PARINTII DIN.,

PUSTIA OPTINA

DESPRE RUGACIUNE

Traducere din,limba,rugfi de,. - ,'

'Gheotqhild Cigcioi :: ... '4t-ia

..1 .1,, l,irt.,,.' , '-: I ,1. ,r'" 't.;" , .".

. ,t1,q;.

CUPRINS

Cuadntinainte. ..i ! ! . . . .5

Nevoia de rugdciune. Din invdldturastarefului Varsanfifre de la Optina . . . .9

Rugdciunea lui lisus. PovdpirilestarepluiVarsaru.rfie...... ...27Postulgirugiciunea.... ......79Putereasemnuluicrucii ......90Povdfuiri ale Sfdntului Ambrozie alOptinei despre Rugdciunea lui Iisus. . 95

PovHpiri ale PreacuviosuluiIosif de la Optina pentru cei careseroagH .......115Despre lupta cregtinului cugAndurile .....119Rugdciuni ale sfinlilor starefi de laOptina ..133

Rugiciuni citre SfAntul AmbroziedelaOptina..... .....139

NEVOIA DERUGACIUNE

Din invifitura starefuluiVarsanufie de la Optina

Omul este alcdtuit din trei pdrfi:trup suflet gi duh. Acest lucru es-

te vddit de cuvintele Maicii Domnu-lui spuse de ea la salutul Dreptei Eli-sabeta: ,,M6reqte, suflete al meu, peDomnul, gi s-a bucurat duhul meu de

Dumnezeu, MAntuitorul meu" (Luca

1., 46-47). Despdrfirea este foarte cla-rH: unul este duhul, iar celilalt este

sufletuL iar ci trupul gi sufletul suntdoud pdrfi diferite este destul de lim-pede. Aceasta se poate observa dinurmdtoarele: sufletul fircepe sd lau-de pe Domnul, iar cAnd el se roagi oripreaslivegte izvordqte veselia gi in-cepe bucuria duhului. Acest lucru se

1fliI

Pdrinlii din Pustia Optina despre rugdciune

petrece cu orice om ahrnci cAnd il lau-dd pe Dumnezeu.

,t-**

Intr-o zi, un frate l-a intrebat pepdrintele Macarie de ce e nevoie ca inmindstire sd te rogi atAt de mult. inloc sd-i rdspundd, pdrintele i-a astu-pat nasul 9i gura cu mAna. Fratele cugreu a scdpat din strAnsoare.

- De ce te revolfi?, a intrebat pdrin-tele Macarie. Oare nu poli sd respiriacum?

- Pdrinte, era cAt pe ce sd md sufoc.

- E| vezi? Rugdciunea este respi-ratia sufletului. Nu ai putut sd respirinici mdcar pentru pufind vreme, aga

cum trupul o cerea, Ei ai fi pufut muri.Tot astfel gi sufletul: el are nevoie sd

respire, adicd de rugdciune, cdci alt-fel va muri duhovnicegte. Rugdciu-nea, postul, privegherea ne fac pe noibiruitori ai vrdjmagilor mAntuirii. Ru-gdciunea este insd cea mai grea dintreaceste nevoinfe.

Nu pot exista sfinfi fdrd implinireaporuncilor lui DumrLezer1 adicd f5-rd nevoinld; iar aceasti nevointd este

