PLAN DE ACŢIUNE 2011-2013

GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL

CONSTRUCŢII MA ŞINI MÂRŞA

Director Maria Şinca

ARGUMENTAREA PLANULUI DE AC ŢIUNE AL ŞCOLII

* Dimidium facti, qui bene coepit, habet *

PLANUL DE AC ŢIUNE AL ŞCOLII reprezintă o necesitate de formulare a unei strategii pe termen mediu şi lung prin care acţiunile viitoare de instruire şi educaţie : • vor contribui la realizarea priorităţilor locale • vor răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor individuale • vor îmbunătăţi calitatea educaţiei şi a instruirii oferite de şcoală • vor asigurara forţa de muncă calificată în mod corespunzător în zona în care este amplasată şcoala noastră

• vor contribui la programele de formare continuă pentru tineri şi adulţi • vor lucra în parteneriat cu alte şcoli, parteneri sociali şi organizaţii autorizate în vederea

furnizării unor servicii eficiente şi dezvoltării reţelelor locale • vor asigura utilizarea eficientă a resurselor (fizice şi umane)

Toate acestea trebuie să prevină eventualele eşecuri de instruire în IPT ce pot apărea datorită evoluţiei rapide de pe piaţa forţei de muncă .

Fiecare şcoală deţine un rol distinct în cadrul planului general pentru învăţământul profesional şi

tehnic din regiune. Fiecare şcoală trebuie să înţeleagă foarte clar modul în care rolul său strategic îl completează pe cel al altor şcoli din zonă şi în ce fel acesta diferă de cel al altor şcoli.

Fiecare şcoală trebuie să contribuie pentru a asigura egalitatea şanselor indiferent de vârstă, sex, etnie, deficienţe sau situaţia socio-economică a elevilor sau de situarea geografică a acestora. Şcolile vor lucra pe baze de colaborare pentru atingerea acestui obiectiv. Directorii şcolilor, managerii, consiliile de administraţie şi personalul trebuie să analizeze:

− ce fel de şcoală este (sau doreşte să fie) − valorile care sunt importante în cadrul şcolii − pieţele cărora şcolile încearcă să li se adreseze şi dacă aceste pieţe au fost bine identificate,

având în vedere activităţile altor furnizori − dacă aceste pieţe se vor schimba în viitor − în ce fel rolul şi scopurile şcolii diferă de cele ale altor şcoli (atât publice, cât şi private) din

regiune − dacă şcoala adoptă cu adevărat principiul orientării spre client sau dacă activităţile sale au în

centru oferta − modul în care poate colabora îndeaproape cu o serie de alţi parteneri, inclusiv cu alte şcoli şi

tipul acestor parteneriate şi reţele

CUPRINS

Partea 1 – Contextul

1. Viziunea şcolii 2. Misiunea şcolii 3. Profilul prezent al şcolii 4. Analiza rezultatelor anului trecut 5. Obiectivele şi ţintele la nivel regional şi local Partea a II-a – Analiza nevoilor 1. Analiza mediului extern 2. Analiza mediului intern 3. Activităţi extraşcolare. Consiliere şi orientarea carierei 4. Analiza SWOT 5. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare Partea a III-a - Planul operaţional 1. Obiectivele şi ţintele şcolii 2. Acţiuni pentru şcoala (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele) 3. Planul de şcolarizare pentru anul 2009-2010 4. Planul de parteneriat al şcolii 5. Planul de dezvoltare profesională a personalului 6. Finanţarea planului

Partea a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului

2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

1. VIZIUNEA ŞCOLII

Grupul Şcolar Industrial Construcţii Maşini Mârşa este şi va fi o punte de trecere de la universul copilăriei şi adolescenţei la integrarea într-o comunitate prosperă. În următorii ani va deveni o organizaţie capabilă :

• Să susţină un raport benefic între restructurarea economică şi oferta de educaţie în cadrul comunităţii şi a regiunii

• Să promoveze o largă deschidere asupra problemelor şi posibilităţilor de dezvoltare durabilă , a localităţii , pentru crearea de prosperitate economică şi beneficii educaţionale şi sociale .

• Să demonstreze flexibilitate , capacitate de a se adapta şi de a reacţiona creativ şi eficient într-un mediu nesigur aflat în permanentă schimbare .

2. MISIUNEA ŞCOLII

Grupul Şcolar Industrial Construcţii Maşini Mârşa va acţiona ca factor regenerator al localităţii şi a aşezărilor limitrofe prin promovarea unor servicii educaţionale de înaltă calitate , crearea unui mediu dinamic , prietenos , responsabil şi deschis spre comunitate , integrarea în programele locale şi regionale de restructurare economică în beneficiul dezvoltării durabile a zonei. Politica educaţională a şcolii se va centra pe implicarea socio-economică , pe anticiparea cerinţelor grupurilor de interes , pe adaptarea continuă a ofertei la mediul comunitar în temeiul unor valori indispensabile rolului asumat. Valorile acestei politici a şcolii sunt:

• Calitate în instruirea în IPT • Egalitatea şanselor • Toleranţă şi respect reciproc • Responsabilitate în pregătire • Ataşament profesional , orientare spre formare continuă de-a lungul vieţii • Deschidere spre comunitatea din care facem parte • Orientare spre dezvoltare de abilităţi , puncte tari şi competenţe în acord cu imperativele

social economice • Învăţare pe tot parcursul vieţii • Spirit de echipă • Performanţă

3. PREZENTAREA ŞCOLII

Grup Şcolar Industrial Construcţii Maşini Mârşa, cel mai mare liceu din zona rurală a judeţului Sibiu, deşi s-a încadrat în categoria şcolilor dependente de o ramură industrială, în prezent căutându-şi noi direcţii de dezvoltare, are nevoie de cel puţin o scurtă istorie a sa şi a oamenilor care l-au creat şi l-au făcut ceea ce este în prezent.

Istoria liceului s-a încadrat în istoria zonei unde a apărut şi s-a dezvoltat şi a fost inevitabil marcată de o serie de factori geo-politici, umani şi economici care au determinat evoluţia şi transformarea instituţiei.

Colonia Mîrşa, fondată în deceniul a patrulea al secolului XX şi dezvoltată în anii ’60, o dată cu Întreprinderea Mecanică Mîrşa (I.M.M.), nu a avut o tradiţie în timp a învăţământului liceal şi profesional, dar a creat împrejurări favorabile pentru apariţia şi dezvoltarea liceului şi şcolii profesionale din localitate.

În istoria liceului, începută în 1961, s-au remarcat cinci mari etape de dezvoltare, fiecare dintre ele având un alt specific ce a dat o nouă orientare instituţiei de învăţământ.

TRANSFORMĂRI ÎNREGISTRATE

I. 1961-1964 (Liceul teoretic, în Avrig)

Apariţia liceului în anul 1961 a fost şi o necesitate pentru locuitorii zonei rurale cuprinsă între Sibiu (la vest) şi Făgăraş (la est), permiţând astfel copiilor din zonă accesul la cultură şi educaţie. Liceul de cultură generală şi-a avut primul sediu în comuna Avrig la 3 km de Mîrşa (actualmente oraş) şi-a primit numele după învăţatul ardelean Gheorghe Lazăr, care a contribuit, începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, la dezvoltarea învăţământului liceal românesc.

II.1964-1974 (Liceu industrial în Avrig)

Prin Hotărârea nr. 2013/26.09.1966 a Consiliului de Miniştri s-a aprobat oficial reţeaua liceelor industriale din ţară, fapt ce a determinat transformarea liceelor teoretice în licee de profil industrial.

III. 1974-1979 (Liceu industrial în Avrig-Mâr şa) În anul 1974, printr-un Ordin al M.I., Liceul teoretic “Gh. Lazăr” se transformă definitiv în

liceu industrial cu profil mecanic, menţinându-şi sediul în comuna Avrig, deşi acum apare pentru prima dată pe titulatura liceului şi localitatea Mîrşa.

În acest an, liceul trece sub patronajul I.M.M. care creează ateliere pentru desfăşurarea activităţilor profesional-practice de producţie, asigurând utilaje, materii prime şi cadre specializate. Aceste ateliere au fost acreditate să producă bunuri pe care să le poată valorifica, putând încheia chiar contracte cu unităţi economice pentru executarea diferitelor lucrări. Scopul urmărit a fost de a realiza o bună pregătire tehnico-productivă a elevilor.

IV. 1979-1989 (Liceu industrial în Mîrşa) Încă de la jumătatea deceniului opt încep să se aloce fonduri pentru construirea unui nou

sediu al liceului întrucât cel din Avrig era inadecvat activităţilor practice ale unui liceu industrial. În 1979 liceul se mută în interiorul coloniei Mîrşa, într-un sediu modern construit prin investiţiile I.M.M., rupându-se astfel total legătura cu Avrigul.

Activitatea liceului se desfăşura într-un grup de 6 clădiri: sediul liceului, pe 4 nivele (2880 m2); un internat cu 5 nivele (2203 m2); o cantină (445 m2); o sală de sport şi două corpuri de ateliere Foarte bine dotat şi echipat cu material didactic şi cu laboratoare performante, liceul a fost conceput pentru a acoperi necesarul de şcolarizare pe un areal rural cuprin între Sibiu şi oraşul Victoria.

V. După 1989 (Grup Şcolar Industrial Construc ţii Ma şini Mîr şa)

Din anul 1999 Şcoala generală Mârşa , trece sub tutela Grupului Şcolar Mîrşa , iar din anul

2000 acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Grădiniţa Mîrşa , astfel încât la această dată ,şcoala noastră este una din cele mai mari unităţi şcolare din judeţul Sibiu , care se confruntă cu mari probleme financiare , întrucât de la construcţia clădirilor şi până în prezent nu sau făcut investiţii , ci doar reparaţii curente.

După această perioadă datorită masivelor disponibilizări ivite în zonă (circa 4000) localitatea Mîrşa a devenit o zonă defavorizată socio-economic cu un număr mare de şomeri iar politica şcolii a fost regândită orientându-se şi spre micii întreprinzători particulari , în speranţa găsirii unei oportunităţi de succes socio-profesional pentru absolvenţi.

ÎN PREZENT Grupul Şcolar Mîrşa, instituţie şcolară din cadrul învăţământului tehnologic, promovează o politică

şcolară realistă şi coerentă, axată pe cererea pieţei muncii şi pe cererea beneficiarilor principali ai procesului instructiv-educativ: elevii şi familiile lor.

Scopul fundamental al acestei politici şcolare îl reprezintă îndeplinirea obiectivelor stabilite prin PLAI şi asumate prin PAS. Ca urmare, la nivelul şcolii, au fost promovate pentru toate ciclurile şi nivelurile de pregătire, profilurile căutate, viabile şi cu perspectivă de durată lungă.

Grupul Şcolar Mîrşa a cunoscut o importantă dezvoltare în ceeace priveşte baza materială ca urmare a investiţiilor:

- Phare TVET. Aceste investiţii s-au ridicat la aproximativ 400.000 euro în infrastructură (ateliere şi laboratoare) şi 500.000 euro în echipamente pentru nivelul 1 şi 2.

- Centrul de Documentare : 80.000 lei

- Sala de festivităţi ( în curs de finalizare) : 100.000 lei

De asemenea schimbările s-au concretizat şi în restabilirea locaţiilor pentru diferitele niveluri de învăţământ , astfel în acest moment funcţionăm în mai multe clădiri aparţinătoare, în modul următor:

• Clădirea gradiniţei – 6 săli de clasă, sală de mese, bucătarie . În această clădire se află şi Centrul de Documentare şi Informare (ultramodern)

• Scoală mică – 5 săli de clasă pentru clasele I-IV şi pentru învăţământul de sprijin • Clădirea liceului- cu 11 săli de clasă, 9 laboratoare dintre care 2 laboratoare de

informatică şi o sală multi media • Clădirea atelierelor cu Corpul C şi Corpul D cuprinzând 5 laboratoare tehnice • Clădirea atelierelor şcoală cupinzând 6 ateliere şcoală şi la etaj o sală de sport care

necesită reabilitare totală • Clădirea fostului internat al şcolii - dezafectat • Cantina şcolară – dezafectată total dar cuprinsă într-un proiect de reabilitare cu

transformare în sală de festivităţi

Liceu Pentru elevii care urmează cursurile liceului – zi–, obiectivul fundamental stabilit este acela de a

asigura cursanţilor însuşirea unor competenţe care să le permită ca la absolvirea acestuia, fie să se încadreze în câmpul muncii, în condiţii concurenţiale, fie să-şi continue studii în învăţământul superior.

