l$**0

fiSIM$W

ROBOTII)

Eu, robotulTraducere din limba englezd

de Antuza Genescu

?ror,*

CUPRINS

Robbie 13Fuga in cerc 40Rafionament 65Prinde iepurele 91,Mincinosule! . . 119Robolelul riticit L44Fugi! 181Dovezi. 212Un conflict evitabil. 245

INTRODUCERE

M-am uitat peste noti[e qi n-am fast deloc mul{umit. Petre-

cusem trei zile la ll.S. Robots, dar la fel de bine aq fi putut sdrdmiln acasd qi sd citesc dinEnqclopedia Tellurica'

Susan Calain s-a ndscut tn 1982, se spunea, ceea ce tnsemna

cd aoea gaptezeci qi cinci de ani -lucru gtiut de toatdlumea' in-tr-un mod cfrt se poate de ntmerit, 9i U.S. Robot and Mechanical

Men, Inc. aaea tot gaptezeci gi cinci de ani, din moment ce, exact

in anul cilnd s-a ndscut dr. Caloin, Lawrence Robertson a oblinut

actele constitutioe ale corporaliei care aaea sd deoind cel maibizar

gigant industrial din istoria omenirii. $i acesta era un lucru cu-

noscut de toatdlumea.

La doudzeci de ani, Susan Calain a participat la seminarul

special de psihomatematicd la care prof. Alfted Lanning de la U.S.

Robots a prezentat primul robot mobil tnzestrat cu aoce. Era un

robot mare, netndemdnatic gi urfrt, mirosea a ulei de maqind 9i

fusese conceput pentru a lucra tn oiitoarele exploatdri miniere

de pe Mercur. Era insd capabil sd aorbeascd qi reuqea sd se facdin[eles.

Susan nu a luat cuofrntul la seminarul respectio. Nu a parti-

cipat nici la disculiile de la final. Era o fatd distantd, simpld gi

qtearsd; se apdra de lume, fa{d de care simlea atsersiune, cu o

expresie imobild, ca o mascd, qi un intelect hiperdezooltat. Dar,

tn timp ce obseraa gi asculta, a sim[it inmugurind in ea un en-

tuziasm rece.

A absoloit cursurile uniaersitdlii Columbia tn 2003, apoi a

inceput studiile tn domeniul ciberneticii.

I / tseacAsrMov

Progresul fdcut ?n domeniul ,,maginilor de calcul" pknd lajumdtatea secolului XX a trecut pe planul al doileatn momentulapariliei lui Robertson qi a circuitelor lui cerebrale pozitronice.Kilometri tntregi de relee qi fotocelule au fost inlocuili cu sferaspongioasd de platiniridiu, de dimensiunea creierului uman.

Prof. Calain atnodlat sd calculeze parametrii necesari pentrua determina posibilele ztariabile din ,,creierul fozitronic" , pentrua construi ,,creieri" pe hdrtie, astfel tncdt reacliile la anumi[istimuli sd poatd li anticipate cu acuratete.

in 2008, qi-a luat doctoratul gi s-a angajat la lI.S. Robots caspecialist in psihologia robofilor, deztenind primul mare practici-an al unei gtiinle noi. Lawrence Robertson era tncd preqedintelecorpor aliei. Alfred Lanning ajunsese directorul dep artamentuluide cercetare.

Timp de cincizeci de ani, prof. Caloin a urmdrit cum se schim-bd direclia tn care progreseazd omenirea - qi saltul ei tnainte.

Acum se pensiona - tn mdsura in care putea ea sd se pensioneze.Cel pulin permitea altcuhta sd-gi pund numele pe uga biroului ei.

Acestea erau, in esen[d, informaliile pe care le aflasem. Aaeamgi o listd lungd cu luudrile publicate de prof. Calvin qi cu intsen-

liile ei, pe lhngd detaliile cronologice ale eaoluliei sale profesiona-le. Pe scurt, delineam toate arndnuntele ce priz;eau cariera ei.

insd nu-mi erau nici pe departe suficiente.Aoeam neooie de mult mai multe date pentru articolele pe care

le scriampentru Presa interplanetard. Mult mai multe.Aqa cd i-am spuso direct, tntr-un stil cfrt se poate de mdgulitor:

- Prof. Calain, in mintea oamenilor, ad identifica{i cu U.S.Robots. Retragerea dumneaooastrd oaincheia o epocd gi...

