CUVIOSUL NIKON

VOROBIOV

inv5lituri pentrumAntuirea sufletului

Texte culese gi ingrijite deA I. Osipov

Traducere din limba rusi:Diana Gufu

iltTronPUBI,ISHI}IG

.*#'{*w

TESTAMENT

13 august,1963

.

ii rog stdruitor pe toate rudele qi pe tofi cei apropiali

mie si se lini cu tirie de credinga cregtind ortodoxi ;i sd se

nevoiasci pAnS la moarte cu toati osirdia pentru mAntuirea

sufletului prin implinirea poruncilor evanghelice, prin spo-

vedirea deasS a picatelor (nu mai pulin de o dati pe an) 9i prin

tmpirtdgire.

De-a lungul vie{ii mele, in cele mai grele imprejuriri gi-n

cele mai cumplite ispite mi-am gisit mAngAierea in credinla in

Domnul Iisus Hristos gi in rugiciune.

Vi rog si avefi mili unii de allii gi si vi iubiti, si vi ajutali

reciproc in nevoile materiale gi duhovnicegti. Unde este pace

qi iubire - acolo este Dumnezeu, acolo e bucurie 9i mintuire,

iar dusminia si invidia sunt de la diavol.

MAntuifi-vd.Eg.Nikon

CUPRINS

CuvAnt-inainte ...............

EgumenulNikon (Vorobiov) .......19

Scrisori c[tre monahii gi mirenii oragului Ko2eIsk..............' 25

Scrisori citre diferite persoane.

Scrisori citre studenliiAcademiei de Teologie

de la Moscova ......l7I,,Abecedarul vielii duhovniceqti" .......... ...........2O9

Testament. ................270

CUUOSULNIKONVOROBIOV

(Luca 18, 14).Tnendminte aceste cuvinte, doboard cugetele dclaudd caretfapar. $t, indati ce vei gAndi despre tine ins6{i ceva in5.l1itor, si gtii ci anume

prin aceasta ai devenit mai prejos gi mai rea decit allii pe ldngi alte neputinle

gi patimi pe care le ai". Iar intr-un alt loc spune Cuviosul Macarie: ,,inilEarea,

adice mindri4 este atet de pigubitoare, incAt din inal$mea virtu!ilorpribugegte in hnul patimilor gi viciilor". (Filocalia de la Optina - invd{dturi de

sufletJolositoare ale cuvio;ilorbdtrdni d.ela Optina,Edltura Egumeniga/Editura

Cartea Ortodoxi, 2009, p. 9 5)Din scrisorile Cuviosului Nikon Vorobiov invilim ci unul din leacurile

cele mai eficiente impotriva mAndriei sau a trufiei este rdbdarea necazurilor, a

prigoanelor;i anecinstirilor futotfelul.Pe oucencipe nume Liza o povipiegte:

,,Rabdi toate mustririle gi ocirile gi clevetirile, indiferent daci sunt pe drept

sau pe nedrept, pentru ci ele sunt folositoare, cur6!6 sufletul de picate gi ajutila creqterea smereniei, daci nu te vei impotrivi. Zi ca tilharrJ: Cele ured.nice de

Japtele mete primesc; pomene;te-md, Doamne, cdnd uei veni lntru impdrdlia T a!'in cele din urm5, trebuie si congtientizim faptul cn doar Dumnezeu ne

poate elibera sufletul din mrejele cu care cauti si ne inrobeasci sufletul

demonul care se ascunde dindnrnhrl acestei patimi. Sfhntul Ioan Scirarul ne

invafi: ,,De patima mfurdriei doar Domnul ne poate izbivi: Cel care a cizut inmAinile acestui tiran, are kebuinli de Domnuf orice ajutor al oamenilor

fiindu-i zadarnic".

CiprianVoicila

BibliografieCuviosul Nikon Vorobiov - Cum sd trdin in ziua de astdzi..Srisori dapre uiafa

duhouniceascd,Editura Sophia, Bucuregti, 2014, traducere din limba ruside Adrian Tinisescu-Vlas

Ne uorbe;te Starelul Nikon, Edltura Cartea Ortodoxi/Editura Eguinenifa,

traducere de profl Paul BilanAwa Evagrie Ponticul - Monahul sau Fdptuitorul (Praktika) - o sutd ile

capitole dcspre uiala duhouniceasc.i, Editura Deisis, 2016

Ioan Scirarul - Scara Rniului, Editura invierea, Arhiepiscopia Timigoarei,

2007

Jean-Claude Larchet - Terapeutica bolilor spirituale,Editura Sophia, 2006

Filocalia de la Optina - inudldturi de sufut folositoare ale cuvioSilor bdtrdni de la

