Anul XVI Nr. 2 7

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» V' pe V» an 5 » „ România şi străinătate pe an 14 franci » ' » •. » » pe Vi »n 7 ,

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin pană la 150 de cuvintp 6 cor, pană la 200 de cuvinte 8 cor.

< '• de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I E C E S A N Ă"

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile a A D M I N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Cestiunea esamenelor în adunarea generală din anul trecut a

Reuniuniei învelătorilor din diecesa Caransebeşului

între diferitele proiecte, disposiţiuni, teze şi teme ca elaborate pentru conferinţele şi re­uniunile înveţătoresci, cari precupă lumea pedago­gică de azi, a ajuns la ordinea zilei şi tema : „Cestiunea esamenelor", sau mai bine zis „Esa-menele şcolare"

Această temă o aflăm discutată şi în alte state în sinul oorporaduniior înveţătoresci şi în foile pedagogice, de asemenea şi în patria noa­stră în timpul mai recent.

Ansă la discutarea acestei teme a dat în-saş importanţa, ce o au esamenelo şcolare mai' cu samă la şcoala poporală elementară.

De ani de zile cetim şi vedem desbatori interesante asupra esamenelor şcolare în şcoa-lele poporale, cari au ajuns până la respîntii; de unde nu pot afla şi nimeri calea cea adevărată, ce duce la deslegaroa temei de sub întrebare, pentrucă discutându-se despre importanţa şi folosul esamenelor şcolare, în desvoltarea acestei teme s'a ivit întrebarea: dacă esamenele şcolare anu­ale au dreptul de esistinţă şi sunt folositoare ori nu. De o parte se susţine folosul lor, dacă se ţin în mod corespunzetoriu, de altă parte însă se susţine cassarea esamenelor anuale şi în­cheierea anului şcolariu cu o festivitate şcolară.

înainte de a vedea părerile lumei pedago­gice din afară de patria noastră în această ces-tiune ţin se amintesc, ce de altmintrelea şi este cunoscut, că această cestiune importantă pre­ocupă azi reuniunile înveţătoresci din patrie.

Reuniunea învăţătorilor din comitatul Vas a propus comitetului central al reuniunilor înve­ţătoresci din patrie, ca sa întrevină la lfccurile competente pentru sistare .: esamenelor, pe mo­tivele următoare: * ţf

a) Din ţările civilisate din apusul Europei s'au scos clin us şi din practică esamenele şcolare;

b) Prin forma de azi a esamenelor autori­tatea învăţătoriului, atât de necesară în educa-ţiune, se reduce;

c) Nu se ţine cont de adevărata însemnă­tate şi meniţiune a esamenelor ;

d) Nu se ţine cont de împrejurările locale, când se fixează termínele de esamene, prin ce aceste îşi perd toată însemnătatea;

c) E3ainciieÎ3--!î: ferma u-sitată au eentribu-esc cu nimic la ajungerea scopului, adecă la cultura generală.

Comitetul central (országos bizottság) con­siderând importanţa obecţiunilor a provocat toate reuniunile din patrie (escepţionând pe a noastră) să se pronunţe.

De această cestiune s'au ocupat 45 de reu­niuni, dintre cari:

4 reuniuni nu au aflat de motivată ştorge-rea esamenelor şi s'au pronunţat pentru susţi­nerea lor;

18 reuniuni au cerut schimbarea sistemului usitat prin prefacerea esamenului în festivitate de încheere a anului scolariu;

T 7

22 reuuiuni le-au aflat de superflue şi au cerut sistarea lor.

între reuniunile, cari au cerut schimbarea sistemului esamenelor, se află şi reuniunea în­văţătorilor dela şcoalele confesionale romano-apusene din Strigoniu.

Dacă vom cauta motivele, pe cari se razimă cererile de sistare a esamenelor, din partea celor 22 reuniuni, uşor le vom afla, dacă vom sci şi constata, că cine sunt conducătorii esamenelor dela şcoalele din reionul acelor reuniuni.

Să constatăm deci aceasta. Conducători de esamene la şcoalele comunale şi de stat, sunt

de comun oameni fără cvalificaţiune pedagogică, preciim advocaţi, medici, notari şi juzi comunali şi alţii din popor, cari fac parte în comisiunea şcolară. Aceştia au ingerat în dreptul de esa-minare al învăţătoriului şi prin această ingerinţă, în necunoscinţă. de causă, numai, au zădărnicit succesul esamenului, şi aceasta tot pe conta au­torităţii invăţătoriului, care în caşul, când şi-ar susţinea dreptul de esâminare, ar j jgn i autori­tatea conducetoriului esamenului, care ar avea de urmare un raport nefavorabil la autorităţile superioare despre esamen, iar în caşul contrariu, când ar lăsa la voia respectivului punerea întrebărilor în esamen, şcolarii neputend respUnde la întrebări resultatul nepotrivit şi nepedago­gic al esamenului s'ar altera, şi aceasta tot pe conta autorităţii inveţătoriului.

C a motive pentru sistatea esamenelor se mai aduc pregătirile, ce totdeuna se pun în miş­care cu ocasiunea esamenelor, timpul, ce se perde înzădar cu aceste pregătiri cari mai bine s'ar putea folosi pentru continuarea educaţiunei şi instrucţiunei, precum şi puţinul interes, ce-se arată în comune mai mari şi în oraşe faţa de esamene. Apoi diverginţele, ce se nasc din esamene între părinţii elevilor şi între învăţători etc.

Iată în liniamente generale şi în puţine cuvinte motivele, pe lângă cari militează aceia, cari cer ,cu toată insistinţa cassarea esamenelor şcolare.

' P r e r n l e l i d a c e s t e * s a " " ^ ^ esamenelor în şcoaîele poporale a fost sulevată în foile noastre pedagogice române; ce păreri au enunciat acele, şi cum a ajuns această temă la ordinea zilei în doauă reuniuni înveţătoresci române din patrie.

încă înainte de a se aduce legea de instruc­ţiune din anul 1868, organul pentru educatori, învăţători şi bărbaţi de şcoală, aşa numitul „Ma­gazin Pedagogic" mai apoi „Şcoala Română" şi „Şcoala Practică", foi pedagogice şi didactice pentru interesele institutelor de cultură şi ale orga­nelor acestora, iar în timpul present „ Foaia Peda­gogică" din Sibiiu — toate redactate de eminenţi bărbaţi de şcoală şi pedagogi de autoritate — au sulevat Gestiunea esamenelor, susţinendu-le ca pe o instituţiune de sine inţeleasă şi de o instituţiune ..tot aşa de veche, ca şi şcoala,* şi folositoare atât pentru şcoală şi înveţători cât şi pentru şcolari şi părinţii acestora, precum şi pentru popor.

