A n u l X V í i'.. r ansebeş , 10 D e c e m v r e c. v . , 1900 N r . ÖO

Organ al E p a r h i e i gr. or. rom. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ( u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» pe '/« an 5 „ „ România şi străinătate pe an 14 franci

> • pe V . an 7 „

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă confin pană la 150 de cuvinte 6 cor., pană la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redactiunei „ F O A I A D I E C E S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi insertiunile la A D M I N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Uniunea Românilor din Transilvania ca bi-serca romano-catolică sub împăratul

Leopold I. (Continuare)

X. Confirmarea şi instalarea lut Atanasiu de episcop.

Cest iunea penden tă a uniunii curénd primi deplină soluţiune. î ides tul ind părţ i le , in te resa te .

Vlădica Atanas iu , lunecat o da tă în direc­ţ iunea sciută, t rebuia în u r m ă v r é n d n e v r é n d s ă p ă ş a s c ă înainte. .Sub decursul conferinţelor din Viena, la car i part icipa el cu câ ţ iva de aî séí, se dec iseră lucrurile d e minune p e voia Iesuiţilor J ) . Delă turându-se ultimele greută ţ i , uni­unea luă forma proiec ta tă şi dorită d e mul t ; manifestul clerului r o m â n e s c nici că fu luat în cons idera re . S 'au considerat pent ru a c e e a cu multă chibsueală înformăţiunile agenţi lor catolici t ransi lvani . P u r t a r e a lui Atanas iu da ansă la bănuieli . Cestiuni d e d o g m ă şi disciplină t rebuiau r e g u l a t e ; căci cele în templa te şi puse la cale mai nainte nu-1 împăcau nici de cum p re car­dinalul Coloniei. Pen t ru s iguranţa şi în tăr i rea uniunii e r a a c c e p t a r e a şi p ro fesa rea punctelor dogmat i ce deferinţiale o condiţiune n e a p ă r a t ă . Un gh impe în ochi îi e r a cardinalului demnita­t e a de Archiep iscop şi rangul de Metropolit al capului bisericeî r o m â n e din Ardea l . In terese le Catolicismului p re t indeau a r e d u c e Metropolia r o m â n ă la rangul de episcopia şi a o a lă tura la Archiepiscopatul Strigoniului. P e lăngă a c e e a , sp r e a evi ta nisce p resupuner i sau temer i , se

') Despre negoţierile aceste scrie Samuil Micul (Clain) urmă­toarele : Athanasius ignarus linquae latinae et germanicae totum Heve-nesio, tanquam fideli, commisit, non praevidens et sciens interesentias machiuationesque jesuiticas, quas postea cum sera poenitentia recog-novit. Nam Jesuitae magis Valachos lucrări, quam animos satage-bant, ut Ulis dominarentur." Vedî: Foia pentru minte, animă şi lite­ratură; anul cit. pg. 179.

c e r e a pus lăngă vlădica r o m â n e s c un teo log ( theologus qui velut causa rum genera l i s auditor) , c a r e a v e a misiunea să ' l ajute întru tote, faptic însă să-1 s t ăpenescă . L e g ă t u r a canonică şi ie-ra rch ică p recum şi relaţiunile Metropolieî din Alba-Iulia cu Exa rcha tu l Munteniei t rebuiau r u p t e ; a s e m e n e a orî-ce referinţă cu ereticii şi chisma-ticiî să înce teze . A c e s t e şi ancă a l te afacer i adminis t ra t ive şi disciplinarie s e resolv i ră în con-ferenţe le din Viena.

Drep t că în schimb pentru perder i le nea­s e m ă n a t d e mar i , ce le avi i Metropolia o r t o d o x ă din Alba-Iulia şi credincioşii eî, îi fură concese lui Atanas iu unele postula te J ) , da ră din a c e s t e a s e pu tea supera mai numai o îmbunătă ţ i re m a ­terială pentru cler. Vlădica Atanas iu jertfi au­tonomia bisericeî o r t o d o x e t rans i lvane, — ce şi a şa suferise mult de cumplita împilare a Calvi­nilor, — ba chiar şi îndepeden ţa pe r sane i sa le propr ie . Asupritoriul tutorat că lv inescu îl sch imbă cu alt j u g degrădă tor iu . Atanas iu fu confirmat de episcop din p a r t e a împăratului Leopold I., ma i târdiu c e v a şi de pontificele roman , în u r m a înformaţiunilor ul ter iore simplu prin a p r o b a r e a celor săvâ r ş i t e de cardinalul Arch iep i scop . 3 )

L a 19 Marte îl d e n u m e s c e monarchul p r e Atanas iu ca p r e o porsonă d e m n ă şi mer i tosă de episop unit al naţiunii românesc î din T r a n ­silvania şi părţi le unite cu dînsa şi decretându-1 în t r 'una în numărul consilierilor săi , îî dă epis­copatul atins cu to te drepturi le , folosele şi ven i ­turile în orî-ce mod numite, cari după drept şi din timpuri bă t r âne i-se cuvin. E r ă în semn d e iubire specială , ce o a r e pent ru densul, şi în ono rea şi stima lui şi a naţiunii lui îl d e c o r e z ă cu lanţ d e aur , adorna t cu c ruce şi cu p o r t r e ­tul seu propriu, dar cu condiţiunea, ca aces t

') Vedi la Nilles op. cit. pag. 3 7 4 - - 3 8 0 şi alte documinte. V Nilles op. cit, pag. 287—288.

dar se t r ecâ U \ ceialalţî u rmător i aî luî şi să fie cu supunere monarchuluî şi. a rchiepiscopatu-lui din Strigoniu. J> . :. -

Documentul aces t a , numit diploma pr imă leopoldină sună as t fe l : ; • /

Noi Leopold din gra ţ ia lui Dumnezeu ales împera t al Romanilor , p u r u r e a augus t e tc .

