opinii - oraªele inteligente ale romÂniei zac pe hÂrtie … · opinii - oraªele inteligente ale...

4
OPINII - ORAªELE INTELIGENTE ALE ROMÂNIEI ZAC PE HÂRTIE Pe ce loc e Bucureºtiul în lumea "smart city" Mihnea Dumitru Urbanizarea ºi tehnologizarea ac- celeratã au pus presiuni mari pe administraþiile locale ale oraºelor. Infrastructura ºi serviciile publice fac faþã cu greu în multe capitale ale lumii, iar nivelul de viaþã, po- luarea ºi standardele în scãdere ale serviciilor de educaþie ºi sãnãtate cer iniþiative noi, adaptate noului secol. Cele mai dezvoltate oraºe au gãsit o soluþie prin tehnologie, în mãsura în care o mai buna conecti- vitate a serviciilor publice ar duce la soluþii mai eficiente pentru traiul zilnic, reducerea bugetelor ºi creºterea nivelului de viaþã. Conceptul de "smart city" sau de oraº inteligent reprezintã integra- rea tehnologiilor cu conexiune la internet în administraþia localã, practic tehnologizarea relaþiei din- tre cetãþeni ºi oraº. Nu vorbim des- pre un scop final, ci de o constantã dezvoltare, integrare ºi inter-co- nectivitate a serviciilor oferite de oraº pentru cetãþeni, de transpa- rentizarea actului executiv, la nivel de primãrii ºi de procesarea unei cantitãþi imense de date strânse în folosul cetãþenilor. Într-o definiþie mai tehnicã, tehnologia comunicã- rii ºi informaþiei este integratã cu conceptul de Internet of Things (IoT). IoT reprezintã revoluþia tehnologicã de interconectare a diferitelor dispozitive, prin intermediul internetului. Un autobuz poate anunþa o staþie de sosirea sa, bazându-se pe infor- maþiile primite despre trafic, 12 Bursa Construcþiilor nr. 7 / 2017 S mart City (continuare în pagina 14) În Bucureºti, conceptul de Smart City se bucurã de declaraþii de susþinere din partea autoritãþilor. Gabriela Firea a anunþat recent cã Primãria Generalã se aflã în faza de "etapele premergãtoare pentru încheierea unor acorduri esenþiale astfel încât Bucureºti sã devinã un oraº smart".

Upload: others

Post on 16-Oct-2019

16 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

OPINII - ORAªELE INTELIGENTE ALE ROMÂNIEI ZAC PE HÂRTIE

Pe ce loc e Bucureºtiul în lumea"smart city"

Mihnea Dumitru

Urbanizarea ºi tehnologizarea ac-celeratã au pus presiuni mari peadministraþiile locale ale oraºelor.Infrastructura ºi serviciile publicefac faþã cu greu în multe capitaleale lumii, iar nivelul de viaþã, po-luarea ºi standardele în scãdere aleserviciilor de educaþie ºi sãnãtatecer iniþiative noi, adaptate nouluisecol. Cele mai dezvoltate oraºe augãsit o soluþie prin tehnologie, înmãsura în care o mai buna conecti-vitate a serviciilor publice ar ducela soluþii mai eficiente pentru traiulzilnic, reducerea bugetelor ºicreºterea nivelului de viaþã.

Conceptul de "smart city" sau deoraº inteligent reprezintã integra-rea tehnologiilor cu conexiune lainternet în administraþia localã,practic tehnologizarea relaþiei din-tre cetãþeni ºi oraº. Nu vorbim des-pre un scop final, ci de o constantãdezvoltare, integrare ºi inter-co-nectivitate a serviciilor oferite deoraº pentru cetãþeni, de transpa-rentizarea actului executiv, la nivelde primãrii ºi de procesarea uneicantitãþi imense de date strânse înfolosul cetãþenilor. Într-o definiþiemai tehnicã, tehnologia comunicã-rii ºi informaþiei este integratã cuconceptul de Internet of Things(IoT). IoT reprezintã revoluþiatehnologicã de interconectare ad i f e r i t e lor d i spoz i t i v e , pr i nintermediul internetului.

Un autobuz poate anunþa o staþiede sosirea sa, bazându-se pe infor-maþi i le primite despre traf ic ,

12 Bursa Construcþiilor nr. 7 / 2017

Smart City

(continuare în pagina 14)

În Bucureºti, conceptul de Smart City se bucurã dedeclaraþii de susþinere din partea autoritãþilor.

Gabriela Firea a anunþat recent cã PrimãriaGeneralã se aflã în faza de "etapele premergãtoare

pentru încheierea unor acorduri esenþiale astfelîncât Bucureºti sã devinã un oraº smart".

