NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 52100

ROMÂNIA

{OC&GROAZ~LAPARIS&LONDRA&MADRID&BERLIN&OSLO&DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK&BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA&MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...

INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL

AIG SE SIMTE FOARTE BINE|N ROMÅNIA

MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?

BUSINESSWEEK l 17 MARTIE 2009

62 BURS~ MIHNEA ANASTASIU

OPINII

Bursa cre[te cu vânt din pupa de la CNVMÎntr-o s`pt`mân` \n care pie]ele externe de capital au \nregistrat sc`deri masive, iar bursa new-yorkez` a atins nivelul minim al ultimilor 12 ani, pre]urile ac]iunilor americane \ntorcându-se practic \n anii 1996-1997, Bursa de Valori Bucure[ti a avut o evolu-]ie contradictorie. De data aceasta, indicii BVB nu au mai urmat trendul descendent extern, ci au avut o evolu]ie cresc`toare. Pe parcursul s`pt`mânii, indicele BET al celor mai lichide zece titluri listate

a câ[tigat 6,21%, \n vreme ce indicele societ`]ilor de investi]ii financiare, BET-FI, s-a apreciat cu 9,8%. Printre performerele primei s`pt`mâni de tranzac-]ionare a lunii martie s-au num`rat [i companiile din sectorul energetic, indicele sectorial BET-NG apreciindu-se cu 7%. Factorul care a avut impactul determinant asupra evolu]iei pie]ei de capital au-tohtone a fost anun]ul f`cut de Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare (CNVM) care a f`cut public un proiect de instruc]iune prin care ac]ionarii care au de]ineri indirecte mai mari de 33% din drepturile de vot ale unor companii listate vor fi obliga]i s` deru-leze oferte publice de preluare (vezi articolul de mai jos). Ca urmare a acestei [tiri, \n [edin]a bursier` de vineri, 6 martie, mai mul]i emiten]i au \nregistrat aprecieri pân` la limita maxim` de varia]iei admis` (15%). Printre acestea se num`r` emiten]i precum Rompetrol Rafinare (RRC), Zentiva (SCD), Remedia Deva (RMAH), care au \nregistrat toate aprecieri de 15% \n [edin]a de tranzac]ionare de vineri 6 martie.

330

320

310

300

290

280

puncte

Sursa: BVB

27feb.

2mar.

3mar.

4mar.

5mar.

6mar.

EVOLU}IA INDICELUI BET-NG

CNVM pune pe jar investitorii de la BVBComisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare a reu[it s` scoat` din lâncezeal` s`pt`mâna trecut` pia]a de capital autohton`, dup` ce a publicat un proiect de instruc]iune prin care se reglementeaz` procedurile \n cazul de]i-nerilor indirecte ale unor pachete de ac]iuni mai mari de 33% din drepturile de vot ale unor societ`]i listate. Potrivit proiectului elaborat de CNVM, societ`]ile sau persoanele fizice care de]in \n mod indirect “printr-un lan] de de]ineri” o participare de cel pu]in 33% din drepturile de vot ale unei companii

listate vor fi obligate ca \n termen de dou` luni de la adoptarea acestei instruc]iuni s` demareze o ofert` public` de preluare.

Aceast` nou` reglemen-tare ar veni s` completeze prevederile legii 297 din 2004, legea pie]ei de capital, unde se prevede obligativi-tatea demar`rii unei astfel de proceduri de preluare de la un prag de de]inere direct` de la 33% \n sus.

Vestea a suscitat un viu in-teres \n rândul investitorilor, deoarece mai multe societ`]icotate la BVB, printre care Rompetrol Rafinare (RRC),

Rompetrol Well Services (PTR) sau Zentiva (SCD), sunt \ntr-o astfel de situa]ie. S-a speculat asupra faptului c` pre]ul unitar din oferta o bligatorie de preluare va fi mai ridicat decât cel actual al pie]ei, fapt ce a dus la o apre-ciere masiv` a acestor titluri. Spre exemplu, ac]iunile Rom-petrol Rafinare au câ[tigat 14,8% \ntre 27 februarie [i 9 martie, aprecierea masiv` producându-se \n [edin]a de vineri, 6 martie.

