INTEGRAREA EUROPEANĂ prioritate națională

INFNr.12014

CUPRINS

pag. 5

pag. 7

pag. 8-12

pag. 13-33

pag. 34-39

EDITORIAL ......................................................................................... 5Igor CORMAN: „Integrarea europeană – un proiect național pentru care trebuie să muncim cu toții”

ÎN OBIECTIV ........................................................................................7Zi istorică în Parlament: Ra�ficarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană

PRO SAU CONTRA .....................................................................8�12Valeriu STRELEȚ, președintele Fracțiunii PLDM: „Am semnat conș�incios pentru ra�ficarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”

Marian LUPU, președintele Fracţiunii PDM: „Ra�ficarea Acordului de Asociere este doar începutul unei căi de dezvoltare con�nuă”

Ion HADÂRCĂ, președintele Fracțiunii PLR: „Ra�ficarea Acordului de Asociere – calea sigură spre aderare la Uniunea Europeană”

Vladimir VORONIN, președintele PCRM: „După ra�ficarea Acordului de Asociere, poporul Moldovei nu va mai fi stăpînul propriei ţări”

ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ ..................................................13�33Prioritățile legisla�ve ale fracțiunilor parlamentare

Noutăți legisla�ve

Provocările suscitate de procesul de armonizare și controlul implementării noii legislații

Rolul Parlamentului în combaterea corupției

Reintegrarea țării – un obiec�v major al Parlamentului

PARLAMENTUL ÎN CONSOLIDAREA DEMOCRAȚIEI ....34�39Premiere la Parlament

Suportul PNUD în consolidarea capacităților ins�tuționale ale Parlamentului

pag. 60-61

pag. 52-59

pag. 40-51

CONDUCEREA PARLAMENTULUI ÎN ACȚIUNE ..............40�51Igor CORMAN, Președintele Parlamentului Republicii Moldova

Liliana PALIHOVICI, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova

Andrian CANDU, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova (30.05.2013 - 11.07.2014)

Serghei SÎRBU, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova (11.07.2014 – în funcţie)

Oleg BODRUG, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova

RELAȚII EXTERNE .....................................................................52�59Premiere

Interviu în exclusivitate Anne BRASSEUR, Președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Moldova este o prioritate pentru noi

Reuniuni la nivel înalt

MICROFONUL LIBER ...............................................................60�61Parlamentul și societatea civilă – spre un parteneriat consolidat

pag. 55

PARLAMENT INFO 5

EDITORIAL

Începînd cu anul 2009, prioritatea Republicii Mol- dova în poli�ca internă și externă a fost agenda

europeană. Par�dele Coaliției Pro Europene au mers în fața alegătorilor cu un proiect foarte clar, pentru care au solicitat votul lor. Acest proiect a vizat prioritar scoaterea Republicii Moldova din izolarea în care se afla, după ce abandonase calea europeană pe care pornise.

Anul acesta am reușit să punem un fundament solid pentru viitorul nostru: am asociat Republica Moldova la Uniunea Europeană, am obținut dreptul cetățenilor noștri de a călători liber în spațiul european, avem un plan de dezvoltare a țării în baza modelului european și cu sprijinul partenerilor UE.

Ca orice construcție trainică, ceea ce clădim noi acum nu se face deloc ușor, nu se face fără sacrificii, este

Igor CORMAN: „Integrarea europeană – un proiect național pentru care trebuie să muncim cu toții”

nevoie de multă muncă, de răbdare și, mai ales, de înțelegere. Ne dăm cu toții seama că asta este calea pe care trebuie s-o urmăm, că nu există alterna�vă pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

Asocierea cu UE va deschide noi oportunități, dar depinde de noi în ce măsură vom fi pregă�ți să valorificăm noile avantaje. Este o nouă etapă în relațiile țării noastre cu statele europene, care repre-zintă un parteneriat bazat pe respectarea valorilor comune pe care se întemeiază UE, și anume demo-crația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și statul de drept. O etapă care presupune mai multă responsabilitate și schimbări serioase pentru ca beneficiile să fie resimțite cît mai curînd de către toți moldovenii.

Ceea ce avem noi de făcut în con�nuare este să urmăm cu consecvență proiectul nostru național și să muncim pentru ca el să fie realizat cît mai repede și să nu ne lăsăm întorși din drumul pe care ne-am pornit. Trebuie să folosim eficient și la maximum fondurile și programele europene pentru a-i ajuta pe producătorii noștri să devină compe��vi, pentru a crește exporturile pe piața UE, în țările CSI și în întreaga lume. Trebuie să creștem economia noastră pentru a crea cît mai multe locuri de muncă bine plă�te și, în baza creșterii economice, să soluționăm problemele sociale, să creăm condiții pentru creșterea salariilor și a pensiilor, să sprijinim familiile, să venim cu alocații serioase în agricultură, infrastructură, educație, ocro�rea sănătății.

Fără îndoială, țara noastră trece printr-o perioadă crucială pentru viitorul său și trebuie să avem grijă să nu risipim ceea ce am adunat cu a�ta muncă în ul�mii ani. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor fi un adevărat test al democrației pentru țara noastră și sînt depuse toate eforturile și create toate condițiile pentru ca aceste alegeri să fie libere și corecte. În fața unor provocări noi, interne și externe, avem nevoie de unitatea și solidaritatea a întregii societăți, a întregii clase poli�ce pentru a accelera implementarea proiectului nostru de modernizare a țării în baza modelului european.

6 PARLAMENT INFO

PARLAMENT INFO 7

ÎN OBIECTIV

Ziua de 2 iulie 2014, zi în care Parlamentul a ra�ficat Acordul de Asociere cu UE, va rămîne

cu siguranță în istoria Parlamentului Republicii Moldova, dar și în istoria țării drept una dintre cele mai importante a�t pentru parlamentarii moldoveni, cît și pentru viitorul european al cetățenilor.

După ce au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și S�nt pentru a comemora 510 ani de la trecerea în neființă a domnitorului, deputații s-au deplasat spre edificiul Parlamentului, unde au fost în�mpinați cu entuziasm de cîteva mii de oameni, susținători ai vectorului de integrare europeană.

Sala de ședințe în plen a Parlamentului a fost arhiplină, fiind prezenți invitați de onoare: conducerea țării, foș�i președinți ai țării, reprezentanți ai corpului diploma�c, membri ai Guvernului, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic etc.

În alocuțiunea ros�tă în plenul Parlamentului, speake-rul Igor CORMAN a menționat: „Astăzi oamenii pot constata că ne-am ținut de cuvînt: moldovenii circulă liber în Europa. Datorită sprijinului financiar al partenerilor noștri europeni, tot mai multe proiecte sînt implementate pînă și în cele mai îndepărtate localităţi, un număr mare de drumuri sînt în proces de reabilitare. După semnarea Acordului de Asociere, sîntem parte a economiilor puternice europene, producătorii noștri își vor vinde produsele într-o piață compe��vă, unde corec�tudinea și respectul sînt noțiuni de bază, unde cîș�gurile sînt pe măsura per-formanțelor reale, unde afacerea lor nu depinde de influențe poli�ce. De toate aceste beneficii au parte toți cetățenii, indiferent ce par�de simpa�zează.”

Președintele Republicii Moldova Nicolae TIMOFTI, par�cipant la ședința plenară, a declarat: „Prin ra-�ficarea Acordului de Asociere, s�mați deputați, urmează să întăriți un al doilea mare succes al Re-publicii Moldova după liberalizarea vizelor. Peste ani istoria va consemna că ați îndeplinit dorința popo-rului că ați făcut ce trebuia să facem demult.”

„Prin realizarea prevederilor acestui document vom transpune gradual legislaţia europeană. As�el, în drumul nostru spre Uniunea Europeană, Acordul nu semnifică finalul, ci, dimpotrivă, un nou început. Moldova a pierdut mult, prea mult �mp, încît să-și permită luxul de a-l pierde în con�nuare. Odată cu ra�ficarea de astăzi a Acordului de Asociere, procesul de integrare europeană va căpăta o dinamică și mai mare, și mai consistentă”, a menționat Prim-ministrul

Zi istorică în Parlament: Ra�ficarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană

Republicii Moldova Iurie LEANCĂ în discursul său din debutul ședinței. Parlamentul a adoptat cu 59 de voturi pentru și 4 voturi împotrivă proiectul de lege nr. 252 din 28 iunie 2014 pentru ra�ficarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte. Fiecare deputat și-a anunțat opțiunea, prin vot nominal, de la tribuna centrală a Parlamentului, după care și-a pus semnătura pe document. De la procedura de vot au lipsit 38 de parlamentari. În virtutea prevederilor Acordului, Parlamentul şi-a asumat obligaţia ajustării treptate a legislaţiei interne la standardele europene.România a fost primul stat care a ra�ficat Acordul de Asociere între Republica Moldova și UE pe 3 iulie 2014. Estonia a ra�ficat documentul pe 4 iulie. De asemenea, parlamentele din Lituania și Letonia au ra�ficat documentul pe data de 8 și, respec�v, 10 iulie. Prevederile Acordului vor intra în vigoare după ce va fi ra�ficat de toate cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi de Parlamentul European. Pînă atunci, Acordul de Asociere se va aplica parțial și cu �tlu provizoriu, la o lună după ce UE și Republica Moldova vor finaliza procedurile necesare în acest sens. Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014. Legea pentru ra�ficarea Acordului de Asociere a fost promulgată de Preşedintele ţării Nicolae TIMOFTI pe data de 8 iulie 2014.

8 PARLAMENT INFO

Am avut un drum lung, întortocheat și dificil de parcurs pînă la ra�ficarea Acordului de Asociere

cu Uniunea Europeană, care rămîne pentru țara noastră, fără îndoială, un eveniment istoric prin care a demarat un proces ireversibil de debarasare defini�vă de trecutul sovie�c și totalitar. Guvernările precedente au ținut să adopte decizii cît mai puțin dureroase pentru cetățeni, deseori conjuncturale, cu tendința firească de a împăca „capra cu varza”. În rezultat, ne-am pomenit în postura de „varză”, asupra căreia persistă permanent pericolul de a fi mîncată. Dependența de o singură piață de desfacere, de o singură sursă energe�că, de ambiții geopoli�ce iluzorii, manifestate prin ruperea din corpul țării a unei importante părți, reprezintă niște pietre de moară care ne-au ancorat în trecut și ne-au condamnat la regres. Implementarea graduală a Agendei de Asociere va submina interesele și scopurile comuniș�lor care conș�en�zează perfect că integrarea europeană le va îngrădi pentru totdeauna calea de accedere la putere în Republica Moldova. Modelul european de organizare social-economică și administra�vă ne va fi scutul protector ce ne va debarasa de corupție, de sărăcie și de speculanții poli�ci care au ținut țara în stagnare și izolare internațională.

Acordul de Asociere și partea sa componentă – DCFTA (Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător) au fost discutate literă cu literă și negociate frază cu frază, începînd din ianuarie 2010, fiind orientate către consolidarea relațiilor poli�ce și economice dintre țara noastră și Uniunea Europeană. Pentru UE, semnarea Acordului de Asociere cu țara noastră, în condițiile unor tensiuni regionale fără precedent,

semnifică o mare responsabilitate de asumare a rolului de ghid pentru pașii pe care urmează să-i întreprindem către o democrație prosperă și stabilă. Succesul nostru devine as�el o ches�une de onoare și pentru partenerii noștri europeni.

Mai avem încă de muncit mult pentru a con�nua reclădirea ireversibilă a țării pe o temelie durabilă a respectării de facto a valorilor societății democra�ce moderne: statul de drept cu jus�ție profesionistă și independentă, separarea auten�că a puterilor în stat, economia de piață veritabilă, fără monopoluri și oligopoluri, respectarea în fapt a drepturilor și li-bertăților fundamentale ale cetățeanului. Acordul și agenda de asociere cons�tuie ghidul și foaia de parcurs, urmarea cu strictețe a cărora ne va ajuta să implementăm în viață valorile menționate, să ne reconstruim țara și să oferim o perspec�vă certă de viață demnă oamenilor noștri.

Poate că îngrijorează pe unii parteneri cu pretenții exagerate, dar aceasta este alegerea noastră! Și această opțiune nu este orientată împotriva unor țări sau guverne, ci este generată de grija noastră pentru prezentul și viitorul stabil, prosper, demn și sigur al cetățenilor noștri.

Momentul istoric pe care-l trăim astăzi, acest nou început pentru țara noastră, nu ar fi fost posibil fără spiritul vizionar și munca depusă de fruntași ai vieții publice și poli�ce, care, în momentul oportun, au avut capacitatea să nu ezite și să meargă înainte. Nu a fost simplă munca depusă de aleșii poporului, deoarece deseori promovarea anumitor proiecte de lege genera și altercații, îmbrînceli, inclusiv lupte corp la corp. Am avut și mai avem, din păcate, parte de o opoziție an�europeană, an�sistemică și agresivă – caz fără precedent în istoria țărilor care au parcurs etapele de integrare europeană. În aceste condiții dificile, mă bucur că toți deputații PLDM au semnat pentru ra�ficarea Acordului de Asociere, de

PRO SAU CONTRAValeriu STRELEȚ, președintele Fracțiunii PLDM: „Am semnat conș�incios pentru ra�ficarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”

PARLAMENT INFO 9

asemenea și colegii din Coaliția Pro Europeană, care au dat dovadă de voință, caracter, curaj.

Sperăm că după alegerile din noiembrie să putem forma o coaliție care să susțină parcursul european al

Marian LUPU, președintele Fracţiunii PDM: „Ra�ficarea Acordului de Asociere este doar începutul unei căi de dezvoltare con�nuă”

țării noastre și vom putea as�el asigura con�nuitatea proceselor demarate de modernizare a țării! Felicitări, Republica Moldova, pentru pașii făcuți! Dumnezeu să ne ocrotească și să ne dea puteri pentru a aduce cetățenilor noștri un prezent și un viitor mai bun!

Integrarea europeană reprezintă unul dintre cele mai importante deziderate poli�ce și sociale pentru

țara noastră. Acest deziderat a stat la baza formării Coaliției Pro Europene care și-a propus implemen-tarea angajamentelor parcursului european susținut de cetățenii moldoveni la alegerile din 2010.

La 27 iunie 2014, un pas eminent în realizarea acestui parcurs a fost înscris în filele istoriei moderne a statului suveran și independent Republica Moldova, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Eminența acestui eveniment este vădit promițătoare avînd în vedere semnarea în paralel a tuturor celor trei componente ale Acordului de Asociere, inclusiv a părții economice etc. Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), a�t de așteptat de mediul de afaceri autohton, cons�tuie o realizare ce deschide noi perspec�ve de dezvoltare pentru Republica Moldova și reprezintă o confirmare fermă a susținerii de către Uniunea Europenă a aspirațiilor noastre de stat european.

Respec�nd oamenii Moldovei, Par�dul Democrat a contribuit la realizarea acestei cauze. În paralel, cu partenerii de coaliție au fost inițiate și implementate ample reforme legisla�ve și ins�tuționale. Pe alocuri acestea au fost și dureroase, or tranziția spre un stat cu servicii publice dezvoltate și cu o economie de piață potentă își are repercusiunile sale; cri�ca a fost aprigă și, se prea poate, obiec�vă. Totuși nu au fost doar interesele pe termen lung care ne-au ghidat. În ul�mii ani am semnat tratate internaționale și am implementat strategii naționale în economie, în domeniul protecției sociale și al familiei, culturii, tehnologiilor informaționale, construcțiilor și dezvol-tării regionale. Am construit drumuri, grădinițe, locuințe sociale pentru �nerii specialiș�, am con-tribuit la dezvoltarea infrastructurii satelor și raioa-nelor, am căutat să susținem păturile social-vul-nerabile ale țării, pe cei bătrîni. Am liberalizat regimul de vize pentru moldoveni și am asigurat o creștere economică stabilă. Toate au avut un singur scop cuprinzător: apropierea fermă a țării noastre de un statut cu adevărat european. Desigur, această

cauză ambițioasă ne-a reușit în măsura posibilităților raționale, �ndem totuși să apreciem, subiec�v, că succesul este incontestabil. Această sesiune parla-mentară a culminat prin culegerea, spre s�rșitul acestei perioade, a primelor roade ale muncii asidue din ul�mii patru ani.

Semnarea Acordului de Asociere, care presupune nemijlocit alinierea la reglementările şi standardele aplicate deja pe piața comună europeană, avînd în vedere că cea mai mare parte a conţinutului DCFTA (Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător) reprezintă un acquis comunitar, dar și asigurarea unei balanțe potrivite între prioritățile pe termen scurt și cele pe termen lung, a reprezentat, la sigur, cea mai mare dintre dificultăți. Privind în urmă, trebuie să recunoaștem că provocările aces-tui parcurs nu sînt de neglijat. Tensiunea cauzată de succedarea guvernării comuniste și-a lăsat amprenta pe caracterul poli�cului moldovenesc, unul deosebit de scindat și nestabil, în care extremele orientării poli�ce perpetuu subminează și condiționează dez-voltarea durabilă a societății noastre. Această provo-care este complicată adițional de presiunile externe și de necesitatea echilibrării intereselor poli�ce, eco-nomice și sociale prioritare și importante pentru Re-publica Moldova a�t la Vest, cît și la Est.

Fracțiunea Par�dului Democrat din Moldova, fidelă doctrinei social-democrate, a fost mereu actorul conciliator, centrist de s�nga, orientat spre oamenii Moldovei și spre asigurarea unei stabilități poli�ce maxime. Adesea, chiar și recunoașterea existenței unor vicii sau reminiscențe de fundamentalism a fost realizată cu un preț aproape absolut. În ul�mii ani am fost prea des pe muchie de cuţit, a trebuit să pășim

10 PARLAMENT INFO

peste ambițiile poli�ce personale ale partenerilor blocului poli�c de orientare europeană și peste cele și mai extravagante ale opoziției poli�ce pentru a asigura con�nuitatea realizării visului electoratului care ne-a delegat. Făcînd totalurile sesiunii de pri-măvară a acestui an, sîntem bucuroși să constatăm că ne-a reușit. Am perfectat, eventual, configurația potrivită a guvernării puterii legisla�ve și acelei execu�ve și am reușit să găsim loc pentru sacrificarea orgoliilor și nașterea limbajului de dialog, pe cît de sub�l, pe a�t de solicitant. Ra�ficarea Acordului a fost exercițiul care a încoronat efortul și a demonstrat angajamentul par�delor poli�ce reprezentate în Parlament pentru cauza europeană și pentru cetă-țenii Republicii Moldova. În favoarea documentului s-au pronunțat 59 de deputați din totalul de 101. Opoziția comunistă a părăsit sala de ședințe înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiș�i au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal, iar în acest fel au fost excluse oricare insinuări sau pseudoscuze. S-a lăsat lesne de înțeles cine a ales potecile trecu-tului sub presiunea obligațiilor din viitor.

Acest prim-pas aparține oamenilor Moldovei, iar acest „PRO” reprezintă chintesența axiomei recunoscute și acceptate de cetățenii țării noastre: „Republica Moldova – un stat eminamente european”,

democra�c, cu economie și infrastructură modernă, lipsit de corupție, cu servicii publice de o calitate înaltă și cu un stat de drept adevărat, în�mpinat cu ușile deschise a�t în Occident, cît și în Europa de Est. Privind în viitor, obligațiile care reies din această realizare ne responsabilizează și ne mo�vează mai mult decît oricînd. Or, semnarea și ra�ficarea Acordului de Asociere este, din perspec�va noastră, doar începutul unei căi de dezvoltare con�nuă, dar și perspicace, cu des�nația „statul european și modern Republica Moldova”, un stat pe care îl merităm din plin.

Da, sîntem martorii și făuritorii unui veritabil eveni- ment istoric! Nu sînt adeptul interpretărilor

numerologice, dar coincidențele sînt cu adevărat ma-gistrale! Un luminos 27 iunie, care vine să anuleze un odios 28 iunie, și un alt 2 iulie, ziua ra�ficării Acor-dului de Asociere cu UE, care cer�fică vocația euro-peană transseculară a „Atletului creș�nătății” Ștefan cel Mare și S�nt!

Este ora noastră astrală și, deși norocul de cele mai dese ori a fost zgîrcit cu noi, astăzi, fără exagerare, eu personal pot afirma în fața domniilor voastre că sînt

Ion HADÂRCĂ, președintele Fracțiunii PLR: „Ra�ficarea Acordului de Asociere – calea sigură spre aderare”

un norocos. Marea Adunare Națională, revenirea la grafia la�nă, tricolorul, suveranitatea și semnarea actului de naștere a Republicii Moldova – Declarația de Independență – apoi liberalizarea circulației în spațiul european – toate se regăsesc, aici și acum, într-o con�nuitate firească, prin Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE, Acordul venind într-o completare logică și o con�nuitate desăvîrșită a as-pirațiilor noastre de libertate, independență și rein-tegrare în marea familie a popoarelor europene!

Este de remarcat faptul că semnarea și ra�ficarea Acordului de Asociere cu UE și a Acordului de Liber Schimb cons�tuie o etapă decisivă și ireversibilă pentru asigurarea integrării noastre europene.

Este o victorie comună care nu aparține, nu este meritul exclusiv nici al unui par�d, fiind conjugarea eforturilor tuturor componentelor Coaliției Pro Euro-pene. În cel mai mare grad, este victoria întregului popor, dar și a Europei, care ne-a înțeles și ne-a susținut!

PARLAMENT INFO 11

Într-o clipă de grea cumpănă, cea a limpezirii apelor, a trebuit să alegem între ambițiile personale și preeminența cauzei naționale. În numele acestei cauze, înaintașii noștri au suportat gulaguri și foa-mete, au luptat cu arma în mînă pe platourile de la Cocieri, Coșnița și Doroțcaia, apărînd independența și libertatea noastră, cu jertfire de sine apropiind către zilele noastre visul european și siguranța în viitorul copiilor, nepoților și al urmașilor urmașilor noștri!

Cum am fi putut trăda o asemenea șansă istorică? Soarta noastră de azi înainte este în mîinile noastre. Acordul de Asociere cu UE de aici încolo devine actul consacrării noastre, cer�ficatul de maturitate și iden�tate europeană! Este simbolic că acest act de iden�tate s-a scris și s-a parafat în una din limbile de circulație europeană, în vechea, frumoasa și veșnic �năra Limba Română!

Rubiconul a fost trecut, s�mați colegi de coaliție! Așadar, tot înainte spre aderare! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vladimir VORONIN, președintele PCRM: „După ra�ficarea Acordului de Asociere, poporul Moldovei nu va mai fi stăpînul propriei ţări”

În anul 1938, un oarecare Chamberlain a venit la Londra, din München, unde a semnat un acord şi

a declarat: „Eu v-am adus pacea!”. Iar după aceasta a început cel mai sîngeros război din istoria omenirii, care a făcut nu mai puţin de 50 de milioane de vic�me.

Ceva asemănător are loc și acum. Trădarea de astăzi a început încă la 7 aprilie 2009, odată cu lovitura de stat, organizată şi efectuată de cei care au declanşat războiul din Georgia şi au divizat această ţară, de cei care au organizat şi au finanţat şi finanţează pînă în prezent Maidanul. A rămas ul�mul pas şi Coaliţia va a�nge scopul pentru care a fost creată, susţinută, finanţată de Uniunea Europeană, începînd cu acel tragic 7 aprilie. Fiind osta�ci ai Bruxelles-ului, guver-nanţii noştri au cedat totul, au trădat interesele ţării. După ce va fi ra�ficat Acordul de Asociere, vom avea un singur învingător – Bruxelles-ul şi milioane de învinşi – poporul Republicii Moldova.

Acest Acord a fost elaborat unilateral de către fun-cţionarii Uniunii Europene şi acest lucru a fost recu-noscut Luc Pierre Devigne, coordonatorul grupului de lucru pentru elaborarea acestui Acord. Subiectul a fost abordat şi cu Jose Manuel Barroso. Poate anume din această cauză textul Acordului a fost ascuns de societate și de opoziţie. Dacă aţi fi ci�t acest document, aţi fi văzut că el este străin Moldovei, nu este deloc adaptat la realităţile noastre.

Acum cîteva zile, binecunoscutul Štefan Füle, într-un interviu, a spus că regretă aderarea Bulgariei şi a României la UE. Domnule Prim-ministru, cuvîntul „Bulgaria” nu vă aminteşte de nimic?