- Tb intereseazd cum stau luuurile din punct de aedere uman?Nu mi-a zilmbit. Nu cred cd zilmbea areodatd. insd ochii ei

erau pdtrunzdtori, nu posomorhti. Am aout senzalia cd priaireaei se strecoard alunecilnd prin mine gi-mi iese prin ceaft, ca gi

Eu, robotul l9

cdnd aq fifost transparent, gi aminleles cdprof. Caloin citeainmine, sau ?n oricine altcineoa, ca dintr-o carte deschisd.

- intocmai, i-am rdspuns.- Un punct de oedere uman in raport cu robolii? E o con-

tradic[ie.

- Nu, doamnd. Md intereseazd punctul dumneaooastrd deoedere.

- S-a spus despre mine cd sunt robot. lar dumitale sigur li s-aspus cd nu sunt om.

Aqa era, dar nu aaea rost s-o recunasctn fala ei.

S-a ridicat de pe scaun. Nu era inaltd qi pdrea sd aibd 0 con-

stitulie fragild. M-am dus dupd ea la fereastrd qi ne-am uitat

amilndoi afard,

Birourile qi fabricile corp or aliei U. S. Rob ots alcdtuiau un or d;el

riguros organizat. Era neted ca o fotografie fdcutd din aoian.

- Cdnd amaenit aici, mi s-a dnt o cdmdruld?ntr-o clidire aflatdcampe unde este acum stalia depotnpieri, a spus prof. Calain ard-

tilnd cu degetul. Afost ddrfrmatdinainte de a te naqte dumneata,

O impdrleam cu trei colegi. Eu ocupam o jumdtate de birou. Am

construit toli robolii intr-o singurd clddire. Produc[ia: trei pe sdp-

fimilnd. $i acum, uite cfrt ne-amtntins.

- Cincizeci de ani inseamnd mult timp, sm comentat euenun!frnd o banalitate.

- Nu gi cfrndpriaeqtitn trecut. Teintrebi cum de s-au scursatkt de repede.

S-aintors labirou gi s-a aqezat. N-afost neaoie sd-qi schimbe

expresia ca sd-i ghicesc tristelea.

- CAF ani ai? m-aintrebat.- Treizeci gi doi.- Atuncinu gtii cum eralumeainainte de apari{iarobolilor.

Afost o arerne cilnd omultnfruntauniaersul singur, fdrdniciunprieten. Acum are aliali - mai puternici decil el, mai loiali, mai

1"0 / maec ASrMov

utili qi deaotali lui tn.totalitate. Nu mai e singur. Ai priait are-odatd lucrurile din acest unghi?

- Md tem cd nu. imi dali ooie sd ad citez?- Da. Pentru dumneata, un robot nu e altceaa decfrt un robot,

Un mecanism din metal, componente electrice qi pozitroni - min-te gi fter! Construit de milna omului! La neooie, qi distrus de mfrns

omului! Dar dumneata nu ai lucrat cu robolii, n-ai de unde sd'i

cunoqti. Sunt o rasdpurd, superioardnoud.

Amincercat sd aflu mai multe de la ea.

- Am dori sd afldm cilteaa dintre lucrurile pe care ni le putelidestdinui, sd ne prezentali rsiziunea dumneaaoastrd despre roboli.

Ziqrul Presa intemafional6, se distribuie in tot sistemul solar.Aaem cam trei miliarde de cititori poten{iali gi cred cd ar trebuisd afle tot ce le puteli spune despre robo{i.

