Q

Aria t!')

PAM21[21 ETU R

ANUL V.(1 MARTIE 1871-1 MARTIE 1872).

Redactor : Jacob Negruzzi.

IASSI 1872.

TIPOGRAFIA TH. BALASSAN.

4.1

r..

. ,,

Mir

r°

No. 18.Amil V. kssi, 15 Noemvrie 1871.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 i 15 a fiecarei luni.Abonamentul pe unu anu pentru Romgnia liberg 1 galbenu; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Norde 1 galbinu,

pentru Svitera, Belgia si Italia J.5 franci; pontru Francia si Spania 20 frauci.Abonamentele se facu numai pe unu anu intregu, in ask la Tipografia Th. Balasan si la redactiune, in Bucuresci

la librgria Soccec et Comp.

SUMARIU.Ilaimana clntecelu comicu de D. V. Aleesandri.Studii asupra stgrei noastre actuaIe; IV. de D. A. D.

Xenopol (urmare).0 satiig de D. 'VW le Pogor (tatgl).Ftgri asupaa Maghiarilor de D. I. Slavici (urmare).Foesii pnpulare adunate de D. M. PompilimBibliografii.

HAIMANASAU PERMUTARILE IMPIEGATILOB

Cantioelu oomiou

Teatru represinttt o piatg in Bncuresci 'claimantin costumu de earng sede pe o valisg vechie.

Cine m'ar ved6 ecl.endu calare pe o vali-sa, in mijlocul unei piete, ar cuteza poate acrede cii sunt unu vagabondu ? . . Ei bine,acelu cutezatoru nu s'ar in§e14.1, Sunt unusoiu de vagabondu . . oficialu, unu mem-bru a biurocratiei Statului Romanu, unul dinacei martiri a politicei de la 1859 in coace,purtatu din locu in locu, dupa capriciul mi-nistrilor, aruncatu din postu in postu ca ominge, postitu precum vedeti i neplatitu lavreme.

Sunt impiegatuIn veci mutatu

permutatuSi stramutatu ;Fara riga z uIntre Romani,

Aice adiS'aiurea mani ;Cercu in zadarPe locu a staS'am ajunsu chiarDe haimana !

Amblandu cu gatra earna i varaCand ici, cand colo, eu vai s'amaru.Din toti boerii ce-au fcistu in tail.Am remasn singuru boru.. Satraru!

(Se scoalg de pe Aveti gustu sii mos-ceti jalnica mea tragedie ? (se inchinK) 3/6 nu-

mescu din botezu Mihiluta, din neamu Spul-beratu 0 din porecli Haimana! . M'am nas-cutu din gilele babei, pe cand cntremurul celumare; de aceea poate am fostu menitu a duceo viata atat de furtunoasa! . Sa vedeti : acumpatru ani m'am inamoratu de o veduvita des-peratg, care jurase ca sa, se infunde la mo-nastire, dar cum ra6 zari . . plecaciune !

tin i monastire §i pe reposatul §i 031 cucale sa m6 plece la jugul casatorescu . . .

Prin urmare sunt insuratu; am doi copila0care nu-mi sarnana mie nici de frica ; pe u-nul l'am botezatu Maximus-Trebonius-Pom-pilius-Neron-Caracala pentru ca sii probezu

cesu stranepotu de-a lui Traian, ear pe cela-lalt Juarez, pentru ca eine scie? , . . poate

.

L

,;a'ist)

.

282 HAIMANA.

s'avernu §i republica iu Ora . . Precum ve:deti dar : Sunt omu cu familie, poate rat'intreba nude 'mi e ? Undo? . . . cu

toga saracia mea, a§u da bucurosu unu ir-milieu care mi-ar spune incotro rIta-cesce acum biata Saftica, sotia mea, cu puiisei! Sermana! . De trei ani de cand aleargadupa mine, far/ a put6 da de urma, §i asta

grape principiului de stabilitate despre carese pomenesce a§a de des in Parla . . Pa-

lavramentul din Bucuresci . . . SI vedeti :pan' a nu m6 mu§ch chiftirita ambitiei de aservi Statului Romanu §i pofta de a gustadin ca§cavalul budgetului, traeam cum tit-earn . . . greu dar in huzur.. . De and ans6mi-am datu glasul unui deputatu pentru casA m6 pue in pane . . §i sä capetu unu locu,trAescu . . . cei drept ! malt mai greu darAra nici picu de huzur.

Paingul are cjiibu de matasaChrtita groaph, ursul birlocu,Moronu'n aph sat ca in each

salamandra tr5esee'n icon,Eu n'am nici cash, nu am nici mashNiei cht o planta nu am norocuSparanga creme pe stratugustoash,En radheinh nu prindu de loeu.

La inceputu am fostu randuitu sub-prefectula Cahul ! . . M'am sculatu de la Harlan un-de'mi aveam forul locuintei i am plecatu gi-

andu nevestei sä v6n41 totu in urma mea §isa vie dupa mine in BEsarabia . . Era varape la Julie, o vara de acele unde gainelefacu ou6 coapte ! . Dup cinci vile de chinu,mortu, coptu am sositu la Cahul . . Ufff ! .

Mi-am luatu indata o casa cu chiHe ca unulce credeam in stabilitate, i m'am pusu petreaba, vr6ndu a da probe de capacitate, deonestitate, de activitate §i de toate celelaltecuvinte late care sunt la ordinea Iilei . .

Ans6 nu apucai bine sa intru in cancelariasub-prefecturei §i m6 pomenii cu unu noudecretu care m6 numeh judecatora la TurnuSeverinului ! . . Sa. vedeti: Camera dase unuvotu de neincredere Ministeriului vechiu, §inoul Ministeriu gasise urgent a destitui sau astramuta o mare parte din impiegati, spre

intari partidul in Ora . . tertipu cons-titutionalu! . Ce era a facu ? de la Cahul laTurnu-Severin era departe, eu asemenea e-ram departe de a cunoasce legile . . ar fifost dar logic ea sa refuzu ; ans6 trebueh.

sa respunda grabnic la increderea guvernu-

lui . . Am platita deci chiria casei pe 6 luni,am lasatu unu ravap Safticai ca sa vie dupamine in tara munteneasca §i am plecatu ! .

Trebue sa v6 raarturisescu ca eram §i curios'de a cunoasce placerile voiajului pe Dunarea,

adev6ra m'au mancatu tintarii de m'auprApAditu . . Am ajuns la Tarim cu obra-zul be§icatu, ans6 cu dulcea sperare ca mevoiu bucura de favoarele stabilitatei . . . .

capu de cucu eu! Uitasem ca sunt impiegatuRomInu.

Shut impiegatuIn veci mutata

permutatusträmutatu etc. etc.

La Turnul-Severinului am luatu ear o casacu chirie §i am mobilat'o frumos ca sa nafiu mai pe josu cleat muntenii; fa,cutu provisii de lemne i de legume §i vr6ndaa da probe de patriotismu, de constitutiona-lismu, de romanismu qi de toate celelalte is-muri care asemene sunt la ordineainceputu a merge regulat la tribunalu, a meimbraca in negru adeca a Firth doliul impri-cinatilor §i a m6 face a pricepu incurcatu-

acehii

Si

'mi-am

qilei, am

.

a-ai

ai'n

HAIMANA 283

rile procedurei; anse de abia incepusem a medeprinde cu atmosfera putin parfumata a tri-bunalului, de abia capatasem convingere eafie-care lege se poate restalmad in mai mul-te chipuri, dud egg umi procesu politicu !.SI vedeti; Ni§te patrioti, Wit posturi, se in-cereasere a face sanche . . o revolupe, stri-gandu pe ! gios uit, u, ua, ua! Susttà, . . Unu caraghioslicu -ca toaterevolutiile de la noi. Administratia spari-ata ceruse ajutoru grabnicu la Bucuresei ;

Una regimentu de venatori please cu tunuria use 'Ana a nu sod la Turnul, politaiul deora§u numai cu cinci dorobanti, haituise re-voltantii, Zi legase butuc dase pesch§ pro-

curorului. Eu considerandu-i ca pe nisce sui-tarii de cafenea, am fostu de Were sa-i a-chitamu pentru ca sa nu le damu o importan-II de victime politice, dar guvernul gasi *0-pinia mea subversiva, §i me puse deocamda-ta in disponibilitate, reservandu-mi postul depolitaiu la Bacau. Haida 1 s m stramutuacum de la Turnul-Severinului tocmai la Ba-cau, in vreme ce biata &Abel, dupa ce mecautase pe la Cahul, venea sa me &easel infundul Valahiei. Ce sa, fie ? platescu chiriacasei pe unu anu, vendu lemnele i legumele,lasu ear unu asap nevastei ca sa vie dupamine la Moldova, 0 plecu facendu-mi intre-barea dad, euventul stabilitate nu cumva in-oemneaza stramutare? . .