O p tin a, Edrt:ttr a Egumenifa/Editura Cartea Ort o dox6,, 2009Patericul egiptean - Ce cuprinde cuvintefolositoare ale sfnfilor bdtrAni, Editura

Reintregirea, Alb a hin, 20 14

EGUMENUL

NrKON (VOROBTOV)

Egumenul Nikon (p" numele de mirean NikolaiNikolaevici Vorobiov) s-a nescut p e 22 mail 894 intr-o familie

de firani, in gubernia Tver. Familia sa nu era bogate, de aceea

chiar din primii ani de $coali nevoia a devenit tovariganedesplrliti a micufului Nikolai. Dupi gcoala primari, el intrila $coala Reali de la Vigni Volociok, unde de dovadi de apti-

tudini extraordinare qi variate.

inci din primii ani ai adolescenfei, in el se descoperi o

nizuinfi neobignuiti spre ciutarea sensului viefii, spre ciu-tarea adevirului. La gcoali, Nikolai s-a cufundat cu jind instudiul gtiinfelor, crezind cu naivitate ci adevirul sti ascuns inele. Credinla oarbi in gtiinfi a inlocuit credinfa la fel de oarbipe care o avusese in acea perioadi in Dumnezeu. insi, in scurt

timp, Kolia a in{eles ci gtiinfele empirice nu se ocupi de pro-

blemele cunoa$terii adevirului, a vetniciei, a lui Dumnezeu,

iar chestiunea sensului viefii nu decurge din natura acestor

gtiinfe. inlelegAnd asta, deja in clasele mai mari, el s-a apucat

z0 ROBTOV

<vcu toatl ardoarea firii sale de studiul istoriei filozofiei. Pentru aputea citi literatura necesari in original, a invitat limbilegermani qifrancezl..

Setea de cunoagtere era atdt de mare, incit adesea,

riminAnd literalmente ftri o bucati de piine, tAninrl igi cum-pira din ultimii bani cartea ce-l interesa qi pe care putea s-o

citeasci doar in ti-put nop{ii. Iar existenfa qi-o cdgtiga prinmedita$ile pe care le oferea elevilor mai slabi, dupi ore.

insi cu cAt se maturiza mai mult Nikolai, cu atAt maiintens simfea absurditatea acestei viefi. El nu mai gisea rostulde a trii, dar qi viata celorlal$ oameni ii pirea lipsiti se sens,

cici moartea gi desfiinlarea completi a persoanei este destinultuturor. Pentru ce mai triiegte omul? in filozofie, tofi filozofiiau cdte un rispuns propriu gi atunci pe cine si creade?

Fiind dezamigit atet de gtiinfa, clt gi de filozofie, el intri laInstitutul Psihoneurologic din Petrograd nidnjduind si gi-seasci acolo rispunsul la intrebarea legati de esenfa omului.insi aici a avut o decepEie gi mai mare decit la $coala reali.Dupn primul an, el pirisegte institutul. in viala lui a survenit ocrizi spirituale deffnitiva. Lupta era atdt de grea, incAt incepuse

si-i apari gandul sinuciderii.Dar iati ci in vara anului 1915, atunci ctnd Nikolai era

cuprins de o stare vecini cu deznidejdea totala, l-a fulgeratgindul la anil credinlei din copilirie: gi daci Dumnezeu existicu adevirat? El trebuie, nu are cum s5. nu se descopere! AtunciNikolai, necredincios ffin4 a exclamat din adancul fiinfei sale:

,,Doamne, daci exigti, descoperi-Te pentru mine! Eu nu tecaut pentru nu gtiu ce foloase pimantegti. Am nevoie de unsingur lucru: si gtiu daci egti sau nu?" $i... Domnul i s-a

descoperit.