Aceste foi ale noastre sulevând temeinic "cestiunea esamenelor şi susţinând îndreptăţirea şi necesitatea lor, au spus adevărul, că esame-nele, se vor . susţinea , cât timp vor esista şi şcoalele cu toate încercările unora de a le cassa. • în espunerele lor despre esamene, au arătat modul cum trebue esamenele întocmite, ca să corespundă pe deplin chemării; prin ce se pot

delătura unele rele şi neajunsuri, ce se pot ivi şi prin esamene accentuând, că atacurile, ce se rădică asupra esamenelor nu se refer şi nu se pot referi la chemarea şi fiinţa esamenelor, ci mai mult la modul de executare al lor.

Stând acest adevăr, în sînul reuniunilor noastre înveţătoresci române din patrie şi cu deosebiră în reuniunile învăţătoresci din provin­cia noastră metropolitană ortodoxă, nu s'a rădi­cat nici o voce în contra esamenelor, ci în con­tra esecutării lor.

Anume în reuniuna soră din diecesa Aradu­lui, în adunarea generală din anul trecut ţinută la Moneasa au ajuns în discusiune şi cestiunea esame­nelor şi anume cestiunea referitoare la dreptul de esâminare în esamenele şcolare şi încât sum îrifor. mat din sporadicele apariţiuni ale unor conducători de esâminare. Ivindu-se diverginţa de păreri, s'a dat despărţămintelor acestei reuniuni, ca să se ocupe cu ea în adunările lor de toamnă, iar în adunarea generală din anul acesta ţinută la Arad au resolvit întrebarea, că numai învăţăto-riul este îndreptăţit a pune întrebările la esamen.

Deodată cu reuniunea soră aradană şi tot în anul espirat şi reuniunea nostră învăţăto-rească din diecesa Caransebeşului • au luat în programul său de activitate pro 1899/1900 între altele şi cestiunea esamenelor relegându-o des-pârţemintelor, spre studiere şi referare. 1 Pentru 0" deşvohare maF s is temat ica-ş i -o;-înţelegere mai uşoară, comitetul central a pus cestiunea în formă de întrebări, împărţindu-o în trei grupe, cari în legătura lor logică formează un întreg clar şi complet.

întrebările sună : a) Ce meniţiune au esamenele în şcoala

poporală? b) Ce influinţă au esamenele asupra şcola­

rilor, părinţilor şi a poporului nostru? c) Cine este îndreptăţit a esamina la esa­

menele anuale ? (Va urma)

Doue esamene de model in ptopresbileratul Caransebeşului si unul iată asa

Dacă esamenele în şcoalele p r imare nu ar avea al tă î n s e m n ă t a t e de cât n u m a i aceea, ca la finea fie­cărui an, a t â t învăţător i i câ t şi şcolarii să-şi de sea­m ă în mod cinst i t şi sărbătoresc despre aceea ce au făcut şi ce au câş t igat în decursul unui an şco­lar, — t rebuesc sus ţ inu te ca o ins t i tu ţ iune folositoare pen t ru şcoalele p r imare populare chiar şî numa i din aces t punc t de vedere. v .

Dar esamenele în t re altele mai au î n s e m n ă t a t e a aceea, că prin ele d ă m cea mai b u n ă ocasiune părin­ţilor câ t şi .societăţii pes te tot a se in te resa to t m a i mul t şi a u rmăr i educaţ ia fiilor din şcoala popula ră .

M'am convins din esper in ţa proprie, câ darea de s e a m a a învăţătorii]lui şi a elevilor, făcută în public, îna in tea autor i tă ţ i i şcolare, în p re sen ţa părinţ i lor şi a colegilor, a re cea mai binefăcătoare înrîurire a t â t a s u p r a învăţător iului , c â t şi a sup ra şcolarilor. Consta­t a r ea publică p e n t r u şcolari e o pu te rn ică î ndemnare spre sîrguinţă, iar pen t ru învăţător iul consciu de chie-m a r e a sa, e cea mai p lăcu tă ocas iune a-şi vedea răs­p lă t i t rodul ostenelelor pr in conplăcerea părinţ i lor şi acelor presenţ i .

Din con t ră esamenele anua le pen t ru învăţător iul j inconsciu de chiemare , care a luat cariera învăţăto- i r ească ca speculă de esis t inţă , sun t un iad tor tură tor iu . I

Premi ţând aces tea îmi iau voie a t rece la obiet. !

Am as i s ta t în anul aces ta la mai mul te esa- i m e n e în şcoatele confesionale din protopresbi tera tul j Caransebeşului şi d in t re esamenele , la cari am asistat , a m aflat 2 de model. Am eşit dela aces te e samene m â n g â i a t şi rai-am făcut judeca ta , că dacă ar fi toţi învăţători i ca cei doi cu e samene de model, în un p a t r a i i a do secol a m face gigantice progrese. Cele doauă e s a m e n e de model au fost în scoalele confesio-nale din comunele Valeadeni şi Maciova.

Edificiul şcoalei din Valeadeni e de curând zidit. Sala de î n v ă ţ ă m â n t e corespunzătoare faţă de numă­rul şcolarilor. Când în t ră omul în sala de învă ţământ , la m o m e n t află, că cel ce îns t ru iază e omul şcoalei. Păre ţ i i sun t îmbrăcaţ i cu m a p e noi, cu tabele de intui-ţ iune, cu tabele pen t ru A. B. C. şi cu tablouri pen t ru învă ţămân tu l istoriei biblice ; acei păreţ i mai sun t în-pddobiţ i 'cu n p o r t r e t u l f împăra tu lu i ' şi regelui nostru, a mecena tu lu i Emanui l Gozsdu, a episcopului Nicolae Popea şi alui Al. Gavra. în fundul salei de î n v ă ţ ă m â n t se află dulapul bibliotecei şcolare plin de cărţ i şi al te recuis i te de învă ţământ .

La 8 oare se începe esamenul . La e samen s u n t p resen ţ i 75 elevi din 99 înscrişi dela 6—12 ani şi 6 dela 12—15 ani.