Omu'n serviciu e jucarica,Frunda pe apa plutinduUnu puf in aeru, piff . . o nimicUnu nume'n treacat prin Monitoru.Tot ce'i pe lume trece i pere!Gloria trece precum unu noru,Trecu oameni, visuri, placed, durereDar ca cu nime nu'i trecateru.

La Bacau imi gasii Bacaul clei in vre-mea alegerei deputatilor am scapatu ca prinurechile acului din mana unor liberta0 in-dependenti, anse fiindca nu isbutisem a fa-ce ca sa se aleaga candidatul guvernului, amfostu stramutatu la Ismail ! de la Ismail toe-mai la Pitesci, §i de la Pitesci tocmai laDorohoi, 0 de la Dorohoi tocmai la Giur-giu, 0 de la Giurgiu tocmai la Mihaileni, §ide la Mihaileni la dracu §i de la dracu la-tata-seu . . . i biata Saftica dupa mine . . .

haide ha . . fara a putè da ochi cu minede trei ani de pd... Am cutrieratu astfeliutoata Romania, inchiriindu mereu la case 0am trecut ea unu fulgeru prin toate ramurile...Judecatoru me vrei ? am fostu! Sub-prefectu

me vrei ? am fostu! Politaiu me vrei ? amfostu! Casieru me vrei ? am fostu . pang, §i

primaru, pang §i vamequ, pang §i impiegatula regia tutunului din care s'au alesu numaifumu §i scrumu . . Precum vedeti sunt unuomu universalu, ca top compatriopi mei. Ince pune sunt gata intru §i Inca qimai gata sa esu ; /lase drept sa ye spunuam obositu ca unu calu de po0a ce nu'0 a-re tainul de graunte la vreme. Lefupara meaam primit'o pe la soroace, cu sconturi pela jidani... Mi-e sinul plinu de mandate careau muceditu a§teptandu'§i randul de plataDar nu dicu nc nimica pentru ca sunt a-cum chematu la Bucuresci prin telegrafu toc-mai de la Herta unde imi asceptam nevasta.Am venit aice cu drumul de feru a lui Strus-berg . . Slava Domnului ! . . In sfir0tu amscapatu de carute de pqte, de harabagii, dedeligente, ci data este ea sa fimu hojma stra-mutati, incalte avemu m:ijloace de comunicatierapede i sigura . . Am pusu 15 Ole de la

uBor.

:

aliçi ad,

ul, nIl

si'i

me'ti sh

284 ITAIMANA.

Herta la Bucuresci, am inghetatu, am mu-ritu de foame, m'am troenitu, m'am strunce-natu reu, dar eata-ma in capitalä unde poatevoiu capata unu postu ea stabilitate §i voiuputè anti, cu multamire :

Sunt itnpiegatnSrabilizatuNu perrnufatuNici strimutattCi ea ragazuIntre RomaniAice adiS'aice mani,De-acum oin seiPe locu a eta

noi mai ftDe haimana!

De-acum in dulce comoditateAm s'o ducu veselu, fara habaru;Si gustu plaeuta stabilitate

fi hojma ea cioara'n parn,N. B. (Trece unu impiegatu al Telegrafului)

Cine trece? A ! unu impiegatu al tele-grafului. Domnule, Domnule, ean stai ma rogu.

Nu cum-va ai in cutie vre-o depe§a de laSaftica, de la sotia mea, pentru mine ; D-luMihaluta Spulberatu caruia ai dice i Haima-na? (catti in caetu) imi dai voe ? esamineazit deose-

bitele depese) Domnului Cottärescu fostu Casier

la Pitesci, fugitu peste Dunarea en banii Sta-tului . . nu's eu . . D-lui Buzunareseu altucasieru idem . . nu'su eu . . . D-na ChiritaBarzoiu . . o cunoscu, nu's eu . . Ha! eatao depe§a pentru mine 1 A fi de la sufletelulmeu, de la Mica, ermana! de trei ani imiduce dorul ! . (cetesce depesa) Fiindu destituita

din postul ce ocupi la Herta, e deprisosa

sa mai vii laBucuresci". (furiosu) Ce face? des-tituit ! Cine'i subsemnatu ? Ministrul ! des-

tituitu ! ! ! (adreAndu-se cittrit impiegatul telegrafului)

A! M destitui, Domnule Ministru? pentru

ce ? spune, pentru ca in timpu de trei anim'ai obligatu sa inchiriezu 17 case §i sa leparasescu fart a le locul ? pentru ca in timpude trei ani m'ai silita a fl unu agentu orbua politicei D-tale, in locu sit m lai a fiunu simplu impiegatu. care cata indep-

lineasca datoriile sale ? pentru ca din causa

capriciilor d-tale am fostu rolu ea ro0i, albacii albii, verde ea burta verde, galbenu, fi§ti-chin, de toate coloarele- ca mahalalele Bucn-rescilor ? (apucind de bratu, pe impiegatu) Dar satD-ta ca, am ajunsu a fi nervosu decand ma Aix

in serviciul Statului ? Scii ca ma apuca pa-ean pe pustii cand vadu unu plicu ministe-rialu citci imi pare ea cnprinde unu deeretude stramutare sati destituire ? Scii ea de la1859 pani astadi s'au stramutatu §i datu a-fart 33,343 de impiegati ? . . i-am nume-ratu in Monitora . . A ! imi dai blende ni-tam nisam, farl sa te fi ingrijitu mai an-te a-mi pita macar ce-mi e§ti datoru! leafamea, lefu§oara mea de vagabondu oficialu ?...Acesta-i regimul dreptatii 0 a stabilitatii cucare ai promisu sa duci tare spre bine (ridi-

clndu bratele in sus, telegrafistul fuge) SermaIlI arit!

en astfeliu de chibzueli nechibzuite ai ajunsua fi satul lui Cremene i Parlamentul Pala-vramentu i eu de haimana ! . Mai bine me-seriap, plugaru, negustoru, cleat impiegatuMai bine liberu decat sclavu, mai bine sa cant'

frunda verde s'o lalea, Draga-mi e Safticamea, decat sit anti ru0nosu:

Sunt impiegatu... nu sfirsesce cIntecul)

ia valise pe umere ese(oterindu-se) Brrr !

cgndu) Auil destituitu! inapoi la Herta.,. la&Attica! Spulberatule ! (ese furiosu)

V. Alexandri.

FAr'a

sa-si

!

si si

I

1

4i-

STUDII ASPRA STAREI NOASTRE ACTUALE. 285

Studii asupra stärii noastreactuale.*)

Despre invittlnientul scolarn in genere 0 indeosebi despre acelu al isturiei.

(Urmare)

Pentru a to face o idee despre terationalita-tea sistemului de inv6tAme'ntu secundarn in ge-nere fit in specialu a celui ce este la noi, n'a-vemn deelt sA aruncAmn privirile pe programelede liceu, i BA ne intrebamu de unde provinu, dince causl se invatA aflame cutare sae cutare sci-inti i tin altele, bunA oarI, pentru ce se invatAtrigonometrie, chimie, cosmografie si nu se in ?a -tit statisticl, notinni de dreptu 0 de economic po-liticA. FArA a pane de locu in discutie care dinaceste done serii de sciinti este mai necesarA,

atAta vroimu sA constatAmu el de sigurunu o cugetare rationall a condusu pe oameni aadmite ea obiecta de stadia unele sciinti si a res-pinge pe altele, ci cA numai mersul instinctiveal lucruriloru i inrAdAcinarea obiceiului sunt is-vorul de uncle au esitu programele noastre de as-tAdi. CAci de siguru nu va negb, nimene cA noti-unile de statisticl si de dreptu an 0 ele mticartot atlta insemnAtate ea i acele de trigonome-tric i cosmografie, i cA dacA se gAsesce de en-viintA ea mintea t6'n6rA sA, fie orientatA in privi-rea locului ce omul un ocupti in universu, e eelputin tot atAta de folositoru ca sA fie orieutatlasupra. locului ocupA omul aice josu intreoameni. Cerul cu stelele e departe de omu,mica este rolul ce'lu joacA acesta iii viata noas-trl de astildi ; legaturile omenesci Ping ineunjurApe omu din toate pArtile ; ori uncle se'utoarce seatinge de ele ele sunt o rarejA care prinde a-dem pe celu ce tin scie a umbla printre de. Da-cl ne ar mai trebui AncA una esemplu desprelipsa unei cugetari rationale in intocmirea pro-gramelor de inv6tAnAntu, n'amu ave decAt sii negAndimu cum se invatl alAturea istoria testamen-tulai celui veehiu, cu espunerea ereatiunei pa-mcntului dap/ legendele evreesci, i geologia, ca-re trateazA aeeeasi materie pe base sciintifice,

veqi Com Lit. No. 15 din 1 Oct. an. curentu.

punëndu pe profesori in trista positiune de a sedesmintl mutual, i pe elevi adesa in cofusiepericuloasl, nesciinda pentru care adev6ru sA sepronunte, pentru cela religiose, sau pentru cela sci-intificu, 0 mai la urma urmelor aduandu-sddiscreditarea religiei in mintea tinerimei care desigur totdeauna se va apliel mai cur6nda la ide-ile sustiaute prin demonstrate decAt la acele sus-tinute prin autoritate.

