strategii de pr - opinii,atitudini,reprezentari sociale

Influenta sociala. Reprezentari sociale.

Viorel MIHĂILĂemail: [email protected]

mailto:[email protected]�

Influenta sociala

• Elaborarea normelor de grup – experimentele lui Muzafer Sherif (1966)

• Conformismul

• Conformism public si acceptare privata

• Influenta minoritara

• Obedienta

• Tehnici de influenta interpersonala (“piciorul in usa”; “usa in fata”; lowball; reciprocitatea; vinovatia; tehnica etichetarii; “asta nu-i tot”; tehnica scenariului; “piciorul in gura”; infricosare, apoi eliberare samd (Stefan Boncu, Psihologia influentei sociale,

Polirom, 2002; N. Gueguen, Psihologia manipularii si supunerii, 2007)

Studii interculturale ale obedientei

Nicolas Gueguen, 2007

Structura RS • Nucleul (sistemul) central – ancorare in memoria colectiva si istoria

grupului; consensualitate; stabilitate; coerenta; rigiditate si rezistentala schimbare; sensibilitate redusa la contextual imediat– functii: generatoare; organizatoare; stabilizatoare

• Sistemul periferic – permite integrarea experientelor si trairilorindividuale; are suplete si suporta contradictiile; este un sistemevolutiv si sensibil la contextul imediat– functii: concretizare; reglare; aparare; prescriere a conduitelor si

luarilor de pozitie

Conditii pentru ca un obiect sa suscite construirea uneireprezentari sociale

• sa existe conditii pentru dispersia informatiei

• sa permita focalizarea

• sa existe presiunea la inferenta

Procese fundamentale ale RS

• Obiectificarea

• Ancorarea

Mihai Curelaru, 2005


Model explicativ integrator (Moscovici, 1976)


Model integrator – “arhitectura globala a gandirii sociale (Flament, Rouquette, 2003)

Transformarea RS (Guimelli, 1994)


Cercetare asupra perceptieigrupului de apartenenta si a out-grupului (Fabio Lorenzi-Cioldi, 1988)


Reprezentarea sociala a democratiei la tinerii din Romania si Iugoslavia

Sorin Vlad Predescu, 2002

MODELUL ANALIZEI INTERCULTURALE – GERT HOFSTEDE (1980, 2001)

Cultura este “programare mentala care distinge membriiunui grup de membrii unui alt grup” (1980)

Dimensiuni polare:1. Distanta fata de putere2. Evitarea incertitudinii3. Individualism/colectivism4. Masculinitate/feminitate5. Perspectiva pe termen lung/scurt

Dimensiuni culturale in vestul Romaniei –individualismul autarhic

Alin Gavreliuc, 2011

• predispoziţie învăţată de a răspunde într-un mod consistent,favorabil sau defavorabil, cu privire la un anumit obiect; ocombinaţie consistentă şi învăţată de predispoziţii afective,cognitive şi comportamentale corespunzătoare necesităţii dea răspunde într-o modalitate particulară la un obiect,persoană sau situaţie;

• stare mentală de pregătire pentru acţiune, organizată ca unefect al experienţei, exercitând o influenţă dinamică saudirectivă asupra rutinei unei persoane faţă de obiectele şisituaţiile de care este legată (W. G. Allport)

Atitudinea

În procesul schimbării atitudinale, trei variabile sunt foarteimportante:

• atenţia (primul pas în schimbarea atitudinală îl constituiecaptarea atenţiei);

• înţelegerea (este obligatoriu ca mesajul să fie înţeles);• acceptarea (acceptarea conţinutului respectivului mesaj;

recompensa joacă un rol deosebit de important în acestproces)

Nu obţinem o schimbare de atitudine fără a crea un conflict la receptor,conflict declanşat în urma percepţiei faptului că propriu săucomportament (atitudine) şi cel (cea) care i se propune sunt divergente

Atitudinea

În general, schimbarea atitudinii este produsă de:• experienţe contradictorii privind satisfacerea în trecut a nevoii

respective;• accesul la noi informaţii;• schimbări în componenţa grupului social de apartenenţă;• schimbări intervenite în modalitatea de raportare faţă de obiectele

asociate cu obiectul în cauză;• schimbări apărute în sfera propriei personalităţi

Modelul clasic al persuasiunii al lui Hovland (cunoscut şi ca modelul medierilor multiple)

• expunerea la mesaj (intrarea în contact cu informaţia);• înregistrarea mesajului (acordarea unei minime atenţii);• înţelegerea mesajului;• acceptarea ori respingerea informaţiei primite;• schimbarea atitudinii sub influenţa mesajului (profundă ori doar

trecătoare);• acţiunea generată de mesaj.

Atitudinea

• EUROBAROMETRU 72, OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ,

TOAMNA 2009; EUROBAROMETRU 73. PUBLIC OPINION IN THE

EUROPEAN UNION,

• http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

• Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008,

http://www.edrc.ro/resources_details.jsp?resource_id=17• RODA - Arhiva Romana de Date Sociale;

http://www.roda.ro/public/RO/template.php

• Atlas of European Values http://www.atlasofeuropeanvalues.eu/homepage.php?lang=en

• http://www.europeanvaluesstudy.eu/

• http://www.worldvaluessurvey.org/

Baze de date

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm�

http://www.edrc.ro/resources_details.jsp?resource_id=17�

http://www.europeanvaluesstudy.eu/�

http://www.roda.ro/public/RO/template.php�



http://www.atlasofeuropeanvalues.eu/homepage.php?lang=en�




http://www.worldvaluessurvey.org/�

http://www.worldvaluessurvey.org/�

Ierarhia principalelor aspecte din viaţa tinerilor: familie, prieteni, timp liber, muncă,religie, şcoală şi la diferenţă mare politica

• femeile sunt mai preocupate de aspectele religioase şi consideră credinţa înDumnezeu mai importantă comparativ cu bărbaţii;

• în mediul urban sunt mai importante: munca, timpul liber, realizarea de sine,prosperitatea, siguranţa. În rural sunt mai importante credinţa în Dumnezeu,pacea, democraţia;

• pentru cei de 14-19 ani sunt mai importante aspecte precum prietenii, timpulliber, şcoala şi continuarea studiilor decât pentru celelalte categorii de vârstă;De asemenea, sunt mai importante valori ca democraţia şi egalitatea de şanse.Cei din grupa de vârstă 25-29 de ani valorizează mai mult munca decât ceimai tineri, şi siguranţa/stabilitatea decât toţi ceilalţi; Credinţa în Dumnezeu estemai importantă la cei din grupa 30-35 de ani, decât la celelalte categorii devârstă;

• familia este mai valorizată în N-V şi în Centru, credinţa în Dumnezeu în N-V,realizarea de sine în S-V, drepturile şi libertăţile omului în S-E, Democraţia înN-E.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 (Sondaj de opinie realizat de Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor - ANSIT şi finanţat de Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT)

Interesul tinerilor faţă de viaţa politică

• Tinerii continuă să manifeste un interes redus faţă de viaţa politică de lanivel local, naţional sau european; dezinteres accentuat faţă de viaţapolitică la toate nivelurile, (aproximativ două treimi dintre tineri);

• sunt mai interesaţi de viaţa politică, tinerii cu nivel de instrucţie universitarşi postuniversitar şi cei din localităţile urbane de mărime medie;

• Viaţa politică la nivel european trezeşte interesul tinerilor în cea mai micămăsură,

• Apartenenţa la o organizaţie neguvernamentală este puternic corelată cuinteresul faţă de viaţa politică: tinerii membri ai organizaţiilor sunt într-omăsură mult mai mare interesaţi de viaţa politică atât la nivel local, cât şinaţional şi european;


• Aproape un sfert dintre tineri discută frecvent cu ceilalţi despre cum merg lucrurile înlocalitatea lor şi doar 16% , despre cum merg lucrurile în ţară, în timp ce pentruaproximativ 13% dintre ei, treburile publice, fie ele locale sau naţionale, nu intrădeloc în subiectele de conversaţie cotidiană;

• Avansarea în vârstă - creştere a frecvenţei discuţiilor despre problemele publice,probleme abordate în conversaţii mai degrabă de bărbaţi, de tinerii cu familii propriişi de tinerii cu nivel de instrucţie mai ridicat; mai mult in oraşele de mărime medie şimare (cu 30.000-200.000), dar şi mediul rural mai degrabă decât cel urban ingeneral,

Relaţia tinerilor cu autorităţile locale şi centrale

• Tendinţa de a se orienta către problemele şi instanţele locale mai degrabă decâtcentrale, tendinţă comună la nivel european, reiese şi din percepţia acestora privindinfluenţa hotărârilor luate de autorităţi, asupra vieţii lor şi a familiei: dacă anul trecut,percepţia dominantă era că viaţa lor este influenţată în mai mare măsură dehotărârile autorităţilor locale, decât de cele ale autorităţilor centrale;