La nivelul ciclului inferior şi superior al liceului – în cadrul Grupului Şcolar Mîrşa elevii sunt pregătiţi în următoarele profile: Tehnician proiectant CAD , Tehnician în construcţii şi lucrări publice şi Tehnician mecanic întrţinere şi reparaţii (ultimele două fiind valabile pentru ruta progresivă).

Stagii de preg ătire practic ă

Începând cu acest an şcolar , 2012-2013, elevii, la finalizarea clasei a X au putut opta pentru pregătirea într-o meserie , prin forma de învăţământ Stagii de pregătire practică. Acestea se vor desfăşura pe pe parcursul a 720 ore de pregătire tehnică teoretică şi practică. Meseria în care elevii vor dobândi competenţe este Dulgher-tâmplar –parchetar

Şcoala Postliceal ă

În cadrul Grupului Şcolar Mîrşa funcţionează Şcoala postliceală cu taxă, având o durata de pregătire de doi ani. În cadrul acesteia, cursanţii sunt pregătiţi în specializarea Tehnician devize şi măsurători în construcţii.

4. REZULTATE SCOLARE ANUL SCOLAR 2010-2011

1. REZULTATE LA ÎNV ĂȚĂTURĂ dupa corigente- an şcolar 2010-2011: 1. 1. SITUAŢIA LA ÎNV ǍŢǍTURǍ

Clasa

Înscrişi la

începutul sem. I

Rămaşi la

sfârşitul sem. I

Promovaţi

Promovaţi cu medii Procent promovabilitate

%

Cu situaţia şcolară

neîncheiată/

Corigenţi

Nescola rizati 5-

6.99 7-

8.99 9-10

I 29 23 23 5 6 12 100 - - II 30 31 30 2 15 13 97 - - 1Rep

III A 26 25 25 2 13 10 100 - - - IV 28 28 28 12 7 9 100 - - - V 24 20 19 6 5 8 97 - - 2Ab

VI 19 16 15 3 9 3 97 - - 1Rep 2Ab

VII 21 17 17 5 6 6 100 - - 4Ab VIIIA 17 18 18 - 11 7 100 - - VIIIB 18 15 15 2 9 4 100 - - 2Ab

IXA 34 30 28 15 11 2 94 - - 2Rep 3Ab

XA 25 24 22 3 16 3 92 - - 2Rep

XB 19 15 13 10 3 - 87 - - 2Rep 1Ab

XI 23 21 21 2 13 6 100 - - 1Exm.

XII 17 13 12 1 9 2 93 - - 1Rep. 4Exm.

XIIB 23 16 13 11 2 - 82 - - 3Rep 4Exm

XIIIB 12 11 10 4 6 - 91 - - 1Exm 1Rep

XI AC 22 16 16 10 6 - 100 - - 1Exm

TOTAL 387 339 325 93 147 85 96 - - 11Exm 13Rep 14Ab

XIIIA FF

33 31 30 28 2 - 97 - - 1Rep 2Exm

XIII B FF

33 31 31 30 1 - 100 - -- 2Exm

XIIIC FF

34 34 34 34 - - 100 - - -

I PL 22 12 12 - 12 - 55 - - 10Exm II PL 26 25 25 1 24 - 100 - - 1Exm TOTAL 535 472 457 186 186 85 99 - -

1.2 STAREA DISCIPLINARǍ

CLASA EFECTIV ELEVI NOTE ÎNTRE 9,99 şi 7

NOTE SUB 7

I 29 - -

II 30 1 -

III A 26 - -

IV 28 - -

V 24 4 2

VI 19 3 -

VII 21 8 -

VIIIA 17 1 -

VIIIB 18 - -

IXA 34 13 5

XA 25 10 -

XB 19 7 5

XI 23 8 1

XII 17 5 -

XIIB 23 9 3

XIIIB 12 3 6

XI AC 22 9 7

XIIIA FF 33 - -

XIII B FF

33 - -

XIIIC FF

34 - -

I PL 22 - -

II PL 26 - -

TOTAL 535 81 29

1.3 ABSENTEISM CLASA EFECTIV

ELEVI NUMĂR TOTAL

ABSENŢE

MOTIVATE NEMOTIVATE Absente / elev

I 29 - - - -

II 30 113 84 29 3.77

III A 26 - - - -

IV 28 450 325 125 16.08

V 24 2031 441 1590 84.63

VI 19 1384 639 745 72.85

VII 21 3034 1061 1973 144.48

VIIIA 17 376 313 63 22.12

VIIIB 18 2086 835 1251 115.89

IXA 34 6213 1352 4861 177.52

XA 25 3110 957 2153 124.40

XB 19 5270 893 4377 277.37

XI 23 2152 945 1207 93.57

XII 17 3747 1749 1998 220.42

XIIB 23 6058 845 5213 263.40

XIIIB 12 2213 425 1788 184.42

XI AC 22 4974 480 4494 226.09

TOTAL 387 43211 11344 31867 111.66

XIIIA FF

33 196 - 196 5.94

XIII B FF

33 - - - -

XIIIC FF

34 70 10 60 2.06

I PL 22 541 218 323 24.59

II PL 26 854 - 854 32.85

TOTAL 535 44872 11572 33300 83.88

2. STATISTICA BAC 2010, sesiunile iunie-iulie şi august- septembrie

CLASA PREZENTI MEDII 1-5,99

MEDII 6-6,99

MEDII 7-7,99

MEDII 8-8,99

MEDII 9-9,99

MEDIA 10

TOTAL PROMOVATI

PROCENT PROMOVABILITATE

XII RD 11 5 5 1 6 54,54 XIII RP 8 7 0 1 1 12,50 XIII A FF 25 14 10 1 11 44,00 XIII B FF 20 14 6 0 6 30,00 XIII C FF 23 13 9 1 10 43,47

PROMOTII ANTERIOARE

12 9 3 0 3 25,00

TOTAL 99 62 33 4 38 38,38

3. STATISTICA EVALUARE NATIONALA 2010 REZULTATE ADMITERE COMPUTERIZATĂ 2009-2010 (http://admitere.edu.ro/2011)

14

4. BAZA MATERIAL Ă

Săli de clasă - grădini ţă 6 Săli de clasă – şcoala primară 5 Săli de clasă - liceu 7 Laboratoare - liceu Informatică 3 Chimie 1 Biologie 1 Fizică 2 Cabinete şcolare - liceu Multimedia 1 Limba romănă 1 Limba engleză 1 Matematică 1 Istorie 1 Geografie 1 Electrotehnică 1 Săli de clasă – corp C 1 Cabinete şcolare – corp C Desen tehnic 1 Mecanică 1 Săli de clasă – corp D 1 Cabinete şcolare – corp D Construcţii şi lucrări publice 1 Prelucrarea lemnului 1 Atekiere pentru instruire practică Atelier sudură 1 Atelier construcţii şi lucrări publice 1 Atelier mecanic auto 1 Atelier lăcătuşerie 1 Atelier prelucrarea lemnului 1 Atelier prelucrări mecanice 1 Centru de Documentare şi Informare - CDI 1 Sală sport 1 Cancelarii 2 Teren de sport 1 Sediu server 1 Cabinet directori 2 Secretariat 2 Contabilitate 1 Arhivă 1 Caserie 1 Bucătărie grădiniţă program prelungit 1 Sală mese grădiniţă program prelungit 1 Depozit manuale 1 Grup sanitar profesori 7 Grup sanitar elevi 10 Spaţii anexe şi de depozitare 20

15

1. Situaţia spaţiilor de învăţământ

Echipa managerială s-a preocupat permanent pentru asigurarea unui climat adecvat desfăşurării procesului instructiv-educativ, drept pentru care modernizarea şi întreţinerea spaţiilor de învăţământ a stat şi stă în atenţia conducerii unităţii noastre.

Pe parcursul anului şcolar s-au executat lucrări de parchetare şi igienizare la Grădiniţă, reabilitarea grupurilor sanitare de la liceu parter şi întreţinerea spaţiilor exterioare ale clădirilor. De asemenea a fost pus în funcţiune sistemul de alarmare de la atelierele şcoală.

2. Materialele didactice

La nivelul fiecărei ariii curriculare a fost asigurată o dotare minimală cu aparatură şi tehnică de calcul, materiale didactice specifice fiecărui cabinet şi laborator Toţi elevii claselor IX-X au beneficiat de manuale gratuite ca urmare a comenzilor făcute în anul precedent, iar elevii din ciclul superior au ales şi comandat împreună cu profesorii, manualele corespunzătoare, aprobate de MECTS;

Având în vedere cerinţele unei bune desfăşurări a orelor de educație fizică, s-a improvizat o sală mică de sport în corpul D care să permită desfăşurarea orelor de educaţie fizică pe perioada iernii, deoarece sală mare de sport nu beneficiază de sistem de încălzire. . III. Resurse financiare

Proiectul de buget pentru anul financiar 2011 a fost întocmit avându-se drept indicatori de baza costul / elev/an, astfel ca pentru cheltuieli de personal CL Avrig a aprobat suma de 1.411.000lei/an financiar 2011, pentru cheltuieli materiale (utilităţi) 340.000 lei/an, burse 2.000 lei/an. La nivelul unităţii de învăţământ a fost elaborat proiectul de buget şi proiectul de achiziţii şi dotare a şcolii. Elaborarea proiectului de buget şi a proiectului de achiziţii şi dotare a unităţii şcolare s-a făcut conform normelor şi metodologiei în vigoare. Bugetul pe anul 2011 a fost întocmit la timp şi aprobat de Consiliul Local şi ISJ Sibiu(fila de buget se găseşte la serviciul Contabilitate). Au fost identificate o serie de surse extrabugetare de finanţare după cum urmează:

- Chirii 10.108,27din care chirie sala de sport 1.905 lei - Contributie gradinita 21.688 lei - Taxa postliceala si taxe acte de studii 20.999,45 lei Bugetul primit a fost repartizat pe capitole şi articole bugetare conform legii, iar fondurile

extrabugetare au fost procurate şi repartizate conform priorităţilor. Mijloacele fixe şi obiectele de inventar au fost repartizate conform planificării. La nivelul unităţii şcolare s-a realizat execuţia bugetară, dar şi planul de achiziţii şi de dotare. Au fost alocate burse şi au fost distribuite alocaţii de stat pentru elevi, abonamente gratuite dar şi alte forme de ajutor stabilite prin lege după cum urmează:

- burse sociale: – 4 elevi; - burse medicale: – 2 elevi; - bani de liceu: – 5 elevi; - abonamente elevi 200 lei

16

- abonamente profesori 49.340 lei Fondurile extrabugetare au fost utilizate conform priorităţilor stabilite în proiectele şi

programele şcolii care se găsesc la serviciul Contabilitate. Au fost încheiate actele contabile şi bilanţul la sfârşitul anului financiar şi la sfârşitul fiecărui semestru-vezi serviciul contabilitate. De asemenea, s-a realizat evaluarea planului de achiziţii şi al utilizării fondurilor extrabugetare printr-un raport anual şi inventarul anual. S-au întocmit la timp şi corect documentele şi rapoartele tematice curente, semestriale, anuale şi speciale cerute de I.S.J., M.E.C.T.S. şi autorităţile locale. Au fost întocmite şi documentele legale cu privire la managementul financiar. Documentele financiare oficiale au fost arhivate şi păstrate corespunzător - vezi arhiva şcolii. La nivelul unităţii şcolare a fost asigurată transparenţa elaborării şi execuţiei bugetare.

5. RESURSELE UMANE A. TOTAL POSTURI

Tip posturi Posturi finanţate de la buget 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 Posturi didactice titulare 23,70 25,23 24,58 14,28 Posturi didactice suplinitoare 24,02 21,74 16,38 17,28 Posturi didactice necalificaţi 4,30 2,38 3,67 1,88

TOTAL POSTURI DIDACTICE 52,02 49,35 44,63 33,44 Posturi didactice auxiliare 8,50 8,50 8,50 6,50 Posturi nedidactice 19,50 19,50 18,50 14,50

TOTAL 80,02 77,95 71,63 54,94

B. PERSONAL DIDACTIC

An şcolar

Prof. titulari

Prof. suplinitori

Calificați Necalificaţi Gr. I

Gr. II

Definitivat Master Doctoranzi Debutanţi

2007-2008

23 23 45 1 12 15 7 5 - 11

2008-2009

25 21 25 1 15 11 14 5 - 5

2009-2010

24 16 39 1 16 9 11 6 - 3

2010-2011

16 14 29 1 14 7 4 4 1 4

17

5. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

5.1.1 Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.. Tratatul de la Amsterdam 1: • Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului -

“ocuparea”) • Declară promovarea ocupării ca "problem ă de preocupare comună" a statelor membre (v.