,,E imposibil de redat, relata pirintele, acea lucrare a

harului care convinge de existenla lui Dumnezeu cu o putere qi

Egumenul Nikon (Vorobiov)

o eviden{i care nu lasS loc pentru nicio indoiali. Domnul se

descoperi aga cum strilucegte soarele apirind de dupi un norintunecos: nu mai ai niciun dubiu cd este soare gi nu un felinarpe care l-a aprins cineva. Domnul mi s-a descoperit in aqa fel,

inc1t am c6zut la pimAnt, griind: <<Doamne, slavi Jie, ilimulgumesc! Diruiegte-mi sn-!i slujesc toati viafa! Fie ca toate

durerile, toate suferinlele cAte sunt pe pimAnt si coboareasupra mea - diruiegte-mi si le indur pe toate, numai si nu midezlipesc de Tine, si nu mi lipsesc de Tineltt"

Astfel, intr-o clipiti, in sufletul lui s-a petrecut o trans-

formare absolut uimitoare, s-a intAmplat o evidenti gi incre-

dibile minune. Acesta a fost rispunsul lui Dumnezea la

ciutirile sincere ale tdnirului, realizate cu incordarea tuturorputerilor sale.

in anul 1917, el intri la Academia de Teologie dinMoscova. insi peste doi ani cursurile Academiei de Teologieau incetat. Apoi, el incepe si predea matematici la gcoala

medie dinMgniVolociok, dar este concediatpentru refuzul de

amunciinprimazi de Pagti. Dupi aceea, el semutilaMoscovagi se angajeazi cAntire! la biserica Borisoglebsk, de unde

impreuni cu pirintele paroh Teofan (Semeniako), ridicat larangul de episcop, se muti la Minsk Acolq pe 23 martie 1931

(pe stil vechi), el este tuns in cilugirie cu numele Nikon gi

hirotonit in ierodiacon gi ieromonah de acelagi episcop. inanul 1933, pe 23 martie (de aniversarea tunderii sale) pirinteleNikon a fost arestat gi condamnat la munci silnici in lagireledin Siberia, la construc{ia oragului Komsomosk-pe-Amur. inchip minunat, dupi spusele lu1 a fost eliberat in anul L937, ca

urmare a unui calcul gregit al zilelor de munci.La intoarcerea din lagir, s-a angajat la Viqni Volociok la

un medic cunoscut - tatil unui coleg de clasi de la $coalaReal6, Mihail Lvovici Serghievski - in calitate de servitor bun

CWIOSULNIKONVOROBIOV

alti parte - scotea din pastoralele patriarhale gi arhieregti de

Criciun gi Pagti toate nimicurile politice, aga cum le numea el.

Biserica, odinioari pustie, a inceput si se umple de credinciogi.

El nu permitea sd se cAnte in timpul chinonicului tot felulde pricesne, spunAnd ci ele sunt o abatere a credinciosului de

la rugdciune, ;i nu o pregitire pentru impirt5ganie. Interzicea

unele moduri de a cinta Heruvicul, Mila p5cii.

Pirintele Nikon a adormit intru Domnul pe 7 septembrie

1963 gi a fost inmormdntat in cimitirul din spatele altaruluibisericii inilfirii, in care slujise weme de 15 ani. Nu poate fitrecuti cu vederea atmosfera speciali de pace gi bucurieinterioari triiti de mulEi rugitori in timpul Liturghiei gi al

slujbei de inmormAntare a iubitului pirinte, atmosferi ce

risipea durerea sinceri a tuturor.Pirintele Nikon a spus si pizim credinla prin implinirea

din risputeri a poruncilor lui Hristos gi prin pociinfi, si evitimdegerticiunea care golegte sufletul gi si ne cArmuim in modstdruitor dupi operele nepreluite ale Sfhntului Ierarh Ignatie(Briancianinov), al cirui ucenic adevlrat era. Pirintele Nikonl-a descoperit pe acesta dupi indelungi gi zadarnice ciutiri a

unui indrumitor duhovnicesc. A scris despre SfAntul Ignatie

cu simlimAnt profund: ,,Iati lucrul cel mai scump pe care a$

vrea si viJ doresc, daci m-afi intreba - studiali permanent

scrierile lui Ignatie (Briancianinov) gi urmafi calea aritati de

cl". (Scrisoarea din 15.02.1945).

Aceste cuvinte ale egumenului Nikon despre SfAntul

Icrarh Ignatie reprezinti doar una din mul$mea de mirturiisimilare, evocate de sfin{ii gi ascelii rugi care au triit dupi el.