Din cele espnse se va fi convinsn ori-eine elnu o eugetare serioasl i indrepratA asupra obi-ectului a fIentu pe inocmitorii programefor sitle compuna ma cum le vedemu astAdi, l intea-devëru ele produsu intr'unu cu total alt chipu.

La renasecrea sciintelora tot invetAm6ntul aye&de worm studiul antichitatii; pentru aceasta Antëia neeesitate earaa limbile elasice, apoi ennoucintele celelalte trebuineioase penttn intelegereaideilor cuprinse in opurile scriitorilor antici, ge-ografie, istorie, mitologie, gramaticA, tF4 . a. Stud ile se 0 mArgineau la inceputu in aceste obi-tete pe MO, studiul religiithei, obiectu ce se'n-telegel de siue in timpurile credincioase in careau luata nascere programa nostru. Cu desvol-tarea sciintelor naturale i matematice in secolii XVII si XVIII se adruiser6 in scoalA i noti-uni de matematicit si de sciinti naturale ; apoicunoscintele de istorie si de geografie incopara fi invatate pentru ele insile, nu numai ca muj-lout pentru intelegerea autorilor clasici; se maiintroduce apoi studiul limbei nationale i asa sefo-thar6 ea incetul programele studiilor secundare de aatiidi, admit6ndu-se in scoala uncle pArtidin sciintele ce se desvoltau odata cu propasireaculturei, intru cAt interesele bisericei saa acele ale statului sau prejudete de tot fetal, permiteau oasemene iutroducere. Cati nu sant care si astadiprivescu ca o periculoasA inoire introducerea stu-diului geologiei in scoli, i adesa scoala trebnemalt sA lupte pentru a capiitit dreptul de a in-troduce adevëruri in mintea tinerimei.

Programele de astAdi sant deci una productuistoricu. Mersul instinetiva al lucrurilor a de-terminate formarea lor. In ele sant urme a tu-turor secolilor care au trecutu de la renascereaculturei in Europa. Numa uuu secola an est eslabu representata, acesta eSte secolul XI X cii

nu-mai

ce'lu

;

pi

Feed

d

286 STUDII ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE.

sciintele care sunt productul seu, si timpul a so-situ cAnd scoala trebue sh deschidh portile sale

ideilor ce elu au adusu la luminh. Pasal cellhnthiu, celu mai gren l'a i fAcutu prin admitereageologiei ca obiectu de stadia in liceu.

Acestn mersu instinctivu hush nu este multhmi-toru. Tre bue sh ne dhmu Balla de scopul ce'luare scoa!a astei4i i potrivitu cu acestu scopu sh,intocmimu programele de studiu lephdAndu ceeace este invecbitu, admit6nda ceea ce este neaph-ratu pentru unu omu cultu din Europa in seco-lul al XIX-le. Eath problema de deslegatu.

Pentru a ne intoarce la tara noastrh, apoi aicene it credinthmu si mai limit cum numai imitatiu--uea, mersul celu orbu a lucrurilor an deter-minalu intocmirea programelor. Ca toate ase4e-mintele vietei noastre in genere asa i acele pri-vitoare la invilthm6ntu au fostu lnate de la Fran-ceji, bane san rele cum erau, frt ca sh se ghn-deascä cei ce le-au copiatu la vre-o modificaresau imbunhatire a lor, sau macaru la o potri-vire cu trebuinte!e noastre. Dinh unde au mersuepadarea de judecath a oainenilor nostri, se

poate ved6 din faptul union poporulai nostru chnumai la noi limba i literatura terei, multa, pu-Ong, cam e, nu este unu obiectu a invgam6ntu-lui secundaru, ci se lash numai in clasele prima-re ca obiectu preNratorn pentru scriere i ceti-re in limba Romitna, faptu pentru a chruia es-plicare rnArturisimu c avemu numai unu singururespunsu i anume, eh, limba Romnnn er& pre-vNuth in programele franceze care s'au copiatusi s'au introdusu in scoalele noastre I

Dui:A ce amu arAtatu nerationalitatea sistemu-lui de invatatantu in genere si in specialu a a-c elui ce se afilt la noi, ne vomu sill a fix& pebasa rationalh stabilith in partea I a acestei lu-crAri, care sunt obiectele de studiu trebuincioasepentru a form& unu bunu sistemu de invA4em6ntusecundaru, i modul cum ele trebue propuse pen-tru a ajunge la resultatul de dobAnditu prin a-cestu invatamhntn. Cu aceasta impreunh vomuarata i defectele propunerei fie-chrui obiectu inspecialu. Totusi necunosandu-ne cu totul corn-petinti in toate materiile de invatamantu vomu ch.uta, a fixa numai prin fapte concrete ideile ge-nerale espuse mai nainte, trAtandu mai pe largunumai despre invathmantrd istoriei. De dorituar fi ca oameni mai competenti decht Doi in ce-lelalte materii a le invitthmfttnlui sh le trateze

in deosebi, aratandu ceea ce ne vomu sill a are-a din partea noastrA care obiecte i pcntru ce a-nume sunt folositoare, qi cum trebue: propusesi invqate, pentru ca sti producti resultatele ce-rate de la invdflimentul secundaru.

Scopul celu lintëiu al invathmhntului secun-daru este dupA cum amu spusu mai sus de a in-viifa mintea sit cugete in unu moclu rafionaluprecisu i sti scie a' fi esprinici i,e moclu infele sucugetarile sale.

Pentru acestu scopn servescu 1) limbele clasise,logica fi matematicele, 3) limba Borntinti.

Folosul studiului limbelor clasice *) nu consthin aceea ch sh scimu acele limbi pentru intelege-rea autorilor vechi. Pentru a putè gust& pedeplinu frumuse ta clasicilor ar trebul o cunos-cinta a limbei lor care cu greu se poate cerede la unn scolaru ; apoi dach numai acesta ar fiscopul acelui studiu, elu nu ar fi afat de nea-phratu de vreme ce s'ar pate ajunge prin ceti-rea unor traduceri bane. Dar cu totul altul es-te folosul ce'lu tragemu din studiul acestor limbi.

Acestu studiu este o gimnastich a spiritului a-naloga celei produse prin studiul logicei si a ma-tematicei. Toath insemnatatea studiului acestorlimbi constA in ostencala ce o pune spiritul pentrutrn a petrunde leghtura cuvintelor si acea a ghn-dirilor autorului vechiu; prin aceastA ostenealitse deprinde spiritul a urm& 011111 logic(' a gludi-rei, a gandl elu insusi logic AmblAndu dupa des-coperirea unui asemene siru. Silintele pe care lepune spiritul nostru de a scoate intelesul ascunsnsub forme de limbh necunoscute, strhine, avhndude chlauzu in aceasta cercetare numai legaturalogich a notiunelor intre ele, este o indeletni-cire care nu se poate inlocui prin nici una altufelia de studiu. Si este de observatu ch, numailimbele clasice, adech limbele moarte sunt acelecare respundu in totul la cerintele unui asemenektudiu ; mai Antei fiindch ele nu stint vorbiteastAli ele nu potu fi iuvhtate in modu instine-tivu precum potu fi inv6tate limbele straine mo-derne, i tocmai aice sth tota folosul studiuluilor. in adevèru and invhthmu o limbh vie, olimba care se vorbesce, chi Mama cunoscinta eiin' modu analogu cu aceca a limbei nationale, a-dech in unu modu mai multu instinctivu, flirli shne damn samh pentru ce se (lice astfelu cutare

yqi aaiorescu in Anuarul liceului de Iassi din 1864'

§i

2)

In.

STUDU ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE. 287

era si nu altmintrele, pentru ce cutare notiunistau in eutare legatura e asa mai departe.tura unei limbi din viu graiu, din contactul cu forme-le ei astfelia cum ele tritesca in mintea poporu-lui ce o vorbesce din audirea f;si repetarea frase-lor i legaturilor de frase particulare ei, escla-de ea total cugetarea. uoastra, asupra lirnbei in-sasi, asupra legaturei insasi a gandirilorn, asu-pra formarei cuvintelor 8. a. m. d. E lucru sciutuea gramatica cea mai putin cunoscuta este gra-matica propriei lirnbi, si aceasta e foarte naturalpentru ca. limba nationala ne este cunoscuia pa-n a la unu puntu i far% ajutorul gramaticei. Stu-diul gramaticalu al limbei in genere este ceva ab-solut necesaru, si acestu studfa nu se va putéface niciodata in modu multamitora cleat am-pra unei limbi straine, i diu linibele straine a-flume asupra acelor acaroru studiu iustinctivaeste cu total eu neputinta, deci asupra lirnbelormoarte a caror stadia este numai cleat reflexivu,adeca nevoese cugetarea si nu numai obicinuirea.Dacit in genere se pane pretu pe desvëlirea pu-t erei de a gilndi, en atata mai mult and aceas-ta putere are a se esecuti asupra insusr instru-mentului esprimarei sale, asupra limbei, atuncide sigurn nime nu va negà insemnatatea stadia-lui limbelor clasice. A cere escluderea lor estes a se atinge eonditia cea d'anteiu a ori carui stu-diu, esercitarea facultatii gandirei, este a se sla-bi basa pe care se radica ori ce cultura.

