Q

Aria t!')

PAM21[21 ETU R

ANUL V.(1 MARTIE 1871-1 MARTIE 1872).

Redactor : Jacob Negruzzi.

IASSI 1872.

TIPOGRAFIA TH. BALASSAN.

4.1

r..

. ,,

Mir

r°

20.Anul V. Iassi, 15 Deceinviie 1871.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 "i 15 a fieehrei luni.Abonamentul pe unu anu pentru Roinguia liberii 1 galbenu; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Nord 1 galbenu,

pentru Svitera, Belgia si Italia 15 fraud; pentru Francis si Spank' 20 fraud.Abonamentele se facu numai pe unn anu intregu; in Iassi la Tipografia Th. Balasan si la redactiune, in Bucuresci

la librAria Soccec et Comp.

S Li MAR I U.

Paste luri, (Palatul Loredano, CAntecu Sicilianu, VAntitorii,Led si asti4i) de D. V. Alexan&ri.

Studii asupra stArei noastre actuale IV de D. A. D. %e-loped (Sfirsitu).

Studii asupra Maghiarilor de D. I. Slavici (urmare).Bibliografie.

PASTELUR1.

PALATITL LOREDANOLegend& Venetian&

In celn palatu de marmurA antiaCe poartA'n frunte-o scuma mazaia,Tablon maretu de Recoil admiratuReamintindu Olympul incAntatu,

Optn mari fere§ti, ogive dentelateCn leopardi pe margine apate,Aruncu lumini sgomote de banIn negrul shin al marelui canalu.

Dulei armonii de fiaute, vioareConduen nnu horu de danturi slitAtoareSi ea prin vim], plheute nälueiriSe vgdu treandu prin magice lueiri.

Trecu albe frunti en flori, i brate dUlbe,Trecu negri ochi en focu, i Sinuri albe,Ear prin v&duhu se'rnprAseie wt.Unn farmecu vin, aprinsu, imbAtAtorn.

Din cAnd in and sus pe-unu baleonn s'aratAUna Angern albu, o frunte'neoronatiCu Sari de crinu aduse din MilanPentru Alda, Contesa Loredan.

S'ori care omn sub stele o'ntrevet..,Fie vgsla§u sau patriciann, elu credeCA s'a ivitu in ceruri pentru eluUnu serafimu visatu de Rafael.

Jos pe canalu gondolele 'n§irate,De-al noptei vgntu a lene clAtinate,Adormu incet in legAnarea krPe gondolieri ce antA En in choru.

Unul din ei tleutu Ansg vegheall.Ochiu-i tintitu in sus crunt scanteeazg,

lungu suspinu fritnigntl peptul sgu :Ah ! unde-i ea ?... dice... i unde'su ?

Cugetti amar !. framoasa ContesiaResande'n bal splendoarea sa diving.;Toti o admiru taini gi floptescuCuvinte dulci de-amoru... toti o inbeseu!

No.

§i-eu

gi'n

Via

3.14 PA STELIIRI.

0 ! chinu grozaveL qi ea Ma mustrarenLa acelu imnu de-amoru, de admirareZimbesce lin ca Venus intre cei,Ne mai gandindu la gondolierul ei"t

Plangendu Tonin mordä mandolinainspiratu de vechiul Palestrina

Prelude'ncet, apoi eu glasu sonoraPrin viersu duksu elu spume al seu dont-

De roe canala vibranta Tui cantareSboara'n vesduhu, petrunde'n sale mareCu ventul hlandu ce-aducu albele oriToçi stan pe loco inimi simtu fiorL

Pe la fereqti, pe gotice balcoane,Prin galerii en sprintene coloaneVaindu alergu reginele din baluSi'n grupu se plecu nimite, spre canahr

Sufletul lor palpitarn a for sinurf...Flori de brilianta, bratele cu rubinuri,.Totu ce posedu pe ele mai cu pretuCade'mprejur de mandrul cantaretu,.

Dar elu, perdutu in visuri dureroase,Itapitu pe-unu vain de note-armonioase,sta neclintitu §i farä a vedeaTotu ce din sboru in barca lui cadea.

Misteru adancu t deodata inceteazaCantarea lui ; fruntea-i se lumineazaCa i-a eaclutu pe ea din ceru seninnFlori de Milan, frumease fiori de crinu.

Cine de sus le-a aruncatu luf? CineDe vrei s'n sell, rapede-te, straine

vei zärl o gondola fugindein 4ori de 4i spre Lido'naintandu.

Gondola s'a opritu, ear in gondolaSub coperien, cantandu o barcarola

Sede'n genunchi unu june gondolieruMai fericita cleat San Marc jn ceru.

Unu angeru albu pe perne de matasi....Dar ce sa spunu a lor tain'amoroasä!...Soarele-i sus, apoi soarele-i jos.Valu'mprejnr suspina armonios.

CANTECU

La Palerma'n MonrealeSunt paduri de portocaleCe sracoperu viu eu floriintennu anti de done ork

Florile cadu jos pe drumuri-Ear placutele parfumariSboru pe yenta in departariPeste vi i peste marL

Contadina'n MonrealeSvirle vesel portocalein voiosul contadinuCare-i svirle flori in sinu.

Calätori pe mari, pe drumuriSe imbata de parfumuriSi se ducu in calea lorFacendu visuri do amoru.

Zan Zaneta, fulgu de soarerAdeveru sa, fie oareC'ai furatu din MonrealeDoug alhe portocale ?

V2NATORTf.

Pe geana campului albiaSe vede-unu codra mareLucindu sub soarele Obit'

satu perdutu In zare.011111

si'n

§i

SICILIANII.

PASTELUR E. 315

Resunit codrul de 'mpuycari,De chiot2 voioase.De urlete yi de latrariPrin culmele ripoase,

Caci acli e una vgnititu DomnescaLa uryi cu negre blane,La lupi te'n fuga clanteneseu,La vulpile codane.

Sub crengele ce se intindaDe turturi ine5reate,Haitayi-unu mare focu aprindaCa vreascuri inghetate.

Si vn.torii ostenitiSe'ayea(ja'n jure gramadit,Uni in picioare, alti lungitiPe perne de zapada.

Si toti pe Domnul fericescu.De m1ndra v6natoare,Caci a wise una cerbu codrescuSi patra caprioare.

Ear colo'n satul departatuIntel) casutit mica,Lana hornu, toarce nencetata0 sprintena fetica.

,

Si cliee-aya in gandul ei;De-ayn vrea, intr'o clipala,

,, Cum v'ayu vOli cu ochii mei,, 0! v6nAtori de fala 1

Si cum leap face chiar pe dream,, Cararile-a ye perde,,, S'a ye juri ca voi scum,

V6nati in codra verde!

IERI V ASTAVI

Ieri pamentul era verdeAO panAntul e 'nalbitu,Si prin neva se perdeSoarele ingalbenitu.

Ieri caldera, adi zapadaSi din codri pudruiti,Ese'n graba, depa pradaUli yi lupii fiamanfli.

Teri veiasa ciocarlieSbura'n soare ciripindu,Adi pe veyteda campie

.S'andu corbii croncanindu.

Ieri natura'n tineretaEra dulee la privity,Acli urita betranetaPeste frunte'i s'a latitu.

Ce durere vie, cruntaA yterse mandrel ei color;Si-a facutu a fi carentaDin amurgul pana'n 4ori?

01 natura ca yi tineOmul verde yi'nfloritu,Intr'o clipa vai ! devine0 mina de jalitu,

Dar ea tine nu zaresceDupa timpul de ninsori,Primavara ce zimbesceIntre soare yi'ntre flori.

V. Alsxandri.

..

7,

o

316 STUDII ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE.

Studii asupra stärii noastreactual e.

Despre invatamentul sealarn in genere 0 in(leosebi despre aeclu al istoriei.

(sfirsita)

Tntipririrea adancii a ideei de lege in minteatinerirnei se va face numai prin studiul consci-intiosu a sciintelor naturale, ardtandu-se cum infiecare din ele fenomenele se petrecu diva ni§tenorme nestramutate. Totodata cu intarirea aces-tei notiuni fundamentale, se voru intipari in spi-ritu i cele mai principale din legile naturale acarora complexu formeaza cuprinsul diferitelorsciinte. Nu vomu intra, aice in amanuntimi pentrua ardta, asupra caror legi naturale anume estenecesar de a atrage luarea a minte a tinerimei,ci vomu cerch numai a ardth cum ant trebui pro-puse sciintele naturale pentru a eorespunde aces-tui scopu.

