5rNr0A,ff-aiM/n*

f,#\, Ib'p/* p^"r,/",',trW Wlf^rr'^*"*^r,rrttw

fl'a

f

I4tilrtr^l p'1/,/tu,Jh orr',tkloiliin t i,l;, il"htoni,,r;b"[

;,r,rry,rl'";;;,;'r, N k onililn.

D@{

I

l

M-AI INTREBAT DE CE

Despre providenfiDespre fermitatea infeleptului

Traducere din limba latind deIoana Costa,

Vichi-Eugenia Dumitru9i $tefania Fercheddu

SENECALucius Annaeus

f*\eeE

Seneca Lucius

Descrierea CIP a Bibliotecii Naf,onale a RomAniei

SENECA, LUCruSANNAEUS

M-ai intrebat de ce:

Despre providenta = De providentiaDespre fermitatea inleleptului = De constantia sapientis / Seneca L.lv

trad.: loana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru 9i $tefania Fercheddu;desene: Sasha Staicu; coord.: Anastasia Staicu.

Editura Seneca Lucius Annaeus,2014, Bucuregti

rsBN 978-506-9 3594-8-8

I. Costa, Ioana (trad.)II. Dumitru, Vichi Eugenia (trad.)III. Fercheddu, $tefania (trad.)IV. Staicu, Sasha (il.)V. Staicu, Anastasia (coord.)

821..124-96=135.1.

machetare: Dragog Tudor

Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

Toate drepturile prezentei edilii sunt rezervate autorilor. Nici o parte din

aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocati sau transmisd sub indiferent

ce formd fdrd acordul prealabil scris al autorilor.

CUPRINS

CuvAnt inainteDespre coleclieDespre volum

DialoguriDespre providentd, D e proaidentiaDespre fermitatea lnfeleptului, De constantia sapientis..

789

\'1,

47

cwANT iNeNrs.inainte de imagini:

'f:,:turt* br"n ri",5d ottnrt

Irslm'!o,

SENECA

Imaginile din aceastd colecfie au fost gAndite de $tefan Procopie,Sasha Staicu gi Andrei-Florin Mdceganu, elevi la UniversitateaNafionald de Arte Bucuregti.

Despre proztidenld

De proaidentia

C L'-prurz "la-L

u L,.a,ws{i a"A con-o-ad-o, u,"2, ti*;

... &'a- sct1-ln!<- "-r';'$c eroac &f+rrrt ",:a^;.'

Despre providenld

,yhlrl 4.

Cdtre LuciliusDe ce li se furtAmpld oamenilor buni unele

neajunsuri, cu toate cd existd providenfa

1. M-ai intrebat, Lucilius, de ce - dacd existd provi-denfd - li selntAmpld multenenorociri oamenilor buni.

!i-ag putea rdspunde printr-o scriere aparte cu acest

subiect, in care am dovedi cd existd o providenfd care

le cArmuiegte pe toate gi cd zeul se afld printre noi; darfiindcd am hotdrAt ca din intreg sd smulgem o pdrticicd

gi sd gdsim solufia unei singure dispute, pdstrAnd restul

litigiului intgct, voi face ceva cu mult mai ugor: voipleda cauzazerlor.

2. Acum este de prisos sd ardt curn o lucrare atAt de

nure nu rczistd fdrd un supraveghetor gi cd joncfiunea

stelelor sau migcarea lor in direcfii diferite nu line de unimpuls accidenta} iar cele pe care le pune in migcare in-tAmplarea se hrlburd de multe ori gi grabnic se ciocnesc;

aceastd rapiditate care nu cunoagte obstacol std sub co-

manda unei legi eteme, purtdnd cu sine sumedenie de

lucruri, pemare gipeuscat, gi sumedenie delumini strd-

lucitoare ce scAnteiazd la intervale bine r6nduite aceastd

ordine nu poate tine de o materie rdtdcitoare, iar

4i

*r4 '

elementele care s-au intahit accidental pdstreazd, cu

mare artd un fel de echilibru: imensa greutate a pdmdn-

tului std nemigcatd gi privegte fugagrdbitd a cerului de

jur imprejurul sdu, iar mdrile revdrsate in vdi lrrmoaie

pdmAntul fdrd. sd. simtd vreun spor adus de fluvii; dinseminte mici se nasc fdpturi mari.

3. Nici mdcar acele fenomene care par confuze gi ne-

sigure - md refer la ploi, la nori, la descdrcdrile de ful-gere gi la rAurile de foc care se revarsd din crestele

spintecate ale munfilot zgdlliliehle solului neslgur 9i al-

tele, pe care spafiul tumultuos al universului Ie in-dreaptd asupra pdmAntului - nu au loc fdrd motiv,oricAt de neprevdzste ar fi, ci igi au cauzele lor;lafeI,fenomenele care sunt socotite miraculoase, pentru cd

apar tr alte locuri decAt cele obignuite (cum ar fi apele

calde in mijlocul valurilor gi neaqteptatele intinderi ale

insulelor ce se ridicd din marea cea largd).