F a c e m cunoscut prin a c e s t e tuturor celor ce se cuvine , că noi din grija, c a r e o a v e m pen­tru a l e g e r e a păstori lor sufletelor credincioşilor noştri supuşi, cons iderând mer i te le celea înalte şi specia le a le credinciosului nost ru Atanas iu episcopului de- ritul g r e s e c din Trans i lvan ia şi din părţ i le unite cu densa , p r e c u m şi î nve ţă tu ra şi v ie ta lui c ea e x e m p l a r ă şi p lăcută tuturor , p u r t a r e a şi cele-l-alte viurtuţi cu ca r e es te îndes-trat de cel p r e a înalt p r e cum ara înţeles din rapor tul marilor noştri miniştr i : a m otărît p re acela-şi episcop ca p r e o p e r s o a n ă v redn ică şi mer i tuoasă şi nouă plăcută să-1 numin episcop naţiunei r o m â n e în Trans i lvan ia şi în părţ i le unite cu densa , prelat şi păs tor s u p r e m al p r e -disuluî popor român , în locul reposatuluî celui din u r m ă episcop Teoiî l , după dreptul pa t rona­tului nost ru rega l , ce-1 a v e m şi-1 esercierh din p u t e r ea foştilor r eg i aî Ungarie i , p redecesor i lor noştri de ferecită memor ie , întru confer i rea tu­t u r o r 'bisericilor <şi beneficiilor din provincia-mos­t ră T rans i l van i a şi din părţ i le unile cu densa , şi a fa ră de aces ta , să-1 dech ie răm în număru l consiliarilor, şi să-î dăm acel episcopat cu tote drepturi le , folosele şi venituri le în o rce mod nu­mite, c a r e de drept şi din vech ime se cuvine acelui episcop, şi să-1 in t roducem întru s tăpân i rea epis­copatului prin tesaurar iul nostru din provincia Trans i lvanie i , şi pen t ru iubirea nos t ră c ea speci­ală imperială r ega lă , c a r e o a v e m că t ră numitul episcop, pent ru o n o r e a şi st ima lui şi a naţiunei luî, a m voit să-1 deco răm şi să-1 ono răm cu lanţ d e aur , ado rna t cu c ruce şi cu portretul nostru imperial - regal , c a r e să t r ecă la cei-lalţi episcopî următori i luî, însă a şa ca ace la să fie ascul tă tor şi credincios în tote lucrurile cele d rep te şi per­mise , a tâ t ponteliceluî s. biserici r o m a n e cât şi noue , şi archiepiscopuluî din Str igon celui d e acum şi celor viitori, să ţină mărtur is i rea cre­dinţei de acum în viitor şi însuşi episcopul şi următor i i luî, ba şi toţi preoţii de ace leaş i rit, cari v o r vrea* să se bucure de episcopat şi de cele-lalte beneficii şi car i v o r primi ca r t e de întăr i re numai dela noi, ca dela r e g e l e apostolic, ce li v o r trimite prin cancelar ia nos t ră aulica t rans i lvană . Prin p u t e r e a şi măr tu r ia aces te i cărţ i din p a r t e a nostră .

Dat în ce ta t ea nos t ră Viena Austr iei , in 1-9

') Măgăz. ist. tom. III., pg. 317, Docum. ist. pg. 175, Şincai 1. c. pg. 198.

dile a le luneî lui Martie, anul Domnului 1701 , a l regatului nostru r o m a n 4 5 , al Unagriei 46 , al Bohemieî 4 5 ' ) . ' ; , . • • .

Leopold L. Ş.'\ ' - . • •- i .Comite Samuel Kalnoki

loan Fiat (Va urma)

• ° - K 3 E 5 H > —

;; Onomastica Prea iintitului Episcop Nicolae Popea A trecut un deceniu de ani, de când ser­

b ă m cu o deosebi tă solemnita te "zîuâ de sântul Nicolae din causa , că P r e a Sânţia Sa Domnul Episcop diecesan Nicolae Popea s e r b e a z ă în acea ­stă zi onomast ica Sa. "- ; Marţi în p r e s a r ă onomasticei , P r e a Sânţia Sa a binevoit a primi felicitările t inerimei stu­dioase dela institutul teo logic-pedagogic diecesan.

] ' r ea Sânţia Sa, însoţit de profesorii insti­tutului nostru, a fost întimpinat cu „întru mulţi ani, S t ă p â n e ! " cânta t de corul elevilor. Apoi , după cân ta rea unui „Imn ocas ional" , clericul de curs III, A x e n t i e Popovic i felicită pe P r e a Sânţia Sa, în numele în t regei tinerimi, cu u r m ă t o a r e a c u v â n t a r e :

Prea Sânţite Domnule Episcop l Noaue prea graţioase Părinte!

învăţaturile % şi aşe^eminteîe"*" bise"ricir*"n(3aifr6 dreptmăritoare creştine ne impun datorinţe, ea noi ca creştini adevăraţi cu bucurie să reamintim eveni­mentele şi persoanele, cari au contribuit la lăţirea, susţinerea şi întărirea credinţă creştine, aducându-le onorurile şi omagiile cuvenite de o parte, iar de altă parte cu încredere să ne alipim de aceia, cari prin continuitatea ierarhică sunt de Dumnezeu aşezaţi să conducă pe credincioşi la limanul dorit, la fericirea temporală şi vecinicâ.

Scopul bisericii lui Cristos, care este a mântui pe cel păcătos, iar pe cel drept a-1 învrednici de cununa măririi dnmnezeesci, să ajunge numai atunci, dacă servitorii Domnului muncesc în viia lui cu muncă şi zel adevărat şi dacă ocrotesc turma încredinţată lor cu dragoste şi jertfire.

Biserica noastră dreptmăritoare creştină în de­cursul timpurilor a suferit mult din partea vrăjmaşilor, dar voea lui Dumnezeu, ca cuvântul evangeliei s a s e vestească la toat popoarele, s'a îndeplinit mai presus de toată aşteptarea omenească.

Adevărul creştinismului şi sânţenia lui umplu de iubire inima omenimii şi o împreună în vederea scopului sublim într'un singur corp a lui Isus Cristos. întru ajungerea acestei împreunări lucrară mulţi băr­baţi, cari sigilară credinţa lor nestrămutată cu sângele ba chiar cu viaţa lor.

') Magazin istoric, Tom. III. pag. 318 în românesce şi latinesce. — Popea Vechea metropolie, pag. 113. rom.

Aceşti de Dumnezeu încununaţi martiri şi sânţi ai bisericii noastre formează aceea frumoasă cunună, că­reia biserica noastră îi dă Cuvenita cinste şi serbează pomenirea lor.

Biserica noastră asemenea aduce acest tribut martirilor creştini, serbând pomenirea lor, încredinţată fiind, că numai prin aceştia s'a întărit şi ferit de primejdiile eterne.