Art. 2 al Tratatului asupra Comunităţii Europene) • Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare

În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: <<Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregatite şi adaptabile şi a unei pieţe a muncii care sa răspundă schimbărilor din economie">> Procesul Luxemburg2: Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul Naţional de Ocupare al României: PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability):

• Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

• Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi crearii a noi locuri de muncă PILONUL III: Adaptare (Adaptability):

• Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă (prin noi forme flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbare

PILONUL IV: Sanse egale (Equal opportunities): • Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi şi femei, tratamentul egal în întreprinderi,

combaterea discriminărilor în ocupare

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)

1 Tratatul de la Amsterdam: document semnat de şefii de stat şi de guvern din UE la 2 oct.1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999. Completează şi consolidează tratatele anterioare asupra CE si UE (Paris 1951, Roma 1957, Mastricht 1992). Este considerat o schiţă a principalelor probleme comunitare. 2 La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aştepte ratificarea formală a tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în direcţia adoptării unei Strategii Comune de Ocupare ("European Employment Guidelines") şi s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare si revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)

18

Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”) - limbile străine - cultura tehnologică - spiritul antreprenorial - competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional” Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000) Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

1. Noi competenţe de bază pentru toţi 2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane 3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare 4. Valorificarea învăţării 5. Regândirea orientării şi consilierii 6. Să apropiem învăţarea de domiciliu

“Procesul Barcelona” (iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002) Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010: 1. îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale si de formare profesională 2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională: 3. transparenţa sistemelor europene de educaţie si formare „Procesul Copenhaga” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002): Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

• întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională • creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională • recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor • asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):

19

• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% • cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000 • în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) • numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii

5.1.2 Contextul naţional

Priorit ăţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2010: 1. Realizarea echităţii în educaţie; 2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie; 3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a

elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale; 4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul

social, economic şi cultural; 5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă

ca dimensiune majoră a politicii educaţionale; 6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006: I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolar IV. Stimularea educaţiei permanente V. Reforma educaţiei timpurii VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării

Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnic Sistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta TVET3 atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională, de care din Regiunea Centru beneficiază 25 de şcoli începând cu Programul Phare 2001 şi 11 şcoli selectate pentru Programul Phare 2004-20064

3 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic) 4 Pentru detalii www.tvet.ro

20

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) In perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia si formarea profesională si piaţa muncii. Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane si implicit priorităţile identificate în acest domeniu. Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii si dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane. Obiectivele specifice ale POS DRU sunt: - promovarea educaţiei si formării ini ţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar si cercetare; - promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; - facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung; - dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive; - promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale; - îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; - facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue: Axa Prioritar ă 1. Educaţie si formare profesională în sprijinul creşterii economice si dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere a) Accesul la educaţia iniţială si la formarea profesională de calitate; b) Învăţământ superior de calitate; c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie si formare; d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC) e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare. Axa Prioritar ă 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii a) Tranziţia de la scoală la viaţa activă; b) Prevenirea si combaterea părăsirii timpurii a scolii; c) Acces si participare la FPC.

Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională: - Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 : Tehnologia Informaţiei şi Comunicării (TIC) pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee. - Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă

21

6. OBIECTIVE ŞI PRIORIT ĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE În urma analizării PLAI şi PRAI, au rezultat următoarele priorităţi şi obiective: PRIORIT ĂŢI, OBIECTIVE ŞI ŢINTE REGIONALE-REGIUNEA CENTRU

2009-2013 PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare Obiectiv 1.1: Identificarea nevoilor de calificare ŢINTA:

1. Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare

OBIECTIV 1.2: Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile de calificare ŢINTA:

1. Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare ( pe domenii de pregătire şi calificări)

2. Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvarea competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare

OBIECTIV 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din IPT ŢINTA: 1.Implicarea activă a şcolilor din TVET în programele de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul umanităţii OBIECTIV 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din IPT ŢINTA: 1. Implementarea unui sistem de asigurarea calităţii în IPT

PRIORITATEA 2 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere OBIECTIVE 2.1 : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă ŢINTA: 1. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

22

PRIORITATEA 3 : Reabilitarea şi modernizarea infrastucturii şi dotării şcolilor din IPT OBIECTIV 3.1 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în IPT ŢINTA :

1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)

2. Dotarea cu echipamente de instruire conform standardelor de pregătire

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT OBIECTIV 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din IPT ŢINTA:

1. Toţi profesorii participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate, începând cu anul şcolar 2006 –2007

2. Facilitarea adaptărilor şi schimbărilor din sistem prin măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din IPT

PRIORITATEA 5 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în IPT OBIECTIV 5.1 : Dezvoltarea, diversificarea eficienţei relaţiilor de parteneriat pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul IPT ŢINTA :

1. Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de Administraţie ale şcolilor 2. Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali

PRIORITATEA 6: Asigurarea acccesului în IPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie OBIECTIV 6.1: Facilitarea accesului la educaţie în ÎPT , prevenirea şi reducerea abandonului şcolar ŢINTA:

1. Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantajate 2. Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu

23

7. ANALIZA MEDIULUI EXTERN Analiza mediului extern are în vedere colectarea şi analizarea datelor privind mediul economic, socio-profesional şi geografic, precum şi implicaţiile pe care rezultatele analizelor le au în dezvoltarea şcolii. Analiza informaţiilor politice, economice, demografice şi cele privind educaţia a avut in vedere politicile şi priorit ăţile de la nivel naţional , regional şi local ( PRAI şi PLAI ) , din perspectiva implicaţiilor lor in proiectarea acţiunilor şcolii.

Colonia Mârşa a luat fiinţă în deceniul al patrulea al secolului XX odată cu construcţia şi darea în folosinţă a fabricii de armament şi muniţii , de muncitorii din Avrig şi din satele învecinate şi aparţine ca şi localităţile Bradu , Racoviţa, Sebeş, Săcădate , Glâmboaca , municipiului Avrig de care o despart 3 Km. Structura etnică a populaţiei denotă că populaţia majoritară este de naţionalitate română –91% , religia predominantă fiind cea ortodoxă . Alături de români aici convieţuiesc în bună înţelegere maghiari , germani şi rromi.

Amplasarea geografică a localităţii Mârşa şi implicit a Grupului Şcolar , singurul din zonă , face posibilă şcolarizarea elevilor proveniţi din localităţile limitrofe de pe o rază de aproximativ 25 Km.( aproximativ 19 localităţi rurale ).

Posibilităţile financiare foarte reduse ale elevilor din acest perimetru nu le permit frecventarea cursurilor unui Grup şcolar din municipiul Sibiu .Din punct de vedere demografic zona este stabilă, de exemplu numai în localitatea Mârşa , aproximativ 70% din populaţie sunt tineri cuprinşi într-o formă de învăţământ .

Transformările socio-economice din ultimii 12 ani au determinat o reorientare în politica educaţională a acestei şcoli , cu deosebire privind profilul tehnic profesional . Astfel începând cu 2003 în oferta educaţională şi profesională a şcolii apar schimbări , orientânduse spre domeniul Construcţiilor şi lucrărilor publice şi Fabricarea produselor din lemn . Direcţiile de interes pentru economia regiunii şi implicit pentru Grupul Şcolar Mârşa sunt:

• dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe • îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi locale • întărirea capacităţii forţei de muncă de a se adapta la cerinţele socio-economice • dezvoltarea zonelor rurale şi dezvoltarea turismului • protejarea şi îmbunătăţirae calităţii mediului • sprijinirea inovării tehnologiei şi crearea societăţii informaţionale

În documentele de analiză a potenţialului existent al regiunii 7 Centru , se regăsesc ca domenii de interes pentru zona Avrig-Mârşa :

• dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare de investiţii străine • concurarea industriei mecanice • resurse naturale : lemn , materiale de construcţie • industria sticlei şi a ceramicii • industria uşoară

Conform Cartei Albe pentru Dezvoltare Locală , zona Avrig-Mârşa concentrează 4,3% din industria judeţului Sibiu, unul dintre cele mai industriale judeţe ale ţării . Pe de altă parte concentrarea economică a comunităţii Avrigului pe puţine ramuri industriale şi anume :

a) fabricarea sticlei ( fabrica de sticlă Avrig )

24

b) construcţia de maşini şi subansamble auto ( S.C. Uzina Mecanică Mârşa S.A. şi S.C. Mecanica Mârşa S.A).

c) construcţiile de structuri sudate – noi pe platforma Mîrşa (SC Grande Mecanica Est SRL, SC MEVA SRL)

d) confecţii ( SC Metropolis SRL) a creat un lanţ de probleme, fiind disponibilizaţi peste 4000 de angajaţi din fosta Uzină Mecanică Mîrşa, angajaţi care nu au putut fi absorbiţi în noile firme.

Această situaţie continuă să producă o mare fluctuaţie pe piaţa forţei de muncă , o acutizare a problemelor sociale concretizată în scăderea nivelului de trai la toţi indicatorii : creşterea şomajului , scăderea venitului mediu familial , creşterea procentului de emigrare ( 30% din populaţie ).

Conform cartei Albe de Dezvoltare Locală, domeniile în care se aşteaptă o tendinţă pozitivă pentru următorii ani sunt :

- industria construcţiilor şi lucrărilor publice - industria de prelucrarea lemnului - industria confecţiilor textile - industria sticlei

Urmare a valului de restructurări din întreprinderile avrigene, şomajul a ajuns în septembrie 2008 la un procent de 8% (faţă de 6,5 % pe ţară), urmând să crească în viitorul apropiat ca urmare a unor noi restructurări prognozate pentru începutul anului 2009. Majoritatea concedierilor au vizat domeniul producţiei şi cel al industriei construcţiilor de maşini. Una dintre cauzele şomajului la persoanele de peste 45 de ani este, conform analizelor AJOFM este lipsa competenţelor corespunzatoare.

În intervalul 2007-2010 se preconizează la nivel regional o creştere cu 3,3% a ponderii industriei în PIB şi o scădere cu 3,5% a ponderii serviciilor (conf. PRAI), conducând la un echilibru relativ intre industrie şi servicii, cu un uşor avantaj al industriei. În acelaşi timp, se preconizează creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii.

Creşterea prognozată a numărului de locuri de muncă în sfera serviciilor, a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii , dezvoltarea bazei turistice în judeţ sunt argumente pentru creşterea intrărilor de populaţie în judeţ şi implicit pentru creşterea potenţială a populaţiei şcolare.

Estimările de mai sus constituie pentru şcoala noastră oportunităţi , având în vedere faptul că am dezvoltat în ultimii ani contracte de parteneriat cu IMM .

Concluzie:

Analiza dimensiunii şi structurii previzionate a pieţei muncii orientează structura şi dimensiunile ofertei noastre educaţionale din punct de vedere al calificărilor şi implicit al competenţelor specifice, în domeniile mecanic , construcţii şi lucrări publice şi prelucrarea lemnului.

Domeniile de pregătire ce se estimează a fi solicitate până în 2013 conf. PRAI si PLAI, sunt după cum urmează:

25

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

Domeniu de preg ătire

Ţinta PLAI pe domenii pt. 2013 (Niv.2)

Ţinta PLAI pe domenii pt. 2013 Nivelurile 2+3

Min. -max. (%)

Ţinta (%)

Min. -max. (%)

Ţinta medie (%)

agricultură 4%-5% 4-6 5.0%

ind. alimentară 1%-2,5% 1,8% 4-8 6.0% protecţia mediului 5%-7% 6,0% 1-2 1.5% silvicultură 0-2 1.0%

comerţ 9%-12% 10,5% 7-11 9.0%

turism şi alimentaţie 6-12 9.0% economic 7%-12% 9,5% 8-10 9.0% estetica şi igiena corpului omenesc

0%-2,5% 1,3%

1-3 2.0%

mecanică 9%-11% 10,0% 16-24 20.0%

electromecanică 22%-30% 26,0% 2-4 3.0% electronică automatizări 6%-7% 5,5% 6-8 7.0% chimie industriala 3%-5% 4,0% 0--1 0.5% materiale de construcţii 2%-3% 2,5% 0-2 1.0% electric 0,0% 3-7 5.0% construcţii, instalaţii şi lucrări publice

1%-2% 1,5%

6-12 9.0%

fabric.prod.din lemn 6%-8% 7,0% 3-5 4.0% industrie textilă şi pielărie 8%-10% 9,0% 5-9 7.0% tehnici poligrafice 0%-2% 1,0% 0-1 0.5% producţie media 0-1 0.5%

TOTAL 100,0% 100.0%

Structura pe nivele a calificărilor vizate ca domenii prioritare reprezintă o propunere de estimare procentuală a necesarului de pregătire pentru fiecare nivel. Planificarea cifrelor de şcolarizare însă trebuie să ia în calcul atât succesiunea posibilă a nivelelor de calificare pe ruta de profesionalizare prin şcoala de arte şi meserii, cât şi calificările care se vor obţine separat pe ruta liceului tehnologic. Competenţele privind planificarea carierei pe care le dezvoltăm împreună cu angajatorii vizează:

• Competenţe sociale (comunicare, relaţionare, cultul muncii, respectul pentru calitate, etc.);

• Competenţe specifice care să acopere mobilitatea ocupaţională intersectorială (producţie şi servicii);

Discuţiile cu factorii interesaţi din comunitatea locală relevă, în plus, cererea de module de instruire (proiectate parţial în CDŞ) care să formeze competenţe specifice si să permită dezvoltarea unor competenţe pentru calificări restranse dar şi organizarea unor cursuri de formare continuă a adulţilor pentru angajaţi şi şomeri.