intreitd: ea constd in rugiciune, post.agi priveghere. In Evanghelie se spu-

10 n

Pdrin[ii din Pustia Optina despre rugdciune

ne cd cd un tati l-a dus la Hristos pefiul sdu indrdcit. OricAt de mult auincercat ucenicii sd izgoneasci du-hul cel rdu nu au reusit. Au ajuns cuel la Hristos gi doar Domnul a izgo-nit demonii. Apropiindu-se apoi uce-nicii de Iisus, i-au zis de o parte: ,,Dece noi n-am putut sd alungdm demo-nul?" Iar Domnul le-a rdspus: ,,Pentrunecredinta voasttA", dupi care a adH-ugat: ,,Acest neam de demoni nu iesedecAt numai cu rugiciune gi cu post"(Matei 17,21). Astfel rugdciunea/ pos-tul qi privegherea, pdzirea gAndurilorqi simfdmintelor noastre, ne fac birui-tori asupra vrijmagilor mAntuirii. Ceamai grea dintre nevoinfe este tofugirugXciunea. Fiecare virfute, ca urma-re a indeletnicirii cu aceasta, se pre-face in obicei. lnsH rugdciunea, chiarpAn5la moarte, cere silire de sine gi se

aratd ca urmare a nevoinfei.Rugdciunea este grea, cdci ei i se

opune omul nostru cel vechi, insd es-

te grea Ei pentru faptul cd vrijmagulse ridici cu toati puterea lui asupracelui care se roagd. Rugiciunea estegustare a morfii pentru diavol. Degiomul este mort duhovniceqte, rugd-ciunea il degteaptd din nou gi de ace-

Pdrinlii din Pustia Optina despre rugdciune

ea vrejmagul se impotriveqte. Chiar gi

celor cu viafd sfAntd, care simt maremAngAiere la rugdciune, uneori le es-

te nespus de greu. Rugdciunea aducemare mAngAiere nu doar celui drept,ci gi celui picdtos.

Vrijmagul se va ndpusti cu putereasupra noastrd, inspirAndu-ne dezni-dejde, grijd de multe 9i chiar o teamdneobignuitd. ,,Acolo s-au temut defricd unde nu era fric6" (Psnlmii 52,56). Uneori, omul simte o totald ne-putinfd, iar mAinile intinse la rugd-ciune se prdbugesc de atAta intristare.Avemnevoie de rugdciune qi sdnein-semnim cu semnul crucii, in care es-

te ascunsi o putere nespusi ce se im-potrivegte uneltirilor vrijmaqului.

Psalmul90

ii sfEtuiesc pe tofi si rosteasci acest

psalm, cdci izbivegte din mari primeidii gi are o mare putere.

12 13

Pdrin[ii din Pustia Optina despre rugdciune

Rugiciunea pentru duhovnic

Pdrintele Teodosie mi-a spus cd in]oia Mare s-a slujit rugdciune de ob-gte pentru sinitatea rnea. Imi amin-tesc cd atunci am simlit o ugurare de-osebitd. Vi rog fiii mei, pomenifi-miin sfintele voastre rugdciuni! CAndsunteli in biserici, in timpul Pros-comidiei rugafi-vd pentru mine, in-deosebi in aceste clipe dificile: ,,Aju-td, Doamne, pe pdrintele nostru du-hovnig egumenul Varsanufie" - gi

eu mi voi ruga pentru voi, qi atunciatunci legatura duhovniceasci dintrenoi nu se va rupe.

Iatd, in fiecare zi se implinegte o

minune pentru mine picdtosul: amaproape iO a" ani, ii mulgumesc qi iidau slavd lui Dumnezeu ci am putere

' ^ind m-am imboln6-$1 ln aceasta zL. ue

vit, m-am gAndit ci nu mi voi mai ri-dica insd m-am ridicat prin rugiciu-nile voastre. Pentru mine s-au rugatin multe locuri, mai cu seamd in mi-nistirile de maici. CAnd eram bolnavnu credeam ci mi voi mai ridica. in-sd de cum s-au rugat pentru mine amprimit puteri.

Pdrinlii din Pustia Optina despre rugdciune

Rugiciunea pentru vrijmaqi

La un preot din Sankt Petersburg,pe nume Kolokolov, ce ducea o via!5duhormiceasce inalte, a venit intr-o ziun ministru gi i s-a plAns:

* Batiugka, povifuiegte-mi, c5ci nugtiu ce sX fac. Am mulli vrdjmagi ca-re mi urdsc gi fdrd vreun motiv mdclevetesc la stipAnire. imi voi pierdepostul din pricina clevetirii lor. Dacdplec, atunci se va crede cd vrXjmagiimei au dreptate, iar numele meu va fip5tat. Ce sd fac?

