Prozd SF

1- Moartea bobuluiBoris Velimiroaici

22 * DemiurgDqniel Botgros

29 - Plancta ctr spioniSergiu Sontegan

35 - Reprezentafia -Primul Inclownito

Dnn Ninoiu40 - Noaptea Sanyasinilor

Rodics Bretin

Fqntsstic48 - inhrnecare.

Sebi Sinion62 - Turma de triceratopqi

Fktrin Giurcd

Vintoge SF

78 - Sirmanul stdpAn al lumiiAlexsrcdru Mironou

BD83 - Suflu

de Alexgndrn CoId

Liricd SF

87 - Galactologoree88 - Elefantasme gi/sau tontoane

Ana-Veronica Mircen

Criticd SF

89 * SF-ul ca literaiurieducativd

Mircea Bddu!

Lumeo BD95 - Cristian Ionescu,

ambasadorul chrtilorde Dodo Ni d

Dicfioncr de qutori SF

99 - Horia AramXAurel Cdrdgel

Science103 - Despre aselenizare...

numai de bine!Gigi T-dnase

Criptozoologie123 - Minotaurul

Aurel Cdrdqel

\,-l Revisto CSF Colectio Science-Fiction

_JAe Anul l, nr- 4/2oLe lssN - 2668-1862

)Cf Edirord de:PAVCON M.O. Grup SRL

CSF4.1

Mogrtes bobului

cle Boris Velimirourct

,,Adeadrat, adeadrat zic aot"td cd dncd grdurttele de grhu,cfrttd cade tn pdntfrn| nu aa tnuri, rfunine singur;

isr dacd oa tnuri, nduce multd roadd."' Evanghelia dupi loan (12.24)

- Qtii sI ajungi la Nucleu, Cosinus? intrebd Sarudaf sus-picios.

- Eu mr, dar te-am intAlrrit pe alee qi mi-ai spus ci tu gtii, r[s-punse pe un ton plat robotul pe a cdrui frunte strilucea indi-cativul C051-NU5.

Sarudal il descoperise abandonat - murda4 ruginit, cu pieselipsd gi cu acumulatorii descircali - intr-un depozit al Depar-tamentului.de Reciclare. Fiindci era pasionat s5 megtereascitot felul de mecanisme gi instalafii, il luase, cu gAndul cd-i vagisi o utilitate.

Cosnius aducea mai degrabd a tomberon umblitor, care, inloc de capac/ avea jumitate de sferd ce se invirtea haotic, sco-

!6nd cAteodatd sunete stridente. Faptul cd nu dispunea de unsintetizator de voce umani ficea ca pufinele cuvinte pe care lefolosea, cu multe dezacorduri gramiticale, sd sune de parcd arfi venit dintr-un butoi. Pentru deplasare utiliza un cAmp elec-tro-gravitafional cu ajutorul cHruia levita la douil palme de soliar mAinile, una mai lungi decAt cealalti, erau niqte tije rneta-lice dotate cu trei articula{ii, care le faciiitau o r5sucire com-pleti in jurul axei. in plus, procesorul invechit cu care era

CSF 4.1 #-

::-so

4)

coc

inzestrat avea Lln consum enorm de energie, aga cd bateriiletrebuiau reincdrcate zilnic. Oricum, duph mari eforturi gi im-provizafii, Sarudal leugise si-l pund in funcfiune. $i chiar dacirobotul ardta deplorabil Ei nu se putea conecta la releaua dedate a oragului, tAndrul se ataEase de el. Devenise singurul siuprieten,

- Vreau sd m[ duci la cel care !i-a spus cd gtie drumul spreNucleu!

+,

- Ii pare rdu-rdu-rdu-rdu, nu pot! spuse Cosinus gi se pusepe {iuit.

- De ce!?

- Nu gtie valuri* (n.a. unde) se afld acLlm, dar stiu... (pauzd)...

valuri v-a fost mAine la ora mdruntuluin (n.a. micului) dejun.

- Valuri? ficu nedumerit Sarudal.

- La... Cantina... (piuituri)... Sociald.

- A! Super, vorn fi 9i noi acolo.

- Dar la 10:00 ai pro... progra... prograrnatd AbsolvireaVArstei in fe!ele... - capul robotului se invArti de doui ori dejur-imprejur, migcare insofiti de scArfAituri groaznice... - Enti-tdfii, prcltestS Cosinus.

- Ne vom intoarce la timp.