4. Iar dacd cineva va lua aminte cd ldrmul rdmAne

gol cAnd marea se retrage in ea insdgi gi cd tr scurt timpeste iardgi acoperif va crede cd, printr-un fel de rosto-

golire, valurile ba sunt trase inapoi gi impinse fir5untru,

ba ldgnesc cu putere gi in mare grabd. se trtorc la locullor: de fapt, apele cresc treptat gi la ora gi ziua precisd

vin mai mari sau mai mici, dupd cum le-a atras astrul

selenar, care line in voia sa revdrsarea Oceanului. Sd

ldsdm aceste discufii pentru timpul lor, cu atAt mai

mult cu cAt tu nu ai indoieli in privinfa providenlei, ci

44

Despre provider-rfd

te plAngi de ea.

5. Am sd te aduc firapoi la simpatia fald de zei, care

sunt buni cu cei buni. Adevdrul este cd natura insdgi

nu ingdduie ca cevabunpentru cei buni sd fie weodatdddunitor: intre oamenii buni gi zei existd o prietenie,virfutea fiind cea care ii unegte; dar este oare indeajuns

sd o numesc,,prietenie"? Este mai mult decAt atdt, este

o rudenie gi o asemdnare, fiindcd omul bun se deose-

begte de zeu doar in timp, ii este elevul, imitatorul gi

urmaqul drept magnificul sdu pdrinte, ca un suprave-

ghetor sever al virtutilor, asemenea tatilor cumpdtafi,ll educd aspru.

6. AsffeL c6nd vei vedea cd oameni buni 9i dragSzei-

lor se chinuiesc, asudd, urcd pe drumuri abrupte, iarcei rdi igi fac mendrele gi se topesc de pldceri, g6ndegte-

te cd la fiii nogtri ne place disciplina, iar la sclavii tineri

- libertatea fdrd rugine; pe primii trcercdm sd ii linemin frAu printr-o educafie austerd, iar celorlalfi le trcu-rajdm indrdzneala. Aceeagi purtare ti se deslugegte

dinspre partea zeului: pe omul bun nu 1l ,*" in mijlo-cul pldcerilor, ci il pune la trcercare, il tttfuegte, il pre-

gdtegte pentru sine.

A l,rrA"/rt ^tAt

l" matLe,Jkarrl ,*r.r,,1,4huf hflL *a,noi l*,a*rr,te rrritl

,Je ma,Jo f(r//ri,mahi,

^f4 '

45

:

,, n4- <tk t "ta.J-# ca a.utnc&s,t/IolrA . d')'n ,n- $,-Q- :'

ilespre provie{enfd

*f,hl^l 2,

1.. ,,De ce au parte oamenii buni de multe piedici?"Unui om bun nimic rdu nu i se poate intAmpla: cele po-

trivnice nu se amestecd. Sunt atAtea rdrui, atAta guvoi

de apd din ploile care se revarsd de sus gi atAtea izvoaretdmdduitoare - 9i totugi nu schimbd gustul mdrii gi nicimdcar nu o fac mai dulce; la fef ndvala lmprejurdrilorpotrivnice nu kansformd sufletul unui om puternic: el

rdmAne tr picioare gi, orice i se ir:rtAmpl5, gi-l face al sdu.

El este, de fapt, mai puternic decAt toate cele din afard.

2. Nu spun cd nu le simte, ci cd le invinge gi, altmin-teri, linigtit gi calm, se ridicd impotriva a tot ce se intAm-

pld. Considerd drept incercdri toate imprejurdrilepotri'unice. Cine oare -bdrbat fiind gi inclinat cdtre oviafd morald - nu primegte cu pldcere o trudd pe md-

surd gi nu este gata pentru indatoririle sale, chiar pri-mejduindu-se? $i cdrui om wednic o ialdfdrdocupatienu-i este pedeapsd?

3. ii vedem pe atleli, care se ftrgrijesc de fortele lor,cd se incaierd la luptd cu cei mai puternici gi le cer par-tenerilor de antrenament sd igi foloseascd toate fortele

impotriva lor; suportd sd fie tdiati 9i lovili qi, dacd nu iqi

gdsesc un rival pe mdsurd, infruntd mai multi deodatd.

4. in lipsa unui adversar, bdrbdf,a lAncezegte: mSrelia

l

,17

uf 2'gi forfa gi le probeazd abia atunci cAnd puterea de a in-

dura ii dezvdluie valoarea. $tii probabil cd la fel trebuie

sd facd oamenii buni, sd nu se teamd de imprejurdrile

aspre gi dificile gi nici sd nu se pldngd de soartd; din orice

li se intdmpld si ia partea bund, sd il prefacd intr-un bine.

Nu este important ce anume suporfi, ci in ce fel.

5. Nu vezi cd tafii igi aratd afecliunea intr-un fel, iar

mamele intr-alt fel? Primii poruncesc ca fiii lor sd fie

impinqi cdtre studiu devreme, gi nici in zilele de sdrbd-

toare nu ii lasd sd stea fdrd ocupalie, storcAndu-i de su-

doare gi uneori de lacrimi; mamele, in schimb, vor sd

ii incdlzeascd la piept, sd ii find la addposf la umbrd,

si nu fie mAhnifi niciodatd, nicicAnd sd nu plAngd, nici

si trudeasci.