- Rugafi-vb pentru cei care se ridi-cd impotriva dumneavoastrS, a rds-puns pdrintele Kolokolov. Nu vd ru-gali doar acas6, ci mai cu seamd po-menifi-i la bisericd - s5 fie scoasep6rticele pentru sdndtatea 1or.

- $i care ar fi folosul acestui lucru?,a intrebat ministrul.

Veli vedea... Fiecare pdrticicdscoasd din prescurd reprezinti sufle-ful acelui om. Aceste pdrticele suntscufundate in potir si se imbibd cusAngele lui Hristos. Ascultali-md:scrieli pe pomelnic pe toli vrdjmagiidumneavoastrd, ca de pild6: Leonid,Ioary Madimir...

T4 15

Pdrinlii din Pustia Optina despre rugdciune

- Da, da mai ales Vladimir se ri-dicd asupra mea.

-Atunci dafi slujbd pentru el in fie-care zi.

A trecut o sdptimAnd, o lund gi ia-td ci Excelenla Sa a venit din nou lapirintele Kolokolov. PunAndu-i me-tanie, a inceput s6-i mulgumeasch:

- Batiugka, pur si simplu s-a petre-cut o minune! Fogtii mei duqmani nudoar cd nu se mai rdzvrdtesc impotri-va mea, ci chiar se poarti cu respectgi cu dragoste fald de mine. Acum, inloc si md defaime, ei chiar md lauddpeste misurX.

- Aceasta este minunea pe care a

sdvArgit-o Domnul. Vi sfHtuiesc/ aga-

dar, sd vd rugali pentru vrijmagiivogtri, gi ei vi vor deveni prieteni.Prin rugdciune veli mAntui sufletelelor din cursele vrdjmagilor. in Evan-ghelie se spune: ,,Rugafi-vd pen-tru vrdjmagii vogtri." $i, intr-adevir,vrdjmagii nogtri, supdrAndu-ne gi fd-cAndu-ne ceva rdu, sdvArgesc aceasta

dintr-un motiv greu de infeles de noi.intr-un anume fel, ei sunt adevdraliibinefdcdtori pentru care trebuie si ne

rugim. De pildi, un om care a aflatdespre un alful cd vrea sA se cdsdto-

Il{

Pdrinlii din Pustin Optina despre rugdciune

reasce cu o fatd deosebitS, a scris oscrisoare acelei fete plini de lucrurineadeverate, in care il calomnia ne-spus pe cunoscutul siu, cu scopulde a impiedica aceaste cisdtorie. Autrecut cAfiva ani, qi acel om care voiasd se cdsdtoreascd a intrat intr-o mi-nistire ca sd-I slujeascd lui Dumne-zeu. Daci el s-ar fi cdsdtorit, daci arfi fost legat prin aceasti SfAntd Taini,nu ar mai fi putut si facd un astfel depas. Ne putem intreb+ prin urmare,daci cel ce l-a clevetit i-a adus aceluiom vitdmare ori folos. Desigur, folos,acesta dovedindu-se un mare binef6-cdtor al acelui om.

Pomenifi-i in ruglciunile voastrepe acei nevoitori neproslivifi

Aceasta este o mare lucrare. NuatAt ei au nevoie de rugiciunile noas-tre, cAt mai ales noi de rugiciunile lor.Daci ne rugim pentru ei, in acel ceas

ei vor rdspldti nevoinfa noastrd.

t6 T7

Pdrinlii din Pustia Optina despre rugdciune

Rugiciunile citre sfin{i

Ayi auzit cd am pomenit o mullimede sfinfi. Sd nu credefi cd ii chem larugiciune pe sfinli din obiEnuinfd!Nu! Fiecare dintre sfinlii pe care i-ampomenit au avut una sau mai multelegituri cu viata mea. De pildd, intr-ozi mi se intAmpld ceva. Iau aminte lasfinfii a cdror pomenire se face in ziuarespectivd Ei incep sd-i chem in aju-tor. $i observ cd in ziua in care i-ampomenit m-au izbdvit de felurite ne-cazuri gi primejdii. Am primit atAt demulte... AEadar mereu ii pomenesc pesfinfi...