CAnd studiemu d. e. sciintele naturale propriudise, astfelin cum se face de obiceiu, marginin-du-ne la descriereos animalelor, plantelor 0 a mi-neralelor, 0 la clasificarea lor pentru a le putdrecunoasce, atunci profitul ce-lu tragemu din unuasemene studin este inai nulu ; pentruca indatace nu ne mai ocupamu cu ele, semnele distinc-tive a claselor de animale, apoi caracteristicaspeciilor se uitä mai cu desevdr§ire ; cu cat maimalt acele ale plantelor si mineralelor ; am in-carcatu numai mintea cu cunoscinte' singuraticecare, indata ce disparu, nu mai lasa nimicu in lo-cal lor, si pentra agonisirea carora deci, minteas'a ostenitu zadarnic. In loon de aceasta, sastudiemu zoologia astfeliu, ca s ne ocupamu deanatomia cemparata a animalelor, s. aretamadesvoltarea treptata a sistemului circulatoru, acelui digestivu, respiratora sau nervosa, de la in-fusoru §1 pana la omu, i O. atragemu luarea aminte a scolarului asupra legilor generale dupacare se modifica organismele; sa-i intipärimu inminte ca, pe cat se localiseaza 0 se despartescufunctiunile organismului en atata acesta e maicomplectu i fa, pe o treapta mai paha de des-voltare; sa-lu convingemu ca animalele acele sant

*) Ye4i Cony. Lit. No. 18 din 1 Dec% an. carentu.

cele mai superioare care au sis'emul nervosacelu mai desvoltatu, ca desvoltarea acestuitemu sta in raportu inversu en puterea repro-ductiunei, i alte legi generale de aceste, intAritein mintea lui, nu prin o repotire mecanica, ci prinum stadia lentu a unei mail catimi de faptesinguratice din care sa decurgit acele legi safacemu aceasta de asemene pentra botanica, pen-tru mineralogie, si atunci vomu fi produsu unu re-sultatu trainicu in mintea scolarnlui. Cate-va ideigenerale se voru intipari iu mintea lei, care voruremAnè acolo ca o retea comuna de gandiri tu-turor celor ce voru fi trecutu prin scoala, i duptice f ora fi uitatn faptele singuratece de pe carevoru fi fostu deduse, §i care voru formh intro eibasa puternica de comuna intelegere, o normade purtare in viata kr, o norma de jadecata inapreciarea fenomenelor vietei.

Inteadevdru O. nu uitamu niciodata adevdrulcelu mare spre a anti demonstrare pa§esce pefie ce i sciinta moderna ca tegile naturale suntbas a fundamentald a legilor sociale, ca decistudiul legilor naturei are importanta pentru orice omu ; cad de§i putini se vont ocuph cu stu-diul naturei insa§i, mai toti au nevoie de a en-noasce legilc ei fundamentale, pentruca ele i§igasescu aplicarea lor si in viata sociala a ome-nimei, in care fie ce individu ie o parte en atatamai activa cu cat societatea inainteaza mai maltin libertate si civilisatiune. Cand legile socialevine si ne area cit unu poporu nu poate set pro-plifeascd decdt atunci ciind se inmuyesce in elu va-rietatea ocupatiunilor, egad fie ce parte a sa estedcosebita de cealalta, cu activitatea ei proprie,and nu sant numai agricultori, dregdtori §i mi-litari elementele ce o compunu, atunci o ase-mene lege capata o tarie de mg de ori mai mareand ne incredintrtmu ca flU ( ste decdt o lege ge-nerald a naturei aplzcatd la omenire, cad orga-nismele acele sunt mai perfecte in care, nu ca laverme, fiecare parte a corpului Baratta cu ceea-lalta, ci fiecare are forma si activitatea ei deo-sebita, inima pentru a da impulsul circulatiunei,arteriile pentru a (lace sangele, vinele pentru a-lareaduce, plamanile pentru respiratie, stomachulpentra mistuire, nervii motori pentru miscarecei sensibili pcntra simtire etc. etc. Cand min-tea este astfeliu preghtita din scoalrt pentru aprimi in ea astfeliu de adevdruri mari, atunci

;is_

o

ct

STUDII ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE. 317

convingerea este uoar i efeetul ei este pater-Dieu. Ideile emise asupra statului si a sistemu-lui de legi sub care trAesce, asupra reformelorde introdusu cadu sub controlul unei adeve'rateopinii publice, adev 'drat nou sprijinitu de bunulsimtu, basatu pe unn sin de adevëruri primite,nediscutate, se introduce iin realitatea lacrurilorspre fericirea tuturor. Atunci statul, natiunea

individul propasescu ; mersul lor se asigurA,pentra eg este determinatu in directiunea ce ise da de principii statornice, deduse din insAsinatura lucrurilor, si nu de patimele momentului

sovairile vecinie schimbatoare a intereselorindividuale ; atunci si cei ce lucreaza, o facu dintoatA inima, eu toata cAldura de care e in staresA fie cuprinsa fiinta omeneasca and sole cA lu-creazit pentru stabilitate i adeveru. Elu simtecA nu este decat instrumental inteligentu si as-cultatoru a vecinicilor puteri, ea fapta basata innatura lucrurilor are pentru sine lungul viitoru.

Ce deosebirea de nepasare cu care lucreazAacela care conducendu-se de impulsul momentului,scie cd poate mane va fi resturnata fapta pentrucare astruji s'a ostenitu !

Ori eine ennoasee scoalele noastre nu va neghea sistemul adoptatu pentru predarea sciintelornaturale nu are drept tinta ideile espuse de noimai sus. *) In cele mai multe din scoalele noas-tre secundare se predau zeologia, botanica si mi-nerologia numai in moda descriptivu ; cat desprefiskl i chimie trebuc sit marturisim. el in gene-re chiar decittrit profesorii cei buni nu se da des-tall luare aminte legilor naturale din sfera aces-tor sciiste, i aceastA lipsA este cu deosebire sim-tit A in chimie unde mai ea nu se pomenesce des-pre legile combinarei elementelor, ci mai maltse studiaza, proprietatile corpurilor singuratice,si modal de preparatiune a unor corpuri chimi-ce. Dar chimia in genere Ana nu au ajunsu lao fixare a legilor sale si de aceea ne pare muttmai putin importantA decat fisica pentru pregl-tirea spiritului, si de aceea an trebul sa se pre-dee mult mai restrins, pentru a nu se ingreneamintea scolarului cu cunoscinti numai singuratice.

Din punctul nostru de vedere capata o insem-natate deosebitg studiul geologiei si al paleonto-

") Desi stint esceptii eminente in astX privire.

logiei ; aceastA sciinta admirabill care este me-nitA a introduce in spiritul omenirei o revolutietot asa de puternica si de intinsit ca acea adusitla inceputul timpurilor moderne prin sistemul luiCopernic *) este aceea care cuprinde complexulde legi celu mai intinsu eu importanta maideosebita pentra. ori eine, eAci legile geologiei nusunt in mare parte cleat legile desvoltarei in-sAsi. Prin studiul lor capata legile sociale basaI or adAncI naturalA, si inceata de a mai par6niste abstractiuni arbitare deduse din necomplee--ta observare a faptelor omenesci.

Atata despre scopul studiului seiintelor natu-rale si despre modal cum ar trebui predate pen-tnt a se ajunge la acestu scopu. De doritu ar fica oamenii competenti in aceasta privire BA aretecare este complexul de legi pe care se baseazAfiecare din aceste sciinte pentru a se atrage ast-feliu luarea aminte a pro fesorilor de sciinti asupramodului cum trebue sa propunA fie-care din a-ceste spre a corespunde ca seopul rational!' al in -vOtAmgntulai secundaru.

