opinii ale elevilor privind importan}a {i respectarea ... · [i neglijen]ei [i dreptul la...

OPINII ALE ELEVILOR PRIVIND IMPORTAN}A {IRESPECTAREA DREPTURILOR COPILULUI

ÎN ROMÂNIA

RAPORT DE CERCETARE REALIZAT ÎN CADRUL GRUPULUIDE MONITORIZARE PRIVIND DREPTURILE COPILULUI

Bucure[ti2006

Autori:Magda BalicaAna B`lan

Consultan]i de specialitate:M`d`lina Moldovan Daniela MunteanuDaniela Urse

Grafice: Drago[ Mitric`Mihaela Manole

Coordonatori:Gabriela AlexandrescuAna B`lan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiORGANIZA}IA SALVA}I COPIII (BUCURE{TI)Opinii ale elevilor privind respectarea drepturilor copilului în România – Raport decercetare/coord. Gabriela Alexandrescu, Ana B`lan. Bucure[ti: ModelM, 2006ISBN Alexandrescu, Gabriela (coord.)B`lan, Ana (coord.)

2

CUPRINS

Cuvânt înainte

Mul]umiri

Cap. 1 Introducere1.1 Premise [i context . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 61.2 Obiectivele cercet`rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 71.3 Descrierea metodologiei utilizate în cercetare . . . . . . . . . . . . . . pag. 7

Cap. 2 Rezultatele cercet`rii 2.1 Cele mai importante drepturi în opinia copiilor . . . . . . . . . . . . pag. 82.2 Respectarea unor drepturi în percep]ia copiilor . . . . . . . . . . . . pag. 92.3 Percep]ia discrimin`rii de c`tre copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 132.4 Implicarea copiilor în activit`]i acas` sau în

afara casei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 172.5 Informarea copiilor cu privire la abuz, exploatare,

educa]ie sexual`, men]inerea s`n`t`]ii, prevenireaconsumului de droguri [i protec]ia mediului . . . . . . . . . . . . . . . pag. 19

2.6 Cunoa[terea institu]iilor/persoanelor c`rora ar trebui s` li seadreseze în caz de abuz sau exploatare . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22

2.7 Consiliul elevilor [i consilierul [colar în percep]ia copiilor . . . pag. 252.8 Alte organiza]ii ale elevilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 272.9 Exprimarea liber` a opiniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 292.10 Percep]ia copiilor privind m`sura în care [coala

contribuie la dezvoltarea personal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 322.11 O zi obi[nuit`, tr`it` de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 362.12 Situa]ia familial`, social` [i economic` a copiilor . . . . . . . . . . pag. 382.13 Folosirea surselor de venit de c`tre copii . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 42

Cap. 3 Concluzii [i propuneri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 44

Anex`: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49Reprezentarea distribu]iei r`spunsurilor la întreb`ri în func]iede sex, mediu de reziden]`, [coala urmat` [i rezultatele [colare

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Drepturile celor peste 75 de milioane de copii care tr`iesc în Europa sunt men]ionate înmod expres în noua Constitu]ie European`, iar statelor membre le revin drepturi [i obliga]ii derivatedin definirea Uniunii [i a obiectivelor ei. Între acestea din urm`, dezvoltarea durabil` a Europeipresupune, între altele, promovarea [i ap`rarea drepturilor copilului.

În România tr`iesc, în conformitate cu datele ultimului recens`mânt din 2002, 5.127.205de copii, iar statul român s-a obligat s` le asigure drepturile prev`zute în legisla]ia interna]ional` înc`din anul 1990, când a adoptat Conven]ia Na]iunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.

În cei 16 ani care au trecut de atunci, s-au înregistrat progrese evidente, men]ionate [irecunoscute de institu]iile [i organiza]iile interna]ionale care monitorizeaz` respectarea drepturilorcopilului din întreaga lume. Sunt men]ionate în special modific`rile legislative [i adoptarea unorstrategii na]ionale menite s` asigure respectarea drepturilor copilului [i protec]ie special` pentrucategoriile vulnerabile, înfiin]area unor institu]ii care s` instrumenteze cazurile referitoare laînc`lc`ri ale acestor drepturi, eforturile depuse pentru preg`tirea speciali[tilor care lucreaz` cu [ipentru copii.

De[i Guvernul s-a implicat în problematica [i bun`starea copilului, celelalte priorit`]iridicate de o societate aflat` înc` în tranzi]ie (incluzând o rat` ridicat` a [omajului [i s`r`cia),birocra]ia [i resursele insuficiente au împiedicat aplicarea corespunz`toare în practic` a legisla]iei,strategiilor [i programelor menite s` asigure respectarea drepturilor copilului. În consecin]`, mai suntlacune semnificative în ceea ce prive[te drepturile copilului, cu referire expres` la: traficul depersoane, neglijen]a [i asisten]a inadecvat` pentru persoanele cu dizabilit`]i, violen]a [idiscriminarea împotriva romilor [i a persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Aceast` cercetare continu` practica de consultare a copiilor început` de organiza]iaSalva]i Copiii în anul 1992, cu privire la respectarea drepturilor lor, a[a cum sunt prev`zute înConven]ia Na]iunilor Unite [i se dore[te un punct de reper în evaluarea situa]iei prezente adrepturilor copilului în România.

Salva]i Copiii va continua proiectele [i programele specifice care urm`resc atingereaobiectivelor organiza]iei: o lume în care fiecare copil este apreciat [i respectat, care ascult` [i înva]`de la copii, o lume în care fiecare copil are speran]e, perspective [i este protejat de orice form` deviolen]`, abuz [i exploatare.

Gabriela AlexandrescuPre[edinte Executiv

Salva]i Copiii România

4

MUL}UMIRI

Dorim s` adres`m mul]umirile noastre tuturor elevilor care ne-au oferit, în calitate deresponden]i, opiniile lor în cadrul acestei cercet`ri.

Mul]umim, de asemenea, celor care ne-au sprijinit în realizarea proiectului de cercetare:- Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Inspectoratele {colare Jude]ene din Alba,

Cara[-Severin, C`l`ra[i, Cluj, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Ia[i, Maramure[, Mure[, Timi[, Vaslui [iInspectoratul [colar al Municipiului Bucure[ti.

- Directorii, cadrele didactice [i consilierii [colari din unit`]ile [colare în care au fost aplicatechestionarele.

- Organiza]iile partenere care au participat la Grupul de monitorizare privind drepturilecopilului: Asocia]ia Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România, Asocia]ia Profesional`Neguvernamental` de Asisten]` Social` - ASSOC Baia Mare, Asocia]ia de Promovare a Justi]ieipentru Minori „Jean Valjean” Bucure[ti, Asocia]ia Social - Cultural` „Baraka” Bucure[ti, Asocia]ia„Sprijini]i Copiii” Alba Iulia, Asocia]ia Umanitar` „Equilibre” Bucure[ti, Asocia]ia „Zâmbete deCopii” Gala]i, Agen]ia de Dezvoltare Comunitar` „Împreun`” Bucure[ti, Centrul Romilor pentruInterven]ie Social` [i Studii - Romani Criss Bucure[ti, Crucea Ro[ie Român` Bucure[ti, Federa]iaProChild România, Funda]ia „Ajutor [i grij` pentru tineri” Bucure[ti, Funda]ia „Al`turi de Voi”România, Ia[i, Funda]ia „Centrul de Recuperare a Copiilor cu Handicap Motor” Cluj Napoca,Funda]ia Familia [i Ocrotirea Copilului (FOC) Bucure[ti, Funda]ia Hope and Homes for ChildrenRomania, Baia Mare, Funda]ia Parada România, Bucure[ti, Funda]ia Român` pentru Copii,Comunitate [i Familie Cluj-Napopca, Funda]ia „Speran]` pentru România” Baia Mare, MasterForum, Prison Fellowship Romania, Cluj-Napoca [i Societatea pentru Copii [i P`rin]i - SCOPTimi[oara.

- Membrii [i voluntarii organiza]iei Salva]i Copiii din filialele Arge[, Ia[i, Petrila, Re[i]a,Timi[oara, Tîrgu Mure[ [i Vaslui.

Autorii

5

CAP. 1 INTRODUCERE

1.1 PREMISE {I CONTEXT

Salva]i Copiii România, membru activ al Alian]ei Interna]ionale Salva]i Copiii este oorganiza]ie neguvernamentala, non-profit, bazat` pe implicarea voluntar` a membrilor s`i, cedesf`[oar` activit`]i în beneficiul copiilor, în special a celor afla]i în dificultate. Salva]i Copiii esterecunoscut` pentru participarea sa activ` [i capacitatea de coordonare în dezvoltarea studiilor [istrategiilor na]ionale care au un impact direct în sistemul de protec]ie a copilului în România.Programele organiza]iei monitorizeaz` [i promoveaz` drepturile copilului a[a cum sunt eleprev`zute în Conven]ia Na]iunilor Unite privind Drepturile Copilului, sens în care au fost realizatemai multe studii [i cercet`ri.

În anul 1999, Salva]i Copiii a realizat o cercetare privind cunoa[terea [i respectareadrepturilor copilului în România1 , pe un e[antion de copii, p`rin]i [i profesori din Bucure[ti [i din10 jude]e în care func]ioneaz` filiale ale organiza]iei. Studiul a identificat numeroase situa]ii în caredrepturile copilului nu erau respectate, pe baza a dou` argumente:

- men]ionarea de c`tre elevi, p`rin]i sau cadre didactice a unor drepturi considerate a fi maipu]in importante (Conven]ia ratificat` de România stipuleaz` faptul c` toate drepturile trebuie s` fieconsiderate a fi importante în egal` m`sur`);

- indicarea explicit` a unor situa]ii în care drepturi elementare ale copiilor nu sunt respectate.În anul 20002, o alt` cercetare realizat` de Salva]i Copiii [i UNICEF a eviden]iat o percep]ie

negativ` [i o atitudine critic` referitoare la respectarea drepturilor copilului în România, cele maimari nemul]umiri manifestându-se în leg`tur` cu dreptul copiilor la protec]ie împotriva abuzurilor[i neglijen]ei [i dreptul la exprimarea propriei opinii.

În anul 2005, cercetarea „Cunoa[terea [i respectarea drepturilor copilului”3 , realizat` înBucure[ti [i un num`r de [apte ora[e din jude]e în care activeaz` filiale Salva]i Copiii (Bra[ov,Constan]a, Craiova, Gala]i, Ia[i, Târgu Mure[ [i Timi[oara) a eviden]iat anumite progrese comparativcu situa]ia relevat` de studiile anterioare, astfel:

- cei mai mul]i dintre elevi, dar [i p`rin]ii [i cadrele didactice acord` importan]` mare [ifoarte mare tuturor drepturilor;

- cei mai mul]i dintre copiii chestiona]i cunosc [i men]ioneaz` drepturile pe care le au: ruga]is` men]ioneze trei dintre drepturile copilului, numai 6% dintre elevi nu men]ioneaz` nici un drept,90% men]ioneaz` un num`r de dou` drepturi, iar 80% dintre elevi men]ioneaz` trei drepturi.Num`rul mediu de drepturi men]ionate este de 2,7;

- [coala (prin informa]iile transmise de cadrele didactice [i la orele de specialitate) [i mass-media se num`r` printre principalele surse de informare ale elevilor.

În continuarea demersului de cunoa[tere [i evaluare a modului în care sunt cunoscute [itranspuse în practic` drepturile copilului în România, organiza]ia „Salva]i Copiii” a derulat, înperioada decembrie 2005-octombrie 2006, Proiectul “Grupul de monitorizare a drepturilorcopilului” (GMDC), cu finan]are din partea Comisiei Europene, în cadrul Programului ConsolidareaSociet`]ii Civile în România (linia de buget PHARE 2003/005-551.01.05/04). Ca parte a acestuiproiect, a fost realizat` [i o cercetare cantitativ` privind opinia copiilor referitoare în special ladrepturile care, cu ocazia studiilor anterioare, au fost semnalate ca fiind mai pu]in cunoscute [irespectate.

6

1 „Cunoa[terea [i respectarea drepturilor copilului în România", coordonatori: G. Alexandrescu [i R. Slamnescu, Salva]i Copiii cu sprijinul UNICEF, 1999.2 „Copiii [i drepturile lor - Dreptul copiilor la participare", G. Ghebrea, N. Cugler, Salva]i Copiii, UNICEF, 2000.3 „Cunoa[terea [i respectarea drepturilor copilului“, coordonatori: G. Alexandrescu [i M. Moldovan, Salva]i Copiii, 2006, p.11-15.

1.2 OBIECTIVELE CERCET~RII

Necesitatea particip`rii copiilor la procesul de monitorizare a respect`rii drepturilor lordecurge din faptul c` ei în[i[i constituie obiectul monitoriz`rii, fiind cei ce pot s` ofere o imagineclar` asupra situa]iei. Copiii reprezint` o surs` de informare pentru autorit`]ile abilitate, pentruspeciali[tii care lucreaz` în domeniul protec]iei copilului sau pentru p`rin]i, având un acces direct laacele informa]ii care le caracterizeaz` situa]ia. Astfel, ei au capacitatea de a sprijinii societatea civil`în completarea imaginii oferite Comitetului ONU privind Drepturile Copilului de c`tre institu]iileguvernamentale.

Deoarece copiii sunt cei care resimt cel mai puternic problemele pe care le întâmpin`, totei sunt [i cei mai în m`sur` s` stabileasc` prioritatea aspectelor ce necesit` a fi rezolvate. Implicarealor în procesul de monitorizare este benefic` [i datorit` faptului c` viziunea lor este una original`,lipsit` de rigiditatea [i influen]a activit`]ii de specialitate în domeniu.

Rezultatele acestei cercet`ri au fost cuprinse în raportul de monitorizare privindrespectarea drepturilor copilului, care va sta la baza alc`tuirii raportului alternativ înaintatComitetului Na]iunilor Unite pentru Drepturile Copilului, la sfâr[itul anului 2007. De asemenea, vorservi la orientarea viitoarelor activit`]i desf`[urate de organiza]iile neguvernamentale [i alte institu]iicu responsabilit`]i în promovarea [i respectarea drepturilor copilului, precum [i în campanii deinformare, lobby [i advocacy pentru adoptarea [i punerea în practic` a m`surilor de politic` social`necesare cre`rii unui cadru favorabil respect`rii tuturor drepturilor, f`r` discriminare.