13

într-un sistem integrat la nivel deprimãrie. O aplicaþie din telefonulmobil al cãlãtorului poate plãti bi-letul, iar un site poate monitorizanumãrul de curse fãcute pentru a-loferta cu beneficii din folosireaecologicã a transportului urban.Un sms poate informa turistul des-pre destinaþiile turistice apropiatesau despre locurile de cazare. Sen-zori în coºurile de gunoi ale ora-ºului pot crea o hartã pe care s-ourmeze serviciile de resort, ca sãeficientizeze consumul de combu-stibil. Sunt câteva exemple deintegrãri inteligente ale tehnolo-giilor aferente.

Oraºele inteligente, conformunui studiu recent realizat de Bankof America Meryll Lynch, gãzdu-iesc 55% din populaþia lumii, darproduc 85% din PIB-ul global.Investiþiile în dezvoltarea supli-mentarã a acestora reprezintã opiaþã de 1,7 triliaone de dolari

americani. 712 miliarde de dolarivor fi investiþi, la nivel global, nu-mai în infrastructurã.

În aceastã lunã va fi organizatãconferinþa "Smart Cities of Roma-nia", aflatã deja la a treia ediþie. Laediþia trecutã, proiectele din maimulte oraºe au fost premiate.Astfel, Oradea a primit premiul"Cea mai activã administraþie loca-lã", iar o serie de firme private, im-plicate în proiectele aferente, la ni-vel central ºi local, au fost premiatepentru diferite proiecte de resort.Organizatorii îl citeazã pe MadalinTeodosescu, preºedintele Asocia-þiei Oraºelor, care ridicã nevoiaunei strategii naþionale "smart".

"Multe dintre oraºele mici auprinse în strategiile de dezvoltarelocalã componenta de oraº inteli-gent ºi atragerea de finanþãri caresã sprijine un asemenea tip de dez-voltare, iar dacã acest lucru ar pu-tea sã fie sincronizat cu administra-þia centralã ar fi un pas bun," adeclarat Teodosescu.

Ministerul Comu-nicaþiilor ºi Societã-þii Informaþionale alansat, în luna de-cembrie a anului tre-cut, Ghidul Smart Citypentru România, aflat înconsultare publicã. Site-ul MCSI ci-teazã ghidul drept un "instrumentde evaluare a comunitãþilor ºi uncompendiu de bune practici inter-naþinale". Oraºul Alba Iulia esteprezentat ca proiect pilot pentru2018, sub egida "cealaltã capitalã",cu un orizont de implementarepânã în 2020. Alba Iulia doreºte sãc api t a l i z e z e d e pe u r m aCentenarului Marii Uniri.

"În Alba Iulia avem cel mai dez-voltat program de smart city, fiindºi cel mai sãnãtos proiect de smartcity din România. Avem instituþiacentralã, adicã Ministerul Comuni-caþiilor, care este implicat în pro-iect, instituþia localã, Primãria AlbaIulia, ºi firme care vin cu tehnologii.Este un exemplu de bunã practicã

ce se întâmplã laAlba-Iulia, ceea cear trebui multiplicat

pe mai multe zone",a declarat Eduard Du-

mitraºcu, preºedinteleAsociaþiei Române pentru

Smart City ºi Mobilitate. Conformpublicaþiei europene Business Re-view, cu o investiþie de aproxima-tiv 230 de milioane, Alba Iulia arputea câºtiga pânã la jumãtate demiliard de euro, în urmãtorii 35 deani, iar investiþia aferentã ar fip lãt i t ã î n pr i m i i z e c e , d u pãimplementare.

Un studiu din 2015 al UniversitãþiiTehnice din Viena identificã doarTimiºoara ºi Cluj într-o listã europe-anã de oraºe inteligente, dar cuscoruri destul de mici. Studiul inclu-de nu doar integrarea tehnologicãîn condiþiile necesare, dar ºi factoriprecum pluralitatea etnicã, educa-þia pe parcursul vieþii ºi deschidereacetãþenilor în faþa tehnologiilor ºi asocietãþii. Clujul, spre exemplu, are

14 Bursa Construcþiilor nr. 7 / 2017

Smart City

urmare din pagina 12

Un smspoate informaturistul despre

destinaþiile turisticeapropiate sau despre

locurile decazare.

un scor decent la transportul public"smart", dar este în urmã cu parteade educaþie pe parcursul vieþii.Timiºoara are un scor peste zero laconºtientizarea problemelor ecolo-gice, multiculturalism ºi calitateaaerului, dar minusuri pe tot restulgamei de factori.