Prea Sânţite Domnule Episcop ! Suntem în spre seara unei sărbători de îndoită însemnătate pentru noi, ca credincioşi bisericii dreptmăritoare creştine şi ca fii sufleteşti ai Prea Sânţiei Voastre, pre care provedinţa divină Va ales a ocroti de Dumnezeu scutita noastră diecesâ a Caransebeşului.

Suntem în spre sara serbării cea întru pomenirea marelui ierarh Nicolae dela Mira Lichiei, care o ser­bează întreagă biserica creştină.

Suntem în spre seara sârbării zilei onomastice a Prea Sânţiei Voastre.

Oare ce ne-a adunat pe noi aicea? Când provedinţa divină V'a chemat a păstori şi

ocroti de Dumnezeu scutita noastră diecesă, asemenea marelui înveţătoriu şi ierarh Nicolae dela Mira, aţi fost consciu de munca cea grea, ce aveţi sâ-o îndepliniţi cu sânţenie în viia Domnului. Aţi sciut ca biserica noastră, a Românilor, cât a trebuit să îndure în decur­sul timpurilor vitrege, ca pe primele acelor suferinţe să-şi croească o noauă soarte, un nou viitoriu.

încă înainte de a vS fi ales provedinţa de pâstoriu al nostru, a-ţi dat dovadă despre iubirea cătră bi­serică şi cătră mult cercatul nostru popor. în lupta cea mare pentru croirea unui viitoriu frumos bisericii noastre, a-ţi fost totdeuna mâna dreaptă a Marelui Andreiu, a-ţi înfruntat cu bărbăţie creştinească şi iubire de neam ori-ce primejdie şi pedecă, ce împrejurările fatale ne-au pus în cale a ne desvolta ca fii adevăraţi ai bisericii şi naţiunii noastre.

Când apoi ca al doilea succesor al reînfinţatei noastre diecese a-ţi luat toiagul conducerii, deşi cam îngreoiat prin povara anilor dar tinăr cu sufletul, nu aţi cruţat nimic întru conducerea-noastră. Pretutin-denea a ţi mângâiat şi încurajat tocmai ca Marele Nicolae dela Mire Lichiei.

Ca un părinte sufletesc aţi grijit a ameliora starea materială a servitorilor la altariul Domnului, a văduvelor şi orfanilor acestora prin înfinţarea fondului de pensiune al preoţilor.

Dar pe lângă aceste oboseli n'aţi întrelâsat a lucra şi mai departe pe terenul ştiinţelor, scrutând şi aducend la lumină tot ceea ce poate fi folositoriu pentru cultura poporului. Drept răsplată a acestei osteneli, Academia română de ştiinţe cu mândrie v'a înregistrat între falnicii ei membri.

Ca însă cultura poporului să nu regreseze, aţi grijit şi lucrat într'acolo, ca tinerii, cari să pregătesc

-pentru învăţarea şi luminarea poporului, să dobân­dească sciinţa recerutâ. Dar ştiinţa nu ajunge. Pur­tare religioasă morală scutită de defectele timpurilor

présente se pretinde dela celce vrea să fie model turmei sale. Spre acest scop aţi adus la îndeplinire şi umplut acel mare gol, care demult era simţit în diecesa noastră. Aţi înfiinţat internatul teologic, în care noi scutiţi de vênturi rele avem să devenim arbori tari şi rodnici.

Prea Sânţite Domnule Episcop ! Iată ce ne-a adus pe noi aicea ! Iubirea Prea Sânţiei Voastre faţă de noi, e acel motor, care ne împrumută şi inspiră încrederea ce o avem să ne-o punem în Prea Sânţia Voastră, iar faptele săvîrşite ne sunt un îndemn la viaţă adevărat creştină.

Această împrejurare impune fiecărui credincios al eparhiei noastre datorinţa a înălţa în aceasta zi rugăciuni cătră cel ce V'a chemat la scaunul arhieresc, ca să Vă dârueaseâ şi mai departe viaţă şi sănătate, întru mulţi fericiţi ani şi să vë învrednicească, a fi totdeuna stâlp bisericii şi naţiunii noastre.

' Iar tinărimea studioasă dela institutul teologic şi pedagogic de aici, conscië şi ea de această sântă datorinţa, vine cu un singur gând şi suflet a-şi mani­festa iubirea sa şi a Vë încredinţa de recunoşciinţa, ce Vë datoresce pentru îngrijirea părintească arătată totdeuna faţă de ea.

Să trăiţi la mulţi ani!

A d ê n c emoţionat , P r e a Sânţia Sa mulţă-m e s c e elevilor pent ru iubirea a r e t a t ă . L e do re sce apoi, ca Dumnezeu să le ajute să-şi a j u n g ă scopul; pent ru ca r e c e r e e t e a z ă institutul : s ă dev ină preoţ i şi învăţă tor i . F r u m o a s e chiemări , dar gre le , mai a les dacă nu s e ţine s a m ă d e mijloacele, cari duc la scop. A c e s t e mi j loace sun t : sciinţele p ropuse în şcoală , c e r c e t a r e a bisericii, deprinderi le în rêndueli le şi a şezemin-tele bisericii noas t re , concordia f raţască, ocol i rea oamenilor cu moravu r i s tr icate ş. a., p e car i r ecomăndându- le cu toa tă căldura, P r e a Sânţitul închee : Deveniţi caractere firme, de cari biserica şi poporul nostru are mare trebuinţă, căci numai aşa veţi corespunde pe deplin chiemărilor voastre spre mulţămtrea părinţilor şi a profesorilor voştri, spre binele diecesei, al bisericii şi poporuhti nostru.

După însufleţite ac lamăr i ia a d r e s a P r e a Sânţiei Sale, corul elevilor in tonează irmosul „Cuvine-se cu a d e v é r a t " şi la finea actului fe­licitării „întru mulţi ani, S t ă p â n e " !

Amintim la aces t loc, că P r e a Sânţia Sa a împărţi t la 10 elevi diligenţi, cu pu r t a re bună şi să rac i •— în părţ i e g a l e — 200 de co roane . Elevi i împărtăşi ţ i de aces t da r a rh ie resc s 'au p r é s e n ­tât Joi, pent ru ca să-şi e spr ime mulţămirile lor p r e a iubitului şi mult meritatului lor Arhipăs tor iu .