Despre el au scris cu admiralie cuvioqii stareli de la Optina:Lev, Macarie, Varsanufie, Nikon, Nectarie. Fiind un adeviratdascil al vielii duhovnicegti, l-au avut drept reper: Sf1ntullerarh Teofan al Poltavei (+tO+01, Cuvioasa Arsenia

22

la toate. Aici a fost nevoit si mai treaci printr-o gcoali a

ribderii, intrucAt sofia doctorului Aleksandra Efimovna, gi

sora ei, Elena Efimovna, fiind atee convinse, l9i biteau joc lnmod deschis de credinfa, preolia gi cinul monahal al pnrinteluiNikon. insi persiflirile lor s-au sfArgit prin aceea ci ele nu doar

s-au lepidat de credinfa lor atee gi au devenit cregtine triitoare,ci una dintre ele chiar a fost tunsi in taini in monahism.

Odati cu deschiderea bisericilor, pirintele qi-a inceput

activitatea de preo$e. in anul 1944, episcopul de Kaluga l-a

numit paroh al bisericii Buna Vestire a oragului Kozelsk, unde

a slujit pAni ln anul 1948. Aici a stat cu chirie la nigte monahiidin $amordino gi a dus un mod de viafi foarte aspru, ascetic.

in anul 1948, dupi o serie de transferu{ pnrintele Nikon afost trimis la o parohie siraci, ln oragul care la acea weme se

numea Gjatsk (astizi Gagarin), din regiunea SmolenskIi plicea tare mult si sluj easc6. ln afara zilelor de duminica,

a$a cum se intAmpla inaintea lui, el a implementat regula

slujirii Liturghiei in zilele de miercuri, vineri pi sAmbiti, cu

toate ci miercuri qi vineri veneau doar 4-5 oameni. El oficia

slujbele intr-un mod simplu, cumpitat gi ffresc. A interzis siintre in dtar oricine dorea (motiv pentru care unii birbafi s-au

supirat pe el). finea predici numaidecit in toate zilele de

duminict gi sirbitoare. Puterea cuvintelor lui era notorie. Lanumirea lui in Gjatslq autorit6!ilor locale li s-a adus la

cunoqtinli ci preotul care urrneazi si vini este un predicatorinriit, capabil si influenleze lumea. El vorbea cu ardoare, dintot sufletul. Ideile lui principale erau: nevoia cunoaqterii

propriei stiri cizute, vederea propriei picitogenii qi poc[infa,cici numai acestea duc la smerenia autentici, care este singura

temelie adevirati a mdntuirii omului.El a fost un om curajos gi inteligent. Pe de o parte, in

predicile sale el nu aborda niciodati subiecte politice, pe de

CUVIOSUL NIKON VOROBIOV

(Sebriakova, f 1903), schiegumenul Ioan (Alexeiev, f 1959)de la Valaam, arhimandritul Ioan (Krestiankiry t2006).Aceasti mul$me de cuvinte de recunogtinfn la adresa

SfAntului Ierarh intr-o perioadl atAt de scurti, venite nu doardin partea oamenilor bisericii gi a teologilor, ci gi a sfinlilorascefi, este un fenomen unic, care sti mirturie pentruimportanfa exceptionali a acestui plicut al lui Dumnezeu inviafa Bisericii noastre.

invifitura asceticl a Sfbntului Ignatie a avut o inrdurirehotirAtoare asupra vietii duhovnicegti a Cuviosului Nikon gi

asupra intregii lui slujiri de mirturisire si creafie epistolari. Deaceea, este important si evocem, micar intr-un mod concis,

cele mai importante teze ale inviliturii acestui mare dascil alBisericii Ruse.

.,rral

SCRISORI CATRE MONAHII $IMIRENII ORASULUI KOZELSK

S crisori cfrtre iero schimonahul Meletiel

IDragul qi multstimatul meu pirinte Meletie!

Degi judecllile lui Dumnezeu sunt negtiute de noi, insicele folositoare pentru cei care se mintuiesc Domnul le-a

descoperit sfinlilor Sii, iar ei au consemnat multe lucruri spre

mAngdierea gi zidirea noastrS.

Astfel, sfinlii cei bine plicugi ne spun ci in ultimelevremuri monahismul nu va exista deloc sau ci pe alocuri va

rnai rimAne aparenfa, dar fhri lucrare monahali.