Cu toate acestea, textul proiectului de instruc]iune, care va r`mâne \n dezbatere public` pân` pe 16 martie,

nu specific` pre]ul la care ar trebui s` se desf`[oare aceste oferte publice de preluare. În textul legii pie]ei de capital se stipuleaz` faptul c` ofer-tele obligatorii de preluare trebuie derulate de c`tre ac-]ionarii care au ajuns la o de-]inere direct` de 33% la pre-]ul maxim al ultimelor dou` luni \nregistrat pe pia]`.

Proiectul de instruc]iune a fost elaborat de CNVM la presiunea mai multor fonduri de investi]ii str`ine, precum [i a Asocia]iei Investitorilor pe Pia]a de Capital, care au solicitat clarificarea acestei chestiuni.

asigurarea conectivit`]ii [i func]io-nalit`]ii necesare, având în vedere c` se estimeaz` c` num`rul de dispozitive care vor avea capacitatea de a se conecta la Internet va cre[te la aproximativ 15 miliarde pân` în 2015,

sus]ine un oficial Intel, citând un raport recent realizat de John Gantz de la IDC, intitulat “The Embedded Internet: Methodology and Findings”.

Procesorul Intel Atom este cel mai mic procesor al companiei, construit cu cei mai mici tranzistori [i cu cel mai eficient consum de energie. Divizia de Computing Integrat a Intel are o experien]` de 30 de ani [i se concentreaz` pe dispozitive care au capabilit`]i de calcul [i acces la Internet, f`r` a fi PC-uri, laptopuri sau servere tradi]ionale.

Noile produse vor fi disponibile începând cu al doilea trimestru al acestui an. |n ce m`sur` va reu[i softul s` exploateze pe deplin noile capabilit`]i hardware, r`mâne de v`zut. Ceea ce s-ar putea s` m` surprind` cel mai mult este c` voi deveni fan Windows Mobile, care de data asta nu mai are nici o scuz`. ê

Pe lâng` cele patru versiuni unice de procesoare, Intel a anun]at [i dou` noi huburi controller de sistem, care se adaug` la linia de produse “embedded” pentru divizia de business a companiei. Procesoarele din seria Intel Atom Z5xx includ op]iuni pentru suportul temperaturilor de nivel industrial, precum [i diverse alte op]iuni pentru dispozitivele de infotainment din ma[in`, telefoane media, eco-tehnologii.

Combina]ia dintre performan]ele sporite [i consumul redus de energie, proprie procesoarelor Atom, este completat` de integrarea capabilit`]i-lor grafice/video, ceea ce se potrive[te ca o m`nu[` cu nevoile sistemelor infotainment din ma[in` (IVI). Asta permite industriei auto s` includ`\n dotarea noilor vehicule produsecare aduc \n habitaclu experien]aunei \ntregi lumi digitale, cu accesla conexiunile personale sau aplica-]iile de business, informa]ii permanent actualizate referitoare la navigare sau localizare, radio [i divertisment pentru ocupan]ii banchetei din spate (jocuri, DVD, video streaming, televiziune prin satelit).

Progresele realizate în domeniul graficii integrate 2D [i 3D, accelerare video [i suport pentru sisteme de operare multiple, incluzând câteva versiuni de Windows [i Linux, fac din aceste procesoare “motoare” ideale

Intel dezvolt` populara serie a procesoarelor Atom cu patru versiuni unice din gama produselor “embedded”, care, prin dimensiunile lor liliputane, pot motoriza atât dispozitive mobile, cât [i aplica]ii cu destina]ie industrial`. Primele telefoane media echipate cu noile cipuri vor ap`rea spre sfâr[itul anului.