în t rebăr i le s u n t precise, respunsur i le sigure şi foarte bune. S'au propus toa te obiectele de î nvă ţ ămân t prescr ise în es tensiunea, cum o cere p lanul de in vă- i ţ âmen t , mu l ţ ămi t ă îndelungate i răbdăr i a domnului { inspector distr ictual , carele dela 8 p â n ă la 1 oară j d u p ă ameazi a u rmăr i t cu a t en ţ iune şi viu interes ! sporiul şi mersu l învă ţământu lu i din aceas tă şcoală, j

învăţă tor iu l George Că tană conscienţ ios a ş a c u m \ es te dânsul , a escela t cu resu l ta tu l esamenulu i şi d rep t espres iune a escelărei au fost cuvintele de laudă şi m u l t ă bunăvo in ţă adresa te lui de P. On. Domn pro- j topresbi ter la finea esamenului . Cuvintele de laudă a ; P . On. Domn protopresbi ter au fost confirmate de 2 j învăţă tor i şi de publicul p resen t la esamen. i

învăţă tor iu l George Că t ană din Valeadeni e mo- j dest, b lând şi fără p re tens iun i şi cu toa te aces t ea în i şcoală a re o discipl ină de admira t . Ţinuta lui la esa- j m e n e d e a m n ă şi corespunzătoare în t ru toa te omulu i | de ş coa l ă !

Nu are m u l t ă pregăt i re formală, cu toa te aces tea pr in diliginţă şi pr in voinţa s a de a se perfecţiona, a a juns a ş a de depar te , ca să p roducă mai mu l t d e c â t mul ţ i alţii cu cvalificaţie super ioară lui. Aceas tă împre-giurare dovedesce. că ţ î n t a lui e : „tot înainte"!

Un s ingur lucru a-şi a ş t e p t a dela învăţătoriul George C ă t a n ă şi a n u m e : să in t roducă în şcoala lui corul de băeţi. îmi place a crede, că diligent cum e d-sa ne va surpr inde şi cu aceas t a !

Luni în 29 Mai a. c. a m as i s t a t la e samenu l din c o m u n a Maciova. Sala de î nvă ţ ămân t .e împodo­bi tă cu flori şi cu verdeaţă . Lipsesc din aceas t ă şcoală tabelele de părete , cari se aflau în şcoala din Valeadeni . De a l t cum e corespunzătoare pen t ru număru l şcolari­lor înscrişi .

Presenţ i la e samen 50 elevi d in t re 67 înscrişi dela 6—12 ani şi 3 dela 12—15 ani.

Mi-a împus, când a m în t ra t în şcoală, cură ţen ia admirabi lă a elevilor şi t ipuri le lor de tot s impat ice .

Mi-a î m p u s şi împrejurarea, că în şcoală se aflau o mu l ţ ime de oameni , deşî era zi de lucru. Erau pă­rinţii elevilor, membri i comitetului şi epitropiei paro­hiale, cari toţi împreună cu învăţător iul George Lipo-van a ş t ep tau sosirea comisiunei esamină toare . Câteva minu te după 8 oare a. m. soseşce P, On. Domn pro­topresbi ter t rac tual , însoţi t de comisariul şcolariu con­sistorial şi de învăţătoriul dela şcoala comuna l ă din Ciuta Valeriu lonescu.

Se începe esamenul cu religiunea. S imţ iam o deosebi tă bucurie şi plăcere când vedeam, că şcolarii se în t receau un i i ' pe 'alţii î n î h v ă ţ ă m â n t a î religîunei. Succesul şi resul ta tu l obţ inut în aces t obiect de în­vă ţ ămân t dovedesce, că domnul învăţă tor iu George Lipovan are o deosebită predi lecţ iune pen t ru propu­nerea învă ţământu lu i religios. Ţînta lui e, ca din idei s ănă toase să se producă în elevi s en t imen te cura te ! Aceeaşi predilecţ iune a dovedit-o şî la p ropunerea gramat ice i r o m â n e şi la p ropunerea istoriei universale şi â patriei .

în cetire elevii învăţătoriului George Lipovan s u n t neîntrecuţ i . Cetesc la înţeles cu tonuri le sui toare şi pogorîtoare şi cu accentele , cari le r ec l amă firea limbei române .

începători i sun t ta re bine deprinşi a t â t în seri-, ere, câ t şi în cetire ! Probă despre a c e a s t a au dat-o începători i în frunte cu George Nedeloni. Acest şco­lariu e orfan de păr inţ i , desculţ , dar cu o c ă m a ş ă cu ra t ă şi încins cu o brăcirâ, mic de s ta tură , blondin şi câ t se poate de drăguţ la înfăţoşare. Scrie pe tab la m a r e frumos, cu t rasur i foarte regula te şi cu o l iniş te obicinuită lui. Desface cuvintele în silabe, silabele în sune te ca u n filosof şi ce tesce ABC-dariul din doască în doască.

Pr iv ind ma i înde lunga t la băiat , a m susp ina t şi a m zis la urechia unui vecin al meu : „Doamne, câ te ta len te în poporul nost ru r ă m â n îngropate din causa sărăciei de o pa r t e şi a indolenţei de a l t ă pa r t e !"

Din clasa a. U-a .sco-lariul Ghită, carele şedea în i un scaun separa t şi făcut a n u m i t pen t ru el, un înger de bă ia t în şcoală, dar. diavol afară de şcoală, după cum mi-s'a spus, au delectat pe toţi cu răspunsur i le lui. Cu deosebire là socoaţă e meş te r m a r e a şa încâ t a în t recu t pe toţi câţi sun t în c lasa lui.

înve ţă to r iu l George Lipovan nu e grăbi tor iu . P u n e în t rebarea cu m u l t ă maes t r ie şi n u m a i după ce a privit pe toţi şcolarii, provoacă pe unul se răspundă . Nu permi te să se p u n ă întrebăr i şcolarilor de câ t n u m a i prin el. în şcoală are o disciplină severă, dar binevoi toare şi o r ându ia l ă vrednică de densul .

Ţinuta lui la esamen e bărbă teasca si sărbătorea-scă. Are plăcere să esamineze şăzând. De as t ă da tă î n să i-a con turba t l iniştea doamnele Litsek, m a m a şi soţ ia r ăpausa tu lu i fost vice-comite Béla Litsek, cari au veni t se ospiteze la esamen . A t rebui t bietul învăţă-ţă tor iu să le ofere scaunul şi aşa a fost lipsit de p lăce rea a şedea în t reg t impul , câ t a dura t esamenul .

Urmează la rând obiect d u p ă obiect şi e samenul decurge din ce în ce tot mai bine şi sărbătoresce.

Din esamenul făcut la Maciova sa p u t u t convinge fie care, că înveţător iul George Lipovan e pă t runs de ch iemarea sa. El a dovedit că elevii posed întru ade­văr cunosc in ţe şi dester i tăţ i detai late , că pricep ceea ce sciu şi au in teres pen t ru ceea ce învaţă . A delec­t a t domnul învăţă tor iu George Lipovan oaspeţi i şi comis iunea esamină toa re cu cân ta rea bisericească şi na ţ iona lă în cor mixt . Sciu se cân t e elevii în t reagă l i turgia şi mai mul te p iese na ţ iona le . - . . „ .