Daca privilnu acuma la programele noastre deinvatatura si la metoadele de propunere urmatein predarea lirnbilor elasice, vomu yea cat deputin corespundu ele cu scopul rationalu a in-vataturei limbeloru clasice, i prin urmare cat denefolositoru este acestu stadia la noi.

Este pre cunoscutu ea luerul prineipalu pe ca-re se pane pretu la noi este ca scolarul sa sciea traduce eutare sau cutare autoru. Mijlocul cumajunge la aceasta traducere este consideratu easecundaru ; de aceea si de o bucata de' vreme amuvNuta introduandu-se in scoli traducerile juxtaliniare a autoriloru clasici, uuu importu fraucezudin cele mai periculoase. Prin aceste traduceriunde frasele sunt descurcate euvèntu catrë cuvèntu

totastfeliu si traduse din latinesce sau grecescein frantuzesce, se scutesce scolarul de ori ce os-teneala in descoperirea sirului logicu a gandiri-rilor. Prin aceste traduteri juxta liniare cares'au respanditu pretutindenea se nimiccscc cu to-

tul foloszd studiului limbelor clasice. Profesoriicare ii intelegu menirea aru trebui sa persecuteaceste carti periculoase ea toate mijloacelechiar guvernul ar trebui sit intervink in modalce va gasi mai cu cale pentru seaparea scoale-lora noastre de acestu reu care ruineaza invata-mëntul clasicu in Franta si care ameninta a im-pedeca pentru totdeauna desvoltarea lui la noi.Chiar intrebuiutarea unor traduced libere a au-torilor clasici, desi nu trebue permisa deeat lanevoie este departe de a pricinul real ce facutraducerile juxta-liniare, pentra ca o traducerelibera nu scutesce pe scolaru de a umbla, cu min-tea lui dupa deseoperirea in§irarei gaudurilor inautorul clasicu tradusu.

Dintre limbele clasice adoptata pentru invata-nAntul secundaru, cea latina corespunde en deo -sebire scopului acestui invi1tam6uta prin precisia-nea i limper)eala cu total deosebita a in-iritrii Cea greaca, bogata in forme,

dar prin aceasta insusi multu mai putin pre-cisa, infatoseazit alte folosinti. Ea servesee maimult la deprinderea mintei cu acestu jocu vari-atu de forme, cu aceasta irsusire de a esprimitaceeasi gandire in make i deosebite nioduni, i

in una ctiv&]tu desvolta iu unu modu minunatufantasia, jocul acela liberu al notiunilor careeste nu mai putin necesara mintei cleat inlan -tuirea lor cea logica. Este ans6 evident eapentru a ajunge acestu scopu este de nevoie o in-deletnicire ea limba greaca in o no6sura tot atatba poate chiar mai intinsa decat cu cea lativaTocmai fiindea litnba greaca e mult mai boga-la in forme, trebae si mai multu timpa pentracunoascerea i deprinden3a lor, ba chiar o in-eIegerc mai deplina a limbei grece este de ne-

voie pentru ca mintea sa poata profita de boga-tia de forme a ei. Din aceasta resulta ca artrebui fixatu in programe una cursu tot asa deintiusu i pentru limba greaca ea si peutru cealatina. In locu de aceasta ce vedemu ? Unu cursude vro trei ani, in care scolarul, ca multa oste-neala, de abiè incepe a deprinde formele grama-ticale, pe care e nevoitu sa le invete in mod upripitu, pentru ea deodata sa fie pusu la tradu-cerea lui Omen', Tucidid, Platon s. c., traduce-re pe care o face eu ajutorul juxta-liniarilor dour-nilor Sommer et C-ie.

logicagandirilor.

c

ei

288 STUDII ASTPRA STAREI NOASTRE ACTUALE

Este acesta studiu sau jucArie ? Nu se profa-neazA scopurile cele mai sfinte a le omului prino imitare sack a formelor exterioare nu estetimpul intrebuintatu pentru unu astfcliu de sta-dia a limbelor clasice unu timpu cu totul perdutu)timpn pretiosu al tineretei in care mintea culegedin toate partile elementele din care va fi com-pusd cAnd va intra in viata cea mare ?

Ce O. mai flicemu despre complemental natu_ralu a inviltanAntului limbelor clasice, despre-inOtarea limbei RomAne. Ori eine eugetit cAtde putin intelege cnot folosul ce'lu tragemu dinstudiul limbelor clasice este perfectionarea eugetit-rei si a facultAtei esprimArei gAndirilor iu limbanationala% Dar pentru aceasta unmai studiulclasicilor nu este indestulAtoru, dacA nu esteinsotitu de o indeletuicire cu limba national5, incare sa se introduca treptatu §i a masuratu cupropl§irea in studiele clasice, claritatea, legrtturalogica si bogAtia de forme in esprimare ce ledeprindemu de la limbele clasice. La noi Ins6tot atat de putin se gandesce cine-va la aceastaea la trebuinta studielor clasice io genere, ast-feliu ca noi suntemu singurul poporu din lumecare vroesce a'si cunoasce limba si a se ser-vi en ea fara a se indeletnici mAcar cAt de pa-tin u en dènsa. De aice urmeazA ca cei care esudin scoalele noastre potu sa scie multe, unaAnse de siguru nu, anume sA'si, esprime pringraiu ftl i scrisoare in modu lrtmuritu, intelesu si a-trAgatoru giindirile sale in limba RomAna. Studi-induse pe cArti franceze:sau traduceri rele, ascul-tAndu-se profesori care vorbescu in mare partetot asa de necorect, necetindu-se niciodatA pu-tinele modele de stilu pe care literatura noastrale au produsu panit acuma, nedAnclu-se mai nicio valoare temelor in scrisu in ceea ce privescelimba si insirarea ideilor, se contribue tined dinscoald Ia corunzperea Umbel, Ronaine, astfelu cAori eine vroesce in urma a se desbAri de forme-le strAine de care e plinit si a grist forme potri-vite spiiiuuli limbei §i totodatA potrivite pentruesprimarea celoru cugetate, trebue sa se dedeeunei grele osteneli acaria resultate sunt arareori cel dorite, pentru cA dupit cumu amu maispus'o, lucrarea inceatA a scold prin nimicu in

lume nu se poate inlocuiSA ne mai miramu oare de stilul celu prea seeu

satt prea umflatu de lipsa unef legAturi de idei, uneicugetAri rationale, care predomnesce in cele maimulte din scrierile noastre §i care adese ori a-junge la a§a gradu inelt mai cA te-ar pune inindoealit despre sanAtatea deplinA a mintilor c ele produce ! i sa nu se creada cit acesta e unitren micu. Din causa lui nu an ideile la noi mainici o inriurire, si de aceea sunt pururea invin-se de interesu care nu se indreaptA spre sufletulomului prin forme logiee, prin argument Ari puter-nice, clare §i intelese, prin o limbA precisI si bo-gata care sA atraga mintea cetitoralui si sit opredispunA pentru ascultarea de ideile continu teci se lipesce de eh" prin gAdilirea patimelorsale, prin o luerare oarbit pornitA din instinctulce'lu are omul de a cant& de binele i indemA-narea traiului sen personalu. Cut timpu ideilenu vora 6 infiltosate sub o forma potrivitA, ele nuvor aye nici o inrinrire in viata noastra ca po-porn ; ele voru fi aruncate la o parte din causaformei celei confuze sau lipsite de gustu sub carese presinta ; ba Ancl obicinnirea publieului de ase asteptâ Ia lucruri reit scrise flu va face sAtreacI ea nepAsare chiar exceptiunile co s'aru pu-tC si astfeliu ideile voru remAnè la o parte,ear viata va fi condusit in jocul ei sgomotosu siturburatu de puterile oarbe si egoistice ale in-tereselor. 0 forma potrivitii Ans6 nu'§i vorugrtsi niciodatA ideile la noi fArA unu studiu se-riosu a limbilor clasice qi o ocupare consciinfioa-sd cu linzba nafionalci. uncle constit im-portanta acestor studii pentru eine scie sit o

vadA.