Dm& Anse legile naturei nu sant decal baseIelegilor sociale, i dacl studiul lor are insemna,tate mai mult prin aceea cit ele fiinthi dare sideja fixate in modu precis facu sit parunda maibine in mintea tinerimei ideea generala de lege

caraeterul speciala a fiecAreia din de cu a-tAtu mai necesaru trebne sA fie pentru mhiteaMAra studiul legilor sociale insele, studiul ome-

nirei, a societatii en care va fi in atingere in fie-cemomentu ! Deci studiul sciintelor sociale va fide unu folosu si mai mare decAt al seiintelornaturale. Aceste aunt nnmai mijloace indireetede imbogatire a mintii eu ideile generale condo-celoare in viata ; celelalte sant acele ideicare Ans6 nu se potu implant& bine decal in min-tea pregatitA, antgi in ceea ce privesce formaprin studiul limbelor clasice, al matemacicei, allogkei si al limbei Romane, apoi prin studiul le-gilor naturei care facu ea spiritul BA fie capabilua petrunde in totu adancul lor legile dupa carese miscit in spatia si in timpu omenirea pe pa-mëntu.

1 Vedi asupra insemntii geologiei studiul nostru a-supra Creatiuei* de Edgard Quinet, in Cony. Litau. IV No. 11 i urm.

i -celu

i

at

318 STUDII ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE.

Sciintele care se ocupa despre omu, sciintele so-eiale sant multe i variate. i din ele trebue fa-euta o alegere pentru mintea tënera, §i anumeacele diu ele trebue alese pentru studiu in careideile generale dupa care se misca societatile o-

menesci sa fie mai larnurite. Din aceste cele mainecesare aunt fat% indoiala filosofiia, istoria, eeo-nomia politica cu statistica i dreptul. Acestede pe urma sunt cu total neglijate in invatamen-tul secundaru, spre marea dauna a tinerimei careeste lipsita de notiunile generale eele mai nece-Bare in viata de toate i1ele, asupra eAruia eehematu a'si da parerea pe fie-care di ca saufAra voia lui. In andul Ant6in stan notiunile fiecat de elementare de economie politica. Din a-ceasta sciinta se poate inv6tà foarte malt. Sin-gurul faptu ea miscarea bogatiei in unu poporne supusu unor legi, ca indreptarea bnuei stamateriale a unni poporn este conditia cea de'nteia ori arui altu progresu, cit aceasta indreptaretrebue fricuta prin mijloace generale apnea-te asupra intregei teri, §i nu prin indreptarimeremetisiri de ocasiune a relelor ce ce se ivescu,sunt de o mare insemnittate. Cand ar Ii mulcioament in societatea noastra care sit aiba aseme-ne convingeri capatate prin studiul lenta al sco-lei, atunci amu yea schimbandu-se mersul lao-rurilor. Apoi de sigur ca nu va fi nici spre pa-gaba individului nici spre acea a societatii incare eln va fi chematu a juci si unu rolu pub-lieu, de a sci ce este sistemul liberului schimbu,acelu protectionistu, care este bunatatea lor res-pectiva, and se potu aplia pentra a produceresultate bune s. a. m. d. Nu mai putin im-portantu este studiul dreptului. Libertatea estecu neputinta daea societatea in genere nu cu-noasce marginile libertatii sale. Dreptul care esteregularea vointei lie-caruia trebue sit fie canoseutumacar in liniamentele lui cele de apitenie deori ce omu care traesce in legatura cu asemeniisei. Nici pentru dreptu, nici pentra economiepolitica nu ceremu una stadia intinsu asupra a-manuntimelor ei numai notiuni nu elementare, cigenerale, sustinute pe destule fapte singuraticepentru a fi Otrunse pe d3iil in. Aceste studiiAnse mu de complementu necesaru statisticafitra de care atat cunoseintele de dreptu cat maiaIesu si cele de economie politica nu au basa sigura.

Asteptamu de la o reforma a programelor eaea sa iee aceste obieete insemnate in numeral a-celor obligittoare. Marginirea ampului acestorsciinte trebue sa se faca totdeauna in acelusensu a nu trebne sit inv6tamn multe amanun-timi, nu Ans6 astfelia ea sa, avemu numai oarecare notiuni en total necomplete, deei false, aseiintei de care e vorba. Care se fie ideile dedreptu, economics politica si statistica care arutrebui sa fie invetate in scoala, trebue reservateunui stadia specialu.

Cat despre filosofie nu remane nici o indoialaa ea nu trebue neingrijita in scoala. Singur afaptul de a eugeti asupra omului, asupra inteli-gentei sale s. a. m. d. sunt puternice mijloacede cultura. Ea Ans6 trebue marginita la studiullogicei §i a psieologiei. Metafisica si morala a-tingu intrebari care nu potu fi tratate en toatilibertatea in scoala, §i care sant pre adanei pen-tru spiritele tinere.

Paralel cu studinl filosofiei trebue sa meargaacelu al literaturei celei bune clasice a-tat de putin cultivata in scoalele noastre din-tre literaturele clasice, randul cel Antëiu maialesu in privirea formei ilu ocupa de siguraeele antic; literatura Greacit si cea Romanit.SA nu credemn ca prin inv6tarea limbelor clasicerespundema totodatit si la cerintele unui stadialiteraru Din contra stndiul eel nigaiosu i oste-nitoru al limbelor antice alunga ea total ori cepètrundere a frumusetei literare a scriitorilor vechi.Ba noi cunosandu-i pe acestia nnmai din eeleputine pagini pe care le-amu intelesu en atittaamaru, ne desgustacn de ei, astfelin cit nimienin lame nu ne pare in urma mai resping6torndeat cetirea unui autoru en care ne-amu ocu-patu in seoala. Pentru a gusti spirital eta-sicitatii trebue sa cunoaseemu opurile intregi sauparti complecte din ele, trebue ea ideile euprinsein ei sa p6trunda sub o forma usoara in minteanoastra, eara nu sub acea atat de ostenitoare aparanderei in intelesul limbei antice insasi. Pen-tru ea sa gustamu intregul trebue ca intregul sase presinte spiritului nostru si nu frase sau ca-pitole despartite, culese ale o bucatkii pe fie-care di- Pe langa studiul elasicilor antici inceea ce privesce limba, trebue deci unu stadia acontinutului lor, a ideilor lor, ceea ce se poate ajun-ge numai prin cetirea unor traduceri bane. Seimbine a niciodata traducerea nu poate sit inlo-cueasca originalul §i ea ar 6 eu mult prefera-

-

STUDII ASUPRA STARE1 NOASTRE ACTUALE. 319

bil sa putemu ajunge a cunoasce cu usurintlcuprinsul scriitorilor clasici vechi §1 noi in limbaoriginalA, darA aceasta nu se poate ajnnge inscoalA, in invetAnAntul secundaru, si de aceeatrebue inlocuitu in altu modu.

Cetirea scriitorilor celor mari nu numai aantichitAtii, desi acestia sunt de preferatueste de cea mai mare importantA. Prin o inde-letnicire indelungatA cu ei ne depriudenm a gust&frumosul adevëratu, i ne formitmu gustnI i ju-decata noastrA pentru a pretul apoi producerilealtora. Prin limpedirea si inAltarea gustnlui pub-licului se tontribue Ans6 eu deosebire la inAlta-rea i propasirea literaturei, pentrua indatic. sealegu producerile bone de cele rele ; partea cultAa natiunei esercita arm controlu ascunsu dar pa-ternica asupra scriitorilor sei, si adevèratul spi-ritu al frumosului, ear nu aberatiunile lui, devineatunci izvorul din care scotu poetii i literatoriiopurile lor, earA publicul cetitora multamireainantarea sa.

Treandu acuma la invtlAttAntul istoriei, vomuaut e. sA aplicAmu prineipiele de mai sus pentrua ar6tà din scopul specialu al acestui invatam6ntucare sant ideile generale pe care scoala trebuesit caute a le intipAri prin eln in mintea noastra,

cum trebue deci props& istoria pentru ea a-cestu resultatu sit poatA fi ajunsu.

Scopul istoriei este de a ne face sd inplegenztostarea de fard a fiectirui popors in parte i a o-ntenirei in genere, i direcfia pe care worm apneapopoarele i omenirea in viitoru. Acestu scopu alistoriei nu a fosta formulatu decAt Ia timpuriledin urma, decAnd istoria tinde din ce in a maimalt a deveul o sciintA, adea o petrundere inlegile dupA care se petrecu faptele omenescinu numai o descriere a mersului lor exterioru. *)Dina acuma, dacA cAutamn a ne da Barna de sco-pal ce predomnel in invAtAmentul istoriei, apoiaflImu, cA istoria se invelA pentru ea inima tine-

-ritului sft se inobileze la eunoaseerea faptelor co-lor frumoase a oamenilor marl, pentru ea sA'siintinda cunoscintele infrnmuseteze mintea,infine pentru a deduce din exemplele ee ne leinfAtoseaza istoria, regale dupA care sa ne con-ducemu in easuri analoge ce s'aru intImpli in i.