N-a fost neaoie sd insist. N-a auzit ce-am spu, dar a oorbitexnct despre ceea ce md interesa:

- Lumea ar fi putut sd-gi dea seama de asta de latnceput. Peatunci, chiar inainte de aremea mea, robolii se zsindeau pentru

utilizare terestrd. Binetn{eles, se tntdmpla ?n perioada cknd ei nu

puteau oorbi. Mai tilrziu, au tnceput sd dobilndeascd tot mai mul-te tnsugiri omenegti gi aqa s-a ndscut opozi[ia. Eoident, sindica-

tele s-au opus ca ei sd concureze cu oatnenii pentru locurile de

muncd, iar diferitele culte au aenit, la rilndul lor, cu propriileobiec[ii ?ntemeiate pe superstifii. A fost cilt se poate de ridicol gi,

mai ales, inutil, Dar aga s-atntfrmplat.Reportofonul din buzunarul meu ti tnregistra fiecare oorbd.

incercam sd nu se aadd cd migc din tncheietura milinii. Cu pufinexerciyiu, reugegti sd faci tnregistrdri fdrd sd scoli aparatul dinbuzunar.

- Gindeqte-te la cazul lui Robbie, de exemplu, a continuatprof. Calain. Eu n-am apucat sd-l cunosc, Afost demontat cu unan inainte de a md angaja in corpora{ie - era total depdqit. Daram adzut-o pe fetila din muzeu...

Eu, robotul lllA tdcut, iar eu n-am mai intrebat-o nimic. I s-au tmpdienjenit

ochii, iar cu mintea s-a tntors tn trecut. Aaea de strdbdtut o pe-

rioadd tndelungatd de timp.

- Am aflat mai tilrziu ce s-a ifiAmphL De cdte ori eramacuzali deblasfemie sau numifi ueatori de demoni, md gfrndeam

la el. Robbie a fost un robot fird ooce. Nu putea oorbi. A fost con-struit gi oilndut tn 1"996. Pe atunci, nu exista supraspecializare,

aqa cd a fost oilndut cabond...

- Pofiim?- Da, da, cabond...

ROBBIE

- Noudzeci gi opt, noudzeci qi noui, o sutd.Gloria igi lud mAnufa dolofanl de pe ochi qi rdmase pe

loc o clipH, strAmbAnd dinnas gi clipind din cauza soarelui.Apoi, vrAnd sI priveascd in toate direcliile deodati, se in-depirti cu cAfiva paqi prudenfi de copacul de care se reze-mase pAnd atunci.

lgiintinse gAhrl ca si cerceteze tufiqul dindreapta, peurmdmai ficu nigte paqi inapoi, ca si-i exploreze mai bineascunzigurile. Nu se auzea decAt zumzehil necontenit al insec-telor gi, din cAnd ir:r cAnd, ciripitul unei pHstri mai indrHz-nefe, care sfida soarele amiezii.

Gloria se imbufn5. ,,Pun pariu ci s-a ascuns in cas5, Sidoar i-am spus de un milion de ori ci nu-i cinstit."

Cu buzele str6nse qi fruntea brdzdath de incruntare, pomihoterate spre clidirea cu douH etaje aflatd pe partea opusda drumului de acces.

Auzi prea tArziu fognetul din spatele ei, urmat de zomd-itul ritmic distinctiv al picioarelor metalice ale lui Robbie.Se rXsuci gi-l vdzu pe prietenul ei iegind triumfitor din as-cunzitoare gi inaintAnd spre copac cu toati viteza.

Gloria fipd supiratd:

- Stai, Robbie! Nu-i cinstit!Ai promis cd nu fugi pAninu te gisesc.

Cu picioruqele ei delicate, nici gAnd si poatiir:rtrece paqiide uriag ai prietenului ei. Apoi, cAnd mai avea carn trei metripAni la copac, Robbie incetini brusc gi parcd se t6ra, iar

14 / rseec ASrMov

Glori4 cu un sprint finaf lAqni gAfAind pe lAngi el, ca siatingi prima scoarla copacului.

BucuroasX nevoie mare, fetifa il asalti pe credinciosulRobbie cAt se poate de nerecunoscdtoare gi-l rdspl5ti pentrusacrificiul lui tachinAndu-l c[ nu era in stare sd alerge.

- Robbie nu poate si fugd! strigi din toate puterile cugldsciorul ei de fetili de opt ani. il intrec oricind am chef! 1li:rtrec oricAnd am chef! repetH ea, ca qi cAnd ar fi cAntat unrefren.