La aceassa formare logicit a mintel concura,dupA cum am spus'o mai sus si stadiul logicei§, a, matematicei. Aceste studii Ans6 nu tindu a-tAta la cultivarea insiritrei gAndirilor si a modu -lui esprimarei loru, cat la intitrirea insit§i a fa-cultittei omnini de a eugetà, si mai alesu la e-sercitarea cugetArei abstracte, adecA a combinii-rei de notiuni generale §i nu numai la acea defapte singuratice. Se recunoasce indata o inul ne-cultu de pe nevoia ce simte de a-si calarifici ori cecugetare pnin exemple, prin fapte singuraticc. E

Elt1

in,

STUDII ASPRA STAREI NOASTRE ACTUALE. 289

greu ba chiar ca neputintg de a-lu face sg, seconvingl despre unu lucra prin o combinare aator-va principii generale. Aceasta nsë este olipsg imensg: cugetarea numai prin mijlocirea deexempla, de fapte concrete este o eugetare copi-litreasa, barbara ; in timpurile noastre o asemenacugetare este cu total nemultamitoare. AstAdi a-vemu atat e idei generale diva care indreptamainteresele noastre cele mai de cgpitenie, inegtdaa nu vomu put6 cugeta cu ele, dacg nu nevomu indeletnici cu combinarea lor § i deduce-rea urmarilor ce resulta din o asemene combi-nare, atunci vomu fi totdeauna in pericola de anu sci care este calea de urmatu in ocgra uiraavietei noastre Asa bung oarg ideile economicejoaca astgdi rolul celu mai mare in viata popoa-relor, i aceste idei trebue sg, fie cat se poatede respandite in unu statu liberu care prin opi-niunea publica e chematu a inr marl asupra gayer-nului in conducerea intereselor economice aleterei ; dacg acum na va fi in stare publicul aumblà ca aceste idei care sant toate foart2 ab-stracte, foarte deslipite de faptele concrete dape care sant deduse atunci se nasce pericolulcelu mare a nu se va sci niciodatft cum trebueurmatu in conducerea intereselor economice aleterei; opinia publia nu se va putè fornak, ne-putendu niciodata, pe unu omu care e deprinsunumai a cugeth, : daca vinde grau elu ia pa-rale pe d5nsul fapte concrete a-lu face BAinteleagg, cl, esportarea materiilor brute din otaa, i importarea lor sub forma de fabricatepane pe tara ce o face, in atgrnarea, in selaviaaltor teri idei abstracte. LAsandu ea, totu-la o parte chiar intelegerea notiunilor abstracte

sustinemu, el cMar pentra unu omu carele intelege, cugetarea ca ele, adecg combinarealor in minte si deducerea resultatelor este olucrare foarte grea, pentra cei ce nu au eser-citatu spiritul mai multa timpa eu aceastg cage-tare abstract& Ori eine au avutu a face cu oa-meni culti 1 cu oameui neculti scie c5t de maree deosebirea intre usurAtatea en care ajungi ate inteiege CU unii sau err ceilalti.

La aceastg intgrire a cugetgrei abstracte con-tribue in modu eminentu studiul logicei si dinsfera matematicei anume acelu al artimeticei, dar

mai cu samg acelu al algebrei i geometriei in-ferioare. Trigonometria ne pare din acestu p untude vedere on total de prisosu. Ea incurca na-mai mintea scolarului eu o mare catime de for-mule uncle nu joacg atAta rola cugetarea, at me-moria. Ea este departe de a infatosh, aceeasi ne-cesitate logia, in demonstrare pe care o intilnimain teoremele de algebra si de geometrie. Decitrigonometria data este de admisu in studiile se-cundare, ar trebut consideratg numai ea o sciintgde ajutora pentru studiul fisicei si cosmografiei.

Din acestu scopu al studiului matematicelor sededuce usor metoda de propunere. Toatg a-tentia trebue data p5tranderei logice a teoreme-lor i aceasta se ajunge nu prin inv5tarea pede rosta a teoremelor si a demonstrarei lor, ciprin esercitarea scolarului la deslegarea proble-melor sit la aflarea de demonstrgri. Ori eine atrecutu prin scoalele noastre scie ins6 dug aceas-ta este metoda intrebuintatg. Din contra se cereo memorisare oarbg a acestui obiectu care se in-dreaptg cu deosebire la intelegere, i astfeliu, nune tememu a o spune, studiul matematicelormai alesu al geometriei este in cea mai mareparte a seoalelor noastre unu puternicu mijlocude tAmpire a inteligintelor.

In aceastg, privire reforma invatglantului se-cundaru ar trebui sg tindg la restringerea o-biectelor de stadia, si invatarea acestora in unitmodu inteligentu prim marea insemnrttate datadesleggrei de probleme pentru care invötarea teo -remelor sg nu fie deat unu mijlocu.

Cit despre folosul ce se deduce din studiul lo-gicei pentra intgrirea eugetgrei abstracte, nici nucredemu a mai este nevoie de a se insistit, devremea ce logica este sciinta relatiunei gandirilor

deci sciinta mecanicei intelectuale. Neocu-pAndu-se de locu de cuprinsul gandirilor. ci numaide raporturile dintre ele, ea este cu deosebiremenitg pentra intgrirea cugetarei abstracte. Gre-utatea ei iusë, ea acea a tuturor obiectelor depura cugetare sau filosofice, restringe folosul cese poate cAprita din indeletnicirea cu ea, numai lacapetele mai dare, apoi numai la mintile maicoapte, pe and matematica este o gimnastiertbung pentru inteligentile de totu soiul i pentruon cc vristit. Se'ntelege de sine cg i logica,mai alesu ea, trebue studiatg cu parundere si

el

insile,

'§i

§i

§-

290 SMOLT ASTPRA STAREI NOASTRE ACTUALE

nit pe derostu prin recitarea formulelor ei, bar-bara, celares etc. si compunerea mecanica, a for-melor silogismelor etc. Lipsa i defectele stadia-lui logicei si a propunerei ei Bunt mai grea deindreptatu de vreme ce ea presupune capacitätideosebite pentra profesarea ei.

Atäta despre partea formala a in*Atitmëntuluisecundarn, despre formarea logica a mintii sco-larului.

venimu acuma la complexul de idei pe ca-re scoala trebue sA se sileasca a-lu introduce inmintea tinerimei, idei generale, dupl, cum am es-plicat'o mai sus, care sa r6mInä pentru totdea-una in spirital scolarului ca principii pëtrunie insufletul seu, ca elemente constitutive ale spirittiluisea care sa-lu conduca atat in apretuirea impre-jurarilor vietei sale, a poporului seu, sau a o-menirei, cat si in scopurile practice ale vieteiidei generale care Ans6 sa fie invätate nu inmode papagalicescu, ci decline cu incetul prin lu-crarea inteligentei din nenumèrate fapte singura-tice egpuse prin obiectele de stadia mintei tine-rimei.

Vomit aye de consideratu in aceasta priviresciintele naturale adeca zoologia, botanica, mine-ralogia, geologia, fisica, chimia si cosmografia ;apoi sciintele sociale, adeca, ate se propunuWin& aeuma : filosofiia, geografia, istoria si celecare aru trebui sa, se propuna: statistica, econo-mia politica si dreptul. Conform scopului nostravomu da o luare aminte deosebitä istoriei pe careo vomu trata la fiinitul aeestai stadia, impreunènduea ea tratarea studialui geografiei. .

In ceea ce privesce studiul selintelor naturalein intelesal celu mai intinsu al cuv6ntu1ui, vomuobservi conform principiului stabilitu in partea I

acestei lucrari, ea insemnittatea acestui sta-dia va constA in ideile generale care voru re-mane in mintea scolarului dupa esirea lui dinscoala i dupa nitarea faptelor san demonstrari-lor singuratice pe care se baseaza. Aceste idei ge-nerale stint legile dupti care se producu fenome-nele naturale. i mai nainte de toate ideea fun-damentala care trebue sa se intipareasca pentrutotdeauna in mintea scolarului este ideea insaside lege, ideea cä exista niste norme vecinice, ne-stramatate dupa care isi indeplinescu regulatcursul lor toate fenomenele naturei, de la siste-mac solare ee se'nOrta in jarul unui centra ne-

cunoscutu, pnt la respirarea plantelor qi ale a-nimalelor, la cristalisarea mineralelor i combina-rea atomica a corpurilor. Totdeauna trebue atra-s i mantinuta luarea aminte a tinerimei asupraacestei idei marete a unui universu ce se misca inintreaga lui splendoare, in nesfarsita lui bogatievarietate, dapa legi nest vecinice, agenti nevOutia fenomenelor esterioare i pe care omul este che-matu a le intelege, a le descoperl si a le aplickspre folosul sea moralu i materialu, materialu: prindescoperirea raportului in care stau puterile na-turei, folosirea de:ele spre indeplinirea trebuintelorsale; moralu, prin contemplarea i acufundarea min-tei in aceasta, mareata armonie universala din caresa invete respectul ideei de lege, ascultarea denormele fixe i nestramatate dap/ care se in-dreapt i mersul lucrurilor omenesci, normelesadite in adancul sufletului sea si pe care i le des-tainuesce cugetul Ban eugetarea spre indreptarealucrarilor sale intra implinirea menirei omulai pepanAntu. Numai din acesta stadia al natureipoate omul dobandi pe deplin ideea despre ma-retia i neinduplecarea legilor eaue guvern6. lu-mea ; pentra ed. legile naturei sant dare, se pe-treca afara de omu ; ochiul sea e liberu sa, lecontemple sa le inteleaga. Din contra, legiledupti care se indreapta mersul lucruriler ome-nesci Bunt puteri ce lucreaza asupra insusi su-fletului omenescu, ce'lu indreapta, prin resimtireabinelui si a r6a1ui spre lucrarea conforma eu me-nirea sa; ele nu potu fi vaclute ea limpeleala, eta-diate in linistire de insusi acela in care lovescu,consciint'a despre de, despre puterea lor este in-tunecata in sufletul seu ; ela le necunoasce, cadevictima neinduplecatei lor thrii, i turburanda-se tot mai malt la fie-ce resunetu al lor in a-dancurile fiintei sale, umbla in nesiguranta, perdecumpatul purtarei potrivite i Be afunda din eain ce mai malt in relele de care l'ar scapa opurtare conforma ea cerintele legilor care oar-muesca mersul lucrurilor emenesci.