Cons�tuţia Moldovei prevede că as�el de docu-mente strategice pot fi adoptate în rezultatul unui referendum naţional. Dar acest Acord nu a fost dezbătut în Parlament, în Guvern, nu a fost pre-zentat societăţii civile. Acest lucru nu a fost deloc în�mplător. Coaliţia adoptă un document prin care Moldova îşi pierde suveranitatea – poli�că, eco-nomică şi socială. Rolul Parlamentului se reduce la zero. Ges�onarea procesului de implementare a Acordului nu prevede par�ciparea Parlamentului Re-publicii Moldova. Dimpotrivă, prevede crearea orga-nelor supranaţionale precum Consiliul Asociaţiei, Comitetul Asociaţiei şi altele, deciziile cărora poartă un caracter obligatoriu. Şi atunci cu ce se deosebeşte ţara noastră de o colonie clasică medievală?

12 PARLAMENT INFO

Realizarea prevederilor acestui Acord va distruge rămăşiţele economiei moldoveneş�, producătorii autohtoni, va permite străinilor să cumpere pămîntul nostru. După ra�ficarea Acordului de Asociere, popo-rul Moldovei nu va mai fi stăpînul propriei ţări.

Cine a împuternicit un Guvern pe care îl susţine aproxima�v 20% din populaţie, un Guvern desemnat corupt de către Curtea Cons�tuţională, să semneze un Acord care va avea consecinţe foarte grave pen-tru societatea moldovenească, un Acord care poate defini�v să rupă ţara în două?

În Moldova toleranţa interetnică întotdeauna a fost în prim-plan. Coaliţia a lovit dur în acest fundament al societăţii moldoveneş�. Acordul a divizat socie-tatea, a incitat spiritele. Documentul a ignorat o problemă foarte serioasă, specifică ţării noastre – integritatea teritorială. Acordul va avea consecinţe grave pentru securitatea statului. Moldova va pierde statutul cons�tuţional de neutralitate, deoarece în partea poli�că a Acordului se prevede obligaţia de a acţiona în conformitate cu poli�cile UE în domeniile securităţii şi apărării.

Noi, comuniş�i şi susţinătorii noştri, nu sîntem împo-triva modernizării ţării. Ba mai mult, am contribuit la aceasta �mp de 8 ani. PCRM a pus şi pune accent pe interesele naţionale a�t în raport cu ţările membre ale UE, cît şi în raport cu partenerii tradiţionali ai Moldovei din ţările membre ale CSI. Dar Acordul nu oferă şanse de modernizare, pentru că nu poate fi modernizat un cadavru în care se va transforma economia naţională. Acordul lipseşte Moldova de viitor. Ţara în care nu se va produce nimic, unde singurele slujbe vor fi cea de servitor şi paznic, are o singură perspec�vă – degradarea.

Par�dul Comuniş�lor nu o singură dată a subliniat că Acordul nu trebuie să fie semnat. Un document născut în grabă, semnat în grabă, iar acum se propune ra�ficarea lui cu aceeaşi grabă. Şi noi şi societatea înţelegem foarte bine de unde s-a luat această grabă. Din frică! Coaliţia şi proprietarii ei din Bruxelles şi de peste ocean înţeleg că alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor pune punct acestei guvernări an�po-pulare.

PARLAMENT INFO 13

ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ

În sesiunea parlamentară de primăvară, cea mai tensionată perioadă a fost cea de după semnarea

și ra�ficarea Acordului de Asociere cu UE. Au existat multe polemici sterile cu opoziţia comunistă, care a încercat să obstrucționeze orice iniția�vă legisla�vă. Alături de colegii din Coaliţia Pro Europeană, depu-tații din Fracţiunea Par�dului Liberal Democrat din Moldova au depus eforturi mari pentru a onora promisiunile făcute cetăţenilor. Fracțiunea PLDM a înaintat numeroase proiecte de lege necesare pentru a avansa pe parcursul european, dar şi pentru a face viaţa oamenilor mai bună, 58 de iniţia�ve legisla�ve proprii sau în colaborare cu alte fracţiuni, o bună parte din acestea intrînd deja în vigoare şi producînd efecte care pot fi sesizate de cetăţenii Republicii Moldova. Chiar dacă unele proiecte au fost adoptate abia la s�rșitul sesiunii parlamentare, acestea au un impact major pentru societate. Din această categorie face parte Codul educației, care

Fracțiunea PLDM – Proiectele de lege necesare pentru a avansa pe parcursul european

Prioritățile legisla�ve ale fracțiunilor parlamentare

are menirea să contribuie la implementarea Strategiei „Educația 2020” și vine cu o abordare consecventă a problemelor de acces, relevanță și calitate, iden-�ficate în strategia respec�vă. Un alt document important adoptat este Legea cinematografiei, avînd

14 PARLAMENT INFO

scopul de a lichida evaziunea fiscală şi pirateria în domeniul cinematografiei, fapt care afectează grav imaginea Republicii Moldova.

De asemenea, deputații PLDM au avut iniția�va de a îmbunătăți situația sectorului agricol prin modificarea Legii nr. 166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020”, comple�ndu-se as�el un domeniu prioritar de dezvoltare ce ține de agricultură și de dezvoltarea rurală. A fost completat Codul subsolului, ceea ce permite folosirea apelor subterane pentru irigare în zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafaţă. Chiar dacă sezonul agricol curent este unul bun din punct de vedere al precipitaţiilor, iniţia�va, cu siguranţă, va fi apreciată de micii producători agricoli.

Cel mai �năr deputat al fracțiunii, Gheorghe Mocanu, a propus un proiect de lege care aduce beneficii pentru generația �nără și care se referă la obligația întreprinderilor de stat de a oferi locuri de stagii de prac�că proporțional cu numărul de angajați. Proiectul mai prevede că aceste stagii de prac�că, efectuate în ins�tuțiile publice, dar și în cele private, vor fi considerate drept experiență de muncă.

La iniţia�va Fracţiunii PLDM, au fost completate legile cu privire la veterani şi la protecţia socială a unor categorii de populaţie, fiind majorată alocaţia lunară acordată de stat pentru beneficiarii acesteia.

Un alt proiect de lege, înregistrat de Fracţiunea PLDM încă la s�rşitul anului trecut, este iniţia�va legisla�vă privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie. Acest proiect de lege este necesar societăţii pentru a preveni apariţia sau creşterea numărului animalelor de companie fără stăpîn şi, totodată, pentru a asigura securitatea vieţii şi sănă-tăţii cetăţenilor. Se va limita, prin lege, reproducţia animalelor de companie fără stăpîn prin aplicarea

metodei de sterilizare obligatorie, a altor metode s�pulate în textul legii care urmează să fie adoptată de viitorul legisla�v.

În campania electorală din 2010, echipa PLDM a avut un angajament: să voteze Legea cu privire la limitarea imunităţii deputaţilor, dar proiectul de lege nu a întrunit suficiente voturi în Parlament.

Fracțiunea PLDM, avînd avizul pozi�v al Guvernului, a insistat să fie introdusă în legislaţia Republicii Moldova cota minimă (30%) de reprezentare a femeilor pe listele electorale ale par�delor poli�ce. Acest lucru face parte din angajamentele pe care şi le-a asumat Republica Moldova, proiectul de lege fiind votat de Parlament în prima lectură. Tot de prima lectură a reușit să treacă și proiectul de lege cu privire la finanţarea par�delor poli�ce. Este de menţionat şi iniţia�va vicepreşedintelui Fracţiunii PLDM Tudor Deliu, care a propus acordarea statutului de munici-piu oraşelor Cahul, Orhei, Soroca şi Ungheni. Chiar dacă a s�rnit controverse şi a fost votat doar în prima lectură, au fost depuse eforturile necesare ca la începutul sesiunii următoare proiectul de lege să fie adoptat şi în lectură finală. De asemenea, deşi a fost votat în prima lectură, examinarea proiectului de lege privind contracararea ac�vităţii extremiste, care are ca scop excluderea lacunelor ce vizează aplicarea reglementărilor legisla�ve pe segmentul de asigurare a securităţii statului, precum şi de contracarare a ac�vităţii extremiste, a fost transferată pentru sesi-unea următoare. Un alt proiect de lege, propus pentru a nu permite unor poli�cieni şi unor grupuri de cetăţeni de a tensiona situaţia în ţară şi de a periclita integrarea europeană a Republicii Moldova, stabileşte exhaus�v problemele ce nu pot fi supuse referendumului local.

Nu poate fi omisă iniţia�va legisla�vă pentru com-pletarea ar�colului 60 din Codul penal al Republicii Moldova, prin care s-a propus ca prescripţia tragerii la răspundere penală să nu se aplice persoanelor care au săvîrşit infracţiuni de abuz de putere sau abuz de serviciu, exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu ori neglijenţă în serviciu în

PARLAMENT INFO 15

�mpul evenimentelor din 7 aprilie 2009. Legea, în pofida faptului că a fost adoptată de Parlament, nu a ajuns să producă efectele scontate, fiind declarată necons�tuţională.

Destul de semnifica�vă este Hotărîrea Parlamentului cu privire la modificarea şi completarea Regulamen-tului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energe�că, în vederea inclu-derii în domeniul de competenţă a ANRE şi a do-meniului serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la procesele de reintegrare teri-torială a ţării în contextul parcursului european al

Republicii Moldova (adoptată prin Hotărîrea Parla-mentului nr. 123 din 10 iulie 2014).

Ne exprimăm speranţa că a�t în sesiunea ce urmează, cît şi în următorul mandat, vom examina şi vom adopta pachetul de acte legisla�ve necesar pentru ca Republica Moldova să-şi a�ngă obiec�vul major, cel de a fi parte a marii familii europene. Acest lucru înseamnă mai multe perspec�ve pentru cetăţeni, un viitor asigurat şi, totodată, o altă calitate a vieţii aici în ţară, la noi acasă. Pentru aceasta avem încă mult de muncit, însă prin eforturi şi cu responsabilitate putem face Europa aici, acasă, prin implicarea tutu-ror.

Sesiunea parlamentară pe care am încheiat-o în iulie 2014 poate fi considerată drept cea mai

semnifica�vă din actualul mandat al Parlamentului. Am reușit să ra�ficăm Acordul de Asociere, am adoptat poli�ci sociale care vin în sprijinul oamenilor și am realizat progrese în eficien�zarea unor domenii importante, precum sînt jus�ția și educația.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va spori, an de an, creșterea economică a Moldovei. În iulie 2014 am finalizat cu succes o lungă etapă, o etapă prin care am încercat să obținem o mai mare deschidere și mai multe oportunități pentru moldoveni, fie că ne referim la avantaje economice, fie că ne referim la libertatea de a călători.

Aceste reușite trebuie să insufle încredere întregii societăți. Republica Moldova are acum toate șan-sele să realizeze pe termen lung o creștere medie anuală de peste 5%, de care vor beneficia în pri-mul rînd moldovenii. Un alt argument constă în

Fracțiunea PDM – Poli�cile sociale care vin în sprijinul oamenilor sînt o prioritate

faptul că libertatea de mișcare în spațiul european se completează cu libera circulație a mărfurilor, iar ambele vor contribui la dezvoltarea economică a țării. Poziția geografică, dar și acordurile de liber schimb pe care le avem cu UE și cu CSI creează premisele necesare pentru ca Republica Moldova să devină o poartă economică între marile puteri din Vest și din Est. Faptul că în prezent Republica Moldova este singura țară din Parteneriatul Es�c care beneficiază de regimul liberalizat de vize vorbește de la sine despre progresele pe care le-am înregistrat în aceș� ani.

Pentru PDM, agenda socială este și rămîne o prio-ritate. PDM a promovat mereu poli�ci care să adu-că mai multă echitate și solidaritate în societatea noastră. De exemplu, în sesiunea care s-a încheiat deputații au sprijinit o serie de măsuri care să aducă un plus de bunăstare pentru cetățenii noștri, cum ar fi indexarea anuală a pensiilor, dar și a suportului financiar pentru pensionarii cu pensii sub 1500 de lei, creșterea salariilor medicilor și profesorilor, creș-terea salariului minim tarifar și multe altele.

Sîntem conș�enți că, înainte de a fi parte a familiei europene, trebuie să devenim noi înșine furnizori de bunăstare și de stabilitate.

16 PARLAMENT INFO

Democrații au votat pentru o educație mai bine conectată la piața muncii. Un alt obiec�v a�ns în această sesiune este votarea Codului educației. Este o lege-pivot care va orienta sistemul educațional către performanță și către o mai bună angajare a �nerilor din Republica Moldova pe piața muncii. Pentru noi, ca par�d de factură europeană, este important că acest cod ne conectează la normele și standardele europene, stabilite prin Procesul de la Bologna. PDM va susține și în con�nuare măsurile rezonabile care pot conduce la modernizarea siste-mului educațional. Crezul nostru este că pentru a fi compe��vi, inclusiv pe piața UE, trebuie să inves�m mai mult în educație.

PDM a detensionat conflictele și a apărat țara de

instabilitate. Republica Moldova este un stat pluriet-nic, cu o istorie recentă complexă, iar misiunea Fracțiunii PDM este să asigure un climat prin care să consolideze toate grupurile etnice și sociale. Deloc în�mplător, în fruntea grupului de lucru pentru examinarea problemelor din UTA Găgăuzia, a fost numit un membru al PDM, Dumitru Diacov. Prin a�tudinea construc�vă și prin dialog, acest grup de lucru, creat la nivelul Parlamentului în primăvara acestui an, a început deja să rezolve nemulțumirile dintre Chișinău și Comrat.

De asemenea, susținerea proiectului de lege privind combaterea separa�smului și extremismu-lui în so-cietatea noastră și a Declarației Parlamentului pri-vind situația din Ucraina sînt alte două exemple ale poli�cii consensuale și echilibrate pe care o susține PDM la nivel poli�c.

O jus�ție puternică este echivalentă cu o jus�ție independentă. Principiul esențial care trebuie să stea la baza reformării jus�ției este independența acesteia de imix�unea factorului poli�c. Concepția de reformare a Procuraturii, care prevede, între altele, că o persoană care a fost membru al unui par�d poli�c în ul�mii 3 ani nu poate să dețină funcția de procuror general este una salutabilă.

Fracțiunea PDM consideră că reforma în jus�ție tre-buie con�nuată pînă se va reuși combaterea defini-�vă a corupției și a abuzului de putere.

Ac�vitatea Fracțiunii Par�dului Liberal Reformator a fost dedicată în această sesiune parlamentară

elaborării unor proiecte de lege primordiale pentru viața socială, democrație și pentru statul de drept în Republica Moldova.

Fracțiunea PLR – Proiecte de legi primordiale pentru viața socială și pentru statul de drept Republica Moldova

„Chiar dacă avem un cadru legisla�v conform nor-melor europene, mai avem lacune grave la capitolul aplicare și respectare a legii. Sfidarea legii și a statului în general cons�tuie un fenomen trist și periculos de răspîndit în Republica Moldova. Trebuie să ne asigurăm că oricine va încălca legea va răspunde, indiferent de funcția pe care o deține. Cetățenii așteaptă de la noi integritate, stabilitate, consecvență și predic�bilitate în dezvoltarea Republicii Moldova. În 2014, trebuie să fim tari în fața tenta�velor din interior și din exterior de a destabiliza statul și de a periclita procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, declara președintele Fracțiunii PLR Ion Hadârcă la deschiderea sesiunii de primăvară a Parla-mentului.

Deputații PLR au propus modificări la legislația privind asigurările sociale de stat. Iniția�va prevede ca, în urma decesului unuia dintre soții pensionari, supraviețuitorul să poată alege să primească în con�nuare pensia sa ori a fostului partener de viață, dacă aceasta este mai mare.

Tot în această sesiune, deputații liberal-reforma-tori au propus completări la Codul audiovizualului.

PARLAMENT INFO 17

Fracțiunea Par�dului Liberal Reformator a solicitat ca publicitatea și teleshopping-ul să fie difuzate în limba română în proporție de 80% din �mpul rezervat, iar 20% să fie difuzate în alte limbi, cu sub�trare obligatorie în limba română. În același �mp, Fracțiunea PLR optează ca numărul canalelor de radio și de televiziune retransmise pe teritoriul Republicii Moldova în limba română, în baza unei autorizații de retransmisie, să cons�tuie 80% din numărul total de canale retransmise în aceleași condiții.

Un alt proiect de lege care vizează modificarea și completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova prevede interzicerea posturilor de radio și de televiziune din străinătate, retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, care propagă ura rasială, șovinismul, separa�smul, care sprijină propagandis�c atentatele la suveranitatea și independența statelor recunoscute de ONU.

În contextul evenimentelor geopoli�ce din regiune, deputații Fracțiunii PLR au propus, printr-un proiect

de lege, modificarea și completarea Codului penal privind prevenirea și combaterea oricăror acțiuni de separa�sm.

Fracțiunea PLR a propus, printr-o iniția�vă legisla�vă, ca cetățenii din diasporă să voteze �mp de două zile. Iniția�va legisla�vă este argumentată prin faptul că numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot care au reşedinţă sau domiciliu în străinătate creşte cu fiecare an. În 2013 erau plecaţi peste hotare mai mult de 500 mii de moldoveni, adică 12,4% din populaţia totală a ţării.

De asemenea, pe parcursul acestei sesiuni, deputații PLR au înregistrat un proiect de lege care prevede retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente și denunțarea acordului de cons�tuire a CSI. Iniția�va este determinată de acțiunile Federației Ruse, pe care deputații PLR le consideră ilegale, abuzive și în contradicție cu nor-mele internaționale.

Din păcate, Fracțiunea Par�dului Comuniș�lor nu vede multe mo�ve pentru laudă și bucurie

la s�rșitul sesiunii de primăvară 2014. Pe parcursul ul�milor 5 ani, membrii și susținătorii PCRM au devenit vic�mele presiunilor la toate nivelurile, înce-pînd cu deputații Parlamentului, conducerea raioa-nelor, consilierii raionali, primarii, consilierii locali și terminînd cu femeile de serviciu din spitale și grădinițe. Toți cei care au alte opțiuni electorale au devenit dintr-odată dușmanii poporului, iar cel mai grav este că Parlamentul a luat parte ac�vă în acest proces rușinos și criminal.

Referitor la procesul legisla�v, ș�m care au fost denumirile și lozincile din programele de guvernare ale Alianței și Coaliției: „Integrare europeană, dezvol-tare, bunăstare, prosperare, liberă exprimare, pace interetnică” etc. În realitate, în afară de declarații inu-�le și de legi care promovează interesele minorităților sexuale, noi nu am văzut nimic. Legile complexe și fundamentale adoptate de Parlament, din cauza ne-

Fracțiunea PCRM – Legile complexe adoptate de Parlament au devenit necons�tuționale și ineficiente din cauza nedorinței de a-i asculta pe reprezentanții opoziției

dorinței de a-i asculta pe reprezentanții opoziției, au devenit necons�tuționale și ineficiente.

18 PARLAMENT INFO

Numai pe parcursul ul�melor două săptămîni au fost modificate și votate legi despre care am vorbit noi �mp de 4 ani, al�el spus, majoritatea parlamentară a făcut plagiat. Evident, se apropie alegerile și coaliția trebuie să arate oamenilor cît de bună este.

Al cincilea an consecu�v nu se adoptă pînă pe data de 15 iulie poli�ca bugetar-fiscală, așa cum prevede Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar. Asta se face intenționat pentru că la s�rșitul fiecărui

an devenim martorii adoptării legilor bugetare fără discuții și în grabă, potrivit intereselor.

Parlamentul este nu numai organul legisla�v, dar și organul reprezenta�v al poporului. Avînd la bază voința oamenilor, noi am devenit parlamentari. Drept urmare a doleanțelor populației, ar trebui să fie consultată opinia publică pe marginea subiectelor ce reprezintă interes major pentru întreaga societate. De ce majoritatea parlamentară nu a consultat popu-lația la semnarea și ra�ficarea Acordului cu Uniunea Europeană? De ce nu a binevoit ca cetățenii Moldovei să spună cum văd ei dezvoltarea țării? Totul a fost făcut fără consultarea opiniei publice, în pofida fap-tului că mai mult de jumătate din populație nu este de acord cu această decizie.

***

La finalul sesiunii parlamentare, Fracțiunea PCRM a semnat o declarație.

DECLARAȚIA

Fracțiunii parlamentare a Par�dului Comuniș�lor din Republica Moldova referitor la asumarea răspunderii Guvernului

Guvernul și-a asumat răspunderea pentru 11 proiecte de legi, aceasta nu este altceva decît un truc electoral, manipulator al coaliției de guvernare, o modalitate de uzurpare a puterii în stat.

Ne-am convins încă o dată de faptul că majoritatea parlamentară este în incapacitate de a organiza o ac�vitate legisla�vă eficientă, cons�tuțională și legală, precum și că lipsește voința poli�că de a adopta legi care sînt de importanță economică și socială primordială pentru societatea noastră. Parlamentul, în primăvara anului curent, nu a desfășurat ac�vitate legisla�vă �mp de 2 luni, iar în ul�ma perioadă a ac�vat în regim incendiar, avînd în agendă, pentru 2 zile, mai mult de 70 de proiecte de legi. Nici nu poate fi vorba despre o anumită calitate, mai ales în condiții cînd sînt inserate prevederi obscure, vagi, care vin să sa�sfacă interese de grup sau de par�d. Avînd concurența de intenții, majoritatea parlamentară nu este capabilă să decidă, fiind zguduită de acuze reciproce, șantaj, răzbunări, jocuri de culise.

Parlamentul a fost transformat într-o �pografie, opiniile nu sînt auzite, consultările nu sînt admise, există doar tragerea sforilor și �rgul poli�c. Iată toată democrația Coaliției Pro Europene! Această procedură inedită este rezultatul nedorinței de a promova reforme necesare și u�le,

PARLAMENT INFO 19

precum și al intrigilor permanente din cadrul coaliției cons�tuite din exponenții Par�dului Liberal Democrat din Moldova, Par�dului Democrat din Moldova și ai Par�dului Liberal Reformator, precum și din tot soiul de socialiș�, renăscători și neafiliați. Absolut nu este clar pînă unde se dorește această asumare de răspundere și care vor fi efectele ei.

Fiind martori ai recentelor falsificări în procedura de vot și de examinare a unor proiecte sensibile și contradictorii, Fracțiunea PCRM a fost nevoită să părăsească sala de ședințe, din nedorința de a par�cipa la ilegalitățile coaliției, planificate și regizate.

Pe parcursul acestei legislaturi, Fracțiunea PCRM a înaintat o serie de iniția�ve și moțiuni de îmbunătățire a calității actului de guvernare, de eficien�zare a procesului de reglementare a ac�vității antreprenoriale, de for�ficare a gradului de autonomie locală, sporire a susținerii sociale a categoriilor vulnerabile ale populației, îmbunătățire a calității serviciilor medicale, consolidare a statului moldovenesc și multe altele. Niciuna dintre ele nu a fost susținută!

Oamenii, cetățenii, alegătorii vor da apreciere actualei guvernări la 30 noiembrie, iar decizia din această zi va permite Republicii Moldova ieșirea din criza poli�că profundă și sistemică în care se află țara în ul�mii 5 ani. Numai alegerile parlamentare vor pune capăt dezordinii și haosului în țară.

20 PARLAMENT INFO

Pe durata sesiunii de primăvară 2014, care a început oficial pe data de 3 februarie 2014 și s-a încheiat pe data de 31 iulie 2014, s-au înregistrat:

• 39 de ședințe plenare;• 2 sesiuni extraordinare (nu au avut loc

din lipsă de cvorum);• 2 moțiuni simple (respinse);• o moțiune de cenzură (respinsă);• 318 proiecte de acte legisla�ve; • 189 de acte legisla�ve adoptate, dintre care:

– 154 de legi; – 2 coduri: Codul educației și Codul

transporturilor ru�ere;– 33 de hotărîri ale Parlamentului.

În domeniul economico-financiar, cea mai relevantă realizare a legisla�vului a fost completarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020” prin Legea nr. 121 din 3 iulie 2014, dar și adoptarea Legii nr. 151 din 17 iulie 2014 privind cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energe�c, lege de rezonanță europeană.

Cele mai multe acte legisla�ve au fost adoptate în domeniul social și al sănătății publice. Printre mo-dificările propuse putem menționa majorarea salariului tarifar în medicină, acordarea concediului de îngrijire a copiilor pentru militari, protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, stabilirea unui suport material pentru beneficiarii de pensie mai mică de 1500 de lei.