26

La nivelul anului 2010 populaţia şcolară de clasa a VIII–a va fi de 4.564 de elevi cu aproximativ 1189 de elevi mai puţini faţă de anul şcolar 2004-2005, reprezentînd o scădere cu 20,66% şi un număr de aproape 42 de clase mai puţine.

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

Domeniu de preg ătire

Plan şcolarizare cl. IX 2010/2011

Ţinta PLAI pe domenii pt. 2013 Nivelurile 2+3

Nr. clase

Nr. elevi

% Nr. clase

Nr. elevi

%

agricultură 5 140 5.1% 1 28 1,8% ind. alimentară 8 224 8.1% 0 0 0,0% protecţia mediului 1 28 1.0% 6 168 10,5% silvicultură 0 0 0.0% 0,0% comerţ 8 224 8.1% 4 112 7,0% turism şi alimentaţie 8 224 8.1% 0,0% economic 9 252 9.1% 6 168 10,5% estetica şi igiena corpului omenesc

2 56 2.0% 1 28 1,8%

mecanică 18 504 18.2% 7 196 12,3% electromecanică 3 84 3.0% 16 448 28,1% electronică automatizări 10 280 10.1% 3 84 5,3% chimie industriala 0 0 0.0% 2 56 3,5% materiale de construcţii 1 28 1.0% 1 28 1,8% electric 5 140 5.1% 0 0 0,0% construcţii, instalaţii şi lucrări publice

7 196 7.1% 1 28 1,8%

fabric.prod.din lemn 3 84 3.0% 2 56 3,5% industrie textilă şi pielărie 10 280 10.1% 7 196 12,3% tehnici poligrafice 0.0% 0 0 0,0% producţie media 1 28 1.0% 0,0%

TOTAL 99 2772 100.0% 57 1596 100,0%

Rata abandonului şcolar la nivelul învaţământului gimnazial se menţine în limita de

0,89% , elevi care nu finalizează nici o pregătire post gimnazială, deci fără o pregătire profesională, rămânând practic în afara pieţii muncii.

În ultimii ani, tinerii absolvenţi de gimnaziu ce au optat pentru oferta noastră educaţională au fost în cea mai mare parte absolvenţi ai scolilor generale din Mârşa, Avrig şi satele limitrofe. Zonele menţionate au inregistrat o scădere demografica in perioada ultimilor ani.

27

Concluzii ale analizei demografice:

a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici, • Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane,

sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în cadrul procesului de integrare în UE). Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de:

• Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă locală şi regională.

• Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere

c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2003): • 7-14 ani: cu 17,8 % până în 2013; până în 2025 cu 29,3% • 15-24 ani: cu 28,0% până în 2013; până în 2025 cu 38,6% Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal, în care se încadrează elevii

de liceu / şcoala de arte şi meserii: • 14-18 ani: cu 37,40% până în 2015; până în 2025 cu 37,7% (faţă de 2002) Faţă de aceasta se impun:

• Măsuri la nivelul reţelei şcolare: Optimizarea alocării resurselor, prin: o Concentrarea pregătirii în şcoli viabile o Rezolvarea problemelor de acces

Optimizarea ofertei, s-ar putea realiza prin: o Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli,

care împreună să realizeze: - ofertă cuprinzătoare şi diversificată - eliminarea paralelismelor nejustificate - colaborare pentru acoperire teritorială optimă - diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţii)

În paralel cu diminuarea efectivelor de populaţie şcolară, se profilează în intervalul de analiză

2015-2025 o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii. Rezultă:

• Nevoi crescânde de formare continuă pe piaţa muncii – oportunităţi pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară !

d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani cu

24,8 % până în 2025) conduce la: • Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală

28

• Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală) e) Ponderea majoritară a populaţiei feminine (51,4% în 2007 cu tendinţă de accentuare),

reclamă: • Din partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină • Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie.

f) Populaţia rural ă. Deşi gradul de urbanizare al judeţului Sibiu este mai ridicat decât media

naţională, ponderea de peste o treime a populaţiei rurale impune o preocupare constantă pentru: • Asigurarea accesului la ÎPT în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni

g) Diversitatea etnică caracteristică regiunii şi judeţului Sibiu, implică:

• Educaţie multiculturală • Soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în

vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi dintr-o zonă)

• Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (4,17% populaţie rromă) Concluzie: Se impune o previziune realistă privind dimensiunea ofertei educaţionale, având în

vedere perspectiva scăderii populaţiei şcolare.

Şcoala noastră îşi pregăteşte propriile resurse de elevi pentru învăţământul postgimnazial dezvoltând învăţământul primar şi gimnazial. Condiţiile de studiu oferite şi calitatea actului didactic constituie pentru aceşti elevi argumente serioase în alegerea ofertei educaţionale a şcolii noastre , pentru secvenţa de instruire postgimnazială. Concluzie:

• necesitatea unui marketing eficient al resurselor umane pentru atragerea populaţiei şcolare din zonă având ca argumente:

� realizarea planului de şcolarizare în condiţii de calitate sporită faţă de unităţile de învăţământ din zona cu aceeaşi oferta educaţională

� gradul ridicat de inserţie profesională a absolvenţilor noştri.

Oferta noastră educaţională este centrată pe domeniile mecanic (40%) , construcţii şi lucrări publice (40%) şi prelucrarea lemnului ( 20% ) având în vedere evoluţia acestor calificări. Astfel fundamentarea ofertei noastre educaţionale are în vedere şi faptul că aceste domenii sunt şi vor rămâne constante în pregătirea profesională oferită de şcoala noastră, dar şi aşteptările viitorilor absolvenţi privind inserţia profesională pe piaţa muncii.

Orice plan pe termen lung poate fi supus unor imbunatăţiri. De aici şi axarea în elaborarea lui iniţială pe obiective cheie, cu posibilitatea adaptării din mers printr-un management care să evite riscurile. În această idee avem în vedere demersuri specifice pentru calificarea populaţiei şcolare care nu finalizează nici o pregătire postgimnazială şi deci, nu are nici o calificare .

Concluzie:

Am identificat nevoia de programe combinate de recuperare şcolară şi de calificare, pentru populaţia şcolară care nu finalizează nici o pregătire postgimnazială, dar şi de programe de reconversie a populaţiei adulte, prin educaţia orientată în funcţie de cerere.

29

8. ANALIZA MEDIULUI INTERN

8.1 Predarea şi învăţarea După patru ani în care şcoala a implementat sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic, beneficiind, la început, de suportul Phare-Tvet, procesul de predare-învăţare (principiul calităţii 5) a reprezentat punctul cheie. Autoevaluarea s-a făcut pe o bază solidă şi bine argumentată. Dovezile strânse sunt suficiente atât calitativ, cât şi cantitativ, fiind accesibile tuturor – fişe de observare, portofolii (elevi şi profesori), dosarul comisiei de calitate, dosarele comisiilor de specialitate, etc. Rezultatele bune înregistrate de şcoală, sistematizarea dovezilor ce reliefează aceste date, a ajutat şcoala să obţină autorizarea pentru două noi specializări, în urma unei evaluări externe ARACIP efectuate în anul şcolar 2007 – 2008. Rezultatele autoevaluării:

- nevoile elevilor din toate mediile sociale sunt recunoscute şi satisfăcute - autoevaluarea făcută pentru principiul 5, în format ÎPT, a fost de nivel mediu, iar pentru

domeniul b - eficacitate educaţională, în format ARACIP, calificativul a fost bine cu o perspectivă bună pentru foarte bine.

- majoritatea elevilor dobândesc noi competenţe care le permit acestora o adaptare rapidă şi accesul pe piaţa muncii

- metodele de evaluare folosite urmăresc promovarea egalităţii şanselor, evitarea unor atitudini discriminatorii

- folosirea unor game variate de strategii de predare şi învăţare pentru a răspunde stilurilor de învăţare individuale, abilităţilor, culturii şi motivării fiecărui elev

- informaţiile sunt furnizate în multe forme şi locuri, iar elevii au posibilitatea să analizeze alegerile făcute.

- profesorii dovedesc o bună cunoaştere a currriculum–ului şi îşi stabilesc strategiile de predare – învăţare în funcţie de standardele de pregătire profesională, de specificul fiecărui colectiv de elevi.

- la orele de instruire practică şi la cele de specialitate s-au manifestat preocupări de a dezvolta la elevi abilităţi practice

- la examenele de atestat rezultatele au fost foarte bune, dar la TSU (rezultate slabe fiind obţinute în special la clasele a 8-a) şi BAC procentul de promovabilitate a fost sub media naţională (procent tras în jos de participarea absolvenţilor învăţământului liceal progresiv)

Concluzii şi aspecte care necesită dezvoltare: - utilizarea feedback-ului şi implicarea elevilor în evaluarea progresului realizat - folosirea unor teste unice pentru fiecare disciplină la toate clasele – aplicarea planului de

îmbunătăţire propus pentru anul şcolar 2011 – 2012 şi sistematizarea înregistrărilor privind progresul elevilor

- pregătirea atentă şi suplimentară a elevilor aflaţi în situaţia participării le examene naţionale. - diminuarea numărului de elevi ce abandonează programele de învăţare şi părăsesc unitatea şcolară înainte de absolvire

- atragerea şi implicarea părinţilor în procesul de învăţare - realizarea unui program de sprijin de învăţare pentru elevii cu nevoi speciale

30

Analiza SWOT – procesul de predare-învăţare

Puncte tari - accesul la activităţile extracurriculare si

crearea condiţiilor necesare - organizaţia poate oferi un mediu sigur şi

modern pentru desfăşurarea activităţilor, precum şi un personal majoritar competent şi de calitate

- numărul lecţiilor moderne, centrate pe activitatea individuală şi de grup a elevilor, s-au înmulţit, mulţi profesori apelând la aceste metode prin folosirea pe o scară mai largă a resurselor materiale moderne şi a dotărilor de care dispune şcoala

- procesele de învăţare şi alte activităţi sunt înregistrate şi păstrate

- disponibilitatea unor cadre didactice la realizarea unei pregătiri suplimentare a elevilor

- elaborarea CDL - urilor în colaborare cu agenţi economici avizate de toţi factorii implicaţi permite dobândirea de către elevi a unor competenţe suplimentare

Puncte slabe - monitorizarea activităţii elevilor pe

parcursul desfăşurării programului de învăţare şi stabilirea unor criterii individuale şi ţinte de învăţare individuale

- utilizarea feedback-ului şi implicarea elevilor în evaluarea progresului realizat

- valoarea redusă a învăţării practice, mai ales la clasele de liceu

- absenteismul înregistrat, în special la clasele de ruta progresivă liceu

- implicarea părinţilor în urmărirea performanţelor şcolare înregistrate de copii

- întâlnirile cu caracter de orientare şi consiliere şcolară între diriginţi, consilierul educativ, directori.