În Bucureºti, conceptul de SmartCity se bucurã de declaraþii de sus-þinere din partea autoritãþilor. Ga-briela Firea a anunþat recent cã Pri-mãria Generalã se aflã în faza de"etapele premergãtoare pentruîncheierea unor acorduri esenþialeastfel încât Bucureºti sã devinã unoraº smart". Un sistem de manage-ment al traficului, implementat în2007-2009, funcþioneazã slab spreincoerent. S-a stricat în 2015, iar deatunci este cam pierdut, ºi el, întrafic. Conform presei, pe lângã re-zolvarea acestei probleme, primã-ria are în vedere sistemul debike-sharing, transportul public, sis-temele informatice din cadrul PMBºi sistemul pentru Managementul

Situaþiilor de Urgenþã la nivelulMunicipiului Bucureºti.

"Atunci când am preluat manda-tul de Primar General, aproximativ100 de intersecþii din cele semafo-rizate erau integrate într-un sistemde management al traficului careera depãºit ca uzurã moralã ºi fizicãºi nu putea sã facã faþã sub nici oformã cerinþelor. În acest momentavem un sistem care este adaptatnoilor descoperiri în ceea ce pri-veºte sistemele hardware ºi soft-ware," a declarat Firea, care a pro-mis o eficientizare cu 20-30% a tra-ficului, în urmãtorii ani.

Este de menþionat cã un proiectde parteneriat între ComunitateaWaze din Romania ºi PMB, la nivelde director, ar fi putut includetransmiterea datelor din traficulbucureºtean mai rapid cãtre serve-rele Google. Mãsura ar fi eficienti-zat suplimentar traficul, costa zerolei ºi ar fi cerut o simplã comunica-re oficialã, din partea PMB cãtreGoogle. În mod memorabil, doam-na Firea s-a opus mãsurii, în timpulcampaniei pentru primãrie, de-clarând cã va veni cu un plan insti-tuþional, paralel celui propus deComunitate. 213 intersecþii suntmonitorizate (sunt incluse în sis-

tem, mai bine zis), conform decla-raþiilor edilului, din cele 434 exis-tente. Primarul General a inaugu-rat în iulie un nou sediu pentruCentrul de Management al Traficu-lui, în incinta primãriei.

"Bucureºti e smart city pentru cãcetãþenii sunt smart. În ceea ce pri-veºte elemente de smart city sun-tem foarte întârziaþi", a declaratGabriela Firea.

Capitala României este pe locul109 în topul celor mai inteligenteoraºe din lume, într-un studiuîntocmit de Universitatea din Na-vara ºi citat de Forbes. Este pe lo-cul 62 la managementul public,dar 115 la guvernare, adicã resurseexistã, doar cã sunt un manage-ment slab. Bucureºtiul este pe lo-cul 120 la economie ºi 109 la teh-nologie. La calitatea mediului, ca-pitala este pe locul 148. Studiul Ci-ties în motion (n.r. - Oraºe înMiºcare) ia în calcul 77 de factorieconomici ºi sociali, dintre care ºifactori cu o influenþã mai puþin evi-dentã, cum ar fi numãrul firmelorde arhitecturã din oraº sau numã-rul magazinelor de reparaþii a bici-cletelor.

Conform Forbes, cel mai inteli-gent oraº este New York. Topul pri-

melor zece mai include Londra, Pa-ris, San Francisco, Boston, Amster-dam, Chicago, Seul, Geneva ºiSydney. Revenind la New York, pri-mãria se pregãteºte pentru revolu-þia IoT cu investiþii majore. Peste7500 de puncte de acces la internetvor fi instalate în "sectoarele"oraºului, ele oferind internet publicgratuit. 100 de senzori vor monito-riza calitatea aerului. Din 2010 (decidupã Bucureºti), 300 de senzoripermit municipalitãþii sã modificeîn timp real semafoarele, în trafic.Senzori instalaþi în 90 de ºcoli vorcontrola lumina în sãlile de clasã,pentru a reduce consumul de ener-gie al oraºului. Un program dezvol-tat pentru grãdiniþe de cãtre urbepermite pãrinþilor sã primeascãsms-uri, în englezã ºi spaniolã, cuprivire la calitatea educaþiei din uni-tãþile de învãþãmânt preºcolar ºi cescoruri au primit acestea de la ins-pectori. Un sistem integrat permitenewyorkezilor sã vadã istoricul acci-dentelor rutiere în care au fost im-plicaþi pietoni, în ultimii cinci ani,pentru a monitoriza strategia de re-ducere a accidentelor în oraº.

15

Conform presei,primãria are în vedere

sistemul de bike-sharing,transportul public,

sistemele informaticedin cadrul PMB ºisistemul pentruManagementul

Situaþiilor de Urgenþã lanivelul Municipiului

Bucureºti.