Anul XVI Caransebeş, 7 Octomvre c. v., 1901 Nr. 40

p a r h i e i gr. or. rom. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» » pe '/s sn 5 n România şi străinătate pe an 14 franci

»i '.' » . ' •> • ' p*:,'1'.. an 7 ,

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i 1 o r : Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte C cor , pană la 200 de cuvinte 8 cor.

de. aci în sus 10 coroane

Corespondinţcle se adresează redacţiunei „ F O A I A DIECK, S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile la A D M I N I S T RAŢIA

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Raportul general al comitetului central al Reuniunii învăţătorilor gr. or. rom. dela şcoalele confesionale din diecesa Caransebe­

şului pe anul 1900J1.

Onorată Adunare generală!

Conform §-lui 26. lit, fj din s t a tu t e comitetul cent ra l are onorul a p re sen ta următor iul rapor t despre ac t iv i ta tea sa şi s t a rea spir i tuală şi mater ia lă a ,Re-.un ui ro i ,p&~H&<:}-190") ,43 ..-tâteă jS€ -iiuiptiî u c u r a'dunarea genera lă ţ i nu t ă anul t recut în Oraviţa p â n ă în ziua de azi. î na in te de toa te însă ne credem îndatoraţ i a a n u n ţ a On. adunăr i generale, cumcă P rea Onoratul Domn Patr ic iu Drăgălina, prin scrisoarea sa din 24 Sep temvre (7 Octomvre) a. c. a abzis dela postul de preşedin te din causa, că fiind foarte ocupat cu con­ducerea inst i tutului nostru pedagogic din Caransebeş şi cu ca tedra sa profesorală şi t rebuind să m u n c e a s c ă şi pe al te terenuri , nu află t impul recerut pent ru o m u n c ă rodnică r ec l ama tă de interesele Reuniunii şi nu este în s tare să sat isfacă datorinţelor legate de mis iunea unui preşedin te al ei, din care causă mulţă-mind pen t ru dist ingerea, ce i s'a făcut, şi roagă a fi cons idera t şi în viitoriu ca un tovarăş de luptă tot-d e u n a ga ta a conlucra după pu t in ţă la p romovarea progresului corpului înve ţâ toresc din diecesă.

Comitetul cent ra l a ţ inut în anul 1900/1 doauS şedinţe ordinare sat isfăcând astfel prescriselor §-lui ,24 din s t a tu t e şi doaue şedinţe es t raordinare .

Prin mai mul te concluse s'au resolvat toa te ches­t iunile supuse delibărării comitetului centra l şi se cu­prind în protocoale exibate sub Nr. 125/1900, 42/1901, 70/1901 şi 98 /1901 .

Pr in conclusul comite tutului din 22 Octomvre 1900 de sub Nr. prot. 17 şi prin cerculariul cu acelaş da t sub Nr. 124, comitetul a luat masuri le de lipsă pen t ru reconst i tu i rea despăr ţeminte le r Reuniunei şi ac t iv i ta tea aces tora în anu l de ges t iune 1900/1 punen-du-li-se în vedere scopul Reuniunii indicat în §§-ii 2 si 26 din s t a tu t e si îndatorându- le a ţ inea adunăr i le

prescrise, în cari membri i învoţători să discute a sup ra cest iunilor pedagogice, ce privesc mai de aproape şcoala şi învă ţământul în şcoalele noastre poporale ţ inând diser taţ iuni şi lecţiuni pract ice din ori care dis­ciplină a şcoalei poporale, p recum şi din ramul eco­nomic, ca aşa tot mai mul t să se lămurească în p racsă chestiunile şcolare.

Dintre cele 12 despăr ţen i in te provezute în s t a tu t e au func ţ iona t : 1. Bocşa, 2. Oraviţa, 3. Ciacova, 4. Buziaş, SmiBioarim ,-tibu,- &; îxrgoj: 7. Gat/xascbc^, &• r a g e ] , .

Nu au funcţionat despă r ţ ămân tu l Verset, Pan-ciova, Mehadia şi Bozoviciu ; aces te trei din u r m ă din causa, că în acelea nu avem membrii , fiind pe

I teri torul lor scoale comunale . Specialele rapoar te ale despâr ţeminte lor Reuni­

unii ne înfăţişează următoriul prospect de ac t iv i ta te didactică.

în despăr ţământu l I. al Bocşei, în care funcţi­onează ca preşedinte înveţătoriul Ioan Marcu, înveţă-torii s'au în t run i t într 'o şedinţă , ţ i nu tă în Bocşa-Montană la 16/29 Noemvre 1900, in care înveţătoriul

j Ioan Marcu a ţ inu t cu elevii din şcoala sa o prelegere j din l imba r o m â n ă în cl. I. (Scriptologie) scriind şi

cetind şcolarii cuvinte normale de o si labă cu literile i, c, a, n, m, v, s, 1, r, u, t, b, g, şi z. în clasa II. şcolarii au scris n u m e propri pe caete. Clasa III şi IV au avu t ocnpaţ iuni silente din gramat ică . In oara a doaua nu­mitul înveţător iu a propus din Geografie (clasa III.) noţi­unile ' : şes, colină, deal, mun te şi muntenie . în clasa IV comitatul Timiş, iar în clasa V şi VI regatul Greciei. După demiterea şcolarilor, despăr ţământu l a d i scu ta t a sup ra propuneri lor de mai sus, pe cari le-a declara t succese. — Ca teme de elaborare s'au recomanda t în­văţători lor următoare le t eme :

a) Ce poa te face înveţătoriul , ca raportul d in t re şcoală şi casa pă r in tească să devină tot mai mul t în a rmon ia rece ru tâ?

b) Pr in ce se poate tot mai mul t desvolta inte­resul părinţ i lor şi a poporului nostru român pent ru scoală?

c) Prin ce poate înveţâtor iul contr ibui la cerce­tarea cât mai regula tă a şcoalei de că t ră elevi şi eleve|?

d) Impor t an ţ a disciplinei în şcoala poporală pen­tru cul tura morală a elevilor.

e) în ce mod poate concurge şcoala pent ru a influinţa spiritul de economisare la băieţi? — temă propusă de merndrul fundator loan Budinţ ian pent ru premiare cu un galbin.

Despăr ţământu l a emis apoi un apel că t ră preo-ţ imea şi învă ţă tor imea din cercurile pretoriale Bocşa-Reşiţa, în care, d impreună cu presidiul despăr ţemân-tului „Bocşa" al Astrei şi cu domnul protopresbi ter t rac tua l , a da t indigitările de lipsă pen t ru st irpirea păduchelui de sânge, (păduche lânos — Blutlaus), care în mod inspă imentă to r a început a nimici moşiile de meri , p recum a st îrpit filoxera viile.

Despăr ţementu l II în frunte cu Dl Ilie Trâilă, ca preşedinte, a ţ inut doauă adunăr i , în cari d-1 Nico-lae Bâiaş din Oraviţa a ceti t d i ser ta ţ iunea sa : „Cum ar t rebui a leasă şi redusă mater ia de învă ţământ , ca şcoala poporală să-şi ajungă scopul séu", care diser­ta ţ ie cu cons îmţemân tu l adunăr i i s'a publ icat în una din foile noas t re . î nvă ţ ă to r i u l George Dragoescu a ţ inu t prelegerea pract ică : „Deslegarea logică a teme­lor din Ari tmet ică" , care a fost dec lara tă de foarte succeasă . Pe lângă aceas ta despăr ţămâtu l Orăviţei îşi augmen tează biblioteca sa, care cons tă din 122 tomuri şi toa te legate în p re ţ de 255 coroane şi 38 bani.