-L J- J-

Oraqul Stelar Geneza plutea de milenii prin infinitul cosmic,la mare depdrtare de orice sistem planetar cunoscut. Arhiveleistorice pistrau coordonatele exacte ale locului sdu de origine,dar niciunul dintre cei de la bord nu pdrea interesat de subiect.Degi lipsa curiozitdlii era o caracteristic[ a genezienilor, indiferenfa lor fa![ de civilizafia ce ii osAndise la exil era, mai de-grabi, rodul congtientizdrii faptului cd se aflau intr-o cdlf,toriecu bilet doar dus. ResemnAndu-se cu destinul, igi suprimaserd

*' .,.uneori, C051-NU5 folosea sinonimele intr-un mod gregit, rnacest caz, cuvAntul corect este unde. (n.a.)

CSF4.1 CSF4.1

sentimentele qi amintirile despre meleagurile natale, rupAndpentru totdeauna ancorele ce le rdstigneau sufletele peste ani-lumind.

OS Geneza nu era unica navd de acest fel. Asemenea vehi-cule fuseserS lansate spre toate colgurile galaxiei, dupd ce su-prapopularea qi criza resurselor puseserd in pericol supravie-fuirea speciei umane. Planul a fost o misuri disperati a auto-ritdfilor, care, rdmAnAnd fird alternative, au decis construireamai multor nave-orag multi-generafie, cu nidejdea ca micarunele dintre ele si gdseascd sisteme propice vielii. La momen-tul asamblSrii vehiculelor s-au luat in considerare toate aspec-tele importante care si asigure, odatd atinsh destinalia finali,condigii optime intemeierii unor aqeziri sustenabile. Ca atare,fuseseri stocate pe nave, sub formd de inforrnatie, atit geno-rnuri umane, cele provenite de la toate speciile cunoscute, cAt

i;i realizdrile culturale gi qtiinlifice esenfiale ale civilizaliei pecare o pdriseau.

De asemenea, ca o mdsuri suplimentard de siguran!5, s-adecis ca navele sd fie locuite de comunitSli ai cdror rnembri sisupravegheze activitatea inteligen{ei artificiale a Genezei qi, ineventualitatea aparifiei unor situalii neprevdzute, si fie capa-bili si ia decizii pentru inldturarea efectelor nedorite. Pebazaunor analize sociale complexe, s-a stabilit ca populalia oraquluistelar si fie menlinutS la zece milioane de suflete.

Genezienii erau firi inchise gi nu foarte comunicative, carepreferaq ir tot ce fdceau, muncile repetitive. Nu al.eau o expli-calie a acestor tendinfe, nici micar n*o cdutau, pur gi simpluerau convingi cd aga era normal. Oricum, viafa pe ArcI isi urmacursul firesc dintre nagtere qi moarte, singura diferenfd fafi detraiul din iumea de bagtini fiind modul de perpetuare a speciei.Respectiv, nagterile erau controlate integral de Entitate*, astfelincAt, prin metode eugenice minulios concepute, si fie garan-tati obtinerea unor indivizi sindtoqi, puiernici gi inteligen{i.

n sau Nucleu, inteligenla artificiald a navei, inzestrath cu algoritmicvolutivi, cu dezvoltare gi adaptabilitate permanenti. (n.a.)

tJ

;OvEJ

Y

()0

::0-0

4)

o()F

J-J--LXAX

Samdal mr dormise ?ntreaga noapte. Din clipa in care Co-sinus ii ddduse vestea cd intAlnise pe cineva care ar putea s[-lconducd spre inima oragului, irnaginafia i-o luase razna.Ince-puse sd viseze cu ochii deschigi la aventura cdtre miezul Ge-neze| Oare va gdsi acolo semnele primilor locuitori ai oraguluisau ale celor care l-au construiN ori poate va zdri vreo scrijeli-turd pe perefi, l5satd peste veacuri de mAna unui programatoral Nucleului?

Pesemne afipise, fiindcd nu-l auzise pe Cosinus pregitindmicul clejun. Fu trezit de mirosulimbietor al laptelui cu cacao,al oudlor prijite qi a pAinii cu mdsline, proaspdt coapte.

- Cat e ceasul? intreb6, inci buimac de somn.

- Este ora 6:30. Avem vreme, tu si mdnAncd gi si sosit lain-tfilnire.