Doamnele Litsek sub impres iunea esamenulu i a u dărui t 12 coroane, ca să se î m p a r t ă în t re şcolari şi şi-au e sp r ima t recunosc in ţa în mai mul te r èndur i , sub decursu l esamenulu i şi la finea lui, felicitând cu căl­du ră pe harnicul învăţător iu .

Şi eu zic, că înveţător iul George Lipovan poa te fi mângâ ia t cu desăvîrşire de ceea ce a făcut şi cu secerişul activităţ i i lui în decursul anului espi ra i !

Inv i ta tă And învă ţă tor imea la aduna rea generală a despă r ţ ămân tu lu i , convocată la Caransebeş pe ziua de 14/27 Iunie, a m mers si eu pa r t e din dator inţă , par te cu dorul să as is t la esamenele şcoalei confesionale din oraş, ficsat togmai pe ziua aceea.

Credeam, că o să văd şi să aud dela un docente orăşenesc mai mul t de cum e la noi pe sate . Dar vai a m a r m 'am înşelat în a ş t ep t a r ea m e a ! Din religiune e s a m i n a preotul Ioan Stoian în cal i ta te de catechet . Din întrebări le, cari cu anevoe le cetea din car te şi din u rmăr i rea respunsu lu i tot din carte, m ' am convins că păr intele ca teche t dela oraş Ioan Stoian nici după n u m e nu cunoaşce metodica la p ropunerea religiei. Nu a dovedit la propunere şi e samina re abso lu t nici u n in teres !

Este fără îndoială cons ta ta t , că religia, ca obiect de învă ţămân t , es te cel ma i impor t an t pen t ru educaţ ia şcolarilor. Aici mai mu l t de câ t la a l t obiect se recere, ca şcolarii sa dovedească nu n u m a i cunoscinţe , dar şî pr icepere !

Trebue să dovedească, că adevăruri le religioase s'au prefăcut în convingeri şi m a x i m e de viaţă pen t ru cuge ta rea şi manifes tarea loi ! Aşa ar t rebui să fie ! Dar cum p u t e m să cerem a ş a ceva f dela şcolarii ca-techetului , când însuşi ca techetu l n u d i s p u n e de cele ce se recer la şcolar i? Pen t ru păr in te le Ioan Stoian totul e te r ra încogni ta în ale catechisărei !

Nu mul t mai favorabil s t ă învăţă tor iu l Nicolae Velcu. Şi la el puţ in interes şi d e v o t a m e n t : d-sa nu e meş ter de a pune întrebări . Ţinuta, lui la e samen e necorespunzătoare , căci t impul de e samina re îl pe t rece tot oda tă şi cu sucitul mus ta ţe i . Nu a p ropus toa te obiectele de învă ţământ , dar nici în e s t ens iunea re­c l ama tă de p lanul de î nvă ţ ămân t . în ţe leg acum pen t ru ce şî orăşenii a ra t ă a t â t de pu ţ in în teres la e samene . Recomand învăţâţoriului Velcu să v ină la noi la sa te şi va afla ma i mu l t de cum a m aflat eu la oraş. Nu­mai la Peş te re şi Ohaba-mutnic se nu meargă, pentru-că aici se va afla iarăşi pe. s ine. La e samenu l clasei de fete nu a m asis tat , pent ru-că m 'am s ă t u r a t de cele văzute şi auzi te în' c lasa băeţ i lor !

Colegul.

Observări la respunsul Prea Cuv. Sale Dlui arhimandrit

Dr. Ilarion Puşcariu

(Continuare) ,

4. Am afirmat în obsărvări , că nu este adevăra t , că sub Teofil s'ar fi început uni rea şi a m dovedit cu c i ta te din lucrarea regretatului profesor de teologie din Sibiiu, Dr. Crişan, că toate aces te sun t neadevâra te , şi la aces te răspunde P. Cuv. Sa cu un aer de adevăra t s avan t z i c â n d : „Declar, că eu aşa de pu ţ in recunosc pe Dr. Crişan de autor i ta te istorică, pe câ t de puţ in recunosc de a ta re pe DL Dr. P. Ionescu" şi apoi îmi spune, că „ început" şi „încercări" ar fi cam tot u n a Eu susţ in, că începutul unirii es te mai mul t decâ t în­cercări de unire, căci dacă ar fi cum sus ţ ine P. Cuv. Sa, a tunci a m pu tea zice, că uni rea s'a început chiar sub metropoli tul Varlaam, pen t ru că deja pe a tunc i au început iesuiţii să lucreze pen t ru unire , ba chiar împăra tu l Leopold ii zice lui Var laam, că Români i n u m a i aşa vor pr imi drepturi , dacă se vor uni cu u n a dintre religiunile recepte.

Citatul adus d i n ' H u r m u z a c h i nu dovedesce, că sub Teofil s'a începu t unirea, pen t ru că cri t ica ser ioasă (Dr. Crişan Dr. G. Popoviciu) a dovedit pe deplin, că sinodul de sub Teofil e o minc iună to t a şa de m a r e ca şi cel dela 1700. Trebue să a v e m în vedere, că pe t impul lui Hurmuzach i nici ac tu l original al unirii nu era descoperit .

Despre sinodul de sub Teofil pu t ea să 'mi a d u c ă c i ta te şi din opul lui Hintz, da r oare nu era mai bine, ca să fie ţ i nu t cont de cercetări le serioase din t impul din u r m ă ?

Cu privire la cele 4 p u n c t e dogmat ice r ă spunde : „Eu în reprivirile mele istorice a t ingând cest iuni le n u m a i în general , a m vorbit de cele 4 punc te luând în vedere ce sus ţ in unii, a m luat no t i ţă şi de păre rea

altora, cari din cele pa t ru punc te a d m i t numa i punc tu l despre recunoascerea papei ca capul bisericii." Dacă Prea Cuv. Sa s'a angajat să elaboreze memoriul istoric, t rebuia să scie, că lucrează în numele bisericii şi avea s ă ne pres inte faptele a şa cum. corespund adevărului , da r nu să ne s p u n ă ce zic unii şi ce zic alţii, căci doară as tăzi este pe deplin consta ta t , că cele 4 punc te a u ajuns în actul de unire numai prin falsificare, prin u rmare nu este „cest iune de controversă" cum susţ ine autorul . Ce şovăesce P. Cuv. Sa în dreapta şi în s t ânga c â n d se cunoasce adevărul istoric?