Pe parcursul acestei sesiuni, un pas substanțial a fost făcut în ceea ce privește reforma jus�ției. În acest sens, au fost adoptate legile cu privire la Avocatul Poporului, privind implementarea Strategiei naționale an�corupție pe anii 2011 – 2015, ra�ficarea Adden-dumului nr.1 la Acordul de finanțare dintre Guvernul

Noutăți legisla�veRepublicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul-cadru de suport al acordurilor curente și viitoare dintre Republica Moldova și Uniunea Euro-peană, Planul național de acțiuni 2012, aprobarea Concepției de reformare a Procuraturii.

În domeniul ș�inței și al inovării au fost adoptate legile privind Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Legea cinematografiei și Legea privind bursele private. De asemenea, a fost examinat un proiect de lege care are drept scop asocierea Repu-blicii Moldova la Programul „Orizont 2020”, care reuneşte toate programele de finanţare existente ale Uniunii Europene în materie de cercetare şi inovare, inclusiv Programul-cadru pentru cercetare, ac�vităţile legate de inovare din cadrul Programului-cadru pentru compe��vitate şi inovare. De mențio-nat că programul respec�v are un buget total de circa 80 miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020, iar Republica Moldova, fiind stat asociat în program, este eligibilă pentru propuneri de proiecte. Mai multe informaţii despre program pot fi găsite pe pagina web a Academiei de Ş�inţe a Moldovei.

Alte acte importante care au fost adoptate de Parla-ment în sesiunea de primăvară se referă la evoluţia situaţiei din Ucraina, Concepția sistemului informa-țional automa�zat de stat „Alegeri”, acordarea de facilități la preschimbarea pașapoartelor de �p sovie-�c, de asemenea, Legea cu privire la locuințe, Legea privind declararea u�lității publice de interes național a lucrărilor de reabilitare, modernizare și ex�ndere a unor drumuri naționale.

Totodată, au fost ra�ficate mai multe acorduri impor-tante:

• Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comuni-tatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte;

• Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agri-colă în vederea realizării Programului Rural de Re-ziliență Economico-Clima�că Incluzivă (IFAD VI);

• Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Progra-mul-cadru de suport al acordurilor dintre Repu-blica Moldova și Uniunea Europeană;

• Alte acorduri care au o importantă relevanță pen-tru avansarea Republicii Moldova pe calea inte-grării europene.

În contextul semnării Acordului de Asociere a Repu-blicii Moldova cu Uniunea Europeană, Parlamentul de la Chișinău şi-a asumat armonizarea cadrului legisla�v național la acquis-ul comunitar.

PARLAMENT INFO 21

Reformarea sectorului jus�ției Strategia de reformă a sectorului jus�ţiei 2011–2016 a fost aprobată prin Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011. Prin Hotărîrea Parlamentului nr. 6 din 16 februarie 2012 a fost aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului jus�ţiei pentru anii 2011–2016. Obiec�vul general al Strategiei este edificarea unui sector al jus�ţiei accesibil, eficient, independent, transparent, pro-fesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure su-premaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de jus�ţie.

La 3 iulie 2014, prin Legea nr. 122 a fost adoptată Concepția de reformă a Procuraturii, care prevede sporirea independenței procesuale a procurorilor, stabilirea unor criterii şi a unei proceduri clare şi transparente de selectare, numire şi promovare a procurorilor, revizuirea procedurii de numire a Procurorului General, dar și for�ficarea capacităților Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Proiectul de lege nr. 44 din 7 februarie 2014 cu privire la administratorii autorizați a fost elaborat în vederea realizării Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului jus�ției pentru anii 2011–2016 și are drept scop ins�tuirea cadrului legal privind autorizarea, organizarea și supravegherea ac�vității profesionale a administratorilor pentru a consolida calitatea actului de jus�ție, economia și transparența efectuării acțiunilor în procedura de insolvabilitate și dizolvare a persoanelor juridice și a întreprinzătorului individual. Acest proiect de lege a fost aprobat.

Proiectul de lege nr. 37 din 5 februarie 2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreș� a fost elaborat în vederea executării măsurilor de ordin legisla�v prevăzute în Pilonul III „Accesul la jus�ție și executarea hotărîrilor judecătoreș�” din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului jus�ției pentru anii 2011–2016, și anu-me în ceea ce ține de domeniile specifice de inter-venție.

Proiectul de lege nr. 423 din 29 octombrie 2013 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor a fost votat în prima lectură. Din mo�ve obiec�ve, această lege nu a putut fi adoptată în Parlament, as�el încît Guvernul, în temeiul art.1061 din Con-s�tuția Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr. 619 din 21 iulie 2014, și-a asumat răspunderea față de Parlament asupra proiectului de lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Scopul acestui act norma�v este reglementarea temeiurilor răspunderii disciplinare, categoriilor de abateri disci-plinare comise de judecători, sancţiunilor disciplinare aplicate acestora, etapelor procedurii disciplinare, atribuţiilor ins�tuţiilor implicate în procedura discipli-nară, precum şi a temeiurilor procedurii examinării, adoptării şi contestării hotărîrilor în cauzele discipli-nare privind judecătorii.

Concepţia de reformă a ProcuraturiiPrin adoptarea Strategiei de reformă a sectorului jus�ţiei pentru anii 2011–2016, la 25 noiembrie 2011 a fost recunoscută existenţa mai multor proble-me care afectează ac�vitatea sistemului organelor Procuraturii. În consecinţă, s-a constatat necesitatea efectuării unor intervenţii orientate spre:

a) sporirea independenţei procesuale a procurori-lor;

b) asigurarea specializării procurorilor pe cauze spe-cifice şi examinarea oportunităţii funcţionării pro-curaturilor specializate;

c) stabilirea unor criterii şi a unei proceduri clare şi transparente de selectare, numire şi promovare a procurorilor;

d) revizuirea procedurii de numire a Procurorului General;

e) reexaminarea regulilor privind răspunderea pro-curorilor;

22 PARLAMENT INFO

f) for�ficarea capacităţilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

În vederea realizării obiec�velor trasate de Strategie, prin Ordinul comun al ministrului Jus�ţiei şi al Procurorului General nr. 307/46, din 11 iulie 2013, a fost cons�tuit Grupul de lucru pentru elaborarea proiectelor de lege cu privire la ac�vitatea sistemului organelor Procuraturii, iar președinte al grupului a fost desemnat Andrian Candu, vicepreședinte al Parlamentului.

În componența acestui grup au fost desemnaţi reprezentanţi ai Ministerului Jus�ţiei şi ai Procuraturii Generale, precum şi experţi internaţionali, repre-zentanţii NORLAM (Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Republica Moldova), ai Misiunii OSCE în Republica Moldova, Ambasadei SUA în Republica Moldova și ai Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova.

Ca urmare a ac�vităţii grupului de lucru, a fost elaborat proiectul Concepţiei de reformă a Procuraturii şi proiectul Legii cu privire la Procuratură, care au fost prezentate Parlamentului.

În acest sens, pe data de 15 ianuarie 2014, prin Dis-poziţia Preşedintelui Parlamentului DDP/C1 nr. 2 a fost creat un alt Grup de lucru pe pla�orma parla-mentară pentru defini�varea Concepției de refor-mă a Procuraturii şi pentru elaborarea proiectelor actelor norma�ve ce vizează reformarea ac�vității Procuraturii. Grupul de lucru întruneşte 25 de mem-bri, printre care deputați din toate fracțiunile parla-mentare, reprezentanți ai Procuraturii Generale și ai Ministerului Jus�ției, ai societății civile și mediului academic.

Lucrările grupului au avut loc în perioada ianuarie – aprilie 2014, pe parcursul a 10 şedinţe, propunîndu-şi să iden�fice soluții pentru edificarea unui sector al jus�ţiei eficient, independent, transparent, profe-

sionist şi responsabil faţă de societate, care să cores-pundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.

Ac�vitatea grupului de lucru a fost transparentă, deschisă publicului, as�el încît opinia publică să fie informată veridic și la �mp despre transformările menite să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de jus�ţie.

Modificările esenţiale în sistemul organelor Procuraturii conform Concepţiei de reformă:

1. Procurorii nu sînt asimilaţi magistraţilor.

2. Numirea Procurorului General de către Preşedintele ţării, la propunerea CSP, pentru o perioadă de 7 ani, doar pentru un singur mandat (aceasta presupune modificarea Cons�tuţiei).

3. Excluderea treptată a competenţelor de ordin civil ale Procuraturii.

4. Concentrarea eforturilor organelor Procuraturii asupra jus�ţiei penale.

5. Reducerea controlului ierarhic superior.

6. Reorganizarea Procuraturii municipiului Chişinău şi a celor sectoriale, pentru a eficien�za lucrul Procuraturii municipale.

7. Procuratura de transport va fi lichidată.

8. Procuraturile militare vor fi lichidate treptat.

9. Vor fi create noi procuraturi: Procuratura pentru combaterea crimei organizate şi Procuratura An�corupţie.

10. Hotărîrile CSP ce ţin de aplicarea sancţiunilor disciplinare vor putea fi contestate şi pe fondul cauzei, nu doar pe procedură.

11. Crearea celor 3 colegii ale CSP.

12. Reformarea sistemului de salarizare – salariul procurorilor va creşte şi va cons�tui aproxima�v 90 % din salariul judecătorilor.

PARLAMENT INFO 23

13. Excluderea gradelor speciale, militare, a uniformelor şi a dreptului de portarmă. În şedinţele de judecată procurorii vor purta robă.

Drept urmare a mai multor dezbateri în ședința ple-nară a Parlamentului, Concepția de reformă a Procu-raturii a fost adoptată pe data de 3 iulie 2014 prin Legea ordinară nr. 122.

Menționăm că reformarea Procuraturii este impe-rioasă pentru a restabili încrederea societății în ac�vitatea Procuraturii prin transparență, eficiență, obiec�vitate, profesionalism și pentru interesul so-cietății, dar și pentru asigurarea și protecția dreptu-rilor persoanelor într-un stat democra�c.

Pe parcursul anilor au mai existat tenta�ve de refor-mare a Procuraturii, însă această Concepție vine să asigure în mod special funcționarea Procuraturii în interesul cetățeanului și al societății. Actuala Con-cepție are caracter prac�c, și nu declara�v. Anume prin aceste modificări se garantează lipsa de vulnerabilitate a Procuraturii în fața influenței poli�ce.

Serghei SÎRBU, vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova

Acte legisla�ve ce țin de domeniul social, adoptate în sesiunea de primăvară 2014

1. Legea nr. 28 din 13 mar�e 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legisla�ve (Lege privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl – art. 211; Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne – art. 65)

Notă: Legea prevede stabilirea unui suport material pentru beneficiarii de pensie mai mică de 1300 lei.

2. Legea nr. 54 din 3 aprilie 2014 pentru com-pletarea ar�colului 16 din Legea nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală

Notă: Legea prevede majorarea salariului tarifar în me-dicină.

3. Legea nr. 93 din 29 mai 2014 privind modi-ficarea și completarea unor acte legisla�ve (Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat – art. 5, 8; Legea privind sistemul public de asigurări sociale – art. 37 ș.a.)

Notă: Legea prevede acordarea concediului de îngrijire a copiilor pentru militari și reglementează condițiile și modalitatea în care acest drept poate fi executat, avînd în vedere cerințele speciale ale armatei.

4. Legea nr. 145 din 17 iulie 2014 pentru modificarea ar�colului 10 din Legea nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni

Notă: Legea propune modificarea cuantumului aloca-ției pentru copii în cazul pierderii întreținătorului. Ast-fel, acesta nu va fi stabilit în sumă fixă (49 lei), ci va cons�tui 30% din cuantumul pensiei minime indexate pentru limită de vîrstă, stabilit anual de către Guvern.

5. Legea nr. 146 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legisla�ve (Codul cu privire la ș�ință și inovare – art. 157; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – art. 1, 3, 6 ș.a.; Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici – art. 6, 8, 9 ș.a.)

Notă: Legea este elaborată în scopul asigurării con-cordanței legislației în domeniul salarizării cu Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor, cu Hotărîrea Curții Cons�tuționale nr. 24 din 10 septembrie 2013, precum și în scopul realizării unor măsuri de poli�că salarială prevăzute în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2014–2016 și în Legea bugetului de stat pentru anul 2014.

6. Legea nr. 147 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legisla�ve (Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl – art. 211

, 212; Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne – art. 65, 651 ș.a.)

Notă: Legea are drept scop ex�nderea numărului beneficiarilor de pensii cărora li se va acorda, începînd cu 1 iulie 2014, suport financiar de stat (persoanele a căror pensie după indexarea de la 1 aprilie 2014 nu depășește 1500 lei), majorarea sumelor fixe ale supor-tului financiar de stat, precum și stabilirea suportului financiar de stat pentru persoanele care beneficiază de alocații sociale de stat potrivit Legii 499/1999.

24 PARLAMENT INFO

7. Legea nr. 148 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția so-cială suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale (art. 12, 13,14, 2, 5)

Notă: Legea are drept scop acordarea unei susțineri financiare persoanelor domiciliate în localitățile din raioanele Dubăsari, Căușeni și Anenii Noi, amplasate în Zona de securitate. Totodată, legea stabilește că, începînd cu 1 iulie 2014, femeilor cu vîrsta cuprinsă între 55 și 57 ani și bărbaților cu vîrsta cuprinsă între 60 și 62 de ani, care la data de 1 ianuarie 2014 au viză de reședință în comunele Cocieri, Corjova, Coșnița, Molovata Nouă, Fîrlădeni și în satele Copanca, Doroț-caia, Pîrîta, Varnița și Hagimus, li se vor acorda alocații lunare de stat.

8. Legea nr. 160 din 18 iulie 2014 pentru modificarea Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale

Notă: Legea prevede racordarea legislației în domeniul asigurărilor sociale la noile cerințe stabilite prin Legea nr. 264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic și semnătura digitală și prin Legea bugetului de asigurări sociale de stat în ceea ce privește pre-zentarea declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților și a declarației privind calcularea și u�li-zarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obliga-torii. Noile norme vor crea un cadru legal eficient și vor ins�tui unele garanții în vederea stabilirii unui meca-nism eficient de prezentare a declarațiilor sus-numite.

9. Legea nr. 164 din 21 iulie 2014 pentru modificarea unor acte legisla�ve (Legea asis-tenței sociale – art. 5; Legea cu privire la ajutorul social – art. 4 ș.a.)

Pașapoarte noi pentru cetățenii Republicii MoldovaCetățenii Republicii Moldova vor avea pașapoarte de culoare roșie-vișinie. Iniția�va de a pune în aplicare noul model de pașapoarte de �p biometric aparține deputaților Alexandru Stoianoglo, Raisa Apolschii și Serghei Sîrbu.

În opinia autorilor, necesitatea schimbării culorii pașapoartelor rezultă, în primul rînd, din aspirațiile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Euro-peană. Rezoluția reprezentanților guvernelor state-lor membre ale Comunității Europene din 23 iunie 1981 stabilește culoarea roșie-vișinie ca model unic pentru copertele pașapoartelor cetățenilor din sta-tele membre.

Punerea în circulaţie a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova cu coperta de culoare roşie-vişinie va începe în momentul în care ÎS „Registru” va epuiza stocul existent de blanchete albastre. Mi-nisterul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a anunțat că, de la 1 august 2014, pașapoartele albastre vor fi înlocuite cu cele de culoare roșie-vișinie. Paşapoartele cetăţenilor Republicii Moldova cu copertă de culoare albastră rămîn valabile pînă la expirarea termenului de valabilitate a acestora. Proiectul a fost adoptat de Parlament în lectură fi-nală la 19 iunie 2014.

Parlamentul a votat o nouă lege privind Avocatul Poporului (Ombudsmanul)Parlamentul Republicii Moldova a votat Legea nr. 52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul). Proiectul a fost aprobat în lectură finală cu votul a 56 de deputaţi.

Legea prevede că Parlamentul desemnează 2 avocaţi ai poporului autonomi unul faţă de celălalt, dintre care unul este specializat în problemele de protecţie a drepturilor şi libertăţilor copilului.

Deputații au decis ca Avocatul Poporului să fie numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. Acesta va trebui să aibă experiență de 10 ani în domeniu și o ac�vitate notorie în domeniul apărării și promovării drepturilor omului. Mandatul începe la data depunerii jurămîntului.

Avocatul Poporului exercită funcţie de demnitate publică. În caz de încetare înainte de termen a man-datului de Avocat al Poporului, în cel mult 3 luni se numeşte un nou Avocat al Poporului. Avocatul Poporului este asistat în ac�vitatea sa de 2 adjuncţi, ale căror atribuţii sînt determinate de Avocatul Popo-rului.

Avocatul Poporului îi va înlocui pe actualii avocați parlamentari și va avea menirea să asigure respectarea drepturilor și a libertăților omului.

Odată cu intrarea în vigoare a legii, a fost cons�tuită Comisia parlamentară specială, compusă din membri ai Comisiei drepturile omului și relații interetnice și membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități, care a selectat candidații pentru funcția de Avocat al Poporului și de Avocat al Copilului. Examinarea

PARLAMENT INFO 25

dosarelor și selectarea candidaților a avut loc prin concurs deschis, cu par�ciparea reprezentanților societății civile și ai mass-mediei. Conform legii, Comisia parlamentară specială selectează candidaţii şi îi prezintă plenului Parlamentului pentru numire, sarcină care îi va reveni, cel mai probabil, viitorului legisla�v.

În scop de asigurare a protecției persoanelor îm-potriva torturii și a altor tratamente inumane sau degradante, pe lîngă Oficiul Avocatului Poporului va fi creat un Consiliu pentru prevenirea torturii, iar Avocatul Poporului și adjuncții săi sînt membri de drept ai acestuia.

Avocatul Poporului (Ombudsmanul) asigură respec-tarea drepturilor şi libertăţilor omului, contribuie la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului, prin prevenirea încălcării acestora, prin perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, prin colaborarea internaţională în acest do-meniu, prin aplicarea procedeelor reglementate de lege. De asemenea, Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor copilului îşi exercită atribuţiile pentru asigurarea respectării drepturilor şi a liber-tăţilor copilului şi realizării, la nivel naţional, de căt-re autorităţile publice centrale şi locale, de către persoanele cu funcţie de răspundere de toate nive-lurile, a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.

Parlamentul a demonstrat recunoş�nţă şi respect pentru moldovenii plecaţi în străinătateMoldovenii din Europa vor fi scu�ți de taxele vamale la introducerea bunurilor în ţară.

Deputaţii au votat în prima lectură un proiect de lege care le permite moldovenilor aflați la muncă peste hotare să introducă în țară bunurile personale agonisite, fără achitarea taxelor vamale, o dată la 5 ani.

De scu�ri vor beneficia moldovenii care, înainte de a pleca peste hotare, au efectuat procedura de

scoatere de la evidenţă de la locul de trai şi s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare, cu aplicarea ştampilei în paşaport. Potrivit proiectului de lege, bunurile aduse în ţară fără taxe vamale nu vor putea fi folosite în scopuri comerciale.

În prezent, moldovenii care decid să revină din străinătate pot introduce în ţară, fără a plă� taxe vamale, doar obiectele de uz personal şi alte bunuri în valoare de cel mult 300 de euro.

Preşedintele Parlamentului Igor Corman, autorul proiectului, a subliniat că măsura este binevenită pentru moldovenii care muncesc în afară și contribuie substanțial la dezvoltarea economiei ţării.

„De ani de zile remitenţele moldovenilor aflaţi peste hotare ajută foarte mult economia ţării. Eu vă propun să nu-i tratăm pe moldovenii care revin în ţară cu aceleaşi condiţii ca firmele comerciale care fac im-porturi în Republica Moldova. Aceş� oameni nu fac business, iar revenirea celor plecaţi în străinătate este un cîş�g pentru Moldova. Este vorba despre bunuri pentru care au plă�t taxe atunci cînd le-au cumpărat. Nu este corect să-i taxăm la vamă şi să le creăm obstacole. Remitenţele din străinătate ajută extrem de mult ţara, fără ele ne-am fi prăbuşit în sărăcie şi nu eram unde sîntem acum. Avem o obligaţie morală faţă de aceş� cetăţeni”, a declarat Președintele Parlamentului Igor Corman.

Potrivit şefului legisla�vului, această iniţia�vă se referă la moldovenii din diasporă şi la familiile lor, care vor demonstra că nu au mers în afara ţării pentru a procura bunuri cu permisele de şedere sau de muncă.

Proiectul a fost votat în prima lectură cu votul unanim al deputaților. Pentru a deveni lege, documentul trebuie să fie supus votului în lectura a doua. Pînă atunci, asupra proiectului se va reveni cu anumite amendamente. După adoptarea proiectului de lege, Guvernul va stabili condiţiile de facilitare, precum și lista de acte necesare pentru ca beneficiarii să fie scu�ți de taxele de import.

26 PARLAMENT INFO

Mai multă transparență în mass-mediaÎn cadrul ul�mei ședințe din sesiunea de primăvară 2014, Parlamentul a examinat și a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului audiovizualului, care să asigura transparența proprietarilor mass-mediei.

Transparența proprietății în mass-media prevede asi-gurarea accesului la informațiile de interes public, deschidere și responsabilitate.

Iniția�va legisla�vă propune completarea Codului audiovizualului, dar și proceduri concrete de par�ci-pare a radiodifuzorilor la concursul de obținere a licenței de emisie. În acest sens, informațiile par�-cipantului la concursul de licențiere urmează a fi publicate pe pagina web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) în cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea solicitării, iar orice schimbare inter-venită în perioada de la depunerea ofertei și pînă la acordarea licenței de emisie trebuie comunicată Consiliului.

As�el, dacă legea va intra în vigoare, radiodifuzorii privaţi vor fi obligaţi să facă publice următoarele in-formaţii:

• denumirea şi sediul administraţiei; • datele de contact; • lista cu numele proprietarului/proprietarilor be-

neficiari, inclusiv cota acestora de par�cipare la capitalul social;

• lista membrilor Consiliului şi numele administra-torului;

• numele realizatorilor/producătorilor de programe sau de emisiuni;

• semnalele postului de radio;• simbolul postului de televiziune.

La rîndul lor, membrii CCA pot solicita informații adiționale privind proprietarul și raporturile juridice

ale acestuia cu persoanele afiliate. În cazul în care solicitantul nu va prezenta integral informațiile și actele prevăzute de norma legală, CCA poate respin-ge oferta respec�vă.

De asemenea, radiodifuzorii privați vor fi obligați să prezinte anual, pînă la 1 mai, un raport de ac�vitate, conform modelului aprobat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Iniția�va legisla�vă aduce mai multă transparență în domeniul proprietății mass-media și asigură accesul publicului la informația privind proprietarii ins�tuțiilor media.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege conform căruia cetățenii moldoveni aflați peste hotare ar putea vota 2 zile consecu�v la alegerile parlamentare Un nou amendament la Codul electoral a fost pro-pus la iniția�va Fracțiunii parlamentare a PLR prin modificarea și completarea ar�colului 8 din Codul electoral.

As�el, conform proiectului de lege votat de Parlament în prima lectură, în secţiile de votare organizate pen-tru alegătorii care se află în străinătate alegerile par-lamentare şi referendumurile republicane se vor des-făşura pe parcursul a 2 zile consecu�ve.

Iniția�va legisla�vă este argumentată prin faptul că numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate este în creștere. Autorii s-au referit la studiile reali-zate de Centrul Civis (Moldova) și Agenția IASCI din Austria, conform cărora în anul 2013 erau plecaţi peste hotarele ţării pe termen lung peste 500 de mii de moldoveni sau 12,4% din populaţia totală a ţării.

Se menționează și că localităţile în care locuiesc aceș�a se află la diferite distanţe de oraşele în care sînt amplasate misiunile diploma�ce ale Republicii Moldova. As�el, din cauza distanţelor mari pe care trebuie să le parcurgă, a costurilor pentru călătorii, dar şi a programului de lucru inflexibil, cetăţenii Re-publicii Moldova nu reuşesc să îşi exprime dreptul de vot.