Din aceasta stare Hu scoate contemplareaintelegerea universului si a legilor sale. Odatace privirea este deprinsa, mintea inv'dtata, ea a-ceasta idee de lege, atunci si in interiorul omu-lui va vede mai char ; legile dupa care se in-dreapta mersul omenirei voru fi descoperite, pute-rea lor recunoseutä i ascultarea de ele indru-mata. Atunci i legile facute de ()mu pentru in-lesnirea impliuirei menirei sale, legi positive care

§i

SI

a

si

STUDII ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE 0 SATIRA.

nu sunt cleat nedeplinele reflexe a legilor inte-rioare, se voru bucurà de o aseultare i unu res-pectu mai deplinu ; se va adAnel ideea dreptuluia statului, a familiei in mintea; fle-c/rnia, pentruel fie-care nu va mai yea in ele producte ale ca-priciului si a le intAmplaxei, ci necesitAti decur-&Ida din natura omeneascl precum decurge gru-parea satelitilor si a sistemolor solare din con-stitutiunea fundamentalA a universului,

Aceast g. idee a unei oclirmuiri a lumei dui)/legi este una din cele mai salutare pentru ome-nire, si este una din cele antei pe care pro-fesorul de soli* trebue sl o sAdeascA in minteatinerimei. (Va ulna)

A. D. Xenopol.

0 SATIRA VECHIA.

D. V. Pogor ne-a comunicatu mai multe poe-sii glsite intre hltrtiile reposatului seu p/rintecare dupit euprinsu i dup/ forni /. ne face FA pre-supunemu ca autorul este insusi bar/nul VasilePogor, pArintele reposatu al amicuh i i colabora-torului nostru 136tranul Pogor erA foarte cunos-cutu in timpul seu ea autoru a mai multor sati-re, din care una asupra Domnului Miliail Starza(Neamu vine i neanzu trece etc. etc.") publi_catA in Foaea pentra minte, inimA si literaturea D-lui Baritu i aliele, precum si a unei tradu-ceri foarte cetite odineoarl a Henriadei luiVoltaire". In numeral de astagi public/mu o sa-fir/ care are de obiectu Eughenismul din vremilesale si care de sigur are rneritu literaru.

Unu eltntecu, pe care oat nu bine s'a poreclituIn limba ardeleneascl, prost si slab alcittuitu.FiXnd ett, inchide'n sine unu adeveru luminatuLitslindu ce-i feu, deoparte, eu unul l'am lAudatu.La a septea despArtire, in versul celu din sfirsituC'o corabie, Moldova, foarte drept a potrivituSi ell este hrentuita si aproape de sfarmatuFXr4 dreaptit cumpInire, este pre adeferat.Dar sdrobirea sa aceasta n'a slt-i vie despre stInci,Nici din viforele mrei cei amarX si adAnci,Ci numai din nennirea celor ce o clirmuescuCare'n locu elI o pifzeascX, sedu in ea si se sfadescu.In col abia Moidovei ceru cIrmaci sX fie totiCAnd intr'gnsa nu se afIX musi indestui i piloti.Viforu fiindu, toti alearga, si la citrmX nitvXlescu,Ear corabia in prada luciului pitasescu.Yalu! vine... coversesee... eine scoate apa, nu-i,Cum a trage le frInghie nu se cede nitarui.

291

Ventul sufIX... volburesce, nime nu adunI ranziScriptii crisnit fltrit treabX, On se stricX a kr dinti.Unii hoisa, a1ii ceala, too numai de cltrniX tragu

fXr a sei s'o indrepte, de densa se tinu siragu.MX and, de silX multi{ si pe aceea o rumpu,

apoi remitnu sit'noate Met lucrul celu mai scumpu.

Dreapta cufentare cere, unul el fie citrmaciuEar din ceilalti ori-care dreptu in slujbX si ghibaciu:Inteunu step' numai o maicX-i, ear celelalte'su albiniDe aceea si de miere stupii sant bogati i plini.Pe tritntori toti i omoarX, ea Bunt multi si de prisosu.

pe ordinis afar% i svirlu sugrumati frnmosu.Trebui si in Moldova numai unu stIpXuitoruSnpusu pravilei, i singuru in tarA rInduitormEar de la &nal in urmX, d'opotrivXceialaltiToti inii societItli sit se socoteascX frati,

fitrX plIreri zadarnici, porecliri flIrlI fiinti,Ce cu scrumul invechimei inzestrate, ampescu mintiIntr'o unire cu toii, dupli firesci vrednicii,Patriei kr sX slujascX la a ei nevolnicii.Doveditu fiindu in faptX, cit vrednicia nu-i trupuCa se mearglt moscenire ca la bou sau ca la stupu.Ci cit este o simtire care firea face darnUnor ini ce ea voesce a nu pearl in zadarEste o alcItuire a nervilor care dauUnor crieri, o miscare, ce alte trupuri nu au.

Pitt, Richelieu si Orlov, nu toti din nobili esiti,Au fostu Zing 'n a lor veacuri maH poiltici, iseusiti;Huniat, Conde, Suyorof, n'au fostu fii de generali.Dar au stItutu ei in lume din cei vestiti maresali.Omer, Virgil, Tasso, Milton, n'au fostu nitscuti din poetiEar ei Bunt pArinti de stihuri, oameni vestiti si isteti.Rea Silvia, vestala, pe Romulus l'a u5scutuNu din vre unu erou mare; nici din viteazu cunosentu,Rodu de libovu IlIrlI lele, san cu vre unu palamaru,San ea vre unu popif lenesu ingrlisatu Ring altaru,Invinsu numai de nestavul ce firea i-a ksta saditu,Prin viata tXlhareascit s'a fitcutu barbatu vestitu,A aruncatu temelia Rintului infricosatuCare tronuri si noroade, flIrlI nnmeru a surpatu.Eatit dar, Patricii Romei, fXrX osebire, tbti,Sunt e5ii, duplt urmare, din rXpitori si din hoti,Cu aceste lug toate Roma a nIscutu bIrbatiCa acei"ce nu scotu astXdi Eugenistii nostri frati,ClIci boerii dimprenult, toti de-arn ferbe in cazanu116'n.doescu sX credu c'arn scoate unu Scipion African,

Dar apoi atAts. Eroi si atitta Cesari mariCe'si aveau toti inceputul, precum am disu, din tAlliari,De si nu puteau sit'nsire Dumuedei in a lorFost'au mai putin in lume oameni viteji si vestiti?Pentru ce oare, atunce, boeri crai si imperati.Mid se vedeau in robie si sub lanturi incujbati,De la Romanii cei trufasi spiti de neamuri nu cereauCi numai cu umilin.lI, poroucei lor se smerean ?Pentru ce, si astAdi ancX, pe atKta pasi turcesciBoerii nu stau sI cerce de'su din neamuri dvorenesci,Ci numai, care cum poate (and aceia se ivescu)Si cu a kr spita 'ntreaga, i en neamul boerescu,

Si

Si

spiti,

g63 0 SATIRA STUDII ASUPRA MAGHIARILOR.

Fugu ba gnat 0 mai iute cleat norodul celu prostu,Si le qicu a deand lumea tot supusi a lor au fostu ?Pentru a turcul respunde cu a sabiei simc6Ce feteazit, fita milt, ori-ce neamu nu i-a plitc6.

Pentru ce mAcar pe Grecii ce vineau a ne'npilit,De Evghenia veehimei nimene nu-i intrebA,Ci cu dAnsii impreunK, chiar dac'aru fi fostu p6scari0 aveau drept cinste mare de-a fi boeri... si tAlhari.Pentru a purtau si Domnii si sabie si topuz,Si scieau sit ilia bine De sunt Imanu, snnt Domuz."Apoi eatit a si neamul, ori at de vechiu si inaltuCA- i intocmai Ca nimica, de 1 utere desbracatu.