Robbie nu-i rdspunse, binein{eles - adicd nu o fdcu incuvinte. Se prefdcu in schimb ci o ia la goan5, indepdrtAn-du-se pulin cAte pufin, p6nd cAnd Gloria se pomeni aler-gAnd dupi el in cercuri. Fetila intindea brafele qi lovea ae-rulincercAnd zadarnic sd-l apuce, pentru cd el sdrea sprin- 'ten intr-o parte gi-n alta.

- Robbie, stai locului! lipd ea cu voce pifigdiatd, rilzindprintre gAfAieli.

La un moment dat, Robbie se risuci pe neagteptate gi oridicdinbrate, invArtind-o pAnH c6nd, pre! de-o clipd, lumease intoarse cu susu-n jos in ochii fetei, care privea flrm cren-gile verzi ale copacilor seintindeau flHmAndetr jos, cXtre cer.Apoi Gloria se pomeni din nou in i arbd, rezemati de piciorullui Robbie gi str6ngAnd in mAnd un deget tare, din metal.

Dup[ cAteva clipe, reugi s5-gi tragi sufletul. incerci invan si-gi aranjeze p[rul incAlcit, cu un gest care-l imita peal mamei sale, gi se rdsuci sd vad5 dacd nu-gi rupsese cum-va rochila. Bdtu cu palma ir:r pieptul lui Robbie.

- Rdule ce egti! O s6-!i dau b5t[i{d!Robbie se feri si-gi acoperi fafa cu mAinile, obligAnd-o s[

adauge:

- Ba n-am s-o fac, Robbie. N-am sd te bat. Oricum, erAndul meu sd mi ascund, pentru cd fu ai picioare mailungi gi-ai promis cd nu fugi pAnd nu te gdsesc.

Eu, robotul l15

Robbie o aprobd cu o inclinare a capului - un paralelipi-ped mic, cu muchii gi colpri rotunjite, atagat printr-unrurt ax flexibil de un alfuf asemdndtor, dar mult mai mare,care-i servea drept trunchi - gi se intoarse ascultdtor cu fafala copac. O peliculX metalici subfire ii acoperi ochii lucioqi,iar din trunchi rdsund un ticlit regulat.

- Si nu tragi cu ochiul gi s5 nu sari peste numere, ilaverttzd Glori4 apoi plecd in cdutarea unei ascunzdtori, cttpagi mirunli gi degi.

Secundele furd numdrate cu stricte{e invariabild. DupXc€ se scurseri o sut5, pleoapele se ridicard, iar ochii rogiirlipitori ai lui Robbie cercetari locul. Se oprir[ o clipd asu-pra bucifii de pinzd, cadrilati care se ifea de dupd un bo-lovan. inaint[ cAliva paqi qi se convinse cd Gloria era ceacare se pitise acolo.

incet, ircet, avAnd grijd si rimAnd mereu intre fetifd gicopac, se apropie de ascunzdtoare, iar cAnd Gloria ii apiruin fafd gi nu mai putea pretinde ci nu fusese descoperiti,intinse un braf spre ea gi cu celdlalt se bdtu pe picior, sco-

lAnd un zorn67t. Feti[a iegi bosumflat[ de dupd bolovan.

- Ai tras cu ochiul! strigd ea acuzAndu-lpe nedrept. $i,oricum, nu mai am chef si md joc de-a v-af, ascunselea. Vreausi mi cari in spate.

insi Robbie se simli jignit de acuzalianeirtemeiat5, agaci se agez[ prudent gi detine gAnditor din cap de la stAngala dreapta.

Gloriai:rcercd imediat sd-l convingd pe un tonmaiblAnd:

- Hai, Robbie zdu,imipare riu ci !i-am zis c-ai trigat!Hai, du-mi-n spate!

Robbie nu se 15sd induplecat uqor. FHcu pe inclpdlAnatulgi innlfn privirea spre cer, scuturAnd din cap qi mai hotirAt.

- Te rog, Robbie, te rog, du-mi-n spate!