Inexistența unor metode alterna�ve de exprimare a dreptului de vot, cum ar fi votul prin corespondenţă, votul electronic sau prin alte mijloace de comunicare la distanţă, ar trebui să fie compensată cu posibilitatea desfăşurării procesului de votare în diasporă pe parcursul a 2 zile consecu�ve. As�el, a doua zi poate să se suprapună cu ziua indicată în actul de stabilire a alegerilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

PARLAMENT INFO 27

Autorii proiectului sînt de părere că amendarea Codului electoral vizează un subiect important pen-tru democraţia electorală veritabilă – accesul la procesul electoral al cetăţenilor Republicii Moldova stabiliţi peste hotare.

Codul educației pentru un sistem educațional modernParlamentul a adoptat, pe data de 17 iulie 2014, în lectură finală, Codul educației. Documentul sub-s�tuie Legea învățămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995 și vine să modernizeze sistemul de învăţămînt în contextul integrării europene a Republicii Moldova, în conformitate cu cerințele Procesului de la Bologna. După lungi dezbateri în plenul Parlamentului, pentru acest proiect au votat 55 de deputați din Coaliția de Guvernare.

Codul educației prevede:• Asigurarea învățămîntului de calitate se va face

prin evaluarea periodică a ins�tuțiilor de învă-țămînt, a cadrelor didac�ce și a programelor de studii de către ins�tuții profesioniste și indepen-dente, pentru toate treptele și nivelele de studiu.

• Cadrele didac�ce vor fi angajate în bază de concurs în toate ins�tuţiile de învăţămînt. Directorii de şcoli vor avea un mandat de ac�vitate limitat, de 5 ani, şi vor fi aleşi prin concurs, iar rectorii – de adunarea generală a ins�tuţiei, şi nu de senat, cum este în prezent.

• Învăţămîntul va fi obligatoriu pînă la vîrsta de 18 ani; în conformitate cu standardele europene, absolvenții cursului gimnazial pot alege să meargă la licee sau la școli de meserii.

• Studierea limbii române, în calitate de limbă de stat, va fi obligatorie în toate ins�tuţiile de învăţă-mînt de orice nivel, iar statul va asigura condiţiile necesare pentru studierea acesteia, inclusiv prin creşterea ponderii disciplinelor studiate în limba română.

• Copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale vor beneficia de învățămînt gratuit la toate etapele,

care se vor organiza în ins�tuţiile de învăţămînt general, în ins�tuţiile de învăţămînt special sau prin învăţămînt la domiciliu.

• La liceu vor putea preda exclusiv cadrele didac�ce cu diplomă de master, iar la universitate – doar profesorii cu diplomă de doctor.

Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi ur-mează să fie revizuite și alte legi.

Stagii de prac�că și burse private pentru �neri Integrarea �nerilor în societate cons�tuie un lucru esențial pentru viitorul european al Republicii Mol-dova, dar și o provocare pentru clasa poli�că, în con-dițiile în care tranziția de la procesul educațional la încadrarea în cîmpul muncii reprezintă o problemă pentru �neri.

Posibilitățile lor de angajare sînt limitate de o serie de obstacole, printre care calitatea studiilor, necorelarea cererii și ofertei pieței de muncă, lipsa posibilităților de a realiza stagiile de prac�că etc. În scopul diminuării acestor obstacole, deputații au înaintat două iniția�ve legisla�ve menite să faciliteze integrarea �nerilor pe piața forței de muncă.

Proiectul de lege nr. 459 din 15 noiembrie 2013 pen-tru modificarea și completarea Legii nr. 102-XV din 13 mar�e 2003 privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, înaintat de deputatul Gheorghe Mocanu, prevede că ins�tuțiile de stat vor fi obligate să pună la dispoziția �nerilor locuri pentru stagii de prac�că în număr de cel puțin 10% din numărul de angajați, iar perioada de prac�că va fi considerată experienţă de muncă. Proiectul a fost votat în două lecturi de majoritatea deputaților.

Implementarea acestei legi va permite ins�tuțiilor de stat să deschidă ușile pentru studenții, masteranzii, doctoranzii fără experiență de muncă, oferindu-le as�el �nerilor șansa de a acumula deprinderi și abilități prac�ce, care să răspundă necesităților reale stabilite de angajator. În rezultat, întreprinderile de stat/ins�tuțiile publice vor fi mult mai interesate să angajeze persoane care au dobîndit deja experiența necesară. Potrivit datelor Biroului Național de Sta�s-�că, în serviciul public sînt angajate peste 320 000 de persoane. De asemenea, conducătorii ins�tuțiilor publice care vor refuza să pună la dispoziție stagii de prac�că riscă o amenda de 3 000 de lei.

O iniția�vă legisla�vă, înaintată de deputații Oleg Țulea, Andrian Candu și Iurie Bolboceanu, propune un mecanism prin care agenții economici vor fi s�mulați să investească în studiile și instruirea viitorilor lor angajați. Este vorba despre proiectul de lege nr. 2696 privind bursele private. Conform acestuia, persoanele cu vîrsta cuprinsă între 16 și 35 de ani pot primi burse

28 PARLAMENT INFO

private din partea beneficiarilor (persoane juridice) în schimbul garanției că bursierul va ac�va în unitatea respec�vă o perioadă determinată de �mp. Autorii proiectului sînt de părere că oferirea burselor private studenților de către agenții economici va facilita integrarea acestora pe piața muncii după absolvire și va diminua deficitul de cadre calificate. Și acest proiect de lege s-a bucurat de susținerea majorității deputaților, fiind votat în două lecturi.

Totodată, Biroul permanent al Parlamentului Repu-blicii Moldova a aprobat, în premieră, un Program de stagii pentru �neri. Programul de stagii are o durată determinată de pînă la 3 luni (20–25 de ore pe să-ptămînă) și se desfășoară, de regulă, în perioada se-siunilor ordinare parlamentare.

As�el, în perioada mai–iulie 2014, 10 �neri și-au desfășurat ac�vitatea de stagiari în Parlamentul Republicii Moldova, pentru a cunoaște din interior cum „se face legea” la noi în țară, avînd posibilitatea de a contribui, pe bază de voluntariat, la ac�vitatea legisla�vă. Stagiarii au fost îndrumați pe parcursul stagiului de mentorii lor, desemnați din rîndurile angajaților Secretariatului Parlamentului, care le-au împărtășit din experiența lor.

Odată cu finalizarea sesiunii de primăvară a legisla-�vului, cei 10 �neri și-au încheiat programul de stagiu, primind din partea Secretariatului Parlamentului cer-�ficate de par�cipare.

Legea privind finanțarea par�delor, votată de Parlament în prima lectură

Parlamentul a votat în prima lec-tură legea privind finanțarea par-�delor poli�ce și a campaniilor electorale, urmînd ca, pînă la lec-tura finală, să mai fie făcute unele amendamente.

Proiectul prevede că par�dele sînt obligate să facă pu-blice rapoartele privind sursele de finanţare şi banii cheltuiţi, inclusiv în perioada campaniei electorale. Documentul stabilește expres interzicerea finanţării directe sau indirecte, susţinerea materială sub orice formă a campaniilor electorale ale candidaţilor la alegeri şi ale concurenţilor electorali de către alte state, de către întreprinderi, ins�tuţii şi organizaţii străine, internaţionale şi mixte, precum şi de către persoanele fizice care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova.

Legea mai stabilește confiscarea, prin hotărîrea in-stanţei de judecată, a banilor primiți din străinătate și transformarea lor în venit la bugetul de stat, conform prevederilor legislaţiei penale şi contravenţionale. Ce-tățenii Republicii Moldova pot dona bani par�delor poli�ce în anumite condiții. De exemplu, persoanele fizice pot dona bani în mărime de 20 de salarii medii pe economie, iar persoanele juridice pot transfera pe conturile par�delor bani în sumă de 40 de salarii medii pe economie. De asemenea, noile prevederi legisla�ve prevăd că statul va aloca 0,2% din bugetul de stat pentru finanțarea par�delor.

Pachetul an�tutun, aprobat în prima lectură de ParlamentPachetul de legi privind controlul tutunului, inclusiv proiectul de lege cu nr. 35 privind modificarea și completarea unor acte legis-la�ve, a fost votat, în primă lec-tură, de Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, fumatul va fi interzis în spaţiile publice închise şi semiînchise, la locul de muncă şi în transportul public. Proprietarii şi managerii acestor spaţii vor fi obligaţi să afişeze, pe uşa de la intrare, simbolul prin care se interzice fumatul.

Proiectul prevede sancţiuni a�t pentru ges�onarii spaţiilor în care este interzis fumatul, cît şi pentru fumători. De asemenea, se interzice orice formă de publicitate în favoarea produselor din tutun, inclusiv publicitatea la radio şi TV, în presa scrisă și în cine-matografe.

Totodată, vor fi interzise produsele din tutun care conţin arome de fructe, vanilie, cafeină, taurină, dar şi alţi adi�vi, care creează impresia falsă că produsul este benefic pentru sănătate sau că prezintă pericol redus. De asemenea, sînt interzise ţigările „slim”, comercializarea produselor din tutun neambalate sau a celor care fac asociere cu produsele din tutun.

Gheretele unde se vînd produsele din tutun trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 200 de metri una de alta şi la 50 de metri distanță de ins�tuţiile de învăţămînt şi de ins�tuţiile medico-sanitare. Conco-

PARLAMENT INFO 29

mitent, se interzice comercializarea produselor din tutun şi a produselor care conţin nico�nă în unităţi de comerţ între orele 22.00 – 08.00.

De asemenea, va fi interzisă vînzarea produselor din tutun minorilor, comercianții fiind obligați să verifice vîrsta persoanei. Se impun interdicții la co-mercializarea on-line, vînzarea tutunului prin apa-rate, precum și la expunerea vizibilă a produselor din tutun în spaţiile comerciale accesibile publicului.

Pachetul de legi an�tutun a fost aprobat de cabinetul de miniștri la 17 decembrie 2013 și înaintat Parla-mentului spre adoptare la 4 februarie 2014.

Egalitatea de gen promovată în Parlament Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectele de lege nr. 101 și nr. 180 privind asigurarea egalității de gen în domeniul public și poli�c. Primul a fost propus de vicepreședinta Parlamentului Liliana Palihovici, iar al doilea – de Guvernul Republicii Moldova.

As�el, se propune stabilirea cotei minime de repre-zentare a femeilor de 30% pentru a crește șansele acestora de implicare în poli�că. Totodată, pentru lectura a doua există un amendament din partea Frac-țiunii Par�dului Democrat care propune ca această cotă de reprezentare a femeilor în poli�că să fie de 50%, iar proiectul de lege parvenit de la Guvern propune o cotă de 40% și amendarea a nouă legi.

După ce va fi adoptată, noua legislație va contribui la sporirea gradului de reprezentare a femeilor din Moldova în Parlament, precum şi în consiliile raionale și locale. În același �mp, va contribui la asigurarea funcţionalităţii depline a ins�tuţiilor democra�ce din ţară din perspec�va respectării mai riguroase a drep-turilor omului.

Prezenţa tot mai mare a femeilor în parlamentele din statele europene reprezintă o realitate cu un impact pozi�v asupra dezvoltării sociale, poli�ce şi economice a ţărilor respec�ve. În ul�mii 30 de ani s-a înregistrat o creştere semnifica�vă a par�cipării poli�ce a femeilor în parlamentele statelor europene datorită promovării poli�cii de reprezentare egală a ambelor sexe în autorităţile elec�ve. Introducerea co-telor minime de reprezentare în listele candidaţilor

electorali s-a dovedit a fi un succes în creşterea re-prezentării femeilor în autorităţile publice.

Deşi în Republica Moldova rata de par�cipare a fe-meilor în organele elec�ve a crescut, aceasta rămîne a fi mai mică decît media în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale OSCE şi de-cît media globală.

Conform datelor sta�s�ce, mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova, adică 51,9%, o cons�tuie femeile, peste 51,1% din absolvenţii ins�-tuțiilor de învăţămînt sînt femei. Cu toate acestea, reprezentarea lor în Parlamentul actual cons�tuie pu-ţin peste 18%, iar în autorităţile publice locale – circa 21%, ceea ce denotă o subreprezentare a intereselor femeilor în structurile decizionale ale statului.

30 PARLAMENT INFO

În contextul ra�ficării Acordului de Asociere cu Uniu-nea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, Republica Moldova și-a asumat obligația de armonizare a legislaţiei naţionale și de dezvoltare a capacităţii ins�-tuționale de implementare a legislației armonizate.

Cu siguranță, alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar va contribui la crearea unui cadru legisla�v dinamic şi progresiv, care să promoveze principiile şi valorile economiei de piaţă şi ale unui stat bazat pe drept, fapt ce va apropia Republica Moldova de valorile Uniunii Europene. Concomitent, caracterul complex și extensiv al procesului de armonizare a legislației demonstrează existența unor provocări că-rora Republica Moldova trebuie să le facă față.

Însăși amploarea Acordului de Asociere ca domeniu de intervenție și număr de acțiuni este o provocare în sine. În paralel, Republica Moldova este mo�vată să implementeze eficient reformele democra�ce, as�el încît să aibă o perspec�vă clară europeană. Unele din aceste reforme necesită transformări substanțiale, uneori foarte dificile, ale structurilor ţării. De aceea, este important ca Guvernul să comunice clar şi con-vingător cetăţenilor raționamentele acestor reforme.

La etapa actuală, armonizarea legislației nu se efec-tuează sistema�c și coordonat. Legislația Uniunii

Provocările suscitate de procesul de armonizare și controlul implementării noii legislații

Europene este impunătoare ca volum, acoperă di-verse domenii ale vieţii economice şi sociale şi, mai mult, este supusă unei evoluţii constante. De aceea, doar stabilirea priorităţilor de armonizare va garanta consecvenţă şi eficienţă în abordarea acestui proces complex.

Luînd în considerare această situație, se impune elaborarea unui program legisla�v care să structureze agenda Parlamentului pentru viitoarea legislatură cu posibile actualizări și priorități de armonizare legisla�vă. Acest program ar cons�tui un instrument de responsabilizare a ac�vității structurate pe capi-tole de acquis comunitar, dar şi unul de evaluare a progreselor înregistrate.

O provocare în aplicarea acquis-ului poate fi conside-rată și componența numerică a personalului, neajus-tată la volumul sporit de ac�vități, dar și incapacitatea unei adaptări rapide la noile condiții și prac�ci de lucru. În multe cazuri, angajații autorităților nu fac față solicitărilor a�t din perspec�va numărului de ac�vități, dar și din perspec�va calificării lor. În mod special, acest lucru este dificil pentru unele in-s�tuții cu resurse umane insuficiente în raport cu volumul de muncă pe care îl solicită implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, o atenție deosebită trebuie să fie acordată creșterii capacității ins�tuțiilor prin perfecţionarea potențialului uman ca urmare a realizării de instruiri, precum și prin completarea cu personal calificat.

Insuficiența resurselor financiare de asemenea con-s�tuie un impediment care ar putea compromite procesul de transpunere a actelor cu relevanță euro-peană. Aplicarea acquis-ului Uniunii Europene pre-supune alocări financiare considerabile. Costurile economice ale armonizării legislaţiei şi implemen-tării legislaţiei armonizate vor fi suportate parţial de bugetul de stat, dar şi de sectorul privat, care va fi direct afectat în unele cazuri. Pentru a răspunde acestei provocări, Guvernul va trebui să iden�fice dispoziţiile comunitare cu privire la care îşi va asu-ma unilateral responsabilitatea unor perioade de tranziţie şi excepţii bine fundamentate, în �mp ce, totuşi, va garanta un minimum de protecţie în dome-niile în care armonizarea deplină a legislaţiei nu poate avea loc în termen scurt. Din aceste mo�ve, trebuie să fie efectuată analiza impactului economic şi social al acquis-ului care urmează să fie preluat în legislaţia naţională înainte de a purcede la armo-nizarea propriu-zisă, la consultarea comunității de afaceri şi a altor părţi interesate.

Un rol important în aplicarea legislației armonizate se regăsește în sfera autorităților administrației pu-

PARLAMENT INFO 31

blice la nivel local, cărora le revin atribuții exprese în materie de executare a legii și, implicit, a imple-mentării concrete a acquis-ului. La nivelul admi-nistrației centrale, implementarea presupune o ac�vitate de monitorizare a aplicării acquis-ului de către autoritățile administra�ve cu responsabilități în acest sens, dar și o strînsă colaborare și coordonare între acestea, menite să asigure coerența și unitatea aplicării legislației armonizate pe întreg teritoriul țării. Totodată, autorităților centrale le revine misiunea de a interveni cu propuneri eficiente, de ordin legisla�v, administra�v, inclusiv prin aplicarea de măsuri de constrîngere, de sancționare, mecanisme de control apte să răspundă exigențelor europene în privința întăririi capacității administra�ve. În acest context, a�t Parlamentul, organele sale de lucru, cît și deputații urmează să u�lizeze oportunitățile cons�tuționale și legale pentru a exercita eficient controlul parlamentar veritabil asupra actelor legisla�ve transpuse.

Ținînd cont de toate provocările menţionate cărora Republica Moldova trebuie să le facă faţă, totuşi

cea mai mare provocare este înţelegerea, adoptarea şi consolidarea în prac�că a celor mai înalte valori ale Uniunii Europene, care să asigure îndeplinirea principiilor statului de drept şi, prin aceasta, a condi-ţiilor de creştere con�nuă a încrederii în capacitatea ins�tuţiilor statului de a asigura îndeplinirea angaja-mentelor asumate în relaţiile cu partenerii internaţio-nali.

Rolul Parlamentului în combaterea corupțieiRepublica Moldova a păşit pe calea ireversibilă de combatere a corupţiei, adop�nd legi, ra�ficînd con-venţii, creînd structuri specializate şi apelînd la ins�-tuţii şi organisme internaţionale cu experiență în acest domeniu.

Țara noastră a obţinut în ul�mii 2–3 ani, treptat, dar sigur, rezultate în combaterea fenomenului co-rupţiei. Aceste rezultate figurează în ul�mele ra-poarte întocmite de experții internaționali, precum și în rapoartele Centrului Național An�corupție (CNA). Principala garanţie în lupta eficientă împotri-va corupţiei o reprezintă un sistem naţional de inte-gritate funcţional. Fiecare componentă a acestui sistem – Parlamentul, Preşedintele Republicii Mol-dova, Guvernul, autorităţile publice, organele de drept şi de control, societatea civilă şi mass-me-dia – îşi are rolul său în acest proces. Vulnerabi-litatea uneia dintre aceste ins�tuţii poate provoca disfuncţionalități întregului sistem.

Rezultatele obținute sînt dovada că și Parlamentul Republicii Moldova a abordat problema combaterii corupţiei sistema�c, într-un cadru legisla�v şi ins�-tuţional coerent. La începutul anului 2014, Parla-mentul a fost preocupat de examinarea Planului de acțiuni pe anii 2014–2015 privind implementarea Strategiei naționale an�corupție pe anii 2011–2015. Planul de acțiuni reprezintă un document de poli�ci, prin a cărui realizare vor fi îndeplinite obiec�vele Stra-tegiei aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr. 154 din 21 iulie 2011. Planul respec�v a fost aprobat de Parlament la 16 mai 2014. Documentul cuprinde 93 de acțiuni menite să asigure o poli�că de combatere a corupției bine determinată.

O implicare ac�vă în promovarea acestui Plan de acțiuni a avut-o Alianța An�corupție, care a prezentat mul�ple propuneri, obiecții și soluții prac�ce. De asemenea, organizarea seminarului regional „Rolul Parlamentului în combaterea corupției” a impulsionat implementarea acestui Plan de acțiuni. Evenimentul, organizat de Parlamentul Republicii Moldova și de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), s-a desfășurat în perioada 18–19 noiembrie 2013. La seminar au par�cipat și deputați din parla-mentele Republicii Serbia, Regatului Suedia, Ro-mâniei, Ucrainei, Georgiei, Republicii Finlanda, pre-cum și experți internaționali, care vor con�nua să prezinte experiența și bunele prac�ci de prevenire și combatere a corupției.

32 PARLAMENT INFO

Declaraţia cu privire la procesele de reintegrare teritorială a țării în contextul parcursului european al Republicii MoldovaParlamentul de la Chișinău a adoptat, la 10 iulie 2014, Declarația cu privire la procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova în contextul ra�fică-rii Acordului de Asociere la UE, document care pre-vede crearea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător.

În textul declarației, inițiată de un grup de parlamen-tari din coaliția de guvernare și prezentată de vice-preşedinta Parlamentului Liliana Palihovici, Chișinăul face apel la Tiraspol să adopte o abordare pragma-�că și nepoli�zată față de crearea Zonei de Comerț Liber în regiunea transnistreană.

„Întreprinderile din s�nga Nistrului trebuie să își mențină accesul la piețele europene. În acest sens, decizia UE de a prelungi preferințele comerciale autonome pentru agenții economici din regiunea transnistreană pînă la finele anului 2015 oferă �mpul necesar pentru iden�ficarea unor soluții”, se arată în declarație.Totodată, în document se accentuează importanța con�nuării dialogului dintre autoritățile statului și cele de la Tiraspol în scopul iden�ficării modalităților op�me de implementare a prevederilor Acordului de creare a Zonei de Comerț Liber în această regiune.

Reintegrarea țării – un obiec�v major al ParlamentuluiAutoritățile de la Chișinău se declară dispuse să ofere partenerilor de dialog de la Tiraspol toate informațiile cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Acordului privind crearea Zonei de Comerț Liber.Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și UE, ra�ficat de Parlament, conține prevederi explicite pentru regiunea transnistreană, inclusiv cu privire la prelungirea termenului de aplicare a acestuia pînă la s�rşitul anului 2015.

Executarea prevederilor cons�tuţionale referitoare la statutul UTA Găgăuzia, în atenția parlamentarilorPreședintele Parlamentului Igor Corman a semnat, la 13 mar�e 2014, o dispoziție cu privire la ins�tuirea unui grup de lucru pentru examinarea problemelor ce țin de executarea prevederilor cons�tuționale referitoare la statutul UTA Găgăuzia, compus din deputați în Parlamentul Republicii Moldova și repre-zentanți ai Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru și-a propus inventarierea legislației naționale în vederea asigurării unei analize a pro-blemelor ce țin de executarea prevederilor cons�-tuționale referitoare la statutul UTA Găgăuzia, de funcționarea Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, precum și a altor prevederi ale legislației naționale. În total, grupul s-a întrunit în 6 şedințe, în cadrul cărora au fost examinate mai multe probleme

PARLAMENT INFO 33

legate de buna funcționare a autonomiei, inclusiv de disfuncționalitățile și lacunele din legislația națională.

As�el, în rezultatul discuțiilor care au avut loc, inclusiv cu implicarea societății civile, a reprezentanților Misiunii OSCE în Republica Moldova și ai Consiliului Europei, grupul de lucru, condus de deputatul democrat Dumitru Diacov, a propus modificarea a 20 de acte norma�ve pentru a fi aduse în concordanţă cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Legislația propusă spre modificare în proiectul de lege nr. 286 din 15 iulie 2014, care a fost votat în Parlament în prima lectură, vizează organele de poliție, Procuratura, funcționarea Cancelariei de Stat și a Guvernului. De asemenea, proiectul propune modificarea cadrului legal cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, a Codului funciar etc.

Declarația Parlamentului Republicii Moldova în legătură cu evoluția situației din UcrainaPe data de 6 mar�e deputații au adoptat o Declarație în legătură cu evoluția situației din țara vecină Ucra-ina. În textul declarației se arată: „Parlamentul Republicii Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu evoluțiile din Ucraina, în special privind situația din peninsula Crimeea și deciziile cu caracter militar adoptate de autoritățile Federației Ruse.Parlamentul Republicii Moldova este solidar cu Rada Supremă a Ucrainei în efortul de a asigura stabilitatea și viitorul european al Ucrainei, stat vecin, partener și prieten al Republicii Moldova. Constatăm că pericolul major al evenimentelor din Ucraina, în special al celor din Crimeea, constă în sub-minarea integrității teritoriale și a suveranității Ucra-inei, ceea ce poate avea consecințe grave asupra altor țări din regiune.

Parlamentul Republicii Moldova reconfirmă impor-tanța respectării principiilor dreptului internațional și a acordurilor ce garantează suveranitatea și integri-tatea teritorială a Ucrainei.Facem apel la Organizația Națiunilor Unite, Organiza-ția pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente să aplice toate instrumentele dreptului internațional și mecanismele de mediere pentru a nu admite escala-darea conflictului și pentru a asigura pacea și stabi-litatea în Ucraina și în întreaga regiune.”Parlamentul Republicii Moldova își exprimă susținerea față de poporul ucrainean și încrederea că doar el, în totalitatea sa, prin mecanismele democra�ce și libere, are dreptul să decidă asupra viitorului Ucrainei.