în ziua sântului I e ra rh Nicolae, s 'a sâvîrş i t s ân ta liturgie cu m a r e p o m p ă ; e a r ă după s â n t a liturgie P r e a Sânţia Sa a primit n u m e r o a s e feli­citări din p a r t e a membri lor Consistoriului, Cor-

pului profesoral , preoţiinii locale, personalului sta­bilimentelor d iecesane , — toţi conduşi de P r e a Cuviosia Sa Domnul Arhimandri t Filaret Mwta; apoi din p a r t e a Corpului oficeresc, a Comuni­tăţii de a v e r e , ' a Magistratului şi din p a r t e a mai multor onoraţ iori .

P r e a Sânţia Sa a mai fost felicitat din toa te părţ i le locuite de Români . în t re felicitători în­s e m n ă m p e î. P . S. Sa Iosif, Metropolitul P r imate al Românie i , î . P . S. S. Metropolitul Ioan Meţian, P . S. S. Episcopul Iosif Goldiş.

« La adresa Domnului Dimitrie Cioloca Ca drept replică la cele scrise de Dl Dimitrie Cio­

loca în Nrul 49 a „Foaiei Diecesane", constatez câ DSa când şi-a permis să informeze măritul congres na ţional bisericesc despre fundaţiunea lui Ioan Trandafil a dat înformaţiuni neesacte şi false şi aceasta o con­stată şi DSa cu mărturisirea şi recunoascerea proprie făcută în Nrul 49 a Foaei Diecesane.

Andreiu Ghidiu protopresbiter.

«>-3«4f.*S£-<S>-

Protopresbiterul

S i m e o n P o p e s c u , profesor.

— Dare de seamă, Spicuire. — Bobârnaci.

(Urmare)

Rabulistica

în „Darea de seamă" („Tribuna" nr. 116) d-1 S. • Popescu scrie:

D-l autor în graba, cu care se vede că şi-a improvisat broşura (t vorbă de „Istorioare biblice") alătură la „istorisiri" maxime după întâmplare, unele fără nici o potriveală. Esempln la „Cain.-şi Avei": „Fericiţi sunt cei milostivi, că aceia se vor milui". Ne întrebăm ui­miţ i : ce nex causal esistăîntre milostivire ş i fratricidiu ?

La această „uimire" respund („Respuns" pag. 10, col, 2):

Esemplul este ales în defavorul recensentului, pentrn că toc­mai scoaterea învăţăturii citate este espusă în „îndegetări". Blamajul d-lui S. Popescu n'ar fi tocmai mare, dacă d-sa nu făcea o dare de seamă atât de amănunţită asupra „îndegetărilor", pe cari — aşa se vede — nici nu le-a prea cetit.

Şi după ce reproduc din „îndegetări" modul cum sa se purceadă ia scoaterea „mximei" mele, încheiu;

Aşa-i că te-ai frjpt, d-le „ d a s c ă l a l d a s c ă l i l o r " , cu esemplul «dus ?

La acest respuns, d-l S. Popescu scrie („Tri­buna" nr. 101):

— Da, dacă se poatf frige cineva cu apă rece, m'am fript. Căci cunoscând eu măiastră învăţătură din „lndigitări" pag. 3 1 — 3 2 am citat anume esemplul Cain şi Avei, crezând că mă va înţelege dl Dr. Barfcu. D-sa însă şi aici îşi face urechea toacă, ori apoi e prea preocupat de ideea fixă, că tot ce a scris d-sa, e ireproşabil.

E u credeam, că d-sa va înţelege avisul ce 'i-'l dau, că maximile trebuesc să fie în mod firesc, neforţat, urmări din cuprinsul „Istori­

oarelor", urmări pe cari şi înşişi copiii să le poată afla, ori cel pu­ţin deduce cu uşurinţă, având pe învăţător ca mentor. în „ C a i n şi A v e i " însă precum se vede, d-sa a bătut apa 'n piua, ca să scoată o ma­ximă, care n'are nimic, nici în clin, nici în mânecă, cu uciderea să-vîrşită de Cain; credeam că va înţelege, că această „Istorioară" dacă, din păcate, se tractează în şcoală, nu poate avea maximă mai firea­scă decât porunca „ s ă n u u c i z i " , ori una ceva mai îndepărtată „ s ă nu uresci pe fratele teu" sau positiv „să iubesci pe fratele teu".

După deducţiunea mai miilt decât nefirească a dlui Dr. Barbu, din ori-ce bucată de cetire poţi stoarce învăţături a d Hbitu&. tn şcoală însă doară numai şcoala herbart zilleriană a domnului Dr. Bar­bu admite rabulistica.

.... Din cuvintele aceste, uşor se obsarvă, că d-l S. Popescu „strîns cu uşa" vrea să scape teater. ' * (î Uşiţa de scăpare este o apucătură . . .

T D-l S. Popescu presentează cetitorilor „Tribunei" istorioara „Cain şi Avei" cu o singură „maximă" şi şi aceasta scoasă' „în mod nefiresc şi forţat", apoi cu un aer de pedagog, caută să convingă, că istorioara din chestiune „nu poate avea maximă mai firească decât porunca să nu ucizi", ori . . . " v6 rog, cetiţi singuri încă odată, ultimele şire reproduse mai sus din „Spicuire"

Ele pot captiva pe cei „neiniţiaţi" şi pe cei, cari nu pot controla scrisele d-lui S. Popescu cu „Istori­oarele" mele în mână 1).

Ei bine, acuma pe baza momentelor religioase-morale, ce obvin în istorioară, să aret eu mximile, ce se pot scoate din aceasta.

a) Cain şi Avei jerttesc din roadele lor, cum sciu ei — şi noi să jertfim miluind pe săraci.. .căci „Feri­ciţi sunt cei milostivi, câ aceia se vor milui."

b) Dumnezeu primesce jertfa lui Avei, căci a adus-o cu inimă curată şi nu ca Cain — şt noi să jertfim ca Avei cu inimă curată, căci „Fericiţi sunt cei CU: inima curată, câ aceia vor vedea pe Dumnezeu".

c) Cain ura pe fratele seu Avei — „să rin uresci pe fratele teu" sau „să iubesci pe fratele teu" (cum doresce d-l S. Popescu), căci „Tot cel ce nresee pe fratele sen este ucizetor de oameni" şi în fine

d) Cain ucide pe Avei — „Să nu ucizi". Iată toate „maximile", ce se pot scoate din „Cain

şi Avei."

Şi toate aceste „maxime", repeţesc: toate aces­tea sunt alăturate la istorioara mea „Cain şi Avei".