AnsA aceasta n'ajunge, mai este de socotituSi Evghenia in sine ce are deosebitu.Cum si cine se cuvine de a fi incoronatuSi o Lisa osebire, de unde ne s'a iscatu.

SfAntul Grigorie dice unu euvgntu adeV6ratn,Ce se vede cumcit-i este de duhul siAtu insuflatu,,,Eughenisti au fostu aceia care-acuma Bunt pumentuEar acei ce tritescu astitdi Bunt: curat ceea ce sunt,"

AdicA, se intelege numai pe at vrednicescu,Ei intru a lor persoanA, grit nume stramosescu.Si dovada este fata: a turcii, and au venituWatt intrebatu istoria veacului ce s'a sfirOtu,Nici n'au zAbovitu slt faa cercetare d'ame'runtaDe-a slusbasilor lor trageri cum au cursu din inceputuTreabit au cerutn de fatit de la cei ce s'au aflatu,Mora si resplAtire, dupit faptit drept le-au data.Aceasta-i deosebirea, si'n acest feliu dinceputuEugbenia, deand lumea, si 'n totu locul au avutu.Ori si eine-a slujitu Ora indatit a fostu plAtitu.Ear datoare nimAnuia in veacuri nu s'a robitu,Citci ea are trebuinta de slujbA si de barbati,Nu de oameni cu p orecle si en titluri inzestrati.

Din neamu prostu si grit stare, rAndasu la unit bucataruCum-blai, lasit thciunii si pirostii si gratari,Si o sabie incinge, se pornesce spre resboiu,Si, fArA s'arete spite, intr'al Mongolilor toiuCa unu erou se aruna, 'el sparge deseve'rsituSgrpesce Ina si vrajba ce tam a fostu topituSi acoperitu de slavA, viteazul biruitoruPe al Chinei trena se sue, ca al ei trantuitoru,Si cu dreptul biruintei si cu dreptu de mitntuitu,ItAndasul bucatitriei se facü unu craiu slitvituFail chrisoave si titluri, WA stritmosi insiratiCAstigAndu toatA dreptatea Chinejilor impArati.Pentru ce oare, atunce vre unul din Maadarini,Sau din Hani, Marzaci, si altii din tatari, si DvoreniniCu a lor drepturi in toate, nici unul n'a inceputuCeea ce bucittitrasul, grit drepturi a fiteutu?

Cortucuvas, si acesta, din neamul seu drept RomAnuNAscutu intru a Moldovei sfesietu atunce sinu,Porcaru prostu, si de risu Ana, intre ceilalti porcari,S'a arAtatu mAntuirea tialosilor Bulgari.

CAci a lepAdatu din Minh ghioaga cea de p rarituSi a luatu cArmuirea unni norodu osinditu,A biruitu, in resboae pe prAdAtorii Nohai,Si a astigatu dreptatea ce aveau Bulgarii crai.

Studii asupra filaghiarilor.(Urmare)

Religiunea pagana a maghiarilor a fostu oseal din Zoroastru. peul lor celu bunu eraIezden" §i fata ca acesta Nebunul" Ar-manoy" (pers. Ariman.) Aveau afar% de a-ceia, ca toate popoarele resboinice, unu cleunationalu, pre leul resboaelor": Hadur"(Had-oaste, ur-domn Herr der Heerscha-aren). E de prisos de-a atinge, cumca jert-fele lor (de cai albi mai cu sama) se de-deau geilor pe coline §i mai cu sama in 4orila resaritul soarelui. (i soarele ilu divin sau,in tocmai ca §i focal.) Functiunile religioaseerau in mama lui Taltos", care aveau la eio positiune cu totului analog/ cu a magilorpersani; ei erau deodata judecatori, auguri §iconsiliari. La Maghiari n'a fostu poliga-mie ; din contra ei i§i respectau sotiile, cum-Orate cu bani. Feleseg" jum6tate" a§a-§inumesce maghiarul sotia) dovedesce cumca lamaghiari de mult aveau muerea §i barbatuldrepturi egale (incat poate fi la ei vorba dedreptu.)

In viata lor privata, ei n'au pututu fi cleatfoarte simpli. Acoperi§ul locuintei lor era ce-rul lui Dumnecleu, imbracamintea, peile devita (pentru cei mai de frunte de fiara), §i

nutrimeutul aceea ce produce natura farao lucrare mai insemnata a omului, adeca:lapte, carne, pesci §i niscai poame padurete.

STTIDII AMNIA litAGIIIMULOR. 293

Nu se poate conttata, e lug de eredutu,cuma maghiarii aveau pe acestu timpu oa-resi-care modu de scriere uumitu Ekivás (seri-ere de cresaturi, r6busu). Aceasta priiniti-vI form6, de scriere =vine cu totul en

studiul naturalu al maghiarilor de pe atunci.Cercul ideilor acestei natiuni nomade a

fostu foarte tingustu, ceea ce se poate yea dinmultimea cuvintelor strline i nume'rul micade cuvinte asiatice din limba maghiari deadi. Duri au trebuitu sl fie acesti oa-meni, tocmai pe at si liberi, flindc nu esistIin limba lor nici cuvèntul duru" nici finu"nici liberu". *)

Aceasta a fostu starea maghiarilor naintede-a fi crescinati. E de credutu, cuma reli-giunea a reformatu rIpede viata maghiarl ;aceastI reformI n'a ptitrunsu Ins6 On'in a-dancul spiritului nationalu in viata kr ve-demu pina si adi gma forme asiatice.

Sub regii din familia arpadiang, vedemu mai

muli clericali din lingaria ständu la nivelulculturei europene. Acestia nu au fostu Ans6nici-decum espresiunea spiritului nationalu ;ei erau cea mai mare parte sträini adusi deregi in tail, sau de nu, urmItorii acestora.

Mai este unu t6r6mu pe care afllmu urmelespiritului maghiaru din aceastl epoch. DejaHunii aveau datina de-a tinè ospete maridupl, fie-care lupta **) La aceste petreceriantau apoi poetii poporali (daa-i putemu nu-ml asa) despre faptele eroilor 4ilei. Aceste

autäri s'au pastratu prima' pe acestu timpu inmemoria poporului, earl datina antIretilor

") Notiunea liberti4ii e negativX. Numai acela scie ce-ilibertatea, care cunoasce nelibertatea.Scriitorii Romani si GI* ni vorbescu despre acesteospete (Vedi Niebelungen).

s'a desvoltatu intr'o directiune foarte frumoasl.La curtile regilor i magnatilor vedemu pre-tutindenea ate unu Enekes dilk" care an-n.' mai bine ori mai r6u. Adi are litera-tura maghiarl unu num6ru mare din remlsi-tele acestei poesii primitive : ele sunt ceamai mare parte de caracteru liricu, foarteputine spice. Caracterul naivu, formele simplesi marca originall, ale acestor remIsite1as6, todeauna in cetitoru. o impresiune pll-cutl.

Pe alt tIfe'mu n'a fostu activu spiritul ma-ghiaru. Unu monumentu de mare insemnItateetimologia mai are de a fi pomenitu, ca ceamai veche scripturl. Aceasta e o vorbire fu-nebrä cam de pe timpul lui Stefan I (Se-colul XI) *) pentru noi nu are aceastl vor-bire nici o insemnRate fiinda nu e con-ceptiune originall.

Cam pe la inceputul secolului al XV cadepoesia maghiarl. Pretutindenea vedemu o a-mestecare a ideilor profane si religioase. Ri-dianclu-se sub domnirea regilor din casa An-jou earn mai cu null' sub Mateiu I culturain Ungaria, vedemu desvoltlndl-se in localpoesiei adute in estremitlti o prosI fru-moasI, care ajunge in archiepiscopul Paznian(clasicul timpului seu) la desvoltarea defini-tiva. Caracterul acestei prose era, religiosu

filosoficu. (Traduceri din sInta scripturIputine originale.)

Cultura era pe acestu timpu centrall. : foarte

putine institute de cr scere in tar/ si foarteputini crescuti in strIinItate. Putinele oficiedin tat% erau ocupate parte de strIini, partede indigeni, care nu sciau nici ceti. Cultura

Latiatuk fllejm zumtukhel mik vogmuk astad iLatjatok feleim mik vagyunk"

:

**)

si

*)

294 STUDII ASUPRA MAGHIARILOR

puting, era la cleru. Culture era privile iatAsi tocmai prin asta mArginitl.

Afarg, de aceasta s'au produsu foarte multin Ungaria in limba latinA de nisce strA-ini din Bologna, Paris si Krakovia, acesteanu stint Aug productele spiritului maghiaru.Unor asemenea li se poate atribul avgntulspiritualu de pe timpul regelui Mateiu si s'arfi pututu atribul culture, ce ar fi urmatudup 6. aceasta, de nu ar fi decAdutu Ungariadupa moartea lui Mateiu. (Mateiu voeh sAinfiinteze o universitate in Buda si avek obiblioteca de curte, in care erau mai multde 40,000 volume adi cea mai mare par-te in Anglia si Constantinopoli.)