Nu va fi nicio nevoinfi personali la cei care cautiTrnpiri{ia lui Dumnezeu. Iar mAntuirea se va lucra numai

I leroschimonahul Meletie (Barmin. + lg1g).IU/rtlrilr|monah tuns de CuviosulAmbrozie de la Optina gi ultimul duhovnic al agezimAnhrlui de maici de la

,$nmordino, situat in regiunea Kaluga, nu departe de oraqul Kozelsk

CUVIOSUL NIKON VOROBIOV

prin rlbdarea necazurilor ;i a bolilor. De ce nu vor finevoinfe? Pentru ci oamenii nu vor avea smerenie, iar firismerenie nevoinlele fac mai mult riu decAt bine, chiar pot

si-l nenoroceasci pe om, intrucAt involuntar ele stArnesc

pirerea inalti despre sine a celor care se nevoiesc qi dau

naqtere ingehrii. Numai sub cArmuirea unor oameni foarte

iscusili duhovnicegte ar putea fi admise anumite nevoinle,

insi ei acum lipsesc, nu se gisesc. Acum CArmuitor ne este

Domnul insugi gi, in parte, cirfile, pentru cei care le au gi

pot si le inleleagi. Deci, cum ne cArmuiegte Domnul?

inglduie prigoane, deflimiri, boli, betrAneli prelungite cu

greutifi gi neputinfe.

in pilda despre lucrdtorii tocmili la vie se spune ci cei care

au venit in ceasul al unsprezecelea ;i-au primit plata asemenea

celor care au muncit toati ziua gi au venit inaintea lor. Aceasti

pildn ni se potriveqte noui, monahilor contemporani qi

ciutdtorilor impirlfiei lui Dumnezeu, care petrecem toatiziua vielii noastre cu nepisare. insi din marea Sa milostivire,

Domnul ne cheami in ultima perioadl a vielii si lucrim in via

Lui prin ribdarea bitrAnelii, a bolilor, prin pierderea

persoanelor apropiate sau prin suferinlele lor. Daci vom duce

aceste poveri fhri cArtire, ni se va pune la socoteali aceasti

suferinli de scurtd duratq aidoma lucritorilor din ceasul al

unsprezecelea, ca gi cum ne-am fi nevoit toati viala. Mai mult

decAt atAt, S{bntul Antonie cel Mare, awa Ishirion gi allii

afirmi ci cei care se vor mAntui in wemea din urmi prin

rlbdarea frri cArtire a necazurilor vor fi proslevili mai presus

decAt pirinfii din vechime.

Cuviosul Serafim de Sarov, fhcitorul de minuni, in acord

cu pirinfii din vechime, spunea ci dacd omul ar gti ce fericire lis-a pregitit celor care se mintuiesc, ar fi de acord si triiasci o

Scrisori cltre monahii gi mirenii oragului Kozelsk

mie de ani lntr-o chilie plini de geqpi care si-i roadi mp"l,numai si nu se lipseasci de aceasti fericire viitoare2.

Prin rdb darea u o astr d veli dob 6ndi sufletele u o astre.Domnulsi vi ajute si duceli pAn[ la capit crucile Pe care vi le-a trimis.Amin.

2

Dragul meu pirinte Meletie!Amprimit scrisoarea dumneavoastri.Iertafi-mi ci nu am

rtrspuns multi vreme. Ba aveam multi treabi, ba eram plecat,

aga a trecut o buni bucati de weme, dar cel mai important este

cI mi-e greu sivi bcriu, pentru ci sunteli multmai experimentat

decAt mine, a{i trecut prin mai multe, cunoagtefi mai multe.

Ce lucruri folositoare sau mAngAietoare poate si spuni un omcare qi-a triit toati viafa in deqerticiune qi samavolnicie? Darpentru rugimintea ce mi-afi adresat-o voi lncerca si vilmpirtigesc ceea ce mi uimeqte 9i mi mAnglie: universul cel

nesfirgit este creat de Dumnezeu - cum este deci puterea luiDumnezeu?! in univers, totul in intregime, dar gi in pirfile lui(de exemplq in organismul uman) se afii intr-o armonie

uimitoare - cum deci trebuie si fie infelepciunea luif)umnezeu?! Dacl in lumea creati de Dumnezeu tohrl este

armonios, trebuie si fie armonie (adici concordan{n) gi inlnsugirile lui Dumnezeu. $i precuno este puterea lui Dumnezeu

gi infelepciunea lui Dumnezeu, aqa este si ,,inima" luiDumnezeu, adici iubirea lui Dumnezeu.

Aceasti iubire de nepitruns o gi vedem in intruparea

Fiului lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, in acceptarea

I Motovilov transmite aceste cuvinte asdel: ,,Daci chiar chilia aceasta a

noastri ar ff plini de viermi qi daci aceqti viermi ne-ar minca trupul de-a

lungul intregii vieli vremelnice, cu dorinfi trebuie si acceptem asta Pentruil nu ne lipsi de bucuria cereasci pe care Dumnezeu le-a pregitit-o celor

care-L iubesc".