Oportunit ăţi - revigorarea în zonă a industriei prin

apariţia mai multor întreprinderi şi posibilitatea angajării absolvenţilor în urma înţelegerilor cu agenţii economici, aspect ce poate motiva învăţarea

- creşterea cererii de forţă de muncă în zona Sibiu

- obţinerea de finanţări prin realizarea de proiecte şcolare cu scopul de-a ridica nivelul procesului de predare-învăţare

Ameninţări - fluctuaţia cadrelor didactice, în special

la materiile tehnice - modelele popularizate de mass-media şi

preluate de elevi şi care exclud învăţarea ca factor de succes în viaţă

- deschiderea pe piaţa muncii europene a lăsat mulţi copii singuri, cu o minimă supraveghere

- imposibilitatea stimulării cadrelor didactice cu performanţe

- instabilitatea cadrului legislativ în domeniu (în special metodologiile de examen)

31

8.2. Materiale şi resurse didactice Grupul şcolar dispune la această dată de 29 săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie,

informatică, cabinete de matematică, geografie, limba română şi limbi străine, Centru de Documentare şi Informare, cabinet multimedia, dotate cu mobiler şi echipament corespunzător şi bine întreţinute, aparatură de informatizare a serviciilor secretariat, contabilitate, precum şi ateliere de prelucrări mecanice, tamplărie, atelier auto, atelier de construcţii şi atelier de sudură reamenajate pentru asigurarea parcurgerii programelor de instruire practică în noua variantă a şcolii de artă şi meserii.

Participarea liceului nostru cu proiect în cadrul programului PHARE 2001-Coeziune Economică şi Socială, Învăţământ profesional şi tehnic a adus unităţii şcolare o finanţare externă de 500 mii euro care s-a concretizat prin reabilitarea şi amenajarea de săli de clasă şi ateliere. Dotările de aproximativ 500 mii euro care s-au realizat prin acest program au contribuit la asigurarea bazei de instruire pentru discipline ca informatica – amenajarea celui de-al treilea laborator de informatică, conectat la Internet dar şi pentru instruire practică a elevilor. Au fost investite sume importante din fonduri MEC în achiziţionarea de mobilier şcolar, numai pentru grădiniţă alocându-se suma de 20400 lei. Suplimentarea fondurilor cu peste 16000 lei va permite modernizarea şi achiziţionarea unui mobilier adecvat pentru centrul multimedia, centru de învăţare sau săli de clasă.

Prin OM nr. 4726/19.07.2006, grupul şcolar a beneficiat de finanţare în valoare de peste 78000 lei pentru dotarea laboratoarelor de biologie, fizică şi chimie, activitate încheiată cu succes, în prezent existenţa echipamentelor didactice specifice diverselor discipline permiţând, într-un procent ridicat, participarea elevilor la parcurgerea experimentală a unităţilor de învăţare. Suplimentarea acestor fonduri cu suma de 20000 lei a permis completarea dotării deja existente dar şi achiziţionarea unui modul de mecatronică în valoare de 8000 lei, în vederea amenajării unui laborator de specialitate.

De asemenea, s-a asigurat finanţarea pentru achiziţionarea de echipament sportiv, în valoare de 14.000 lei însă lipsa fodurilor proprii şi a finanţării din partea Consiliului Local nu permite amenajarea corespunzătoare a sălii de sport, activitatea desfăşurându-se în condiţii improprii. Tot din fonduri MEC, în anul şcolar 2007-2008 s-a reuşit:

- dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie cu echipamente în valoare de 20.271RON - achiziţionare carte şcolară 7.099 RON - materiale sportive 8.141RON - mobilier: 20.096 RON - reabilitare încălzire centrală: 800.000 RON

Din fonduri alocate de Consiliul Local Avrig : - şarpantă cantină: 200.000 RON - lambrisare şi parchetare săli clasă: 36.000 RON - amenajarea unui laborator de informatică: 15.000 RON - reabilitare sala de festivităţi : 80.000

Astfel, activităţile pe care profesorii noştri le întreprind la clasă se desfăşoară utilizând: • calculatorul şi soft-uri educaţionale pentru diferite discipline; • navigare pe internet; • videoproiector; • clever-board; • aparate, machete, planşe;

32

• casete video şi audio, atât în sălile de curs şi în laboratoare, cât şi în spaţii alternative – centrul multimedia, Centrul de Documentare şi Informare. De asemenea, se remarcă îmbunătăţirea fondului de carte al CDI, şcoala beneficiind de finanţare în valoare de 15.000 lei, ceea ce a permis şi actualizarea astuia, prin achiziţionarea de soft educaţional.

În ceea ce priveşte dotarea, şcoala noastră, pentru a răspunde standardelor cerute actului de învăţare, îşi propune ca în următorii ani să îmbogăţească şi să perfecţioneze dotarea cu materiale şi resurse didactice cu sprijinul comunităţii locale, prin iniţiative proprii, cu resursele atrase, prin programele finanţate de Uniunea Europeană..

Activitatea la clasă se bazează pe materiale didactice auxiliare: • standarde de pregătire profesională • curriculum pentru diferitele module studiate, • ghiduri metodologice pentru profesori şi pentru elevi, • fi şe de lucru .

Folosind toate aceste materiale şi resurse didactice care ţin cont de evoluţia diferitelor domenii, elevii pot aplica propriul lor mod de înţelegere a conţinutului, realizând „produse intelectuale” (proiecte, desene, eseuri de prezentare, teste, teme). Sub îndrumarea profesorilor, acestea au devenit şi vor deveni în mare parte resurse didactice pentru generaţiile următoare.

Surse şi dovezi: � Inventare şi dosare de achiziţii; � Rapoarte ale directorului şi responsabililor de arii curriculare; � Bilanţul contabil � Fisele de autoevaluare semestriale si anuale întocmite de cadrele didactice

Puncte tari Puncte slabe

- şcoala dispune de spaţii suficiente pentru instruire practică şi teoretică; - starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare; - existenţa cabinetelor, laboratoarelor funcţionale pentru aproape toate disciplinele; - existenţa unor resurse materiale adecvate care sprijină procesul de învăţare; - personal didactic calificat în proporţie de 100%.

- deşi biblioteca este conectată la reţeaua internet, numărul de calculatoare este insuficient; - deficienţe în pregătirea materialelor - auxilare pentru instruirea elevilor (fişe de lucru, fişe de evaluare , etc.); - dotarea încă insuficientă sau necorespunzătoare a unor cabinete şi laboratoare.

33

Oportunit ăţi Ameninţări - monitorizarea eficienta si stimularea reala a cadrelor didactice care concep, realizeaza si utilizeaza în procesul didactic materiale si resurse didactice moderne, atractive, bazate pe facilitati multimedia si softuri educationale; - descentralizare şi autonomie instituţională; - parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), ONG, firme; - existenţa unor spaţii (de exemplu laboratoarele de informatică şi unele spaţii din atelierul – şcoală) ce pot fi utilizate în scopul obţinerii unor fonduri băneşti; - posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii; - implementarea softului educational AEL, îmbunatatit si diversificat, la nivelul tuturor catedrelor, cu monitorizarea stricta a programului de desfasurare a lectiilor interactive; - stagii de abilitare curriculară prin CCD şi formările Phare TVET; - Disponibilitatea primăriei de a se implica în dezvoltarea şcolii; - accesarea programelor de finanţare (granturi, POS, fonduri MECT) - existenţa spaţiilor disponibile pentru dezvoltarea şi modernizarea procesului educaţional.

- posibilităţi reduse de finanţare de la bugetul local pentru şcoli; - scăderea capacităţii partenerilor economici de a susţine şcoala; - slaba implicare a cadrelor didactice în derularea acţiunilor în vederea accesării fondurilor oferite de către Comunitatea Europeană pentru dezvoltarea bazei materiale; - instabilitatea unei părţi a corpului profesoral motivată de condiţii materiale locative şi de transport; - scăderea prognozată a populaţiei şcolare.

34

8.3. Consilierea şi orientarea oferită elevilor Clasa Activităţi desfăşurate Nr. de

elevi consiliaţi

Eficienţă

VIII -Prezentarea planului educational si de cariera (alternative educationale privind clasele IX-X, obiective) -recomandari pe baza portofoliului personal al elevului care cuprinde:diplome si certificate obtinute, rezultate la concursuri, activitati de voluntariat, rezultate la chestionare de interese si activitati, desene -prezentarea metodologiei privind continuarea studiilor dupa finalizarea invăţământului gimnazial

30 Nr de elevi înscrşi la licee de profil

X -Prezentarea metodologiei privind continuarea studiilor dupa finalizarea invatamintului obligatoriu , nivel 1 -prezentarea ofertei educaţionale (programe şcolare,de calificare,de conversie profesionala -marketing personal (modalitati de prezentare,de redactare a unui CV,a unei scrisori de intentie,comunicare,interviu) -prezentarea unor surse formale:agentii de ocupare a fortei de munca,ziare,reviste -discutii libere intre colegi-prieteni,mass media -prezentarea caracteristicilor profesiilor (cerinte minime)

20 -nr elevi care au continuat studiile la stagii de pregătire practică

XI SAM

-Prezentarea metodologiei privind continuarea studiilor dupa finalizarea invatamintului nivel 2 -prezentarea potentialului de schimbare profesionala -marketing personal -prezentare –lumea profesiilor

22 -nr elevi care au continuat studiile -nr elevi care s-au angajat

XII Liceu

-Prezentarea ofertelor educationale pentru invatamintul superior--prezentarea si analiza unor obiective privind:calificari,competente,aptitudini necesare unor calificari,spirit de initiative -prezentarea unor surse si oportunitati de formare:centre de formare profesionala,programe de formare continua la locul de munca,programe de scurta

15 -nr elevi care au continuat studiile -nr elevi care s-au angajat

35

durata,cursuri serale,consultanta de specialitate,invatamint la distanta/frecventa redusa,studiu individual,voluntariat -prezentarea profilurilor ocupationale si autoevaluari ale carierei pe baza acestora -discutii libere privind evolutia calificarilor la nivel national si European.

8.4. Rezultatele elevilor

STATISTICA BAC 2010, sesiunile iunie-iulie şi august- septembrie

CLASA PREZENTI MEDII 1-5,99

MEDII 6-6,99

MEDII 7-7,99

TOTAL PROMOVATI

PROCENT PROMOVABILITATE

XII RD 11 5 5 1 6 54,54 XIII RP 8 7 0 1 1 12,50 XIII A FF 25 14 10 1 11 44,00 XIII B FF 20 14 6 0 6 30,00 XIII C FF 23 13 9 1 10 43,47

PROMOTII ANTERIOARE

12 9 3 0 3 25,00

TOTAL 99 62 33 4 38 38,38

8.5. Calificări şi curriculum

Grupul Şcolar Mârşa a oferit pentru anul şcolar 2011-2012 următoarele posibilităţi de calificare • prin ruta educaţională directă liceu tehnolgic:

IX- Tehnician proiectant CAD X- Tehnician proiectant CAD XI- Tehnician proiectant CAD XII - Tehnician proiectant CAD

• prin ruta educaţională progresivă

- nivelul 3 domeniul mecanic: Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii domeniul construcţii: Tehnician în construcţii şi lucrări publice

• stagii de pregătire practică domeniul construcţii:

Dulgher parchetar tâmplar

36

Oferta noastră de formare iniţială este concretizata în raport de opţiunile exprimate de elevii, consultarea părinţilor, lucrul cu agenţii economici şi cu cerinţele specifice pieţei muncii. În acest scop Curriculum în dezvoltare locală este orientat spre activitatea organizatorică şi economică, iar Curriculum la decizia şcolii vizează o mai bună pregătire socio-profesională a absolvenţilor noştri .Deşi nu avem suficienţi specialişti in construcţii şi lucrări publice, dorim să dezvoltăm această calificare, deoarece este cerută pe piaţa muncii . Acţiunile întreprinse de scoală pentru alegerea calificărilor sunt:

• studii de piaţă • studii de resurse umane referitoare la tendinţele locale • analiza pe baza de chestionare • scrisori de sprijin din partea angajatorilor • consultarea planurilor regionale de acţiune pentru învăţământ- PRAI • consultarea planurilor locale- PLAI

În stabilirea calificărilor ţinând cont de dotarea materială de care dispune şcoala, de resursele umane şi de mobilitatea profesională determinată de dezvoltarea abilităţilor cheie transferabile care vor sprijini procesul de formare continuă stabilim acţiuni specifice (vezi Planul operaţional)

8.6 Parteneriate şi colaborare

Parteneriatele Grupului Şcolar Mârşa sunt relativ numeroase, cu o arie de extindere vastă: de la cele în plan local, până la parteneriate la nivel european, cu focalizare pe :

o Asigurarea instruirii practice a elevilor o Realizarea unor activităţi din cadrul curriculumului o Desfaşurarea unor activitaţi educative şi extracurriculare o Atragerea de resurse financiare şi materiale o Inserţia profesională a absolvenţilor

Şcoala nostră colaborează cu instituţii de învăţământ, cultură şi sport din judeţ, ţară şi străinătate: - Parteneriat educaţional –Istorie / septembrie 2010/ reconfirmare prin semnarea unui nou

acord cu parteneriii educaţionali din judeţele Hunedoara şi Alba (Dragoş Curelea) - Parteneriat educaţional naţional – Domeniul Istorie / noiembrie / Şcoala cu clasele I – VIII,

Porumbacu de Jos - Realizarea unui proiect de parteneriat multilateral depus la AN în 19.02.2010 - „P.I.C.K.” /

Pilgrimages - Consciousness of the Past to Knowledge the Present (Mugur Verdeş) – 94p. - Vizita elevi/profesori Wales High School – activităţi diverse - „Expansion of the European Union” (Mugur Verdeş) - Proiectul PROMESED -„Program de educatie psihomotrica timpurie la copiii de 3-6/7 ani, in scopul adaptarii eficiente la mediul scolar”, in parteneriat cu ISJ Sibiu si Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu (Bugner Ioana)

- Săptămânii Educaţiei Globale – 16-22 noiembrie 2009, în care activităţile au fost axate pe dezbateri cu tema „Hrană pentru toţi”. La activităţi au participat elevii clasei a IX-a A, tema pusă în discuţie fiind asigurarea unei alimentaţii sănătoase.