Am mai amint i t , că nu este adevăra tă afirmarea, autorului , că unirea s'a încheiat la anul 1700, la care ar fi par t ic ipa t şi puţ in popor, şi aici respunde P. Cuv. S a : „în ce privesce anul 1700 indicat de mine ca t impu l uniunii, ori şi cine va observa că prin acest a n n 'am in ten ţ iona t să de termin a n u m i t a ac ţ iune din cele pe t recu te cu unirea, căci unde a fost aceas ta a m făcut 'o vorbind şi de anii 1698, ci aci am pus amil 1700 ca an epocal, şi dacă vreţi, iubilar, ce e serbat de biserica greco-catolică ca atare, şi cupr ins în cifră ro tundă, pe lângă care se grupează lucrurile pen t ru uni re" şi apoi zice autorul, că mistific lucrul. Observ, c ă în memoriul istoric nu se face nici o amint i re de anii 1697 şi 1698, ci numa i de anul 1700 şi susţ in şî a c u m . că nu e corect să luăm tot în cifră rotundă, căci a t u n c i ducem lucrurile la absu rd ; d. e. împăra tu l Trăian s'a suit pe t ron la 98 şi acum noi în lucrări istorice s ă c i tăm anu l 100, pen t ru că este r o t u n d ? Ar fi corect a ş a ceva? Apoi când seim positiv, că unirea sa în­che ia t la 1698, ce lipsă avem să luăm anul 1700?

Dar se vede. că şi P. Cuv. Sa a voit să serbeze cu unieţi i anul iubilar. Dl Dr. George Popoviciu a dovedi t a t â t de frumos şi în t r 'un mod sciinţific, că iu-bileul umeţi lor se bazează pe o minciună, iar vicariul arhiepiscopesc din Sibiiu a luat anul 1700, ca an iu­bilar sărbat de biserica greco-catolică.

Să ne închipuim, că cineva cetesce opul D-lui Dr. George Popoviciu şi memoriul istoric al D-lui Dr. Puşcariu, oare nu i va fi bă tă toare la ochi deosebirea în t re cele scrise de Dl Dr. Popoviciu, că toate se r educ la o minc iună şi cele scrise în memoriul istoric, und se recunoasce anul iubilar al uniaţilor, şi sigur, că va da c rezement celor scrise în memoriul istoric, pen t ru că es te scris din însărc inarea şi edat cu aprobarea Consistoriului metropoli tan. Ia tă de ce a m accen tua t , că Consistoriul metropol i tan n 'a fost destul de precaut la aprobare.

P. Cuv. Sa voesce să-mi dovedească, că aceea ce sus ţ in eu astăzi în pr ivinţa unirii a sus ţ inu t DSa încă pe când eram eu bâeat şi ci tează dintr 'un articol a l Telegrafului Ro mân din 1877. din care înt r 'adevăr se vede, că a tunci şi DSa a susţ inut , că poporul n 'a luat p a r t e la unire. Iau cu bucurie la cunosc in ţa că P. Cuv. Sa a sciut lucrul acesta, dar cu a t â t ma i rău pen t ru P. Cuv. Sa, că cunoasce adevărul , şi nu voesce sau nu cutează să'l şi spună sau doară abea a c u m a şi-a a d u s amin te de cele sc iu te?

5. Despre episcopul Vasilio Moga n 'a sciut dom­nul vicariu arhiepiscopesc să spună în memoriul is­toric, decât că ar fi da t episcopului uni t Bob reversalii, că ajungând episcop nu se va împotrivi propagări i unirii în t re Români şi că aces te reversali i ar fi luat forma unei capi tu la ţ iuni cons ta ta toare din 19 puncte . Apoi ma i c i tează şi dintr 'un pamflet scris de un Sârb cu ocas iunea despărţ ir i i Românilor de Sârbi, — o broşură pe care şi Şaguna a numit 'o la t impul său pamflet, — că Moga a fost s imonis t şi a ţ inut câr-c imă, dar ceva bine nu se amin tesce despre Moga.

Eu a m cerut să 'mi a re te au to ru l documente , că Moga ar fi da t reversalii , pent ru că istoria nu se scrie din auzite, ci din documen te .

Prea Cuv. Sa în r ă spuns cau t ă să-mi dovedească, că Moga înt r 'adevăr a ţ inu t cârcirnă, u n d e chiar un-chiu al P. Cuv.-Sale, care a învă ţa t cu r su l clerical, a v indut beuturâ, iar despre reversalii zice : ..Caşul es-pus de mine în no t ă .la pag.- 21 , că uniţi i c ău t a ră şi aflară în persoana lui Moga pe omul potrivit pen t ru scopurile lor, l'a is torist pe lă anu l 1885 un cand ida t de preoţie e s t r ao rdmar (moral i s t ) ' la e s â m e n în faţa comisiunei e saminâ toa re s tă tă toare din P rea sân ţ i t u l Domn episcop Nicolae Popea, a tunc i vicariu arhiepis­copesc, asesorii Zahar ie Boiu, Nicolau Cristea şi eu — spunendu-ne, ca aceas t a i-a Istorisi t'o in tocmai moşul său, care a fost preot. Am a t ins aces te ca de esemplu ; dară a t â t ea sunt , câ t voind cineva să le adune , ar scrie o car te întreagă, — lucruri cari consună cu cele ce scriu Sârbii despre Moga în b r o ş u r a g e r m a n ă ci tată . Poa te ca dl cri t ic e de părere să le a scundem, să le mai acoperim ; eu nu sUnt de aceas t ă părere. S u u m cuique" .

Dacă P. Cuv. Sa are da t ina a culege toa te curi-osităţile, ca să nu dic prostiile, din esamene , pe .car i apoi le folosesce ca documente , n u mă suprinde, că scrie în modul acesta . Dar' să-ni s p u n ă unde în lume, la care popor a mai aflat, că is toria să se scrie d u p ă cele auzi te pr in e samene ? Dacă sciam, că P. Cuv. Sa culege floricelele din esamene , îi a d u n a m destule, căci prostii de aces tea a m auzi t şi eu; în lipsă documente­lor însă nu este corect să te folosesci de astfel de apucătur i , pen t ru ca să susţini într 'o monografie eda t ă de Consistoriul met ropol i tan a t â t ea absurdi tăţ i .

Şi episcopii s u n t oameni şi oameni fiind sun t supuşi slăbiciunilor,- şi nu s'a mai pomeni t în sciinţâ, ca să amin tesc i din via ţa cuiva părţ i le cele slabe, iar' de cele bune să nu faci nici o amint i re . - De ce n u s'a ţ i nu t autorul şi la scrierea memoriului istoric de p r inc ip iu l : „suum cuique", căci DSa singur ne spune, că la toţi autorii, ba chiar şi în car tea Dsale „Istoria biser icească" pag. 61 , 62 pe lângă unele părţi rele se amintesc şi unele însuşiri personale frumoase ale lui Moga. De ce na amintit şi în memoriul istoric despre însuşirile personale frumoase ale episcopului Moga, ci ni-1 pres in tă ca pe cel mai rău om al din lume. Reco­mand P. Cuv. Sale să ce tească cu a ten ţ iune pas tora la eda tă de episcopatul un ia t din incidentul iubileului si va vedea cum scriu ei despre foştii lor episcopi. în pr ivinţa aceas ta ar pu t ea învăţa mul t dela preteni i DSale, pent ru cari bisericile noas t re nu s u n t biserici, ci s imple oratorii. Ce mai istorie minuna tă a m scrie, dacă la fiecare om a m amin t i numa i părţ i le cele slabe, cum face autorul , când vorbesce de episepii Moga, Raţiu, Ivacicoviciu şi Hacman . Din cele epuse în punc­tul aces ta va înţelege P. Cuv. Sa de ce nu mi-a plăcut , că Consistoriul metropol i tan a aproba t memoriul DSale.