Şi acuma să respundă d-l S. Popescu, nu la în­trebarea, că cine a grăbit la împrovisări, ci că cine bate câmpii rabulisticei ?

P. Barbu

V a r i e t ă ţ i

Mulţămită publică. Din incidentul onomasti­cei- Prea Sânţia Sa Domnul Episcop diecesan Nicolae 'Popea s'a îndurat a împărţi între tinerii de la institutul

1 teologic şi pedagogic suma de 200 de coroane, care : la propunerea corpului profesoral s'a distribuit între \ următorii elevi: Iuliu Crainic, Acsentie Popoviciu, Alec-\ sandru Dobrescu, Moise Mateoni şi Fortunat Mureşan ! elevi de teologie; Emilia Şiclovan, Petru Buzera, Va-

sile Olariu, Ioan Mări la şi Ioan Liuba elevi de peda­gogie. Corpul profesoral să simte îndemnat a da

') „Istorioarele biblice", recensate de d-l S. Popescu sunt de mult epuisate. Şi eu abia am ajuns la un esemplar prin amabilitatea d-lui învăţător Traian Ionaşiu.

espresiune celui mai profund sentiment de recunoseinţă Prea Sânţiei Sale pentru acest mărinimos dar. Caran-

' sebeş la 8 Decernvre'1900. Direcţiunile. A d u n a r e a D e s p â r ţ ă m e n t u l u i B o c ş a a Re-

uni'unei în vexatorilor din diecesa Caransebeşului ţinută 16/29 ' Noemvre a. c. a primit pentru procsirria adu­nare şi pentru anul întreg de gestiune elaborarea urmă­toarelor tese : 1. Ce poate face învfiţătorml, ca rapor­tul dintre şcoală şi casa părintească să devină tot mài mult în armonia recerută? 2. Prin ce se poate tot mai mult desvolta Interesul părinţilor şi al popo­rului pentru şcoală? 3. Prin ce poate înveţătoriul concurge la cercetarea cât mai regulată a şcoalei de cătrâ elevfşi eleve? 4. Importanţa disciplinei în şcoală poporală pentru cultura morală a elevilor.. 5. Im­portanţă*1 bibliotecelor şcolare şi modalităţile de spo­rire a cărţilor din bibliotecă. 6. Prelegeri practice din ori Ce disciplină a şcoalei. 7. In ce mod poate concurge şcoala pentru a înfiuinţa spiritul de econp-misare la băieţi. Elaborarea acestei teme o premiează membrul fundator d l Ioan Budinţian cu un galbin după censurarea prin o comisiune deja aleasă, respe­ctive după încuvinţarea adunării Despârţămentului. Acesta tese se comunică P. T., Domni membrii şi să recomandă cu deosebire învSţătorilor aparţinetori Despârţămentului Bocşa, spre elaborare. Elaboratele apoi au a se înainta subscrisului la 1. Aprilie 1901. Mai departe se provoacă toţi membrii a plăti taxele restanţe si curente la cassariul deşpărţementului ori la cassariul central al Reuniunei în consonanţa cu provocările din 24 August 1899 Nr. 174 adresate fie­căruia în parte. • In fine se recomandă de nou ÎnvS­ţătorilor ca In conţelegere cu On. Preoţime şi On. An-tistă comunală să lumineze poprul şi să-1 îndemne a-şi apăra moşiiele de meri contra păduchelui lânos {Blutlaus), care ameninţă cu stîrpire moşiile de meri -din aceste părţi, observând cu stricteaţă prescrisele înstrucţiunei edate de staţiunea reg. ung. pentru în-sectologie şi deja distribuite. Bocşa Montană în 1/14 Decemvrie 1900. Ioan Marcu Preşed. desp. Bocşa.

P r o m o ţ i u n e . D-l Iosif Popoviciu, fiul Părinte­lui George Popoviciu din Cliciova, s'a promovat de doctor In filosofie, Vineri, 21 1. c. st. n. la 12»/* oare p. m. în sala festiva a universităţii din Viena.

Ape l . între împrejurările de astăzi, dacă voim un viitor sigur şi fericit, datori suntem să ne forti­ficăm mereu. Şcoalele noastre sunt cetatea noastră de căpetenia, unde' ne înarmăm cu armele cele mai tari : înveţătură, şciinţă, cultură. Fără înveţătură traiul ne este greu, fără sciinţă suntem p oaste desarmată, fără cultură heloţii popoarelor culte. Fără îndoială omul poate înainta în înveţătură, sciinţă, cultură, dacă nu e silit, să lupte din cale afară contra neajunsurilor materiale pentru esistinţă, care-i storc puterile fisice şi-i scurtează zilele vieţei. Gimnasul român gr. or. din Brad, cu neînsemnate escepţiuni, e frecuentat aproape numai de fii de ţerani, meseriaşi şi băieşi de român. Cine le vede traiul, cine le cunoasce dorul de înve­

ţătură acela rSmâne frânt de milă, şi dacă-i dă mâna, nu poate să nu le întindă ajutor. Pentru a veni în ajutor părinţilor elevilor săraci, dar buni şi diligenţi, încă în 1894 prin tinerimea studioasă din Zarand şi giur s'a pus basă fondului „masa studenţilor" dela gimnasul din Brad cu ocasiunea unei represen taţi uni teatrale împreunată cu joc şi tot pe calea aceasta s'a sporit pană î n present, primind din când în când şi donaţiuni parte dela societăţi de credit şi economii româneşti, parte dela privaţi „cununi eterne". Ca acest fond să aibă o basă sigură şi durabilă, decât ca fiind avisat numai la danii sporadice şi nesigure ale binevoitorilor, ca rodul acestui fond să fie mai mănos şi şă se poată pune în activitate sigur şi cât mai curând"; s'a decis crearea unei reuniuni: „Reu­niunea masa studenţilor" dela gimnasul rom. gr. or. din Brad. Datorinţă sântă avem, ca toţi în unire şi după cum ne dă mâna, să sărim la timp în ajutorul elevilor săraci. Fondul acesta crescând, conform sta­tutelor va nasce un „Internat" pentru adăpostirea gratuită a elevilor năcăjiţi. Asigurarea şi înflorirea acestei instituţiuni umanitare şi de mare însemnătate pentru gimnasul nostru depinde dela springinul mări­nimos al binevoitorilor neamului românesc. Dumnezeu cu noi ! Ca însărcinat al Tinerimei din Zarand şi giur. — Brad în 30 Noemvre 1900. Vasile Boneu, profesor.