Despăţământul al iii Verşer, n a tuncţ ionat , cm înveţători i din acel t rac t d impreună cu comisariul lor şcolariu Ioachim Miloia s'au în t run i t într 'o conferinţă publ ică şi au d i scu ta t a sup ra esperinţelor făcute la esamenele anuale din t rac tu l Versetului, iar comisariul şcolariu a cetit un rapor t despre esamenele , la cari a lua t par te in cal i ta te oficioasă.

Despăr ţământu l IV Ciacova în frunte cu P rea On. Domn Protopresbi ter loan Pinciu, ca preşedinte , au ţ i nu t doué adunăr i : una în 4 Decemvre 1900, în c o m u n a Foeni, iar a doaua în 18 Iunie în 1901 în Ciacova.

în p r ima adunare înveţător iul din Foeni, Procopiu S imian a ţinut, cu elevii sSi o prelegere prac t ică din Religiune, iar învă ţă toarea Ana Simian la şcoala sa de fete din Scriptologie, a n u m e s u n e t u l : a. Ambele pre­legeri au obţ inut ap robarea despăr ţământu lu i , iar comite tul cent ra l la r îndul séu a ţ inu t să cons ta te , că din Scriptologie prea puţ in s'a percurs p â n ă în t impul , când s'a ţ inu t adunarea .

în a d u n a r e a a doaua înveţătorori i din aces t des-p ă r ţ e m e n t au ţ inu t conferinţă publică d inpreună cu protopresbi terul t rac tua l şi comisariul şcolariu Procopiu S imian a sup ra esamenelor anuale , şi a n u m e : a) a sup ra împliniri i disposiţ iunilor luate de protopresbiter , ca inspector şcolar, b) cu privi te la ţ inuta , care a obser­vat-o fiecare învăţă tor iu la esamen, c) la disciplină, d) la mater ia , din cere s'a e samina t , e) la r ăspunsu l elevilor, f) la me toda observa tă la p ropunerea rugăciu­nilor, is toria biblică şi ca techismul .

Despăr ţămentul Buzaşului, în frunte cu Prea On. Domn Ioan Pepa, ca preeşedinte , a ţ i nu t n u m a i o conferinţă publică la 21 Iunie, în care înveţători i şi-au împăr tăş i t observările şi esperinţele câş t igate dela sin­guraticele e samene anuale , iar comisariul şcolar trac-

I tual Ioan Marcu şi-a ţ inu t reflecsiunele sale cu privire j la tot, ce privesce a ran jamentu l şcoalelor, câ t şi cu j privire la metodica specială a fiecărui obiect de învă-j ţ ămen t , a ră tând în praxă, cum t rebue de lă tura te de-! fectele şcolare cons ta ta te la esamenele anua le în t ractul

Buziaşului şi cum trebue pur ta te conspectele , p recum : ziuariul, în care se in t roduce mater ia , ce se propune în fiecare oară de prelegere; conspectul mater ialului

! propus, din care comis iunea are să esamineze pe şcolari, clasificaţiunea etc.

Despăr ţământu l VI Biserica-albă, în care funcţio­nează ca preşedinte înveţătoriul Nieolae Mircea din Sasca-Română, a ţ inu t o aduna re în 30 Novembre 1900 în şcoala noas t ră confesională din Răcăşdia, în care învăţătoriul acelei scoale; d-1 Emilian Novacoviciu, a ţ i nu t cu şcolarii săi o prelegere prac t ică din limba română , t r ac tând în clasa III buca t a de cetire : „Pă­ţan ia unui copil", pe când clasa IV decopia pe tăbli ţe din legendariu buca ta de cetire : „Odaea de locuit". Clasa V a fost ocupa tă cu decl inarea subs tan t ive lo r : calul, vaca şi scâunia, iar c lasa VI deslega t e m a scr iptur is t icâ : Asămănarea cânelu i cu pisica.

învăţă tor iu l Demetriu Petroviciu din Socolari a

cetit d i se r t a ţ i a : învăţătoriul ' , şcoala şi scâzeminte le ei".

învăţător iul Mateiu Milencoviciu din Iladia a ceti t d i s e r t a ţ i a : „Multă vorbă e sărăcie şi în şcoală". Atâ t prelegerile pract ice, cât şi diser ta ţ iuni le ţ i nu te au obţ inut probarea adunări i .

Acest de spă r ţ ămân t a îna in ta t p ropunerea de cuprinsul , ca să în t revină la Venerabilul Consistoriu cu rugarea, ca să se ia măsur i le de lipsă, pen t ru ca învăţătorilor, cari nu iau par te la adunăr i le Reuni-unei, să nu li-se p lă tească viatecele şi diurnele pres­crise de Regulamentul şcolariu, care p ropunere se îna in tează On. Adunări generale pr in exibit separa t .

Despăr ţământu l VII al Logojului, în frunte cu P rea On. D. Dr. George Popoviciu, ca preşedinte , a ţ i nu t doauă adunăr i ambulan te , u n a în 22 Martie şi a l ta în 27 Mai 1901 încopciind ac t iv i ta tea sa cu ţ inerea de e s a m e n e publice, ca membri i despăr ţământu lu i sâ-şi câşt ige cunosc in ţe pract ice despre mater ia lu l de pro­punere , de metod, disciplina ş. a. şi astfel a d i scu ta t a sup ra aces tora în conferinţă publică, carea a dech ia ra t e samenul din comuna Sacul a învăţător iului Vasile Tărăian şi e samenul învăţătoriului Iuliu Ioanoviciu din Jena , de deplin succese.

învă ţă tor iu l Alexandru Onae din Logoj a ţ i nu t în p r ima a d u n a r e o lecţ iune prac t ică din î nvă ţ ămân tu l intui t iv despre „bancă" .

învă ţă tor iu l George Băl tean din Şdioara a ţ i nu t o prelegere p rac t i t ă din g r a m a t i c ă : „Despre verb" . Ambele prelegeri a u fost pe deplin succese.

Preotul- înveţătoriu Traian Gaşpar, din Hezereş, a ţ inu t o disertaţ ie despre s tupăr i t .

învăţător iul George Joandrea din Logoj a diser-ra t despre „ învă ţământu l pent ru nobil i tarea sent imen­telor", apoi „Genealogia familiei Huniadescilor" şi despre „Revisuirea fondului regnicolar de pens iune al învăţă­torilor poporali , dorinţe şi g ravamine învăţă toresc i" . Disertaţ iunile ţ inu te au în t impina t aprobarea despărţă­mântului , iar operatul „Revisiunea fondului regnicular de pens iune" , comitetul 1-a p reda t dlui vicepreşedinte Traian Lin ţa spre censura re şi rapor ta re în aduna rea generală.

Acest d e s p ă r ţ ă m â n t mai d ispune de o bibliotecă, care cons tă din 96 opuri în 112 volume.

Despăr ţământu l al VIII Caransebeş, în frunte cu Prea On. D. p io topresbi ter Andreiu Ghidiu, a ţ inu t trei aduunăr i , în cari

a) învăţă toarea Elena Biju din Caransebeş a ceti t d iser ta ţ ia s a : „Limba română în anul pr im de şcoală", a p o i : „Ţinuta învăţător iului în seclul XX' ; .

b) învăţă tor iu l George Lipovan din Maciova a ceti t darea de s a m ă a supra cărţii apă ru te cu titlul : „Drepturile şi dator inţe le învăţători lor confesionali".

c) Comisarul şcolar al t ractului Caransebeş Ge­orge Câ t ană a cet i t operatul său : „Observări a sup ra examenelor din protopresbi tera tul Caransebeşulu i" , după ce învăţători i , din aces t t r ac t au par t ic ipa t la examene le şcoalelor noas t re confesionale din Caran­sebeş, a sup ra căror s'au în t ins o ser ioasă d iscuţ iuue a t â t în conferinţa învăţătorilor, cât şi în „Foaia Die-cesană" . la care au luat par te act ivă şi D. protopres-biter t ractual .

Despăr ţământu l IX al Făgetului , în frunte cu Prea On. D. Sebast ian Olariu, ca preşedinte , a ţ i nu t doauâ adunăr i una 30 Noemvre 1900, al ta în 15 April a. c , în cari

a) învăţător iul Traian Unipan din Făget a ţ inut o lecţ iune prac t ică din l imba r o m â n ă : „Scriptologia" t r ac t ând cuvântul normal „ic" cu deplin succes.

b) învăţător iul Vasile Braşovan din Furdea a ţi­n u t o prelegere d e e c o n o m i e : „Despre a ra t" .

c) Preotul Eugen Sudreşan din Temeresci a ţ i­nu t o prelegere din Rel ig iune : „Copilul şi merele" după t repte le formale Herbart-Zilleriane.

d) învăţător iul Traian Unipan, ca comisariu şco-Iariu t rac tua l a cetit rapor tu l său general despre exa­menele din anul 1900. — Aceste operate au obţ inut aprobarea adunări i .

P e lângă aces te resul ta te , cari sun t dovadă despre aceea, că învăţători i diecesei noas t re prin impulsele folositoare, ce le dă Reuniunea noas t ră în-văţă torească , os tenesc şi jertfesc mu l t întru promova­rea ins t rucţ iunei şi perfecţionarei învă ţământu lu i po­poral şi î n t ru îna in ta rea poporului nos t ru român, co­mi te tu l se află în p lăcu ta pos i ţ iune de a a n u n ţ a On. adunăr i generale, că un membru al Reuniuuei noas­tre, dl. Ştefan Alexandru, învăţătorul în Srediştea-mică a compus un Abcedar r omân (manuscr ip t ) , care pr in

nota Venerabilului Consistoriu diecesan din 17 Martie Nr. 4589 Şc. s'a t r a n s p u s Comitetului Reuniunii spre opinionare, iar aces ta a p reda t operatul spre s tudiare membrulu i de comitet George J o a n d r e a şi fa luat în programul adunări i ca obiect de discusiuue în şed in ţa a doaua.

Tot acelaş zelos învăţătorii!, a c o m p u s : „Cartea copilor pent ru clasa a II. p r imară" , care car te s'a t ran­spus Reuniunei spre opinionare prin nota Venerabi­lului nostru Consistoriu diecesan dto 2 Iulie a. c. Nr. 2006 Ş c , iar comitetul a luat hotărîrea, ca a c e a s t ă car te d impreună cu Abecdarul i lustrat , compus, de subinspectorul şcolar Demetriu Grama şi t r a n s p u s iarăş spre opinionare tot prin nota Venerabilului Con­sistoriu Diecesan din 17 Martie a. c. Nr. 4416 Şc. să se dee despârţărnintelor Reuniunei spre s tud ia re în anul de gest iune, ce se începe imediat după a d u n a r e a genera lă presentă .

în lipsa premierii unei cărţi didactice din funda-ţ iunea Sofia şi Ştefan Antonescu, în conformitate cu conclusul adunăr i i generale din anul trecu şi cu apro­barea a însuş fundatoriului Ştefan Antonescu, comi­tetul a împăr ţ i t gra tu i t 450 de Abcedare Ia şcolarii şi şcolăriţele diligente, dar sărace şi a n u m e cu ocas iunea examenelor din aces t an prin Prea On. Domni protopres-biteri t ractuali . Valoarea Abcedarelor se urcă peste 200 cor. Abcedarele s'au împăr ţ i t în proporţia, în care se află in t roduse în şcoalele noas t re din di'ecesâ şi con­form reclamaţiuni lor din par tea despârţărnintelor . După

j autorii abcedarelor noastre, s'au distr ibuit 160 bucăţ i j de .Vas i le Petri , 80 de bucăţ i de I. Popescu, 70 bucăţ i ! de prof. E. Eodoş, 70 bucăţi de Iosil Moldovan şi 70 j bucăţi de „Mai mulţ i prieteni ai şcoalei". J Abcedarul cu motto : „Cine are car te are p a r t e " , j in t ra t la concursul publicat pen t ru premiarea din fun-j da ţ iunea Sofia şi Ştefan Antonescu, ca unul, ce nu a ; în t run i t condiţiile de concurs , s'a înapoia t autorului , ! pe lângă notificarea, ca a d u n a r e a generală din anu l

t recu t nu 1-a pu tu t premia ; comitetul însă i-a mulţă-mi t cu o cale pen t ru interesul desvol ta t pe te renul învă ţământu lu i nost ru poporal.

La a d u n a r e a generală a Reuniunei surori a învă­ţători lor gr. or. români din protopresbi teratele din d reap ta Murăşului, apar ţ ină toare diecesei Aradului, ce s'a ţ i nu t la 26 şi 27 August la Arad, Reuniunea noa­s t ră a fost r ep re sen ta t ă prin delegaţii Comitetului : Ioan Marcu şi Romul Ancuşa a lă turându-să la a cea s t ă delegaţ ie şi învăţătoriul George J ian din Oraviţa. D-l p r imsecre ta r Ioan Marcu a sa lu ta t aduna rea genera lă în numele Reuniunei noast re , iar d-l Romul Ancuşa va e x p u n e un rapor t detai la t despre decursul a d u n ă ­rii, care va învedera impor t an ţ a legăturii Reuniuni i noas t re cu l ăuda ta Reuniunea sora din diecesa Ara­dului, carea şi la a d u n a r e a p resen tă este r ep re sen ta t ă prin delegaţii ei dnii : Iosif Moldovan vice preşedintele Reuniunei şi Train Givulescu, învăţător iu la şcoala de model a seminar iului diecesan a radan .

Ca un m o m e n t înăltâtoriu, în viata noas t ră în-

vă ţă torească avem a înregis t ra şi în analele Reuni­unii noas t re iubileul de 25 de ani , ce comuna noas t ră f run taşă Cacova din protopresbi tera tu l Oraviţa a aran-giat vrednicului ei învăţători i ! Traian Linţa din inci­dentu l împlinirii" de 25 de ani d e s e r v i t a aces tu ia ca învăţă tor iu în n u m i t ă comună .

Este înăl ţă tor iu aces t m o m e n t pen t ru noi învă­ţătorii , dar şi pen t ru Reuniunea noas t ră învăţătorească, care acum are a înregistra pe al doilea iubilar, pen t ru că d a t ni este a ne bucura de recunoş t in ţa , ce poporul nos t ru român t inde a o da şi muncitori lor săi învăţător i , p recum deş teptu l nos t ru popor din Cacova a da t învă-ţătoriului său Traian Linţa,- care după o m u n c ă rodnică de 25 ani, a fost sărbător i t de - popornl său, de elevii săi mici şi mari , în mod suprinzetoriu, ba chiar în s emn de adevăra tă r e c u n o ş t i n ţ ă dărui t cu preţ ioase presen te .

î nvă ţ ă to r imea din părţ i le Oraviţii în frunte cu P r e a On. Domn protopresbi ter t rac tua l Alexandru Po-poviciu şi comisariul şcolariu George Ţunea încă şi-a mani fes ta t r e c u n o ş t i n ţ a faţă de iubilar, iar secretariul Reuniunei noas t re în numele aces te ia a b ineven ta t pre mer i ta tu l iubilar, ac tualul vicepreşedinte al Reu­niunei , şi c a - s e m n d e ' r ecunoş t in ţ a pen t ru hărnicia sa dovedi tă pe terenul şcolar a fost dis t ins prin tele­g r ame de felicitare din p a r t e a P rea Sânţiei Sale Dmnului Episcop diecesan Nicolae Popea, a P rea Cuvioşiei Sale păr in te lu i Arh imandr i t şi a tu tu ror fruntaşilor noşt r i din gremiul consistoriului diecesan.

Onoare' şi laudă bravului nos t ru popor din Ca­cova, care în a ş a mod ec la tan t şi-a dovedit s t ima, iubirea şi r e c u n o ş t i n ţ a faţă de mer i ta tu l său înveţă-toriu ! Onoare- şi laudă se cuvine s ă aducă la aces t loc şi Reun iunea harnicului învăţătoriu Traian Linţa , c a r e pr in m u n c a sa as iduă a contr ibui t la redicarea prestigiului nost ru dăscă lesc şi ni-a da t implus a ne însufleţi pen t ru chemarea noas t r ă învăţă torească .

Neputendu-se real isa idea de a eda foaia ca organ a Reuniunii , din causa că la apeluri le date în doauă rândur i din pa r t ea Comitetului, au r e spuns numa i 134 abonenţ i , Comitetul a dispus, ca abonamen tu l de 2 cor. încurse dela membr i i Reuniuni i s ă se compute în taxe le lor, iar celoralalţi Domni abonenţ i , să li se res t i tue în caşul când nu-1 donează Reuniuni i .

Trecând dela pa r t ea aceas t a a rapor tu lu i nos t ru care dovedesce resu l tu te sat isfăcătoare şi progresive în pa r t ea didact ică a Reuniunii , u r m e a z ă re la tarea a s u p r a mijloacelor, ce s tau Reuniunei la dispositie pen t ru posibila p romovare a scopului ei cul tura l didact ic . (Va urma)

Adunarea din Făget — Raport special —

S o s i r e a Reuniunea învăţător i lor gr. or. rom. din diecesa

Caransebeşului şi-a ţ i nu t a d u n a r e a genera lă din aces t an în Făget .

P a r t e a cea m a r e a membri lor a sosit în Făge t S â m b ă t ă în 29 Septembre cu t renul de 11 oare a. m. La gară au fost în t impinaţ i din pa r t ea comitetului a r an -giator în frunte cu Prea On. Domn Sebas t ian Olariu protopresbiter , care a b ineventa t pe cei sosiţi prin o cuvân ta re scurtă , dar s impat ic p r imi tă şi însoţ i tă de uratele celor de faţă. A făcut" o bună impresie şi bine-ven ta rea protopretorului cercual al Făgetului . Acestor în t impinăr i le r e spunde dl Linţa vicepresidentul Reu­niunii in te rpre tând sent imente le şi mu l ţumi t ă învăţă­torilor. Dela gară cei sosiţi au fost conduşi la otel, unde s'a efeptuit î i icvart irarea membrilor .

Ş e d i n ţ a c o m i t e t u l u i

La 3 oare după ameazi s'a ţ inut în localităţile des­t ina te şed in ţa comitetului , desbătându-se a sup ra obiec­telor din ordinea de zi pen t ru a d u n a r e a de mânezi . Membrii de comite t au fost ap roape _ toţi presenţ i , iar decursul şedinţei a fost in t e resan t şi demn.

S e a r a d e c u n o s c i n ţ ă

Seara de cunsc in ţă a fost an ima tă . La aceas t a a par t i c ipa t eli ta societăţii şi inteliginţii române din Făget . î n s e m n pe P rea On. Domn protopresbi ter cu d o a m n a soţie, d-lui Haneş secre tar la Fage ţ ana şi a1" d-lui Gaita advocat , p recum şi alţii al căror n u m e îmi scapă, iar din, depăr ta re pe ve te ranul m e c e n a t al reuniuni i Petroviciu, pe d-nii Avramescu, preot în Nicolinţ, I. Russu Sirianul, redactor la „Tribuna Popo­rului", Dr. P . Ionescu, profesor, p recum şi mai mul ţ i d-ni preoţi din jur. — Am observat la aduna re pe d-nii preoţi : Iosif Curuţ, I. Băian, N. Gherga, A. Iosof, E. Sudreşan, I. Bogdan, N. Gărbacea cu soţiile ; George Popoviciu, Barzu, N, Mihoc, Tătar . —, Animaţ ia a fost necon tu rba t ă şi a ţ i nu t p â n ă târziu noaptea .

S e r v i t u l d i v i n

Duminecă la 9 oare a. m. s'a ţ i nu t servi tul divin î m p r e u n a t cu rugăciunile us i ta te ocasiónale, la care au celebrat P rea On. D. Sebas t ian Olariu, a s i s t a t de presbiteri i Iosof şi Băian şi diaconul Dr. P . Ionescu.

Respunsur i le le-a esecu ta t corul bisericesc din Făge t sub conducerea d-lui învăţă tor iu local Unipan. iar cântăr i le de s t r a n ă le-a esecu ta t învăţători i Costescu şi Liuba cu voci potrivite. Au as i s t a t mu l ţ ime m a r e din loc şi ju r şi din depăr tare .

La finea serviciului divin şi împăr ţ i rea anaforei P . 0 . Domn protopresbi ter a ţ i nu t o cuvântare , în care a a r ă t a t cetăţeni lor din Făget m u l ţ ă m i t a învă ţă ­torilor pen t ru bunăvoin ţă şi ospi ta l i ta te .

P r i m a ş e d i n ţ ă

Imedia t după rerviciul divin s'a deschis şed in ţa p r i m ă a adunăr i i în biserică. Preşedin te le ad hoc d-1 Lin ţa pr in o cuvânta re f rumoasă deschide aduna rea . Cuvânta rea a fost a scu l t a t ă cu in teres şi p lăcere fiind boga tă de idei frumoase şi n imeri te . Aplausele

au fost' generale. După aceas ta au u r m a t presen-târile. D-l p res ident r emarcă p re sen ţa următori lor d-ni : a P rea On. Dn. protopresbi ter S e b a s t i a n Olariu ca delegat al Venerabilului Consistoriu, a P rea On. Domni Dr. George Popoviciu, protopresbi ter al Logo-jului, şi Iosif Morariu protopresbi ter al Dobrei, a Spectabilului Domn Ladislau Schonenfeld, a dlui sub-inspector Ertl Herbert , a preotului rom. cat. Budinski din loc, a profesorilor Dr. P . Barbu şi Dr. P. Ionescu a dlui I. Moldovan delegatul reuniuni i surori din diecesa Aradului, pe cari a d u n a r e a îi sa lu tă cu însufleţire şi căldură. Urmează salutări le. P rea On. Domn Sebas t ian Olariu sa lu tă aduna rea în numele Venerabilului Con­sistoriu, implorând b inecuvân ta rea ceriului şi u rând succes . Spectabi lul Domn Schonenfeld sa lu tă a d u n a r e a în numele cercului cu cuvinte frumoase şi pline de căldură. Dl Ertl subinspector regesc sa lu tă a d u n a r e a din pa r t ea Inspectoratului regesc al comi ta tu lu i Caraş-Severin. D-l I. Moldovan sa lu tă aduna rea în numele reuniunei surori a radane , — a venit s ă ducă esper in ţe ca dela cea mai veche reuniune, s tea conducă toare a celoralalte. D-l Unipan înveţă tor iu sa lu tă a d u n a r e a în numele cetăţeni lor din Făget . D-l Marcu, secretar iu general , sa lu tă în sînul adunăr i i pe dl Ioan Petroviciu, preotul din Ciclova Montană. Cuvintele frumoase ale dlui Marcu a t rezi t în toa te inimile complacere vie şi legit imă emoţ iune , iar a d u n a r e a ac l amă pe blândul m e c e n a t cu însufleţire. Sa lu ta rea dlui Ştefan Antonescu t r imisă în scris află ehou viul şi r ecunosc in ţă s inceră în inimile membri lor reuniuni i . Se t r imi te apoi tele­g r a m ă omagială P rea Sânţiei Sale Domnului Episcop Nicolae Popea, protectorul reuniunii . După aces tea d-l secretar iu al reuniuni i Ioan Marcu cetesce rapor tu l general al activităţ i i reuniuni i din aces t a n .

Urmează alegerea comisiunilor pen t ru censura rea rapoar te lor , şi apoi d i ser ta ţ iunea dlui Ştefan Albu „Despre alegerea carierei" , carea se declară de succeasă . Find t impul îna in ta t pres identul închide şed in ţa în t re că lduroase „Se t ră iască" .

B a n c h e t u l

La 2 oare d. a. s'a ţ inu t în sala oţetului banchetul aran­j a t de comitetul aranjatoriu. Erau pres te 200 de t acâmur i , mâncăr i bune , disposiţ ie foarte bună. S'a t oa s t a t pen­t ru Maies ta tea Sa regele, pen t ru I lus t r i ta tea Sa Nico­lae Popea, pen t ru delegatul Venerabilului Consistoriu, Sebas t ian Olariu, pen t ru subinspectorul regesc, pen t ru protopretorele cercual , pen t ru oaspeţ i şi P. O. D. I. Morariu protopresbi ter în Dobra, pen t ru Fage ţen i etc. în decursul banchetu lu i mus ica ne-a în t re ţ inu t cu diferite piese naţ ionale , cea ce a sus ţ inu t şi p romova t disposiţ ia societăţii .

Ş e d i n ţ a n

La 4 oare d. a. s'a ţ i nu t şed in ţa a doaua în o sală a şcoalei de s tat . D-l G. Joandrea , învăţă tor iu în Logoj, referează a sup ra Abcdariului în t ra t spre censUrare

a învâţătoriului St. Alesandru din Srediş tea Mică. Arătându-i părţ i le bune şi scăderile acestui Abcdariu, face propunenerea , ca Abcdariul să se p r i m e a s c ă de bun numa i în caşul, când au to ru l va de lă tu ra scăde­rile, ce cuprinde, şi restr ingndu-i cuprinsul , care e prea vast . Propunerea , d u p ă unele observări se pr imesce, iar autorul fiind p resen t se felicitează.

Urmează d iser ta ţ iunea membrulu i G. C ă t a n ă : „Câteva cuvinte despre crescerea copiilor". —• Diser­t a ţ iunea a fost i n t e re san tă şi succeasă şi p r im i t ă cu mu l ţ ămi t ă protocolară. Dl Dr. P. Popoviciu protopop al Logojului se angagiază a supor ta o par te din spesele pen t ru t ipăr i rea diser taţ iunei , în considerarea cupr insu­lui ei instruct iv, pen t ru ca să se lă ţască mai a les acolo pen t ru cine e scrisă, adecă : în popor.

C o n c e r t ş i p e t r e c e r e c u d a n s

Sara la .8 oare s'a ţ inu t concert , a ran ja t de co­mi te tu l local de aranjare cu conlucrarea corului din Făget . P rog ramul a fost scur t şi bine în tocmi t şi co­rul s'a ach i ta t pe deplin de însă rc inarea de a ne pre­găti o sa ră plăcută . 'D-l conducă to r ' Unipan mer i t ă laudă şi r ecunosc in ţă pen t ru osteneală . — Prog ramul concertului ; t ipăr i t pe bilete „â la not ice" lucsurioase, de salon, e următor iu l 1. „Foaie verde" s ex t e t de Muzicescu 2. „Bas solo" de T. Cărăbaş, 3. „Puişorule" terze t de Costescu, pen t ru băieţi 4. „Hai I leana" cor m i x t de Muzicescu. 5. „Logojana" cor mix t de Vidu. A p lăcu t mul t „Bas solo", o r o m a n ţ ă c â n t a t ă de în-veţătoriul Cărăbaş, care are un bas minuna t , sonor şi

| voluminos. | După concer t a u r m a t jocul, început cu ho ra ;

a dura t p â n ă că t ră ziuă în necon tu rba tă an ima ţ i e şi veselie. Mulţi au plecat cu p lăcute suveniri .

Ş e d i n ţ a I I I

Luni în 1 Oct. la 9 oare s'a ţ inu t şed in ţa a treia în sala mare a otelului. La ordinea zilei cet i rea operatului d-lui George J o a n d r e a , î n v . ' î n Logoj, refe­ritor la revisuirea legii fondului regnicolar de pens iune a învăţătorilor. Aduna rea ascu l tă operatul cu aten­ţ iune şi decide compunerea unui m e m o r a n d în sensul operatului , care să fie î na in t a t Ven. Consistoriu spre sprijinire şi luare în considerare. Se cetesce te legramă P. On. D. Pro topop Puticiu, care sa lu tă aduna rea . Ur­mează rapoar te le comisiunilor. Dr. P . Ionescu referează a supra peti ţ iunilor de ajutorare în t ra te la birou, şi se votează văduvei de învăţă tor Bufan un ajutor de 40 cor. Comisia însă rc ina tă cu referarea a sup ra rapor tu lu i general al comitetului pr in rapor torul Bandu îl reco­m a n d ă spre primire. Referentul comisiunei f inanţiare Paliciu cetesce r e fe rada ' a supra rapor tu lu i cassar iu lui . La aces ta se deschide o discusiţ ie mai a n i m a t ă şi d u p ă observăr i mul t i la terale se pr imesce p ropunerea comi­siei: s ă se ia disposiţii de încassa re a res tanţe lor câ t mai eficace, iar bugetul se pr imesce .

Comisiunea însă rc ina tă cu câş t igarea de membr i i

prin notar iu l său, dşoara învă ţă toare Sofia Băiaş, rapor­tează, că s'au înscris mai mulţ i fruntaşi din Făget, a n u m e : D-l Schonenfeld protopretore, d-1 Gaiţa advocat , şi d-nii Feneşiu şi Kovâri industr iaşi , p recum şi mai mulţ i preoţi ca membr i i ajutători . Aceştia se ac l amă cu u n a n i m i t a t e şi însufleţire.

Ca loc pen t ru a d u n a r e a p rox imă u n a n i m se de­cide — la p ropunerea d-lui Dr. P. Barbu — oraşul Fiume.

La propunerea dlui secre tar general a d u n a r e a ac l amează de membri onorari pe P. 0. D. Dr. George Popoviciu pent ru ac t iv i ta tea lui pe teren literar, bise­ricesc şi şcolar, pe P. 0. D. Patriciu Dragalina pen t ru ac t iv i ta tea lui pe teren li terar şi didactic, pe P. 0 . D. Dr. Traian Bedescu pen t ru ac t iv i t a t ea lui pe teren bisericesc şi şcolar, pe P. 0. I). Dr. Petru Barbu pen t ru ac t iv i ta tea lui pedagogică- l i terară şi pe 0. D. Vasile Nicolescu pr imul preşedin te al reuniunii . Cei presenţ i , P. 0. Domni Dr. Popoviciu şi Dr. Barbu, respund şi m u l ţ ă m e s c emoţionaţ i prin cuvinte alese pentru onoare, ce li so face şi promit , că se vor uisui a fi demni de aceas ta . Cuvintele lor sun t acoperi te de ap lause însufleţite, aducândud i se ovaţ iuni călduroase .

Dl Ancuşa face propunerea , ca comitetul să caute modal i tă ţ i le necesare pen t ru înfi inţarea unui internat , în care să se plaseze copiii de învăţători , cari s tud iază şcoalele medii. Din causa sărăciei, carea a sciut-o s'o i lustreze a t â t de bine dnii Dr. G. Popoviciu şi I. Marcu, p ropunerea se re t rage şi se închee discuţia.

După aceas ta a u r m a t reconst i tu i rea comitetului , î n t r e ap lause sgomotoase se declară aleşi cu una­n imi ta te : D-l I. Linţa . de president , d-l George Dră-goescu înv. în Oraviţa de vicepresident, iar ceilalţi membri i de comite t au fost realeşi. D-l L in ţa respun de emoţ iona t pen t ru aceas t ă onoare. Cuvintele d-sale au s târn i t complacere şi uralele abia voiau se încete.

După t recerea pes te aces t ultim obiect, d-l presi­den t pr in o cuvîn ta re m ă d u o a s â mu l ţ ămesce mem­brilor pen t ru par t ic ipare, şi declară şed in ţa ul t imă a adunăr i i de închisă.

A d i o

Mulţimea oaspeţilor, cari au plecat Luni d. a. la 4 oare spre Logoj, e pe t recu tă la gară. în sune tu l musicei şi s tr igatelor de „Să t răească" ne-am luat adio dela iubiţii Făgeţeni .

Astfel şi-a închea t aduna rea din aces t an activi­t a t e a sa.

La anu l viitor să ne vedem cu bine în F iume !

Delaobad.

Varietăţ i P e r s o n a l e . P rea Sânţ ia Sa Domnul Episcop

diecesan Nicolae Popea a sosit din Băile l l e rcu lane cu t renul de persoane de Marţi seara.

A v i s . S'au luat măsur i le de lipsă, pen t ru ca bi­serica de nou zidită din c o m u n a Rugi, protopresbi te-

ratul Caransebeşului , să se poa tă sfinţi Duminecă în 14,27 Octomvre a. c.

S o c i e t a t e a d e l e c t u r ă p e d a g o g i c o - t e o l o g i c ă din Arad, ţ inendu-şi şed in ţa sa de const i tui re în 25 1. c. sub pres iden ţa Reverendismului Domn profesor Dr. loan P e t r a n s'a organisat în următor iu l m o d : P r e s i d e n t : Victor C. Fizeşianu, teol. curs III, Secretar iu : Romul R. Râţiu, teol. curs II, Notariu : loan Giuchiciu, ped. curs III, Cassar iu Vaier Felnecan, teol. curs II, Bibliotecariu I : Iosif Tărău teol. curs I, Bibliotecariu I I : Nicolae Raicu, ped. curs III.; Cont ro lor : Pe t ru Savii, ped. curs IV, Com. l i t e r a ră : Victor Aga, teol. curs III, Zahar ie Moga, teol. curs II, Aurel P a p p t e o l . curs I. loan Suciu, ped. curs IV. loan Popoviciu, ped. curs III. Com. m u s i c a l ă : Traian Nagiu, teol. curs III, Dimitriu Maci, teol. curs II, Aurel Raica, teol. curs I, Pe t ru Ciucur, ped. curs IV, Ştefan Ştef, ped. curs III, Com. r ev i soa râ : Moise Popoviciu, teol. curs II, loan Chereş ladan, teol. curs I, Iosif Leu, ped. curs III.

R u g a d i n C r u ş o v e ţ — precum ne scrie dl Isac Radnlescu, preşedintele comitetului parohial — se va ţ inea în ziua de st. Parasohiva, care zi es te zi de serbătoare , şi nu în ziua de st. Luca, zi de lucru.

Z o r l e n ţ a n a . Ni-se t r imi te u r m ă t o r i u l : P rospec t pen t ru înfiinţarea unui ins t i tu t de credit şi economii în Zorlenţul-Mare sub numele „Zorlenţana". 1. Scopul societăţi i es te a desvolta. spir i tul de economisare şi a p rocura locuitorilor de toa te clasele, cu preferinţa poporului ţ ă ran agricol, credite t rebuincioase. 2. Socie­t a t ea se înfi inţează po t imp nede te rmina t , cu un ca­pital de cel puţ in 25.000 coroane, care se împar t e în 500 de acţ iuni do câ te 50 coroane. .3. Subscr ierea acţ iuni lor se încheie cu ziua de 31 Octomvre 1901 st. n. 4. La subscr iere sun t a se depune 1 0 % din

I valoarea nomina lă a acţiei, adecă după fiecare ac ţ iune j câ te 5 coroane şi 2 coroane de fiecare ac ţ iune spese ! de fondare, la 60 de zile d u p ă a d u n a r e a genera lă con­

s t i tuan tă 10%, — şi la 120 de de zile după a d u n a r e a genera lă cons t i t uan t ă iară 1 0 % ; restul capi talului de ac ţ iuni se va solvi în u r m a r e a provocări lor direcţ iunei , însă provocarea nu poate u rma în ra te mai mari de 1 0 % şi în perioade mai scur te de 3 luni de zile. 5. Membrii fundatori îşi sus ţ in dreptu l de a alege p r ima di rec ţ iune pre 3 ani de în tâ iu (§. 183. legea comer­cială). Dat în Zor lenţul -mare la 21 Iulie 1901.

H i m e n . Fi l imon Popoviciu învăţă tor iu gr. or' j rom. în Sâlciţa, serbează c u n u n i a sa cu amabi la ! Domnişoară Sofia fica lui Iosif Păducel din Gerbovăţ i la 21 Octomvre v. a. c.

| O r e c t i f i c a r e . Elevul de a IlI-a clasă a şcoalei confesionale din Greovaţ Ion Doria,^ ne scrie cu datul

j de 1 Octomvre 1901 următoare le : „în interesul adevă-! rului Vă rugăm să binevoiţi a a t rage a t en ţ iunea acelor

domni „Mai mulţ i oaspe ţ i " , cari au luat pa r t e la ale­gerea de preot din Greovaţ, şi despre care alegere au r apor t a t în „Foaia Diecesană" Nr. 38, c u m c ă c o m u n a Greovaţ nu-i s i tua tă pre malu l s t â n g al Ilişavei, —

i cum au publ icat ei — ci îi pe malu l drept, dacă-i : adevăra tă regula geograf ică: . . . stăm cu faţa încotro j curge apa şi avem la mâna dreaptă ţermurul sau \ malul drept, iar la mâna stângă ţermurul sau malul ', stâng", după cum ne înva ţ ă bă t rânu l învăţă tor iu Câpeţ. j Dar Vă rugăm să publicaţ i îndrep ta rea a s t a a mea şi să | nu ne lăsaţi în rătăcire, că apoi nu mai seim cine are I drept , dascălu l nos t ru cu geografia în m â n ă sau cei

„Mai mulţi oaspe ţ i " , fiind-că s u n t mai mulţ i .

Bibliografìe Cărţi apă ru te şi t r imise Redacţ iunei noas t re : Sfîntul apostol Paul după sfinta Scr ip tură de

Dr. Const . Chiricescu profesor la Facu l t a t ea de teo­logie din Bucureş t i . (Reproducere din „Biserica Orto­doxă R o m â n ă " . 1897—98.) Bucureş t i Tipo-litografia „Cărţilor b iser iceş t i" . 1898.

Geor'gt afia Ungariei 'şi elemente din Geografia ge­nerală pen t ru şcoalele poporale de Dr. Nicolau Pop^ conrector, profesor şi asesor consistorial , î nd rep ta t ă şi acomoda tă celui mai nou plan ministerial de învăţă­mânt . Edi ţ iunea a noaua. (Cu ca r t a Ungariei şi mai mul te i lustraţiuni.) Pre ţu l broş. cu ca r t a Ungariei neag ra c. — 50. colorată c. — 60. Braşov 1901. Edi­tu ra lui H. Zeidner.

Psihologica p receda tă de Somatologie şi u r m a t ă de Logica e l emen ta ră pen t ru preparandi i (şcoalele normale) de Dr. Pe t ru Pipoş, profesor. Ediţia a doaua a u c m e n t a t ă . Arad, 1901. Edi tura autorului . Pre ţu l 2 cor. 40 fii. sau 1 fi. 20 cr. v. a.

Gramatica Română pen t ru şcoalele p r imare de Dr. Ioan Pe t ranu , profesor. P a r t e a I, pen t ru cl. III. Edit. II. Arad, 1901. Editura autorului . P re ţu l unui exempla r 30 fii.

Ionel. Educa ţ iunea unui bun copil, car te p e n t r u păr in ţ i şi alţi educatori . „Principiile morale şi creşti­n e ş t i " , de. care. t rebue să se conducă păr inţ i i în edu­ca ţ iunea copiilor lor, de V. Gr. Borgovanu, profesor de Filosof, şi Pedagogie. Pre ţu l 2 lei. — 2 cor. Bucu­re ş t i—Gher l a 1901

Concurs Pen t ru îndepl ini rea postului de capelan de lân­

gă preotu l neput inc ios Maxim Bălan din I a b u c a , se escrie concurs în u r m a dispuseţ iunei consistoriale din 21 Decemvre 1896 Nr. 3213 B. cu te rmin de 30 de zile dela p r ima publ icare în „Foaia Diecesană" .

Emolumente le împreuna te cu aces t post s u n t : j umă ta t e din ses iunea parohia lă şi j umă ta t e din veni­tele parohiei din Iabuca, carea este de a t reia c lasă .

Doritorii de a ocupa aces t post s u n t avisa ţ i a-şi t r imi te peti ţ iunile lor, adjus ta te cu documente le de lipsă şi ad re sa t e comite tului parohial , oficiului proto­presbi teral gr. or. rom. al Versetului în Srediş tea mică, poş ta Nagy-Szredistye, p â n ă la t e rminu l indicat .

Din şed in ţa comitetului parohial ţ i nu t ă în I abuca în 21 Augus t 1901. 3—3 [74]

N i c o l a e S a v u m. p. S a v a P e t r o v i c i u m. p . preşed. com. noi com.

î n conţelegere cu admin is t ra to ru l protopresbi tera l .

Pen t ru ocuparea postului de învă ţă tor iu la şcoala confesională gr. or. rom. din c o m u n a C o ş a v a , proto-

presbi tera tu l Făgetului , se escrie concurs cu t e rmin de 30 do zile dela p r ima publ icare în „Foaia Diecesană" .

Emolumente le împreuna t e cu aces t pos t s u n t :

1. Salariu în bani ga t a 600 cor. 2. Pen t ru conferinţe 16 cor. 3. Pen t ru scr ip tur i s t ică 10 cor. 4. Pent ru lemnele t rebuincioase pen t ru şcoală

25 cor. şi pentru învăţă tor iu 35 cor. 5. Dela înmormântă r i , u n d e va fi poftit, 40 fii.

iar cu liturgie 1 cor. 6. Locuinţă l iberă în edificiul şcoalei cu g răd ină

de un juger şi doaue jugere de p ă m â n t es t rav i lan , după cari însuş are a plăti dările publice.

Alesul învă ţă tor iu es te înda to ra t a pu r t a canto-ratul în şi afară de biserică, a ins t rua pe şcolari în cântăr i le bisericesci şi a compune socoţile b iser iceş t i şi cultual i .

P e n t r u serviţii învăţă toresc i p res t a t e îna in te de ocuparea aces tu i pos t vacant , c o m u n a biser icească nu acoardă nici un emolument , decâ t n u m a i cele es-puse în aces t concurs .

Comitetul parohial doresce, ca recurenţ i i s ă se pres in te în vre-o Duminecă sau să rbă toare în s â n t a biserică, dar nici cum în ziua de alegere.

Ceice doresc a ocupa, aces t post învă ţă to resc au să-şi subş t ea rnă recursele ad jus ta te cu documente le necesare , conform s ta tu tu lu i organic şi r egu lamentu lu i pen t ru organisarea învă ţământu lu i , ad resa te comite­tului parohial din Coşava, ia oficiul protopresbi tera l gr. or. rom. în Făget , p â n ă la t e rminul prescr is . ;

Coşava din şed in ţa comitetului parohia l ţ i n u t ă în 5 August 1901.

[76] 1—3 Comitetul parohial

în conţelegere cu mine : Sebastian Olariu, ppresbi ter .

Licit aţiune minuendă Pe basa încuvinţăre i Venerabilului Consistoriu

diecesan ddto 15 Sep tembre 1901 Nr. 3957 B. se escrie prin aceas t a l ic i ta ţ iune minuendă pen t ru sculp­t u r a templei , pa r t ea din jos, şi a pic turei s. b iser ic j întregi din O c n a d e f e r , peotopresbi tera tu l Bocşei-mon tane , cu preţul de esc lamare 4355 cor.

Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 21 Octombre (5 Noem-bre) a. c. la 10 oare înai te de ameazi .

P l anu l şi specif icaţ iunea de spese se po t vedea ori şi când la oficiul parohial local.

Reflectanţii au să depună îna in te de l ici taţ iune 10°/o vadiu.

Comitetul îşi réserva dreptu l a p reda lucrarea şi unu i oferent mai mare , dacă e convins că e maes t ru , respect ive pictor ma i bun. Alt-cum n u m a i oameni es-per ţ i vor fi admiş i la l ici taţ iune. 2—3 [74]

Ocna de fer, în 23 Sep tembre (6 Octombre) 1901.

C o n s t . P ă u ş î a n D i m i t r i e I s v e r n i c e a n preşed. com. par. notariul comitetului.

V a l a b i l d e l a 1 O c t o m v r e n . 1 9 0 1

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny. p. u.), — O r ş o v a — V e r e i o r o v a

Or. Os. Ex.

I P.

I—III P.

I—III A.

I — I I P.

I — I I I M.

II—III S t a ţ i u n i l e

Or. Os. Rx. I

P. I t t - I I I

P. I — I I I

A. I—II

p. I—ni

1130 4 3 3

815 149

830 531

230 8 0 2

650 52Ö

. pleacă sosesce

Budapesta Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

1250 8 0 3

7 1 5

• 9 3 0

125 7 5 0

7 4 0 153

4 3 9

5 4 5

205 3 5 7

610 823

810 924

• 7 1 3

8 5 4 pleacă sosesce

Timişoara-Iosefin Lugoş

sosesce pleacă

7 5 7

6 «

7 4 7

eŢs 7 1 2

5 0 7 738 620

115 1131

Joia

şi

Dum

inec

a 8 4 3

7 5 Ó

150 6 0 2

150 602

157 1242 330

6 3 9

sosesce sosesce pleacă pleacă pleacă

Buziaş M.-llia. Marginea M.-llia Buziaş

pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce s °

150

8 4 3 1242

330 :

1242

7 2 0

157

6 3 2

8 2 8

8 5 3

4 0 2

523 7 I I

8 0 0

828

8 Ş 1 9 4 Î

9 2 9

1029

1230 125«

9 I O

1032 1221

1 1 0

138

4 1 1

5 4 3

63»

pleacă pleacă pleacă pleacă sosesce

Lugoş Caransebeş Domaşnia-Cornia Băile-Herculane Orşova

sosesce pleacă pleacă pleacă pleacă

644 602

345 3 1 5

611 5 ~ 3 3 3 233

" 156

5 O 2

4 O U 614 531 4 Ţ 4

327 2Ş8

1123 1024

8 4 4

7 3 3

6 5 5

8 5 9 907

1H l2"o

230 239

•pleacă sosesce

Orşova Vereiorova

sosesce pleacă

255 2 »5

1259 1250

226 218

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny.. p. u.), — T i m i ş o a r a — B a z i a ş

M. I—III

P. I—III

P. I—III

p. 1—in

P. I—III

p. I—III S t a ţ i u n i l e P.

I - III P.

I—III P.

I — I I I P.

I — I I I P.

I—III P.

I—III

6501010 " 5 2 0 " "

815 149

830 230 531 802

830 230 531 8 0 2

6501010 " 5 2 0 ~

pleacă sosesce

Budapesta Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

7 1 5

930 125 7 I O

7 5 0 9 2 5

125 7 I O

7 5 Ö 9 2 5

740 153 .

7 4 O

153 8 3 0

8 4 3 210 222

822 834

846 8 5 «

608 621

pleacă sosesce

Timişoara-Iosefin Chişoda

sosesce pleacă

8 0 5 -7 5 3

742 7 2 9

7 0 3

051 6 3 5

623 . 1257

,1245 130 118

1030 1125 552

1021 4 Ş 6

sosesce pleacă

Buziaş Buziaş

pleacă sosesce 1019

552 1030

4 Ş 6 1125 4 I 5

223 251

8 3 5

9 0 Ţ 622 6 5 3

pleacă sosesce

Chişoda Jebel

sosesce pleacă

752 7 2 4

6 5 0 620 >

s CD

117 1249

4 5 3

1015 1218

9 4 4

5 2 0 656

7 3 7

• 930

5 4 8

sosesce sosesce pleacă pleacă

Ciacova Hi-ca Buca Ciacova

pleacă pleacă

sosesce sosesce

i j n ţ j

5 ~ 548

930 7 3 7

f u C / )

î 1216 1015

4 5 3 3 I 8

255 3 O 8

~göf -

9 Ţ 5 O5» 7 1 1

pleacă sosesce

Jebel Voitec

sosesce •pleacă

' 7 — • 7 Ü Ö

619 6 0 S

'5 ¿3

1245 1232

3 5 9

6 5 4

9 1 5

U03

Î O ' O U S O

4 ~

612

8 1 5

ion 340 & Ö 8

sosesce sosesce pleacă p'eacâ

Gaiaia N.-Bogşa N.-Bogşa Gataia

pleacă pleacă

sosesce sosesce

6 U

4 2 4

1 işo 10ÎO

5 0 8

3 4 Ò

1 0 ~

8 1 5

c 5

1103 9 1 5

5 5 4

359

3 I O

4 2 0

9 1 9

1025 7 1 ;

827 pleacă sosesce

Voitec Verşef

sosesce pleacă

7 0 4

554 6 0 1

452 1230 1 1 2 0

1023 052

502 6 ~

201 152 4 O 3

: j 4 9 5 4 7

1235 1205

3 5 0

4 Î 8

605

sosesce sosesce sosesce sosesce p'eacă pleacă pleacă pleacă

Gataia Buziaş T.-Cubiu Panciova Panciova T.-Cubin Buziaş Gataia

pleacă pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce sosesce sosesce

4 0 3

152 2 0 1

217 952

1023 1225

605 4 I 8

350 4 O I

5 4 7

349 4 3 4

504 1033 noo

8 3 7

9 0 7 pleacă sosesce

'Verset Iasenova

sosesce pleacă

537 505

4 4 7

4 Ţ 5 1115 1043

1046 11Ò5

12f'5

1

306 sosesce sosesce pleacă pleacă

Oraviia Anina

Anina Oravifa

pleacă pleacă

sosesce sosesce

1105 225

5 1 0

1046

5 I O 550

1105 1144

9 1 3 9 5 4

pleacă sosesce

iasenova Baziaş

sosesce pleacă

4 5 O

4 O 4

4 O 5

323 1037

9 5 5

O b s e r v ă r i : Oarele, ce s tau de a s t ânga staţ iunilor , să se c i tească de sus în jos ; iar cele ce s t a u de a d r eap t a de jos în sus. Timpul dela 6 oare d iminea ţa pană la 5 oare şi 59 minu te sa ra es te î n s e m n a t cu subl inierea minutelor . Or. Os. E x . = T r e n u l Orient-Ostende-Expres, A . = T r e n accelerat , P . = T r e n de persoane , M . = T r e n mes t eca t .