Sarudal se ridicX precipitat din pat, se duse la masd, inghiliun or-r, ?gi indesd in gurd un colf de pAine gi dXdu pe gAt canacu lapte.

- Fac un dug Ei o tfiiem, ii transmise robotului, zbughind-ospre baie.

In mai pufin de zece minute se aflau in stradd. Tindrul p6-

Eea gribit Ei cufundat in gAnduri, insolit indeaproape de com-panionul sdu. Dacd Sarudal n-ar fi fost at6t de preocupat, iarbosinrrs un simplu robot, ."'i doi s-ar fi putut bucura de primazi a primdverii, anunfatd, ca in fiecare an, de proiecfia unui certurcoaz pe cupola oragului. Cfffiva norigori cumulus, cu tenteviolet, gi un curcubeu, poate un pic prea pronun{at, completaupeisajul celest. Temperatr:ra era setatd la 18" Celsius.

Arhitectura oragului era una terni. Toate clddirile ardtau lafel fdrH elemente decorative sau orice altd rnanifestare artisticH.Vdzutd de sus, urbea aducea cu o pAnzd de pflianjen. $ase bu-ievarde largi porneau radial dintr-o pialetd centralfi hexago-nal6, in mijlocul cdreia era amenajat un scuar cu o fAntAndartezianf* Arterele erau numerotate de la unu la gase, in senstrl

CSF4.1 C,s,F 4J

acelor de ceasomic, ?mpirfind oraqul in tot atAtea sectoare. Dinloc in log la distanfe egalg strizile erau unite intre ele prin cu-loare inguste.

Sarudal intrd in centru venind de pe Bulevardul II qi traversdpiafeta in diagonal6, apuc6nd-o spre artera V. DupX aproxima-tiv un sfert de ori, se opri in drepful unui imobil scund, pe fa-fada cdruia trona inscriplia - Cantina Social5.

* il vei depista Ia... 1i... la masa din unghi* (n.a. colpl) st6ng,il inform[ Cosinus. Uqh* (n.a. poarti) salopeta inginerilor.

- Agteapt5 aici!Cum trecu pragul, tf,nirul avu impresia ca de multe ori in

ultin'ra perioadd, cd este supravegheat pe ascuns de cineva. insald domnea o semiobscuritate rece, iar cele citeva raze albds-trui, ce se infiltrau din exterior, o invdluiau intr-o atmosfer5misticd. O lui c6tre masa indicatd de Cosinus.

- Bund dimineala! E liber?Bdrbatuf imbricat in finuta colpului de ingineri, continui

sd infulece aplecat peste farfurie, ignorf,ndu-l. Sarudal aqteptisecunde bune rispunsul; tn lipsa acestuia, se agez5. Nu spusenimic. Il scmtX pe individul de dinaintea sa, incercAnd sd-i ci-teascS, pe chipul brdzdat de ani, istoria viefii. Avea in jur de60 de ani, degi aspectul neglijent il ficea sd pard rnai in vArstfl.Fala ii era acoperitd de o barbX roqcati, deas[ Ei neingrijitd, iarpletele soioase ii atArnau pAnd peste umeri. $i totugi, iriqii deun albastru spildcit ii induceau un sentiment de familiaritate.Sarudal agteptd rXbddtor ca BarbX-Rogie sd ispriveascl miculdejun. Dupd ce imbucfi ultimul col! de pAine, cu care gterse dA-rele de mugtar din farfurie, gi sorbi zgomotos din ceagca decafea, bdrbatul se lisi pe spitarul scaunului.

- 'neata, puqtiule!* Numele meu este... -incepu Sarudal.

- $tiu cine egti.

- Aq vrea...

- $tiu ce vrei.

- Observ domnule, ci qtili multe despre mine.

\J;ou5:,a

aom

;0-*04)

u()f

- Exact.

- AEadar, pot conta pe ajutorul dumneavoastri? se interesiSarudal, zffmbind curios.

Barbi-Rogie fdcu ochii roatd, verificAnd dacd cineva ciuleEte

urechile Ia conversafia 1or. Pe urmd se l6s[ conspirativ citre el

gi Eopti:

- Agteaptd-md afarX! Dupd ce ies, te iei dupd mine!Tfindrul se ridici incet, salut6 printr-o inclinare scurtd a ca-

pului gi plecd. Ajuns in stradd, se agezh pe banca aflatS vis-a-vis cle intrarea in cantind.

- Cum fost? se ardtfi curios Cosinus, in timp ce se apropia,scrAgnind din toate incheieturile.