34 PARLAMENT INFO

Premiere la ParlamentMai aproape de cetățeni. Lansarea oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului În contextul consolidării democrației parlamentare, legisla�vul de la Chișinău a decis să vină mai aproape de cetățeni prin lansarea proiectului-pilot privind deschiderea a patru oficii teritoriale de informare ale Parlamentului.

Oficiile teritoriale de informare ale Parlamentului (OTIP) reprezintă oficii regionale de informare menite să faciliteze comunicarea Parlamentului cu cetățenii, să contribuie la adoptarea unor decizii bazate pe interesele cetățenilor, precum și să asigure un dialog mai construc�v cu societatea civilă. OTIP-urile își propun să îi ajute pe cetățeni să înțeleagă mai bine în ce constă ac�vitatea Parlamentului și să sporească încrederea oamenilor în ins�tuția legisla�vă.

Tot aici, fiecare cetățean poate adresa întrebări fun-cționarilor OTIP-urilor referitor la ac�vitatea legisla-�vului, proiectele de lege privind dezvoltarea regio-nală și integrarea europeană etc.

Lansarea acestui proiect este o premieră pentru Par-lamentul Republicii Moldova, proiectul avînd drept scop crearea unei pla�orme de comunicare între legisla�v și cetățeni, în condițiile în care țara noastră poate fi considerată o democrație încă �nără în ra-port cu țările cu tradiție democra�că.

PARLAMENTUL ÎN CONSOLIDAREA DEMOCRAȚIEI

În conformitate cu Regulamentul Parlamentului, de-putații trebuie să se în�lnească sistema�c cu cetă-țenii, în special în zilele de luni. Avînd în vedere că în Republica Moldova deputații nu reprezintă circum-scripții electorale individuale, ci întreaga populație a țării, aceș�a nu au legătură directă cu un anumit raion sau circumscripție electorală.

La 8 mai 2014, la Comrat, a fost inaugurat primul Oficiu teritorial de informare al Parlamentului pentru cetățenii UTA Găgăuzia. Alături de Președintele Par-lamentului Igor Corman, la ceremonia oficială de inaugurare a par�cipat Președintele legisla�vului Tur-ciei Cemil Çiçek, aflat în prima sa vizită oficială în Republica Moldova. La eveniment au mai par�cipat Președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitri Constan�nov, coordonatorul rezident al ONU și reprezentantul permanent al Programului Națiuni-lor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova Nicola Harrington-Buhay, ambasadoarea Regatului Suediei în Republica Moldova Ingrid Ters-man, precum și deputați, funcționari ai Parlamentu-lui, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, cetățeni din localitate.

Experiența parlamentară a diferitor țări demonstrea-ză beneficiile pe care le au deopotrivă cetățenii și deputații în rezultatul interacțiunii sporite. Calitatea ac�vității legisla�ve și poli�ce a deputaților se poa-te îmbunătăți substanțial atunci cînd aceasta se bazează pe cunoașterea preocupărilor cetățenilor de rînd. Cetățenii reușesc să își soluționeze mai rapid problemele și să înțeleagă mai bine cum fun-cționează democrația parlamentară dacă se pot în-�lni permanent cu deputații.

PARLAMENT INFO 35

Lansarea proiectului a fost posibilă grație susținerii oferite de guvernele Regatelor Suediei și Danemarcei, în cadrul unui proiect de suport implementat de PNUD în Republica Moldova. În această toamnă au fost deschise și celelalte trei oficii, la Edineț, Orhei și Leova, iar începînd din iulie 2016 Parlamentul își propune să ex�ndă rețeaua de oficii la nivel națio-nal.

Ziua ușilor deschise la ParlamentParlamentul Republicii Moldova a organizat la 15 februarie 2014, în premieră, Ziua ușilor deschise. Pe parcursul întregii zile, vizitatorii au avut acces liber în clădirea renovată a Parlamentului. Asistat de funcționari ai Secretariatului Parlamentului, publicul a vizitat sala de ședințe, sala de conferințe și spațiile renovate din blocul G. Funcționarii parlamentari le-au oferit vizitatorilor informații în limbile română, rusă și engleză despre istoricul clădirii și ac�vitatea legisla�vă. Printre primii vizitatori a fost un grup de deputați din primul Parlament al Republicii Mol-dova, curioși să vadă cum a fost renovat sediul le-gisla�vului.

Potrivit programului, vizitatorii au admirat în holul de la intrare expoziția de documente de arhivă și publicații ale Parlamentului. De asemenea, vizitatorii au lăsat mesaje pentru deputați în Cartea de suges�i, în care precizează așteptările pe care le au în legătură cu ac�vitatea parlamentară.

Președintele Parlamentului Igor Corman i-a în�mpinat pe primii vizitatori și a discutat cu ei diverse subiecte, inclusiv despre integrarea europeană a Republicii Moldova, liberalizarea regimului de vize, despre proiectele de lege aflate în procedură legisla�vă, care au impact direct asupra oamenilor.

În discuția cu vizitatorii, președintele legisla�vului a menționat că fără un contact direct cu cetățenii nu poate să existe o democrație veritabilă.

De asemenea, gazdele au răspuns la întrebările vizi-tatorilor, for�ficînd as�el legătura dintre ins�tuţia parlamentului şi oamenii obișnuiți, gest care a întărit ideea că Parlamentul serveşte poporul și a simbolizat apropierea dintre cetăţean şi poli�cian.

„Mă bucur foarte mult să văd că există interes din partea cetățenilor și au dat curs invitației noastre de a vizita Parlamentul, dar, totodată, trebuie să fa-cem cît mai mult pentru ca toți cetățenii din țara noastră să cunoască cum ac�vează legisla�vul. De asemenea, trebuie să depunem eforturi pentru a spori încrederea oamenilor în ac�vitatea parlamentară”, a menționat Președintele Parlamentului.

Speakerul Igor Corman le-a vorbit cetățenilor și despre istoricul clădirii Parlamentului, oferindu-le informații despre ac�vitatea parlamentară curentă. Unii vizitatori i-au propus Președintelui Parlamentului să invite un sobor de preoți pentru a sfinți sediul renovat al legisla�vului.

Vizitatorii cu dizabilități au fost plăcut surprinși să descopere o rampă de acces în sala de ședințe a Parlamentului, care reprezintă un sistem comod și modern, unic în Republica Moldova. „Este foarte important ca în toate ins�tuțiile statului să existe as�el de rampe, fiindcă grija față de persoanele cu dizabilități trebuie să fie una deosebită”, a remarcat Igor Corman.

Dacă unii vizitatori au preferat să se fotografieze alături de Președintele Parlamentului Igor Corman sau alături de deputați, alții s-au bucurat să facă poze în fotoliile deputaților din sala de ședințe, în prezidiu sau în sala de conferințe.

36 PARLAMENT INFO

Pe parcursul zilei, fluxul de vizitatori a fost con-�nuu, fiind formate simultan mai multe grupe. Fie-care vizitator a primit suvenire cu însemnele Parla-mentului. Pe parcursul zilei, circa 2000 de cetățeni au vizitat sediul Parlamentului.

Cea de-a doua ediție a Zilei ușilor deschise a avut loc pe data de 27 august 2014, de Ziua Indepen-denței, cînd Parlamentul Republicii Moldova și-a deschis din nou ușile pentru publicul larg.

Pe parcursul întregii zile, alți peste 2000 de vizita-tori au avut acces liber în clădirea renovată a Parlamentului. De această dată au putut admira și o galerie de fotografii ale tuturor președinților Parla-mentului, din 1991 și pînă în prezent, precum și o expoziție de documente de arhivă și publicații ale legisla�vului.

Primii vizitatori au fost salutați, ca și la prima ediție, de Președintele Parlamentului Igor Corman, dar și de vicepreședintele legisla�vului Serghei Sîrbu, care i-au felicitat cu ocazia Zilei Independenței. Igor Corman a purtat un dialog interac�v cu cetățenii, răspunzînd la o serie de întrebări ce vizează ac�vitatea legisla�vă, reformele interne și așteptările societății de la autori-tăți.

Președintele Parlamentului i-a îndemnat pe vizitatori să se implice în procesul decizional, să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legisla�v și creșterea nivelului de trai în țară. Speakerul a declarat că sînt depuse eforturi pentru creșterea încrederii cetățenilor în ins�tuția parlamentară, inclusiv prin sporirea gradului de transparență a legisla�vului. Potrivit Președintelui Parlamentului, Ziua ușilor des-chise devine deja o tradiție.

Printre vizitatori s-a numărat și un grup de moldoveni din diasporă, care au venit cu o serie de propuneri în atenția Președintelui Parlamentului, menite să

contribuie la dezvoltarea țării în conformitate cu standardele văzute în țările în care ei locuiesc.

Alături de vizitatori a fost și vicepreședinta legisla-�vului Liliana Palihovici, care, �mp de cîteva ore, a răspuns la toate întrebările adresate. Totodată, vizitatorii au avut prilejul să discute cu deputații Ana Guțu, președinta Comisiei poli�că externă și integrare europeană, Dumitru Godoroja, Oleg Țulea, Vladimir Saharneanu, Maria Ciobanu, Tudor Deliu, Iurie Țap și Ghenadie Ciobanu.

Ziua ușilor deschise va deveni o tradiție la Parlament și va fi organizată de două ori pe an.

Expoziții la Parlamentul Republicii MoldovaÎn premieră, Parlamentul a fost gazda unei expoziții de fotografii, vernisată în holul legisla�vului în pe-rioada 5–13 iunie 2014. Evenimentul, organizat de Ins�tutul Polonez din Bucureş� în colaborare cu Ambasada Republicii Polonia la Chişinău, a reunit de-putați, diplomați și reprezentanți ai societății civile.

Expoziția cu genericul „De la Solidaritate spre Masa Rotundă” ilustrează trata�vele reprezentanţilor gu-vernului comunist polonez cu opoziţia „Solidarita-tea”, de la începutul anului 1989, care, ulterior, au condus la primele alegeri libere din istoria modernă a Poloniei. În cadrul expoziției, vizitatorii au avut ocazia unică să vadă fotografii și cîteva afișe care prezintă momente-cheie ale schimbărilor de regim din Polonia, semnate de Erazm Ciołek, celebru foto-reporter polonez. Expoziţia demonstrează procesul paşnic de schimbare a sistemului, care a început la 4 iunie 1989, cînd în Polonia au avut loc primele alegeri libere.

Prezent la inaugurare, Președintele Parlamentului a felicitat poporul polonez, prin intermediul ambasa-dorului Republicii Polonia în Moldova Artur Michalski,

PARLAMENT INFO 37

cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la primele alegeri democra�ce din Polonia şi a mulţumit autorităților poloneze pentru susţinerea acordată țării noastre în procesul de integrare europeană.

În mesajul său, Igor Corman a menționat că Polonia, cu experiența sa postsovie�că, are multe în comun cu Republica Moldova în ceea ce priveşte asigurarea libertăţii economice şi poli�ce a ţării. De asemenea, speakerul s-a referit la faptul că Polonia, care a aderat la Uniunea Europeană în 2004, a avut un rol important în crearea Parteneriatului Es�c și a deschis oportunităţi pentru Moldova, inclusiv în privinţa liberalizării regimului de vize şi a modernizării ţării în conformitate cu standardele europene.

La rîndul său, diplomatul polonez a reiterat poziția țării sale de susținere a parcursului european al Republicii Moldova și a apreciat rezultatele obținute în acest sens. Referindu-se la expoziția „De la Soli-daritate spre Masa Rotundă”, ambasadorul Artur Michalski a menționat că lucrările expuse reprezintă procesul de schimbare pașnică a sistemului, fără sînge, pe calea unui dialog dificil și a compromisului.

Pentru reafirmarea atașamentului Parlamentului Re-publicii Moldova față de libertățile fundamentale ale omului și a importanței edificării statului de drept care să asigure tuturor cetățenilor un trai liber și prosper, deputații moldoveni au votat Declarația cu privire la a 25-a aniversare a Zilei Libertății Republicii Polone. Potrivit speakerului Igor Corman, Republica Polonă este un exemplu demn de urmat în realizarea și susținerea valorilor democra�ce.

Totodată, Parlamentul cheamă la unitate ins�tuțiile statului, toți actorii poli�ci, cultele religioase, socie-tatea civilă și, nu în ul�mul rînd, cetățenii, să con-ș�en�zeze că nu există libertate fără solidaritate și responsabilitate.

Cea de-a doua expoziție, de caricaturi, inaugurată la 16 iulie 2014 în incinta Parlamentului Republicii Moldova la iniția�va comună a legisla�vului și a societății civile, a fost dedicată par�cipării femeilor în poli�că. Expoziția a avut drept scop sensibilizarea

deputaților și a opiniei publice în vederea susținerii și promovării femeilor în poli�că și în procesul de luare a deciziilor.

„Această iniția�vă originală vizează un subiect im-portant, care încearcă, prin sa�ră și umor, să com-bată anumite prejudecăți legate de rolul femeilor în societate și în poli�că. Dincolo de prevederile legale, cred că este important să creăm condiții pentru a facilita implicarea femeilor în viața societății”, a men-ționat Igor Corman la deschiderea expoziției.

„Salutăm deschiderea conducerii Parlamentului de a organiza această expoziție și sperăm că deputații vor examina neîn�rziat setul de modificări legisla�ve în domeniul asigurării egalităţii de şanse. Femeile reprezintă peste 50% din populaţia ţării. Prin urmare, este drept şi necesar ca femeile să fie reprezentate în mod echitabil la toate nivelele de luare a deciziilor”, a menționat Alina Radu, reprezentanta societății ci-vile.

La eveniment au par�cipat deputați, jurnaliș�, repre-zentanți ai societății civile. Expoziția a fost deschisă pentru publicul larg pînă la data de 28 iulie. Parla-mentul își propune să organizeze și în viitor as�el de evenimente.

Parlamentul Republicii Moldova – o casă deschisă pentru vizitatori Odată cu desfășurarea, la 15 februarie și la 27 au-gust 2014, a Zilei ușilor deschise, Parlamentul Repu-blicii Moldova devine unul din punctele de atracție pentru un număr tot mai mare de vizitatori interesați de ac�vitatea legisla�vă și de condițiile în care ac�-vează deputații.

Această prac�că este o premieră pentru Parlamentul Republicii Moldova, prin care legisla�vul își reconfirmă disponibilitatea de a promova transparența, demo-crația, stabilitatea și schimbările pozi�ve în societate. De asemenea, își propune să contribuie la sporirea încrederii în ins�tuția reprezenta�vă supremă a po-porului prin implicarea cetățenilor în procesul deci-zional.

38 PARLAMENT INFO

tarea tuturor cerințelor de programare și înregistrare în prealabil.

În același �mp, conform programelor de trans-parență parlamentară la nivel de fracțiuni, tot mai mulți deputați solicită accesul pentru grupuri de cetățeni care doresc să asiste la ședințele plenare ale Parlamentului. Acest drept este prevăzut în Re-gulamentul Parlamentului (art.100), care permite reprezentanților misiunilor diploma�ce, avocaților parlamentari, reprezentanților mass-mediei și altor persoane, în baza unei autorizații sau invitații, să efectueze vizite la Parlament, inclusiv să asiste la șe-dințele plenare, cu respectarea condițiilor stabilite de Biroul permanent.

Printre cei mai ac�vi deputați, care invită în special �nerii să cunoască din interior cum se votează legile în Parlament, sînt Gheorge Mocanu (PLDM), Valeriu Tabuică (PDM), Ion Hadârcă (PLR). Deputații discută cu invitații lor în sediul Parlamentului, poves�ndu-le despre ac�vitatea legislatorilor, despre beneficiile integrării europene și despre rolul �nerilor în făurirea viitorului țării.

Doritorii de a vizita cladirea Parlamentului sau de a asista la ședințele plenare pot expedia o cerere în scris pe adresa de e-mail: infoparlamentrm@par-lament.md. Cererile vor fi examinate de Serviciul central de informare al Parlamentului, iar doritorii vor fi programați conform solicitărilor și numărului de locuri des�nate vizitatorilor la Parlament.

Suportul PNUD în consolidarea capacităților ins�tuționale ale Parlamentului Parlamentul a con�nuat să beneficieze de asistență tehnică din partea guvernelor Regatului Danemarcei și al Regatului Suediei prin intermediul Programului PNUD „Îmbunătățirea calității democrației în Repu-blica Moldova prin suport parlamentar și electoral”

As�el, din februarie pînă în august 2014, peste 5000 de vizitatori au pășit pragul clădirii renovate a Parlamentului în cadrul a circa 70 de vizite organi-zate și ghidate de funcționarii Serviciului central de informare, care au oferit vizitatorilor informații relevante despre istoricul clădirii, despre ac�vitatea legisla�vului, precum și alte detalii legate de aspectul și funcționalitatea sălii de ședințe plenare. Printre vizitatori au fost elevi, studenți din diverse ins�tuții de învățămînt din Chișinău și din alte localități ale Moldovei, cetățeni ai altor state, concetățeni stabiliți în afara țării, oficiali străini etc. Vizitatorii au fost impresionați de aspectul și dotarea tehnică a sălii de ședințe plenare și a celei des�nate reprezentanților mass-media, de rampa de acces unică în țară des�nată persoanelor cu dizabilități. Dar mai încîntați a fost atunci cînd au testat fotoliile deputaților sau privesc de la înălțimea prezidiumului, avînd și posibilitatea să facă poze, să adreseze întrebări.

Analizînd dinamica solicitărilor venite din partea vizitatorilor în ul�mele luni, putem susține că nu-mărul vizitelor la Parlament este în ascensiune.Serviciul central de informare își propune în acest sens elaborarea unui program săptămînal de vizite dedicate, în special, elevilor și studenților, cu respec-

PARLAMENT INFO 39

în vederea consolidării capacităților ins�tuționale ale ins�tuției legisla�vului, inclusiv de exper�ză şi exem-ple de cele mai bune prac�ci europene în materie de dezvoltare parlamentară.

Perioada ianuarie – iulie 2014 a fost marcată de realizări importante în implementarea celor 4 com-ponente ale Programului: consolidarea capacităților ins�tuționale ale Parlamentului pentru a întruni stan-dardele europene referitor la aspectele de gen și la drepturile omului; consolidarea funcției legisla�ve și de control a Parlamentului; promovarea calităţii rolului reprezenta�v al Parlamentului şi încurajarea unei interacţiuni mai strînse între deputați, cetăţeni şi societatea civilă; promovarea drepturilor copiilor în ac�vitatea Parlamentului.

Ac�vitățile realizate au contribuit la for�ficarea fun-cţiilor legisla�vă, de control parlamentar și de repre-zentare ale Parlamentului. În special, pot fi mențio-nate:

• discutarea a două iniţia�ve legisla�ve referitoare la promovarea egalităţii de gen, respec�v intro-ducerea cotelor de gen;

• elaborarea Metodologiei privind avizarea proiec-telor legisla�ve, care va contribui la îmbunătăţirea calității legislaţiei şi va asigura o mai bună punere în aplicare a legilor, oferind îndrumare prac�că în ceea ce priveşte verificarea mai eficientă a pro-iectelor de lege;

• elaborarea unui plan de ac�vităţi comun pentru Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice şi pentru Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică;

• organizarea unor audieri publice referitor la imple-mentarea Planului naţional de acţiuni cu privire la drepturile omului 2011–2014 a contribuit la verificarea de către Parlament a raportului pre-zentat de Guvern privind progresul obţinut în domeniu. ONG-urile relevante au prezentat suges�i și propuneri, iar recomandările adoptate au fost luate în considerare pentru consolidarea legislaţiei în vigoare;

• revizuirea reformei sectorului securităţii și con-solidarea rolului de control al Parlamentului în domeniu, care a permis Comisiei de profil să con�nue ac�vitatea legală întru for�ficarea sec-torului și întru o mai bună planificare a agendei legisla�ve parlamentare;

• organizarea Zilei ușilor deschise; • ins�tuirea a patru oficii teritoriale de informare

ale Parlamentului; • promovarea drepturilor copiilor în ac�vitatea

Parlamentului, ac�vitate susținută de UNICEF prin organizarea unor discuţii cu comisiile parla-mentare; efectuarea unei analize de poli�ci la su-

biecte ce ţin de protecţia copilului; prezentarea proiectelor documentelor de poli�ci, a proiectului Codului educaţiei; provocările descentralizării fis-cale pentru finanţarea serviciilor sociale; poli�cile pentru susţinerea familiilor cu mulţi copii; opor-tunităţile de dezvoltare a educaţiei preşcolare.

De asemenea, peste 20 de deputați au efectuat vizite de documentare la ins�tuțiile legisla�ve europene, cu suportul PNUD. Agenda vizitelor a inclus întrevederi cu deputați și funcționari ai parlamentelor din țările europene pentru schimb de experiență și preluarea celor mai bune prac�ci în domeniul securităţii, re-formei sistemului de pensii, drepturilor minorită-ților naționale, funcționării oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului etc. Vizita de lucru la Bruxelles a 6 deputaţi din opoziţie a contribuit la sporirea cunoş�nţelor parlamentarilor despre fun-cţionarea şi rolul Parlamentului European.

Deputații și funcționarii din Secretariatul Parlamen-tului au beneficiat, în cadrul Programului PNUD, de diverse instruiri, precum consolidarea abilităţilor şi capacităţilor de comunicare şi de prezentare ale deputaţilor (16 deputați), studierea limbii engleze și a limbii germane, îmbunătățirea cunoș�nțelor în domeniul IT pentru angajații Secției tehnologii infor-maționale.

Coordonatorul rezident adjunct al PNUD în Moldova Narine Sahakyan a remarcat, în cadrul ședinței semes-triale a Comitetului Director al Programului PNUD „Îmbunătățirea calității democrației în Moldova prin suport parlamentar și electoral”, că parteneriatul PNUD – Parlament este o cooperare construc�vă şi transparentă, progresele fiind vizibile. Totodată, oficialul PNUD a menționat că va susţine în con-�nuare implementarea acţiunilor strategice de către Parlamentul Republicii Moldova.

40 PARLAMENT INFO

Statele bal�ce și nordice sprijină ferm perspec�va europeană a Republicii MoldovaMesajul de susținere a fost exprimat de președinții parlamentelor din statele bal�ce și nordice, par�cipanți la Summitul NB-8, desfășurat în premieră la Chișinău, în perioada 12–14 mai 2014, la iniția�va Președintelui Parlamentului Republicii Moldova Igor Corman.

La reuniune au par�cipat președinții de parlamente din Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Danemarcei și Regatul Norvegiei, care s-au în�lnit cu conducerea Parlamentului, cu Președintele Republicii Moldova Nicolae Timo�i, cu Premierul Iurie Leancă și au purtat discuții cu liderii fracțiunilor parlamentare despre agenda europeană a Republicii Moldova, avantajele oferite de integrarea europeană, situația din regiune etc.

„Vizita speakerilor NB-8 este un semn puternic de solidaritate, dar și că vom putea conta și în viitor pe sprijinul acestor țări”, a declarat șeful legisla�vului, care a reiterat determinarea fermă a Moldovei de a avansa pe calea integrării europene.

Speakerii NB-8 au menționat că Republica Moldova a realizat un progres vizibil în implementarea refor-melor și au încurajat autoritățile să persevereze

CONDUCEREA PARLAMENTULUI ÎN ACȚIUNE

Igor CORMAN, Președintele Parlamentului

pentru a crea noi perspec�ve de dezvoltare a țării. Totodată, oficialii au vorbit despre beneficiile pe care le-a obținut fiecare țară în procesul de integrare europeană și care a generat bunăstare la nivelul popu-lației. Speakerii NB-8 au exprimat disponibilitatea de a împărtăși cu autoritățile de la Chișinău experiența statelor bal�ce și nordice în vederea consolidării ca-pacităților ins�tuției legisla�ve și de armonizare a legislației naționale la standardele europene.

„Republica Moldova se află pe lista priorităților în agenda noastră”, a declarat Solvita Ābol�na, spea-kerul Parlamentului Republicii Letonia.

Speakerul Parlamentului Regatului Suediei Per Westerberg a subliniat că Acordul de Asociere va deschide ușile pentru toate țările din Parteneriatul Es�c și posibilități pentru un viitor mai bun pentru cetățenii Republicii Moldova.