Cele mai noi procesoare Intel Atom vor include grafi c` integrat` f`r` precedent pe un dispozitiv mobil

17 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

TEHNOLOGIE PENTRU TINE DE DAN {ERB~NESCU 63

OPINII

Telefoanele cunosc puterea... Atomului Noua serie de procesoare Intel AtomZ5xx va spori puterea telefoanelor media

pentru aplica]ii dintre cele mai diverse, de la jocuri care necesit` temperaturi cât mai mici, dar performan]e 3D [i video puternice, la dispozitive medicale portabile [i silen]ioase pentru diagnosticare [i terapie sau solu]iigrafice cu consum redus [i costuri rezonabile din zona POS-urilor folosite \n retail, spre exemplu.

Pe lâng` aplica]i-ile din ma[ini, seria de procesoare Intel Atom Z5xx vizeaz` [i o categorie din ce în ce mai numeroas` de dispozitive de comunica]ii prin Internet, pe care Intel le nume[te “media phones” (telefoane media). Un astfel de telefon motorizat de Intel Atom Z5xx poate oferi servicii de comunica]ii“over IP” [i acces foarte simplu, printr-o singur` comand`, c`tre aplica]ii precum e-mail, mesaje text, informa]ii meteo, YouTube, horoscop [i albume de fotografii digitale. Pentru a sus]ine avansul acestei categorii de dispozitive, Intel a introdus Intel Media Phone Reference Design care va facilita dezvoltarea de solu]ii hardware pentru pia]`. Platforma de dezvoltare hardware include scheme [i stackuri de software validate.

Satisfacerea necesit`]ilor din mediile cu tehnologie încorporat` va juca un rol important în

indieni au spus c` a fost vorba de oportu-nit`]ile profesionale. {i, de[i câ[tig` mai pu]in acas`, majoritatea spun c` salariile lor au adus “o mai bun` calitate a vie]ii” decât \n SUA. (Au existat, \ns`, [i [ocuri culturale la \ntoarcere - plângeri despre suprapopulare \n India [i poluare \n China). Când vine vorba de factori sociali, 67% din chinezi [i 80% din indieni au amintit “valorile familiale” mai bune de acas`. Pentru marea majoritate, dorul pentru familie [i prieteni a fost un ele-ment crucial. {i \ntreba]i dac` chestiunea vizelor a fost un factor pentru \ntoarcerea lor acas`, o treime din indieni [i o cincime de chinezi au r`spuns afirmativ.

Multora pare c` le merge bine. Cum cererea pentru oameni cu preg`tirea lor este \n cre[tere \n ]`rile lor de ba[tin`, au parte de succes. Aproximativ 10% din in-dienii chestiona]i au avut joburi de senior management \n Statele Unite. Procentul a crescut la 44% dup` ce ei s-au \ntors acas`. Dintre chinezi, num`rul a crescut de la 9% \n Statele Unite la 36% \n China.

Imigran]ii care au venit \n America s-au sim]it mereu izola]i [i le era dor de cas`. Au f`cut \ntotdeauna sacrificii pen-tru ca urma[ii lor s` aib` [anse de reu[it`. Acum, ei au o alt` op]iune pentru o via]` mai bun`: s` se \ntoarc` acas`. Poate c` nu este nevoie de ace[ti oameni \n SUA \n timpul recesiunii. Dar vom avea nevoie de ei pentru a ne ajuta s` ne revenim. Ce i-ar putea aduce \napoi? Un asemenea efort de recrutare va necesita aproape sigur schimb`ri majore a politicii de imigrare. Pare, \ns`, greu de crezut, ]inând cont de climatul politic actual, unde accentul se pune pe ce trebuie f`cut pentru a men]ine locurile de munc` ale americanilor - chiar dac` acest lucru se face \n defavoarea promisiunii de dezvoltare pe termen lung a Americii. ̂

Wadhwa este cercet`tor-[ef pe probleme de munc` la Facultatea de Drept de la Harvard [i profesor adjunct la facultatea de inginerie Pratt, din cadrul Duke University

versitatea Duke, \mpreun` cu AnnaLeeSaxenian, de la Berkeley [i Richard B. Freeman de la Harvard, a intervievat 1.203 imigran]i indieni [i chinezi care foloseau re]eaua de servicii profesionale LinkedIn [i care au p`r`sit Statele Unite pentru ]ara lor de origine.