La Redacţiunea Foii Diecesane se află o coală de subscripţiune pentru acei P. T. Domni şi Doamne, cari ar dori să..fie membrii ai reuniunii numite. Taxa de membru fundator este 50 cor., membru pe viaţă 20 cor., membru sprijinitor 5 cor. şi membru ordinar 1 cor. la an.

Ape l . în vederea consimţământului general, cu care publicul român a întâmpinat iniţiativa „Asocia-ţiunii" : de a pune obiceiul felicitărilor de Anul nou în serviciul culturei noastre naţionale, — subsemnatul comitet central adresează acum, în preseara unei noauS aniversări, un călduros apel cătrâ toţi iubitorii culturei poporului românesc, ca şi de astădată să adopte în numer cât se poate mai mare rescumperarea felicitărilor de Anul nou, şi să doneze sumele de rescump&rare fondului „Casei naţionale". Lista res-cump6rărilor se va publica în ziare şi în o mică pu-blicaţiune festivă, ce pe ziua Anului nou se va trimite tuturor persoanelor, cari îşi vor rescumpSra felicitările. Pe această cale vom menţinea părţile frumoase şi plăcute ale obiceiului felicitărilor, ne vom reaminti prietenii noştri, şi ei îşi vor aduce aminte de noi, — gândurile noastre se vor întâlni, şi uniţi prin un frumos act al iubirii de neam, vom sârbători laolaltă noaua aniversare cu inimi încălzite de cele mai nobile sentimente. De altă parte vom fi scutiţi de o mare pierdere de timp şi de eventualitatea penibilă, dar numai cu greu evitabilă, de a trece cu vederea la felicitările de Anul nou pe care-va dintre prietenii noştri. La finea secolului ce espiră, — secolul renas-cerii noastre naţionale, vom ridica prin obolul nostru pentru fondul „Casei Naţionale", un frumos monument

şedinţa comitetului central al Asociaţiuni pentru li­teratura română şi cultura poporului roman, ţinută în; Sibiiu la 6 Decembre 1 9 0 0 . Dr. II. Puşcariu, preşedinte. Dr. I. Beu, secretar II.

Bibliografie Pe pragul mormântului. Versuri funebrale de

George Simu preot. Preţul 50 fii. *

„Enc ic loped ia Română", publicată din însăr­cinarea şi sub auspiciile „Asociaţiunii pentru litera­tura română şi cultura poporului român", de Dr. C. Diaconovich, prim-secretarul Asociaţiunii. A apărut fasc. XXII al acestui dicţionar enciclopedic, cuprinzând cuvintele Libelula — Manliu. Numărul articolelor acestui fascicol trece mult preste 1000, şi anume conţine restul literei L şi vr'o 500 cuvinte cu ini­ţiala M. Partea cea mai Interesantă pentru noi a publicaţiunii, şi anume articolele istorice şi biografice românesci, de astădâtâ ni-se presintă In număr deose­bit de mare şi în extensiune ce trece preste cadrul unei mici enciclopedii, dar care e pe deplin justificată prin Importanţa sujetelor. Dintre aceste articole remar­căm :" Literatura (M. Străjan), Lucaciu, Lugoş, Lytuon (D. Onciul), Mailat, Maior, Maiorescu, Măldăreseu, Mănă­stire, Mangra, Maniu, Manliu, etc. Igiena : Lupus, Mălaiu, Malaria, Mămăliga. Din celelalte articole amintim: Liber schimb, Licheni, Limba, Limbric, L'Indeapen-' dance Roumaine, Linne, Lipova, Lipovani, Lipsea, Lis-sabona, Livingstone, Lobkowitz, Locke, Londra, Lem-broso, Lonyay, Loteria, Ciril Lucari, Ludovic, Luna, Lupu, Lupul, Luther, Lutherana biserica, Lyon ; Mace­donia, Machiavelli, Madrid, Maghiari, Magnetism, Mai­muţa, Malaiezi, Mamifere, Mandicevschi (Dr. Sbigra), Mangan, Manifest, etc. îndeosebi amintim îngrijiră^ ce se dă cestiunilor mai importante din istoria ncşstră naţională, tractate In cea mai mare parte de distinsul nostru istoric Dr. D. Onciul cu profunditatea şi obiec­tivitatea, ce caracteriseazâ toate scrierile acestui sa­vant istoriograf. De interes pentru cercuri largi şi de folos real, sunt articolele igienice lucrate de academi­cianul Dr. Felix, cel mai competent autor român în materie de igienă. Sciinţele naturale, şi îndeosebi botanica, de asemenea e bine representată, şi întrece, scrierile, ce le avem până acum în această materie. Dintre ilustraţiuni amintim bisericile românesci din Lugoş, unul dintre cele mai Importante centre ale. Românilor din Ungaria. Abonamentele se fac la W. Krafft din Sibiiu (deposit general pentru România: E. Storcii, Bucuresci) şi se primesc numai pentru pu-, blicaţiunea întreagă. Preţul de prenumerare pentru un; tom broşurat- cor. '20. —, legat cor. 23.20 (în Româ­nia : lei 25. —. resp. 28.50).

* „Revista Economică" , organ pentru interese;

economice-financiare, editat din Însărcinarea şi cu-

ajutorul băncilor române, cu începere dela Anul nou se va ; transforma dintr'o revistă lunară într'o foaie seplemânalâ. Delegaţiunea exmisă de conferenţa Direc­torilor de bancă din 1898, s'a întrunit în 16 Decembre a. & Ia o şedinţă în Sibiiu, şi a decis această schim­bare pe motivul, că revista are să servească în primul rend 'interese practice de toate zilele şi cestiuni de actualitate, cari reclamă o lămurire şi resolvire mai grabnică de cum li-se poate da într'o revistă lunară, în vederea dimensiunilor mari, ce le-a luat lucrarea economică a. poporului nostru, şi a strinselor legături ceh există între diferitele ramuri ale vieţii noastre economice, „Rev. Economică" va da atenţiunea cu­venită tuturor cestiunilor de caracter economic, şi astfel va fi de interes nu numai pentru băncile noastre, ci şi pentru cercuri mai largi. „Revista Economică1' va apărea în estensiune de 1—2 coaie de tipar, format 4° mare şi va costa pa 1 an C. 20—, pe */» a n C. 10-—. Prertameraţiunile şe vor trimite la administraţia „Revistei Economice" în Sibiiu (Nagy-Szeben).