„Statele bal�ce și nordice sînt cei mai apropiați prieteni ai Republicii Moldova. Europa așteaptă Republica Moldova cu brațele deschise pentru că Republica Moldova este parte a Europei”, a men-ționat Eiki Nestor, speakerul Parlamentului Re-publicii Estonia.

Prim-vicespeakerul Parlamentului Regatului Dane-marcei Bertel Haarder a declarat că cetățenii Re-publicii Moldova trebuie să își hotărască singuri viitorul, fără presiuni externe.

Loreta Grauziniene, speakerul Parlamentului Repu-blicii Lituania, a făcut referire la Conferința preșe-dinților parlamentelor țărilor membre ale UE,

PARLAMENT INFO 41

desfășurată la Vilnius, în aprilie, în cadrul căreia șefii legisla�velor statelor UE au declarat sprijin pentru semnarea cît mai grabnică a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE.

Prim-vicepreședintele Parlamentului finlandez, Pekka Ravi a menționat că integrarea europeană înseamnă foarte multe avantaje economice pentru Republica Moldova, care trebuie să fie explicate cetățenilor, și a îndemnat autoritățile să consoli-deze dialogul cu societatea civilă.

La rîndul său, vicespeakerul Parlamentului Rega-tului Norvegiei Kenneth Svendsen a exprimat sprijin pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, menționînd că cetățenii vor fi cei care vor resimți beneficiile de pe urma semnă-rii Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb.

Totodată, în cadrul unei reuniuni a delegației cu re-prezentanții ONG-urilor din Republica Moldova, speakerii NB-8 au îndemnat ONG-urile să comunice cetățenilor avantajele integrării europene. Preșe-dintele Parlamentului Igor Corman a subliniat rolul determinant al societății civile în procesul de inte-grare europeană a țării noastre și a încurajat impli-carea mai ac�vă în procesul de luare a deciziilor.

Speakerii NB-8 au oferit exemple concrete din statele bal�ce și nordice despre beneficiile pro-cesului de integrare europeană și despre impactul asupra dezvoltării economice durabile, creșterii mobilității academice, dezvoltării culturii și educației, implementării diferitor proiecte prin accesarea fon-durilor europene și, în general, asupra sporirii cali-tății vieții oamenilor. La rîndul lor, reprezentanții societății civile s-au arătat interesați de rolul ins�-tuțiilor legisla�ve din statele nordice și bal�ce în implementarea agendei europene, în promovarea unui cadru legisla�v menit să protejeze cetățenii, dar și de experiența acestor state în reforma jus�ției și în lupta cu corupția, inclusiv sprijinul pe care îl pot oferi aceste țări societății civile din Republica Moldova.

De asemenea, speakerii NB-8 s-au în�lnit cu studenții de la Universitatea de Stat din Moldova. Oficialii au purtat discuții cu �nerii, subliniind că integrarea europeană înseamnă o viață mai bună pentru cetățeni, înseamnă stat de drept, valori europene și stabilitate, iar în realizarea acestui obiec�v trebuie să fie implicați toți cetățenii. Speakerii NB-8 i-au îndemnat pe studenți să profite de beneficiile pe care le oferă integrarea europeană în domeniul educației prin bursele și programele de cercetare, prin studiile în cadrul programelor de mobilitate academică în diferite state europene. „Republica Moldova este o țară norocoasă pentru că beneficiază de susținerea a�t a statelor nordice, cît și a statelor bal�ce, dar noi avem responsabilitatea de a ne face temele pentru acasă, conform angajamentelor de

dezvoltare și avem voință poli�că pentru realizarea acestui deziderat. Obiec�vul nostru este să devenim membru cu drepturi depline al UE”, a precizat Igor Corman în cadrul discuției cu studenții.

Summitul speakerilor statelor bal�ce și nordice a fost consemnat la Chișinău prin inaugurarea unei alei de arbuș� de tuia în scuarul din fața Parlamentului. Cei 8 președinți de parlamente, ajutați de un grup de copii, au plantat arbuș�i în cadrul unei acțiuni simbolice, care a marcat desfășurarea la Chișinău, în premieră, a Summitului NB-8.

„Încercăm să lăsăm urme vii care să consemneze evenimentul important care a avut loc la Chișinău pentru prima dată. Sper ca colegii să revină cît mai des la Chișinău pentru a vedea cum cresc arbuș�i”, a declarat Președintele Parlamentului Igor Corman.

Conferința președinților parlamentelor țărilor membre ale Uniunii Europene la Vilnius „Cred că a venit �mpul să fie recunoscută perspec�va europeană pentru țările ca Republica Moldova, care s-au angajat plenar și constant în procesul de integrare europeană”, a menționat Președintele Parlamentului Republicii Moldova Igor Corman în

42 PARLAMENT INFO

cadrul Conferinței președinților parlamentelor ţă-rilor membre ale Uniunii Europene, desfășurată în Lituania, la Vilnius, în aprilie 2014. Speakerul moldo-vean a solicitat statelor membre ale UE să susțină procesul de aderare a Republicii Moldova și a altor țări ale Parteneriatului Es�c la UE, în semn de recunoaștere a rezultatelor eforturilor de integrare europeană. Igor Corman a specificat că oferirea unei perspec�ve clare de aderare la UE va contribui la consolidarea forțelor progresiste și proeuropene din țara noastră.

În discursul adresat par�cipanților la conferință, Igor Corman a menționat că propunerea de asociere la UE a fost o iniția�vă construc�vă la momentul lansării Parteneriatului Es�c în 2009. Între �mp, Republica Moldova a obținut progrese notabile pri-

vind armonizarea legislației naționale cu cea comuni-tară și a implementat reforme în mai multe domenii importante pentru țară.

„Integrarea europeană este piatra de temelie a efor-turilor autorităților de a moderniza țara și de a îmbună-tăți viața cetățenilor. Nu există alterna�vă pentru dezvoltarea Republicii Moldova în afara modelului european. Integrarea europeană nu este o opțiune, ci o necesitate. Este în puterile noastre să construim acest viitor și așa vom face, dar avem nevoie mai mult ca niciodată de sprijinul partenerilor noștri”, a menționat speakerul Igor Corman la Vilnius.

În acelaşi �mp, Igor Corman a subliniat că Republica Moldova este foarte îngrijorată de evoluțiile din regiune, în special de evenimentele din Ucraina. „A impune cuiva să aleagă între Vest și Est nu este corect. Regiunea noastră se află a�t în Vest, cît și în Est, iar acest lucru presupune o abordare cooperantă, fără confruntări”, a subliniat Președintele Parlamentului Republicii Moldova, reafirmînd determinarea țării sale de a consolida relațiile cu Uniunea Europeană.

În textul concluziilor sesiunii respec�ve se mențio-nează că președinții legisla�velor din țările membre ale UE au apreciat eforturile autorităților și ale societății civile din Republica Moldova și Georgia privind realizarea parcursului european. Președinții parlamentelor țărilor UE au menționat că sprijină per-spec�va europeană a statelor din Parteneriatul Es�c și au reiterat dreptul acestora de a deveni membre ale UE, cu condiția respectării statului de drept, a principiilor democra�ce și libertăților fundamentale, drepturilor omului și ale minorităților.

În semn de solidaritate cu țările Parteneriatului Es�c, șefii legisla�velor statelor UE s-au angajat să faci-liteze procesele de ra�ficare rapidă a acordurilor de asociere a Republicii Moldova și Georgiei cu Uniunea Europeană.

Igor CORMAN: „Republica Moldova și Republica Federală Germania pot avea și un viitor european comun, nu doar un trecut comun”Germania este unul dintre cei mai importanți parte-neri ai Republicii Moldova, care susține ferm a�t realizarea reformelor interne, cît și parcursul euro-pean al țării noastre. Încă de la începutul dezvoltării relațiilor dintre cele două țări, Germania a avut un rol important în consolidarea proceselor demo-cra�ce prin care trece Republica Moldova. Rezo-luția de susținere a perspec�vei europene a Repu-blicii Moldova, adoptată pe 3 iulie de Bundestagul Germaniei, cu majoritate largă, este o dovadă clară că Germania reprezintă un partener puternic și im-portant al Republicii Moldova.

PARLAMENT INFO 43

Dezvoltarea relațiilor parlamentare moldo-germane a înregistrat un salt calita�v pe durata ul�milor ani, evoluînd sub semnul prieteniei şi al cooperării eficiente în diverse domenii. Republica Moldova s-a bucurat de susținerea Germaniei în cele mai importante evenimente care au avut loc de la înce-putul anului curent, precum liberalizarea regimului de vize și semnarea Acordului de Asociere cu UE.

Sprijinul Germaniei pentru Republica Moldova este nu numai de ordin poli�c, dar și financiar, prin susținerea unor importante proiecte de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii, de modernizare a sectorului agricol, a serviciilor publice şi dezvoltării regionale, de dezvoltare a infrastructurii sociale etc.

***De la începutul anului curent, dialogul poli�c a fost consolidat prin vizite reciproce ale speakerului Igor Corman și ale legislatorilor din Bundestag. În context, menționăm întrevederea Președintelui Parla-mentului Igor Corman, la Chișinău, cu deputații din Bundestagul german, Manuel Sarrazin și Marieluise Beck. Principalele subiecte discutate în cadrul între-vederii s-au referit la agenda europeană a Republicii Moldova, la sprijinul Germaniei în reformele de mo-dernizare a țării noastre, dar și la evoluțiile din regiu-ne, la cooperarea cu partenerii tradiționali din Est. Deputații Bundestagului au subliniat că Germania susține Republica Moldova în eforturile sale de mo-dernizare și de integrare europeană.

***Relaţiile moldo-germane au fost impulsionate și de prima vizită oficială a vicepreședintei Bundestagului Germaniei Ulla Schmidt în Republica Moldova. Ofi-cialul german a vizitat țara noastră, în perioada 10–13 mai, la invitația Președintelui Parlamentului Igor Corman. La Chișinău, Ulla Schmidt a avut întrevederi cu Președintele Parlamentului, cu alți oficiali și a par�cipat la o serie de acțiuni culturale, organizate cu prilejul aniversării a 200 de ani de la stabilirea primilor coloniș� germani pe teritoriul Republicii Mol-dova.

Igor Corman s-a referit, în cadrul întrevederii cu vicepreședinta Bundestagului, la bunele relații de cooperare dintre cele două țări și a exprimat gra�-tudine autorităților germane pentru susținerea re-formelor democra�ce. De asemenea, Președintele Parlamentului a declarat că Republica Moldova este interesată de sporirea inves�țiilor germane în eco-nomia națională. La rîndul său, Ulla Schmidt și-a exprimat convingerea că, odată cu ra�ficarea Acor-dului de Asociere cu UE, Republica Moldova va deveni mai atrac�vă pentru inves�torii străini, iar acest lucru va aduce doar beneficii cetățenilor moldoveni.

Ulla Schmidt a par�cipat alături de Igor Corman la mai multe evenimente culturale organizate în cadrul săptămînii moldo-germane la Chișinău, precum inaugurarea bustului fostului primar al capitalei Karl Schmidt, de origine germană, deschiderea expoziției „Urme germane în Moldova, 1814 –2014. Tradiție și modernizare” și premiera filmului documentar „Acasă în Marienfeld” (o colaborare între posturile de tele-viziune Deutsche Welle Akademie şi Moldova 1).

De asemenea, vicepreședinta Bundestagului german, însoțită de speakerul moldovean, a vizitat Ins�tutul Mamei și Copilului din Chișinău. Administrația ins�-tuției le-a vorbit celor doi oficiali despre necesitățile de renovare a spitalului, precum și despre campania „Renaște Moldova”, al cărei scop este colectarea de fonduri pentru reparația și modernizarea celei mai mari maternități din Republica Moldova. Ulla Schmidt a declarat că susține demersurile de modernizare a spitalului și, la revenirea în Germania, va încerca să găsească parteneri pentru ca Ins�tutul Mamei și Copilului să poată oferi servicii de calitate pacienților. Totodată, la îndemnul Președintelui Igor Corman de a se alătura campaniei sociale „Renaște Moldova”, deputații și funcționarii Secretariatului Parlamentului au donat salariul pentru o zi pentru modernizarea ins�tuției, în total circa 56 de mii de lei.

44 PARLAMENT INFO

***În perioada 3–4 iulie 2014, Președintele Parlamen-tului Igor Corman a efectuat o vizită de lucru la Berlin. În Germania, șeful legisla�vului a avut o se-rie de întrevederi cu reprezentanții celor mai mari fracțiuni parlamentare din Bundestag, inclusiv cu vicepreședinta Bundestagului german Ulla Schmidt. De asemenea, Președintele Parlamentului a par�-cipat la dezbaterea publică organizată de Fundația Friedrich Ebert S��ung din Berlin cu tema „Perspec-�ve pentru Republica Moldova”. În cadrul dezbaterii, Președintele Parlamentului s-a referit la implemen-tarea agendei de asociere și la valorificarea sprijinului oferit de Uniunea Europeană pentru modernizarea țării noastre.

Pe durata aflării speakerului Igor Corman la Berlin, Bundestagul german a adoptat o rezoluție de susți-nere a perspec�vei europene a Republicii Moldova. În text se menționează că Republica Moldova a făcut pași importanți spre edificarea unui stat democra�c, respectarea drepturilor omului și a pluralismului de opinii. Potrivit rezoluției, reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției trebuie să fie con�nuate. De asemenea, Bundestagul şi-a exprimat susținerea pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere și a solicitat Guvernului federal german să sprijine și să aprofundeze asocierea poli�că și integrarea economică a Republicii Moldova la UE.

Totodată, deputații germani i-au felicitat pe cetățenii Republicii Moldova cu ocazia ra�ficării Acordului de Asociere și au menționat că Bundestagul va ra�fica Acordul de Asociere RM – UE în toamnă, după revenirea din vacanță.

Cooperarea moldo-americană spre un dialog strategic bilateralPe data de 26 februarie 2014, la Washington, în �mpul vizitei sale în Statele Unite ale Americii, Președintele Parlamentului Igor Corman, însoțit de deputatul Valeriu Ghilețchi, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu SUA, a avut întrevederi cu Președintele Camerei Reprezentanților John Boehner, cu congresmenul Ed Royce, preşedintele Comisiei pentru poli�că externă a Camerei Reprezentanţilor, cu Christopher Murphy, președintele Subcomisiei pentru Europa din cadrul Senatului american, cu John McCain, membru al Comisiei pentru poli�că externă a Senatului, cu Elaine Marshall, Secretarul de stat al Carolinei de Nord, precum și cu Kenneth Wollack, preşedintele Ins�tutului Democra�c Național (NDI), cu David Price și Joe Pi�s, copreședinții Grupului de prieteni ai Moldovei în Congresul SUA „Con-gressional Moldova Caucus”.

În cadrul întrevederilor, Igor Corman și-a exprimat gra�tudinea pentru sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii în eforturile de modernizare a Repu-blicii Moldova și a pledat pentru edificarea unui parteneriat strategic între cele două țări, menit să susțină Moldova în această perioadă importantă de dezvoltare.

Oficialii americani au exprimat sprijinul SUA pentru agenda de reforme și au afirmat că vor susține în con�nuare modernizarea și democra�zarea Repu-blicii Moldova.

De asemenea, delegația Parlamentului Republicii Moldova la Washington a par�cipat la evenimentul organizat de Grupul de prieteni ai Moldovei în Con-gresul SUA „Congressional Moldova Caucus”, sub genericul „Republica Moldova post-Vilnius. Calea de urmat” care s-a desfășurat în incinta Bibliotecii Con-gresului.

Igor Corman le-a mulțumit membrilor Grupului de prieteni ai Moldovei pentru contribuția la dezvoltarea

PARLAMENT INFO 45

relațiilor moldo-americane și i-a îndemnat să sprijine țara noastră și în con�nuare. În semn de înaltă apreciere pentru contribuția meritorie la dezvoltarea relațiilor comerciale moldo-americane, Igor Corman a oferit dis�ncții celor doi copreședinți ai Grupului, congresmenii americani David Price și Joe Pi�s, din partea Președintelui Republicii Moldova Nicolae Ti-mo�i.

Igor CORMAN – aproape de cetățeniÎn sesiunea de primăvară 2014, Președintele Parla-mentului Igor Corman a efectuat peste 30 de vizite în localitățile din țară, unde s-a în�lnit cu cetățenii, cu reprezentanții autorităților centrale și locale, cu șefii serviciilor desconcentrate şi descentralizate, cu managerii ins�tuţiilor de învățămînt preuniversitar, cu directorii ins�tuţiilor medico-sanitare publice din raioane etc.

Șeful legisla�vului și-a propus să discute cu cetățenii despre reformele inițiate de autorități pentru moder-nizarea țării, dar și despre beneficiile economice și sociale pe care le vor resimți ca urmare a asocierii Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit speakerului Igor Corman, Acordul de Asociere este cel mai important document pe care l-a semnat Republica Moldova, după proclamarea indepen-denței, și a fost negociat în favoarea țării noastre. As�el, Uniunea Europeană în�nde dezinteresat o mînă de sprijin țării noastre. După ra�ficarea docu-mentului, localitățile din Republica Moldova vor beneficia de mai multe proiecte de dezvoltare re-gională prin accesarea fondurilor europene, iar ex-porturile pe piața UE ar urma să crească cu 16%, în prezent acestea fiind sub 1%. Totodată, Acordul prevede perioade de tranziție de pînă la 10 ani, �mp în care autoritățile pot renegocia unele prevederi ale Acordului sau pot introduce taxe vamale pentru produsele importate din UE.

În cadrul discuțiilor cu autoritățile din teritoriu, au fost abordate și o serie de subiecte ce se referă la prioritățile agendei legisla�ve. Autoritățile din teri-toriu au solicitat, la rîndul lor, sprijinul Președinte-lui Parlamentului pentru soluționarea unui șir de probleme locale, precum reparația drumurilor, reabi-litarea sistemelor de canalizare și termoizolarea ins�-tuțiilor școlare și medicale, finanțarea de către stat a construcțiilor nefinisate. Totodată, factorii de decizie din teritoriu au propus un șir de modificări legisla�ve în vederea soluționării problemei legate de terenurile agricole neprelucrate, a problemelor din domeniul educației, culturii și sănătății.

***Președintele Parlamentului Igor Corman a vizitat satul său de baș�nă, Ciulucani, raionul Teleneș�, unde s-a în�lnit cu consătenii și a discutat despre proiectele de dezvoltare și problemele localității.

Primarul localității Andrei Cibotaru a făcut o trecere în revistă a proiectelor de dezvoltare a localității, implementate în ul�mii 2 ani, pentru modernizarea infrastructurii drumurilor, precum și a sistemului de alimentare cu apă și de canalizare. Consătenii i-au cerut Președintelui Parlamentului susținere pentru reparația drumului care leagă orașele Teleneș� și Bălți.

Locuitorii satului Ciulucani au pregă�t un program ar�s�c, iar Președintele Igor Corman s-a declarat bucuros să fie alături de consăteni, exprimîndu-și speranța că aceș�a vor păstra în con�nuare tradițiile și vor contribui, prin exemplul propriu, la dezvoltarea localității. La finalul vizitei, Igor Corman a jucat, îm-preună cu primarul din localitate, prima par�dă de ping-pong la mesele donate în cadrul campaniei sociale „O masă de tenis pentru şcoala ta”, realizată de IPNA „Teleradio-Moldova”.

46 PARLAMENT INFO

De Ziua internațională a copilului, Președintele Parla-mentului Igor Corman a vizitat o familie cu 17 copii din orașul Nisporeni.

În ciuda dificultăţilor pe care le în�mpină, soții Lidia și Viorel Ter�uc cresc și educă 17 copii: 11 fete şi 6 băieţi, cu vîrste cuprinse între 5 şi 19 ani. Dintre aceș�a, 11 sînt copiii biologici ai familiei, iar 6 sînt nepoţii de la sora geamănă a Lidiei Ter�uc, care a decedat la începutul anului curent în urma unui atac cerebral. Familia se confruntă cu mari dificultăți financiare, supraviețuind doar din ajutorul social și din indemnizația de invaliditate a tatălui.

„Am un respect deosebit pentru aceș� părinți care, în pofida provocărilor, reușesc să le ofere copiilor toa-

tă atenția și dragostea de care au nevoie pentru a se dezvolta într-un mediu familial sănătos. Îi admir pentru că sînt o familie prietenoasă și, chiar dacă sînt mulți, sînt uniți, aceasta îi va ajuta să treacă mai ușor peste greutăți. Copiii au nevoie cel mai mult de grijă părintească, iar gestul dumneavoastră reprezintă un exemplu de mare omenie”, a menționat Igor Cor-man.

Șeful legisla�vului le-a oferit micuților mai multe da-ruri, inclusiv cărți și două calculatoare.

Igor CORMAN îi îndeamnă pe cetățeni să adopte un mod sănătos de viață și să prac�ce sportulIgor Corman a par�cipat la tradiționala Cursă Olim-pică în cadrul Fes�valului „Olympic Fest 2014” și a jucat alături de alți colegi deputați un meci amical de fotbal. Par�da disputată între echipa poli�cienilor, condusă de Președintele Parlamentului, și cea a ar-�ș�lor, antrenată de maestrul Ion Suruceanu, s-a încheiat la egalitate: 12 la 12. Deputații au mai vizitat zonele special amenajate în care se prac�cau diverse genuri de sport: tenis de cîmp, taekwon-do, scrimă, �r, trîntă, box, karate, fotbal, haltere, baschet.

Potrivit Președintelui Parlamentului, prac�carea unui mod sănătos de viață este indisolubil legată de sport și de mișcare. Fes�valul „Olympic Fest 2014” a fost organizat anual de Comitetul Național Olimpic al Re-publicii Moldova cu prilejul Zilei Mondiale Olimpice. Evenimentul a reunit spor�vi de renume din țara noastră, medaliați olimpici, poli�cieni și personalități din mediul cultural.

PARLAMENT INFO 47

Din ianuarie 2015, APCE va avea o comisie pentru alegerea judecătorilor la CEDOVicespeakerul Liliana Palihovici a prezentat, la Stras-bourg, Raportul de evaluare a reformei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În cadrul sesiunii de vară, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a supus dezbaterilor, procedurii de vot și aprobării raportul privind evaluarea implementării reformei Adunării Parlamentare, elaborat de către vicespeakerul moldovean Liliana Palihovici.

Raportul de evaluare, asupra căruia Comisia regula-mente, imunități și afaceri ins�tuționale a lucrat �mp de 2 ani, a fost pregă�t de către Liliana Palihovici, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, șefa delegației Parlamentului Republicii Moldova la APCE (grupul PPE).

Una dintre recomandările-cheie ale evaluării vizează crearea unei comisii speciale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care să coordoneze procedura de selectare a judecătorilor la CEDO – parte a unui pachet de modificări menite să îmbunătățească procedurile de lucru. Această propunere a fost susți-nută de către membrii Adunării Parlamentare prin Rezoluția nr. 2002 (2014).

APCE a decis să creeze o comisie specială, care va coordona procesul alegerii judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. As�el, începînd cu ianuarie 2015, Comisia pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, formată din 20 de membri, va intervieva candidații la funcția de judecător la CEDO și va evalua CV-urile acestora înainte de a face recomandări pentru APCE, care

va selecta ulterior judecătorii în baza unei liste a candidaților. De asemenea, Comisia va asigura faptul că procedurile naționale de selectare a candidaților sînt în conformitate cu criteriile Adunării, care vizează reprezentarea candidaților pe deplin calificați, de ambele sexe.

Raportul aprobat de către Adunarea Parlamentară, pregă�t de către Liliana Palihovici, a evaluat un amplu proces de reformă inițiat în 2011. Reforma Adunării Parlamentare şi-a a�ns obiec�vele propuse, demonstrînd rezultate pozi�ve, cum ar fi creșterea nivelului de par�cipare în cadrul forului, a nivelului de coerență a structurii sale organizaționale și a mijloacelor de acțiune, consolidarea relevanței sale poli�ce. În acelaşi �mp, au fost întreprinse acţiuni pentru a spori vizibilitatea, credibilitatea Adunării și modernizarea instrumentelor sale de comunicare și promovare a unei mai bune interacțiuni între Adunare și parlamentele naționale.