1.3 DESCRIEREA METODOLOGIEI UTILIZATE ÎN CERCETARE

Cercetarea cantitativ` s-a desf`[urat în perioada mai-iunie 2006, în 12 jude]e (Alba,Cara[-Severin, C`l`ra[i, Cluj, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Ia[i, Maramure[, Mure[, Timi[, Vaslui) [imunicipiul Bucure[ti, în localit`]i urbane [i rurale. Au fost alese [coli generale cu clasele V-X, licee[i [coli de arte [i meserii, urm`rindu-se o distribu]ie echilibrat` a num`rului de chestionare alocate,conform urm`toarei scheme de e[antionare:

Jude]ulUrban Urban Urban Rural Rural Rural

TotalGimnaziu Liceu

{coal` art` [imeserii

Gimnaziu Liceu{coal` art` [i

meserii

Alba 78 42 120

Cara[ Severin 28 30 20 42 120

C`l`ra[i 40 60 20 120

Cluj 30 40 14 36 120

Gala]i 46 50 24 120

Giurgiu 50 56 14 120

Hunedoara 36 30 12 30 12 120

Ia[i 33 30 15 42 120

Maramure[ 30 65 25 120

Mure[ 60 60 120

Timi[ 34 40 10 36 120

Vaslui 25 33 14 38 10 120

Bucure[ti 100 105 35 240

Total 452 677 203 326 22 1680

7

Instrumentul utilizat în cercetare a fost chestionarul autoadministrat, care a fost completatîn clas`, în cursul orelor de dirigen]ie, în prezen]a membrilor organiza]iilor neguvernamentaleparticipante sau a voluntarilor acestora, care au [i r`spuns tuturor problemelor de în]elegere ridicatede elevi. Durata de completare a chestionarului a variat între 30 [i 50 de minute, în func]ie de vârsta[i nivelul de instruire al elevilor.

R`spunsurile au fost introduse în baza de date de c`tre membrii [i voluntarii organiza]ieiSalva]i Copiii [i prelucrate cu ajutorul programului SPSS (Statistical Package for the SocialSciences).

Au completat chestionarele 1545 de elevi, dintre care 41% bìe]i [i 58% fete; Din total,715 (46,6%) sunt elevi de gimnaziu, 632 (41,2%) elevi de liceu, 180 (11,7%) elevi ai [colii de arte[i meserii, iar 6 (0,4%) urmau cursurile unor [coli speciale, iar 12 dintre ace[tia au refuzat s`r`spund`.

Dup` mediul de provenien]`, 1123 (72,0%) au domiciliul în mediul urban [i 410 (27,0%)în mediul rural, iar 12 nu au r`spuns.

Cap. 2 REZULTATELE CERCET~RII

2.1 Cele mai importante drepturi în opinia copiilorÎn orice ]ar`, a[a cum adul]ii au drepturile lor, copiii, la rândul lor, au propriile drepturi.

Ruga]i s` dea trei exemple de drepturi care, dup` p`rerea lor sunt cele mai importante, din totalulelevilor chestiona]i 85,86% au men]ionat 3 drepturi, 5,36% 2 drepturi, 2,52% un singur drept [i6,66% nu au putut nominaliza nici un drept al copiilor. În realitate num`rul celor care nu cuno[teautrei drepturi este mai mare, din observa]ia direct` realizat` cu ocazia aplic`rii chestionarelorrezultând c` mul]i dintre elevi au completat acest r`spuns dup` ce au parcurs chestionarul aproapeîn întregime [i au g`sit mai multe drepturi nominalizate la alte întreb`ri, acestea constituind de faptsursa de inspira]ie.

Cei mai mul]i dintre elevii care nu au reu[it s` indice trei drepturi ale copiilor sunt dinmunicipiul Bucure[ti [i jude]ele limitrofe C`l`ra[i [i Giurgiu, urmate de Gala]i, Cluj, Ia[i,Maramure[, Vaslui, Mure[, Alba, Hunedoara. Este de subliniat faptul c` majoritatea elevilor dinaceste jude]e au domiciliul în mediul rural, chiar dac` urmeaz` [coala în re[edin]ele de jude].

De[i exprimate în cuvinte diferite [i uneori combinate între ele, gruparea [i ierarhizareadrepturilor men]ionate de copii arat` c` cel mai important drept este considerat dreptul la educa]ie.Cei 20,3% dintre elevii care au nominalizat acest drept au g`sit diverse formul`ri, dintre caremen]ion`m doar câteva: dreptul de a fi educat, dreptul s` înve]e gratuit, dreptul s` mearg` la [coal`,dreptul s` studieze unde vrea, dreptul s` fie liber s` înve]e.

Pe urm`torul loc, men]ionat de 19,4% dintre elevi este dreptul la via]`, exprimat ca:dreptul la o via]` bun`, dreptul s` trìasc`, dreptul la o via]` frumoas`, dreptul de a exista, dreptulla o via]` decent`, dar [i dreptul la copil`rie [i dreptul de a-[i trì via]a.

8

Dreptul la exprimarea liber` a opiniilor a fost nominalizat de 14,9% dintre copii, subforma: dreptul la replic`, dreptul la opinie, dreptul s`-[i spun` toate p`rerile, dreptul de a-[i puteaexprima ideile [i nemul]umirile, dreptul de a fi asculta]i când vorbesc, dreptul liber la cuvânt, dreptulla exprimare public`, dreptul de a se exprima singur [i de a fi asculta]i de to]i profesorii.

Un alt drept considerat important este dreptul la familie, 12,9% dintre responden]iexprimând acest drept sub forma: dreptul de a fi cu p`rin]ii t`i, dreptul s` aib` o locuin]`, dreptul lao copil`rie fericit`, dreptul de a avea o familie iubitoare, dreptul la un c`min, dreptul la o familie,chiar dac` nu este adev`rat`, dreptul s` aib` p`rin]i buni care s` nu se certe.

Dreptul la libertate, indicat de 7,8% dintre copii este exprimat ca: dreptul de a te sim]iliber, dreptul de a avea pu]in` libertate, libertatea de a alege, dreptul de a-[i alege prietenii, dar [ilibertate mai mult`, de a face ce vrea, de avea o prieten`, de a cre[te liber [i de a avea libertatea s`aleag` o cale în via]` f`r` influen]a p`rin]ilor.

Dreptul la timp liber a fost men]ionat de 6,0% dintre elevii care au r`spuns chestionarului[i a fost asimilat cu: dreptul la joac`, dreptul la vacan]`, dreptul la recreare, dreptul la bucurii,distrac]ii, dreptul de a avea un loc de joac`, libertatea de a se juca în spa]ii verzi [i în spa]ii nepoluate,dreptul de a se juca cu ceilal]i, dreptul de a sta afar` sau în fa]a televizorului pân` când doresc,dreptul de a avea ore mai pu]ine [i dreptul de a-[i s`rb`tori ziua de na[tere.

Dreptul la non-discriminare, nominalizat de 3,5% dintre copii a fost redat ca: dreptul dea fi trata]i în mod egal, dreptul de a fi tratat ca ceilal]i, dreptul de a nu fi luat peste picior dac` are ositua]ie material` rea, dreptul de a nu se face diferen]e între copii, dreptul de a nu fi favoriza]i laînv`]`tur` copiii cu bani, dreptul s` nu existe discriminare sexual` sau dreptul s` nu fie marginaliza]i,nedrept`]i]i datorit` religiei, rasei sau handicapului.

Au mai fost nominalizate dreptul de a participa la luarea de decizii (2,5%), dreptul la ovia]` f`r` violen]` (2,3%) , dreptul la asisten]` medical` (1,7%), dreptul la informare (0,9%) [i altedrepturi (4,9%). De fapt, acestea din urm` sunt mai degrab` dorin]e ale copiilor, unele realizabile,altele imposibile: dreptul s` înceap` cursurile la ora 9.00, dreptul la a doua [ans`, dreptul de a nu fiabandonat, dreptul la carnet de conducere la 16 ani, dreptul de a munci, de a fi respectat [i de a aveaintimitate, dreptul la vot, dar [i dreptul la fumat [i loc de fumat, dreptul la bani, dreptul de a c`l`torif`r` înso]itori, dreptul s` nu se loveasc` [i ... dreptul la fericire ve[nic`!

2.2 Respectarea unor drepturi în percep]ia copiilor

Ruga]i s` evalueze m`sura în care sunt respectate 11 categorii de drepturi, analizar`spunsurilor permite clasarea acestora pe trei nivele:

- pe primul nivel, cu o pondere de peste 70% a subiec]ilor care apreciaz` c` suntrespectate în foarte mare [i mare m`sur` sunt men]ionate dreptul copiilor de a avea

9

acces la educa]ie (85,8%), dreptul de a locui al`turi de p`rin]i (83,5%), dreptul lainformare (79,2%) [i dreptul la timp liber [i recreare (77,4%);

- pe al doilea nivel, cu un procent de respectare cuprins între 50-60% sunt situatedreptul copiilor de a nu fi victime ale traficului de copii [i de a nu fi victime aleabuzului sexual (60%), dreptul de a nu fi victime ale violen]ei [i abuzului fizic(58,6%), dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal (56%), dreptul copiilor dea se exprima în mod liber, de a avea o opinie (53,8%) [i dreptul de a nu fi obliga]i s`munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala (52,3%);

- pe ultimul palier, cu o pondere de 43% a copiilor care apreciaz` c` este respectat înfoarte mare [i în mare m`sur` este plasat dreptul copiilor de a-[i forma organiza]iicare s` le reprezinte interesele.

De subliniat este [i faptul c` peste 1/3 din responden]i consider` c` dreptul copiilor de a seexprima liber, de a avea o opinie, dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal [i dreptul copiilorde a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele sunt respectate în mic` m`sur` [i peste 10%au afirmat c` dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele, dreptul de anu fi obliga]i s` munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala, dreptul de a nu fi victime aleabuzului sexual [i dreptul copiilor de a nu fi victime ale traficului de copii sau ale violen]ei nu suntrespectate deloc.

Analiza r`spunsurilor din punct de vedere al sexului celor care au completat chestionarulindic` faptul c`, de regul`, percep]ia fetelor cu privire la m`sura în care le sunt respectate drepturileeste mai optimist`. Astfel, ponderea celor care cred c` drepturile men]ionate sunt respectate în foartemare [i mare m`sur` dep`[e[te pe cea al bìe]ilor cu circa 3 procente. Se constat` îns` dou` excep]iinotabile: dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal este apreciat ca fiind respectat în mic`m`sur` de 40,6% dintre fete (comparativ cu 30,0% dintre bìe]i), iar dreptul copiilor de a se exprimaliber, de a avea o opinie este evaluat ca fiind respectat în mic` m`sur` de 40,4% dintre fete,comparativ cu 34,2% dintre bìe]i. (Anex`, Tabelul 1 A).

10

Evalu`rile copiilor din mediul rural cu privire la respectarea unor drepturi sunt maioptimiste. Acest rezultat poate p`rea paradoxal, având în vedere c` este unanim cunoscut faptul c`elevii de la sate au mai pu]ine posibilit`]i de a-[i exercita drepturile. În acela[i timp îns`, speciali[tiirecunosc c` a[tept`rile elevilor din mediul rural sunt mai reduse în compara]ie cu cele ale celor dinmediul urban.

66,98% dintre elevii care domiciliaz` în sate apreciaz` c` majoritatea drepturilor suntrespectate în foarte mare [i mare m`sur`, spre deosebire de 63,46% dintre elevii din mediul urban.Excep]ie fac dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele (20,7% dintreelevii din mediul rural consider` c` acest drept nu este respectat deloc, comparativ cu 16,0% înmediul urban) [i dreptul copiilor de a nu fi obliga]i s` munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu[coala:15,9% dintre elevii care domiciliaz` în mediul rural au apreciat c` acest drept nu esterespectat deloc, comparativ cu 13,7% dintre elevii care locuiesc la ora[. (Anex`, Tabelul nr. 1A).

Analiza r`spunsurilor în func]ie de [coala urmat` arat` c` cele mai multe drepturi suntapreciate ca fiind respectate în foarte mare [i mare m`sur` de c`tre elevii de gimnaziu, dup` cumurmeaz`:

- dreptul copiilor de a avea acces la educa]ie – 89%, comparativ cu 83,4% dintre elevii unor[coli speciale, cu 76,9% dintre liceeni [i 71,7% dintre elevii [colilor de arte [i meserii;

- dreptul copiilor de a locui al`turi de p`rin]ii lor – 86,3 %, comparativ cu 83,3% dintre eleviiunor [coli speciale, 82,16% dintre liceeni [i 78,3 0% dintre elevii [colilor de arte [i meserii;

- dreptul copiilor la informare – 83,8%, comparativ cu 74,4% dintre elevii [colilor de arte [imeserii, 73,3% dintre liceeni [i 50% dintre elevii unor [coli speciale;

- dreptul copiilor la timp liber [i recreare – 82,8%, comparativ cu 74,4% dintre elevii [colilorde arte [i meserii, 73,3% dintre liceeni [i 50% dintre elevii unor [coli speciale;

- dreptul copiilor de a nu fi victime ale violen]ei, abuzului fizic – 62,1%, comparativ cu 58,4%dintre elevii [colilor de arte [i meserii, 55,3% dintre liceeni [i 50% dintre elevii unor [colispeciale;

- dreptul copiilor de a nu fi obliga]i s` munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala –54,5%, comparativ cu 52,8% dintre elevii [colilor de arte [i meserii, 50,3% dintre liceeni [i33,3% dintre elevii unor [coli speciale.

Elevii [colilor de arte [i meserii consider` c` le sunt respectate în foarte mare [i marem`sur` urm`toarele drepturi:

- dreptul copiilor de a nu fi victime ale abuzului sexual – 70,1%, comparativ cu 60,4% dintreelevii de gimnaziu, 59,4% dintre liceeni [i 16,7% dintre elevii unor [coli speciale;

- dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal – 65%, comparativ cu 61,1% dintre elevii degimnaziu, 61,1% dintre liceeni [i 50% dintre elevii unor [coli speciale;

- dreptul copiilor de a se exprima liber, de a avea o opinie – 58,9%, comparativ cu 58,8% dintreelevii de gimnaziu, 47,5% dintre liceeni [i 33,3% dintre elevii unor [coli speciale;

11

- dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele – 52,8%, comparativcu 45% dintre elevii de gimnaziu, 38,5% dintre liceeni [i 33,33% dintre elevii unor [colispeciale.

Elevii de liceu au apreciat ca fiind respectat în foarte mare [i mare m`sur` dreptul copiilorde a nu fi victime ale traficului de copii – 60,3%, comparativ cu 59,9% dintre elevii de gimnaziu,57,7% dintre elevii [colilor de arte [i meserii [i 33,4% dintre elevii unor [coli speciale.

În acela[i timp, peste ½ dintre elevii de liceu consider` c` nu sunt respectate deloc:- dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele – 58%, comparativ cu

53,2% dintre elevii de gimnaziu, 43,4% dintre elevii [colilor de arte [i meserii [i 33,4% dintreelevii unor [coli speciale;

- dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal – 50% (la egalitate cu elevii unor [colispeciale), comparativ cu 37,2% dintre elevii de gimnaziu [i cei care urmeaz` cursurile unei[coli de arte [i meserii;

- dreptul copiilor de a se exprima liber, de a avea o opinie – 50%, comparativ cu 40% dintreelevii de gimnaziu [i 36,7% dintre elevii [colilor de arte [i meserii. (Anex`, Tabelul nr.1B ).

Analiza comparativ` a p`rerii copiilor în func]ie de rezultatele la înv`]`tur` ale acestorascoate în eviden]` diferen]e foarte mari (în unele cazuri de peste 30%) în aprecierea m`surii în careunele drepturi sunt respectate. Cu o singur` excep]ie (înregistrat` la evaluarea respect`rii dreptuluicopiilor de a nu fi victime ale traficului de copii), pornind de la elevii cu rezultate foarte bune sprecei cu rezultate slabe se constat` o sc`dere continu` a procentului celor care cred c` drepturile le suntrespectate în foarte mare [i mare m`sur`, dup` care are loc din nou o cre[tere a procentelor întrecopiii cu rezultate slabe [i rezultate foarte slabe.