- proiectul judeţean dedicat celebrării anului 2009 – Anul Internaţional al Cercetării şi Inovării, respectiv, Anul Internaţional al Astronomiei. Aceste activităţi au fost desfăşurate în colaborare cu colegi din alte arii curriculare şi CDI Pinocchio. (Mariana Buzuriu)

- Parteneriat cu Muzeul Astra, Biblioteca Astra, Clubul elevilor Avrig, CCD Sibiu, etc. Agenţi economici din zonă (Stanciu Sanda)

- Comorile din Ţara Oltului, august 2010

37

Relaţiile cu familiile elevilor Elevii provin în mare număr din familii defavorizate social –peste 45% iar părinţii sunt preocupaţi primordial de asigurarea mijloacelor de existenţă si mai puţin de scoala. Acestia răspund greu solicitărilor şcolii, răspund greu iniţiativelor diriginţilor existând un procent de 50% părin ţi care nu menţin contactul cu şcoala. Implicare părinţilor în luarea deciziilor, eficientizarea activităţilor comune şcoala-familie este redusă doar la nivelul Comitetului de părinţi, sau la susţinerea activităţilor extracurriculare pentru ciclul primar. In viitor prin includerea părinţilor in Consiliul de administraţie sperăm la un mai bun transfer al informaţiei si o mai bună colaborare.

Relaţii cu agenţii economici Parteneriatele cu agenţii economici sunt într-o evoluţie descendentă datorită situaţiei

economice în care ne aflăm . Ei sunt principalii beneficiari ai serviciilor educaţionale oferite de şcoală, interesaţi de forţa de muncă pregătită aici, dar şi de posibile cursuri de formare continuă pentru angajaţi dar considerăm că ne aflăm doar într-o perioadă de tranziţie.

După parcurgerea stagiilor iniţiale în atelierele şcolii, toţi elevii efectuează instruirea practică în unităţi productive, în condiţiile reale de la locul de muncă, sub indrumarea maiştrilor instructori, în baza unor convenţii bine întocmite.

.

Relaţiile cu autorităţi şi institu ţii locale

Există o legătură permanentă între şcoală şi Consiliul local al oraşului Avrig reprezentat de primar, materializată prin întâlniri lunare care au ca scop identificarea şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă şcoala.

Colaborarea cu Poliţia Avrig a permis asigurarea unui nivel mediu al disciplinei ( nu există abateri disciplinare grave ) şi a unui mediu şcolar corespunzător din punct de vedere al siguranţei elevilor . O promovare activă şi adaptarea permanentă la tendinţele economice şi cerinţele sociale sunt mijloace prin care autorităţiile şi instituţiile locale pot fi stimulate să susţină mai intens eforturile şcolii. Autorităţile locale trebuie să dezvolte programe de încurajare a agenţilor economici care colaborează cu şcolile.

Relaţii cu sindicate, patronate, asociaţii profesionale, ONG-uri Un procent de 82% din personalul şcolii sunt membri în sindicatul din învăţământul

preuniversitar SIP. Şcoala are relaţii de colaborare cu ONG-uri cu Asociaţia “Prietenii Avrigului” cu care a desfăşurat acţiuni de protecţia mediului în anul şcolar 2008 -2009. Relaţii cu alte instituţii de învăţământ şi organizaţii de formare

Un număr însemnat de cadre didactice ale şcolii noastre au beneficiat de formările continue organizate de către Casa Corpului Didactic .

Există de asemenea relaţii de colaborare cu celelalte unităţi din IPT şi un parteneriat cu Grupul Şcolar Automecanica Mediaş

38

Concluzie:

Opiniile elevilor, părin ţilor şi agenţilor economici confirmă faptul că activitatea pe care o desfăşurăm este înscrisă pe o traiectorie de dezvoltare şi implicare, iar potenţialul şcolii ne permite o permanentă reînnoire şi adaptare.

Prin asigurarea şi modernizarea bazei materiale, prin stabilitatea resurselor umane calificate şi deschise către nou, cu sprijinul Comunităţii locale, putem asigura calitatea în educaţie

9. ANALIZA SWOT

Puncte tari � Existenţa resurselor materiale moderne şi permanenta preocupare pentru modernizarea

acestora; � Spaţii suficiente pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ, la toate disciplinele şi la

toate nivelurile; � Disponibilitatea unor cadre didactice în vederea organizării şi derulării unor proiecte

educaţionale ; � Existenţa parteneriatelor cu şcoli din UE; � Coerenţa unora din politicile şcolii – calitatea, încadrarea personalului didactic etc � Parteneriate benefice cu angajatorii din zonă în vederea instruirii practice , in toate domeniile

( construcţii , mecanic , prelucrarea lemnului ) - sursa : protocoalele şi contractele cu angajatorii

� Promovabilitatea elevilor care susţin examenul de nivel 1 şi 2 este de 100% - sursa : rezultatele examenelor

� Mediul intern pentru desfăşurarea instruirii educaţionale( săli de clasă , laboratoare , ateliere ) plăcut şi bine dotat – sursa : din observaţii

� Cadre didactice interesate de programe de formare continuă � Dotare IT de performanţă � Existenţa Centrului de Documentare şi Informare � Existenţa surselor de autofinanţare

Puncte slabe � Lipsa unei politici unitare care să determine motivarea şi antrenarea elevilor în activităţile şcolare;

� Absenteism şi abandon şcolar pronunţat; � Comunicare ineficientă între ariile curriculare (Matematică-ştiinţe şi Tehnologii etc.) care să

asigure adaptarea curriculumului şi a aplicaţiilor în funcţie de profilul clasei; � Cadre didactice refractare la cerinţele învăţământului actual (întocmirea, aplicarea şi

analizarea statistică a rezultatelor testelor, întocmirea portofoliului personal sau al elevului, extinderea activităţii didactice în afara orei de curs/clasei etc.);

� Lipsa psihologului şcolar şi slaba activitate de consiliere privind cariera; � Lipsa sau prea puţine parteneriate cu parteneriate cu O.N.G.-uri, instituţii comunitare. � Relaţia profesor-elev (la unii profesori); � Implicare insuficientă a familiei elevului în problemele şcolii; � Folosirea sporadică în lecţie a metodologiilor active de predare-evaluare.

39

� Nivel crescut de abandon şcolar ( machete finale) .sursa � Şcoala nu are manuale de specialitate , în conformitate cu programa , pentru domeniile

cuprinse în oferta şcolară - sursa : din observaţii � Frecvenţă redusă a elevilor şi fluctuaţia cadrelor didactice , în domeniul mecanic şi

construcţii - sursa � Inerţia unor cadre didactice în desfăşurarea unor activităţi extracurriculare � Lipsa unei săli de festivităţi

Oportunit ăţi � Stagii de abilitare curriculară prin CCD şi formările Phare TVET � Programe de finanţare PHARE-TVET şi programe de parteneriat cu alte ţări � Îmbunătăţirea sistemului educaţional prin programul PHARE-TVET � Existenţa unei bune colaborări între şcoală şi primărie � Existenţa sprijinului din partea ISJ � Încurajarea parteneriatului social înformarea profesională � Câştigarea unor proiecte de finanţare (Phare, granturi, POS, Comenius) � Existenţa spaţiilor disponibile pentru dezvoltarea şi modernizarea procesului educaţional. � A crescut oferta locurilor pentru instruire şi a anumitor locuri de muncă (sudor) din partea

angajatorilor din zonă + sursa + propuneri de parteneriat între angajatori şi şcoală

Ameninţări � Mediul comunitar cultural sărac; � Posibilităţi reduse de finanţare de la bugetul local pentru şcoli; � Scăderea capacităţii partenerilor economici de a susţine şcoala; � Instabilitatea unei părţi a corpului profesoral motivată de condiţii materiale locative şi de

transport; � Amplificarea emigraţiei sau a abandonului şcolar ca efect al scăderii nivelului de trai; � Frecvenţa modificărilor legislative; � Scăderea populaţiei şcolare; � Tendinţe sociale negative în comunitate: vulgaritate, lipsa simţului civic, egoismul,

inversarea scării de valori, accentuarea comportamentului violent; � Exodul unui segment relativ tânăr al populaţiei oraşului spre tări din U.E. (conduce pe copii

la abandon şcolar); � Nivelul tot mai scăzut de cunoştinţe al elevilor din anii terminali; � Diminuarea motivaţiei pentru învăţare aelevilor; � Lipsa de interes a angajatorilor pentru problematica din şcoală (CDL, programe şcolare,

calificări, etc.; � O anume lipsa de coerenţă a reformei; � Numărul tinerilor din zonă , cu vărste cuprinse între 14 şi 19 ani a scăzut şi va scădea în

continuare - sursa : observaţii in teren cu ocazia promovării ofertei educaţionale 2008 - 2009 � Numărul fetelor mai mare decât al băieţilor ( domeniile de instruire se adresează în principal

băieţilor - sursa : observaţii in teren cu ocazia promovării ofertei educaţionale 2008 – 2009

PRIORITATILE DE DEZVOLTARE

AN SCOLAR 2011-2012

40

PRIORITATI

OBIECTIVE STRATEGICE REZULTATE ASTEPTATE

1.Dezvoltarea capacitatii de

orientare scolara si

profesionala

1.1 Dezvoltarea competentelor

profesorilor consilieri, diriginti in

utilizarea unor competente

Elaborarea de suporturi

informationale pentru diriginti

Pregatirea profesorilor in orientare

si consiliere specifice

1.2Valorificarea fiecarei discipline in

cunoasterea lumii ocupatiilor Pregatirea profesorilor ca

formatori

Imbunatatirea abilitatilor

profesionale ale profesorilor

2.Dezvoltarea

parteneriatului scoala-

comunitatea locala

2.1 Formarea abilitatilor pentru

cresterea eficientei lucrului in

parteneriat cu comunitatea locala

Consolidarea pozitiei scolii in

comunitate

Realizarea de parteneriate

durabile 2.2 Dezvoltarea relatiilor de parteneriat

la nivel judetean

2.3 Dezvoltarea relatiilor de

parteneriat la nivel international

3. Prevenirea si reducerea

absenteismului si

abandonului scolar

3.1 Facilitarea accesului la educatie

pentru elevi din grupuri dezavantajate

Studierea grupelor de risc

Dezvoltarea unor strategii de

actiune 3.2 Intocmirea unui plan de masuri

4.Imbunatatirea calitatii

actului de predare-invatare

4.1 Cunoasterea si aplicarea metodelor

modern de invatare

Identificarea stilirilor de invatare

Identificarea si promovarea

strategiilor de predare noi, la

nivelul catedrelor 4.2 Cunoasterea planurilor cadru si a

curriculelor

Parcurgerea cursurilor de formare

Dezvoltarea abilitatilor de utilizare

a calculatorului

5.Dezvoltarea gustului

pentru lectura

5.1 Crearea conditiilor pentru o lectura

de calitate

Marirea numarului de elevi care

frecventeaza biblioteca in scopul

lecturii de placere

5.2 Concertarea actiunilor dintre

documentarist si cadrele didactice

pentru dezvoltarea gustului pentru

lectura

Proiecte pe tema enuntata

6. Reabilitare, modernizare

, dotare

6.1 Imbunatatirea conditiilor de

invatare

Dotare laboratoare

Dotare CDI

7. Corelarea ofertei scolii cu

nevoile de calificare

7.1Identificarea nevoilor de calificare Rapoarte in urma chestioanarii

agentilor economici

7.2Diversificarea ofertei educationale Implementarea unui sistem de

asigurarea calitatii

7.3 Asigurarea calitatii serviciilor oferite

8. Dezvoltarea serviciilor de

documentare

8.1 Intocmirea unui plan de masuri la

nivel CDI Mirsa

Marirea numarului de cadre

didactice care acceseaza CDI Mirsa

41

PLANURI OPERAŢIONALE

42

PLAN DE ŞCOLARIZARE PROPUS ÎN ANUL ŞCOLAR 2011-2012

Forma de invăţământ

Filiera, profilul Domeniul preg ătirii de bază

Specializare Limba de predare Număr de clase

Liceu zi – clasa IX-a Tehnologica – Tehnic

Mecanic Tehnician proiectant CAD

Română 1

Mecanic Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii

Română 1

Clasa a XII-a ruta progresivă zi

Tehnologica – Tehnic

Mecanic Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii

Română 1

Stagii de pregătire practică

Tehnologica – Tehnic

Constructii, instalatii si lucrari publice

Dulgher –tamplar-parchetar

Română 1

43

PROIECŢIE PLANURI DE ŞCOLARIZARE 2012-2013; 2013-2014

Domeniul de preg ătire

2012-2013 2013-2014

mecanică 1 1 construcţii, instalaţii şi lucrări publice

1 1

44

Obiective, ţinte, priorit ăţi Viziune: În anul 2013, Grupul Şcolar Industrial Construcţii Maşini Mârşa va beneficia de un învăţământ profesional şi tehnic consolidat, eficient,

orientat către piaţă şi adaptat nevoilor în schimbare ale comunităţii locale şi aspiraţiilor individuale >