Reformele implementate influențează în mod direct par�ciparea membrilor Adunării la sesiunile plenare și la reuniunile comisiilor. Prevederea de a rezerva, la fiecare sesiune, �mp separat pentru dezbateri libere este, de asemenea, o măsură înalt apreciată de către membrii Adunării. Rezultatele unui sondaj amplu, menit să analizeze rezultatele reformei AP, arată că reforma, care a solicitat calitate în detrimentul can�tății – „să realizăm mai puține, dar mai calita�v” – a condus, fără îndoială, la o scădere semnifica�vă a numărului de texte adoptate.

„Reforma implementată �mp de mai bine de 2 ani a demonstrat rezultate pozi�ve pentru APCE, dar există o speranță puternică în rîndul delegațiilor că ar trebui să se facă mai mult, pentru a profita de punctele forte ale Adunării, să fie promovate discuții directe între comisiile Adunării și omologii lor din parlamentele statelor membre”, se arată în raportul pregă�t de Liliana Palihovici.

Liliana PALIHOVICI, vicepreședinta Parlamentului

48 PARLAMENT INFO

Dialog construc�v la StrasbourgDelegaţia parlamentară a Republicii Moldova, con-dusă de vicespeakerul Liliana Palihovici, a par�cipat la Strasbourg la sesiunea plenară a Adunării Parla-mentare a Consiliului Europei (APCE), unde a avut o întrevedere cu coraportorii APCE pentru Republica Moldova.

Întrevederea a fost solicitată de coraportorii Adunării Parlamentare şi a fost axată pe discuţiile cu privire la cele mai recente evoluţii din Republica Moldova.

Vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova Liliana Palihovici a prezentat, în cadrul acestei întrevederi, agenda parlamentară a legisla�vului de la Chişinău în contextul alegerilor din luna noiembrie, afirmînd că par�dele din Coaliția Pro Europeană vor depune și în con�nuare toate eforturile pentru realizarea cît mai eficientă a agendei de integrare europeană a țării.

Un alt subiect discutat de delegaţia moldovenească împreună cu coraportorii APCE a vizat reglementarea diferendului transnistrean şi situaţia din autonomia găgăuză, unde este necesară con�nuarea dialogului pentru a spori încrederea cetăţenilor în perspec�va europeană a Republicii Moldova.

Reformele iniţiate de Republica Moldova vor con�nua. Membrii delegaţiei moldoveneş�, doamnele Stella Jantuan și Ana Guțu, prezente la întrevedere, au precizat că în Parlament sînt în curs de examinare proiectul de lege privind reformarea Procuraturii și proiectul de lege privind finanțele publice locale. „Implementarea legii privind finanţele publice locale prevede modificarea mecanismului de funcționare a administrației publice locale, as�el încît este necesară şi instruirea reprezentanților administrației publice locale”, au afirmat parlamentarii moldoveni.

La finalul întrevederii dintre coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru Republica Moldova şi delegaţia parlamentară moldovenească,

părțile au decis ca, în toamnă, raportorii APCE să efectueze o vizită de documentare în țara noastră.

De asemenea, la 27 iunie, delegația Republicii Mol-dova la APCE a sărbătorit, împreună cu reprezentanții diasporei moldoveneș� de la Strasbourg, semnarea Acordului de Asociere.

Liliana PALIHOVICI: „Grecia doreşte să con�nue şi să consolideze relaţiile economice, culturale şi educaţionale cu Republica Moldova”Vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova Liliana Palihovici a avut o întrevedere la Atena cu prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Ele-ne, Ioannis Tragakis, în cadrul unei vizite axate pe cooperarea moldo-elenă.

„Susţinem plenar eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi de soluţionare paşnică a conflictului transnistrean”, a afirmat oficialul elen, menţionînd că sub preşedinţia greacă a Uniunii Euro-pene, Republica Moldova a semnat Acordul de Aso-ciere cu UE.

Prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Elene Ioannis Tragakis a apreciat, în dialogul său cu vicepre-şedinta legisla�vului moldovean, relaţiile bune de cooperare dintre Grecia și Republica Moldova și din-tre parlamentele celor două ţări, ară�ndu-se mulţu-mit de faptul că în unele şcoli din Republica Moldova se studiază limba greacă.

Vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova Liliana Palihovici a mulţumit pentru acest dialog într-un moment extrem de important pentru Moldova

PARLAMENT INFO 49

şi a apreciat sprijinul Greciei pentru reuşitele şi pro-gresele Moldovei obţinute sub preşedinţia elenă a Uniunii Europene. „Rezultatele obţinute ne fac mai încrezători în potenţialul nostru şi as�el vom con�nua procesul de integrare europeană şi reformele la noi în ţară”, a afirmat vicespeakerul Liliana Palihovici, ca-re a mulţumit în mod special pentru sprijinul elen oferit unui proiect educaţional în satul Măcăreş�, raionul Ungheni.

„Grecia doreşte să con�nue şi să consolideze relaţiile economice, culturale şi educaţionale cu Republica Moldova”, a conchis oficialul elen, iar Liliana Palihovici a exprimat, în dialogul său cu Ioanis Tragakis, speranţa că Parlamentul grec va ra�fica cît mai curînd Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, as�el încît ţara noastră să avanseze pe calea integrării europene.

Bunele prac�ci ale descentralizării ca tema�că a discuţiei dintre vicepreşedinta Parlamentului moldovean şi Preşedintele Consiliului Municipal al AteneiÎn cadrul vizitei sale în Republica Elenă, vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova Liliana Palihovici a avut o întrevedere cu Fo�s Provatas, Secretarul execu�v al Uniunii Capitalelor din Europa Centrală

şi de Sud-Est, Preşedintele Consiliului Municipal al Atenei.În debutul dialogului, Liliana Palihovici şi Fo�s Provatas au discutat despre procesul de descentralizare a administraţiei publice locale din Republica Moldova şi Republica Elenă în contextul Uniunii Europene şi despre bunele prac�ci şi soluţiile procesului de des-centralizare.Vicepreşedinta Parlamentului Liliana Palihovici şi-a exprimat disponibilitatea pentru organizarea mai multor evenimente comune axate pe bunele prac�ci în domeniul administraţiei publice locale pe care Moldova le poate prelua de la Grecia.Un alt subiect abordat s-a referit la faptul că muni-cipiul Chişinău a devenit oficial membru al Uniunii Capitalelor din Europa Centrală și de Sud-Est în oc-tombrie 2013, iar începînd cu data de 1 iulie curent deține președinţia în cadrul acestei organizații.„Republica Moldova a lansat reforma descentralizării şi sîntem interesaţi de bunele prac�ci şi experienţele pozi�ve ale Republicii Elene, în special privind finan-ţele publice locale şi transferarea responsabilităţilor de la nivel central la nivel local”, a afirmat Liliana Palihovici, care a avut, de asemenea, întrevederi cu diaspora moldovenească din Grecia.

Andrian CANDU, vicepreședintele Parlamentului

Vicepreședintele Parlamentului Andrian Candu a avut o întrevedere cu delegația Congresului SUA, condusă de senatorul John McCainSUA pledează pentru dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și determina singuri viitorul, fără in-gerințe externe. Declarația a fost făcută de sena-torul John McCain în cadrul întrevederii cu vicepre-ședintele Parlamentului Andrian Candu.

50 PARLAMENT INFO

Delegaţia Congresului SUA, condusă de senatorul John McCain, a efectuat în primăvara anului curent o vizită în Republica Moldova. Din componența delegației au făcut parte senatorii John Barrasso, John Hoeven și Ron Johnson, care reprezintă comi-siile pentru relații externe și pentru energie și resurse naturale ale Senatului SUA.

Andrian Candu a mulțumit pentru sprijinul poli�c și financiar acordat de SUA prin intermediul programelor menite să susțină modernizarea Republicii Moldova. „Pe parcursul celor peste 20 de ani de cooperare, SUA a contribuit financiar cu mai bine de 1 mld de

dolari în diferite proiecte și programe implementate în beneficiul cetățenilor noștri pentru modernizarea infrastructurii și a drumurilor, reparația ins�tuțiilor de învățămînt și a spitalelor etc. Senatorii americani dispun de experiența necesară pentru a fi preluată de către noi în dezvoltarea mai multor proiecte”, a menționat vicepreședintele Parlamentului.

Totodată, Andrian Candu a declarat că anul 2014 este unul crucial pentru parcursul european irever-sibil al Republicii Moldova. Autoritățile își propun să con�nue implementarea reformelor în jus�ție, lupta cu corupția, asigurarea securității sociale a cetă-țenilor.

În cadrul întrevederii au fost discutate subiecte refe-ritoare la dezvoltarea relațiilor moldo-americane, prioritățile agendei europene a Republicii Moldova, asigurarea securității naționale și energe�ce a țării, evoluțiile din regiune. Oficialii au menționat și impor-tanța intensificării relațiilor economice dintre cele două țări, inclusiv prin atragerea inves�țiilor ameri-cane în economia Republicii Moldova.

Senatorii americani au reiterat sprijinul poli�c pentru țara noastră și suportul financiar pentru implemen-tarea poli�cilor de dezvoltare și reforme în Republica Moldova. „Noi cooperăm cu autoritățile Republicii Moldova sub diferite aspecte și vom con�nua să facem acest lucru, în special sub aspect economic”, a menționat senatorul John McCain.

Vicepreședintele Parlamentului Oleg BODRUG: „Vom depune eforturi susținute ca președinția Republicii Moldova în cadrul GUAM să fie una de succes”Vicepreședintele Parlamentului Oleg Bodrug a avut o întrevedere cu Secretarul general al Organizaţiei pen-tru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM), Valeri Chechelashvili.

În cadrul întrevederii au fost discutate priorităţile preşedinţiei Republicii Moldova în cadrul GUAM, calendarul evenimentelor ce urmează a fi desfășurate pe parcursul anului 2014, impactul ac�vităților desfă-șurate în cadrul GUAM. Oficialii au abordat subiecte cu referire la diversificarea cooperării între statele GUAM, relațiile acestora cu UE și perspec�va cola-borării cu partenerii internaționali în diverse domenii de ac�vitate.

Vicepreședintele Parlamentului Oleg Bodrug a re-marcat importanța consolidării dialogului între foru-

Oleg BODRUG, vicepreședinte al Parlamentului

rile legisla�ve membre ale Adunării Parlamentare a GUAM în vederea schimbului de opinii și transferu-lui de experiență în sfere de interes comun. Conco-mitent, vicepreședintele Parlamentului a propus ca la ac�vitățile organizate în cadrul GUAM să fie invitați și partenerii regionali.

PARLAMENT INFO 51

„Vom depune eforturi susținute pentru ca președinția Republicii Moldova în cadrul GUAM să fie una de succes, cu rezultate concrete pentru cetățenii tutu-ror statelor membre ale GUAM”, a menționat Oleg Bodrug.

Republica Moldova a preluat, conform principiului rotației, preşedinţia GUAM pentru anul 2014.

Vicepreședintele Parlamentului Oleg BODRUG: „Vom implementa proiecte pentru îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor din categoriile sociale defavorizate”Pe parcursul anului 2014, în Republica Moldova vor fi implementate mai multe proiecte pentru îmbunătă-țirea nivelului de trai al persoanelor din categoriile so-ciale defavorizate, cu sprijinul partenerilor externi.

Programul de soluționare a problemelor sociale ale copiilor din familii cu posibilități financiare limitate și ale persoanelor de vîrsta a treia a fost discutat la 7 februarie anul curent, în cadrul întrevederii vice-președintelui Parlamentului Oleg Bodrug cu Jan Bor, directorul Fundației „Hulp Vervolgde Christenen” din Olanda, care are reprezentanțe în peste 70 de țări de pe diferite con�nente.

În cadrul întrevederii au fost discutate ac�vitățile desfășurate pentru ajutorarea categoriilor sociale defavorizate. Jan Bor a anunțat că, pînă la s�rșitul anului curent, fundația pe care o conduce își propu-ne să deschidă un azil de bătrîni în Chișinău și să îmbunătățească condițiile de trai din centrele de rea-bilitare. Directorul fundației olandeze a solicitat spri-jinul vicepreședintelui Parlamentului Oleg Bodrug în realizarea acestor proiecte de protecție și sprijin social.

Jan Bor a lansat un apel a�t în Republica Moldova, cît și în Olanda, prin intermediul ins�tuțiilor mass-media, de a susține financiar proiectele fundației pentru a contribui la soluționarea problemelor reale ale comunității din Republica Moldova. Potrivit direc-torului, fundația pe care o conduce își propune să dubleze suma colectată din donații pentru ajutorarea familiilor sărace, familiilor marginalizate, ins�tuțiilor de învățămînt și ins�tuțiilor medicale din Republica Moldova.

Oleg Bodrug a apreciat contribuția fundației olan-deze în a ajuta persoanele aflate în dificultate și a le oferi, în parteneriat cu autoritățile, condiții mai bune de trai bătrînilor, familiilor social-vulnerabile și per-soanelor cu dizabilități.

Problemele întovărășirilor pomicole – pe agenda vicepreședintelui Parlamentului Oleg BODRUGLa iniția�va vicepreședintelui Parlamentului Oleg Bodrug a fost creat grupul de lucru cu privire la modificarea cadrului legal ce ține de ac�vitatea înto-vărășirilor pomicole. Din componența grupului de lucru fac parte reprezentanți ai celor trei fracțiuni parlamentare ale coaliției de guvernare, reprezentanți ai Guvernului, ai Secretariatului Parlamentului, repre-zentanți ai Î.S. „Cadastru”, reprezentanți ai CALM, reprezentanți ai întovărășirilor pomicole și experți din partea societății civile. Scopul grupului de lucru este de a pregă� conceptul proiectului de lege pri-vind modificarea cadrului legisla�v ce se referă la ac�vitatea întovărășirilor pomicole.

Vicepreședintele Parlamentului a primit un șir de cereri și pe�ții prin care a�t membrii întovărășirilor pomicole, cît și reprezentanții autorităților locale au solicitat soluționarea problemelor acestora, mențio-nînd despre gravitatea situației în care se află cele peste 100 de mii de persoane, locuitori ai peste 600 de întovărășiri pomicole.

La ședința grupului de lucru convocată de vicepre-ședintele Parlamentului au fost prezente aproxima�v 90 de persoane.

Reprezentanții celor peste 50 de întovărășiri pomi-cole care au par�cipat la ședința publică au salutat iniția�va vicepreședintelui Parlamentului Oleg Bod-rug, menționînd că iniția�va de modificare a cadrului legisla�v din domeniu reprezintă un eveniment isto-ric, deoarece este pentru prima dată cînd un demnitar ia în calcul necesitățile oamenilor din cadrul acestor întovărășiri pomicole. Proiectul de lege înaintat de grupul de lucru a fost dezbătut în Parlament și votat în prima lectură la s�rșitul sesiunii de primăvară.

52 PARLAMENT INFO

PremierePrima Convenție moldo-americană inaugurată în SUAPrima Convenție moldo-americană a fost inau-gurată la 25 februarie 2014 la Washington. Con-venția reprezintă o pla�ormă publică pentru dialog și comunicare, avînd drept scop ex�nderea și con-solidarea legăturilor stabilite între SUA și Republica Moldova, dezvoltarea relațiilor de cooperare moldo-americane și implementarea unor proiecte de interes comun.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai comunităților de moldoveni din SUA, personalități recunoscute prin excelență în mediul de afaceri și domeniul academic, precum și numeroși susținători americani ai Republicii Moldova. Președintele Parlamentului Igor Corman, însoțit de deputatul Valeriu Ghilețchi, președintele Grupului parlamentar Moldova – SUA, a par�cipat la inaugurarea primei Convenții moldo-americane.

În cadrul reuniunii, Președintele Parlamentului Igor Corman a ros�t un discurs în care s-a referit la schim-bările inițiate în Republica Moldova pentru moder-nizarea țării în contextul integrării europene, situația poli�că internă și evoluțiile din regiune.

Igor Corman a afirmat că Republica Moldova este fermă în alegerea sa privind dezvoltarea în baza mo-delului european și a menționat că țara noastră a ales integrarea în Uniunea Europeană, fără cale de întoarcere, aceasta fiind o decizie suverană, care tre-buie respectată.

La Washington, speakerul Igor Corman a avut între-vederi cu Secretarul de stat al Carolinei de Nord

RELAȚII EXTERNE

Elaine Marshall, cu Preşedintele Ins�tutului De-mocra�c Național (NDI) Kenneth Wollack și cu vice-președintele execu�v al Ins�tutului Republican Inter-național (IRI) Judy Van Rest.

Judy Van Rest a anunțat despre reluarea ac�vității ins�tutului în țara noastră, începînd din aprilie 2014, cu proiecte noi menite să contribuie la consolidarea capacităților autorităților în elaborarea poli�cilor pu-blice, care ar sprijini guvernarea în con�nuarea par-cursului european.

Convenția moldo-americană a fost organizată de Fundația Moldova AID, Fundația Moldova, precum și de Asociația Moldovenilor din Chicago, și reprezintă o pla�ormă publică de dialog și comunicare, avînd drept scop consolidarea parteneriatelor dintre Sta-tele Unite ale Americii și Republica Moldova. Urmă-toarea ediție a Convenției moldo-americane va avea loc în 2015, la Chicago.

Memorandum între Moldova și CanadaPe data de 27 februarie 2014 Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul Canadei au semnat un Memorandum de cooperare.

Documentul a fost semnat la O�awa cu prilejul pri-mei vizite oficiale pe dimensiunea parlamentară a speakerului Igor Corman, însoțit de deputatul Valeriu Ghilețchi, secretar al Comisiei poli�că externă și inte-grare europeană.

Memorandumul de cooperare între Parlamentul Re-publicii Moldova și Parlamentul Canadei are drept scop consolidarea relațiilor bilaterale și susținerea lor reciprocă, ținînd cont de importanța reformelor de-mocra�ce din Republica Moldova în contextul inte-grării europene.

Delegația moldovenească a purtat discuții cu pre-ședinții Camerei Comunelor și Senatului din Parla-

PARLAMENT INFO 53

mentul Canadei, Andrew Scheer și Noël A. Kinsella. Oficialii canadieni au menționat interesul pentru dez-voltarea relațiilor moldo-canadiene și au exprimat susținere pentru vectorul european al Republicii Moldova.

Subiectele abordate în cadrul întrevederilor au ținut de situația internă din Republica Moldova și din regiune, de agenda europeană a țării noastre, de perspec�vele de cooperare la nivel parlamentar, inclusiv de facilitarea transferului de bune prac�ci între legisla�vele celor două state. În context, Preșe-dintele Camerei Comunelor Noël A. Kinsella a vorbit despre par�ciparea Republicii Moldova la seminarele de studiu pentru funcționarii parlamentari, organizate de două ori pe an de legisla�vul canadian.

Oficialii au discutat şi despre dezvoltarea partene-riatelor între universități și promovarea schimbului de experiență între �nerii specialiş�. Alte subiecte vizate s-au referit la oportunitățile de colaborare în domeniile agricol și energe�c, dar și despre facilită-țile oferite de țara noastră pentru atragerea de in-ves�ții.

De asemenea, șeful legisla�vului s-a în�lnit cu con-cetățenii noștri stabiliți în O�awa și în Montreal și au discutat despre modalitățile prin care moldovenii aflați în Canada ar putea susține procesul de moderni-zare a Republicii Moldova.

Pentru prima dată doi deputați moldoveni conduc două comisii în cadrul APCE Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Con-siliului Europei, care s-a desfăşurat în perioada 27–31 ianuarie la Strasbourg, a adus noi realizări pentru delegația parlamentară a Republicii Moldova. Pentru următorul mandat, două dintre cele opt comisii permanente ale APCE vor fi conduse de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova.

Deputatul PLDM Valeriu Ghilețchi a fost ales în calitate de președinte al Comisiei afaceri sociale,

sănătate și dezvoltare durabilă din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Anterior, Valeriu Ghilețchi a deţinut funcţia de prim-vicepreşedinte în cadrul aceleiaşi Comisii.

Totodată, deputata PLR Ana Guţu va prezida Comisia cultură, ș�ință, educație și mass-media din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În calitate de președinți de comisii ale APCE, deputații moldoveni vor conduce ședințele comisiilor, avînd dreptul să facă propuneri care urmează să fie votate de membrii acestora. De asemenea, deputații vor avea calitatea de membri ai Biroului APCE, o poziție importantă pentru funcționarea acestei ins�tuții.

De la începutul anului 2014, parlamentarii moldo-veni au prezidat peste zece ședințe ale comisiilor respec�ve, la care au fost aprobate mai multe ra-poarte importante, iar Republica Moldova a devenit mult mai vizibilă la nivel european.

Preşedinţii de comisii se aleg anual în cadrul sesiunii de iarnă cu dreptul de a fi realeşi pentru încă un termen de un an. Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova la APCE este formată din 5 membri de bază și 5 deputați supleanți, fiind condusă de vicepreșe-dinta Parlamentului Liliana Palihovici.

Vizite în premieră ale speakerilor și vicespeakerilor străini la Parlamentul Republicii Moldova14–15 aprilie 2014 – Președinții camerelor deputa-ților din parlamentele României și Cehiei, Valeriu Ștefan Zgonea și Jan Hamáček au efectuat o vizită oficială comună la Chișinău. Vizita în acest format parlamentar este o premieră pentru Republica Mol-dova. Pe durata întrevederilor, cei doi înalți oficiali de la Bucureș� și Praga și-au exprimat sprijinul ferm

54 PARLAMENT INFO

pentru eforturile autorităților de a integra Repu-blica Moldova în marea familie europeană. Potrivit oficialilor, această vizită reprezintă semnalul existenței unui consens în UE cu privire la vectorul european al Republicii Moldova. Un moment important îl repre-zintă faptul că președinții celor două camere ale deputaților au reiterat faptul că vor oferi susținere Republicii Moldova în implementarea poli�cilor de dezvoltare. Totodată, vor sprijini țara noastră prin transferul de experiență și de bune prac�ci la nivelul instruirii funcționarilor parlamentari, vor susține ra-cordarea legislației naționale la standardele comuni-tare, instruirea �nerilor, modernizarea ins�tuțiilor de învățămînt și a spitalelor etc.

***29–30 aprilie 2014 – Vizita oficială a domnului David Usupashvili, Preşedintele Parlamentului Georgiei, este prima vizită la Chișinău a unui speaker georgian. În mod tradițional, președintele legisla�vului de la Tbilisi a avut întrevederi cu oficialii de prim rang de la Chișinău, discu�nd despre oportunitățile de intensificare a cooperării între Republica Moldova și Georgia a�t la nivel parlamentar, cît și guvernamental, în special în contextul în care ambele state au parafat la 29 noiembrie 2013 Acordul de Asociere cu UE.

***8 –9 mai 2014 – Vizita oficială la Chișinău și la Comrat a domnului Cemil Çiçek, Președintele Marii

Adunări Naționale a Republicii Turcia, este prima vizită oficială în Republica Moldova a unui președinte al legisla�vului Turciei în istoria relațiilor moldo-turce. Pe lîngă întrevederile cu oficialii de nivel înalt de la Chișinău și Comrat, domnul Çiçek a avut și o în�lnire cu reprezentanții comunității turce din Chișinău. De asemenea, împreună cu Președintele Igor Corman, speakerul turc a par�cipat și la inaugurarea primului Oficiu teritorial de informare al Parlamentului cu sediul în Comrat.

***22–24 iulie 2014 – O premieră pentru Parlamentul Republicii Moldova o cons�tuie vizita la Chișinău a Președintelui Adunării Parlamentare NATO Hugh Bayley.

Programul Președintelui AP NATO a inclus mai multe întrevederi cu oficiali de la Chișinău, printre care cu Președintele Parlamentului Igor Corman, membrii delegației parlamentare la AP NATO, vicepreședinta Parlamentului Liliana Palihovici, liderii fracțiunilor parlamentare, precum și cu Președintele Republicii Moldova Nicolae Timo�i, cu Prim-ministrul Iurie Leancă, precum și cu viceministrul afacerilor externe și integrării europene Valeriu Chiveri. De asemenea, Hugh Bayley a purtat discuții cu reprezentanții ONG-urilor din Republica Moldova.

Subiectele-cheie pe care s-au axat părțile pe durata acestor întrevederi țin de perspec�vele relațiilor de cooperare dintre Republica Moldova și Organizația Tratatului Atlan�cului de Nord, precum și de coope-rarea dintre Republica Moldova și Uniunea Euro-peană. Președintele AP NATO a pus în discuție și impactul crizei din Ucraina asupra securității și sta-bilității în regiune.