Cea mai mare diferen]` (de 33,1% între elevii cu rezultate foarte bune [i cei cu rezultateslabe) se constat` în aprecierea respect`rii dreptului copiilor de a se exprima liber, de a avea o opinie.Astfel, în timp ce 67,5% dintre elevii cu rezultate foarte bune consider` c` acest drept este respectatîn foarte mare [i mare m`sur`, procentul scade la 47,3% în cazul copiilor cu rezultate bune, 46,7%în cazul copiilor cu rezultate mediocre [i 34,4% în cazul copiilor cu rezultate proaste (Anex`, Tabelulnr.1C).

Rezultate asem`n`toare, cu peste 20% diferen]e se înregistreaz` la aprecierea urm`toarelordrepturi:

- dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal (67,4% dintre copiii cu rezultate foarte buneconsider` c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu 59,5% dintrecei cu rezultate bune, 49,1% dintre cei cu rezultate medii [i 37,5% dintre cei cu rezultate slabe);

- dreptul copiilor la timp liber [i recreare (84,7% dintre copiii cu rezultate foarte bune consider`c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu 79,5% dintre cei curezultate bune, 76,5% dintre cei cu rezultate mediocre [i 57,8% dintre cei cu rezultate slabe);

- dreptul copiilor de a nu fi obliga]i s` munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala(58,3% dintre copiii cu rezultate foarte bune consider` c` acest drept este respectat în foarte

12

mare [i mare m`sur`, comparativ cu 55,1% dintre cei cu rezultate bune, 49,5% dintre cei curezultate medii [i 32,9% dintre cei cu rezultate slabe);

- dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele (53,6% dintre copiiicu rezultate foarte bune consider` c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`,comparativ cu 42,9% dintre cei cu rezultate bune, 39,5% dintre cei cu rezultate medii [i 31,3%dintre cei cu rezultate slabe);

- dreptul copiilor de a nu fi victime ale abuzului sexual (66% dintre copiii cu rezultate foartebune consider` c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu63,7% dintre cei cu rezultate bune, 56,5% dintre cei cu rezultate medii [i 45,4% dintre cei curezultate slabe);

- dreptul copiilor la informare (86,1% dintre copiii cu rezultate foarte bune consider` c` acestdrept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu 81,8% dintre cei cu rezultatebune, 76,8% dintre cei cu rezultate medii [i 65,6% dintre cei cu rezultate slabe).

Diferen]e mai mici au fost înregistrate la:- dreptul copiilor de a locui al`turi de p`rin]ii lor (87,3% dintre copiii cu rezultate bune

consider` c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu 85,6%dintre cei cu rezultate foarte bune, 82,8% dintre cei cu rezultate medii, 73,4% dintre cei curezultate slabe [i 68,8% dintre cei cu rezultate foarte slabe);

- dreptul copiilor de a nu fi victime ale violen]ei, abuzului fizic (61,2% dintre copiii cu rezultatefoarte bune [i bune consider` c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`,comparativ cu 56,7% dintre cei cu rezultate medii, 56,3% dintre cei cu rezultate foarte slabe [i46,9% dintre cei cu rezultate slabe);

- dreptul copiilor de a avea acces la educa]ie (90,4% dintre copiii cu rezultate foarte buneconsider` c` acest drept este respectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu 87,95%dintre cei cu rezultate bune, 85,1% dintre cei cu rezultate medii, 81,3% dintre cei cu rezultatefoarte slabe [i 78,2% dintre cei cu rezultate slabe).

Excep]ia men]ionat` se refer` la evaluarea respect`rii dreptului copiilor de a nu fi victime aletraficului; în acest caz, 68,8% dintre elevii cu rezultate foarte proaste consider` c` acest drept esterespectat în foarte mare [i mare m`sur`, comparativ cu 64,4% dintre cei cu rezultate bune, 61,7%dintre cei cu rezultate foarte bune, 56,2% dintre cei cu rezultate medii [i 51,6% dintre cei cu rezultateslabe.

Trebuie s` subliniem [i leg`tura direct propor]ional` dintre elevii cu rezultate slabe [irespectarea unora dintre drepturi, astfel;

- 66,6% dintre elevii din aceast` categorie afirm` c` este respectat în mic` m`sur` sau delocdreptul copiilor de a nu fi obliga]i s` munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala,comparativ cu 41,1% dintre elevii cu rezultate foarte bune;

- 62,5% consider` c` este respectat în mic` m`sur` sau deloc dreptul tuturor copiilor de a fitrata]i în mod egal, comparativ cu 31,1% dintre elevii cu rezultate foarte bune;

- 53,1% cred c` este respectat în mic` m`sur` sau deloc dreptul copiilor de a nu fi victime aleviolen]ei, abuzului fizic, comparativ cu 37,8% dintre elevii cu rezultate foarte bune.

2.3 Percep]ia discrimin`rii de c`tre copii

Întreba]i ce p`rere ar avea dac` ar avea un coleg de banc` un copil cu nevoi speciale,majoritatea elevilor (68,9%) a afirmat c` ar fi de acord dac` acesta ar proveni de la o cas` de copii,dar procentele scad sub 50% în celelalte situa]ii men]ionate, respectiv 46,7 % în cazul copiilor cuhandicap fizic, 41,7% în cazul copiilor romi, 37,0% în cazul copiilor cu handicap mental u[or [i doar33,8% în cazul copiilor care sufer` de HIV/SIDA. În concluzie, doar 1/3 dintre elevii chestiona]i arfi de acord s` aib` coleg de banc` un copil infectat cu HIV/SIDA, circa 1/3 (32,9%) au afirmat c`le-ar fi indiferent [i mai pu]in de 1/3 (31,7%) au r`spuns c` ar fi împotriv`.

13

Analiza r`spunsurilor în func]ie de sexul copiilor arat` c` fetele, într-un procent mult maimare decât bìe]ii (50,14% fa]` de 39,16%) ar fi de acord s` aib` un coleg de banc` cu nevoispeciale. Pe primul loc în acceptarea fetelor (ca de altfel [i a bìe]ilor) ar fi un copil de la o cas` decopii (73,9%), urmat de un copil cu handicap fizic u[or (52,5%) [i un copil rom (44,6%). Pe ultimelelocuri sunt men]iona]i copiii infecta]i cu HIV/SIDA (40,4% dintre fete ar fi de acord cu un astfel decoleg, cu 16% mai mult decât bìe]ii care [i-au manifestat acordul) [i copiii cu handicap mental u[or(39,3% dintre fete, mai mult cu 6% decât bìe]ii).

De asemenea, analiza statistic` arat` c` fetele sunt mai pu]in indiferente decât bìe]ii(36,6% fa]` de 41,98%) [i mai con[tiincioase, doar 1,2% ner`spunzând la aceast` întrebare,comparativ cu 2,3% dintre bìe]i). (Anex`, Tabelul nr.2 A ).

Compararea datelor în func]ie de mediul de reziden]` al responden]ilor arat` c` elevii dinmediul rural ar fi de acord în mai mare m`sur` (47,8%) cu un coleg de banc` rom decât cei dinmediul urban (39,5%), cu un coleg cu handicap mental u[or (39,8% comparativ cu 35,9%) [i uncoleg de la o cas` de copii (71,7% comparativ cu 68,1%). În schimb, copiii din mediul rural suntmai reticen]i decât elevii de la ora[ în ceea ce prive[te un coleg de banc` care are un handicap fizic(11,2% împotriv`, comparativ cu 8%) [i un coleg infectat cu HIV/SIDA (41,5% fa]` de 28,3%).

În func]ie de [coala urmat`, cei mai dispu[i s` accepte un coleg de banc` rom sunt eleviide la [colile de arte [i meserii (44,4%), cei de la gimnaziu ar accepta, în marea majoritate (71,3%)un coleg de banc` de la o cas` de copii, iar ½ din liceeni ar fi de acord cu un coleg de banc` careare un handicap fizic. În mod oarecum surprinz`tor, cei mai intoleran]i în acceptarea unui coleginfectat cu HIV/SIDA (66,7% au afirmat c` sunt împotriv`) sau a unui coleg rom (50% împotriv`)sunt elevii de la [coli speciale, în schimb ½ ar fi de acord s` aib` colegi de banc` care au un handicapfizic sau care provin de la o cas` de copii. (Anex`, Tabelul nr.2B ).

Liceenii sunt mai toleran]i decât elevii de gimnaziu [i cei de la [colile de arte [i meserii,nivelul de informare [i preg`tire jucând un rol pozitiv în acceptarea diferen]elor.

14

Aceea[i analiz` realizat` din punct de vedere al rezultatelor [colare (m`surate \n bazaauto-evalu`rii) pare s` contrazic` influen]a pozitiv` a subiec]ilor educa]iei asupra intoleran]ei,deoarece elevii cu rezultate foarte proaste la înv`]`tur` sunt de acord, în propor]ia cea mai mare, sàib` colegi de banc` din toate categoriile men]ionate (81,3% accept` colegi de banc` de la o cas` decopii, 56,3% colegi romi, câte 50% colegi cu handicap fizic sau psihic [i 37,5% colegi infecta]i cuHIV/SIDA). În schimb, num`rul elevilor cu rezultate foarte bune [i bune care ar fi de acord cu uncoleg de banc` cu nevoi speciale este mai mic, în medie, cu 10 procente. (Anex`, Tabelul nr.2C ).

Aceea[i întrebare referitoare la existen]a unui copil cu nevoi speciale în rândul colegilorde clas` arat`, în mod firesc (dup` zical` româneasc` „mai aproape c`ma[a decât haina”) o cre[terea num`rului de elevi care ar fi de acord cu un astfel de coleg: peste ½ ar fi de acord s` aib` printrecolegii de clas` un copil de la o cas` de copii (70%), un copil rom (56,3%), un copil cu un handicapfizic (50,9%); procentul scade sub ½ în cazul copilului cu handicap mental u[or (45%) [i al celuiinfectat cu HIV/SIDA (39%). Adùgând c` 23,9% dintre elevi au afirmat c` ar fi împotriv` s` aib` uncoleg de clas` care sufer` de aceast` boal` rezult` c` mai sunt multe de f`cut în planul inform`riidespre cauzele, efectele [i modul de transmitere a acestei maladii.

Se men]ine diferen]a dintre procentul fetelor [i cel al bìe]ilor care ar fi de acord cu uncoleg de banc` care are nevoi speciale, în medie cu 10 % în favoarea fetelor. În privin]a mediului deprovenien]`, elevii din mediul urban sunt mai toleran]i decât cei din mediul rural în privin]a colegilorde clas` din categoriile men]ionate, cu excep]ia colegilor de clas` romi, care ar fi accepta]i de 60,2%dintre elevii care domiciliaz` în mediul rural, fa]` de 54,9% din mediul urban (Anex`, Tabelul nr. 3A).

Analiza din punct de vedere al [colii urmate arat` c` din nou, cei mai toleran]i sunt eleviide liceu, urma]i de cei din clasele gimnaziale, ale [colilor de arte [i meserii [i copiii din [coli speciale.(Anex`, Tabelul nr. 3B ). Din punct de vedere al rezultatelor [colare, se constat` o cre[tere aprocentului elevilor cu rezultate foarte bune [i bune care ar fi de acord s` aib` un coleg de clas` cuhandicap fizic (54,4%) sau de la o cas` de copii (76,6%), devansându-i de aceast` dat` pe cei curezultate foarte slabe. (Anex`, Tabelul nr. 3C ).

Elevii cu rezultate foarte slabe sunt de acord, în procentele cele mai mari, cu un coleg declas` rom (68,8%), cu cel care are un handicap mental u[or (56,3%) [i cel care sufer` de HIV/SIDA(43,8%).

Procentele cele mai mari de acceptare a unui coleg de clas` care are nevoi speciale apar]inîns` elevilor foarte buni (59,64%), urma]i de elevii cu rezultate foarte slabe (56,3%), cei cu rezultatebune (53,9%), rezultate slabe (53,12%) [i de cei care au rezultate medii (48,5%).

15

Din analiza r`spunsurilor la întrebarea „P`rin]ii t`i ce p`rere ar avea dac` tu ai aveaun coleg de banc` din categoriile men]ionate?” rezult` c`, în conformitate cu opinia elevilor careau r`spuns la chestionar, p`rin]ii sunt mai pu]in dispu[i decât copiii lor în acceptarea unei asemeneasitua]ii. Astfel, num`rul p`rin]ilor care ar fi de acord ca fiul/fiica lor s` aib` un coleg de banc` uncopil cu nevoi speciale este mai mic: 59,8 % în cazul unui copil de la o cas` de copii (cu circa 10%mai pu]in decât num`rul elevilor care ar fi de acord), 41,9% în cazul unui copil cu handicap fizic,40,2% în cazul unui copil rom, 34,6% în cazul unui copil cu handicap mental u[or [i doar 24,1% încazul copilului care sufer` de HIV/SIDA. De asemenea, se constat` o cre[tere cu circa 10% ap`rin]ilor care ar fi împotriv` ca fiul/fiica lor s` aib` un astfel de coleg. Aceste date pot fi interpretateca o „grij` fireasc`” a p`rin]ilor fa]` de siguran]a copiilor lor, dar [i ca o lips` mai pronun]at` deinforma]ii privind HIV/SIDA [i o mentalitate înc` neadaptat` realit`]ilor (Anex`, Tabelul nr. 4A ).

P`rin]ii elevilor de la [colile speciale ar fi de acord, în cea mai mare propor]ie (66,67%) cafiul/fiica lor s` aib` un coleg de clas` de la o cas` de copii, p`rin]ii elevilor de gimnaziu ar fi de acord,în cel mai mare procent (43,64%) cu un coleg de clas` rom, iar p`rin]ii elevilor de liceu ar fi de acord,în cel mai mare procent (44,62%), cu un coleg de clas` cu handicap fizic (Anex`, Tabelul nr. 4B ).

Cea mai mare împotrivire, în rândul p`rin]ilor, se constat` în privin]a copiilor infecta]i cuHIV/SIDA, 66,67% dintre p`rin]ii elevilor de la [colile speciale [i 45,59% dintre cei ai elevilor degimnaziu fiind men]iona]i c` ar fi împotriv` ca fiul/fiica lor s` aib` un astfel de coleg de clas`.

La întrebarea „Cum se poart` colegii din clas` fa]` de copiii cu nevoi speciale”? maipu]in de 1/3 dintre responden]i consider` c` ace[tia se poart` la fel ca [i cu ceilal]i colegi, cu varia]iimari în ceea ce prive[te categoriile men]ionate: 29,8% în cazul unui copil rom, 25% în cel al copilu-lui de la casa de copii, 14,5% al copilului cu handicap fizic, 14,1% al copilului cu handicap mentalu[or [i 9,1% în cazul celui infectat cu HIV/SIDA. 13,1% dintre copiii care au completat chestionarulconsider` c` elevii din clasa lor se comport` mai r`u cu acei colegi care au un handicap mental u[or,urma]i de copiii cu handicap fizic (11,8% dintre r`spunsuri), copiii romi /10,6%), cei care sufer` deHIV/SIDA (6,6%) [i cei care provin de la o cas` de copii (4,7%) (Anex`, Tabelul nr. 5A ).