(Va urma) D r . P . I o n e s c u .

Băile Herculane Sun tem în sesonul băilor.

Obosite de m u n c a anului sau chinui te de diferite boale, sufletul şi corpul cau t ă recrea ţ iune şi vindecare. Pe aces tea le oferă mai ales traiul la munte , unde na-

t u ra pune la disposiţie omului toa te frumseţile şi pu­terile sale vindecătoare .

î ncă rca t ă de asemeni frumseţi şi puter i es te valea spr intenului rîuleţ Cerna, pe ai cărui ţ e r m u n se află Băile Herculane, acele băi, cari pr in s i tua ţ ia lor natu­ra lă de o frumseţe rară, pr in bogăţ ia isvoarelor mine-ale, prin a ran jamentu l lor tecnic şi a rhi tec tonic se bu­cură de un r enume european.

Ca loc de recrea ta ţ ie Băile Herculane sun t ne­întrecute .

Ca loc de cură, isvoareîe minera le sulfuroase, sărate şi de apă dulce a câş t iga t Băile Herculane un loc de frunte în t re băile de a s e m e n e a na tură . După Dr. G. Vuia, fost medic balnear , băile aces tea sun t indi­ca te : 1. La r e u m a t i s m e de toa te formele, cari, p recum se scie, sun t de a t â t ea feluri, câ te organe şi grupuri organice are corpul ; r euma t i smul cronic al muşchi lor şi al încheieturilor, deosebite u rmăr i ale reumat i smulu i acut , nevralgii de tot soiul, da r cu deosebire cele sciatice, afecţiuni de încheieturi fără basă reumat ica , nevras teni i (s lăbiciunea nervilor), podagra (rosuri), afec­ţ iuni de ale mèduvei spinări i , umflături de picioare. 2. Paralisii generale şi par ţ ia le p â n ă nu a u r m a t dege­ne ra rea organică. 3. Boalele sifilitice, cu deosebire cele rebele, cari resis t la toa te t r a t amen te l e farmaceut ice. 4. Hidrargirosa sau Mercurialismul, când sângele este înven ina t cu argint viu. Aci apar ţ in afecţiunile prove­ni te din un t r a t a m e n t inde lunga t cu med icamen te cu deosebire metal ice. 5. Boalele femeesci: consecinţele inflamaţiunilor mitrei , a ovarielor şi poala albă, când aces tea s u n t complicate cu res tur i de exuda te . Numeroase s u n t caşuri le bolnavelor în u r m a r e a vr 'unui abor t sau a unei nasceri grele, 6. Pletora abdominală, boala persoanelor bine nutr i te , cu via ţă sedentară , cari nu fac mişcare de ajuns pen t ru a pu tea as imila nut r imentu l . Hemoroide, congestii de ficat, gâlbinarea sun t caşuri des obveniinde aici. 7. Scrofulosa, rachitismul copiilor. 8. Toate afecţianile pielei şi ale membrattelor mucoase. Cataruri cronice la gât , gâtlej, p lămâni , nări , urechi, ţ e ava udului ; afecţiuni învechi te ale ochilor. 9. Anumi te afecţiuni de beşicâ şi rinichi. 10. Malaria sau frigurile palustre. Umflături de splină. 11. Contracturi la mân i şi la piciore. 12. Reconvalescenţii după tifos, aprinderi de p lămâni , pleuresii cu exudate , rane, frânturi etc. găsesc în Băile Hercă lane cei mai pri incios loc de a se î n t r ă m a repede şi pe câ t se poa te de bine.

Varietăţ i M u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . La fondul de ajutorare

Ioan Popasu au incurs dela : Comuna biser icească din Mramorac 4 cor. ; Biserica gr. or. din Ternova 5 ; Ioan Turnia preot acolo 2 cor. Pe t ru Geju econom acolo 2 cor. ; Ep i t rop iaparoh ia lă din Moceriş 5 cor. şi colecta-din Tincova 4 cor . ; 90 fii. P r imească dăruitori i cele

mai călduroase mul ţămi te . Dr Olariu, preşedinte , Dr. ! Ionescu, cassar iu.

C o n c u r s . Subsemna tu l sena t prin aceas ta e-scrie concurs pen t ru îndeplinirea postului de prefect Ia acest internat . Pen t ru aces t post pot recurge clerici gr. or. români cu e samen de matur i t a te , sau şi alţi t ineri gr. or. români cu cvalificăţiune academică . Vor fi preferiţi acei recurenţi , cari posed perfect l imba g e r m a n ă şi cari sciu conduce corul vocal. Aceste îm­prejurări sun t deosebit a-se accen tua în recurs . Remu-nera ţ iunea anua lă a prefectului se compune din a. 0 r emunera ţ iune de 400 coroane (200 fl) b. Şi din provisiune în t reagă, şi a n u m e : locuinţă, vipt î ncă l z i t şi lumină. Recursele adjusta te cu t es t imoniu scolas­tic şi cu es t ras de botez sun t a se t r imi te p â n ă în 18 August c. n, la subsemna tu l sena t în Beiuş. Cel ales a re să-şi ocupe postul în 27 August c. n. Dat din şed in ţa senatului in ternatului , ţ i nu t ă în Beiuş, 30 Iunie 1901. Senatul internatului gr. or. român diecesan din Beiuş.