Cooperarea parlamentară Republica Moldova – NATO este promovată în cadrul Adunării Parlamen-tare NATO, la care țara noastră este membru asociat din noiembrie 1994.

PARLAMENT INFO 55

Preşedinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) Anne Brasseur a vizitat pentru pri-ma dată Republica Moldova în perioada 16–18 iulie 2014. În �mpul aflării sale la Chișinău, Anne Brasseur a acordat un interviu în exclusivitate pen-tru „Parlament Info”.

– Aţi declarat, la începutul vizitei, că aţi venit în Republica Moldova în calitate de oficial european, dar doriţi să vă întoarceţi şi în calitate de prieten. Aţi reuşit acest lucru?

A.B.: În cadrul vizitei mele foarte interesante și produc�ve în Republica Moldova am avut ocazia să mă adresez Parlamentului și să răspund la întrebările adresate de către fracțiunile poli�ce. În discursul meu am subliniat faptul că Consiliul Europei și Adunarea sa sînt gata să ofere toată exper�za și asistența disponibilă Republicii Moldova pe calea sa spre res-pectarea deplină a standardelor noastre comune. Pe fundalul unui conflict îngrozitor care con�nuă să facă vic�me în țara vecină Ucraina, cred că unitatea societății moldoveneș� în jurul valorilor europene este mai importantă ca niciodată. Consiliul Europei se află aici pentru a ajuta autoritățile și societatea moldovenească să lupte împotriva corupției și să pu-nă în aplicare reforme eficiente și semnifica�ve, în primul rînd în domeniul jus�ției.

Spre regretul meu, se pare că aceste mesaje au fost oarecum umbrite în mass-media moldovenească, făcîndu-se trimitere la remarcile mele pe marginea situației lingvis�ce în țară. Permiteți-mi să explic ce am avut în vedere atunci cînd am vorbit despre limba voastră comună. Scopul declarației mele nu a fost im-plicarea în dezbateri poli�ce privind lingvis�ca moldo-venească și iden�tatea națională. Chiar nu am vrut

deloc să încerc să „impun” o denumire par�culară limbii pe care o vorbesc moldovenii.

Adresîndu-mă Parlamentului, am dorit să subliniez faptul că o limbă comună ar trebui să unească societatea, și nu să o dezbine. Ar trebui să fie folosită pentru a comunica unii cu alții și pentru a construi un viitor comun, și nu pentru a crea o stare de conflict și a trage linii despărțitoare. Aceasta este o convingere fermă pe care o am, dar este și un principiu al Consiliului Europei. Cu multe ocazii, în numeroase documente1, organizația noastră a insistat că limba ar trebui să fie un instrument de coeziune socială și dialog respectuos – interreligios sau internațional, între diferite grupuri sociale și între forțe poli�ce oponente.

„Dacă îi vorbeș� unui om într-o limbă pe care o înțelege, ceea ce îi spui îi va ajunge în cap. Dacă îi vorbeș� în limba sa, îi va ajunge la inimă” spunea odată Nelson Mandela. A vorbi unii cu alții, a ne asculta unii pe alții și a încerca să ne înțelegem unii pe alții este, în mod clar, o condiție preliminară indispensabilă pentru construirea unei societăți democra�ce care să respecte drepturile omului și statul de drept. Venind dintr-o țară a cărei bogăție constă în diversitatea sa lingvis�că, națională și socială, sînt absolut convinsă că ar trebui să evităm

Interviu în exclusivitate Anne BRASSEUR, Președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: „Moldova este o prioritate pentru noi”

1 De exemplu: Convenția Culturală Europeană; Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare; Recomandarea APCE 1539 (2001) privind „Anul European al Limbilor”; Recomandarea APCE 1740 (2006) privind „Locul limbii materne în educația școlară”; Recomandarea CM/Rec(2008)7 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind „folosirea Cadrului european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei și promovarea plurilingvismului”.

56 PARLAMENT INFO

folosirea ches�unii limbii în luptele noastre poli�ce și ar trebui să ne concentrăm, mai degrabă, asupra modului în care societățile noastre pot progresa prin discuții respectuoase.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, în ceea ce mă priveşte, eu cred că am reuşit să realizez acest scop și să devin un bun prieten al Republicii Moldova. Sper că această opinie este împărtăşită şi de colegii din Parlamentul Republicii Moldova.

– Atunci cînd spuneţi „Republica Moldova”, care sînt primele trei lucruri care vă vin în minte? Cu ce se asociază în viziunea dumneavoastră Republica Moldova?

A.B.: Cele trei lucruri sînt: ospitalitate, o ţară �nără şi un popor prietenos.

– Care ar fi condiţiile de bază pe care ar trebui să le îndeplinească Republica Moldova pentru a trece la etapa de postmonitorizare?

A.B.: Sînt încă foarte mulţi paşi pe care Republica Moldova trebuie să-i întreprindă. Primul și cel mai important este lupta cu corupţia la toate nivelele. Legat de această întrebare este şi subiectul ce ţine de finanţarea par�delor poli�ce, pentru că este nevoie de transparenţă ca cetăţenii să aibă încredere în aceste par�de. Al treilea pas pe care Moldova trebuie să-l întreprindă este reforma sistemului de jus�ție şi con�nuarea reformelor care deja au fost iniţiate. Sistemul judiciar niciodată nu trebuie să depindă de poli�că, indiferent din care parte ar veni această poli�că. Trebuie să vorbim și despre reforma Procuraturii, care se impune. Aceş�a ar fi 3 cei mai importanţi paşi, dar, pînă a întreprinde aceş� paşi, Moldova mai are de ra�ficat cîteva convenţii ale CoE.

Mai este ceva despre care eu nu eram conş�entă înainte de a vizita Republica Moldova şi mă refer

aici la atmosfera care este între par�dele poli�ce aflate la guvernare şi par�dele poli�ce care se află în opoziţie. Aceasta poate fi caracterizată ca o atmosferă de divizare profundă. Nu ar fi nimic grav dacă această divizare a par�delor poli�ce ar ţine doar de viziunile lor poli�ce sau de criteriile poli�ce, dar această divizare este cu mult mai profundă la dumneavoastră.

De asemenea, am constatat o influenţă încă prea mare pe care par�dele poli�ce o au asupra ins�tuţiilor statului. Eu cred că trebuie să facem o dis�ncţie foarte clară şi să existe o separare foarte clară între ins�tuţiile statului, pe de o parte, Parlamentul, care este cons�tuit din grupuri parlamentare alese de către cetăţeni, şi par�dele poli�ce. Deşi noi deja observăm unele tensiuni în societate, deja ş�m că există diferenţe, dar în pofida acestor diferenţe, în pofida acestor tensiuni, eu foarte mult sper că această campanie electorală care se apropie se va desfăşura într-o atmosferă de respect unul faţă de celălalt.

– Aţi efectuat o vizită și în regiunea transnistreană. Care sînt concluziile acestei vizite?

A.B.: Ş�ţi, cînd am decis să vin în Republica Moldova, am insistat să merg şi în regiunea transnistreană. Unul dintre principiile fundamentale ale APCE este integritatea teritorială a statelor. Într-adevăr, am fost în regiunea transnistreană şi m-am în�lnit cu domnul Burla (Mihail Burla, preşedintele așa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol – n.r.). Mesajul pe care vreau să-l transmit şi pe care l-am transmis ieri este acela ca să existe discuţii între parlamentarii celor două părţi. Desigur, există mecanismul de negocieri în formatul 5+2, dar acest mecanism a fost suspendat. Avînd în vedere ul�mele evoluţii, nimeni nu ş�e cînd vor fi reluate negocierile în acest format. De asemenea, este important să fie create relaţii personale sau interpersonale între diferiţi actori. De aceea, eu am venit cu această propunere în faţa domnului Burla şi în faţa speakerului Parlamentului Republicii Moldova de a se în�lni şi, dacă e nevoie, dacă noi putem să ajutăm cu ceva pentru a facilita acest proces, cu mare bucurie o vom face.

PARLAMENT INFO 57

– Ce loc ocupă Republica Moldova în lista priorităţilor APCE?

A.B.: Priorităţile APCE sînt lupta cu corupţia, lupta cu corupţia, lupta cu corupţia, precum și reformarea sistemului de jus�ţie şi reformarea Procuraturii. Moldova este o prioritate pentru noi. Ca dovadă a acestui fapt sînt 3 vizite ale predecesorului meu în Republica Moldova. Thorbjørn Jagland, secretarul general al CoE, de asemenea, a vizitat Republica Moldova şi, în plus, au loc contacte permanente cu preşedintele Comisiei de la Veneţia. Asta ţine de relaţiile ins�tuţionale. Cît priveşte relaţiile personale, trebuie să spunem că noi avem nişte relaţii foarte bune cu membrii delegaţiei Republicii Moldova la APCE. Delegaţia parlamentară a Republicii Moldova la APCE este una mică, dar din această delegaţie mică voi aţi reuşit să ocupaţi două posturi de conducere în comisii. Din 8 comisii ale APCE două sînt conduse de delegaţi ai Republicii Moldova. Aceasta vorbeşte nu numai despre angajamentul şi implicarea dele-gaţiei dumneavoastră, dar şi despre competenţa şi profesionalismul delegaţiei. Prin aceste funcţii pe care ei le deţin, reuşesc să stabilească contacte cît mai multe cu alţi parlamentari şi as�el ei reuşesc să plaseze Republica Moldova pe hartă.

– Cum credeţi că se va schimba viaţa cetăţenilor Republicii Moldova în următorii 5 ani?

A.B.: Cît priveşte semnarea Acordului de Asociere cu UE, aceasta este alegerea pe care fiecare ţară o face în parte. Sînt ţări membre ale CoE care sînt membre ale UE şi sînt state care nu au aderat la Uniunea Europeană. Aceasta este alegerea individuală a fie-cărui stat. Dar Consiliul Europei nu trebuie să fie privit ca o sală de aşteptare pentru ţările care vor să adere la UE, fiindcă nu este aşa. Acum să revin la întrebarea dumneavoastră: Cum văd eu viaţa cetă-ţenilor Republicii Moldova în următorii 5 ani? Eu am speranţa că Republica Moldova va progresa şi se va dezvolta ca o democraţie veritabilă, că în Republica Moldova va fi respectat principiul separării puterilor şi Republica Moldova va deveni o ţară în care fiecare cetăţean îşi va putea realiza aspiraţiile proprii şi unde drepturile omului vor fi respectate. Vreau să vă urez succese pentru ca dumneavoastră să trăiţi anume într-o as�el de ţară.

– Vă mulţumim pentru interviu.

58 PARLAMENT INFO

Reuniuni la nivel înaltReuniunea Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica MoldovaCea de-a 18-a reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova a avut loc la Chișinău, între 25–26 mar�e 2014.

În cadrul reuniunii au fost discutate aspecte privind situația actuală a cooperării dintre UE și Republica Moldova, fiind trecute în revistă progresele înregis-trate în procesul de negociere a Agendei de Asociere UE – Republica Moldova, liberalizarea regimului de vize, implementarea reformelor.

Lucrările reuniunii au fost deschise de copreședinții Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Repu-blica Moldova Ion Hadârcă și europarlamentarul Monica Macovei, viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Iulian Groza, șeful delegației UE în Republica Moldova Pirkka Tapiola.

Deputați din toate fracțiunile parlamentare au vor-bit despre evoluția evenimentelor poli�ce din țară, referindu-se și la relațiile dintre autoritățile cen-trale. Parlamentarii au discutat despre derularea reformelor în domeniul jus�ției, drepturile omului, administrația publică, combaterea corupției și a cri-mei organizate. De asemenea, au fost abordate as-pecte privind poli�cile economice și financiare, de dezvoltare regională în contextul implementării Acor-dului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE – Republica Moldova. Un subiect aparte pe agenda discuțiilor l-a cons�tuit situația școlilor cu predare în grafia la�nă din regiunea transnistreană. De asemenea, deputații din Parlamentul Republicii Moldova și din Parlamentul European au urmărit mo-dul în care au fost implementate recomandările ce-lei de-a 17-a reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, desfășurată în iunie 2013 la Bruxelles.

În finalul celei de-a 18-a reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova au fost adoptate o serie de recomandări adresate autori-tăţilor Republicii Moldova și Comisiei Europene.

Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova reprezintă un for care exercită controlul parlamentar asupra implementării Acordului de Par-teneriat şi Cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Comitetul se reuneşte de două ori pe an: o dată la Bruxelles şi o dată la Chișinău.

Rezultatele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României Comisia Comună pentru Integrare Europeană între Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul Ro-mâniei s-a reunit la Bucureș�, între 17–18 iunie 2014. Cea de-a 4-a reuniune a Comisiei a fost dedi-cată semnării Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova a fost reprezentată de deputații Ana Guţu, copreşedintă a Comisiei Comune, preşedinta Comisiei poli�că externă şi integrare europeană, Tudor Deliu, Maria Ciobanu, Gheorghe Mocanu, Oleg Ţulea și Mihail Solcan.

La finalul reuniunii, Comisia Comună pentru Inte-grare Europeană între Parlamentul Republicii Moldo-va și Parlamentul României a adoptat o declarație prin care reiterează sprijinul ferm pentru acordarea perspec�vei europene clare pentru Republica Mol-dova și integrarea deplină a țării noastre în UE. Potrivit documentului, Parlamentul României va susține și în con�nuare, în dialogul poli�c cu parlamentele sta-telor membre ale UE, necesitatea ra�ficării cît mai rapide, de către toate statele membre, a Acordului de Asociere Republica Moldova – UE. De asemenea, Comisia Comună va sprijini transferul de exper�ză și de bune prac�ci pentru pregă�rea Republicii Mol-dova pentru dialogul și negocierile viitoare cu UE.

Membrii Comisiei Comune susțin crearea unui spațiu media�c comun între cele două state și în-curajează adoptarea măsurilor necesare pentru ca Republica Moldova și România să faciliteze retrans-miterea canalelor de televiziune din cele două țări. Totodată, deputații pledează pentru con�nuarea și consolidarea proiectelor comune de colaborare în domeniile cultural, social, economic, educațional, energe�c etc. În domeniul educațional se propune dezvoltarea proiectelor de perfecționare pentru ca-drele didac�ce din Republica Moldova, de mobilitate academică, a programelor de cercetare și inovare. În contextul crizei din regiune, Comisia Comună în-deamnă la cooperare în domeniul securității și apă-

PARLAMENT INFO 59

rării în vederea protejării intereselor de securitate și apărare ale celor două state.

Pe parcursul reuniunii de la Bucureș�, delegația Parlamentului Republicii Moldova a avut întrevederi cu conducerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și cu ministrul afacerilor externe al României Titus Corlățean.

Președintele Senatului României Călin Popescu-Tăriceanu a dat asigurări că Parlamentul României va fi primul care va ra�fica Acordul de Asociere Republica Moldova – UE, reunindu-se la începutul lunii iulie într-o sesiune parlamentară extraordinară. „Vrem să contribuim ca parcursul european al Repu-blicii Moldova să fie cît mai lin, iar drumul spre UE să fie cît mai scurt. România își propune să obțină un sprijin cît mai larg pentru Republica Moldova din partea țărilor UE”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu în cadrul discuțiilor cu deputații membri ai Comisiei Comune.

Președintele Comisiei pentru poli�că externă a Sena-tului României Petru Filip a menționat că România își propune să convingă cît mai multe state europene pentru ca Republica Moldova să devină cît mai cu-rînd stat membru al UE. „Procesul de integrare euro-peană a Republicii Moldova cons�tuie, probabil, ches�unea strategică cea mai importantă pentru poli�ca externă a României. România își propune să găsească și alți avocați pledanți pentru ca Republica Moldova să devină cît mai curînd stat al UE”, a subli-niat senatorul Petru Filip.

Ministrul afacerilor externe al României Titus Cor-lățean a precizat, în cadrul unei întrevederi cu de-putații moldoveni, că, după semnarea Acordului de

Asociere, Republica Moldova va intra într-o nouă etapă de dezvoltare, urmînd să se deschidă noi posi-bilități pentru țara noastră. Oficialul a mai anunțat că reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE va avea loc la Chișinău, în această toamnă.

La rîndul său, copreședinta Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României Ana Guțu a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău depun eforturi pentru a asigura ireversibilitate cursului de integrare europeană, inclusiv prin con�nuarea reformelor în domeniul jus�ției și al luptei cu corupția.

La Bucureș� deputații au mai par�cipat la ședința solemnă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României și la deschiderea expoziției „Fabricat în Basarabia”. Organizată în premieră, expoziția, deschisă la Parlamentul Româ-niei în perioada 18–21 iunie, a reunit cele mai im-portante companii din Republica Moldova. La eve-niment au par�cipat circa 25 de producători de mărfuri și servicii din Republica Moldova, inclusiv companii din industria alimentară, de confecţii tex-�le şi îmbrăcăminte, din industria de parfumerie şi cosme�că, precum și din industria ar�zanală. Expo-ziția a avut drept scop prezentarea produselor din Republica Moldova pe piața românească și promo-varea lor pe piața europeană. Deputații și senatorii din Republica Moldova și România au fost primii vizitatori ai expoziției, degus�nd și cumpărînd pro-duse din Republica Moldova, pur�nd discuții cu oa-menii de afaceri.

60 PARLAMENT INFO

Parlamentul și societatea civilă – spre un parteneriat consolidatFuncționarea unei societăți democra�ce nu poate fi concepută fără un dialog direct între societatea civilă și autorități. În acest sens, cadrul legal prevede un spectru larg de instrumente pentru asigurarea trans-parenței decizionale în ac�vitatea Parlamentului.

În conformitate cu Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 373-XVI din 29 decem-brie 2005 și în acord cu Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Parlamentul Republicii Moldova oferă societății civile și altor părți interesate posibilitatea să intervină în procesul legisla�v prin par�ciparea la defini�varea proiectelor de legi şi de alte acte nor-ma�ve, supuse consultărilor publice.

Experienţa din ul�mii ani a demonstrat faptul că decizia de a recurge la potenţialul intelectual al socie-tăţii civile a fost una corectă, iar mediul nonguver-namental reprezintă un barometru privind abordarea echitabilă a proiectelor de acte legisla�ve propuse Parlamentului spre adoptare.

În această ordine de idei, este de remarcat faptul că, pe parcursul anului 2014, contribuția societăţii civile la procesul legisla�v a fost destul de amplă. Organizațiile nonguvernamentale interesate au fost mai recep�ve la solicitările comisiilor permanente ale Parlamentului, fapt demonstrat și prin numărul impunător de recomandări din partea ONG-urilor.

MICROFONUL LIBER

În perioada de referință, la iniția�va comisiilor perma-nente și a deputaților, au avut loc ședințe de lucru, audieri și dezbateri publice, precum și consultări cu organizaţiile nonguvernamentale pe marginea a mai multor proiecte de lege. De asemenea, au fost organizate mese rotunde, conferințe ș�ințifice inter-naționale și întruniri cu diverse tema�ci, precum: Calitatea vieții copiilor – un factor de impact în dez-voltarea durabilă a Republicii Moldova; Parteneriat și colaborare în reducerea epidemiei în Republica Moldova; Poli�ci de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii etc.

Actualmente, organizațiile nonguvernamentale par�-cipă în toate domeniile de ac�vitate şi sînt în stare să furnizeze factorilor de decizie opinii, exper�ze, strategii şi concepţii fundamentate din punct de vedere ş�inţific şi prac�c. Un exemplu recent de cooperare a Parlamentului cu societatea civilă este par�ciparea reprezentanților organizațiilor nongu-vernamentale la audierile desfășurate de Comisia cultură, educație, cercetare, �neret, sport și mass-media pe marginea Codului educației. Propunerile acestora au fost luate în considerare la adoptarea în Parlament a acestui document fundamental pentru reforma sistemului educațional din republică.

La rîndul său, Comisia drepturile omului și relații in-teretnice a cooperat ac�v cu societatea civilă în pro-cesul de reexaminare a Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman), ținînd cont de propunerile înaintate de către reprezentanții sectorului asocia�v, precum și la audierea publică a Raportului Guvernului asupra implementării Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011–2014.

De asemenea, la recomandarea societății civile, Parla-mentul a aprobat, la 16 iulie anul curent, modificări la legislația cu privire la finanțarea par�delor poli�ce, iar la 18 iulie – modificări și completări la Legea cu

PARLAMENT INFO 61

privire la tutun și ar�colele din tutun și la alte acte legisla�ve privind controlul tutunului.

O altă propunere importantă adresată Parlamentului, din partea a 32 de ONG-uri, este introducerea co-tei de reprezentare minimă de 40% a femeilor şi bărbaţilor pe listele de candidați în Parlament şi Gu-vern.

În conformitate cu această solicitare și cu rigorile acquis-ului comunitar, la 17 iulie 2014, Parlamentul a adoptat modificări, în prima lectură, la ar�colul 41 din Codul electoral și la alte 15 acte legisla�ve care se referă la întocmirea listelor de candidați pentru alegerile parlamentare și locale.

În același �mp, Parlamentul are ca prioritate monito-rizarea implementării Legii nr. 205 din 28 septembrie 2012 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2012–2015 și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei. As�el, în aprilie anul curent, Parlamentul Republi-cii Moldova, în colaborare cu Consiliul Național al ONG-urilor și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, a organizat cea de-a V-a ediție a Conferinței anuale „Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă”. În cadrul conferinței a fost realizată o evaluare inter-mediară a procesului de implementare a Strategiei de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2012–2015. Discuțiile s-au desfășurat în cadrul a

trei ateliere de lucru, cu aceeași tema�că ca și cele trei capitole ale Strategiei: consolidarea cadrului de par�cipare a societăţii civile la elaborarea şi monitori-zarea implementării poli�cilor publice, promovarea şi consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile, ajustarea cadrului norma�v de bază și a celui conex în conformitate cu recomandările europene, cu Le-gea voluntariatului și cu Regulamentul de aplicare a legii voluntariatului.

Grupurile de lucru au formulat o serie de recomandări și au decis, reieșind din complexitatea subiectelor dis-cutate, să organizeze reuniuni trimestriale cu par�ci-parea reprezentanților Parlamentului, Guvernului și ai societății civile.

Prin organizarea acestui eveniment și prin acțiunile întreprinse în comun, Parlamentul reconfirmă disponi-bilitatea pentru îmbunătățirea comunicării cu toți re-prezentanții societății civile și implicarea mai ac�vă a acestora în eficien�zarea actului de guvernare și, în special, a procesului legisla�v.

Legisla�vul urmărește scopul de a consolida capaci-tatea de comunicare și de a contribui la organizarea unui proces sistemic și con�nuu de interacțiune cu părțile interesate. Ins�tuția își direcționează eforturile pentru sporirea transparenței decizionale, apropierea de cetățeni și creșterea încrederii societății civile în Parlament.

PARLAMENT INFO 63

ECHIPA REDACȚIONALĂ

REDACTARE Manole NEAGU

CONCEPT/DESIGNRuslan BALABAN

Ion CREANGĂRodica IOVUEvelina BUBUIOCAngela ENCIULiliana ANGHEL

AU COLABORAT Vera ONICAIgor FONDOSVitalie LUNGUNicolai CEBOTARI

Ala POPESCUSvetlana URSUOlesea BERESTEANViorica ȘTERBEȚOlga RUJANSCHILuminița BOLOHANAnastasia LUCAIgor BATOGTa�ana COJOCARU

Filip LOZOVANMaxim GUȚULidia TOMOZEICătălina SCORȚESCUMargareta TIMOFTIZoia JALBĂTa�ana BURCĂSergiu VLADÎCA

63PARLAMENT INFO

Revista Parlament INFO este elaborată de Parlamentul Republicii Moldova și apare de 2 ori pe an.

Adresa: MD-2073, municipiul Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și S�nt nr.105 Parlamentul Republicii Moldova

Telefon: (+373) 22 268 235, (+373) 22 23 33 52, (+373) 22 820 390

Web: www.parlament.md

E-mail: inform@parlament.md press@parlament.md

Această publicaţie a fost elaborată cu sprijinul proiectului „Îmbunătățirea democra-ției în Moldova prin suport parlamentar și electoral”, finanţat de Guvernul Sue-diei, cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Opiniile exprimate în această publicaţie nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al acestor ins�tuţii.

“Parlament Info” – ISSN 2345-1521

www.parlament.md