15 / rseac ASMov

il cuprinse cu brafele trandafirii pe dupd gAt gi-l strAnsecAt putu de tare. Apoi iqi schimbi dispozifia intr-o clipd gise indepdrtd de el.

- Daci nu mi duci, si gtii cd plAng, il amenin{i ,si fdcuimediat o grimasf, gata sI se puni pe bocit.

Inima de piatri a prietenului ei nu se inmuie nici la po-sibilitatea aceea teribili. Orefuzda treia oarI Atunci Gloriatrecu la atacul final:

- Dacd nu mi duci, il amenin{E ea afectatE, sd qtii cd n-osi-fi mai spun niciodatd poveqti. |ur pe roqu!

Robbie cedd indati gi necondi$onat ultimatumutui dandviguros din cap pAni cAnd gAtul lui de metal incepu sdzdringlne. O luH pe feti!5 ir:r bra,te cu atenfie qi o aqezd peumerii lui lafi qi netezi.

I-acrimile de ameninlare se uscari imediat gi Gloriaincepu

sd chiuie de bucurie. tnveligul metalic al lui Robbie, menlinut

la temperatura constantd de gaptezeci de grade de bobinele

de mare rezisten$ din corpul s5u, era plicut la atingere, iarzgomotul puternic scos de cilcAiele fetei cAnd ii loveauritmic pieptul era incAntitor.

- Eqti un avion de luptd, Robbie, un avion mare gi ar-gintiu. RidicE-li bralele la orizontald. Trebuie sd !i le ridiclRobbie, altfel nu poti si fii avion!

Logica era imbatabild. Bralele lui Robbie erau aripi im-pinse de curenfii de aer, iar el, un avion argintiu.

Gloria rdsuci capul robotului gi se aplecH spre dreapta.Robbie se inclini abrupt. Fetifa il echipd cu un motor carefdcea ,,btr" qi cu arme care ficeau ,,brtrn" qi ,;a-ta-ta". li u.-mireau pirafii, aqa cd avionulii atacd cu rachetele. Inamiciicdzrlrd secerafi.

- incd unul! Ba inci doi! strigd ea. Mai repedg prieteni,ordoni ea cu glas grav, rdmAnem fdrd munifie!

Eu, robotul lL7

linti peste umir plind de curai iar Robbie se transformiintr-o navd spafiali cu botul turtit, vuind prin cosmos lavitezd maximd.

Strdbitu cAmpul in fugi gu cAnd ajunse la petecul deiarbi inaltd din capHtul celilalt, se opri atAt de brusc, furcAtcdlXrea{a, toatd rogie in obraji, scoase un fipdt. O agezi pecovorul verde gi moale.

Printre gAfAieli, Gloria qopti sacadat:

- Afost grozaotRobbie agteptd pAnH cAnd fetila igi recdpdtd suflul, pe

urmd o trase ugor de o guvif[ de pdr.

- Vrei ceva? il htrebe ea cu nevinovdfie prefdcutS, f6-cAnd ochii mari.

Nu reuqi si-gi picdleascd ,,bona" luriaq6., care o trase qimai tare de guvila de pdr.

- A, da, qtiu ce vrei. O poveste.Robbie aprobd iute din cap.

- Pe care vrei s-o auzi?El desend cu degetul un semicerc in aer.

- lar? protestd fata. fi-am mai spus Cenuqdreasa de-unmilion de ori. Nu te-ai plictisit de ea? E pentru copii mici.

lnci un semicerc.

- Bine, bine.Gloria igi aduni gAndurile, trecu in revistd aminuntele

povegtii (la care addugd propriile inflorituri, deloc pulinela numdr) si incepu:

- Egti gata? A fost odati o fetifi frumoasd pe care ochema Ella. $i avea o mami vitregi foarte rea gi doud surorivitrege foarte urAte qi rele qi...

Gloria se apropia de punctul culminant - bituse miezulnopfri gi totul revenise la sdrXcia obignuiti cAt ai zice pegte-iarRobbie o urmdrea cu odri strilucitorl c6nd fetila fu intreruptd: