2 7 9 4 2 3 Anul XIX Ca :$0fcş, 11 Ianuar ie ". v., 1 !K)4 Nr. 2

O r g a n al E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 eoroane

«.. -„ pe '/a an 5 „ „ România şi străinătate pe an 14 franci

pe 1 an 7 „

P r e ţ u l i n s e r ţi u n i 1 o r Pentru publicaţiuni oficioase concurse edicte

etc. publicate de ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte (> cor, până la 200 de cuvinte 8 coi1.

;de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I E C E S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile la A D M I N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei, diec. în Caransebeş

P s i h o l o g i a în însemnătatea ei pentru deşteptarea, cultivarea şi

înaintarea vieţii religioase

(Urmare)

I C u g e t a r e

Să ne ocupăm înainte de toa te cu e lementul cel dintâiu al activităţii spiritual© sau cu ac t iv i ta tea intelectuală. A c e a s t a es te b a i C T i & y i t ă ţ i i simţi­toa re şi a celei vo i toa re . Şi fiind-că în desvo l t a roa activităţii intelectuale sunt mai multe sta.dii de deosebit şi fiind-că sp re î n semnarea activităţii intelectuale se în t rebuin ţară adese-ori acelea-şi espresiuni în mai multe însemnări , t r ebue numai decâ t să a r ă t ă m stadiile aces te şi să e n u m e r ă m însemnări le , în cari se întrebuinţază espresiunile r e spec t ive .

Act iv i ta tea intelectuală, luându-se espresi-unea „ inte lectuală" în î n semnarea ei cea mai la rgă , se p roduce prin o iritaţiune făcută a sup ra sufle­tului. A c e a s t a poa te să p r o v i n ă , o r i din lăuntru, a d e c ă din iniţiativa propr ie a sufletului, ori din afară . Cu pr iv i re la începutul desvoltări i sufleteşti iritaţiunile cele din a fa ră p r e m e r g celor din lăuntru. L a iritaţiunile din afară se n u m ă r ă şi cele-ce provin din trupul propriu. Afectându-se nervii prin p rocese , cari află loc în trupul propriu sau în lumea es te r ioară , mijlocesc iritaţiunea p â n ă la suflet şi i-o împăr tăşesc . în suflet se deş teap tă prin aceas t ă o reacţ iune, o act ivi tate , c a r e o numim simţire. Esp res iunea a r e şi î n semnare pas ivă , însemnându-se cu dînsa şi productul acti­vităţii sufleteşti , c a r e s'a născut prin iritaţiunea făcută a sup ra sufletului. în ce constă aces t product sufletesc, es te o taină. îl numesc idee sau r e p r e -sen t a rea obiectului simţit. Espresiunile „ idee" şi „ r ep resen ta ţ iune" , s 'au luat din cercul simţului văzului , căci la pr iv i rea unui obiect icoana sau chipul lui se ogl indesce în ochiul nostru şi noaue

ni-se pa re , că şi în sufletul nostru. Espresiuni le s 'au aplecat şi sp re a însemna producte le celor­lalte simţuri, deşi la auz , la gust , la miros etc. nu se poa t e vorbi de o icoană în î n semnarea strînsă a cuvântului . Deci fiind-că espres iunea „simţire" (Empfindung) a r e şi o în semnare pas ivă , se întrebuinţazâ şi în loc de espres iunea „ r ep re ­sen ta ţ iune" , „ idee" . Eind-că simţirile ( represen­tadle, ideile gradului dintâiu) se p roduc numai cu ajutoriul simţurilor, le numim simţiri sensua le .

Cu simţiri deci începe act ivi ta tea sufletului omenesc , însă ele nu-s mărgini te numai la stadiul cel dintâiu al activităţii sufleteşti , ele îl însoţesc pro om până la moar t e . E le sunt şi vor r ă m â n e a A. B. C-ul vieţii sufleteşti , ele introduc v ia ţa spirituală, da ră sunt şi de t rebuinţă numai decâ t pent ru desvo l ta roa ei. E le sunt pent ru aces t scop o condiţiune n e a p ă r a t ă , d a r ă nu-s unica condiţiune. Dacă simţirile (representaţ iunile g r a ­dului dintâiu) ar dura numai cât d u r e a z ă activi­t a t ea sufletului p rodusă prin iritaţiune asupra- i , atunci dosvo l ta rea sufletului na ' r fi cu putinţă, atunci am a v e a cunoş t in ţă de un obiect numai a tâ t timp, cât l-am privi cu ochii sau l-am auzi cu urechile etc .

însă t r e aba nu stă aşa . Productul câşt igat prin simţire nu se p e r d e cu înce ta rea iritaţiunii a supra sufletului, ci r o m â n e propr ie ta tea sufle­tului şi după-ce iritaţiunea a încetat . Impres iunea a c e a s t a se numesce ideea gradului al doilea, r e p r e -s en t a r ea gradului al doilea, sau r e p r e s e n t a r e n în î n semnarea r e s t r în să ; sufletului i-se p resen-t e a z ă a d e c ă iarăş a c e a icoană, c a r e i-s'a p re -sentat , a ră tându-se simţurilor obiectul însuş în na tu ră .

însuşia sufletului, că p o a t e păs t r a rop resen-tările gradului dintâiu, cum zicem, în memor ie , îi face sufletului cu putinţă de a-şi aduna mater ia l trebuincios şi a-1 pre lucra . P r o d a t a simţurilor, s e în ţe lege , celor mai nobile es te de a aduna m a t e -

2 F O A 1A D I E C E S A N A

rial pent ru p r e l u c r a r e a spirituală, p e când cele­lalte simţuri îi s tau trupului de servi t . Din aces t ea se v e d e î n semnă ta t ea simţirilor (representăr i lor gradului dintâiu) pent ru desvo l t a r ea sufletească.

Prin acea , că represen tă r i l e gradului dintâiu nu se perd , ci ca r e p r e s e n t a n ale gradului al doilea se pot r ep roduce în memor ie , dev ine sufletul omenesc nea t é rna t de lumea es te r ioarâ .

Din represen tă r i l e gradului al doi lea sau din r ep resen tă r i l e obiectelor naturei p roduce sufletul o m e n e s c n e n u m ă r a t e al te r e p r e s e n t a n , cari n ' âu originalul în na tură . Noi le v o m numi r ep resen ­tări le gradului al t rei lea. P r o d u c e r e a se face prin acea , că pe de o p a r t e sufletul î m p r e u n ă sau desface represen tă r i l e gradului al doilea în moduri nenumăra t e , iară pe de altă pa r t e , că sufletul pre lucra represen tă r i l e gradului al doilea.

Feluri le împreunări i sau despărţiri i r ep re sen ­tărilor, cum s 'a zis, sunt n e n u m ă r a t e , în as ta privinţă c ă p ă t ă m o idee, dacă r e c u g e t ă m , că nu numai t oa t e cuvintele aceleea-ş i l imbe, ci că toa te cuvintele tuturor limbelor, câ te esistă p e faţa pă­mântului, sunt compuse numai din 2 0 — 3 0 de sune te .

Represen tă r i l e gradului al doilea sufletul le împreună ori după principiul coesistinţei şi a succesiunii, a d e c ă în acela-şi mod cum a un nat r ep resen tă r i l e gradului d in ţ au , ori sufletul le î m p r e u n ă după curprinsul lor. î m p r e u n a r e a r e p r e ­sentări lor dupăooes i s t i n ţ a şi s u c c e s i u n e - lot^ ' -ü^* 4

o împreuna re mehanică , printrînsa s e pot împre ­una cel mai con t ra re şi cele mai d i spara te . Prin a c e a s t a se nasc combinaţiuni şi r ep resen tă r i , c ă ro ra , a l a r ă de consciinţa eeluî-ce-şi r ep re sen t a , nu li co respunde nimic rea l . în timpul, când omul "pr iveghează şi când es te sănă tos , chipul împre­unării mehan ice a representăr i lo r nu-i nici oda tă cu totul curat . El s e află numai în vis şi la cei esiti din minte.

Cu totul alt-fel es te î m p r e u n a r e a r ep resen ­tări lor, c a r e se îndreap tă după cuprinsul r e p r e ­sentăr i lor . E a ni p roduce r ep resen tă r i mai înalte.

A se îndrepta la î m p r e u n a r e a representăr i lor după cuprinsul lor numim a cuge ta . Noi ne îndrep­t ă m după cuprins, dacă împreunăm, ce es te de împreuna t , şi dacă despăr ţ im, ce es te de despărţ i t . Cel ce j udecă , ace la şi cuge tă .

Sufletul c o m p a r e a z ă între olaltă doauă sau mai multe r ep resen tă r i şi scoa te cele-ce sunt a s e m e n e a şi cele ce sunt diferite. Prin aceas t a c a p ă t ă el r ep resen tă r i , a le că ro r originale în na tu ră nu mai esistă nicăiri. A ş a de esémplu de-abia după-ce a câşt igat sufletul r e p r e s é n t a r e a „aceas t ă c a s ă " , „aces t o r a ş " , „aces t o m " , câşt igă r e p r e s é n t a r e a de „o c a s ă " , „un o r a ş " , „un o m " . Sufletul în aces t mod îşi m ă r e s c e numărul r e p r e ­sentări lor p res t e margini le puse prin esper in ţă în sfera nemărgin i tă a celor posibile. Omul s e

pune a ş a în puseţiuni, în cari n ' a fost nici oda tă , îşi repres in tă obiecte, cari nü 1-ea văzu t nici oda tă în via ţă . Sufletul îşi p roduce aşa -da ra r e p r e ­sentăr i n e n u m ă r a t e de g r a d e mai înalte. A c e s t e r ep resen tă r i sunt judecăţ i , conclusiuni, noţiuni (< on-cepute) şi idei în î n s e m n a r e a răs t r însă . "

Cum v e d e m , espres iunea „ r e p r e s e n t a r e " sau „ idee" se întrebuinţază în mai multe însemnăr i . Act iv i ta tea sufletului, c a r e p roduce aces tea ' feluri de represen tă r i , se num asee r ep resen ta t iva sau şi intelectuală. în desvol tare-ş i ea-i legată a pro­c e d e aşa , cum s'a înfăţişat. Represen tă r i l e Tn î n s e m n a r e a răs t r însă presupun simţiri sau r e p r e ­sentări d e a le gradului dintâiu. Omul nu p o a t e j u d e c a , până -ce nu dispune de presentan,""el nu poa t e face conclusiuni, până -ce nu poa te j u d e c a .

După-ce a ajuns omul la a c e a s t a d e s v U t a r e formală a spiritului său, limba îi dă putinţa, de a-şi câşt iga şi cultura mater ia lă , d e . a-şi însuşi aoele idei, cari sunt un product a mii de ani. A c e a s t a o poa te el prin instrucţiune.

Şi în privinţa rel igioasă ac t iv i ta tea r e p r e ­senta t iva sau intelectuală e s t e b a s a celej simţi­t oa r e şi - ce l e : vo i toa re . Şi aici es te de svo l t a r ea l ega tă de acele-şi t r ep te ca desvo l t a r ea sufle­t e a s c ă în g e n e r e . • ' . ' • - ' • •w

După învă ţă tu ra creştină sufletul omului a d u c e în lume consciinţa de isvorul său, de Dumnezeu , aduce un simiimént, 0 v o a c e internă, c a r e în fie-care cas special îi zice, omului, de face bine, ce face, sau rău , d a r ă nisce idei posi t ive, nisce cunoscinţe posit ive sufletul nu le aduce în lume nici în privinţa rel igioasă. A c e s t e sufletul t r ebue să şi-le câşt ige cu timpul. în decursul de mii de ani şi-a descoperi t D u m n e z e u învă ţă tu ra prin proroci şi în u rmă prin Fiul său. Numai cu timpul poa t e omul cunocsce descoper i r ea dum-n e z e e a s c ă , el şi-o poa te însuşi numai în modul , cum şi-le însuşesce celelalte cunoscinţe. Desvol ­t a r e a rel igioasă â omului es te supusă la acele-şi legi psihice, ca desvo l t a r ea lui în gene re .

T r e a p t a c ea dintâiu, pe ca re t r ebue să se suie omul sp r e a se apropia de sfera spirituală, sunt simţirile sau represen tă r i l e gradului dintâiu. A c e s ­t ea sunt şi pe câmpul vieţii re l igioase t r e a p t a cea dintâiu. Copilul p r imesce represen tă r i l e obiectelor, cari s e află împregiurul lui. El es te numai recep t iv , cu fie-care zi s e în tăresc cu a tâ t mai mult aces t e r ep resen tă r i şi c resce numărul lor. în decur s de puţini ani face copilul un p r o g r e s g igant ic , căci ce v e d e , ce aude , îi dev ine p ropr ie ta te , nu le mai uită. Deci es te v e d e r a t ă î n semnă ta t ea cea m a r e a simţirilor ( representăr i lor gradului dintâiu) în î n semnarea cea bună şi c ea r e a şi pent ru desvo l t a r ea rel igioasă a omului. D a c ă c re sce copilul în mijlocul oameni lor cu frica lui Dumnezeu , apoi dev ine şi el bun şi cu frica lui Dumnezeu , fără ca s*ă seim, cum s 'a făcut

I*' O A ! A 1)1 IL C H S A N-A

aceas t a . D a r ă dacă a a v u t copilul, n e n o r o c i r e a si? t r ă e a s c ă între oameni rei, apoi dev ine şi el reu, dev ine o je r t fă a împreg iu ră r i lo r , sub cari a vieţuit. Cu pr ivi re că copiii devin aşa de uşor je r t fa e s e m p -lului reu , a zis Mântuitor iul: y/ară cine-l va sminti pre unul dintru aceşti mici, cari cred întru mine, mai bine îi este lui, să i-se spânzure o peatră de moară de grumaz si să se înece întru adâncui mării*.• Si iară-şi înve ţându-ne Isus a cunoasce î n s e m n ă t a t e a simţirilor, a z i s : »Iară de te smintesce pre tine ochiul teu cel drept, scoate-l pe el, şi-l lapedă dela dela tine, că mai bine-ţi este ţie, ca să peară unul din modulările tate şi nu tot trupul să se arunce în geena focului^. (V a urma)

—o.»—n—«sr—

S O C I E T A T E A D E L E C T U R Ă „ J O A N J - ' O P A S U I

A T I N E R I M E I S T U D I O A S E D E L A I N ­

S T I T U T U L T E O L O G I C - P E D A G O G I C D I N

= = = = = C A R A N S E B E Ş A R A N J A Z Ă O

ŞEDINŢĂ PUBLICĂ 9, • 9

D U M I N I C Ă L A 18/31 I A N U A R I E 1904 Î N S A L A

M A R E A O T E L U L U I „ P O M U L V E R D E " , L A C A R E

" Î N V I T Ă C U T O A T Ă O N O A R E A .

" C O M I T E T U L S O T I E T Ă T I I

Programa: 1. „Viaţa Ţiganilor"

de R. S c h u m a n n, esecutat de corul societăţii.

2. „George Coşbuc" disertaţiune de I. M. S u r l a ş i u cl. c. II.

3. „Suvenire de Mehadia" de Klein, esecutată de orhestra societăţii.

4. „Vlad Ţepeş şi Stejarul" poesie de V. Alexandri, predată de P. M a g d e s c u cl. c. I.

5. „ B a l a d ă " solo de violină cu acomp. de pian, de C. Porumbescu,

esecutată de I. A n d r e e s c u cl. c. III.

6. „Ţiganul la venat" anecdotă de E m . Suciu, predată de G. S e c o ş a n ped. c. III.

7. „Codrule codruţule" de A. S e q u e n s , esecutat de corul societăţii.

8. „ M a r ş u l R o m â n " de * * * esecutat de orhestra societăţii

_ DANS

— începutul la 8 oare sara = = = = = ================== Intrarea: de persoană 1 cor. 20 bani; de familie (3 membri) 3 cor. Oferte generoase în favorul fondului pentru ajutorarea elevilor bolnavi

= se primesc cu mulţămită. =

V a r i e t ă ţ i D r . l o a n P e ţ r a n , preot, profesor la ins t i tu tu l

ped.-teologic gr. or. rom. şi ca t ihe t la Liceu, în al 40-lea an al etăţii şi în ul 14-lea al căsătoriei sale, împâ tăş i t cu st'inta ta ină a cuminecătur i i d u p ă un morb scurt , dar grav, — a t recut din via ţă la cele e terne Duminecă, în 17 Ianuarie , seara la 10 oare.

P i c t a r e a s â n t e i b i s e r i c i g r . o r . r o m . d i n B o r l o v a . „Dumnezeu ajuta pe aceia, cari singuri

» să ajută" zice bătr înul Ricard. încă la anul 1885 com. bis. Borlova a zidit o biserică spaţ ioasă din mater ia l solid, în valoare de 14.000 fl. avênd a tunci un capi ta l numa i de 900 fl. S 'au, făcut apoi 2 aruncur i de câ t e 1000 fl şi ceeala l tâ s u m ă s'a î m p r u m u t a t dela bănc i şi singuratici ; şi în 6. ani toate datoriile s'au p lă t i t pre nes imţ i te .

Optsprezece ani poporul acesta , de 1500 suf le t^ bun, blând şi ascul tâ tor iu de glasul conducători lor soi desinteresaţ i , — ar gândi cineva că a dormi ta t — dar în faptă nu !. Sub dura ta aces tor ani a î nzes t a t biserica cu un mobiliar elegant, afară de mater ia l , în preţ de 500 fl. bani afară de casa bisericei ; —•• prin danii dela creştini al 3-lea clopot ; un lustru pompos , 4 icoane, 1 -evangelio, 2 cruci de argint de China, 3 s tea­guri şi prin colectare o rna te preotesei, cărţ i e tc .

Un gol to tuş se s imţ ia in s â n t a biserica şi a n u m e : Zugrăvirea, — dar cei chemaţ i din f runtea poporului^ seiii4<l,;<-:ât e s t e e t de î n să rc ina t poporiuii a ş t ep tau p â n ă biserica s ingură va d i spune de bani , sau ne va dărui Dumnezeu ani mai buni. Auziam oamenii bă t râni vorbind : Dumnezeu scie, c â u d . se va zugrăvi s â n t a biserică, că d însa bani n 'are şi oamenii or sărăcit , s'or îngreuna t în datori i ; nu mai pot p lă t i nici dările. Acestea cuvinte se în t ipăr i ră în inimile celor chiemaţi , cari luară sarc ina conducerii asupra- le şi sfătuiră poporul, că afară de zugrăvire, ar fi bine ca în locul têmplei vechi, să se facă a l ta s cu lp t a t ă din lemn, ceea ce s'a şi primit de sinodul parohial .

Alergară apoi în sus şi în jos spre a afla o biserică de model — dar nu reuşiră. în fine se infor­m a r ă şi despre des te r i ta tea peneului d-lui loan Zaicu, pictor academic din Zsombolya, căruia cu u n a n i m i t a t e i-au încred in ţa t zugrăvirea bisericei şi a têmplei cu

preţul de 4200 cor. carele o a şi esecuta t conform planului aprobat .

Templa s'au scu lp ta t de „Nestor Bosioc şi fiu" sculptori diplomaţi din Berlişte cu preţul de 1800 c o r . Iară aur i tu ra têmplei prin Eugen Spang din Timi­şoara cu 1200 cor. La olaltă 7200 cor. şi biserica d i spunea numa i de 1070 cor. 72 fii. Adresatu-ne-am şi b â t u t a m la uşile celor cu s tare mai bună, dar glasul nost ru de puţ in i a fost ascul ta t .

Lucrări le să începuseră , ra te le de p lă t i re vin după olaltă, ce era de f ă c u t ? ! !

în torsu-ne-ami iară la ta lpa terii, la bietul p lugar i i^ pre carele din capul locului nu voiam a-1 însărc ina cu nici un a r u n c spre aces t scop. Harnicul p reo t

4 F O A I A B Í E € E S A N Ă

Eliseiu Drăgălina p r in ; învăţătur i şi sfaturi în şi afară de biserică î n d e a m n ă poporul, că de oare ce s u n t e m avisaţ i numa i şi numai la sprijinul din c o m u n ă —-roagă pre credincioşi, ca fie carele după pu t in ţa şi s t a rea sa să-şi a leagă un tablou, pentru carele apoi a m ă s u r a t specificării de spese să depună banii la epi-t ropia biser iceasca în te rmin p â n ă la anu l nou 1904 v. Şi cuvân tu l t rup s'a făcut.

Nu putem trece cu vederea, la aees t loc meri­tele şi o s t e n d e l e - pres ta te a t â t cu^ zidirea bisericii câ t şi cu zugrăvirea ei ale veteranului preşedinte Zaharie Ianoş ;1 şi neobositului înveţător iu pens iona t şi prima-riu activ loan Râdoiu, cari m â n ă în m â n ă lucrând — d u c toa te afacerile la bun sfârşit. ;

Dintre s t ră ini au binevoit a jertfi pen t ru zugră­v i r e : I lustr i ta tea Sa Dl Zeno de Mocsonyi 100 cor. Dl Patr iciu Drăgălina director de pedagogie în Caran­sebeş 60 cor., Dna Silvia Drăgălina 60 cor. Dna Rusanda Po toceanu n ă s c u t ă Drăgălina 60 cor. Iar d int re locui­tori u r m ă t o r i i : Zahar ie Ianoşel, preşedinte le comitetu­lui 280 cor., Andreiu Ferdianu, epi t rop 240 cor., Iconia soţia lui 80 cor., Andreiu Rădoiu, m e m b r u de comite t 280 cor., I anâş Sulea, agronom 240 cor., Pe t ru Mate-şescu, membru de comite t 200 cor., Nicolao Ursulescu, codrean 120 cor., Lazăr Cucuruz, codrean 120 cor , T o m a m a Ambruş, agronom 100 cor., Antonie Musteţa, 100 ©or., Zahar ie Marinea, codrean erarial 100 cor., loan Radoiu, înveţător iu pens iona t 80 cor., Arsenie Musteţa , ' epi t rop 80 cor., Pe t ru Ürsuleseuy epítrtíp " 8 # cor., Visantie- Babeu, comerc ian t 80 cor., Eliseiu Drăgă^ lina, preot 70 cor., Măria Drăgălina ag ronoamă 70 cor., Arsenie Danescu, agronom 6 4 cor., Nicolae Jucos , agronom 60 cor., Arsenie Arnăut , m e m b r u comitetului 60 cor., Ioil Jigorea, membru comitetului 50 cor., Dirru­i r t e Jigorea, agrorom 50 cor., l o a n Epuran, membru comitetului 4.0 cor., George Maranu, m e m b r u coomite-tutui 40 cor., Toma Boldoniu, membru comitetului 50 cor. Aron Boldoniu, agronom 40 cor., Ioau Parasch ivu , membru comitetului 40 cor., Timoteiu Gărău, agronom 40 cor.. Sainson Lorinţ, agronom 40 cor., I anăş Drăgă­lina, croitor 40 cor., Serafín Gruia, agronom 40 cor., Nicolae Fran ţescu , membru comitetului 40 cor., Lau-ren te . Musteţa, membru comitetului 40 cor., Vasile Jigorea, membru comitetului 40 cor., loan Iacob, agro­nom 40 cor., Antonie Iacob, agronom 40 cor., Neagoe Iancu, agronom 40 cor., loachim Balaciu, membru co­mite tu lui 30 cor., Antonie Paraschivu, agronom 30 cor., Alecsa Arnăut , agrorom 30 cor., Zahar ie Cociefmembru comite tului 30 cor. La olaltâ 3604 coroane. Rugăm ferbinte pe Dumnezeu Atotputernicul, ca să răsplă­t ea scă înmii t aces tor donatori , ce cu dinar iul lor au cont r ibui t la aceas ta faptă frumoasă şi c reş t inească în t ru împodobirea casei lui D u m n e z e u ! Servească de esemplu al tor comuni , ce a s e m e n e a se află în ajunl unei astfel de întreprinderi . Neui tând cuvintele bă­t r ânu lu i Ricard : „Dumnezeu ajută pre aceia care sin­gur i se ajută" ! în fine toţi O. Domni contr ibuitori mai s u s numi ţ i p r imească şi pre aceas t a cale mul ţămir i le

noas t re cele mai prófuude. Borlova în 22 Decembre 1903 v. Pen t ru comite tul p a r o h i a l : Andreiu Ferdianu şi Arsemieu Musteţa epitropr.

M i ş c a r e a p o p u l a ţ i u n e i r o m â n e d i n o r a ş u l C a r a n s e b e ş î n d e c u r s u l a n u l u i 1 9 0 3 . în anul 1903 au fost 92 de nasceri , cu 4 mai mul te ca în anul 1902, când au fostpreste tot 88 caşuri de nascer i . S'au născu t 42 băiaţi (cu 2 mai puţini ca în-1902) şi-50 fete (cu 6 mai mul te ca în 1902). Dintre cei n ă s ' cu ţi în anul 1903, s'au n ă scu t legiuiţi 36 băeţi (cu 2 mai puţini ca în anul 1902) ş i - 4 0 fete (cu 7 m a i mul te ca în anu l 1902). Din pa t nelegiuit s'au n ă s c u t 6 băeţi (ca şi în anul 1902) şi 10 fete (cu 1 mai puţ in -ca în anul 1902). Dintre cei născuţ i în anul 1903. s'au n ă scu t morţi, din pa t legiuit 2 băeţi (ca şi în 1902) şi 1 fată (cu 1 mai puţ in ca în 1902), din p a t nelegiut s 'au n ă scu t morţi 1 băiat (in anul 1902 nici nnul) şi 1 fată (cu 1 mai pu ţ in ca în anul 1902). Din registrul mat r icu lantu lu i civil vedem, c ă în anul 1903 s'au jBăscu t 86 băieţi şi 94 fete p res te tot 180 prin u rmare 92 de ai noştr i şi 88 streini, Erdecă de a l t ă lege ş̂i na ţ iona l i ta te .

Cununii s'au încheia t în 1903 de toa te 22, cu 7 ma i pu ţ ine ca în anu l 1902. Dintre căsători i le înche­iate în 1903 sun t 18 între indivizi de religiunea gr. or. şi 4 (ca şi în anul 1902) în t re indivizi de re-ligiuni mes teca te ; şi a n u m e i2 s 'au încheia t în t re miri gr. 'or^ şi mirese rom, cat., 1 .între m i r e / r o m . cat. şi mi reasă gr. or, şi 1 în t re mire evangelio şi mireasă ' gr. or. Dintre cele 22 cununi i 17 s 'au făcut în t re jun i şi june, 1 între, j une şi văduvă, 1 în t re văduv şi jună , 1 în t re văduv şi văduvă şi 2 între văduvi şi femei despăr ţ i te . Dintre cei 22 miri şi mirese căsător i ţ i în anu l 1903 au fost p â ă n la e t a t ea de 25 de ani 9 miri şi 15 mirese, p â n ă la e ta tea de 30 de ani au fost 5 miri şi 3 mirese, p â n ă la e ta tea de 40 de ani au fost 7 miri şi 2 mirese, şi în fine sub 50 de ani sau căsă tor i t 1 mire şi 2 mirese. Toate căsător i i le înche­iate în aces t a n , î n t r e credincioşii de ai noştri la ma­tr iculan tui civil, s'au b inecuvânta t de biserică, şi din cele 84 căsători i încheia te acolo, n u m a i 22 au fost în t re credincioşii bisericei noastre, iar celelalte 62 au fost încheia te în t r e credincioşii a l tor biserici.

Caşuri de moar te în anul 1903 au fost 116 (cu 25 mai mul te ca în 1902) şi a n u m e : 53 bărbaţ i (cu 9 mai mul ţ i ca în 1902) şi 63 femei (cu 16 mai mul te ca în anu l 1902). Dintre cei 116 indivizi repo-saţi au fost 112 locuitori din Caranseceş , iar 4 au fost din al te comune .

Caşuri de moar te s'au ins inua t la ma t r i cu lan tu l civil al oraşului Caransebeş în decursul anului 1903 de toa te 198 adecă 116 gr. or reposaţ i , şi numa i 82 credincioşi d e al te religiuni.

Comparând caşuri le de moar te din anul 1903 cu caşuri le de nascere din aces t an resulta , că caşu­rile de moar t e au fost cu 24 ma i mul te decâ t caşuri le de nascere .

Căsătorii desfăcute prin moar te au fost 30 în anu l 1903, iar desfăcute prin sen t in ţă 1. Prin u rmare numeru l căsătoriilor încheiate în aces t au e cu 9 mai mic, decâ t numeru l căsătorii lor desfăcute.

Numai în anul 1879 când caşuri le de nascere a u fost de 100 iar caşurile de moar te 71 s'a p u t u t înregis t ra un c re scâmen t mai însemnat , de a tunci încoaci în puţini an i , -ba mai în tot anul sau ar6 ta t s câzămen t .

. Sum:sând caşurile de nascere începând dela anul 1879 p a n ă astăzi adecă t imp de 25 de ani fac la ola l tă 2303 n a s c e r i ; iar caşurile de moa r t e tot de a tunc i începând p â n ă astzi dau numeru l de 2393 prin u rmare în t imp de 25 ani adecă la V< de veac, se a r ă t ă un s câzămen t î n p o p ' u l a ţ i u n e a gr. or. r o m â n ă a Caransebeşului de 90 persoane. Cu toate aces te oraşul nos t ru n u m e r ă astăzi mai mul te suflete, ca ori şi când, si aceas ta are a se atr ibui credincioşilor veniţi din a l te oraşe si sa te în decursul anilor si înce tă ţeni ţ i în oraşul Caransebeş . Ioan Stoian, preot gr. or. rom.

D a r e d e s e a m ă ş i m u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . George Copocianu Nr. 206 cu 10 f. Pavel Cica Nr. 237 cu 16 f. Iacob Creţoni Nr. 365 cu 10 f. Tetra Mariţescu Nr. 238 cu 10 f. Iacob Lazarescu Nr. 162 cu 20 f. Iosif Creţoni Nr. 201 cu 10 f. Mihail Librimir 390 cu 20 f. Ana Lazarescu Nr. 162 cu 10 f. Nicolae Lazarescu Nr. 199 cu 10 f. Măria Lazarescu Nr. 199 cu 10 1 Pe t ru Lazarescu Nr. 416 cu 10 f. George La­za re scu . Nr. 416 cu 10 f. Pe t ru Mariţiescu' Nr. 163 cu 10 f. Avram Iova Nr. 305 cu 30 f. Ioan Iova Nr. 305 cu 10 f. Măria Trabuian cu 40 f. Iacob cu Ana Nr. 29 cu 10 f. Marcu Iova Nr. 306 cu 10 f. Ioan Ianosiga 102 cu 20 f. Iosif Ianosiga Nr. 101 cu 20 f. Vuc Paica Nr. 489 cu 10 f. Pe t ru Miclutin Nr. 428 cu 20 f. Todor Grozavescu Nr. 25 cu 8 f. Fi lip Jurgescu Nr. 116 cu 20 f. Marta Pau lescu Nr. 283 cu 2 f. Ioan Surdu Nr. 285 cu 20 f. George Ianosiga Nr. 100 cu 20 f P e t r u Copocianu Nr. 223 cu 20«f. Vasile Ianoşigoi Nr. 101 cu 20 f Nicolae L u n g u ' N r . 503 cu 40 f. Ioan Lungu Nr. 504 cu 40 f. Ilie cu Calina Lungu Nr. 505 cu 20 f. Ianoş Ionaşcu Nr. 93 cu 20 f. Ioan S tepanescu Nr. 97 b cu 20 f. Ioan S tepanescu Nr. 97 t. cu 20 f. Ioan cu El isaveta Nr. 95 cu 20 f. George Bom-baeila Nr. 448 b. cu 20 f. George Bombacila Nr. 448 t. cu 20 f. Pe t ru şi Ana Colţian Nr. 77 cu 20 f. Opri ta Copocianu Nr. 94 cu 20 f. Măria Colţ ianu Nr. 77 cu 10 f. Ioan Copocianu Nr. 9 4 cu 8 f. Ioan Colţianu Nr. 76 t. 10 f. Ioan Grosa-vescu Nr. 378 cu 40 f. l ancu Vuculescu Nr. 488 cu 20 f. Dumitru şi S t a n a S tepanescu Nr. 97 cu 40 f. Ioan Hogia Nr. 454 cu 20 f. George Hogia Nr. 54 cu 20 f. Costa Damian Nr. 73 cu 40 f. Ioan Lalescu 20 f. Ianoş Popa Nr. 457 cu 10 f. Pe t ru J o m p a n Nr. 12 cu 20 f. Toma Grozavescu Nr. 119 cu 20 f. P a u P o p a Nr. 265 cu 10 f. Mihai Grozavescu Nr. 501 cu 20 f. Gligorie Coşieriu Nr. 427 cu 20 f. Iacob, Ioana şi Ana Lungu Nr. 517 cu 20 f. P a u şi Borca Nr. 40 cu 20 f. Despota Gogan Nr. 71 cu 4 f. Pe rvu R u m â n u

Nr. 471 cu 16 f. Ruja Surdu Nr, 28-5 cu 10 f. E l e n a Bribenariu cu 6 f. Pe t ru Hogia Nr. 355 cu 20 f. F loa rea Terebuga cu 6 f. Nicolae Hogia Nr. 355 cu 20 f. Mihail Gerga Nr. 21 cu 20 f. George Novac Nr. (¡0 cu 20 L Ioan Berzescu Nr. 259 cu 20 i Ioan Pervu lescu N n 238 cu 20 f. George Cherciu Nr. 44, cu 20 f.. George Teregovan Nr. 37 cu 20 1. Mihail Vasile Nr. 4 1 0 . c u 40 f. Ioan Novac Nr. 20 cu 20 f...George Dragomir Nr. 36 cu 20 f. Pe t ru cu Geòrgie Nr. 36 cu 4 0 f. Gligore Nr. 36 cu 20 f. George Ruşeţ iu Nr. 36 cu 20 f. Pe t ru Mariţescu Nr. 343 cu 20 f,, lanosi Berzescu Nr. 53 cu 20 f. George Berzescu Nr. 292 cu 20 f. Moise Mariţescu Nr. 34 cu 20 f. Pe t ru Dragulescu Nr. 32-cu 20 f. Solomon Dragulescu Nr, 485 cu 20 f. Miriadi Dragulescu Nr. 484 cu 10 f. Savu Stoichescu Nr. 2 8 cu 20 f. Laser Bog Nr. 28 cu 20 f. Solomia Sirbu Nr! 28 cu 20 f. Iacob Dumescu Nr. 5 cu 30 f Nicolae şi Teodor Hogia Nr. 14 cu 20 f. A n a Stoichescu Nr. 3 4 8 cu 20 f. Pe t ru Grozavescu Nr. 106 cu 1 C. S imion Grozavescu Nr. 106 cu 10 f. Pe t ru Hogia Nr. 105 c u 20 f. Pe t ru Jur jescu Nr. 482 cu 20 f. Pervu Grozavescu Nr. 106 cu 10 f. Iacob Anculia Nr s 250 cu 20 f. Laser Moise cu 40 f. Teodor Burai. Nr. 511 cu 2 0 f. Pe t ru Grozavescu Nr. 108 cu 40 f. S t ana Ju r ­jescu Nr 116 cu 10 f. Ioan Burai Nr. 511 cu 20 f. Pe t ru Codila Nr. 483 cu 20 f. Meilă Codila Nr. 153 cu 20 f. Simion Librimir Nr. 135 cu 20 f. Ioan Codila Nr. 181 cu 20 f. Nicolae J o m p a n Nr. 126 cu 20 f. Ioan R u m â n u Nr. 126 cu 20 f. Nicolae Coltean Nr. 470 cu 20 f. Vasilie Codila Nr. 153 cu 20 f. P e t r u Stoichescu t. Nr. 173 cu 50 f. Ianşoi Cojocariu Nr. 141 cu 40 f. Ilia cu Simion Stoichescu Nr. 139 cu 24 f. Ioan Smul tea Nr. 524 cu 40 f. Ioan S to ichescu Nr. 173 cu 20 f. Pet ru Schinteie din Rusca cu 20 f. Mihai Bica Nr. 371 cu 20 f. Vasile cu Vasile t. Nr. 377 cu 40 f. Mihai Berzanescu Nr. 157 cu 20 f. A g a s i a Codila Nr. 153 cu 20 f. Maria Stoichescu Nr. 347 c u 10 f. Solomia Stoichescu Nr. 417 cu 10 1. Dumi t ru Stoichescu Nr. 176 cu 10 f. Pe t ru Pervu lescu Nr. 197 cu 2 C. Ioan Loga Nr. 432 cu 20 f. Óvary cu 1 C. Popò viciu Iosif cu 1 C. Habenicht cu 1 C. Sipos cu 1 C. Nestor Miculescu cu 50 f. Biro Béla protopr . c u

3 C. Iacob Antal cu 50 i. şi Ioan Bogoeviciu preo t cu 60 fìleri. P res t e tot în comuna Teregova s'a colec­t a t s u m a de 83 coroane 25 fileri.

Colecta a IlI-a. Preotul Nicolae Coryean d in Apadia a dăru i t dela sine lo eoi-isne. P r e s t e to t d i n comuna Apadia a in t ra t : 10 c o r o a n e .

Colecta a IV-a. Preotul G e r r a c Ivaniciu din Sadova -noauà a în t repr ins u rmătoarea colectă : George Iva ­niciu preot 1 C. Avram Vladules :u codrean 1 C. Mart in S tepanescu c râşmar iu 1 C. Ştefan tuba agron. 60 f. Ioan Mica agron. 20 f. S t a n a Iuba cu 20 f. Ioan Rain c u 20 f. Barbura S tepanescu cu 20 f Milodora Ra in c u 10 f. George Rain 10 f. Elena Rain 10 f. George S t e p a ­nescu cu 6 f. Chireac Rain 4 f. Dumit ru S t e p a n e s c u

4 f. George S tepanescu 4 f. şi S t ana Lupei 1 f. P r e s t e

6 F O A I A D I E C R S A N A

t o t în comuna Sadova-noauă s'a colectat s u m a d e : 4 coroane 89 fileri.

Colecta a V-a. Preotu l Nicolae Jurca din Ilova a colectat 5 cor. 30 fileri.

Colecta a Vl-a. Petru Isac din Pe t roşn i ţa dăruesce pen t ru capela delà „Piatra-Scrisă,11 pen t ru ca Dum­nezeu se îmblânzească, m â n i a duşmani lor lui s u m a de 12 coroane. Aducem pe aceas t ă cale viile noas t re mul ţămir i a t â t părinţ i lor preoţi colectanţ i câ t mai vîr tos bunilor dăruitori . în numele epitropiei proto-presbi terale a Caransebeşului : Andreiu Ghidiu proto-presbiter . Ioan Stoian paroch gr. or. rom.

D a r u r i o f e r i t e M ă n ă s t i r e i d i n „ V a l e a G o -d i n o v a " de c o m u n a Moldova-noauâ. Celor buni şi drepţ i se cuvine laudă. Fericit es te acel popor, ai cărui Conducători sun t la cu lmea chiemării lor ! Despre acel popor cu drep t cuvent p u t e m zice ca profetul Isaia : „Poporul cel ce odinioară era în în tunerec a vëzut lumină" (C. 42 v. 2). Dar fericiţi şi de trei-ori feri­ciţi s u n t şi conducător i i unui a t a re popor, căci pre acei- conducător i îi numecce s â n t a Scr ip tu ră : „Sarea p ă m â n t u l u i " (Matei 5—13.) „ L u m i n a a lumei" (v. 14). „îngerii bisericei" (Apocalips, c. 1, v.) 20. Un a ta re popor fericit es te poporul din c o m u n a Moldova-noauă )

în a cărui frunte s t ă b inemer i ta tu l şi modes tu l preot Traian Oprea. Acest popor, de a l tmin t re lea s lab si tuat , l umina t şi poveţui t la tot ce-i bun şi frumos din par­t ea bunului lui păs tor iu sufletesc, servesce de model celor slabi si tuaţi , în dărnicie. Cu toa te că e depa r t e de proiecta tul nos t ru schi t (Mănăstire) şi cu toa te că cu greu va pu tea veni spre înch inare la „Godinova", — cu ocas iunea sânte lor serbători ale nascerei Domnului nos t ru Isus Cristos, mai toţi au cont r ibui t cu d inarul lor pen t ru proiec ta ta noas t r ă mânăs t i r e , d u p ă ce li-a p remers bunul lor conducător iu păr in te le Tra ian Oprea cu frumosul esemplu, î m p r e u n ă cu cin-stita-i familie, de 32 cor. S u m a lor to ta lă es te de 250 cor. 4 fii., din care s u m ă face par te şi S â n t a biserică cu 40 cor. Cred de datorie a evita şi pre aceas ta cale aces te contribuiri mar in imoase espr imând profun-da-mi mu l ţ ămi t ă şi recunoscinţă . Dumnezeu se pri­m e a s c ă jertfa lor şi să-i pomenească în împără ţ i a Sa. Macarie Guşcă, monah .

P e n t r u M ă n ă s t i r e a d i n „ V a l e a G o d i n o v a " au mai î n t r a t prin s tă ru in ţe le Sânţiei Sale păr in te lu i Teodor Cioloca din Sipet : Delà s â n t a biserică 5 cor. delà Sân ţ ia Sa 3 cor., Teodor Cioloca comerc iante 2 cor., Toma P o r u m b 1 cor. Delà mai mulţ i credincioşi 3 cor. 10 fii. S u m a toa tă 14 cor. 10 fii. Din Obad ni s'a t r imis delà Sân ţ i a Sa Păr in te le Pavel Iancu 10 cor., delà alţi credincioşi 80 fii, s u m a 10 cor. 80 fii. Au mai contr ibui t prin s t ă ru in ţa Păr in te lui Ioan Grop-şan din Cărbimariu : Delà s â n t a biserică 20 cor., Sân ţ i a Sa Păr in te le Ioan Gropşan 5 cor., N. N. 1 cor., S u m a 26 coroane. în Domaşnia în u r m a r e a apelului pr in stă­ruinţele Sânţiei Sale Păr in te lui George Pepa, s â n t a biserică 5 cor., Sân ţ i a Sa 1 cor., Pe t ru Milos, Iancu Adamescu , Nicolae Mejdina, epitropi câ te 1 cor.,

Nicolae Pepa 1 cor., Dela mai mulţ i credincioşi 11 cor., total 21 cor., Din Văliug ni-au t r imis credin­ciosul George Muntean 3 cor., Dumnezeu s e p r imească aceas te jertfe. Macarie Guşcă, monah .

A p e l c ă t r ă R o m â n i . Sec ţ iunea etnografică a Museului na ţ ional roagă pe d-nii preoţi, învfiţâtori şi to t poporul r o mân esc să binevoească :

1. a trimite ţoale obiectele, lucrurile, ce'*p~oartă pe sine •— şi dau bucuros — colindătorii ca: mfleim, steaua, comanac, zale, sabie, turcă, pâpuşe, instrumente muzicale fe lângă o descriere scurtă. Acei domni, cari cunosc notele să pună pe (un glas) note cântările; co­lindele şi altele, ce se vor mai ivi. ,/

Se mai t rage luarea amin t e acelor ce voiesc s ă s tee în ajutoriu Museului naţ ional pen t ru a face cuno­scu t obiceiurile şi credinţele s t rămoşesc i ale poporului r o mân esc a d e c ă : .<

2. să descrie acele datini, mistere, jocuri, credinţe şi alte obiceiuri poporale de la sf. serbători Ju mod cronologic,, începend cu sf. Varvara (4 Dec.) până la întimpinarea Domnului (2 Februarie.)

în fine binevoitorii s ă : ;.; 3. descrie pe larg felul şi numele mâneârilor gă­

tite cel puţin din ajtmul Crăciunului, Crăciun şi Anul-nou. . . . v •rr.-.rcii'-

Tot ceea ce s'ar t r imi te să se pache teze bine şi să se t r imi tă neplă t i te pe adresa aceas ta : Seemayer Willibal, igazgatq, Budapest, IX., Csillag uteza.

Acei domni , r m i n v n i i ' K r t :i t r imit» o h i w t f t MuseutuTlsă"l ipească pe fiecare obiect un bilet pe ca r e să fie s c r i s : numele obiectului, domitetului , cercului pretor ia l şi al comunei în român esce. F i indcă Museul c u m p e r ă bucuros obiecte t r imise, de aceea s u n t r u g a ţ i tot i acei domni si doamne, cari binevoiesc a t r imi te câ te ceva să scrie şi pre ţul lucrurilor t r imise. P re ţu l obiectelor se va t r imi te în ziua u rmătoare pr in m a n d a l posta i la ad resa tr imiţetorului , d rep t ce în in te resu t expediatorului este, ca să-şi scrie în formă ce t ea ţ â numele , sa tu l şi poş ta ul t imă. Acei domni însă, cari nu doresc r e scumpăra re în bani pen t ru obiectele tr i ­mise, să a m i n t e a s c ă aceas t a — că unii, ca a tar i vor pr imi de la minis terul cultelor şi ins t rucţ iunei publ ice drep t răsp la tă o frumoasă diplomă de mulţumire.

Prin aceşt i bani se poate pune bază şi ch ia r măr i aiblioteca şcolară din comună .

Ceea-ce pr ivesce descr ierea tu turor datinelor, mis ­terelor, jocurilor, credinţelor şi al tor obiceiuri — în românesce — să se t r imi tă pe adresa suspusă .

Teatru unguresc in Garansebeş otelul la „Pomul verde"

director ar t i s t ic

Desideriu Szilâgyi D u m i n e c ă , la 24 Ianuar ie se vor r e p r e s e n t a : a) la 3 oare d. a. cu preţur i reduse : „A falu

rossza" piesă poporală ;

b) ia 8 oare sa ra : „Piras bitgyellâris", p i e să popora l ă . .

L u n i în 25: „Czigâny élet", bénéficiant Râde J. M a r ţ i în 26; „Sulamith", bénéficiant Csaky F_ M e r c u r i în 27 : „DoMor ûr", bénéficiant Eôry B.

J o i în 28: „Bob Herczeg", bénéficiant Bândy R.

V i n e r i în 29 : „Lili", bénéficiant Halâsz J.

S â m b . în 3 0 : „Hadak titja":, bénéficiant Havass J.

Publicaţiune Lici ta ţ iunea spre a renda rea poenilor din pădur i le

Comuni tă ţ i i de Avere a fostului regiment confiniar romano-bana t ic Nr. 13 se va ţ inea la foresteriile con-cern in te în următoare le zile şi a d e c ă :

La Orşova Duminecă în 7 Faur 1904 la oarele 8 d iminea ţ ă

La 'Bozovic iu Marţi şi Mercuri în 9 şi 10 Faur 1904 la oarele 8 d imineaţă .

La Ţeregova Vineri în 12 F a u r 1904 la oarele 8 dimineaţă , -

La Ohababis t ra Luni în 15 F a u r 1904 la oarele 8 d iminea ţa şi. .

La Caransebeş Joi în 18 Faur 1904 la" 8 oare d iminea ţ ă — ceea ce prin aceas t a se aduce la publ ică cunoş t in ţă . 1—1 [3]

Oficiul d e e c o n o m i e al C o m u ­nităţ i i d e A v e r e .

Concurse P e basa ordinaţ iunei Ven. Consistoriu d iecesan

ddto 24 Sep tembre N-rul 3528 Şc/1903, se escrie de nou concurs pe postul docental din c o m u n a J u p a n i , protopresbi te ra tu l Făgetului , cu te rmin de concurgere de 30 de zile dela pr ima publicare în „Foaia Diecesană" .

Emolumente le s u n t :

1. Salariu anual 600 cor. 2. Pen t ru scr iptur is t ică 6 cor. 3. Pen t ru conferinţe 5 cor.

• 4. Pen t ru cura torul şcoalei de îl ţ ine docintele 16 cor.

5. 16 metri de lemne, din care are a se încălzi şi sala de învă ţământ , 48 cor.

6. Dela fiecare înmormânta re , la care ne încung iu ra t t r ebue se par t ic ipe 40 fii.

7. Locuinţă liberă în edificiul şcoalei de nou zidite cu 2 chilii, cuină, cămară , pod bun pen t ru bucate , grajd cu c ă m a r ă separa t şi g răd ina de legumi de 1200 D°-

Concurenţi i au a-şi subş te rne pet i ţ iuni le lor in-s t r u a t e conformai normelor din vigoare în t e rminu l desch i s la Oficiul protopresbi teral din Făget .

învSţătoriul a les es te înda tora t a pu r t a can tora tu l în s. Biserică, a ins t rua t iner imea în cele r i tuale a ţ i nea prelegere cu cei de toa te zilele şi adulţi , a -asista c a cantor la cununi i şi boteze, a pur t a scr ip tur is t ică

în comitetul şi s inodul parohial , a c o m p u n e prelmai-nariul, repar t i ţ iunea cultului şi socotelele cultului.

învSţătoriul este datoriu a plăti contr ibuţ iunea , ce cade pe şcoală.

P e n t r u serviţii învSţătoresci p res t a t e îna in te de ocuparea postului din concurs , c o m u n a biser icească nu acoardă alesului nici u n altieliu de emolumen t , decâ t cele înş i ra te aici.

Comitetul parohial vSzând, că alesul învSţă tor iu îşi dă toa tă t ruda a face progres cu elevii îl v a r emunera sepa ra t pen t ru ostenelele lui.

Comitetul parohial doresce, ca concurenţ i i s ă s e pres inte în vre-o Duminecă ori serbă toare în ş. Bis. spre a-şi dovedi des te r i ta tea în cân ta re şi tipic, d^r nici decât în ziua de alegere.

Sudr iaş-Jupani în 10 Octombre 1903. 2—3 [73] Comitetul parohial

în conţelegere cu mine Sebas t ian Olariu m. p. protoţ presbi ter t ractual .

Pent ru în t regirea postului nou înfiinţat de î nvâ - ' ţă toriu ia c lasa I-a a şcoalei gr. or. r omâme din c o m u n a M a i d a n se escrie concurs cu te rmin de 30 de zile dela pr ima pr ima publicare.

Emolumente le î m p r e u n a t e cu aces t pos t s u n t :

1. Salariu în bani ga ta 600 cor. 2. Pen t ru cortel 50 cor. 3. Pen t ru lemne pe s a m a sa şi a şcoaJej^.SJ^eox,;., 4. Pen t ru Conferinţe şi a d u n a r e a genera lă 20 cor. Alesul învSţătoriu este înda tora t a pur t a canto­

ra tu l în biserică, a compune socoţile bisericii şi a cultului şi a conduce corul înfiinţând.

Pen t ru serviciile p res ta te îna in te de ocuparea acestui pos t c o m u n a nu acoardă alesului nici un emolument .

Doritorii de a ocupa aces t post au a-şi subş t e rne rugârile adjus tă te conform prescriselor în t e rminu l deschis la oficiul protopresbi teral al Oraviţei.

Maidan in 28 Novembre 1903. - 2 — 3 [74]

Comitetul parohial.

în conţelegere cu protopresbi terul t rac tua l .

Se escrie concurs pent ru în t reg i rea definitivă a postului învSţătoresc dela clasa I-a a şcoalei confesio­nale din P o r o t i c , protopresbi tera tul Oraviţei, cu ter­min de 30 de zile dela p r ima publicare în „Foaia Diecesană".

Emolumente le s u n t : 1. în bani ga ta 600 cor. 2. Pen t ru l emne pe s a m a învSţătoriului 60 cor. 3. P e n t r u lemne pe s a m a salei de învS ţâmen t

60 cor. 4. Pen t ru adusul lemnelor 40 cor. 5. Pauşa l pen t ru scr iptur is t ică 20 cor. 6. Pauşa l pen t ru conferinţele învSţătoresci 20 cor

8 F O A I A D I E C E S A N A

........ 7.^2 jugere de p ă m â n t arâ tor iu şi un Int ravi lan de 400 orgii p .

8. Dela tmormeh tâ t i , Unde va fi inv i ta t de a par t ic ipai 80 fif.

Concurenţ i i cva'iificâţi vor subş te rne recursele — ad re sa t e comitetului parohial — Oficiului proto­presb i te ra l al t rac tu lu i Oraviţa. Pen t ru serviţii pres­t a t e în a l t e c o m u n e ; c o m u n a nu acoardă nici un fel de emolument .

Alesul învăţă tor i es te înda tora t a p u r t a scriptu-r i s t ica în comite tu l şi s inodul parohial şi a conduce corul . •' : " : / ' "• '"' "'•

Forotic, ăîn ş ed in ţa comitetului 'parohial ţ i nu t ă la 22 Novembre 1903. 1—3 [1]

Mireovaţ, din şed in ţa comitetului parohial ţ i n u t ă la 30 Decembre 1903;. _ : 1 — 3 [2]

l o a n D a b i c i u m. p . not. corn. par.

P a u n l e v a m. p. preş. com. par.

în conţelogero! cu prdtopresbi terul t rac tua l .

P e basat::ihtouvinţării Venerabilului Consistoriu d iecesan ddto 24 Decembre Nr. 4748 Şc. ex 1903 se escr ie concurs pen t ru ocuparea definitivă a postului d e înveţă tor iu la şcoala mics tă confesională gr. or. l o m . din M i r e o v a ţ , protopresbi tera tu l Bisericii albe, c u t e rmin d e - a l e g e r e de 30 de zile dela p r ima publi­ca r e în „Foaia Diecesană" .

• E m o l u m e n t e l e s u n t : 1. Salariu anul în bani ga t a 252 cor. 2. Pen t ru 56 klg. clisă 60 cor.

„ 3 . P e n t r u 56 klg. sa re 12 cor. 4. P e n t r u lumini 20 cor. 5. 32 metrii l emne de foc, din care a re a se în­

călzi şi sa la de înve ţăment , 224 cor. 6. Scr iptur is t ica 10 cor. 7. Conferinţe 20 cor. 8. 20 meţ i de grâu în na tură . 9. 20 meţ i de cucuruz boabă în na tu ră . 10. 3 jugere 800 st. • p ă m e n t arătoriu. 11. Dela fiecare îmormenta re , unde va fi poftit, 60 fii. 12. Pen t ru pu r t a rea agendelor scr iptur is t ice ale

comi te tu lu i parohial , şi pen t ru facerea socoţilor bise-r icesci şi ale cultului, va capeta o r e m u n e r a ţ i u n e d e 20 cor.

Pen t ru serviţii p res t a t e mai na in te în - a l tă co­m u n ă , alegéndului nu i-se acoardă nici un emo lu men t afară de cele indicate mai sus .

Alesul înveţâtor iu es te obligat, să poar t e can-toratul , în şi afară de biserică şi se ins t rueze t iner imea şco la ră în cân t a r ea biser icească.

-• Doritorii de a ocupa acest , să-şi îna in teze suplí­cele lor, adresa te comitetului parohial din Mireovaţ, P r e a on. Oficiu protopresbi tera l în Iam.

Tot oda tă sun t poftiţi a se p r e s e n t a în vre-o Dumineca sau serbătoare în s â n t a biserică, spre a-şi a r é t a des te r i t a tea în c â n t a r e . ş i tipic, dar aceas ta nu­m a i c u ' prealabi la încunosc in ţa re a P rea on. Domn Protopresbi te r concerninte , dar nici decum în ziua alegerii.

I o n B u i c ă m. p. noţ. com. par.

P ă u n C i u c i u m. p. preş. com. par.

In conţelegere eu m i n e : Filip Adam, protopresbi ter .

în u rma ordinaţiunii Venerabilului Consistoriu diecesan ddto 17 Octombre a. c. Nr. 3816 B ex 1903 se escrie concurs cu te rmin de 30 de zile deia p r i m a publicare, pen t ru îndeplinirea parohiei de c lasa a Il-a din comuna C o ş t e i u , t ractul Versatului, devenită, vacan t a prin moar tea parohului Simeon Popoviciu.

Emolumente le : 1. Una ses iune parohială . 2. Stola usua tâ . Recursele pen t ru aces t pos t adresa te comite tului

parohial din loc, sun t a se îna in ta Prea On. Oficiu protopresbi teral al t ractului Verset, în Buziaş.

Comitetul poftesce, ca cei ce reflectează la a c e s t post, să se pras in te în vre-o Duminecă sau se rbă toare în s. biserică, spre a-şi arSta des ter i ta tea în c â n t a r e şi oratorie. j

Coşteiu, din şed in ţa comitetului parohial ţ i nu t ă la 21 Noemvre 1903.' ' • 1—3, [4]

N i c o l a e C o r c e a m p. P a t r i e h i e R ă m n e a n ţ u preşedinte. notar.

în conţelegere cu mine : Ioan Pepa, protopresbi ter

Pen t ru întregirea postului de înveţător iu la şcoa]a confesională gr. ort. r o m â n ă din D o c l i n , protopresbjr teratul Bocşa-montună, se escrie concurs cu t e rmin de 30 de zile de recurgere dela pr ima publ icare p e lângă u rmă toa re l e e m o l u m e n t e :

1. Salariul în bani ga ta 600 cor. 2. Pen t ru lemne din care are a sé încălzi şi sa la

de înve ţămen t 100 cor. 3. Pen t ru scr iptur is t ica 10 cor. 4. Pen t ru conferinţe 10 cor. 5. Dela îmormentăr i unde va fi poftit 1 cor. 6. Locuinţă liberă în edificiul şcoalei cons ta ta­

toare din 2 odăi, 1 cuină, 1 cămară . 7. J u m é t a t e din grădina şcoalei şi un juger de

p ă m e n t estravi lan. Alesul înveţătoriu este înda tora t pe lângă pur t a rea

cantoratului în s. biserică a pur t a şi scr iptur i t ica în comitetul şi s inodul parochial , şi a compune socoţile bisericesci şi şcolare pent ru care e r emunera t cu 10 cor.

Pen t ru serviţiele p res ta te înainte de ocuparea ace­stui pos t c o m u n a bis. nu acoardă alesului nici un fel emolument de câ t cele indicate aici.

Doritorii de a ocupa aces t pos t au a-şi a ş t e r n e peti ţ iunile ins t rua te conform normelor din vigoare în t e rminul deschis la Oficiul protopresbi tera l gr. ort. a t ractului Bocşa-montană .

Dintre recurenţ i vor fi preferiţi aceia, cari s u n t versaţi în mús i ca vocală.

Comitetul parohial doresce, că recurenţi i s ă se pres in te în vre-o Duminecă ori serbătoare în s. biser ică dar nici de cum în ziua de alegere.

Doclin în 29 Decembre 1903. 1—3 [5] '

T e o d o r Ş a n d r u . I o s i f I v a n . preş. com. par. not. com. par.

în conţelegere cu mine : Maxim Popoviciu, p ro topresb .