• Tinerii cu nivel de instrucţie ridicat (universitar şi postuniversitar) şi cei din localităţiurbane medii percep într-o mai mare măsură faptul că viaţa lor este influenţată dehotărârile luate de autorităţile centrale şi locale; de asemenea, tinerii membri ai uneiorganizaţii neguvernamentale percep efectele politicilor publice într-o măsură multmai mare decât ceilalţi;


Apartenenţa la organizaţii neguvernamentale şi implicarea în activităţi de voluntariat• Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă:

aprox. 9% dintre tineri (faţă de 7% anul trecut) afirmă că au cunoştinţă de existenţavreunei astfel de organizaţii, iar dintre aceştia, mulţi menţionează mai degrabă tipuridecât nume de organizaţii pe care le-ar cunoaşte;

• Tinerii care cunosc organizaţii neguvernamentale ce activează la nivel local, aparţin maiales mediului urban (13% faţă de 3% în rural), au un nivel de instrucţie ridicat şi aparţinîn mai mare măsură regiunii de dezvoltare Centru (17,5% faţă de o medie de 8,9%);regiunea Sud-Muntenia se remarcă prin cea mai scăzută rată a tinerilor cunoscândONG-uri locale (2,5%); cele mai ridicate valori ale acestui indicator sunt specificeoraşelor medii-mari (25,4% faţă de o medie generală de 8,9%);

• Un număr redus de tineri (7% dintre subiecţi), afirmă că au desfăşurat cel puţin o datăvoluntariat în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, studenţii şi persoanele cueducaţie universitară şi postuniversitară, dar şi tinerii din oraşele mari depăşindsemnificativ această medie. Persoanele cu studii reduse, cei având familii proprii şi ceisituaţi mai ales în regiunile Sud-Muntenia şi S-E înregistrează ratele cele mai reduse departicipare în activităţi de voluntariat;


• participarea la activităţi de voluntariat şi apartenenţa la organizaţii neguvernamentale păstreazăcote reduse, ba chiar apartenenţa organizaţională pare a avea dimensiuni mai reduse (2,4% dintretineri, faţă de 4% anul trecut, afirmă că sunt membri ai unui ONG); regiunile N-V şi Sud-Munteniase evidenţiază în ceea ce priveşte ponderea tinerilor membri ONG, prima prin cea mai crescutărată, iar a doua prin cea mai scăzută (7%, respectiv 0,4%);

• Principalul motiv pe care tinerii îl invocă pentru neimplicarea în ONG-uri este lipsa timpului (29%);alte motive care însumează un număr semnificativ de menţiuni sunt: lipsa de interes (17,9%),absenţa oportunităţii (10,6%), lipsa informaţiilor despre ONG-uri (18,1%), neîncrederea în ONG-urica instanţe de rezolvare a problemelor (7,5%);

• Tinerii de 14-19 ani motivează neapartenenţa la organizaţii în special prin lipsa informaţiilor şi aoportunităţii de participare, în vreme ce tinerii de 30-35 ani invocă mai ales lipsa timpului necesar;lipsa interesului este invocată cu atât mai mult cu cât nivelul de instrucţie scade; tinerii din mediulrural menţionează mult mai frecvent ca motiv al neparticipării, lipsa organizaţiilorneguvernamentale din localitate;

• Peste jumătate dintre tineri nu sunt dispuşi să participe ca voluntari în organizaţiineguvernamentale; mai mult de o treime îşi manifestă disponibilitatea de principiu pentruactivităţile de voluntariat, în vreme ce doar o mică parte dintre aceştia participă efectiv;

• Tinerii de 14-19 ani, elevii şi studenţii şi persoanele din regiunile N-E şi N-V se declară într-omăsură mai mare dispuşi să activeze ca voluntari; cei din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, tinerii din oraşele mari, precum şi persoanele inactive pe piaţa muncii înregistreazămediile de disponibilitate cele mai scăzute;

• Jumătate dintre cei care îşi afirmă disponibilitatea de a participa ca voluntari, optează pentruimplicarea în activităţile umanitare; alte tipuri de activităţi pentru care tinerii îşi exprimă interesul, arfi, în ordinea frecvenţei menţiunilor: activităţile de mediu, civice, de elevi, studenţi, cultural-artistice.


• http://www.rmgc.ro/en/rosia_montana.php?page=locul

• http://www.osf.ro/en/program.php?program=17

Date initiale RM

http://www.rmgc.ro/en/rosia_montana.php?page=locul�

http://www.osf.ro/en/program.php?program=17�

strategii de pr - opinii,atitudini,reprezentari sociale

Documents