De asemenea, 5,4% dintre responden]i consider` c` elevii se poart` mai bine cu acei copiicare au un handicap fizic [i un handicap mental u[or, 5,1% apreciaz` c` [i copiii de la casa de copiise bucur` de un comportament mai bun, 3,8% men]ioneaz` copiii infecta]i cu HIV/SIDA, iar 2,2 %copiii romi.

Trebuie subliniat faptul c`, aproximativ 50% dintre cei care au completat chestionarul aur`spuns c` nu au astfel de cazuri în clasa lor [i circa 10% nu au [tiut ce s` r`spund`.

16

Elevii din [colile speciale consider`, în cea mai mare m`sur` (peste 20%) c` ceilal]i colegide clas` se poart` mai rù cu elevii din categoriile men]ionate, r`spunsurile fiind probabil influen]atede experien]a proprie, mai degrab` negativ`. Urmeaz` elevii din [colile de arte [i meserii (cu 14,8%din totalul elevilor care au afirmat c` ceilal]i colegi se poart` mai rù), elevii de gimnaziu (9,9%) [icei de liceu (6,9%).

Diferen]e semnificative se constat` în percep]ia elevilor cu rezultate [colare foarte bune [ia celor cu rezultate foarte slabe cu privire la modul în care se poart` colegii lor cu elevii cu nevoispeciale. Astfel, dac` numai 7,8% dintre elevii cu rezultate foarte bune sunt de p`rere c` ceilal]icolegi se poart` mai rù, procentul cre[te la 25% în cazul elevilor cu rezultate foarte slabe. (Anex`,Tabelul nr.5B ).

Situa]ia este ceva mai bun` în ceea ce prive[te percep]ia elevilor fa]` de modul în careprofesorii se comport` cu acei colegi care fac parte din categoria celor cu nevoi speciale. La oprivire general`, aproape se dubleaz` num`rul celor care consider` c` profesorii se poart` la fel cuto]i copiii [i se reduce la jum`tate num`rul celor care cred c` se poart` mai rù. (Anex`, Tabelul nr.6A [i 6B ).

2.4 Implicarea copiilor în activit`]i acas` sau în afara casei

Uneori se întâmpl` ca p`rin]ii s` cear` ajutor de la copiii lor pentru diverse activit`]i în cas`sau în afara casei. Întreba]i cât de des li se întâmpl` acest lucru, cei mai mul]i dintre elevi (64,3%) aumen]ionat c` fac cur`]enie în cas` de câteva ori pe s`pt`mân`; urmeaz` sp`latul vaselor (54,4%),îngrijitul animalelor (30,6%), grija fra]ilor mai mici (24,2%) [i g`titul (21,7%). Pe ultimele locuri suntmen]ionate ajutarea p`rin]ilor la munca câmpului (10,7%) [i vânzarea unor produse diverse (3,5%).

Atrage aten]ia procentul de 15,3% (respectiv 236 de copii) care, zilnic, timp de mai multde 2 ore fac curat în cas` [i tot atâta timp au grij` de fra]i, timpul r`mas la dispozi]ie nefiind suficientpentru preg`tirea lec]iilor sau recreare.

De men]ionat este [i faptul c` exist` un num`r de circa 200 de elevi (11,8%) care afirm`c` nu spal` niciodat` vase [i al]i 70 (4,6%) care nu fac niciodat` cur`]enie.

Procentul fetelor care desf`[oar` zilnic diverse activit`]i este mai mare dec#t cel albìe]ilor, astfel: 33,6% dintre fete spal` vase, comparativ cu doar 13,7% dintre bìe]i; 37,5% faccur`]enie în cas`, comparativ cu 21,5% dintre bìe]i; 11,5% g`tesc, comparativ cu 8,1% dintre bìe]i;21,7% au grij` de fra]i, comparativ cu 21,5% dintre bìe]i. (Anex`, Tabelul nr.7A ).

17

Procentele sunt asem`n`toare în ceea ce prive[te îngrijirea animalelor, 12,6% dintre bìe]i[i 12,2% dintre fete desf`[urând zilnic aceast` activitate, iar bìe]ii î[i ajut` mai des p`rin]ii la muncacâmpului (8,9% comparativ cu 5,7% dintre fete) [i la vânzarea diverselor produse (2,3% comparativcu 2%). (Anexa II, Tabelul nr.7A).

Trebuie semnalat [i procentul mare al elevilor (bìe]i [i fete) care desf`[oar` rar sauniciodat` activit`]i care sunt indispensabile într-o gospod`rie [i la care ar trebui s` participe toat`familia. De exemplu, 71,8% dintre bìe]i [i 64,1% dintre fete nu g`tesc decât foarte rar sau niciodat`,53,9% dintre bìe]i [i 24,5% dintre fete spal` vase foarte rar sau niciodat`, iar 31,8% dintre bìe]ifac rar cur`]enie sau niciodat`.

Din punct de vedere al mediului de reziden]`, procentul copiilor care domiciliaz` în sate[i care fac zilnic cur`]enie în cas` sau au grij` de fra]i (circa 23%) este aproape dublu fa]` de cel alcopiilor care desf`[oar` aceea[i activitate, dar domiciliaz` în mediu urban (12%). Cea maisemnificativ` diferen]` se constat` îns` la ajutarea p`rin]ilor la munca câmpului, unde 14,7% dintrecopiii din mediul rural desf`[oar` astfel de activit`]i zilnic, comparativ cu 4,1% dintre cei domicilia]iîn mediul urban (Anex`, Tabelul nr.7A ).

Procentul elevilor din [colile de arte [i meserii care sunt solicita]i de p`rin]i s` desf`[oarediverse activit`]i gospod`re[ti este, de peste dou` ori mai mare decât cel al elevilor de gimnaziu [iliceu. Astfel, în timp ce 26,1% dintre elevii [colii profesionale spal` vase, fac cur`]enie în cas`, augrij` de fra]i [i î[i ajut` p`rin]ii la munca câmpului mai mult de 2 ore zilnic, procentul elevilor degimnaziu care desf`[oar` acelea[i activit`]i este de 12,6%, iar al liceenilor de 10,7%. De asemenea,procentul este dublu (5,6%) [i în cazul celor care vând diverse produse (comparativ cu 2,1% dintreliceeni [i 1,1% dintre elevii de gimnaziu).

Cel mai mic procent de copii care sunt angrena]i în diverse activit`]i gospod`re[ti seînregistreaz` în rândul elevilor de gimnaziu, dup` cum urmeaz`:

- 72,9% g`tesc foarte rar sau niciodat` (comparativ cu 66,5% dintre elevii [colilor de arte [imeserii [i 60,4% dintre liceeni);

- 39,7% spal` vase foarte rar sau niciodat` (comparativ cu 32,0% dintre liceeni [i 39,5% dintreelevii [colilor de arte [i meserii).

Copiii din [colile speciale sunt cel mai pu]in solicita]i de p`rin]i s` ajute la activit`]ilegospod`re[ti, totu[i 50% au grij` de fra]i [i 33,3% îngrijesc animalele (Anex`, Tabelul nr.7B ).

Analiza r`spunsurilor din punct de vedere al rezultatelor [colare indic` diferen]esemnificative între elevii cu rezultate foarte bune [i cei cu rezultate foarte slabe în ceea ce prive[teimplicarea lor în activit`]i gospod`re[ti în cas` sau în afara casei, astfel:

- în timp ce numai 9,1% dintre elevii cu rezultate foarte bune spal` vase zilnic mai mult de2 ore, procentul elevilor cu rezultate foarte slabe este de 4 ori mai mare (37,5%);

18

- de asemenea, procentul elevilor cu rezultate foarte bune este de cel pu]in dou` ori mai mic

decât cel al elevilor cu rezultate foarte slabe care:

fac curat în cas` (12,9% comparativ cu 37,5%);

g`tesc (5,3% comparativ cu 12,5%);

îngrijesc animale (10,5% comparativ cu 25,0%).(Anex`, Tabelul nr.7C ).

Se poate concluziona c` implicarea zilnic` a elevilor în activit`]i gospod`re[ti pe o durat`

mare de timp are efecte negative asupra rezultatelor [colare ale acestora.

2.5 Informarea copiilor cu privire la abuz, exploatare, educa]ie sexual`,

men]inerea s`n`t`]ii, prevenirea consumului de droguri [i protec]ia

mediului

Din analiza r`spunsurilor rezult` c` cei mai mul]i elevi au informa]ii despre prevenirea

consumului de droguri (77,4%) [i protec]ia mediului (77,3%). Peste ½ din responden]i au discutat la

[coal` despre educa]ia sexual` (60,6%), abuzul fizic asupra unui copil (59,7%), men]inerea s`n`t`]ii

psihice (53,9%) [i traficul de copii (51,8%). Subiectele mai pu]in abordate au fost abuzul sexual

(45,0%), munca for]at` (42,3%) [i folosirea copiilor pentru producerea materialelor pornografice

(31,5%).

Persoanele care au abordat aceste subiecte cu elevii sunt, în primul rând, profesorii

dirigin]i (men]iona]i, în medie, de 64,4% dintre copii), colegii (31,16%), al]i profesori (30,2%) [i

persoane din afara [colii care au ]inut ore educative (27,0%) (Anex`, Tabelul nr.8).

Subiectele despre care elevii chestiona]i ar dori s` afle informa]ii în foarte mare m`sur`

sunt, în ordine, prevenirea consumului de droguri (men]ionat` de 45,6% dintre responden]i),

men]inerea s`n`t`]ii mentale (43,4%) [i traficul de copii (41,9%). Pe locurile urm`toare sunt clasate

protec]ia mediului (37,7%), abuzul sexual asupra unui copil (37,0%) [i educa]ia sexual` (36,4%).

Un interes sc`zut (în mic` m`sur` sau deloc) prezint` subiectele legate de exploatarea

muncii copilului (42,3%), folosirea copiilor pentru producerea de materiale pornografice (41,2%) [i

abuzul sexual asupra unui copil (32,3%).

19

Fetele sunt interesate, în cea mai mare m`sur` (51,7%) de subiectul traficului de copii,urmat de prevenirea consumului de droguri (50,1%), men]inerea s`n`t`]ii mentale (47,0%), abuzulsexual asupra unui copil (45,9%), educa]ie sexual` (40,6%), protec]ia mediului (39,6%), folosireacopiilor pentru producerea de materiale pornografice (38,7%), abuzul fizic asupra unui copil(37,8%) [i exploatarea muncii copilului (24,2%).

Subiectele care îi intereseaz` pe b`ie]i în foarte mare m`sur` sunt: prevenirea consumuluide droguri (39,4%), men]inerea s`n`t`]ii mentale (38,2%), protec]ia mediului (35,1%), educa]iesexual` (30,7%), traficul de copii (28,5%), %), abuzul sexual asupra unui copil (24,3%), folosireacopiilor pentru producerea de materiale pornografice (22,4%), abuzul fizic asupra unui copil(18,9%) [i exploatarea muncii copilului (17,0%).

Este de subliniat faptul c`, aproape ½ din totalul b`ie]ilor care au r`spuns la chestionar(46,04%) sunt interesa]i în mic` m`sur` sau deloc de subiectele men]ionate, în compara]ie cu circa¼ dintre fete (24,3%).

Diferen]e apar [i între subiectele care intereseaz` în foarte mare m`sur` elevii caredomiciliaz` în mediul rural, comparativ cu cei care locuiesc la ora[, astfel:

- cei mai mul]i elevi de la sate (46,6%) men]ioneaz` pe primul loc subiectul referitor laprotec]ia mediului, urmat de men]inerea s`n`t`]ii psihice (44,9%), prevenireaconsumului de droguri (44,6%), traficul de copii (42,2%) [i abuz sexual asupra unuicopil (36,8%);

- cei mai mul]i copii care locuiesc în ora[ (46,1%) sunt interesa]i de prevenireaconsumului de droguri, urmat de men]inerea s`n`t`]ii psihice (42,7%), traficul de copii(42,0%), educa]ia sexual` (37,8%) [i abuz sexual asupra unui copil (37,0%);

- pe ultimele locuri în ceea ce prive[te interesul copiilor de la sate sunt subiectelereferitoare la: abuzul fizic asupra unui copil (32,7%), educa]ia sexual` (32,4%), folosireacopiilor pentru producerea materialelor pornografice (29,0%) [i exploatarea munciicopilului (24,6%);

- în ceea ce prive[te elevii din mediul urban, pe ultimele locuri sunt plasate protec]iamediului (34,5%), folosirea copiilor pentru producerea materialelor pornografice(33,0%), abuzul fizic asupra unui copil (28,9%) [i exploatarea muncii copilului (19,9%).

Elevii din mediul urban care sunt interesa]i în mic` m`sur` sau deloc de subiectele men]ionateîn chestionar sunt, în medie, cu 2% mai mul]i decât cei din mediul rural (Anex`, Tabelul nr. 9A).

În ce m`sur` ai dori s` aflimai multe la [coal` despreurm`toarele subiecte?

În foartemare

m`sur`(%)

În marem`sur`

(%)

În mic`m`sur`

(%)

Deloc

(%)

Nur`spund

(%)

Exploatarea muncii copilului 21,2 35,7 28,2 14,1 0,8

Abuz fizic asupra unui copil 29,9 36,5 18,4 13,9 1,3

Abuz sexual asupra unui copil 37,0 25,7 17,1 18,1 2,2

Folosirea copiilor pentru producerea demateriale pornografice

31,9 25,0 18,4 22,8 1,7

Traficul de copii 41,9 25,6 14,6 16,4 1,5

Educa]ie sexual` 36,4 26,2 19,2 16,9 1,3

Prevenirea consumului de droguri 45,6 28,3 12,0 12,8 1,3

Protec]ia mediului 37,7 34,4 18,9 7,4 1,5

Men]inerea s`n`t`]ii mentale (psihice) 43,4 29,4 15,1 10,6 1,6

20

Analiza subiectelor care trezesc interesul elevilor în foarte mare [i mare m`sur`, înfunc]ie de tipul [colii urmate, eviden]iaz` diferen]e care pot fi explicate prin diferen]ele de vârst`, depreg`tire [i de preocup`ri.

Ierarhizarea realizat` de elevii care urmeaz` cursurile [colii gimnaziale situeaz` peprimul loc protec]ia mediului (cu 77,6% dintre op]iunile exprimate), urmat` de prevenireaconsumului de droguri [i men]inerea s`n`t`]ii mentale (cu câte 73,1% dintre op]iuni), traficul decopii (67,6%), abuz fizic asupra unui copil (65,4%). Pe ultimele locuri au fost men]ionate abuzulsexual asupra unui copil (59,3%), educa]ia sexual` (56,4%), folosirea copiilor pentru producereaunor materiale pornografice (54,4%) [i exploatarea muncii copilului (37,9%).

Elevii de liceu sunt interesa]i în foarte mare [i mare m`sur` de prevenirea consumului dedroguri (cu 77,8% dintre op]iunile exprimate), urmat` de educa]ia sexual` [i men]inerea s`n`t`]iimentale (cu câte 74,5% dintre op]iuni), traficul de copii (73,3%) [i abuz sexual asupra unui copil(71,2%). Pe ultimele locuri au fost plasate abuzul fizic asupra unui copil (79,1%), folosirea copiilorpentru producerea unor materiale pornografice (64,0%) [i exploatarea muncii copilului (55,9%).