') V. btudiul nostru asupra istoriilor eivilisatiuneiCony. Lit. An. 111 i urm. No...

lele noastre. Nici cA istoria putel sA aibA aihiscopu cAtu timpu predomna convingerea cA fap-tele istoriee sunt productul absolutu al libertAtiomenesei, cg, nici unu feliu de lege nu predom-nesce in ivirea i mersul lor, cit prin urmare elesant vecinice schimbAri, fitrit nici a. legaturA in-tro 0e, product a al vointei momentaue a popoa-relor si mai alesu a celor cc le conducu.. Astadiistoria incepe a fi bazatA pe alte priucipii. Li-bertatea omului este restrinsA. Se recunoscu elexistA legi nestramutate dui)/ care se implinescesoarta popoarelor, i desi este Ana mare nedu-merire asupra modului cum se poate impaci ide-ea de lege si acea de libertate **.), to-WO ceeace este sigur cAstigata e canvingerea sciiutifia,cA fenomenele istorice se petrecu dapl o succe-siune necesarA determinata de oare care legi pu-ternice i nestramutate, si mai degrabA s'arn. a-plea oamenii de sciintit sA sacrifice acuma ideea .libertacii deat acea cit istoria are legile ei.

Acestu caractera sciintifica al istoriei schinibleu total modal pertractarei ei. PanA acatna isto-ria fiindn consideratA ca o descriere de fapte sue-cesiva, materia ei se imparta in mai multe cam-puri deosebite: istoria in propriul intelesu al cu-ve'ntului adeeit acea politica, apoi istoria artelor,a religiunei, a selintelor, a comercialui, a indus-triei i ate altele. Din aceste toat3, istoria po-liticA sau mai bine dicudu istoria faptelor celormai vëdute, mai simple, forma obiectul invata-mntului scolaru, pe and celelalte ramuri sant-neglijate aice fiinda lAsate pentra studiul univer-sitara unde sant lato ia consideratie in aca nu-mita filosofie a istoriei. DupA aspectul celu. nau.sub care ni se presintA aeuraa istoria, ea esteuuu singuru totu, ce nu se poate desfaee in maimulte ramuri deosebite i studiate fie-care in parte,.legAtura faptelor fiindu ceva necesar, toate aces-te ramuri dispartite arbitrar, pornindn din ace-lasa isvoru, spiritul unui poporu sau a otnenirei,

urmeazA cá ele vont trebal sA fie tratate im,

**) Pentru noi, nu existit nici o greutate in admitereaomenesci pe mpg acea a unor legi de

desvoltare. Modul cunt se impact{ aceste doue Pamtkdesvoltatu aiurea. Vecli Cuve'ntareit rostitd la nwrme'ntul lui Stefan Cony. Lit. An. V No.12I?evistcspracticii de dreptu a lui M. D. Cnrnea, fascic. I.

ig

ei

320 STUDII ASUPRA STAREI NOASTRE ACTUALE.

preunA, spre a se intclege din uncle serii defapte esplicarea ccloralalte. A intelege istoriaCrectinismului fiird a se cuuoasce starea politicaci soeialA a imperiului Romanu, e tot atAt de CuneputintA ca ci a intelege revolutia Francez1 fArAcunonscerea istoriei literaturei de inaintea ei ; deasemene e peste putintA a intelege cum de civi-lisatiunea Maur% strAlacesce atIt de tare in ace-lacu timpu pe and Europa e acufandatl in ceamai neagrA bArbArie ci ignorantA, dacl nu llamain bagare de samA influentele respective a reli-giilor Crectine ci Mahomedane asupra culturei,ceea ce earAci nu se poate face, fAra, unu stadiaistoricu al acestor religiuni.

Vedemu darA cum unu stadia sciintificu a is-toriei nu permite despArtirea ei in mai mite cAm-purl, care sA se invete in parte. Faptele nefiindaneatArnate unele de altele in realitate, nici stu-diul nu trebue BA le separe dacA na vrolmu afalsific b. adevërul ci a ne incël6, pe noi incine.

Pentru a ne da mai bine samA ee nerationalae studiul de astAdi a istoriei nu avemu deal sA-laasAmAnAmu cu acela al altor saute. Istoria carese invatA in colegin este ceva en total deosebitade acee care eatA a se invete, in universitate. Incolegiu se invata fapte esterioare, politice ci a-poi in universitate se ieu la stadia faptele deculturA subt titla de filosofiie a istoriei. Astfeliuse face oare en fisica, cu matematica ? Oare se in-vatA aceste sciinte inteurtu rrodu in colegin ci inratu moda in universitate? De loon. Se invatktot aca, numai mai departe, mai eomplect, maiadAnc. Cu istoria numai se gAsesce en cale a senrmit. altmintrele ; dar pentra ce ? Pentru ce sAnu se invete ci in colegin faptele istorice dup.legAtura lor interioarA, pentru ce sl nu se im-prime in mintea tinerimei tocrnai acele fapte eareaunt mai importante ? pentra ce sA invete scola-rul numai numele ci anii de domnie a regilor,luptele lor ea descried amArunte ci cAte-va ba-nalitAti asupra culturei ci a moravurilor, la sfir-citu, ci sA nu BA invete tot atAta de bine des-coperirile sciintifice, productrile literare, fenome-nele generale de culturA a cutArui ci cutArui timpnci infiuenta acestora asupra desvoltArii poporului?Ce lnteresu au pentra noi numele regilor, actele

lor de eroismu sau de netrebuicie ? Interesul celumare e de a se sci care sun tputerile ce impingepe popoare spre progresu sau spre decAdere, ca-re este directia mersului lor ci acea a mersuluiomenirei, de a sci pentru ce Feniccia, Cartaginea,Anglia sant teri comerciale, pedlar ce religia ecaracterul fundamentalu al Evreilor, care este ca-usa corumperei generale a caracterului acestora,care Bunt causele ce au fAcutu pe Romani sA a-jungA la dominarea lumei ci apoi BA se corampAfli sA cadd, care au fost eausele ci efectele nA-vAlirei barbarilor, acele a intinderei religiei Crec-tine, acele a le reformei, a desvoltArei fabriciloren macini, a desvoltArei industriei in genere, adecAderei crediritelor religioase la cei vechi ci intimpurile noastre. . nu mai putin a sci careaunt causele puterei poporului nostra in perioadaeroicA, acele a decaderei Int, acele care au im-pedecata caltura noastrA intelectaalA, care au in-tarzieta inceputul istoriei noastre moderne pAnAla inceputul secolului in care trAima, ci mii Iliante de alte intrebAri importante, asupra. conditi-unei feraeilor, a populatiei agricole, decAderei cla-actor privilegiate etc. etc.

In astfelia de fapte vedemn noi adev6rata istoria,ci anume istoria care trebue A o scie deja acelace termind iuveftinOutul seeundaru. Prin studiulacestor fapte e pasa in stare a atrage nun folosudin studiul istoriei care sA-i rëmInA ci dupl ce vafi uitatu multe fapte singuratice de pe care acesteidei generale voru fi fosiu scoase. AceastA intele-gore deplinA ci rationatA a fenomenelor generaledin viata popoarelor ci a omenrei este istoria inadevëratal intelesn al euv6nta1ui, ear nu invëtareamai malt mecanicA a unor fapte malt mai putininsemnate, resboae,.cuceriri ci name de regi, impes-tritate pe ici pe cole en oare-care fapte de culturAcare nu presintA pentru celu ce le invatA in acetsumodu decdqunn:intelesa secundara.

SA BA se observe in generc manualele noastrede istorie ci trebue sit o mArturisimu chiar ci

acele strAine *) Ce vedem altti cleat istoria poll.

*) Istoria d-lui Mindineseu este o eseeptie. De kii edeparte de a intruni toate conditiile ce se potu cerede la unu manualu, de istorie astfeliu cum Du intele.gemu noi, totti§i e de sigur unul din cele mai bunemauuale de istorie existente, fii de aceea ilu reco-mendlimu ea deosebire.

SWIM ASUPRA STIRE1 NOASTRE ACTUALE. 321

ticA, ea nesdrlite detailuri, peste putintA de me-morisatu, qi farä cela mai micu interesa ?