- Habar n-am.

- Cine (n.a. ce) facem?

- Noi doi, nimic. Tu te duci acasd, iar eu m5 voi lua dup5prietenul nostru.

.L-Li

in scurt timp, Barbd-Roqie iegi de la cantinS, indreptAndu-sespre periferie. Sarudal il second4 ldsAnd cAliva pagi intre ei'La nn moment daf inginerul accelerd mersul, dispdr6nd Pe unculoar ldturalnic. TAndrul se opri, pre! de o clip6, la intrarea inpasajul pustiu gi intunecat, apoi inainti sfios, ctt inima bitAn-du-i puternic in cogul pieptului.

Nu ficuse mai mult de cAliva metri, cAnd, printr-o uEd, des-

chisi surprinzdtor in dreapta sa, apdru o mAni ce-l inh[1d 9i-1trase induntru. Nu reugi si scoati niciun sunet. Atacatorul iiacoperise gura cu mAna cealalti.

* Nu urla! Nu te impotrivi! Nu vei pifi nimic!Sarudal recunoscu vocea, constatAnd ca in ciuda vArstei, in-

ginerul era intr-o form6 fizicd de invidiat. igi sllbi incordareamugchilor, semn cd a inleles mesajul gi cA se va supune.

- Nu te poli ascunde, curAnd, pallasienii te vor gdsi 9i".

CSF 4.1 csF 4.1

- Md indoiesc, zise Barb6-Rogie, daq, dacH ag fi in pielea ta,n"r-ag ruga sd nu o facd.

- Trebuie sd md intorc imediaN peste c6teva ore sunt invi-tat la ceremonia de Absolvire a VArstei.

- Din picate, asta e un pic mai complicat acum.

- Dar...Barbd-Rogie igi lipi ardtdtorul debuze, antenlionAndul si

taci. Prin pasaj se auzi tropotul recognoscibil al bocancilor an-droizilor gardieni. Dupi ce se asternu din nou calmul, ingine-rul se l5sd pe vine qi deschise trapa ce didea in sistemul de ca-nalizare.

- Hai, vino! line-te dup6 mine gi incearci sd faci cAt maipufini g5ligie.

Barbh-Itoqie se migca agil qi t[cut prin releaua de sub orag,pir6nd c5 Etie precis unde vrea sd ajung6. Se oprea ra4, verificala lumina lanternei nigte scrijelituri pe pereli gi relua deplasa-rea intr-o linigte mormAntalh. Sarudal presupuse cH sunt indi-catoare de orientare, aga cd incercd sd le dezlege sensul, ins5,?ntr-un final, se lisi pigubag: Bezna 9i schimbdrile dese dec"lireclie il nduciserd.

La mai bine de o ord de la coborArea in canalizare, ajunseriintr-o inc5pere stranie. O incint5 cam sinistri, dupd apreciereatAndrului. Vizibilitatea slab6, ce dddea locului un aer sepulcral,provenea de la o lircXrire g6lbuie ce rizbitea din nigele fixatein perefii camerei. Igi reaminti de un document peste care d6-duse intr-una din vizitele prin arhiva anticS, in care se ficea oreferire sumard la Sarcofage de Stazd Criogenicd, sau ceva degenul acesta, un sistem de rezerv[ menit si asigure supravie-[:uirea oamenilor in cazul unor defecfiuni critice. Oricum, cucxceplia cAtorva, toate firidele erau goale. Sarudal se apropiecle una dintre cele cu capacul inchis si gterse cu mfineca prafulacumulat pe ferestruici. Spre surprinderea sa, in interior nuse afla o persoand inghefatS, ci un cadavm imbdlsdmat. $i maibizar era faptul ch mumia era fratele geamin al cdlXuzei sale.

- Cine...

U;ogz:

:a()m

:;+-a

O*

c)c

- FEEqqt! fdcu Barbd-Rogie. Hai, nu mai cisca gura aiurea,intr5, ci n-avem timp de pierdut. $i inginerul il impinse bruscpe Sarudal intr-unul din sarcofage, apoi zdvafi. capacul inainteca tAndrul si-gi dea seama ce se intAmpli. Speriat, Sarudal in-cepu sE izbeascd cu pumnii tn vizeti gi sd urle cu disperare,insi, din pricina izoldrii ermetice a nigei, in afari nu rdzbdteanici cel mai mic sunet. Barb5-Itogie atinse nigte tastg iar luminadin interiorul sarcofagului pulsd de cAteva ori. TAnSrul se pre-ficu tn stand de piatrd. Inginerul zibovi cAteva zeci de secuncle,

apoi introduse o alt5 comand6, iar capacul firidei se deschisesubit, ldsAndu-l pe ocupant sd se pribugeascir pe podea.