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere Obiectiv : 1. Facilitarea accesului la educaţie şi la găsirea unui loc de muncă Ţinta: Creşterea calităţii serviciilor de orientare şi consiliere Context: In condiţiile în care piaţa muncii este într-o continuă schimbare, în condiţiile în care se studiază pe termen lung evoluţia acestei pieţe este absolut necesar ca viitorii absolvenţi să fie informaţi despre posibilităţile şi oportunităţile existente. De asemenea alegerea unei viitoare şcoli sau a unei viitoare profesii este important să se facă abia după ce aceasta este cunoscută. La acţiunea de orientare şi consiliere este absolut necesar sa participe si un psiholog şcolar.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile) Data până la care vor fi finalizate

Persoana/ persoanele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

� Colaborarea cu CJAPP si cabinetele de orientare si consiliere din celelalte şcolii din reţea pentru diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor

Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu 2011-2012 pentru elevii din clasele terminale (VIII, X şi XI , XII/XIII ciclul sup.al liceului

permanent Director Consilier educativ

� Colaborare cu CJAPP pentru proiectarea şi implementarea unei metodologi unitare de investigare a opţiunilor elevilor

Realizarea unei proiectării

eficiente a ofertei educaţionale

Noiembrie 2011

Director

� Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi consiliere pentru:

- clasele a VII-a, VIII-a: calificări - cariera profesională

- cl. a VIII-a: oferta de formare la

Reducerea numărului de elevi

transferaţi sau care îşi exprima

Octombrie 2011

Director

45

nivel judeţean - clasa a X-a SAM, a XI-a anul de

completare: alternative de angajare şi/sau de continuare a studiilor

aceasta dorinţă dupa repartiţii

Reducerea abandonului şcolar determinat de incompatibilitatea elevului cu meseria aleasă

� Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT

Martie 2012 Responsabil arie curriculară Tehnologii

� Colaborarea şcolilor în reţea pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT

Martie 2012 Director

46

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea de parteneriate eficiente în ÎPT pentru o formare profesională de calitate. Obiectiv: Creşterea implicării active a partenerilor sociali în desfăşurarea procesului de formare în sistemul ÎPT. Ţinta: 1) Asigurarea unei baze de date reale legate de direcţia de dezvoltare a forţei de muncă în zonă 2) Identificarea problemelor individuale şi de grup Context: Într-un material structurat pe situaţia parteneriatului la şcolile din Programul Phare TVET, s-a constatat că - 8% nu au indicat nici un partener social reprezentat în CA - 48% din şcoli nu au nici un agent economic nominalizat în CA - numai 8% din scolile respective au mai mult de un reprezentant al agenţilor economici în CA, în condiţiile în care marea lor majoritate au mai multe domenii de calificare în oferta curentă a şcolii. Având în vedere criteriile de relevanţă, după care au fost selectate aceste şcoli în cadrul Programului, este de aşteptat ca pe medie, situaţia pe ansamblul scolilor din regiune să fie ceva mai slabă şi în ceea ce priveşte relatiile parteneriale. In scoala noastra pana in septembrie 2006 aveam un singur reprezentant al agentului economic din zona, iar în prezent, după noua lege a educaţiei , nu mai sunt reprezentaţi agenţii economici în CA Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

(Ce anume trebuie să se întâmple?) Rezultate aşteptate

(măsurabile) Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

1) Întocmirea unui plan de acţiune cu partenerii economici şi sociali

-harta parteneriatelor -activităţi în comun

Proiectare: Septembrie 2011 Implementare: Noiembrie 2011

Coordonator: Director Maria Sinca Persoane responsabile: Cristea Eugen Fogoroş Gabriela

ISJ CLD AJOFM Agenţii economici Primăria Poliţia

3) Încheierea contractelor de colaborare şi revizuirea lor în funcţie de necesităţi

80% din elevii SAM si liceu tehnologic cl XI, XII fac practica la agentii economici

Proiectare: Octombrie 2011 Implementare: Incepând cu

Coordonator: Director Şinca Maria

Agenţii economici

47

Octombrie 2011 Persoane responsabile: Maiştrii instructori

4) Evaluarea situaţiei parteneriatului social. Identificarea problemelor şi realizarea unui plan de acţiune pentru ameliorarea parteneriatului.

-50% din competentele pentru examenele de sfarsit de ciclu dobandite la agentii economici -40% din proiecte propuse , realizate, la, si impreuna cu agentii aconomici

Proiectare: Decembrie 2011 Implementare: semestrial

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Maiştrii instructori

ISJ CLD AJOFM Agenţii economici

5) Intocmirea CDL-urilor impreuna cu agentii economici

-50% din CDL-uri intocmite impreuna cu ag. economici

Proiectare: Septembrie 2011 Implementare: An scolar

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Responsabili CDL-uri

Agenţii economici

48

PRIORITATEA 3: Prevenirea si reducerea absenteismului si abandonului scolar Obiectiv: 3.1 Facilitarea accesului la educatie pentru elevi din grupuri dezavantajate 3.2 Intocmirea unui plan de masuri Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

(Ce anume trebuie să se întâmple?) Rezultate aşteptate

(măsurabile) Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

1. Studierea grupelor de risc 1.1 Elevi cu părinţi plecaţi în

străinătate 1.2 Cazurile sociale 1.3 Familii dezorganizate

Intocmirea bazei de date

Proiectare: Septembrie 2011 Implementare: Noiembrie 2011

Coordonator: Director Maria Sinca Persoane responsabile: Cristea Eugen Serv. secretariat

Serv. Asistenta sociala – Primăria Avrig Poliţia Avrig

2. Intocmirea planurilor de acţiune 2.1 Plan de acţiune în parteneriat

cu Poliţia oraşului Avrig 2.2 Planul de măsuri al diriginţilor

Gestionarea situaţiei frecvenţei elevilor Scăderea numărului de absenţe cu 5% faţă de anul trecut

Proiectare: Octombrie 2011 Implementare: Incepând cu Octombrie 2011

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Polgar Adriana

Poliţia Avrig Psiholog şcolar

49

PRIORITATEA 4: Asigurarea calit ăţii serviciilor oferite de şcoală. Obiectiv: Utilizar ea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământ Ţinte:

1. Conştientizarea şi informarea tuturor factorilor implica ţi de necesitatea cadrului de evaluare şi asigurare a calităţii în învăţământ. 2. Corelarea sistemului de asigurare a calităţii în ÎPT cu nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă, conform standardelor

de acreditare şi de evaluare periodică (h.g. nr. 21/2007) şi standardelor de referinţă Context: Creşterea calităţii actului educaţional reprezintă o constantă a sistemului de învăţământ european. Avantajul şcolii noastre este dat de implementarea sistemului de calitate începând cu anul 2005, cu suport Phare. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat s-a bazat pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării stau la baza realizării planurilor de îmbunătăţire a calităţii

Ac ţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie s ă se întâmple?)

Rezultate a şteptate (măsurabile)

Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finan ţare

1) Funcţionarea comisiei pentru asigurarea calităţii în şcoală (ARACIP)

- numirea unui responsabil şi formarea comisiei pentru asigurarea calităţii în şcoală - formarea membrilor comisiei - activităţi de diseminare în cadrul comisiilor metodice

01.10.2011 31.10.2011

Directori Responsabil comisie Membrii comisiei

Centrele de resurse Phare TVET ARACIP

2) Procedurile de asigurare a calităţii

- acreditarea şcolii

calendar

Membrii comisiei

ARACIP

50

implementate în ÎPT extinse şi la celelalte principii ale calităţii

- atragerea unui număr mai mare de absolvenţi de gimnaziu - accederea unui

procent mai mare de absolvenţi de învăţământ obligatoriu la forme superioare de şcolarizare

ARACIP Elevii Părinţii Cadrele didactice Agenţii economici din regiune

3) Popularizarea acţiunilor CEAC la nivelul şcolii, îmbunatăţirea informării cu privire la activitatea comisiei

- publicarea raportului de autoevaluare model ARACIP - publicarea planurilor de îmbunătăţire - informarea la nivel de clasă

permanent

Membrii comisiei Diriginţii

ARACIP Elevii Părinţii Cadrele didactice Agenţii economici din regiune

4) Elaborarea şi implementarea unui plan pentru asigurarea calităţii în toată şcoala, centrat pe calitatea procesului de predare, instruire practică şi învăţare (Principiul 5 de calitate)

- extinderea asigurării calităţii în procesul de predare - învăţare la toate nivelurile de şcolarizare - îmbunătăţirea actului educaţional reflectat în

calendar ARACIP

Membrii comisiei

ARACIP Elevii Părinţii Cadrele didactice Agenţii economici din regiune

51

rezultatele la examene - creşterea ponderii profesorilor receptivi la necesitatea extinderii învăţării centrate pe elev la toate nivelurile

5) Unificarea mecanismelor de asigurare a calităţii propuse de TVET şi ARACIP

- utilizarea corectă a tabelelor de corelare pentru întocmirea raporturilor de autoevaluare - simplificarea mecanismelor de evaluare a calităţii procesului educaţional

Anul şcolar 2011-2012

Membrii comisiei

Cadrele didactice

52

PRIORITATEA 5: Dezvoltarea gustului pentru lectura

Obiectiv: 5.1 Crearea conditiilor pentru o lectura de calitate

5.2 Concertarea actiunilor dintre documentarist si cadrele didactice pentru dezvoltarea gustului pentru lectura Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

(Ce anume trebuie să se întâmple?) Rezultate aşteptate

(măsurabile) Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

1. Analiza gradului de încărcare a Centrului de documentare Pinochio

Creşterea numărului de elevi care sunt inscrişi la bibliotecă Cresterea numărului de cărţi citite

Proiectare: Septembrie 2011 Implementare: Noiembrie 2011

Coordonator: Director Maria Sinca Persoane responsabile: Documentarist Ioana Cotoarbă

Biblioteca Avrig

2. Accesarea unor proiecte specifice in colaborare cu CCD

Creşterea numărului de cititori Media la lb romană mai mare cu 5%

Proiectare: Ianuarie 2012 Implementare: Incepând cu Februarie 2012

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Rotărescu Rodica Păcurar Cătălina Cotoarbă Ioana

CCD Sibiu

53

PRIORITATEA 6: Reabilitare, modernizare , dotare Obiectiv: Crearea condiţiilor de studiu adecvate Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

(Ce anume trebuie să se întâmple?) Rezultate aşteptate

(măsurabile) Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

1. Intocmirea planurilor de dotare pentru fiecare arie curriculară şi CDI

Dirijarea corectă şi prioritară a fondurilor

Proiectare: Septembrie 2011 Implementare: Începând cu octombrie 2011

Coordonator: Director Maria Sinca Persoane responsabile: Responsabili arii curriculare