Rugiciunea din biserici

Rugdciunea in biseric5 este foarteimportantS. Cele mai multe gAnduriizvordsc in biseric5; e adevirat, qivrdjmagul e mai puternic in bisericd,nivblind asupra noastrd, insi cu sem-nul crucii gi cu Rugdciunea lui Iisusil izgonim. E bine sd stdm in bisericdintr-un coll mai retras gi sd ne rugdmlui Dumnezeu: ,,Sus sd avem inimi-lel" - indeamnX preoful, insd mintea

{il

Pdrinlii din Pustia apilna despre rugdciune

noastrH, adeseori, cutreierd pdmAntulocupandu-se de lucruri nefolositoare.Luptali-vX cu astfel de gAnduri! Ru-

gafi-vH Domnului ca sdrmanul meu

cuvAnt s6 vH aducd folos.Cercetali adeseori biserica, mai

cu seamh tn necazuri: cel mai bine esd stali intr-un ungher, rugAndu-viqi plAngAnd din tot sufletul" $i vd va

mAngAia pe voi Domnul, fHrH doargi poate. Sd spuneli: ,,Doamne, vhdci nu existd nici o cale de ieEire dinsitualia mea grav6. Tu, Doamne, aju-

t6-mH insd!" StrAmti gi plinH de ispiteeste calea care duce cdtre veqnicie.

Dragostea copiilor Pentrupirinfii lor face minuni

intr-o familie, un tAnir a fost acu-

zat pe nedrept de crimX gi trimis inSiberia, fiind condamnat pe viafd. $iaqa, arimas solia singurd cuunPruncnevinovat. Sofia gtia cd bXrbatul ei nuare nici o vin6. Au trecut astfel trei-zeci de ani. Nevinovatul suferea ininchisoare gi prin fereastra ingustdvedea cum in casa guvernatorului se

aprinde seara lumina. Acolo erau ba-

1"8 19

Pdrinlii din Pustia Optina despre rugdciune

luri, dansuri, jocuri, veselie... Dupd ovreme, a venit un nou guvernator. inaparenfH, in casa guvernatorului nus-a schimbat nimic: aceleaqi ospefe giaceeagi distracfie. Dar noul guverna-tor a dorit sd inspecteze temeinic in-chisoarea. tncottit tut de subalterniisHi, a mers in inchisoare qi a inceputsd intrebe pe fiecare definut pentru cevind se afld acolo. I-a venit rAndul qiacelui pdtimitor nevinovat. TAn[rulguvernator l-a tntrebat: ,,Tu pentru cete afli aici?"

,,Pentru ucidere", a rdspuns ace-la qi nu s-a indreptdfit. Dar guverna-torul a inceput si-l cerceteze mai cude-amdnuntul, intrebAndu-l de nea-mul sdu gi de locul in care a trdit, da-cd mai are rude... Din cele povestite,gi-a dat seama cX delinutul era tatdlsdu. Atunci s-au imbrd{igat. Pute{i sdvd inchipuili sentimentul pe care l-atriit fiul? Oare guvernatorul puteas5-gi fi imaginat cd in acea inchisoa-re se afla chiar tatdl sdu, degi vedeainchisoarea in fiecare zi de la balcon?Putea sd presupuni cel inchis cd inacea casd luxoas6, plini de veselie, incare in fiecare zi se dddeau ospefe, lo-cuia fiul sdu pe care il lisase copil de