Pe timpul resboaelor turcesci a fostu inUngaria ce a fostu pretutindenea : religiunea

si turcii au fost ideile conduatoare pentrudoi secoli intregi. DacA se ivel ici coleaate uuu fenomenu pe orizontul spiritualu, a-cesta era efemeru sili perclea iusemnItatea inturburarea generalä.

Sub domnia ImpArAtesei Maria Teresa,Ungaria veni in mai de aproape atingereen Germania vecini. [ColonisArile multe, le-gaturile strinse ale maghiarilor magnati cucurtea si favorul de care se bucura nobilimeamaghiara din partea Imp6rAtesei erau ceimai puternici factori pentru a ridica culturain Ungaria. Acesta e timpul, in care se na-tionalisa, cultura in Ungaria dacA potu numlasa despArtirea ei de bisericA.

.

In aceastA fasI a desvoltArii se gasea Ungaria,

and Iosif II vol a introduce principiile salemari cu care fAa a recunoasce privilegie, ci nu-

mai drepturi pentru -00, Wit de cea maimare resistentä in natiunea maghiarl. Opo-sitiunea maghiarA A isbutitu a sill pe nobi-

lul domnitoru de a nimici nainte de moarteasa cea mai mare parte a institutiunilor sa-lutarie ce introdusese.

Amu v6dutu mai sus, cum s'a desvoltatu din

aceastA reactiune politic§. una socialit.

Patina culturA, care era in Ungaria, eracuret germanA si. amenin0 natiunea maghi-ail cu asimilare. Nu e de negatu, cumcA oasemene credintA este foarte problematicl,natiunea magiarl ar fi fostu Ans6 de numai mult impiedecatl in desvoltare prininfiuentele germane, dacg, voimu a recunoasce

camel o desvoltare trebue sAfie nationall. *)Consciinta nationalg, se desceaptl in maghi-aH si creeazg unu timpu, care meritit a finumitu de scriitorii maghiari mare" (Nagyidök nagy emberek timpuri marl si oamenimarl.)

PAra multA, intelepciune conducgtorii mis-

carii nationale al maghiarilor au pututu-pricepe, ceea ce noi romanii nici panit adi

se pare a nu putemu intelege indestul : cumcAspre a se desvola o natiune trebue ea

toate clasele ei sociale sl r6mAnA intr'o ar-monie spiritualA si cit asta nu se poate cle-at lAsAndu cultura sit iasi oare-cum dinspiritul nationalu al elaselor de josu. Inaceasta Anse merser6 ca totdeauna si c'entoatA calea, Ong. la estremitate : toatäinteligenta se fact betyár"; chiar in-

carnata lor aristocratie incepit a Ma, u-

mile, imbracamintea si. modal de viata ateranilor. De care logicA adAncI fit con-dusu acestu zelu creclu ci o pricepe ori care

*) Individul resultit din sine. Au nu suutemu noi inpe-decati in desv Hare prin infiuentele maghiarismu-lui ? Maghiarii singuratici s'au pntutu desvolt o. prininfluence germane, nu tiped naCiunea maghiark,

STUDII ASUPBA MAGHTABILORPOESII POPIILAU. 295

dintre noi adi mai bine de cum au price-put'o maghiarii pe atunci. Ei erau eondu§ide unu zelu orbu, al cgrui reflecsu fidel unvedemu in toate productele spirituale ale ma-ghiarilor din aceastg epocg. Ode le lui Ber-zsenyi, poesia lui Vortismarty, lira lui Petö-fy sunt cele mai marcante espresiuni a unuinationalismu estravagantu, care ignoreazg totuafarg de sine.

(Va uring)I. Slavici.

populare de peste Carpa0.

BADE PE CAND

Bade pe dud nu iubeamUnde me eulcam, dormeam,Dar de and eu te iubescuN'am capu BA me odihnescu.PALA nu te-am cunoscutaDe patu moale n'am sciutu,Me culcam pe cArAmide.Pe vatrA la focu in tindA

me sculam multAmith ;Dar acum amar de mineOn ee-oia face nu mi-e bine,Puna capul pe pata de pene

'mi pare cAlu puna pe lemne.

PLECIR EA.

Tut te duci bade serace,Dar cu dorul tea ce-oiu faceCA, me arde §i me coace ?Badi§oru ie-me Ware

Pe murgutn1 dumitale.De ti-a cla en rusineFa-me bran pe "Mug/ tine,De ti-a par6 breal greuFA-me luminA de Ben,De ti-a fi c. m'oiu topiSi de mine te-i lipsiFA-me lumina de cearISi me pane subsuoarA,a pe undel inoptiEu frumosn t'oiu lumini

de eina t-oiu gata.CAnd vei rideM'oiu aprinde,CAnd vei plangeMe vei stinge,Cine va de te-a'ntrebkVoinicele DumneataCe'i cu lumina d'asta,Bade tu spui fop :

Asta o steaMandruta din tara mea.Asta'i luminA de cearAMAndruta dintr'a mea taxa,Asta'i lumina de seaMAndruta din satul men.

SPUNE MANDRA. . ,

al100

Spune mandra maica-tainchidA ulita

Totu en Enu i en pelinnSA nu ne mai intAlnimu,Sit ne 'ntalnimu rare-ori,Toate. 4iva de trel oH,Si s'o 'nehida totu eu glajciCA de mine nu s'a spIrgeNumai sAmbeta odate.Duminica 4.iva toatA.

Glaje ineema

ti

0

sA'i

SA'§i

sticUL

POMSZI

0

4)

96g POES1.1 POD:MARE BIBLIOGRAEIE CORESPONDENTA.

FLORICICA. . . .

Foricica din poiana,Aga iarna era krillSi ningea de prapadea

badea la noi venea.Floricica foaie-amaraAcuma'i vreme de varlAeuma'i bine si caldSi bfidita ne-a uitatu.

LA FONTANA. .

La fontana cerbuluiEata boii bädiulniSuerandu elu trage apa

frumosii boi adapa,Nu'i adapa de setosiCe-i Adapa de fälosi,

La juguri,Cu ciucuri,La restaieTingalaie,La titngeleCarugeleDragul nanei 3) badisoru

Dac'ai face pe-al men doru,Cand vei treci pe la noiPune clopote pe boi,Pane, bade, pe toti vaseIn viaore de matasa,S'auda nana din cad,Ca de-a fi nana pe moarteS'a sculA in doue coate,Si de-a fi nana la focuS'a trage pan' la oblocu. 4)

Tingalau: clopoteln.(Jcirugelele stint o floara de grildinit foarte favoritita Romänului. Pe aici aceasta floare de coloare gal-bait poartii numele de Vezdocigd.

5) Nanii peste Carpati si mai alesu in pArtile Crisurilorse ghee la fete i neveste in locu de lele.

5) Oblocu: fereastl.

SPUNE-ML . . .

Spune-mi mandra, ce gandesciDe la fata 'ngitlbinesci.

vesela 'n veci nu esti ?Spune-mi Janda ce gandulDe ti-e fata ca pamentulSi cu ochii cati mormantul

Bueurosu, bade ti'mu spuneDar mi-e frica i rusine.Sunt en gandul tot la tine !

M. Pompiliu.

B1BLIOGRAFIE.

v.=

Nopfile lut loung, traducere, ed II Bucuresci,Wartha ; pr. 2 1. n.

I. M. Bujoreanu, Codul Comunalu, ed. 11,11 vol.8, 1871, Bucur. Socec, Ioanid etc. pr. 6 1. n.

Lucrarile afacerei Strousberg a Ministermlui definante 1 vol 4, 1871, Bucur. tip. statului.

S. Digullescu, Compendiu de istoria naturalap. cl. IV prim. ed. III, I vol. 8, 1871, Bucur.Socee, pr. 1 1. n.

Misiunea cailor ferate Ronaine, studii politice,economice etc. 1 vol. 8, 1871, Bucur. Daniilopolu ;pr. 4 1. 50 bani.

Zamfirolu, Franciada, poema. Cantul Ill, Bu-cur. pr. 1 1. n.

G. Pavioff, Emanciparea meritului si a capici-tatii. prosura 8 micu, ed. di luxu Iassi 1871,tip. Goldner.

M. Cornea §i J. Cornea, Revista practica dedreptu Romanu. Brosura 1 Noemvrie, 1871, Ias-si. Abonamentu pe anu (12 brosuri) 20 1. n.

E. Bacaloglu Elemente de fisica, i Elementede algebra, Bucuresci.

CORESPONDENTA.

D-lui N. Petru, in... Poesiile populare trimises'au rätacitu. Ve rugamu sa scusati, i sa trimititio alta copie.

Unei abonate Iassi. Incercarile sunt pre juneAnca, deacea en parere de r6u nu se voru public&

Bed.

Rodactoru: Jacob Negruzgi. Tipografia Ih. Balassan, casele Banc i.

1)

4).

2)

2)

ti-e

?

..

Si

Si