Subiectul de cel mai mare interes pentru elevii [colilor de arte [i meserii este men]inereas`n`t`]ii mentale (74,5%), urmat` de protec]ia mediului (68,4%), prevenirea consumului de droguri(66,7%), abuz fizic asupra unui copil (60,0%) [i exploatarea muncii copilului (58,3%). Pe ultimelelocuri au fost men]ionate traficul de copii (50,5%), educa]ia sexual` (50,0%), abuzul sexual asupraunui copil (48,9%) [i folosirea copiilor pentru producerea unor materiale pornografice (43,9%).

Copiii care urmeaz` [coli speciale au fost interesa]i în foarte mare m`sur` doar de dou`dintre subiectele men]ionate: protec]ia mediului (33,3%) [i folosirea copiilor pentru producerea unormateriale pornografice (16,7%), iar în mare m`sur` de restul subiectelor (16,7%).

În medie, peste 1/3 din elevii de gimnaziu (33,85%) [i cei ai [colilor de arte [i meserii(39,68%) sunt interesa]i în foarte mic` m`sur` sau deloc de subiectele supuse analizei, procentulreducându-se la 29,47% în cazul liceenilor.

Peste ½ dintre elevii [colilor speciale nu sunt interesa]i deloc de exploatarea munciicopilului, traficul de copii, educa]ie sexual` [i men]inerea s`n`t`]ii mentale. (Anex`, Tabelul nr.9B).

Cei mai mul]i dintre elevii care se apreciaz` ca având rezultate foarte bune la înv`]`tur`(77,5%) sunt interesa]i în foarte mare [i mare m`sur` de protec]ia mediului, prevenirea consumuluide droguri (75,6%), men]inerea s`n`t`]ii mentale (74,7%) [i traficul de copii (68,9%). De asemenea,peste ½ dintre elevii cu rezultate foarte bune doresc s` afle mai multe informa]ii despre abuz fizicasupra unui copil (66,5%), educa]ie sexual` (61,7%), abuz sexual asupra unui copil (60,3%),exploatarea muncii copilului (59,9%) [i folosirea copiilor pentru producerea unor materialepornografice (59,8%).

Elevii cu rezultate bune sunt interesa]i, în ordine, de prevenirea consumului de droguri(76,9%), protec]ia mediului (75,1%), men]inerea s`n`t`]ii mentale (73,5%), abuz fizic asupra unuicopil (69,6%), traficul de copii (69,3%), educa]ie sexual` (66,7%), abuz sexual asupra unui copil(65,6%), exploatarea muncii copilului (60,0%) [i folosirea copiilor pentru producerea unor materialepornografice (58,3%) (Anex`, Tabelul nr. 9C ).

Prevenirea consumului de droguri ocup` prima pozi]ie [i în ceea ce prive[te interesulelevilor care au rezultate medii (73,7%), urmat` de men]inerea s`n`t`]ii mentale (73,5%), protec]iamediului (69,8%), traficul de copii (66,3%), abuz fizic asupra unui copil (64,5%) abuz sexual asupraunui copil (62,7%), exploatarea muncii copilului (62,6%) [i folosirea copiilor pentru producereaunor materiale pornografice (55,0%).

21

Elevii cu rezultate slabe plaseaz` pe primul loc al interesului informa]iile referitoare lamen]inerea s`n`t`]ii mentale (67,2%), urmate de cele referitoare la traficul de copii (62,6%),prevenirea consumului de droguri [i abuz sexual asupra unui copil (59,4%), protec]ia mediului [ifolosirea copiilor pentru producerea unor materiale pornografice (57,9%). Mai pu]in de ½ dintreelevii acestei categorii au manifestat un interes foarte mare sau mare referitor la educa]ie sexual`(48,5%) [i exploatarea muncii copilului (40,61%).

Ca [i în cazul elevilor cu rezultate slabe, pe primul loc în ceea ce prive[te interesulelevilor cu rezultate foarte slabe este men]inerea s`n`t`]ii mentale (75,1%). Exploatarea munciicopilului [i folosirea copiilor pentru producerea unor materiale pornografice (plasat` de elevii curezultate foarte bune, bune [i mediocre pe ultimele locuri în ceea ce prive[te interesul pe care l-aracorda acestui subiect) sunt men]ionate, la egalitate, pe locul doi (de 68,8% dintre elevii cu rezultatefoarte slabe), urmate de traficul de copii (62,6%), educa]ie sexual`, abuz fizic asupra unui copii [iprevenirea consumului de droguri (62,5%), protec]ia mediului (56,3%) [i abuz sexual asupra unuicopil (50%).

De asemenea, peste ¼ dintre elevii cu rezultate foarte slabe nu sunt interesa]i nici unul dinsubiectele supuse analizei.

2.6 Cunoa[terea institu]iilor/ persoanelor c`rora ar trebui s` li seadreseze în caz de abuz sau exploatare

Numai pu]in peste ½ dintre elevii chestiona]i (56,4%) ar [ti cui s` se adreseze în cazul încare ei sau unul dintre colegii/ prietenii lor ar fi supu[i unor forme de abuz sau exploatare.

Ai [ti cui s` te adresezi în cazul în care.... Da Nu

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]i fi solicita]i/obliga]i s` munci]iîmpotriva voin]ei voastre

50,1% 49,9%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]i fi lovi]i, b`tu]i (abuza]i fizic) 67,2% 32,8%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]i fi victime ale unui abuz sexual 60,7% 39,3%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]i fi folosi]i pentru producerea unormateriale (fotografii, filme) pornografice

47,6% 52,4%

22

Fetele sunt, cu circa 10% mai bine informate decât b`ie]ii cu privire la institu]iile/ persoanele c`roraar trebui s` li se adreseze în diverse situa]ii, astfel:

- 73% dintre eleve ar [ti cui s` se adreseze dac` ele sau al]i colegi/prieteni ar fiabuzate/abuza]i fizic, comparativ cu 59,6% dintre elevi;

- 66,5% dintre eleve ar [ti cui s` se adreseze dac` ele sau al]i colegi/prieteni ar fi victimeale unui abuz sexual, comparativ cu 52,9% dintre elevi;

- 53,9% dintre eleve ar [ti cui s` se adreseze dac` ele sau al]i colegi/prieteni ar fiobligate/obliga]i s` munceasc` împotriva voin]ei lor, comparativ cu 45,2% dintre elevi;

- 52,6% dintre eleve ar [ti cui s` se adreseze dac` ele sau al]i colegi/prieteni ar fifolosite/folosi]i pentru producerea unor materiale pornografice, comparativ cu 41,0%dintre elevi.

Diferen]ele sunt chiar mai mari între elevii din mediul urban [i cel rural: în medie, procentulcelor care domiciliaz` în ora[e [i care ar [ti cui s` se adreseze în cazul înc`lc`rii unor drepturi este cu12% mai mare decât al celor care locuiesc la sat:

- 70,3% dintre elevii din mediul urban ar [ti cui s` se adreseze dac` ei sau al]i colegi/prieteniar fi abuza]i fizic, comparativ cu 59,5% dintre elevii din mediul rural;

- 64,9% dintre elevii din mediul urban ar [ti cui s` se adreseze dac` ei sau al]i colegi/prieteniar fi victime ale unui abuz sexual, comparativ cu 49,5% dintre elevii din mediul rural;

- 53,6% dintre elevii din mediul urban ar [ti cui s` se adreseze dac` ei sau al]i colegi/prieteniar fi obliga]i s` munceasc` împotriva voin]ei lor, comparativ cu 40,5% dintre elevii dinmediul rural;

- 50,7% dintre elevii din mediul urban ar [ti cui s` se adreseze dac` ei sau al]icolegi/prieteni ar fi folosi]i pentru producerea unor materiale pornografice, comparativcu 39,5% dintre elevii din mediul rural. (Anex`, Tabelul nr.10 A ).

Liceenii sunt cel mai bine informa]i cu privire la institu]iile/persoanele c`rora ar trebui s`se adreseze în cazul în care:

- ei sau al]i colegi/prieteni ar fi victime ale unui abuz sexual (65,0%, comparativ cu 62,5%dintre elevii de gimnaziu [i 62,5% dintre elevii [colilor de arte [i meserii);

- ei sau al]i colegi/prieteni ar fi folosi]i pentru producerea unor materiale pornografice(53,6%, comparativ cu 48,1% dintre elevii de gimnaziu [i 27,2% dintre elevii [colilor dearte [i meserii);

- ei sau al]i colegi/prieteni ar fi obliga]i s` munceasc` împotriva voin]ei lor (52,1%,comparativ cu 52,0% dintre elevii de gimnaziu [i 37,8% dintre elevii [colilor de arte [imeserii).

23

Elevii de gimnaziu cunosc în cea mai mare m`sur` (72%) cui ar trebui s` se adreseze în cazulîn care ei dac` ei sau al]i colegi/prieteni ar fi abuza]i fizic, comparativ cu 69,0% dintre liceeni, 50%dintre elevii unor [coli speciale [i 45% dintre elevii [colilor de arte [i meserii (Anex`, Tabelul nr.10B ).

Se constat` din nou o leg`tur` direct propor]ional` între rezultatele [colare ale elevilorcare au r`spuns la chestionar [i procentul celor care cunosc cui ar trebui s` se adreseze în situa]iilemen]ionate. Cei mai mul]i dintre elevii care au r`spuns pozitiv fac parte din categoria celor careconsider` c` au rezultate foarte bune la înv`]`tur` (66,02%), urma]i de cei cu rezultate bune(58,50%), medii (51,87%), slabe (50%) [i foarte slabe (46,5%) (Anex`, Tabelul nr.10C ).

De[i interesul manifestat pentru exploatarea muncii copilului este sc`zut, din r`spunsurilela întrebarea „Dac` tu sau unul dintre colegii/prietenii t`i a]i fi solicita]i/obliga]i s` munci]iîmpotriva voin]ei voastre”? rezult` c` numai jum`tate dintre elevi (50,1% ) ar [ti cui s` se adresezeîn acest caz. Printre persoanele [i institu]iile men]ionate pe primul loc sunt p`rin]ii [i familia(41,5%), direc]ia de protec]ie a copilului (23,5%), poli]ia, cu mai multe nominaliz`ri privind poli]iade proximitate (16,5%), cadre didactice (7,5%), organiza]ii neguvernamentale (4,9%) prieteni/colegi(1,8%), alte persoane adulte (1,7%), diverse autorit`]i (1,3%), alte persoane/institu]ii (1,3%).

Au fost [i r`spunsuri originale, unii elevi men]ionând între institu]ii Organiza]iaNa]iunilor Unite, printre persoane pre[edintele ]`rii, iar al]ii au invocat for]a divin`. De asemenea,au fost elevi foarte încrez`tori în for]ele proprii „M-a[ opune categoric [i nu trebuie s` cer ajutor,m` descurc singur”, dar [i sceptici „Nu a[ lua nici o atitudine” sau „Nu cred c` a[ avea cui s` cerajutor pentru a[a ceva”.

Aceea[i întrebare referitoare la abuzul fizic arat` c` un procent mai mare dintre elevi ar[ti cui s` se adreseze (67,2%), pe primul loc fiind men]ionat` poli]ia (43,1%), urmat` de p`rin]i(24,5%), direc]ia de protec]ie a copilului (13,0%), cadre didactice (10,9%) [i prieteni/colegi (2,3%).De asemenea, au fost nominalizare jandarmeria, gardienii publici, medicul legist, dar [i persoanemult mediatizate, ca pre[edin]ii unor cluburi de fotbal.

Doar unul dintre responden]i a men]ionat c` exist` un num`r de telefon care se poate apelagratuit, un altul ar apela la oamenii de pe strad`, iar cei mai impulsivi au r`spuns c` „Sar [i eu lab`taie” sau „A[ strânge ga[ca [i i-am bate”.

În caz de abuz sexual, ar [ti cui s` se adreseze 60,7% din responden]i, persoanele [iinstitu]iile men]ionate fiind, în general, acelea[i, cu o cre[tere de pân` la 60% a celor care s-ar adresapoli]iei. În plus, printre persoanele nominalizate apar medicul, preotul [i psihologul, iar printreinstitu]ii instan]ele de judecat`, Serviciul de Protec]ie [i Paz`, mass media, garda [i serviciile secrete.Au fost [i r`spunsuri mai nuan]ate: „ Nu [tiu dac` a[ putea vorbi despre asta”, „Nu cred c` a[ faceceva”, „Nu r`spund la astfel de întreb`ri, mi se par deplasate” sau „Eu nu am trecut prin a[a ceva,dar am auzit de multe cazuri de acest gen”.

Cei mai pu]ini elevi (47,6%) ar [ti cui s` se adreseze în cazul în care ar fi folosi]i pentruproducerea unor materiale pornografice, fiind men]ionate, în general, acelea[i institu]ii [i persoane. Dinnou, apar unele r`spunsuri între extreme: ”Nu a[ accepta niciodat`, pentru nimic” sau „Dac` a[ fi binepl`tit, m-a[ duce de bun` voie”.

24

2.7 Consiliul elevilor [i consilierul [colar în percep]ia copiilor

Conform regulamentului [colar aprobat în anul 2005, fiecare [coal` î[i alege un Consiliu alElevilor care poate participa la deciziile Consiliului de Administra]ie al [colii. De[i în mod formal,fiecare [coal` are un consiliu al elevilor, în multe cazuri elevii nu [tiu despre existen]a acestuia [i nicinu au apelat prea des la acesta pentru a semnala o problem` sau pentru a face propuneri. Conformrezultatelor cercet`rii realizate în cadrul Grupului de monitorizare, doar 64,9% dintre copiii investiga]i[tiu despre existen]a Consiliului elevilor în [coala în care înva]`, în timp ce 9,5% afirm` c` nu existùn astfel de organism, iar 25,6% dintre ei nu [tiu sau nu au auzit despre un astfel de consiliu.

Analiza datelor pe medii de reziden]` arat` c` elevii din mediul rural declar` în procentemult mai sc`zute existen]a unui consiliu al elevilor, diferen]a pe medii fiind de aproape 26 p.p. Înconsecin]`, cercetarea arat` c` 54,4% dintre elevii din mediul rural fie nu au auzit de existen]aacestui consiliu, fie sunt siguri c` un astfel de organism nu exist` în [coala lor.

De asemenea, fetele par a fi într-o m`sur` mai mare informate despre existen]a consiliu-lui elevilor, în raport cu bìe]ii, diferen]a atingând aproximativ 8 p.p. în favoarea fetelor.

În func]ie de rezultatele [colare ale elevilor, se observ` c` nivelul de informare al elevilorcu privire la existen]a unui consiliu al elevilor în [coal` scade pe m`sur` ce rezultatele [colare suntmai slabe.

Aceea[i tendin]` se remarc` în raport cu nivelul de educa]ie în care sunt înrola]i elevii.Astfel, cu cât elevii se afl` la un nivel de educa]ie mai ridicat, cu atât [ansele ca ace[tia s` fie infor-ma]i cu privire la existen]a consiliului elevilor cresc.