In unele din ele apoi se vede pe la sfirsitnlunei perioade lungi, sau chiar la sfirsitul istorieiunui popora eltte-va notitii asupra culturei, ruptedin cele mai diverse timed si puse la una locu.Dar cum le vomu puta intelege faptele celelaltefArä aceste fapte da culturA care s'au relegatu in0 notitie la stirsitu ?

SA TM se creadA c acesta stadia ar fi pregreu pentru scolari. SA ne gandima cA sent un-sprelece ani cat stä copilul in scoalI. In acesturestimpu trebue sA se treaci istoria ea elu dbmai multe ori, p6trun4,6ndu-se din ce in ce -maiadAne in legatura interioard a faptelor cekrmari, generale, care sunt adev6rata istorie a unuipoporu qi a omenirei. SA nu se creadA earkicä pentru studiul universitara nu ar remAna ni-mice de adaugitu. Tocmai aice l numai aieese poate stadia istoria in modal celu mai com-plete. Basatu pe studiul seriosu al istoriei, diuscoalele secundare, se poate past la esplicarea le-gilor celor marl istoriee si Ia aplicarea resulta-telor deduse din istorie la politica i guvernareaterilor. Aceasta este culmea inv6tAmentului isto-riei care nn se poate face decal in universitate.

In loca de studiul istoriei astfeliu precum rame,espusu, ee vedemu en deosebire le noi ? 1) Sainvatk bucitti din istorie, ciei niciedatA Ana, antea terminate unu curse de istorie in sccalelanoaatre porninda-se dia t.mpurile cele mai vechiqj ajungèndu-se pAnO, in dilele moderns, 2) Seapoi mare insemnAtate nuor epoce. negrijindu-seea totul celelalte, intreremOnda-se astfelia con,-tinuitatea istoriei, deei niruleindu se aceastAt.AturA ehiar in esenta ei. 13AnA unda a mersu,deconsiderarea legAturei necesara ultra taptele is-torice se poate vede din sistemul cela pericu-lose de esamlnare du.p. bilete, introdusa chiarpentra esamenul generale de liceu. Astfelia demai nainte se ineuragiazA scolarii a ne invètibinecleat intrebArile din bilete, a le inv6tâ deci inmode separate, fill. legAtura necesarA ce esistäintre ele, nimicindu-se astfelia on total seopul siresultatul inv6tAmAntulai istoriei. 3) Se dA impor-tanti numai faptolor politice, MA:Ida-se la o

parte faptele de culturA, astfeliu el tocmai aceeace este chieea istoriei remlne necnnoscutA. Inken de a se invAta, deci istoria, se invatA numaio parte a ei si anume acea care are cea mai ala-

insemnItate. Toemai faptele de culturA caresemAnn i las1 urine sent trecute cu vederea,se ostenesce spiritul Cu inv6tarea unor leered ca-re treca farx a lAse, urme in cele mai multe ca-seri. Astfelin fiinda luerarile, istoria nu serveseeBid la intelegerea faptelor trecute, nici la aceaa stArei de fall., nici la indreptarea in viitoru.Timpul ee se- intrebuintaezl pentru inv6tAtura eleste nun timpu perdutu.

Este de cea mai mare necesitate a se indrepta,tocmai invItImëntal istoriei, pentra ea cele maimulte din, ideile generale conducetoare in viata sededueu numai din stucliul ei. Numai din istorieWenn intelege rnarele problems eare miscA o-menirea de astädi i la resolvirea cArora fie earee chematu a contribul, cl fie-care va contribul enatAta mai bine, cu cat cunosandu mersul treca-tului Ira ved4 incotro tinde progresul Ia viitoru.Cum se poate intelege marea miscare a nationa-litAtilor fArA, studiul istorieu al aeestei miscAri ;cum se poate intelege ce vrau comunistii i pInA,unde au dreptate färä canoseinta fenomenelor is-torice ce au data uaseere teoriilor lor (desvolta-rea industriei, inventiunea masinelor, a aburuluietc) ; cum se va pntè itotAri asupra bunItatifsaa reutAtii formelor de guverna far/ a se sta-dia resultatele lor asupra vietei popoarelor ?Toate aeeste aunt intrebAri mari, asupra cArorafie-care omu, ce ese din seoalA trebue s aiM oopinie oare-care. Apoi istoria este singurul mij-loon de a destepta, in sufletul nostra iubirea ceasfAntl, dc tarn ; ea ne aratl cum pepoarele aufostu mari cAnd au sciutu sA sacrifice intereselepentru binele eomunu ; tot istoria ne invatamoralitatea, respectul datoriei, puternica viatO. defamilie aunt conditiile inflorirei vietei popoarelor ;ea ne invata earki cl dreptatea este legea ei su-prem tj e. nici o faptl abAtutd, de la normanaturali de purtare nu remitne farA a atrage pe-dgapsa dupa. sine, pedcaps1 care consistA in rëulce se produce din acea faptA inski si se revarsAasupra poporalui ce a produs'o.

Astfelin inteleasA istoria e unu cdlauzu intelec-

hive-

ba

ca

a

si

322 STUDII ASUPRA STXREI NOBSTRE .L.CTUALE.

tualu i unu sprijinu moralu a eetatanului. Ast-feliu studiata ea devine o putere practice, ea a-jute, formarea convingerilor puternice care suntradacinele opiniei publice adeverate. Cand istoriane va inveta ea familia este elernentul capitahrin viata popoarelor i (And legile naturale inselene voru aret& cit cu cat sunt animalele mai per-feete cn atata tindu la o viata oare cum de fa-milie, atunci nimicu in lume nu va mai puthresturn& convictiunea noastra, i aceasta fiindulovit& de slabeciunea vietei de familie la noi se vaiutrevede prapastia ce ne ameninta i prin o re-actiune moralit in sufletul celor buni se va indru-

indreptarea. Cand istoria ne va Batt& ea drep-tatea e legea ei supreme., ca oH ce fapte nele-giuiti a unui poporu lase, in elu samenta perde-rei sale, si and vomu yea in aceasta numai ourmare a legei generale ornenesci ea omul trebuesa Biwa sub forme de rcu, abaterea de pe dreap-ta cale, atunci ideea dreptului se va inradacina,in sufletul nostru. 0 vomu ved8 implantata innatura lucrurilor, fiindu chiar radecina vietei o-menirei atunci vomn intelege matetia ei, i ceimai buni o voila onor& si respect& inpunendu rei-lor pedeapsa i despretul cuvenitu calearei sale.

$i astfeliu in toga purtarea neastra atat pri-vate, cat si publice, invatamentul istoriei va aveunu resultatu folositoru, pe egad acuma elu pro-duce tot atat de putinu bine casi celelalte ra-tuuri de invetamentu despre care amu tratatu.

Mijloacele practice ce le propnnemn pentru in-vetaineutul istoriei stint :

1) Modificat ea impartirei cursulni ei i anumeastfeliu se, se face de patru ori cursul istoriei intimpul invetamentului scolaru (primaru i sccon-darn.)

Cursul anteiu va fi curatu biograficn i legen-darn, pentru a dest epta. in copii interesul pentracunoseinta timpurilor trecnte. Ela va fisitu in done. In clasa II primara biografii a oa-menilor iasemmiti ai Romanilor, andu-se mareimportanfd i representanfilor culturei fi nu nu-mai domnitorilor. Nu mai putiu i legende fru-moase din istoria noastra.

In elasa III primara biografii i legende dinistoria universala, dupe acelasn sistemn.

(Jursul al doile mai mult cronologicu, pentru

a fix& bine in mintea copilulni irul faptelor in-Orate dupe ani, eu csplicitri surnare pentru into-legerea lor, i dandu-se atentie tutnror faptelorde cultura care se se tread, in ordinu eronolo-gicu dupe momentul in care au aperutu si au It-vutu influenta istorice. Acestu tarsi' aru cuprin-dere de trei ani.

Clasa IV primal% Istoria Romanilor.Clasa I gimnasiala : Istoria antica i jumetate

din Evul Mediu.Clasa II gimnasiale: A dona parte a Evului Mediuistoria moderna pane, in timpurile actuale (1871).Cursul al treile este unu cursu generalu al is-

toriei en privire deosebita la istoria fie chrui po-poru, cu deplina bagare do same a fapteior cul-turei, si CU deosebita esplicare a importantei fap-telor istorice, existenta i insirarea acestora fi-indu cunoscuta din cursul al doile. Aceasta arcuprinde patru ani.