Marea majoritate a celor care s-au\ntors sunt relativ tineri - o medie de 30

de ani pentru indieni [i 33 pentru chinezi. Este vorba despre persoane cu studii su-perioare \n management, IT [i cercetare. Dintre chinezi, 51% au maste rate,iar 41% - doctorate. Dintre indieni, 66%de]in masterate [i 21% au doctorate. Aceste cifre pun pe cei care au p`r`sit America \n topul preg`tirii educa]ionale din SUA - exact genul de oameni care pot avea cea mai mare contribu]ie la inova]ie[i cre[tere. {i nu doar numai imgran]ii noi se \ntorc acas`. Aproximativ 305 din responden]i au statut de rezident perma-nent sau erau cet`]eni americani.

Ce a stimuat aceast` migra]ie invers`? Aproximativ 84% din chinezi [i 69% din

[i China - pentru a se bucura de o mai bun` calitate a vie]ii, perspective mai bune pentru carier` [i de confortul de a avea aproape familia [i prietenii.

Tendin]a a prins vitez` \n ultimii ani, \n parte pentru c` ace[ti oameni [i-au pier-dut r`bdarea \n leg`tur` cu regimul vi-zelor din Statele Unite. La finele lui 2006, mai mult de un milion de profesioni[ti [i familiile lor sperau s` se numere printre ferici]ii care aveau s` primeasc` una din-tre cele numai 120.000 de vize de rezident permanent. Timpul de a[teptare pentru unii dintre ei dep`[ea zece ani.

|n condi]iile \n care Washingtonul\ncearc` s` creeze locuri de munc`pentru americani, apare o alt` piedic`: prevederile ultimului pachet stimulativ\ngreuneaz` ob]inerea de ajutor de c`tre companiile care vor s` angajeze munci-tori cu vize temporare.

De ce ar trebui s` ne pese? Pentru c` imigran]ii au un rol important \n s`n`tatea noastr` economic` pe termen lung. Cu toate c` reprezint` 12% din popula]ia american`, ei au lansat 52% companiile din Silicon Valley [i au ob]i-nut peste 25% din patentele globale de-]inute de SUA. Ei reprezint` 24% din angaja]ii \n cercetare [i inginerie cu studii superioare [i 47% din cei cu doctorat.

Acum, spun directorii de resurse umane \n India [i China, ceea ce era o scurgere \nceat` de reveniri \n urm` cu un deceniu, a devenit un aflux. (Nu exist` cifre oficiale despre aceast` migra]ieinvers`). Cererile de locuri de munc` din partea emigran]ilor din Statele Unite, spun ei, au crescut de zece ori \n ultimii ani. Dificult`]ile legate de ob]inerea vizei reprezint` unul din motive. O cercetare efectuat` de echipa mea anul trecut la Uni-

Pe m`sur` ce dezbaterile privind rolul emigran]ilor cu preg`tire su-perioar` se intensific` \n SUA, se pierde din vedere un factor impor-tant: America nu mai este singura oportunitate pentru ace[ti oameni. Exist` o alt` destina]ie, extrem de promi]`toare: acas`. Studiile arat` c` mul]i imigran]i s-au \ntors \n ]`rile lor de origine - \n special India

America pierde imigran]ii inteligen]iDe ce tot mai mul]i muncitori str`ini bine preg`ti]i decid s` se \ntoarc` acas` - pentru totdeauna

64 IDEI VIVEK WADHWA

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

ILU

ST

RA

}IE

DE

AL

ISO

N S

EIF

FE

R