A[adar, cel mai probabil, despre consiliul elevilor din [coal` cei mai informa]i elevi suntcei cu rezultate [colare ridicate, cei din mediul urban, cei care sunt liceeni [i cu predilec]ie de genul

|n [coala ta exist` unconsiliu al elevilor?

TotalRezultate [colare

Foarte bune Bune Medii Slabe Foarte slabe N.R.

Da 64,9% 71,3% 67,2% 60,9% 57,8% 43,8% 59,4%

Nu 9,5% 12,0% 9,4% 8,7% 10,9% 12,5% 7,2%

Nu [tiu, Nu am auzit 25,6% 16,7% 23,5% 30,4% 31,3% 43,8% 33,3%

În [coala ta exist` un consiliu al elevilor? Total Rural Urban Bìe]i Fete

Da 64,9% 45,6% 71,9% 59,9% 68,3%

Nu 9,5% 18,5% 6,3% 10,5% 8,9%

Nu [tiu, Nu am auzit 25,6% 35,9% 21,8% 29,6% 22,8%

Persoane/institu]ii c`roraelevii le-ar solicita ajutorul

Munca for]at` Abuz fizic Abuz sexual Producerea demateriale pornografice

P`rin]i 41,5% 24,5% 23,2% 23,5%

Dir. Protec]ie a Copilului 23,5% 13,0% 7,6% 9,0%

Poli]ie 16,5% 43,1% 59,2% 56,8%

Cadre didactice 7,5% 10,9% 2,3% 3,3%

ONG 2,8% 1,1% 0,5% 1,1%

Salva]i Copiii 2,1% 1,2% 1,4% 1,5%

Prieteni/colegi 1,8% 2,3% 0,6% 1,1%

Alte persoane adulte 1,7% 0,8% 0,6% 0,6%

Alte autorit`]i 2,5% 3,1% 0,7% 3,1%

Nu ar solicita ajutorul 0,1% 0,1% 0,1% 0,3%

25

feminin, în timp ce mai pu]in informa]i se dovedesc a fi elevii din mediul rural, cei cu rezultate[colare mai slabe, cei înrola]i în înv`]`mântul gimnazial sau profesional [i mai cu seam` de genulmasculin.

Datele ob]inute atrag aten]ia asupra riscului ca aceste consilii ale elevilor, ca structuri for-male de reprezentare a opiniei elevilor la nivelul [colii, s` fie accesibile doar unei categoriifavorizate de elevi, în timp ce alte categorii par s` fie mai slab reprezentate. Unul dintre elevii carea participat la interviurile organizate în cadrul grupului de monitorizare a declarat: Putem organizaaceste consilii pentru c` a[a trebuie, dar ar fi mai bine s` le organiz`m pentru c` ne pas`!, atr`gândastfel aten]ia asupra riscului ca structurile de reprezentare a elevilor s` fie mai degrab` formale.

Dintre elevii care cunosc faptul c` în [coala lor exist` un consiliu, doar o pondere sc`zut`a apelat vreodat` la acesta pentru a rezolva o problem` sau pentru a face o propunere. Astfel, o pro-por]ie de peste 70% dintre elevii investiga]i nu au apelat niciodat` la acest for atunci când au avut oproblem`, de[i [tiau despre existen]a acestuia.

Cei care declar` în propor]ii mai ridicate c` au apelat la ajutorul consiliului elevilor suntfie elevii cu rezultate bune la înv`]`tur` (11,4%), fie cei cu rezultate foarte slabe (9,8%). Restul ca-tegoriilor de elevi investiga]i care au apelat în mod frecvent la ajutorul consiliului elevilor nudep`[esc îns` o pondere de 5-7%.

Ai apelat la ajutorulconsiliului elevilor pentru a-]irezolva o problem`, pentru aface o propunere, pentru a-]iexprima o opinie?

Total

Rezultate [colare


Niciodat` 70,9% 60,4% 71,8% 78,4% 85,7% 58,5% 60,4%

Rar 22,9% 26,8% 22,3% 18,9% 14,3% 31,7% 26,8%

De multe ori 5,3% 11,4% 4,9% 9,8% 11,4%

Nu r`spund 1,0% 1,3% 1,0% 2,7% 1,3%

În [coala ta exist` un consiliu al elevilor? Total Gimnaziu Liceu SAM Alta

Da 64,9% 57,6% 75,3% 59,4% 16,7%

Nu 9,5% 12,6% 6,0% 9,4%

Nu [tiu, Nu am auzit 25,6% 29,8% 18,7% 31,1% 83,3%

26

În ceea ce prive[te încrederea copiilor în Consiliul Elevilor, datele cercet`rii arat` c` lanivelul întregului lot investigat, doar 30,6% dintre ace[tia au încredere în Consiliul Elevilor castructur` de reprezentare a intereselor lor (în mare sau în foarte mare m`sur`). O pondereasem`n`toare de 31,5% dintre elevi se declar` în suficient` m`sur` în favoarea credit`rii Consiliuluielevilor pentru a le reprezenta interesele, îns` mai mult de 36% dintre elevii care au r`spuns lachestionar sunt de p`rere c` o astfel de structur` nu ar putea influen]a deciziile [colii, decât poateîntr-o foarte mic` m`sur`.

În raport cu genul, cei mai neîcrez`tori se dovedesc a fi b`ie]ii, al c`ror nivel de neîn-credere atinge 14,1%, cu aproape 6 p.p. mai înalt decât cel al fetelor. De asemenea, elevii din me-diul rural tind s` fie mai neîncrez`tori în for]a consiliului elevilor la nivelul [colii, în raport cu ele-vii din mediul urban, diferen]ele atingând în acest caz aproape 6 p.p.

Este de remarcat tendin]a de sc`dere a nivelului de încredere în Consiliul Elevilor pem`sur` ce rezultatele [colare ale elevilor investiga]i scad în performan]`. Aceast` tendin]` pare s`confirme faptul c` elevii cu rezultate mai slabe la înv`]`tur` fie nu sunt informa]i, fie nu sunt con-sulta]i cu privire la deciziile care se iau în [coal`, de[i o [coal` mai bun` ar însemna implicit [i unsprijin adecvat în favoarea celor mai pu]in performan]i elevi la un moment dat.

2.8 Alte organiza]ii ale elevilor

În utimii ani, organiza]iile non-nonguvernamentale au implementat o serie de proiecteprin care au fost ini]iate forumuri ale tinerilor, atât la nivel local, cât [i la nivel na]ional: Parlamentul

În ce m`sur` crezi c` elevii din[coala ta ar putea influen]a odecizie a conducerii [colii prinintermediul consiliului elevilor?



În foarte mare m`sur` 10,2% 16,1% 9,1% 8,7% 8,1% 14,3% 12,2%

În mare m`sur` 20,4% 22,1% 22,0% 16,4% 18,9% 26,8%

În suficient` m`sur` 31,5% 34,9% 32,8% 28,9% 16,2% 42,9% 34,1%

În mic` m`sur` 25,6% 16,1% 25,6% 30,7% 37,8% 14,3% 17,1%

Deloc 10,7% 8,1% 8,3% 14,6% 18,9% 28,6% 9,8%

Nu r`spund 1,6% 2,7% 2,1% 0,7%

În ce m`sur` crezi c` elevii din [coala taar putea influen]a o decizie a conducerii[colii prin intermediul consiliului elevilor?

Total Rural Urban B`ie]i Fete

În foarte mare m`sur` 10,2% 9,6% 10,3% 8,8% 10,8%

În mare m`sur` 20,4% 22,5% 19,6% 18,8% 21,3%

În suficient` m`sur` 31,5% 28,3% 32,6% 28,6% 33,5%

În mic` m`sur` 25,6% 20,3% 26,8% 27,6% 24,5%

Deloc 10,7% 15,5% 9,7% 14,1% 8,5%

Nu r`spund 1,6% 3,7% 1,1% 2,1% 1,3%

Ai apelat la ajutorul consiliului elevilorpentru a-]i rezolva o problem`, a face opropunere etc.?

Total Gimnaziu Liceu SAM Alta

Niciodat` 70,9% 64,6% 77,3% 67,3%

Rar 22,9% 27,9% 17,9% 24,3% 100,0%

De multe ori 5,3% 6,6% 4,2% 5,6%

NR 1,0% 1,0% 0,6% 2,8%

27

Tinerilor, Consiliul Local al Tinerilor, Guvernul Elevilor, Avocatul Elevilor etc. Aceste organiza]iisunt îns` mai pu]in cunoscute tinerilor care nu au fost direct implica]i, iar multe dintre ele au avut odurat` scurt` de func]ionare. Datele cercet`rii au ar`tat c` cel mai cunoscut forum în rândul eleviloreste Consiliul Local al Tinerilor, peste 15% dintre cei investiga]i men]ionând c` acesta func]ioneaz`în localitatea de re[edin]`, atât în mediul urban (15,9%), cât [i în mediul rural (10,7%). Celelaltetipuri de forumuri men]ionate abia dac` ating un maxim de 6% ca nivel de informare în rândul tine-rilor investiga]i.

Sistemul de consiliere [colar` s-a dezvoltat în ultimii ani în România, atât prinmultiplicarea num`rului de centre [i a consilierilor la nivelul ]`rii, precum [i prin dezvoltareaprofesional` specializat` a acestora. Cu toate acestea, num`rul de centre de consiliere este încìnsuficient, a[a cum arat` [i datele cercet`rii de fa]`. Astfel, doar 53,3% dintre elevii investiga]ideclar` c` în [coala lor exist` un consilier [colar, în timp ce 35% nu cunosc sau nu au auzit despreexisten]a consilierului. Se remarc`, de asemenea, discrepan]e semnificative pe medii de reziden]`,ecartul înregistrat în defavoarea mediului rural fiind de aproape 10 p.p.

În raport cu rezultatele [colare pe care le ob]in elevii, se constat` diferen]e importanteîntre declara]iile elevilor privind existen]a consilierului în [coal`. Ca urmare, elevii cu performan]e

Forma de asociere Total Rural Urban Bìe]i Fete

ParlamentulTinerilor

Exist` 4,6% 2,7% 5,0% 3,7% 5,0%

Nu exist` 21,3% 41,7% 16,6% 26,3% 18,2%

Nu [tiu, nu am auzit 68,7% 48,1% 73,6% 65,0% 71,3%

NR 5,5% 7,5% 4,8% 5,0% 5,5%

ConsiliulLocal alTinerilor

Exist` 15,1% 10,7% 15,9% 14,6% 15,3%

Nu exist` 17,4% 36,4% 12,9% 19,9% 15,6%

Nu [tiu, nu am auzit 63,4% 44,9% 67,9% 61,5% 64,8%

NR 4,2% 8,0% 3,3% 4,0% 4,2%

GuvernulElevilor

Exist` 2,6% 5,3% 2,0% 3,2% 2,1%

Nu exist` 21,4% 44,4% 16,1% 24,4% 19,5%

Nu [tiu, nu am auzit 70,7% 41,7% 77,4% 67,1% 73,1%

NR 5,4% 8,6% 4,5% 5,3% 5,3%

AvocatulElevilor

Exist` 2,1% 3,7% 1,7% 2,4% 1,9%

Nu exist` 21,3% 40,1% 17,0% 24,4% 19,4%

Nu [tiu, nu am auzit 70,9% 47,1% 76,5% 67,9% 72,9%

NR 5,8% 9,1% 4,8% 5,3% 5,8%

Altòrganiza]ie

Exist` 5,6% 4,3% 5,9% 5,8% 5,5%

Nu exist` 13,8% 28,3% 10,5% 16,2% 12,4%

Nu [tiu, nu am auzit 66,3% 49,7% 70,1% 66,3% 66,5%

NR 14,4% 17,6% 13,4% 11,7% 15,6%

28

foarte slabe la înv`]`tur` sunt cei care ating cel mai ridicat procent de r`spunsuri negative - 62,6%,în compara]ie cu 38,7% în cazul elevilor cu rezultate foarte bune la înv`]`tur`.

Mai mult, dintre cei care au men]ionat prezen]a consilierului în [coal`, aproape 75% nuau apelat niciodat` la serviciile de consiliere [colar`. În aceste condi]ii, cei care influen]eaz` în ceamai mare m`sur` deciziile de viitor ale tinerilor sunt p`rin]ii (57,7%), urma]i de dirigin]i (24,3%) saude profesorii de la disciplinele preferate (18,6%). Sfaturile prietenilor [i colegilor sunt de asemeneafoarte importante pentru aproape 20% dintre elevii cuprin[i în anchet`, în timp ce doar 5,6% au fostîndruma]i de un consilier [colar.

2.9 Exprimarea liber` a opiniei

Întreba]i în ce m`sur` sunt încuraja]i s` î[i exprime liber opiniile, peste ½ din elevii care aucompletat chstionarul consider` c` la orele de dirigen]ie au ocazia s` î[i exprime liber opinia despreoricare dintre subiectele enun]ate în suficient`, mare sau foarte mare m`sur`. Pe primul loc sesitueaz` exprimarea liber` a opiniei cu privire la activit`]ile extra[colare (evaluat` de 70,2% dintreelevi în m`sur` suficient`, mare sau foarte mare), urmat` de profesori [i modul de predare al acestora(68,1%), disciplinele op]ionale (67%) [i regulamentul [colii (64,9%). Ultimele dou` locuri suntocupate de exprimarea liber` a opiniei în ceea ce prive[te amenajarea spa]iului [colii [i alegereamanualelor (51,5%, respectiv 50,5%).

Nu sunt diferen]e semnificative (circa 1%) între evalu`rile elevilor [i elevelor în ceea ceprive[te m`sura în care au ocazia s` î[i exprime la orele de dirigen]ie opinia despre aspectele legatede [coal`.

Diferen]e mult mai mari au fost înregistrate între opiniile elevilor care domiciliaz` înmediul urban [i cel rural. În timp ce mai pu]in de 1/3 dintre copiii care locuiesc la sate (30,66%)cred c` au ocazia s` î[i exprime liber p`rerile în mic` m`sur` sau deloc, procentul elevilor din ora[ecare au aceea[i p`rere dep`[e[te 1/3, ajungând la 36,18%. (Anex`, Tabelul nr.11A ).

În [coala ta exista unconsilier [colar?



Da 53,3% 61,2% 53,1% 49,9% 62,5% 37,5% 49,3%

Nu 11,7% 12,4% 12,8% 9,8% 7,8% 6,3% 15,9%

Nu [tiu, nu am auzit 35,0% 26,3% 34,1% 40,3% 29,7% 56,3% 34,8%

29

Elevii cursurilor gimnaziale consider` c`, în orele de dirigen]ie au ocazia s` î[i exprimeliber p`rerea în foarte mare, mare sau suficient` m`sur` referitor la urm`toarele subiecte: activit`]ileextra[colare (74% dintre responden]i), disciplinele op]ionale (68,9%), regulamentul [colii (68,6%),profesori [i modul lor de predare (67,7%), amenajarea spa]iului [colii (56,5%) [i alegereamanualelor (46,6%).

Liceenii cred c` cea mai mare libertate de exprimare o au în privin]a profesorilor [i modulde predare al acestora (71,1%), activit`]ile extra[colare (68,7%), disciplinele op]ionale (66,9%),regulamentul [colii (61,6%), amenajarea spa]iului [colii (44,4%) [i alegerea manualelor (42,9%).