Clasa lEl gimnasiala. Istoria Romanilor.Clasa IV Istoria antica.Clasa V Istoria Evului mediu.Clasa VI Istoria moderna.Cursul al patrule este unu turn general de

istorie eu privire deosebita la rolul ce l'a jucatufie-care poporu nu in parte, ei in istoria univer-sale. Elu este si cursu pregatitorn pentru esame-nul de bacalaureatu, si este de nnu anu de cjilein elasa VII.

2) Suprimarea biletelor de esamenu pentru anu se falsifica, studiul istoriei, facendu pe scolarisa invete cu deosebita luare aminte introbarilsdin bilete i neglijindu-se continuitatea istoriei.

3) Unirea studiului geografiei on aceln al isto-riei, dar in unu sensu en totul altnl decat acelain care se ie de obiceiu. Anume stndiul influen-tel naturei, pamentului asupra desvoltarei, diver-selor popoare. Acestu studin importantu este deo mie de ori mai folositoru decat al geografici po-Mice a popoarelor istorice. Studiul aces teia artrebui implinitu prin facerea de herti istorice,prin care mijloca se intiparesce malt mai usorgeografia istorica in mintea scolarrior.

4) Introducerea temelor inscrisu, cel putin pefie-ee lune ca obligatoare, dandu-se cate-va in-treberi generale tsebu deduse de pe faptele studiatepentru a se deprinde astfeliu scolarii a gandla-

ma.

impar-

STUDII ASUPRA STARE( NOASTRE ACTUALEsUDII ASTPRA MAGHLARILOR. 323

supra faptelor istorice i a-i deprinde a trage re-sultate generale din faptele studiate.

6) Impuncrea obligAtoare de a se termink cur_surile respective, pentru ca sa nn rdmanTt cuno-scinti fragmentare in mintea scolara, care in ceeaee privesce istoria aunt chiar ea si Mad nu aru

Se'ntelege c toate aceste mijloace sunt numaiajutoruri neck Bare. Principalul este modul depredare al profesorului si ciirtile de studiu. A

ceste lins6 nu se potu produce deck Cu timpulsi nu prin toijloace artificiale. Trebue asteptatude la desvelirea studiilor sciintifice o imbunäta-sire in aceastA privire, 0 conditie neapIratA es-te Ins6 pentru aceasta ct aeei eare se simtu instare de a produce ceva s lucreze cu energiepentru a pate provoc i intinde o miscare sci-iT4i4cA atät de necesara terei noastre si de pri-itoare pentru viitornl ei,

A. D. Xenopol,(Sfir$itu)

Studii asupra Maghiarilor.IV.

(Urmare)

Constitutiunea magbiard.

Afiandu omul nnmai in viata sociall ade-veratele conditiuni pentru desvoltarea sa su-fieteasca, noi nu ne-lu putemu infatop in gan-dirile noastre, concrete decat dimpreuna cu ra-porturile sociale, in mijlocul cArora eluesce, fiinda dacI l'am lipsl de aceste rapor-turi, elu nu ar mai fi acea, ce e inteunutimpu hotaritu tocmai prin influenta lor. Chiarraporturile intamplatoare au o influent& atatde mare asupra lucrarii omenesci, incAt ele

devinu unu elementu intregitoru al individu-ele. determineaza nu nuinai directiu-

nea, in care sufletul e Mita s lucreze, citotodatA j eatimea puterilor, ce au sa se

consume in aceast& lucrare. *) In modul acestaprin raporturile sociale ale fiecarui omu, sehotarescu marginele, intro care elu ii poatedesfapra puterile sale sufletesci : imprejura-

rile, in mijlocul carom elu din intAmplare seafil, in constelatiunea lor, potu favoris& des-voltarea dandu sufletului spac a spre a se

liberu ; e Anse totodata cu putinta,impedicc desvoltarea prin nAdn$irea sulletului si-

lindu-lu a se mile& intr'unu cercu August' ori pe

uhu teremu seen. i in aceasta deosebire, fi-indca viata sociala poate aduce pre omu intreraporturi, cari impedecl desvoltarea lui, zaeecelu Anteiu motivu al formelor vietei sociale :

ori-care dintre aceste forme are chemarea dea regulA raporturile inteunu modu, ca fiecareomu poatA desvell iutregul continutu alsufletului su, WA de-a fi marginitu in aceastalucrare a sa prin vointa oamenilor, cu caretraesce impreunA. Resultatul acestei re-gulAri e dreptul in realisarea lui practica,

In cea mai primitiva forma a vietei sociale,in familie, dreptul apare in forma unei me-Bull de opurtunitate : dna copii nu se potuintelege intre sine, colisiunea dintre vointele

ion se aplaneaza priu vointa tatalui sub in-fluenta impresiunilor momentane. Aceasta a-planare ii aft& garantia in superioritatea mo-rala i fisica a barbatului. Aa, cbiar in celumai primitivu stadiu al vietei comune, drep-tul are traseturile sale elementare elu sev ma din consciinta morall a omului sub in-fluenta impresiunilor din afara $i se maui-

*) Teranul pi boerul; miuistrul i concipistul. Seiatelege, c trebne sit tinemu emit pi de puterile

iuclinatiunile subjective. Chiar i lucrareacurat spirituall a omului depinde de la suprafat.atimpului : in epocele de trausit'une cele mai buneputeri ale unui poporu se consunitt in luptele ran,tics,

existi.

tra-

alitAtii

mirk

sA-si

;

50,

:

ei

824 STUDII ASUPRA 31.A.GHEARILOIL

festeazä sub scutul puterei fisice. La oH-cestadia inaltu de a stà omenirea, sub oH-ceforme de s'ar manif, stà ideea de dreptu acestedou6 trils6turi sunt temeiul, pe care dreptufinsult se desvolteazi.

La inceputul istoriei lor, maghiarii nu suntdeparte de stadiile primitive : trebuintele loraunt mArginite : consciinta comund se restrin-ge la marginele familiilor naturale ; atingereadintre oamenii singuratici e numai intánap-

Utoare, 0 in urma acestora, raporturile lorsociale trebueau sd. fie foarte simple. Ne-fiindu mica continuitate in raporturile lor deaceei insurA, dreptul nu putt sit capeteunu caracteru permanentu, ci a trebuitu sdremand oportunu. Dacd apoi, in acesteimprejurdri simple, totuci se isca din andin and cute unu tonffictu spre a cdrui apla-nare autoritatea pdrinteased nu era destul deputernied, vointa tatdlui se ridicit la valoa-rea ei originald prin consimtul mutualu oripronuntatu membrilor familiei. Aceste

manifestation! de voinfa comund, se intelege,no erau decat sporadice ; ele aveau locu nu-mai in casuri date 0 sub iufluenta aceloraciinapresiuui.

hat pentru eoisinnile dintre deosebitelefamilii ori grope, ele i§i ailau aplanarea, na-teralminte, numai pe calea luptelor: o con-ventiune intre (1°116 grope deosebite ar pre-supune unn studiu mai desvoltatu in cugetare.0 asemene conventinne mutual atunci ar fifostu eu putintd, dud mai multe grupe, asi-mildndu-se, prin o atingrre mai indelungatd,aa inceputu a trdi totodati §i o viata comund.