* „Anuarul Bănc i lor Române" . în editura De-

legaţiunii Băncilor Române a apărut. Anul II (1901) al acestui interesant Anuar financiar, care în partea sa principală cuprinde Şematismul băncilor şi societă­ţilor comerciale române din ţară. Acest şematism de astă dată au fost compus în estensiune mai mare şi cuprinde bilanţul, contul profit şi perderi, distribuirea profitului şi cuotei de binefacere a anului de gestiune 1899, împreună cu lista membrilor direcţiunii şi comi­tetului de supraveghiere, cum şi a funcţionarilor tuturor societăţilor noastre financiare şi comerciale. La fie-care institut se mai dau informaţiuni deta-iate asupra diferitelor disposiţiuni statutare cu pri­vire la semnarea firmei, la cupoanele de acţiuni, etc, se indică ramurile operaţiunilor şi condiţiunile acestora, apoi preţul acţiunilor şi cupoanelor, etc. Afară de aceste Anuarul mai cuprinde un Calendar (Gregorian şi Iulian) cu indicarea terminelor pentru plata contri-buţiunilor şi competinţelor erariale, a tragerilor la sorţi, a scadenţei cupoanelor, — apoi Regulamentele Băncii austro-ungare şi Casei de păstrare poştale, Tabele pentru timbre şi competinţe, pentru calcularea de interese, Tarifele poştale şi telegrafice, Instrucţiuni referitoare la momentele statelor auropene la schim-

.. barea şi valoarea lor etc. Anuarul cuprinde mult peste 100 pagini 8 mare, este elegant legat în pânză şi costă C. 3. — Se poate procura la Administraţiunea „Revis­tei Economice" în Sibiiu.

• • *

Avem înaintea noastră excelenta lucrare a compa­triotului nostru Dr G. Crainiceanu, întitulată „Igiena ochilor" pentru îngrijirea ochilor sănătoşi, slabi, bolnavi si orbi; alegerea profesiunilor, ochilarilor şi alte sfaturi pentru păstrarea vederii. Bucuresci 1900. Preţul 1 leu, de vînzare la Socec s i l a Librăria română în Roman. Cartea a apărut şi în limba germană la Franz Pietzcker începuturilor culturale ale pdpbrului românesc. Din

în Tiibinga. Preţul M. 2.40. Opul se recomandă de sine tuturor celor ce se interesează de acest subiect, care în această lucrare e scris pe înţelesul ori-cărui sciutor de carte.

Cuvânt funebru, rostit la înmormentarea fostului di­rector şi învăţător pensionat: G. Bellissimus întâmplată Ia 8/21 Octomvre 1900, de 1. Dariu. Tipografia A. Mure-şianu. Braşov, 1900. Preţul 20 fileri.

Curs elementar de Botanică şi Zoologie . pentru clasele inferioare' ale şcoalelor medii de Gheorghe Che-ariu prof. şi dirig'ent la şcoala reală. Partea -I:- Bra" şov, 1900. Preţul 2 cor. 60 fii.

Viaţa şi bperile lui Andreiu Mmeşan. Studiu is-toricditerar de Joan Raţiu, prof. ord. la preparandie şi şcoala superioară de fete din Blaş-. Blaş, 1900. Ti­pografia/seminariului arhidiecesan.

Concurse Se escrie concurs pentru ocuparea postului în­

văţă toresc la şcoala confesională gr. or. rom. de nou înfiinţată din Jupani , protopresbiteratul Făgetului, cu termin de recurgere de 30 de zile dela prima publicare.

Emolumentele împreunate cu acest post sun t :

1. Salariu în bani gata 600 cor. . . . P e n t r u scripturistică 6 cor.

3. Pentru conferinţă 5 cor. 4. Pentru curatorat 12 cor. 5. 16 metri lemne, din cari are a se încălzi şi

sala de învăţământ, 6. Dela fiecare înmormântare, la care va fi poftit

40 fii. 7. Cuartir natural cu doaue încăperi, cu gră­

dină de legumi de 1200F] 0.

Dr. George P o p o v i e i u Franc i sc H o b a n preşedinte. not. corn.

In 'conţelegere cu protopresbitorul tractual.

Doritorii de a ocupa acest post sunt avisaţi a trimite recursele lor, provăzute cu toate documentele, adresate comitetului parohial din Sudriaş-Jupani, la oficiul protopresbiteral din Făget, şi a se înfăţişa în: sânta biserică în vre-o Duminecă ori sărbătoare.

Sudrias-Jupani, în 19 Novembre 1900.

[73] 3—3 Comitetul parohial

în conţelegere cu protopresbiterul tractual.

Pentru ocuparea postului de diacon din Lugoj se escrie concurs cu termin de recurgere de 30 de zile dela prima publicare în Foaia oficioasă a diecesei

Emolumentele sun t :

1. Venitul sesiunei diaconale. 2. Pentru agendele de notariu la sinod şi la comi­

tet 30J coroane. 3. Remuneraţiune din cassa bisericei pentru ţine­

rea a 15 cuvântări bisericesci la an 300 cor. 4. Remuneraţie din cassa cultului pentru Catichi-

saţiune în şcoala capitală din loc, —-10 oare la septă-mânâ 400.

5. Venitul stolar usuat. Recurenţii au se dovedească cualificaţiunea mi­

nimală prescrisă pentru candidaţii la parohii de cla­sa primă. ,.

Recursele instruite cu toate documentele necesare sunt a se subşterne Oficiului protopresbiteral gr. or. rom. din Lugoj până la terminul fixat.

Recurenţii surit îndatoraţi ase presenta. în vre-o Duminecă sau sărbătoare spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi oratorie.

Dat din şedinţa comitetului parohial gr. or. rom. ţinuta la 30 Octomvre 1900. 3—3 (74)

Pentru întregirea definitivă a postului învăţăto-resc la şcoala confesională gr. or. rom. din Tolvădia, ; protopresbiteratul Ciacovei, se escrie concurs cu ter- j min de concurgere de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecesanâ".

Emolumentele sun t : '

1. în bani gata 600 cor. !