Elevii care urmeaz` cursurile [colilor de arte [i meserii au plasat pe primul locexprimarea liber` a opiniei referitoare la amenajarea spa]iului [colii (62,87%), urmat` de opiniilereferitoare la regulamentul [colii (64,4%), activit`]ile extra[colare (63,9%), disciplinele op]ionale(63,4%), amenajarea spa]iului [colii (65,6%), profesorii [i modul de predare al acestora (64,7%) [ialegerea manualelor (56,7%).

Elevii [colilor speciale sunt cei mai dezavantaja]i, în medie 1/3 dintre ace[tia afirmând c`î[i pot exprima liber opinia în m`sur` foarte mic` sau deloc cu privire la toate aspectele puse îndiscu]ie (Anex`, Tabelul nr.11B ).

Mai mult de ½ dintre elevii care s-au apreciat ca având rezultate foarte slabe la înv`]`tur`consider` c` sunt încuraja]i în mic` m`sur` sau deloc, în timpul orelor de dirigen]ie, s` î[i exprimeliber opinia cu privire la profesori [i modul de predare al acestora; aceea[i propor]ie dintre elevii curezultate slabe au apreciat c` sunt încuraja]i în mic` m`sur` sau deloc s`-[i exprime liber opinia cuprivire la amenajarea spa]iului [colii [i alegerea manualelor.

Elevii cu rezultate medii, bune [i foarte bune cred c` sunt încuraja]i în mic` m`sur` saudeloc s`-[i exprime opiniile cu privire la alegerea manualelor (46,5%), amenajarea spa]iului [colar(45,3%), regulamentul [colii (31,66%), profesori [i modul de predare al acestora (30,6%),disciplinele op]ionale (28,83%) [i activit`]ile extra[colare (25,23%). (Anex`, Tabelul nr.11C ).

Despre regulamentul [colii, 75,3% dintre elevi au afirmat c` au fost informa]i de adoptarealui, f`r` îns` a avea posibilitatea de a-l modifica, 16,1% nu au fost informa]i despre regulament [i doar6,5% au men]ionat c` au fost consulta]i [i au avut posibilitatea s` îl modifice.

În ceea ce prive[te m`sura în care profesorii încurajeaz` elevii, în timpul orelor, s` î[iexprime propriile gânduri, sentimente, opinii în leg`tur` cu anumite teme, 13,9% dintre cei care aucompletat chestionarul afirm` c` acest lucru se realizeaz` în foarte mare m`sur`, 23,8% în marem`sur`, 29,1% în suficient` m`sur`, 22,5% în mic` m`sur` [i 7,9% deloc, iar 2,9% nu au r`spuns laaceast` întrebare. Rezult` c` aproximativ 1/3 din elevi consider` c` profesorii îi încurajeaz` în mic`m`sur` sau deloc în exprimarea liber` a opiniei.

30

Analiza pe sexe indic` faptul c` un procent mai mare al fetelor (68,7%) consider` c`profesorii le încurajeaz` în suficient`, mare sau foarte mare m`sur` s` î[i exprime propriile gânduri,sentimente, opinii în leg`tur` cu anumite teme, comparativ cu 64,2% dintre b`ie]i.

În mod oarecum surprinz`tor, un procent mult mai mare al elevilor care domiciliaz` înmediul rural (71,9%) cred c` sunt suficient de mult încuraja]i de profesori, spre deosebire de cei dinmediul urban (64,7%), care se dovedesc mai reticen]i.

Elevii care urmeaz` cursurile gimnaziale sunt cei care apreciaz` în procentul cel mai mare(69,8%) încurajarea primit` din parte profesorilor, urma]i de c`tre liceeni (67,4% dintre ace[tiaconsiderând c` sunt încuraja]i s` î[i exprime liber opiniile în suficient`, mare sau foarte marem`sur`), elevii unor [coli speciale (66,6%) [i elevii [colilor de arte [i meserii.

Analizarea datelor referitoare la m`sura în care profesorii încurajeaz` exprimareapropriilor gânduri, sentimente, opinii în func]ie de rezultatele [colare ale celor care au r`spunschestionarului relev` un aspect îngrijor`tor: peste ½ dintre elevii care se apreciaz` ca avândrezultate foarte slabe (62,3%) [i slabe (56,3%) apreciaz` c` sunt încuraja]i în mic` m`sur` saudeloc. Procentul se reduce la circa 1/3 (37,4%) în cazul elevilor cu rezultate mediocre [i scade înrândul elevilor cu rezultate foarte bune (19,6%).

Situa]ia este mai bun` în cazul p`rin]ilor, 36,5% dintre elevi afirmând c` p`rin]ii sau ceiîn grija c`rora se afl` îi încurajeaz` s` î[i exprime propriile gânduri, sentimente, opinii în leg`tur` cuanumite teme în foarte mare m`sur`, 27,6% în mare m`sur` [i 20,6% în suficient` m`sur`. Cei caresunt încuraja]i în mic` m`sur` sau de loc reprezint` 12,3%.

Încurajarea de c`treprofesori


F. bune Bune Medii Slabe F. slabeÎn foarte mare m`sur` 13.9% 22.5% 15.1% 9.1% 1.6% 6.3%În mare m`sur` 23.8% 26.8% 25.1% 22.3% 17.2% 12.5%În suficient` m`sur` 29.1% 29.2% 30.9% 27.6% 23.4% 18.8%În mic` m`sur` 22.5% 15.3% 19.8% 28.5% 37.5% 31.3%Deloc 7.9% 4.3% 6.6% 8.9% 18.8% 31.3%Nu r`spund 2.9% 1.9% 2.5% 3.6% 1.6%

Încurajarea de c`tre profesori Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AlteÎn foarte mare m`sur` 13.9% 15.2% 11.1% 17.2%

În mare m`sur` 23.8% 28.3% 21.5% 15.0% 33.3%

În suficient` m`sur` 29.1% 26.3% 31.2% 32.8% 33.3%

În mic` m`sur` 22.5% 19.2% 27.5% 19.4%

Deloc 7.9% 7.3% 7.4% 11.7% 33.3%

Nu r`spund 2.9% 3.8% 1.3% 3.9%

Încurajarea de c`tre profesori Total B`ie]i Fete Rural Urban

În foarte mare m`sur` 13.9% 12.1% 15.0% 16.8% 12.6%

În mare m`sur` 23.8% 22.1% +25.1% 25.1% 23.2%


În mic` m`sur` 22.5% 23.1% 22.1% 18.8% 24.0%

Deloc 7.9% 9.5% 6.7% 5.9% 8.7%

Nu r`spund 2.9% 3.2% 2.4% 3.4% 2.4%

31

Diferen]ele între aprecierile fetelor [i bìe]ilor cu privire la m`sura în care sunt încuraja]ide c`tre p`rin]i sau cei în grija c`rora se afl` sunt neglijabile (84,0% dintre bìe]i consider` c` suntîncuraja]i în suficient`, mare sau foarte mare m`sur`, comparativ cu 85,5% dintre fete), la fel ca [icele analizate în func]ie de mediul de provenien]` (85,8% dintre elevii domicilia]i în mediul rural [i84,5% dintre cei care locuiesc în ora[).

To]i elevii care urmeaz` cursurile unor [coli speciale consider` c` sunt încuraja]i însuficient`, mare sau foarte mare m`sur` de c`tre p`rin]i sau cei în grija c`rora se afl` s` î[i exprimepropriile gânduri, sentimente, opinii în leg`tur` cu anumite teme. Urmeaz` elevii de liceu, 86,6%dintre ace[tia având aceea[i apreciere pozitiv`, elevii care urmeaz` cursuri gimnaziale (84,5%) [ielevii [colilor de arte [i meserii (79,9%).

Ca [i în cazul profesorilor, ½ dintre elevii cu rezultate foarte slabe sunt încuraja]i în mic`m`sur` sau deloc de p`rin]i sau cei în grija c`rora se afl` s` î[i exprime propriile gânduri, sentimente,opinii în leg`tur` cu anumite teme. Acest procent scade îns` treptat în cazul celorlalte categorii deelevi: 35,9% la elevii cu rezultate slabe, 14,0% la elevii cu rezultate medii, 9,8% la elevii cu rezultatebune [i 6,7% la cei cu rezultate foarte bune.

2.10 Percep]ia elevilor privind m`sura în care [coala contribuie ladezvoltarea personal`

Comparativ cu familia [i colegii/prietenii care, în procent cumulat de 77,6% îi ajut` pecopii s` î[i descopere propriile înclina]ii, aptitudini [i capacit`]i în foarte mare m`sur`, [coala (care

Încurajarea de c`tre p`rin]i Total Foarte bune Bune Medii Slabe Foarte slabeÎn foarte mare m`sur` 36.5% 47.8% 40.2% 28.2% 28.1% 31.3%În mare m`sur` 27.6% 27.3% 28.9% 27.4% 21.9% 6.3%În suficient` m`sur` 20.6% 16.7% 18.6% 26.1% 14.1% 12.5%În mic` m`sur` 9.5% 6.2% 8.4% 10.2% 28.1% 25.0%Deloc 2.8% 0.5% 1.4% 3.8% 7.8% 25.0%Nu r`spund 3.0% 1.4% 2.5% 4.2% - -

Încurajarea de c`tre p`rin]i Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AlteÎn foarte mare m`sur` 36.5% 37.9% 36.1% 32.2% 50.0%În mare m`sur` 27.6% 27.4% 28.8% 24.4% 16.7%În suficient` m`sur` 20.6% 19.2% 21.7% 23.3% 33.3%În mic` m`sur` 9.5% 8.7% 10.3% 10.6% -Deloc 2.8% 3.2% 2.1% 3.9% -Nu r`spund 3.0% 3.6% 1.1% 5.6% -

Încurajarea de c`tre p`rin]i Total Bìe]i Fete Rural UrbanÎn foarte mare m`sur` 36.5% 34.2% 38.3% 36.3% 36.6%

În mare m`sur` 27.6% 27.7% 27.6% 28.5% 27.5%


În mic` m`sur` 9.5% 8.6% 10.1% 8.5% 10.0%

Deloc 2.8% 4.5% 1.7% 2.9% 2.8%

Nu r`spund 3.0% 3.0% 2.6% 2.7% 2.8%

32

include dirigintele/diriginta, profesorii de la disciplinele preferate [i consilierul [colar) întrune[teaceea[i apreciere doar în procent de 53,9%.

Profesorii de la disciplinele preferate întrunesc cele mai mari procente în privin]a ajut`riielevilor în descoperirea propriilor înclina]ii, aptitudini [i capacit`]i în suficient`, mare [i foarte marem`sur` (72,1%), urma]i de diriginte /dirigint` (65,4%) [i la foarte mare distan]` de consilierii [colari(26,1%). De altfel, peste ½ din copii au r`spuns c` ajutorul consilierului [colar este inexistent.

Din totalul elevilor care au r`spuns chestionarului, 18,3% apreciaz` c` au în m`sur` foartemare informa]ii suficiente despre posibilit`]ile de a-[i continua educa]ia (licee sau facult`]i) 31,7%în mare m`sur`, 30,7% în suficient` m`sur`, 15,7% în mic` m`sur`. Doar 13 copii (1,6%) au afirmatc` nu au deloc astfel informa]ii [i 16 (1,9%) nu au r`spuns.

Aceea[i evaluare, dar cu privire la posibilit`]ile de orientare spre o meserie sau carier`este mai pu]in pozitiv`: 15,0% dintre elevi consider` c` au în m`sur` foarte mare informa]iisuficiente, 26,5% în mare m`sur`, 30,7% în suficient` m`sur` [i 4,7% deloc.

Peste 61% dintre elevii investiga]i consider` c` educa]ia în [coal` le ofer` în mare sau înfoarte m`sur` [anse de a-[i dezvolta interesele de cunoa[tere [i formare pentru anumite domenii. Maipu]in convin[i de acest fapt sunt aproape un sfert dintre tinerii care au r`spuns la chestionar, în timpce 14,2% nu [i-au format înc` o opinie în aceast` privin]`.

Se observ` unele diferen]e de percep]ie asupra [colii ca mediu de dezvoltare a intereselorelevilor, atât pe mediul de reziden]`, cât [i pe sexe. Astfel, mai critici în aceast` privin]` sunt eleviidin mediul urban, care într-o propor]ie de 26,1% sunt mai degrab` nemul]umi]i de aceste valen]e ale[colii, fa]` de cei mediul rural, unde doar 10,7% dintre copiii se situeaz` pe aceea[i pozi]ie. O astfelde situa]ie ar putea p`rea contradictorie, dac` lu`m în considerare faptul c`, în general, [colile dinmediul rural func]ioneaz` uneori în condi]ii mai dificile de infrastructur` [i personal didactic fa]` decele din urban. Cel mai probabil aceast` percep]ie r`sturnat` î[i are originea nu atât în satisfac]ia fa]`de calitatea ofertei [colii, cât mai ales în diferen]ele între a[tept`rile elevilor reziden]i în medii diferitefa]` de aceasta, a[tept`ri probabil mai ridicate în cazul nostru în mediul urban, decât în cel rural.

Pe de alt` parte, putem presupune c` mediul urban ofer` elevilor [i alte oportunit`]i dedezvoltare a propriilor interese (cluburi ale elevilor, centre sportive, cercuri tematice etc.) [i în afara

În ce m`sur` crezi c` [coala te ajut` s`î]i dezvol]i interesele pentru anumitedomenii care te pasioneaz`?



În mare m`sur` 28,7% 28,3% 28,8% 25,1% 31,2%


Deloc 3,3% 1,7% 3,7% 5,2% 2,0%

N.R. 14,2% 10,0% 15,7% 15,3% 13,3%

În ce m`sur` te ajut` s` î]idescoperi propriile înclina]ii,aptitudini [i capacit`]i?

În foartemare

m`sur`

În marem`sur`

Însuficient`m`sur`

În mic`m`sur`

DelocNu

r`spund

Dirigintele/diriginta 24,3 20,4 20,7 19,8 13,2 1,6

Profesorii de la disciplinelepreferate

18,6 28,6 24,9 16,3 9,0 2,7

P`rin]ii 57,6 20,9 10,6 5,7 3,6 1,6

Consilierul [colar 5,6 8,5 11,9 19,0 51,4 3,6

Prietenii sau colegii 20,0 23,7 22,6 22,6 8,6 2,4

33

[colii, înv`]area în [coal` fiind complementar` cu acestea, în timp ce astfel de posibilit`]i sunt maireduse în mediul urban, unde [coala r`mâne înc` singurul mediu de manifestare [i dezvoltare aintereselor elevilor.

În raportul cu genul elevilor, b`ie]ii nemul]umi]i de [coal` ca mediu de dezvoltare apropriilor interese de cunoa[tere ating o pondere de peste 20% din totalul celor investiga]i, în timpce fetele se situeaz` într-o propor]ie mult mai ridicat` la polul aprecierilor pozitive, doar 15,3%dintre acestea declarându-se nemul]umite în aceast` privin]`.