Primăria Avrig

2. Abonamente şcolare şi aprovizionare cu carte şcolară

Un abonament pentru fiecare grup de discipline

Proiectare: Noiembrie 2011 Implementare: Anul 2012

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Responsabili arii curriculare

Document Mirsa

3. Crearea condiţiilor pentru clasa pregătitoare

Pregătirea clasei Proiectare: Ianuarie 2012 Implementare: Mai 2012

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Muncitori de intretinere Tehnician

Agenţi economici

54

PRIORITATEA 7: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare ŢINTE - INDICATORI DE IMPACT:

- Până în 2013, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 15% la nivel local

- Până în 2013, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 12% la nivel local (faţă de 20,4% la 31 dec. 2008)

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Ţinta 1.1: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare

Rezultate măsurabile: • Rapoarte periodice publicate privind evoluţia pieţei muncii locale (cel puţin anual, începând cu 2008)

• Rapoarte de audit privind calitatea informaţiilor

• Existenţa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, operaţional începând cu 2008

Context: Procesele de restructurare economică au dus la creşterea şomajului şi în consecinţă, la necesitatea elaborării unor politici de intervenţie directă care să asigure corespondenţa dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii. Un factor deosebit de important în cadrul acestui proces este legat de crearea unui instrument orientat cu precădere asupra sistemului informaţional al pieţei muncii care să o facă mai transparentă pentru factorii decizionali în planificarea ofertei de formare profesională prin învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT). Prognozele de piaţa muncii oferă instituţiei de învăţământ o indicaţie cu privire la variatele categorii de calificării cerute pe piaţa muncii şi a riscurilor care apar în cazul neconcordanţei dintre oferta de formare profesională şi nevoile de calificare. În vederea actualizării Planului de acţiune sunt necesare metodologii şi prognoze ce au rolul de a oferi informaţii cu privire la domeniile de activitate cu potenţial de dezvoltare ce necesită personal de o anumită pregătire, la calificările şi competenţele specifice ce răspund nevoilor concrete ale pieţei muncii. De asemenea, trebuie să menţioneze efectivele de elevi, structura calificărilor planificate prin sistemul ÎPT şi măsura în care acestea corespund. Pornind de la aceste observaţii se doreşte implementarea unui sistem capabil să îndeplinească sarcinile enunţate mai sus, oferind instrumentele necesare pentru gestiunea previzională a nevoilor de pregătire prin ÎPT Ac ţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie s ă se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile)

Data pân ă la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finan ţare

55

1.Proiectarea şi implementarea procedurilor de investigare a pieţei muncii la nivel local

Rapoarte semestriale publicate privind evoluţia pieţei muncii locale

Martie 2012

Coordonator : Director Persoane responsabile: Fogoros Gabriela Kulcsar Iozsef

Cadre didactice

AJOFM

Bugetul naţional, resurse din sistem, resurse atrase (programe cofinanţate din fonduri UE)

2. Compatibilizarea bazelor de date AJOFM de evidenţă a absolvenţilor şomeri cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională

Procentul absolvenţilor care lucrează in domeniul pregătirii

Mai 2012 Director

Scoli din IPT CLD AJOFM Agenţii economici

3. Sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor:

- reducerea cu 15% a numărului de someri proveniţi din absolvenţi ai scolii noastre

permanent Coordonator : Director Persoane responsabile: Fogoros Gabriela Vulcu Aurel

Agenti economici

4. Chestionare aplicate agenţilor economici legate de nevoia de calificare in zonă

- creşterea numărului de absolvenţi angajati in primul an cu 10%

semestrial Coordonator : Director Persoane responsabile: Cristea Eugen Kulcsar Iozsef

Agenti economici

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare Ţinta 1.2.1: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de pregătire şi calificări) Rezultate măsurabile:

• Se vor utiliza ca indicatori procentele orientative recomandate în Anexele A şi B din PLAI şi PRAI Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI Ac ţiuni pentru atingerea obiectivului : (Ce anume trebuie s ă se întâmple?)

Rezultate a şteptate (măsurabile)

Data pân ă la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finan ţare

56

1. Actualizarea anuală a PAS-ului pe baza informaţiilor din PRAI şi PLAI pe baza informaţiilor privind nevoile de calificare locale

Realizarea unui plan de acţiune în concordanţă cu nevoile de calificare cerute de piaţă

Septembrie 2011 Echipa de elaborare a PAS-ului

AJOFM Agenţi economici

Resurse din sistem, resurse atrase pt. asistenţa tehnică - programe cofinanţate din fonduri UE

2. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI şi propunerile agenţilor economici din zonă

Oferta educaţională este acceptată de 75% de absolvenţii de gimnaziu din zonă

Decembrie 2011 Consiliul de administraţie

Consiliul local ISJ

Ţinta 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare Rezultate măsurabile:

• Indicatori de ieşire

- Rata de tranziţie după clasa a VIII-a: minim 95% la nivelul local, începând cu anul şcolar 2011-2012

- Rata de tranziţie după clasa a X-a : minim 90% începând cu anul şcolar 2011-2012; minim 95% până în 2013

• Indicatori de impact:

- Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare, începând cu promoţiile de absolvenţi din 2011-2012

Gradul de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi (indicator nedefinit în prezent) - măsurat prin satisfacţia angajatorilor în cel puţin 70% din cazurile investigate, începând cu promoţiile de absolvenţi din 2007/2008 Ac ţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie s ă se întâmple?)

Rezultate a şteptate (măsurabile)

Data pân ă la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finan ţare

1. Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

100% dintre elevi studiază abilităţile cheie şi sunt evaluaţi

Permanent Director Sefi de arii curriculare

Toate cadrele didactice

Resurse din sistem;

57

2. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat

95% din CDL-uri ţin cont de opţiunile angajatorilor

Octombrie 2011 Fogoroş Gabriela Agenţi economici

resurse atrase din programe cofinanţate din fonduri UE

3. Măsuri metodice şi colaborare interdisciplinară pentru consolidarea pregătirii de bază şi a pregătirii tehnice generale

Numărul de interasistenţe între diferitele arii curriculare

Permanent Responsabilii de arii curriculare

Toate cadrele didactice

4. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

Numărul de cursuri desfăşurate pentru dobândire de competenţe antreprenoriale

Lunar Consilier educativ Cadre didactice cu abilităţi antreprenoriale Agenţi economici

5. Integrarea unor elemente de competenţă pentru mediu, ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate

Numărul de referate prezentate

Lunar Buzuriu Mariana Profesori diriginţi Agenţia de mediu

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT Ţinta 1.3: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii Rezultate măsurabile:

• Până în septembrie 2012, o medie de cel puţin 1 programe pentru adulţi derulat anual în şcoală

Portofoliu diversificat de servicii promovat prin oferta şcolii Ac ţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie s ă se întâmple?)

Rezultate a şteptate (măsurabile)

Data pân ă la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finan ţare

1. Derularea procedurilor de acreditare

Obţinerea autorizaţiei Octombrie 2011 Director AJOFM Resurse din

58

2. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare, în mod prioritar pentru tinerii care în 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii

Acordul de parteneriat pentru reconversie profesională

Martie 2012 Director AJOFM sistem; resurse atrase (taxe de curs, programe cofinanţate din fonduri UE, etc.)

3. Relaţia cu întreprinderile pentru formarea continuă a salariaţilor, în vederea adaptării la schimbările tehnologice şi organizaţionale

Numărul chestionarelor aplicate şi al contractelor de parteneriat

Noiembrie 2011 Fogoroş Gabriela

Agenţi economici

4. Acţiuni de marketing şi promovare agresivă pe piaţa serviciilor educaţionale

Popularizarea ofertei educaţionale în toate şcolile din zonă

Aprilie 2012 Director Consilier educativ

Scoli din zonă

5. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale şi în întâmpinarea unor nevoi diverse (competenţe parţiale, IT, diverse hobby-uri, educaţie pentru tinerele mame sau pentru vârsta a treia, etc.)

Numărul de servicii educaţionale furnizate diferiţilor potenţiali beneficiari

Mai 2012 Consilier educativ Consiliul local Agenţi economici Al ţi beneficiari din comunitate

7. Identificarea şi valorificarea oportunităţilor de contractare a unor servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.

Toate echipamentele din dotare sunt utilizate la maxim

Permanent Director Cadre didactice Agenţi economici

Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT Ţinta 1.4: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT

Rezultate măsurabile: • Procedurile de asigurare a calităţii implementate în toate şcolile din reţeaua de ÎPT până în 2012

59

Ac ţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie s ă se întâmple?)

Rezultate a şteptat e (măsurabile)

Data pân ă la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finan ţare

1. Numirea unui responsabil şi formarea comisiei pentru asigurarea calităţii în fiecare şcoală

Decizia de numire Septembrie 2011 Director

2. Elaborarea şi implementarea unui plan pentru asigurarea calităţii în fiecare şcoală

Extinderea asigurării calităţii în procesul de predare - învăţare la toate nivelurile de şcolarizare

Calendar ARACIP

Membrii comisiei ARACIP Elevii Părinţii Cadrele didactice Agenţii economici din regiune

5. Benchmarking (raportare la un set comun de indicatori de referinţa) şi schimb de bune practici în cadrul reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE

Numărul de schimburi de bună practică raportate la un set comun de indicatori

Mai 2012 Verdeş Mugur Şcoli din reţea

60

PRIORITATEA 8: Dezvoltarea serviciilor de documentare Obiectiv: Intocmirea unui plan de măsuri Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

(Ce anume trebuie să se întâmple?) Rezultate aşteptate

(măsurabile) Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoa nele

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

1. Crearea unei baze de date legată de formarea profesorilor

Intocmirea bazei de date

Proiectare: Septembrie 2011 Implementare: Octombrie 2011

Coordonator: Director Maria Sinca Persoane responsabile: Documentarista

2. Studierea posibilităţilor de formare si propunerea lor spre cadrele didactice

Un număr mare de cadre didactice formate

Proiectare: Octombrie 2011 Implementare: Incepând cu Octombrie 2011

Coordonator: Director Şinca Maria Persoane responsabile: Documentarista

CCD Sibiu

61

Planul de dezvoltare profesională a personalului

ACTIVITATEA OBIECTIV RASPUNDE/ TERMEN Inscrierea/Sustinerea la/de Perfectionarea profesorilor pe Profesorii care-si Oct.2011 la examenele de specialitati. depun aplicatiile. defini tivat/gradulI/gradulI.

Studii de masterat Continuarea studiior Profesorii care-si Sept.2011 universitare cu cursuri de depun aplicatiile masterat pe diferite spacialitati.

Participarea la Dezvoltarea colaborarii si a Profesorii care-si Datele de proiecte/programe schimbului de exeperienta cu depun aplicatiile desfasurare europene alte forme de demersuri a acestor educative europene, culturale proiecte. artistice.

Participarea la seminarii, Aprofundarea diverselor Profesorii care-si Datele de simpozioane pe diverse tematici care presupun abordari depun aplicatiile desfasurare specialitati. stintifice elaboratesi studii a acestor diverse. Contactul cu proiecte.

62

persoanlitati cu publicatii, studii cecetari in diferite domenii.

Cursuri de perfectionare in Specializarea pe diferite Şinca Maria Datele de managment. coordonate mangeriale. desfasurare a acestor proiecte

Curs de Consiliere si Initierea colegilor consilieri Prof. Stanciu Sanda Oct.2011 Orientare /clase care nu au urmat consilier educativ

Curs de informatica Utilizarea internetului in scopul pregatirii fiselor de lucru cu aplicatii pentru sustinerea orelor pe diferite specialitati.

Prof. Ignat Bianca Nov.2011

Participarea cadrelor didactice din scoala la organizate prin CCD Sibiu

Perfectionarea profesorilor pe anumite specialitati /teme considerate oportune de CCD Sibiu.

Profesorii care-si Datele de depun aplicatiile desfasurare a acestor proiecte

Permanent

Consultarea centrului European de Informare si documentare « Jean Monnet» Sibiu sau « europe direct» Medias.

Consultarea de publicatii pe tema U.E.

Profesorii colaboreaza

Permanent cu aceste centre.

63

Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului Graficul punctelor de verificare pentru nivelul de indeplinire a obiectivelor si actiunilor implicate in fiecare dintre cele opt

prioritati ale scolii

Saptamana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 141 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 212 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Prioritatea

1 X X X X

Prioritatea 2

X X X X X

Prioritatea 3

X X X X X

Prioritatea 4

X X X X

Prioritatea 5

X X X X

Prioritatea 6

X X X X

Prioritatea 7

X X X X

Prioritatea 8

X X X X