- Ce... ce... ce... ai ffficut? bnhiji Sarudal cl[nfdnind cu-prins de frisoane.

- Ji-am scos din uz senzorii. Nu puteam s5 te dr"rcin vizuinHcu ei in funcfiune, spuse inginerul gi o lud din loc.

Sarudal se ridicd anevoios qi pdgi cu picioarele tremurAnde,str:Sduindu-se s6-l prindi din urm5.

Din casa moagtelor, printr-un chepeng, se strecurari in tubu-rile de aerisire, iar de acolo se t6rAri pe burtd p6ni la o ecluz6.

* Pune-fi-o! zise BarbS-Rogie, intinzAndu-i o masci de scu-funddri, pe care o extrase dintr-un morfflan de echipamente.

Iqi lua gi el una, deschise ugila din podea gi plonjiintr-o con-ducti inundatd. Apa era rece ca gheafa, ciaq, din fericire, incursi-unea lor subacvatic5 nu duri mult. Apeductul ii duse ?ntr-unsas, iar cle acolo, strdbitAnd alte tuburi gi coridoare labirintice,se pomenird in fala unei plfci din metal masiv. Barb[-Rogieaclion5 o pArghie de pe peretele din proximitate, fdcAnd obsta-colul sh gliseze greoi in laterai.

* Poftiti, vd rog! zise inginerul, surAzAnd cu subinleles.

-LJ-J-

lncinta in care pirtrunseri era un cub cu lafura de vreo patrumetri. In mijlocul ei, la lucirea fadd a trei lev-globuri, era am-plasat un pupitru masiv din aero-dur, pe care erau ingrdm*-

-ffi C,S,tr 41 CSF 4.1

dite tot felul de instalafii Ei hArtii. Perelii albi erau acoperiti cu uo puzderie de calcule pi reprezentdri grafice intortocheate, iar $?n cel din st6nga se afla o uE5 ce d6dea intr-o alti camerS. g

- Cine eqtiqi ce vrei? intrebd Saruclal, dupd ce placa rneta- frlicd reveni in pozilia iniliald in spateie lor, "{

- Inainte de orice, zise Barbd-Rogie, scofandu-gi penrc4 rrleau !1

si gtii cd eu am pus la cale intdinirea noastri. CunoEtearn do- H

rinfa ta de a ajunge la Nucleu, aqa cd i-am spus robotului tdu *

ci qtiu drumul.* L-ai minlit?

- Nu. Te rog, ageaz6-te!Inginerul indicd fotoliul ponosit de l6ngd pupitru, apoi se

prierdu in spatele paravanului vdrgat in nuan{e gri, amplasat,ca o ipotenuzi, peste colful din dreapta intrdrii.

Sarudal se supuse indemnului.

- Ili voi spune, se auzi de dupi panoul despirtitoq, o povestetare... ciudati qi ar fi bine si stai jos. Chiar dacd fi se va pireaneverosimil, i1i figiduiesc...

- Crezi ci poti scurta prologul? se ariti neribddtor Sam<lal.

- In regul6! Nu gtiu dacd qtii... ce idiot sunt, normal cd ntrqtii... ce vreau sd zic e cd noi doi, adici fu cu mine, suntem... rude,run fel de.., frali.

- Un fel?

- P5i, nu chiar... dar, intr-un anume fel... suntem.

- Crecl cd nu mai pricep nimic.Ingineml ieqi de dupd paravan cu o noui min5. Nu cu mult

mai tf,nir, dar, indiscutabil, o cu totul altd persoand, care pre-luase de la vechiul personaj doar privirea albastrd gi culoareabirbii, acum mai scurt6 qi ingrijitd.

- Scaze, fdcu Barbd-Rogie, nu m-am priceput niciorlatd preabine la cuvinte. S5 incerc altfel. Numele thu e Sarudal Toranu-rnana qi ai vArsta de 1"9 ani, L1 luni qi364 de ziie?

- Exact.

- Ai un semn din naqtere pe fesa stAng6, un fluture...

- M-ai spionat la dug?