6.Fald de cei buni, zeul are purtarea unui tatd., linela ei birbdteqte gi le spune: ,,Trebuie sd aibd parte de

muncd, suferinte, egecuri, ca sd dobAndeascd adevdrata

putere." Corpurile ingrdgate de trAnddvie stau in lAnce-

zeald qi nu doartruda ci gimigcarea ori propria lor greu-

tate le lasd cu totul fdrd vlagd. O prosperitate ce nu a

cunoscut vdtdmare nu poate face fald. niciunei lovituri;tn schimb, cel care s-a confruntat necontenit cu propriile-i

greutdfi s-a intdrit prin su{erin}d gi nu mai cedeazd infafa niciunuirdu, ci, chiar cdzut,luptd in genunchi.

7. Tu te miri cd acel zeu, care ii indrdgegte atAt de

mult pe cei buni, care vrea ca ei sd devind cu totulbuni gi virtuogi, le atribuie o soartd chinuitoare ? Pe

48

Desp rc' p r:ovi c'lernf d

rnine unul nu md mird cd uneori zeii sunt mAnati de

rkrrinta de a privi cum nigte oameni de seamd se luptd(ru o nenorocire.

8. Noi, oamenii, suntem uneori incAntali sd vedem(-um un tAnd,r, cu un curaj plin de fermitate, a prins insulild fiaracare se ndpustegte asuprd-i, cum, fdri fricd,

a tinut piept atacului leului; cu atAt este mai pldcutspectacolul, cu cAt este mai nobil cel care il implinegte.

Numai cd nu acestea - fapte copildregti, distraclii fri-vole ale omului - au darul de a atrage privirile zeilor.

9.Iatd, insd un spectacol demn de privirea zeuluicare igi contempld crealia! iatd o confruntare demnd de

un zeu - un om curajos mdsurAndu-se cu o soartd po-tri'unicd, cu atAt mai mult cu cAt el insugi a stdrnit-o. Nugtiu, spun drept, ce priveligte mai frumoasd ar avea Iu-piter pe pdmAnt, dacd ar vrea s5" igi indrepte atentiaintr-acolo, decAt sd il vadd pe Cato, dupd ce partidul iifusese zdroblt (9i nu doar o singurd datd), tinAndu-se

cu toate acestea drept, intre ruinele statului.10. ,,Chiar dacd," spune ef ,,toatd lumea a ajuns in pu-

terea unui singur om, chiar dacd pimdnttnile stau sub

pazalegpst'trlor, mdrile sub paza flotelor, iar armata luiCezar asediazdpor,tile, totugi Cato are o cale de scdpare;

cu o singurd men5 igi va deschide drum larg cdhe liber-

tate. Aceastd sabiq nepdtatd gi fdri prihand, chiar in we-mea rdzboiuluicivil, vafaceincele dinurmd un serviciu

bun gi nobil: libertatea pe care nu i-a putut-o da patriei

c"f 2.

4!

*f 2'i-o va da lui Cato. incearcd sd duci la tmplinire, suflete al

meu, opera pe care ai plSnuit-o tndelung; smulge-te din

treburile omenegti. Petreius gi Iuba s-aulnfruntat gi acum

zac tntingi h pnm6nt ucigi unul de mAna celuilal! irrtAl-

nirea lor cu soarta a fost curajoasd gi aleasd, insd nu se po-

trivegte cu mdref,a noastrd. Pentru Cato era deopotrivd

nedemn sd ceard de la weun om fie moartea, hev.rala."

l-1,. Pentru mine este limpede cd zeii l-au privit cu

mare bucurie pe acelbdrbat, cu totul lipsit de mild inrdzbunareasa, atunci cAnd a ardtat grijdfalede salva-

rea celorlalji gi a aranjatfugacelor care plecau; atunci

cAnd, in ultima noapte a vielii lui se indeletnicea cu

studiul; atunci cAnd gi-a tnfipt sabia in pieptul sacru;

cdnd igi risipea mdruntaiele gi igi smulgea, cu propriamAnd, acea suflare preasfAntd care nu merita sd fie

pAngdritd prin sabie.

L2. inclin sd cred cd tocmai din acest motiv lovitura

nu a fost prea bine Fntitd gi nici eficace: pentru zeinu a

fost de-ajuns sd tl priveascd pe Cato o singuri datd. Forla

spiritr.rlui i-a fost lnutd in loc, pentru a fi pusd la incercare

gi chematd inapoi, sd se arate intr-o imprejurare gi mai

grea; cdci ai nevoie de mai mult curaj sd iei tn piept pen-

tru a doua oard moartea. De ce nu gi-ar privi cu pldcere

tnv5fdcelul, iegind dinviafd printr-o moarte atdt de glo-

rioasd gi de memorabil5? Moartea ii consacrd pe aceia,

iar sfArgihrl le este elogiat chiar gi de cei care se tem de ei.

L

p0

,, oLtnr*,'i(o (.e /"t^ \"1-e"tt & !"++' 4o.'