2. Pentru lemne 36 cor. 3. Cortel liber cu grădină de 1 / i juger. 4. Pentru scripturistică şi tipărituri şcolare 10 cor. 5. Pentru participarea la adunarea generală a

reuniunei învăţătorilor conf. gr. or. rom. din diecesa Caransebeşului 14 cor,

6. Pentru participarea la conferinţele învăţăto-resci 15 cor.

7. Dela fiecare înmormântare,, la care însuş va participa, 50 fii, dacă se duce mortul în sft. biserică 80 fii.

8. Cărăuşii gratuite, când învăţătoriul călătoresce în afaceri oficioase şi pentru aducerea lemnelor.

Doritorii de a concurge la acest post sunt avi- . saţi, ca suplícele de concurs adjustate conform statutului org. bis. şi a regulamentului şcolar — adresate comi­tetului parohial — să le subştearnă Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral.

Alegându-1 învăţător este îndatorat a funcţiona ca cantor bis. şi a purta toate lucrurile scripturistice necesare.

Concurenţii sunt poftiţi a se presenta în vreo Duminecă ori sărbătoare în sfta bis. din loc, însă nu în ziua de alegere. 2—3 (76)

în conţelegere cu protopresbiterul tractual.

Valab i l de la 1 O c t o m v r e 1 9 0 0

B u d a p e s t a , gara de vest (ny. p. u.), — Orşova — V e r c i o r o v a

O r . Os. Ex.

I

P. I—III

P. I—III

A. I—II

P. I—III

M. II—III S t a ţ i u n i l e

Or. Os. Rx.

I

P. I—III

P. I—III

A. I—II

P. I—III

1130 433

815 149

830 531

230 802

700 528

pleacă sosesce

Budapesta Timişoara-Iosefîn

sosesce pleacă

1250 803

715 925

125 750

740 153

439 5 «

209 357

610 823

810 924

713 854

pleacă sosesce

Timişoara-Iosefin Lugoş

sosesce pleacă

~ 7 5 7 " 646

747 616

712 507

738 620

~ 1 1 5 " 1131

Joia

şi

D

umin

eca

750

150 602

150, 602

~2~î"8 -

1242 330

639

sosesce sosesce pleacă pleacă pleacă

Buziaş M.-llia Marginea M.-llia Buziaş

pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce

'35- sa M °

'= 1 2 î

S Q .

150

1242 330

1242

720

218 547 632

828 853

402 523 7 U 800 828

831 941

~ 9 2 9 ~ 1029

1230 1256

~ 9 1 0 -

1032 1221

HO 138

411 543 639

pleacă pleacă pleacă pleacă sosesce

Lugoş Caransebeş Domaşnia-Cornia Băile-Herculane Orşova

sosesce pleacă pleacă pleacă pleacă

644 602

345 315

6U -5Î2 333 233 156

502 400

614 531 414 327 258

1123 1024 844 ' 733 655

859 907

111 120

230 239'

pleacă sosesce

Orşova Verciorova

sosesce pleacă

255 245

1259 1250

225 "~ 2JŞ

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny. p. u.), — Timişoara — Baziaş

M. I—III

P. I—III

P. I—III

p. i—in

P. I—III

P. I—III S t a ţ i u n i 1 e P.

I—III P.

I—III P.

I—III P.

I—III P.

I—III P.

I—III

700100S ~528~

815 149

830 230 551 802

230 802

7OO 5

1005 18 *~

pleacă sosesce

Budapesta Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

715 925

125 750

7OO 925

125 7OO 750 925

740 153

830 842

214 223

820 828

845 856"

612 621

pleacă sosesce

Ţimişoara-Iosefin Chişoda

sosesce pleacă

804 7Ş5

742 730

703 652

634 623

Î 2 9 _

119 1030 -

552 1019

456 sosesce pleacă

Buziaş Buziaş

pleacă sosesce

. 552 1019

456 1030

456

224 251

830 8Ş7

622 651

pleacă sosesce

Chişoda Jebel

sosesce pleacă

754 727

651 622

118 1250

318 453

1015 1218

943

520 656

737 930

11 548

sosesce sosesce pleacă pleacă

Ciacova Boca Boca Ciacova

pleacă pleacă

sosesce sosesce

656 520

943

548

930 737 -

~1216~ 1015

453 318

252 305

858 9II

655 7O8

pleacă sosesce

Jebel Voitec

sosesce pleacă

722 709

621 608

1247 1234

359 554 915

1103

1010 1150

424 612

815 ion 340 508

sosesce sosesce pleacă pleacă

Gataia N.-Bogşa N.-Bogşa Gataia

pleacă pleacă

sosesce sosesce

612 424

1150 ion

5O8 340

ion 815

U 0 3 -

915 554 359

3IO 420

917 1023

717 827

pleacă sosesce

Voitec Verşeţ

s o s e s c e

pleacă 7O4 554

603 454

1230 1120

1023 9Ş2

217 2 01 226 403

349 547

1 2 1 8

1148 4OI 350 4Î8 6 05

sosesce sosesce sosesce sosesce pleacă pleacă pleacă pleacă

Gataia Buziaş T.-Cubin Panciova Panciova T.-Cubin Buziaş Gataia

pleacă pleacă pleacă pleacă

s o s e s c e

s o s e s c e

sosesce sosesce

4O3 226 201 217 9 5 2

1023 1148 1258

605 4I8 350 4OI 952 1023 547 349

434 504

1033

1122

837 907

pleacă sosesce

Verşeţ Iasenova ...

s o s e s c e

pleacă 537 505

449 417

T l l 5 ' -

1043 ~ 7 2 2 1046 1105

222

1255 1120 3O6

225

s o s e F c e

sosesce pleacă pleacă

Oraviţa Anina

Anina Oravita

pleacă pleacă

sosesce sosesce

315 1105 1046

722

225 835 5IO

,046 722

5IO 5 5 0

1105 1 1 «

gl3 9 54

pleacă s o s e s c e

Iasenova Baziaş

sosesce pleacă

450 404

407 325

800 6 3 0

1037 955

Observăr i : Oarele, ce stau de a stânga staţiunilor, să se citească de sus în jos; iar cele ce stau de a dreapta de jos în sus. Timpul dela 6 oare dimineaţa pană la 5 oare şi 59 minute sara este însemnat cu sublinierea minutelor. Or. Os. Ex.=Trenul Orient-Ostende-Expres, A .=Tren accelerat, P .=Tren de persoane,. M.=Tren mestecat.

Redactor responsabil: D r . P e t r u B a r b u Tipariul şi editura Tipografiei di'ecesane în Caransebeş