Core spunOndu formele vietei sociale (Sta-tul, familia) chemarii or prim asigurarea li-bertaVi iudividuale a omului acea, ce elu a-

fail de viata sociala nici nu ar fi pututu per-de, delatureazd numai relele, ce d n viata

aru fi pututu sd se used necesitatea a

inseci vietei sociale remane dard pe deplinnemotivata ; ea trebe sa aib o chemare deo-sebitd. AceastUt chemare o aflamu in incon-

venientul pregnantu dintre vointa subiectivdcea faptied a omuluf. In urma margini-

rii sale fisice, omul, voindu a manifestä lu-crarea sa sufleteased, pretutindenea dd de pe-dece, peste care nu poate trece. Aceste pe-dece sunt apoi adese-ori numai pentru pute-rile omului singuratieu, pre marl : deed con-du0 de unu interesu comunu mai multi oa-meni i§i voru indrepth puterile asupra lor, elese potu deldtura. §i in aceasta putintd za-ce motivul supremu al vi -tei sociale : ea areehemarea de a da omului acele conditiuni

de desvoltare, care elm singuru, afard de so-cietate, nu le-ar fi pututu aye. *)

Temeiul tuturor intereselor e instinctul deconserv are, acta trAsdturd nobild in firea o-meneascd, care e comuna in toate fiintele

vietuitoare. Intr'asta privintä omul e egalucu toate dobitoacele : doi Old se batu intreei, §i venindu lupul, faeu causa comungcontra lui ; caii se grámadescu au4 ndu ur-

.lätul i oile eadund langa stand ; and ardupldurile Americei, tigrul leapddd prada dinghiare 0 face causa comund cu mielul in-spaimantatu ; periculul eomunu face hieuele

blAnde i infuriazi mieii. A trecutu perico-

lul : cluii se naucca pentru unu osu ;

P1t! erea eis aceasta am fi chemarea tat1ui, mise pare rItlicitit: ea nu poate result& cleat din lip-a distingerei corecte, din identificarea stalului stsinsitsi vista sociaI. Nu e oare cu putintlt ca oa-meni din diferite staturi s aibit interese comune?Statul, numai fiiudu totodatit si societate centribu-esce In chemarea

al

so-

ciala

socieatii.

-

:

-

SnJUII ik8UPRA ItAGHIARILOrt. se5

ritii pascu pe intreeute si tigrul ii ureneliaebiceiul vnchiu. Asa fe asttt la flare, ash,

ia dobitoace, asa, si la emu; dael otnul

itinguru bAntuita, ela are interesu privatd,singuraticu ; dad. ADA bilatueala e camunl,

interesul e comunu. Deosebirea e numaiuna : trebuintele omulai sunt atIt de mune,hien elu nici cAnd nu le poate indestalb, fArajutorni celarlalti oament §1 numai avast&eantinitate a luptei noastre fae,e en putintl,ea vista sociall sit fie permarenta, SA nu

lie mandrimu, noi oathenll traimu, din spa-tele celoralalti : IndatA ce amu fi convitsimina ne va merge bine fare, ajutorul altora,cel mai bunu ar pArfisi mai Ant6iu societa-tea si celu mai ru ar reman4 numai spre apate esploatit mai bine foloasele positiunei

sale.

In secolul al VIII, inmultindu-se popoa-rele d'inprejurul maghiarilor, nu aflau destu-IA earbit pe pAsunele lor si din astA causA

incepurg a se imbulA din toate pArtile asu-pra grupelor maghiare, ce tileau lngi4 ()dataMaghiarii fare siliti in modu mecanicu a seconsolidit. CA aceastA consolidare a fostuecconsciutl, nici nu incape : instin-ctul de sustinere i-ar fi unitu chiar si Con-

tra vointei lor. In reactiunea lor comunl,puterile mai deosebite, voinic:i mai bravisi mai curagiosi, se alesea apoi de sinedin masa celorlalti si se puser6 in frunteca conduatori. Ar fi o naivitate adeveratemaghiarA, daci ne-ar yeni acrede, cA Al-mons si censortii sei au fostu alesi prin sn-fragiu universalu!

Aceasti nouA &sit din viata maghiarilor afostu inceputulu procesului prin care se form/

din diferitele grupe unu poporu. Cent 'mita-tea luptelor a produsa tonsciiata legAturel

tOmune hL membrii singnratici a diferiteloffatnili4 earl margittile familiilor naturale dis-Ware pe incetul in nrma atingerei neintre-rupte. Inteaceste imPrejutAri i dreptula trebuita sa pAritseascA, pe nesciute, fami-:lia si sit ectipe unu locu mai inaltu in viatisocialA. Raporturile eran mai complicate,

conflietele inai dese : trebttel ta dreptul sAvia withal decAt g fi 6 regulare consciutl araporturilor, trebuea, ca continuitatea ra-porturiler st conflictelor de aceeasi naturA sldee §i dteptului thin caracteru permanentu,ea modal aplanitrii conflictelor analoge; sitdevini o datinA, o parte comunA a gAndirelindividilor din poporu.

La toate popoarele, dreptul, dupit ce emu aesitu din familie, se asadA sub scutul simtu-lui religiosu. Venindu omul la eousciinta.

dreptului, elu i dA o origine dumnedeeascl

cearcl numai la acele persoane, pre care lecrede a fi intr'o legaturg misterioasA cu dei-rea. Asa si la maghiari, in secolul IX siX, toate eonftictele se aplanall prin taltas4:.ei eratt atAt isvorul cAt §i put.tea esecutiva

dreptului. Sfintenia, cu care-i inzestrk po-porta, era destull garaqie pentru validitateavoigei lor.

Din interesele comune, maghiatii nu cuno-sceau decAt pre acela, pre care-la sustineau inluptele lor. Asa conduatorii, in timpu depttee an aft fostu deosebiti de ceilalti eon-soti ai kr numail continuitatea luptelor apututu fact permanenti in positiunea lot%

si-la

A

e

M

I

indoiala

st-i

326 MDR ASUPRA MAGRIARILOR.

Deja din simplicitatea vietei resultä, cum-ca ace§ti oameni tot au trebuitu sa fie egali,fiindca nici until nu a avutu vre unu motivuspre a margini libertatea celuilaltu. Pelanga toata reutatea sa, omul numai atuncisa nazuesce a profità de consortil sei, dad,trebuiutele lui s'au inmultitu inteatata, incatelu, prin lucrarea sa proprie, nu le poateindestula ; de aici inainte omul incepeindestula trebuintele prin resultatele lucra-rii altora. In studial primitivu al vietiilor, toti magbiarii aveau trebuinte egale, fi-indca pan g. ce trebuintele sunt naturale, decaracteru curatu fisiologicu, ele, la diferitii

sunt, cu putina abatere, tot acelea,o inegalitate a trebuintelor incepe numai a-colo, unde trebuintele se nascu pe cale arti-ficiala. Consotii lui Almas au cunoscututrebuintele artificiale tot a§a de putin ca

Almos ins*: ei au vgnatu, au pescuitu§i §i-au pascuta yitele spre a aye cu ce-§istempe'rà foamea §i a se scuti contra vifoa-relor. Almos nu a pututu apoi mane& maimult cleat Benedeguez ; §i o pele de ursu oricalu l'a acoperitu §i pre elu.

0 dovada destul de insemnata despre

acea, cumca maghiarii au fostu unu poporuliberu, and au descalecatu in patria lop

de astaqi, ar fi §i acea, cii ei nu au avutunotiunea §i cuvenatul lzbertate" , ci an fostusiliti O. le imprumute de la vecinii lor. Fi-indu omul de la natura liberu, elu numai inlipsa acestei stari natupale, numai devenindumarginitu, poate ajunge la consciinta liber-tatii : liana atunci libertatea zace ca o co-moara nepretuita ascunsa in sufletul omului.

ate& nu ar fi intunericul, mai nu amsci c'a fostu lumina. In cele dise pang a-

ici zace cheia priceperei pentru costituti-

unea maghiara, din aceste transactiuni sim-ple spiritul poporului, sub influintele vie-

tei europene, a creatu organismul complicatu

ce-lu vedemu a4i in viata.La sosirea lor in_Ungaria, maghiarii nu au

fostu nnu poporti organisatu §i cu atat maiputin unu statu ; erau numai elementele aptespre a forma unu poporu §i unu statu. Pro-cesul formgrii a decursu la anul 1000 dupitChr. §i anume cu cea mai mare rapejunein Ungaria, fiindu maghiarii nadu§iti din toatepartile prin elementele eterogene. --La ince-putu atat Almos cat §i ceilalti conduatorinu au avutu functiuni organice cleat in lupta,in timpu de pace nu a fostu nici o legaturaorganica in poporu : fie care a hotitu dupaplacul seu privatu, earl nu dupa unu ordinusuperioru, ori conform unei decisiuni comune.