CUUOSULNIKONVOROBIOV

scuipirilor, defbimirllor, insultelor gi, in cele din urm6, a

ristignirii. De neconceput, infinit de mare este iubirea luiDumnezeu. intreaga lume ingereasci a fost cuprinsi de

tulburare, viz|nd intruparea 9i ristignirea Creatorului lumii

din dragoste pentru neamul omenesc cel c6zlut.

Apostolul Ioan a afirmat in Duhul Sfhnt ci Dumnezeu

este iubire, gi nu doar ci are iubire, degi o are chiar nesfirqit de

mare.- Iar dragostea toate le suferd, dupi cuvAntul Apostolului

Pavel. Ea ne suferi plcatele, neajunsurile, neputinfele,

neribdarea, cArteala 9i altele.

Ajunge ca omul care crede in Hristos si igi conqtientizeze

neputinfele qi picatele gi si cear[ iertare, ci indati iubirea luiDumnezeu cur5{i gi vindeci toate rinile picatului. Picatele

lumii intregi se cufundi in marea iubirii dumnezeieqti ase-

menea unei pietre aruncate in aPi.

Nu trebuie si l5sim loc deprimirii, deznidejdii, dezolerii !

Domnul a unit firea omeneasci cu fiinla divina, a spilat cu

sdngele Siu picatele intregii omeniri credincioase, i-a infiat pe

oamenii cdzuli, i-a inallat pAn5la ceruri, i-a ftcut pirtaqi vieliigi bucuriei divine, bucuriei vegnice.

Necazurile, bolile de aici, pimintegti, greutilile bitrAnefiine vor bucura in viala viitoare. Daci Domnul a suferit pentru

noi, cum si nu fim micar intr-o mici misuri pirtagi ai

suferinfelor lui Hristos? ! Sufletul nostru, chipul lui Dumnezeu

care triiegte in noi, doregte si fie pirtag al suferinlelor luiHristos, numai qoviirea gi neputinla noastri se tem de ele, deqi

puterile poate chiar ne-ar ajunge pentru ribdare'Dar iati ci Domnul, din iubire faln de noi, trimite dupi

puterile fieciruia necazuri gi boli impotriva voinlei noastre,

dar ne de gi rabdare pentru ele, pentru a ne face 9i pe noi

copirtagi ai suferinlelor Sale. Pe cel care aici nu suferi pentru

Hristos il va mustra congtiinla in veacul viitor, cici a putut siigi arate iubirea pentru Hristos prin ribdarea necazurifor 9i

Scrisori citre monahii gi mirenii oragului Kozelsk

nu a fbcut-o, incercind si se eschiveze 9i si evite toate

necazurile.Congtiinfa ne va mustra pentru ci nu am rispuns cu

reciprocitate la iubirea lui Dumnezeu.

Si-I mulgumim deci din toati inima Domnului pentru totce vabinevoi si ne trimiti. Nu din minie, nu spre pedepsire ne

trimite Domnul necazuri gi boli, ci din iubire pentru noi, deqi

nu tofi oamenii gi nu intotdeauna inleleg asta. De aceea s-a 9i

spus: da{i mu$umire pentru toate.Ttebuie si ne incredinlimdin tot sufletul voii celei bune a lui Dumnezeu, care ne

mintuieqte, ne iubegte, care prin micile necazuri pimAnteqti

doregte si ne aduci la fericirea veqnicS, la slava fiilor luiDumnezeu.

Aceasta si fie, si fie cu noi cu tofii. Amin.

Ierta{i-mi, pirinte drag ci am indriznit si scriu ceva.

Domnul si trezeasci in inima dumneavoastri recunoqtinli

fap de El, evlavie multi gi incredingare desivlr9iti voii Sale

sfinte cupregitirea de a ribda totul din iubire pentru El.

S crisori cdtre schimonahia Valentina3

3

Dragi maici Valentina, v[ mulgumesc pentru uriri 9i

pentru ci nu mi uitafi.

Din ce in ce mailimpede mi se descoperi ciderea adinci

a omenirii, iar de aici - insemnitatea MAntuitorului 9i

t Schimonahia Valentina (+LSSZ) a fost vieluitoarea aqezimAntului de

maici de la $amordino dinainte de revolugie din gubemia Kaluga a fost

vicfuitoarea agezimAntului de maici de la $amordino, din gubernia Kaluga,

dinainte de revolu$a bolgevici.