C o n c u r s . Părinţ i i , respect ive tutori i cari do resc să-şi aşeze băieţii pe anul scolast ic 1901-1902 în inter­na tu l gr. or. român diecesan din Beius, pr in a c e a s t a se a visează, ca rugări le de pr imire să le p r e sen t eze p â n ă în 18 August c. n. î n aces t in te rna t afară de tineri gr. or. români se vor pr imi şi t ineri de a l tă con­fesiune creştină, în linia p r imă gr. catolici români , p e lângă respec tarea tu turor drepturi lor lor religioase cu privire la studiul religiunei şi la biserica lor, dar î n in te rna t şi aceşti t ineri în t ru toate au a se a c o m o d a răţ iunei , disciplinei şi normelor in terne. Taxa de în­t re ţ inere pe un an — compú ta t e toa te la olaltă — e : 140 fl. (280 coroane), care se solvesce în pa t ru r a t e ant icipat ive, şi a n u m e : la înscriere, în 15 Novemvre . 1. Februar ie şi 15 Aprilie c. n., Elevii pen t ru t a x a aceas t a vor p r i m i : 1. Locuinţă . 2. Vipt, şi a n u m e : a. La dejun : un pă t ra r de litru lapte cald cu p â n e . b. La p rânz trei piese, şi a n u m e : supă de c a r n e , ca rne cu rasol şi m â n c a r e groasă cu friptură. Duminecă şi în serbători şi friptură, c. La cină doauă piese şi a n u m e : m â n c a r e groasă şi friptură, sau m â n c a r e groasă cu friptură şi aluat. 3. Spălat . 4. Luminat . 5 . încălzit . 6. Medic (medicínele sun t a-se solvi din p a r t e a respectivilor morboşi) 7. Scaldă în toa tă luna cel p u ţ i n odată. 8. Şi în fine super ior i ta tea se îngrijeşce. c a elevii pe lângă controla cea mai s t r ic tă să fie ajutoraţi în s tudiare . Elevii vor avea să aducă cu s ine : a. Cel puţ in 4 părechi de schimbnr i de pânză, sau de giolgiu. b. Cel pu ţ in 6 batiste, c. 2 părechi de încă l ţ ămin te şi 4 părechi de ciorapi sau obiele, d. Cel pă ţ in 2 c iarşa-furi (lepedee). e. 2 perini şi 4 feţe de perini. f. 1 ţol sau p lapomă. g. 1. perie de vesmin te şi 3 de încăl ţă­minte , h. 3 ş tergare şi 2 peptene , unul rar şi a l tul d e s şi i. Vesminte de lipsă (uniformă nu se va face). Nu­mai acei tîneri vor fi pr imiţ i în in ternat , cari sun t de­plini sănătoş i , ce va avea să cons ta teze medicul in­ternatului . Rugările pen t ru pr imire adjusta te : a. Cu tes t imoniul scolastic de pe anu l şc. esp i ra t şi b . Cu

es t r a s de botez sun t a-se t r imite p â n ă în 18 August c. n. la subsemna tu l sena t în Beiuş. La rugare sun t a se adresa 5 mărci cu 10 fileri. Dat din şed in ţa senatu­lui, ţ i nu tă în Beiuş. 30 Iunie 1901 : Senatul internatu­lui gr. or. român diecesan din Beiuş.

Posta Redacţiei

Dlui G. C. . ce va publica. Mai multora: Nu publicăm ce s'a trimis şi altor foi.

Concurse Pe basa decisului Ven. Consistoriu diecesan, din

14 Iulie 1900 Nr. 1827 B. ex. 1899 se escrie concurs pentru parohia de clasa a III din comunitatea C o r n e -r e v a , în protopresbiteratul Mehadiei, devenită vacantă prin moartea parohului Nicolae Bogoeviciu, cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecesană".

Emolumentele s u n t :

1. Salariu în bani gata 400 cor. 2. O sesiune parohială constatatoare din 34 jugere. 3. Cortel în natură cu o gradină intravilană. 4. Pauşal de lemne 32 cor. 5. Alte venite după funcţiuni preotesei amesurat

T i s u l u i de până aici. ... Doritorii de .a ocupa. . acest .post au. a.-.şi subşterne

recursele lor, instruate conform statului organic şi regu­lamentului pentru parohii, adresate comitetului parohial, la Prea onoratul Domn protopresbiter tractual Mihail Popoviciu în Orşova, până la terminul sus indegetat şi amesurat § 18 din acelaşi regulament, şi prelânga- preala­bila încunoscinţare a protopresbiterului concerninte, a se presenta în vre-o Duminică sau sărbătoare în s. Biserică însa în ziua de alegere.

Cornereva, în 16 Maiu 1901. 2—3 [40]

N i c o l a e T a l p e ş m. p. l a c o b T a l p e ş m. p. preşed. com. par. not. com. par.

în conţelegere cu mine : Mihail Popoviciu, m. p. pro­topresbiter.

Pe basa încuvinţăr i i Venerabilului Consistoriu d iecesan ddto 29 Maiu 1901 Nr. 3825 B ex. 1900, se escrie concurs pen t ru întregirea definitivă a postului de preot în parohia de clasa II. din T o l v a d i a proto­p re sb i t e r a tu l Ciacovei, cu te rmin de concurgere de 30 de zile dela p r ima publ icare în „Foaia Diecesană"

Emolumente le :

1. Ses iunea parohială în complex de 30 jugere şi 1281 stânjeni pă t ra ţ i .

2. Birul şi stola usua tă . Recurenţ i i sun t poftiţi a-şi înai ta recursele P rea

On. Oficiu protopresbi teral al Ciacovei şi a se p resen ta

în vre-o Duminică sau serbă toare cu prealabi la î ncun -sc in ţare a protopresbi terului concernía te în sfta biserică.

[38] 2—3 Comitetul parohial

în conţelegere cu protopresbi tera l t r ac tua l

Pen t ru întregirea postului învâ ţă to resc la şcoala gr. or. r o m â n ă confesională din c o m u n a M a r c o v e ţ , protopresbi tera tul Versetului, se escrie concurs cu ter­minul de 30 de zile dela p r ima publ icare în „Foaia Diecesană" .

Emolumente î n p r e u n a t e cu aces t post s u n t : 1. în bani ga t a salariu înve ţă toresc 600 coroane. 2 . Pen t ru lemne pe s e a m a înveţător iului 40 coroane

40 fii. 3. Pen t ru conferinţele- înveţătoresci 20 coroane. 4. Pen t ru scr iptur is t ica şcolii 20 coroane. 5 . 2 1 / 3 jugere p ă m â n t a ră tor iu de p r ima clasă,

după carele alesul are să poar te dările publ ice. ' 6. Cortel corespunzétor iu în edificiul şcolii cu

trei chilii, cuină, bucătăr ie , pivniţă, grajd pen t ru vite, cur te cu f întânâ şi g răd ina de legumi corespunză toare .

7. Dela fiecare î m o r m â n t a r e unde va fi poftit 80 fii.

Cei ce doresc a ocupa aces t post au a-şi t r imi te recursele provezute cu docomente le prescr ise şi adre­sa te comitetului parohial la oficiul Protopresbi tera l gr. ort. român al Versetului în Szrediştea-mică u. p. Nagy-Szredistye. . . . . . . .