Se clice in croniccle maghiare, ca Ar-pad dupli, cucerirea Ungariei a impartitu pa-mental intre conducCtorii grupelor, liPana

incercatu a dovedl, ca cucerirea §i cu atat maimult impartirea na a avutu nici unu motivu.-Oamenii, care au venitu cu Almos, nu aufostu unu poporu, ci numai nisce grupe ete-rogene Cumanii au traitu deosebiti de cele-lalte fractiuni schitice, tocmai a§a ci

ceste intre sine. Chiar §i astit4i dupit oviata comupa de o mie de ani, poporul ma-ghiaru e eterogenu atat in limba cat §i in su-fletul seu. A§a, impartirea n'a fostu iu pa-m'entu, ci in oameni. Impartirea teritoriall411 are intelesu cleat la popoarele agricole ;maghiarii au pascutu, pe unde au aflatu ear-lag. Se intelege, cumca in aceasta cutrierarea lor, ei att fostu Iegati instinctiv de nun cercuanumitu.

oameni,

:

a-

a-si

STUDII ASUPEA MAGHIARILOR. 8:17

Paul ce barAnii, femeile, copii §i cei maipacinici dintre bArbati au pescuitu §i pAscutuvitele, partea mai cutezAtoare a inceputu aface escursiuni in terile vecine. Sufletul ne-liniscitu, consciinta de putere §i dorul de ase luptà au fostn la inceputu singurele motivece i-a impinsu la aceste aventure. Mai tärcliudup c maghiarii venir6 mai adese ori incontactu cu viata europeanl, dupg, ce vedurgsplendoarea Bizantului, bogatiile Italiei §i ale Franconiei ; se nAscur6 in ei nou6 trebu-inte, §i motivele lor i§i schimbar6 caracte-

rul. Paul acuma vestmintule lor eran dinpei de calu, lupu, ursu, leu ori leopardu, lu-crate cu foarte putinA mAiestrie ; acuma eidoreau splendoarea, de care fur6 surprin§i inaveuturile lor : Ong, acuma armele lor eraudin feru ot.elitu prin me§terul iscusitu al po-porului, izestratu cu trIsRurile artei primi-tive; acuma ei doreau miinunchiu de auru, arcucu verigi, §i buciume, la care BA poata

privi cu mAndrie. A §a a fostu asta in toateramurile vietei : in sufletele mai receptive

trebuintele artificiale au aflatu incepere. Deaici inainte viata a trebuitu sA se punA peunu altu temeiu : oamenii au inceputu a A-

unul sub aItul.

In aventurile hotesci spiritele mai deose-bite au fostu conduc6toare. Nime nu i-a a-lesu ; nime nu i-a pusu : lumea a mersu duplei, condusg fiindu de unu interesu individualu.

A§a a fostu la cele dint6i aventure : maitArgiu s'a introdusu comanda pe viata. Efoarte natural, di conduatorul §i-a tinutusie-§i cea mai mare parte din prada cl§ti-gatA, 9i iqa a pututu adAtigi, in aventurele

iitoare, §i valoarea sa economicA cAtrA

ce-a spirituall. BogAtiile facu pre oameni

inegali ; spiritele superioare domnescu sprea cti§tigh, bogAtii, i spiritele inferioare dom-nescu fiinda au bogAtii. A§a §i call-

tAtile sufletesci numai cu inceperea vietei e-conomice caNitA o insemnItate deosebitA,

mai nain4, valoarea individuatA, zace in pa-terile fisice ale omului. AtAt deosebireasufleteasc ct i bogAtiile cAftigate prin eaau trebuitu si produca o inegalitate in po-porul maghiaru.

Murindu unu omu, care prin superioritateasa spirituala s'a deosebitu de ceialalti oameni,elu nu poate lAsa fiilor sei calitAtile sale au-fletesci ; Ie lash Ans6 bogapile sale. Prin a-ceste bogItii urma§ii devinu mai puternici,fiinda ei intrunescu in manile bor resultatelelucarii mai multor oameni, §i a§a vora pla-

te domnl chiar daca calit4iIe lor sufletesciaru fi inferioare. BogAtiile ca§tigate prinvaloarea individuall nimicescu domnirea a-cestei valori §i domnescu ele in locul ei.A cesta e inceputul claselor sociale : ele antotdeauna §i pretudindene min temeiu e-economicu. Deja adoua generatiune a ma-ghiarilor din Ungaria constA din cloud pArti :din una bogatl, §i una indestulatl cu puti-nele sale resurse de traiu, din una domni-toaTe §i una care se supunek pe nesciute.Servilismu nu a fostu And ; a fostu Ansë su-

punere instinctivl.

In ori care trebuintA omeneascA avemudeosebimu dou6 trIskuri fundamentale : can-

titatea §i calitatea. Indestularea trebue sA co-respundl atAt gradului calitativu, c.t i m6-surei cautitative a trebuintei, ca ea sti. poata

O.

sk

:

ei

328 STUDII ASUPRA MAGHIARILOR. BIBLIOGRAFIE.

dellturd pofta pe deplinu. Nefiindu indestu-larea deplind, pofta se reivesce cu. o putereindoit si. indeamnd pre omu la o lucrarenoud. Aceeastä reivire poftelor d. desvol-Wei economice caracterul nenarginitu.

PAO, cdnd natura, fdrd conluerarea omuluipoate, indestuld, , atat cantltativ cdttativtrebuintele omenesci, omul nu lucreazdnu eastigtt, ci vcgeteazd oaresi cum- de pe ai pe

mäniViata econoinicd se incepe acolo, undeomul, fiind odatá olvitu de lipse, cearcd a se in-griji in modu positivu despre indestularea

trebuintelor sale. Crescendu in decursul unuitimpu mai indelungatu numerul oamenilor,ce locuescu pe aceiasi bucatä de pdmentu,trebuintele lor se vor inmulp, incdt natura,care stagneazd in productivitatea sa, nu leva mai pute indestuld singuratecele trebuinte;so voru desvoltd totodatd si ealitativ si cbiardacd natura ar put e indestuld cantitativ tre-buinOle, partea calitativa, a poftelor remdnecel putin in parte neiudestuat i afectea-

zd. necurmat sulletul omenescu : omul va fidard silitu a incepe o lucrare pre calculatdspre a ajunge la indestularea sufieteascd. A-ceastã lucrare va purcede in trei directiunideosebite omul va ingräinddi imprejurul seu

acele producte ale naturei, care in urma_ cona-positiunei lor chemice sunt apte spre a in-destuld trebuintele omenesci, va cerch asill natura sd producd, in cantitate mai maremateriele de asemenea calitate, i, pre

a face indestul pärii calitative a poftei, o-mul va modified cu incetul productele natu-

rale. **1

Incepu ul bogAiilor.**) Inceputul plistorituhti IA a culturei de pitnientu4") Ineeputul maegtriei cu frigerea de came.

Venindu maghiarii in contactu cu viata e-ropeand, flu numai multe dintre trebuintelelor cele de mai naiute se modificare, ci eiadausere cdtrd aceste totodat d. unele noue.Dacd dard chiar nici nu ar f crescutu nu-

rnrul lor, ei nu au pututu trdi numai dinNenatu, pescuitu, i asp, fare siliti a said-na, ca sd. poata mai tdrdiu secerd. Faaa tine sarad de inlluentele religiunei cresti-nesci, ce in seclul al X incept', a se resldtiintre maghiari, deja, d n positiunea topogra-fled a acestui poporu nomadu a trebuitu säresulte viata cetdteneasci.

_roan Slavici.

(Va urma)

BIBLIOGRAFIE.

Nopfile lui Ioung, traducere ed II Bucuresci,Wartha ; pr 2 1. n.

I. M. Bujoreanu. Codul Comnnalu, d. II, 1 vol.8, 1871, Bucur. Socec, Ioanid etc. pr. 6 1. n.

Lucrarile afacerei Strousberg a Ministrului definante I vol 4, 1871 Bucur. tip. statului.

S. Miheilescu, Compendiu de istoria naturall. pcl. IV prim. ed, III, I vol. 8, 1871,, Bucur. Some..pr. 1 1. n.

ferate studii politice,economice etc. 1 vol. 8, 1871, Bucur. Daniilopolupr. 4 1. 50.

Zamfirol, Franciada, poema. Cantul III, Buour.pr. 1 1. n.

G. Pavlof, Emanciparea meritului si a capaci-tatii. brosura 8 micu, ed. de luxu Iassi 1871, tip.Goldner.

M. Come qi J. Come, Revista practicit de dreptuRomauu, Brosura 11 Noemvrie, 1871, Iassi. Abo-namentu pe anu (12 brosuri) 20 1. n.

E. Bacaloglu, Elemente de fisica, i elementede algebra, Bucuresci.

Redactoru: Jacob Negruzzi. Tipografia Th. Balassan, casele Bancei.

4

si

*)

**)

i

de

Borniine,

can;

;

)

u

Jtfisianeuedilop

.