Recurenţ i i s u n t rugaţ i a se p resen ta la biserica noas t ră în vre-o Duminecă sau serbătoare .

Marcoveţ din şed in ţa comitetului parohial ţ i n u t ă la 3/16. Iunie 1901. 2—3 [39]

P a v e l S t o i a n G e o r g e N i c o l a i e v i c i u preşed, com. par. not. com. par.

în conţelegere cu oficiul protopresbi teral .

4 Băile Herculane (Meiiadia). ( H e r k u l e s f ü r d ó , U n g a r i a ) .

S t a ţ i u n e b a l n e a r ă i n t e r n a ţ i o n a l ă i n B ă n a t situată în valea romantică a Cernei.

Aer azonic. Tot comfortul 'posibil . Lumină elec­trică. Musică mil i tară. Teatru.

V i n d e c ă r a d i c a l : reumatism cronic, podagră, răchita, hc moroide, anemia, boale de rinichi şi beşică, conturban

ale circulaţinnii sângelui, etc.

începutul sesonului la 1 Maiu. Staţiune a trenului Expres şi Orient-Expres pe linia

Budapesta-Orşova-Bucuresei. Legătură cu vapoarele danubiene .

N u m e r a l y i s i t a t o r i l o r p r e s t e 1 0 , 0 0 0 p e a n .

V a l a b i l d e l a 1 M a i u 1 9 0 1

B u d a p e s t a , ga ra de Vest (ny. p. u ) , — O r ş o v a — V e r c i o r o v a

Or. O s . E x .

I

P . I—III

P . I—III

A . I — I I

P . I — I I I

M. I I — I I I

S t a ţ i u n i l e Or. O s .

lix. I

P. I -III

P . I — I U

A. I — I I

P . I—III

1130 . 433

815 149

830 531

230 802

7OO 520

p l e a c ă s o s e s c e

B u d a p e s t a T i m i ş o a r a - I o s e f i n

s o s e s c e p l e a c ă

1950 803

• 7-115" 925

125 750

740 153

439 545

205 357

610 8Ş3

810 924 *

713 8 5 4

p l e a c ă s o s e s c e

T i m i ş o a r a - I o s e f i n L u g o ş

s o s e s c e p l e a c ă

757 6 *

747 6 j 6

712 507

738 620

115 1131

Joia

şi

D

um

inec

a

750

150 602

150 • 602

142 1242

330

639

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

Buziaş M.-Ilia Marginea M.-Ilia Buziaş

p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

0 t- c 3 '= 0 P i o

150

1242 330

1242

720

142

547 632

828 853

402 5 2 3 711 800 828

831 941

929 1029

1230 1256

9 1 0 1032 1 2 2 1

1 1 0 138 .

411 543 639

p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă s o s e s c e

L u g o ş C a r a n s e b e ş D o m a ş n i a - C o r n i a B ă i l e - H e r c u l a n e O r ş o v a

s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

644 602

345 3 l ñ

611 5 ~ 333 233 156

502 4Ó0

. 6 1 4 531 4 ~ 327 958

1123 ' 1024

844 733 655

859 907

I U 120

230 239

p l e a c ă s o s e s c e

O r ş o v a V e r c i o r o v a

s o s e s c e p l e a c ă

255 245

1259 1250

226 218

B u d a p e s t a , ga ra de Vest (ny. p. u.), — T i m i ş o a r a — B a z i a ş

M. I — I I I

7 O O 1 0 I O ~ 2 0

830

1030

P . I — I I I

815 149

2 1 0 2 2 2

1125

223 251

359 554 915

1103

310 420

1023 952

434 504

722 1046 1230

315

5 1 0 550

P . I — I I I

830 230 531 802

820

552

8Ş3 901

944

520 656

"9ÓI" 9Î5

1010 1150

424 612

2 0 ) 152 403

1033 1100

1255

1105 1144

P . I — I I I

830 230 5 3 1 8 0 2

858

1021

P . I — I I I

7001010 "520

621

456

622 653 737 9 3 0

548

6 5 8 711

815 i on

340 5O8

717 827

s I

s s

349 547

1235 1205

350 4 Î 8 6Ó5

8 3 7 907

»1120 f i 0 5 4 * 3 0 6 4-151

225

913 954

P . I — I I I

815

240 252

415

o. t/3

C

s

S t a ţ i u n i l e

p l e a c ă s o s e s c e

B u d a p e s t a T i m i ş o a r a - I o s e f i n

s o s e s c e p l e a c ă

p l e a c ă s o s e s c e

T i m i ş o a r a - I o s e f i n C h i ş o d a

s o s e s c e p l e a c ă

s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă s o s e s c e

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă

p l e a c ă s o s e s c e

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă

p l e a c ă s o s e s c e

s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

p l e a c ă s o s e s c e

s o s e s c e s o s e s c e

p l e a c ă p l e a c ă

p l e a c ă s o s e s c e

Buziaş Buziaş

p l e a c ă s o s e s c e

C h i ş o d a J e b e l

s o s e s c e p l e a c ă

Ciacova Boca Boca Ciacova

p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

J e b e l V o i t e c

s o s e s c e p l e a c ă

Gataia N.-Bogşa N.-Bog şa Gataia

p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

V o i t e c V e r ş e ţ

s o s e s c e p l e a c ă

Gataia Buziaş T.-Cubin Panciova Panciova T.-Cubin Buziaş Gataia

p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă . p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e

V e r ş e ţ I a s e n o v a

s o s e s c e p l e a c ă

Oraviţa Anina

Anina Oravita

p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

I a s e n o v a B a z i a ş

s o s e s c e p l e a c ă

P . I—III

P. I — I I I

715 9 2 5

805 753

1019

7 4 2 7.29

552

752 724

520

719 7O6

612 424

11Ş0 1010

704 554

403 152 201 217 952

1023

537 505

C O 3 I <• tu o

<D n UI ™

Q Q

«315 -j-336 »12-30 f i 105

450 404

P. I—III

125 7W 75O925

703 651

1030

P . I—III

125 710 750.925

650 620

548

930 737

619

508 3 ~

10~ 815

601 452

1235

447 4 Î 5

225

635 623 456

405 323

P . I — I I I

740 153

1257 1245

1125

> 6 "5.

c Q

O b s e r v ă r i : Oarele, ce s t au de a s t â n g a staţiunilor, să se ci tească de sus în jos; iar cele ce s t a u d e a d reap ta de jos în sus. Timpul dela 6 oare d iminea ţa pană la 5 oare si 59 minu t e sa ra este î n s e m n a t cu subl in ie rea minutelor . Or. Os. Ex .=Trenu l Orient-Ostende-Expres, A.:=Tren accelerat , P . = T r e n de pe r soane , M.=Tren mes teca t .