În raport cu forma de înv`]`mânt pe care o urmeaz` în prezent, elevii de liceu se declar`în propor]ia cea mai ridicat` (32,2%) nu tocmai foarte mul]umi]i de [coal` ca mediu de dezvoltare aintereselor specifice, în timp ce elevii de gimnaziu, urma]i de cei de la [coala de arte [i meserii sedeclar` în ponderi mai ridicate interesa]i de ceea ce se înva]` la [coal`.

Este de remarcat tendin]a de sc`dere a nivelului de satisfac]ie a elevilor în raport cuatractivitatea ofertei [colare pe m`sur` ce elevii înregistreaz` rezultate mai slabe la înv`]`tur`.Astfel, ponderea cea mai mare a elevilor mul]umi]i de oferta [colii pentru propria dezvoltare oînregistreaz` elevii cu rezultate bune [i foarte bune, în timp ce elevii cu rezultate mai slabe sesitueaz` în ponderi mai ridicate la polul negativ de apreciere.

În concluzie, [coala este perceput` ca un spa]iu de dezvoltare a propriilor interese mai alesde elevii din mediul rural, mai mult de fete, decât de b`ie]i [i mai degrab` de elevii cu rezultate bunela înv`]`tur` decât de cei cu performan]e mai slabe.

Conform opiniilor tinerilor cuprin[i în anchet`, disciplinele op]ionale prev`zute înprograma [colar` nu respect` întotdeauna interesele specifice ale elevilor. Doar 36,1% dintre eleviiinvestiga]i consider` c` disciplinele op]ionale oferite în [coal` corespund intereselor lor. Dac`rezultatele anchetei în aceast` privin]` nu variaz` semnificativ în raport cu mediul de reziden]` alelevilor, se constat` îns` o tendin]` de sc`dere a nivelului de mul]umire cu cât elevii înregistreaz`rezultate [colare mai slabe la înv`]`tur`. În ultim` instan]`, disciplinele op]ionale ar trebui s` pun`în valoarea poten]ialul [i aptitudinile elevilor pentru anumite domenii care îi intereseaz` cu adev`rat.Se pare îns` c` în [colile noastre elevii cu rezultate mai slabe la înv`]`tur` fie nu sunt asista]i s` î[idescopere acest poten]ial, fie op]iunile lor nu sunt luate în serios la nivelul deciziei [colii.

În ce m`sur` crezi c` [coala te ajut`s` î]i dezvol]i interesele pentruanumite domenii care te pasioneaz`?


F. bune Bune Mediocre Slabe N.R.

În foarte mare m`sur` 32,6% 36,4% 33,5% 30,1% 23,4% 33,3%

În mare m`sur` 28,7% 31,6% 30,7% 27,0% 14,1% 29,0%

În suficient` m`sur` 21,3% 17,2% 19,8% 24,2% 26,6% 26,1%

Deloc 3,3% 2,4% 1,8% 4,5% 14,1%

N.R 14,2% 12,4% 14,1% 14,2% 21,9% 11,6%

În ce m`sur` crezi c` [coala te ajut` s` î]idezvol]i interesele pentru anumitedomenii care te pasioneaz`?

Total Gimnaziu Liceu SAM Alta


În mare m`sur` 28,7% 31,0% 28,0% 22,2% 16,7%

În suficient` m`sur` 21,3% 15,8% 27,8% 20,6%

Deloc 3,3% 1,8% 4,6% 4,4%

N.R 14,2% 10,9% 17,2% 14,4% 66,7%

34

Mai mult, unul dintre elevii intervieva]i în cadrul focus-grupurilor declara: Disciplineleop]ionale sunt op]ionale doar cu numele! Curriculum [i programa [colar` sunt subiecte tabu! Noinu putem s` schimb`m nimic.

Ancheta prin chestionar a ar`tat c` în general, tinerii au încredere c` ceea ce se înva]` la[coal` le va folosi în viitor (66,2%) în mare sau în foarte mare m`sur`, în timp ce aproape 19% dintreace[tia consider` c` [coala îi preg`te[te pentru via]` doar într-o m`sur` limitat` sau deloc (1,6%).

De[i cei mai mul]i dintre tinerii cuprin[i în anchet` au încredere c` [coala îi preg`te[tepentru viitor, datele de cercetare eviden]iaz` discrepan]e semnificative între elevi, atât în raport cumediul de reziden]`, cât [i pe sexe. Astfel, elevii din mediul rural sunt mai încrez`tori în utilitatea[colii decât cei din urban, în timp ce fetele sunt mai optimiste decât bìe]ii. În concluzie, cei maisceptici cu privire la utilitatea celor înv`]ate la [coal` par a fi bìe]ii din mediul urban. {i în acestcaz nivelul de informare cu privire la solicit`rile unei vie]i independente, precum [i diferen]ele întrea[tept`rile sociale în raport cu viitorul tinerilor fete sau bìe]i, reziden]i în mediul rural sau urban potfi factori care influen]eaz` aceste discrepan]e de percep]ie privind utilitatea înv`]`rii în [coal`

Datele de cercetare eviden]iaz`, de asemenea, o sc`dere a nivelului de încredere în [coal`pe m`sur` ce elevii înregistreaz` rezultate [colare mai slabe. Totodat`, elevii de gimnaziu urma]i decei de la [colile de arte [i meserii sunt mult mai încrez`tori în utilitatea [colii, comparativ cu elevii deliceu, care se situeaz` la un nivel de încredere de aproape dou` ori mai sc`zut în raport cu colegii lor.

În ce m`sur` crezi c` ceea ce seînva]` la [coal` î]i va fi de folosîn viitor?


Foarte bune Bune Mediocre Slabe N.R.


În mare m`sur` 26,3% 22,5% 27,2% 28,2% 21,9% 21,7%


Deloc 1,6% 1,0% 1,1% 1,5% 7,8%

N.R. 10,7% 7,7% 9,8% 12,1% 18,8% 11,6%

În ce m`sur` crezi c` ceea ce se înva]` la[coal` î]i va fi de folos în viitor?



În mare m`sur` 26,3% 26,3% 26,5% 28,5% 24,9%


Deloc 1,6% 1,0% 1,7% 2,9% 0,7%

N.R. 10,7% 5,4% 12,5% 13,4% 8,8%

În ce m`sur` [coala la care înve]i î]i ofer`posibilitatea de a urma o disciplin` op]ional`care se potrive[te cu interesele tale?


F. bune Bune Mediocre Slabe N.R.


În mare m`sur` 27,5% 23,5% 20,1% 25,7% 22,9% 14,1%


Deloc 4,3% 10,0% 14,4% 8,2% 9,6% 21,9%

35

Cea mai mare parte a tinerilor cuprin[i în cercetare declar` c` programul [colar nu le ofer`timpul liber pe care [i l-ar dori. Doar 19,8% dintre elevii investiga]i consider` c` au timp liber înmare sau în foarte mare m`sur`, ponderea acestora variind u[or în func]ie de mediul de reziden]`,gen, rezultate [colare sau nivelul de înv`]`mânt pe care îl urmeaz` în prezent.

Conform rezultatelor cercet`rii, se constat` c` în raport cu forma de înv`]`mânt pe care ourmeaz` în prezent, cei mai nemul]umi]i de durata timpului liber sunt elevii înrola]i în liceu (44,8%),urma]i de cei din gimnaziu (43,7%) [i de cei din [colile de arte [i meserii (38,4%).

De asemenea, se pare c` elevii cu rezultate mai slabe la înv`]`tur` resimt lipsa timpuluiliber mai acut decât cei care înregistreaz` rezultate mai bune la [coal`.

2.11 O zi obi[nuit`, tr`it` de copii

Interpretarea datelor furnizate cu privire la num`rul de ore [i minute acordate de c`trecopii unor activit`]i specifice vârstei permite conturarea unei imagini referitoare la petrecerea uneizile obi[nuite de c`tre un elev cu vârsta cuprins` între 12-18 ani:

Orele petrecute la [coal` sunt, în medie, 6, cu varia]ii în func]ie de ciclul în care suntcuprin[i (mai multe în cazul liceenilor [i ai celor care urmeaz` [coli de arte [i meserii).

În ce m`sur` programul [colar î]iofer` timp pentru recreare?

Rezultate [colareF. bune Bune Mediocre Slabe F. slabe N.R.

În foarte mare m`sur` 9,6% 5,3% 5,9% 4,7% 5,8%În mare m`sur` 12,4% 14,0% 13,4% 14,1% 6,3% 20,3%În suficient` m`sur` 42,1% 40,4% 35,2% 32,8% 31,3% 34,8%Deloc 6,7% 3,5% 4,7% 12,5% 31,3% 5,8%N.R. 29,2% 36,9% 40,8% 35,9% 31,3% 33,3%

În ce m`sur` programul [colar î]i ofer` timppentru recreare?

Gimnaziu Liceu SAM

În foarte mare m`sur` 7,3% 2,8% 12,2%În mare m`sur` 16,8% 9,8% 15,6%În suficient` m`sur` 38,9% 39,7% 31,7%Deloc 4,8% 5,1% 6,7%N.R. 32,3% 42,6% 33,9%

În ce m`sur` programul [colar î]iofer` timp pentru recreare?


În foarte mare m`sur` 6,0% 8,0% 5,3% 6,8% 5,4%În mare m`sur` 13,8% 15,6% 13,3% 14,8% 13,0%În suficient` m`sur` 38,4% 43,2% 36,5% 37,4% 39,1%Deloc 5,0% 2,7% 5,9% 6,2% 4,3%N.R. 36,8% 30,5% 39,1% 34,8% 38,2%

În ce m`sur` crezi c` ceea ce se înva]` la [coal` î]i va fi defolos în viitor? Gimnaziu Liceu SAM

În foarte mare m`sur` 58,0% 23,4% 45,6%

În mare m`sur` 25,7% 28,8% 22,2%

În suficient` m`sur` 10,2% 30,1% 16,1%

Deloc 1,0% 1,9% 2,2%

N.R. 5,0% 15,8% 13,9%

36

Orele de lectur` – literatur` reprezint`, în medie, 68 de minute, îns` cu mari varia]ii: circa20% dintre elevi au afirmat c` nu citesc nici m`car câteva minute [i 22% consacr` pentru lectur` pân`la 30 de minute zilnic. În concluzie, circa ½ dintre elevi nu citesc sau citesc foarte pu]in literatur`.

Orele de lec]ii reprezint`, în medie 2 ore [i 17 minute din programul unei zile obi[nuite,cu varia]ii la fel de mari ca [i în cazul orelor de lectur`: peste 10% aloc` pân` la 30 de minute pentrulec]ii, 20% pân` la o or`, iar circa ½ peste 2 ore.

Orele de voluntariat sunt cel mai slab reprezentate în activitatea zilnic` a elevilor, doar 24de minute, iar peste 75% dintre copii nu desf`[oar` nici un fel de activit`]i de voluntariat.

Orele de lectur` a ziarelor sau revistelor reprezint`, în medie, 38 de minute zilnic, dar maimult de ¼ din responden]i au afirmat c` nu citesc de loc astfel de publica]ii.

Orele de vizionare ale programelor de televiziune sunt mai numeroase decât cele acordatecelor de lectur` (literatur` , ziare [i reviste la un loc), reprezentând, în medie, 2 ore [i 20 de minute;cu toate acestea, 7,7% dintre responden]i au ar`tat c` nu î[i petrec nici un minut în fa]a televizorului.

Un studiu realizat de Salva]i Copiii în anul 20064 arat` c` peste 50% din elevii chestiona]ipetrec mai mult de 3 ore, în medie zilnic, în fa]a televizorului, procentul fetelor (23,4%) fiind dublufa]` de cel al b`ie]ilor (11,3%). Peste 80% con[tientizeaz` c` anumite programe pot avea o influen]`negativ`, manifestat` prin:

- comportament violent/agresivitate – 42%;- imitare/copiere – 19%;- lucruri neadecvate vârstei – 15%;- limbaj vulgar – 8%;- comportament deviant – 7%.

De asemenea, 59,2 % dintre elevi consider` c` ar fi util` o informare a copiilor despremodul în care trebuie selectate [i în]elese programele TV, iar persoanele cele mai potrivite pentruoferirea informa]iilor au fost considerate:

- p`rin]ii/familia – 42,25%;- profesori, consilieri [colari, dirigin]i – 16,4%;- speciali[ti -15,55;- prieteni, al]i tineri – 12,2%.

Percep]iile elevilor, p`rin]ilor [i profesorilor rezultate din focus-grupuri cu privire ladreptul de informare pot fi sintetizate dup` cum urmeaz`:5

Elevii consider` c` cele mai accesibile surse de informare sunt [coala, televizorul [iInternet-ul, dar nu to]i copiii au acces la acestea. Printre dificult`]i au fost men]ionate trunchiereaunor informa]ii, în func]ie de interese (de exemplu, cele oferite de [coal` în leg`tur` cu programelesociale) [i incapacitatea unora dintre elevi de a filtra informa]ia care le este necesar` (cu referire laviolen]a prezent` în [tirile de la televizor, filme de groaza etc). Participan]ii au fost de acord c` ceicare ar putea s` ajute la filtrarea informa]iei ar fi p`rin]ii în primul rând (educa]ia de acas`) [i cadreledidactice.

P`rin]ii sunt de p`rere c` TV prezint` programe nepotrivite la ore de acces pentru copii.Sunt difuzate emisiuni de divertisment de proast` calitate, desene animate cu violen]`, carepromoveaz` comportamente indezirabile social. Filtrarea informa]iei ]ine de educa]ia din familie, darde multe ori acest lucru nu se realizeaz` din cauza preocup`rilor p`rin]ilor legate primordial deob]inerea veniturilor, ceea ce duce la lipsa de supraveghere.

Profesorii consider` c` elevii au acces gratuit la manuale [i c`r]ile la bibliotecile [colare,dotate [i reamenajate, unde primesc [i sprijin pentru alegerea c`r]ilor dorite. În schimb, c`r]ile dinlibr`rii sunt inaccesibile datorit` pre]urilor ridicate [i pierd din interes odat` cu apari]ia unor sursede informare mai rapide [i mai facile. La rândul lor, profesorii au criticat desenele animate care sunt

37

4 Salva]i Copiii, Copiii [i media, Sondaj de opinie privind influen]a programelor TV asupra copiilor, realizat în perioada 26 aprilie - 15 mai 2006în 18 scoli [i licee din Bucure[ti, pe un e[antion de 364 de elevi cu vârsta cuprins` între 10 - 18 ani.

5 Realizate de Funda]ia Român` pentru Copii, Comunitate [i Familie Cluj.

înc`rcate cu personaje negative, pe care copiii le copiaz` [i cu care se identific`. În consecin]`, nuî[i dezvolt` abilit`]i de rezolvare pa[nic` a conflictelor, î[i pierd r`bdarea, toleran]a [i r`spundagresiv la stimuli de intensitate redus`.

{coala nu contribuie suficient la dezvoltarea unei atitudini critice a copiilor fa]` deinforma]ie, iar p`rin]ii [i societatea civil` nu pot “concura” mass media, care abund` de mesajeviolente. Se simte nevoia de a se controla informa]ia la care au acces copiii, încurajarea [i r`spl`tireaoriginalit`]ii [i creativit`]ii ca urmare a document`rii de pe Internet, concomitent cu depunctareamaterialelor copiate.

Orele de sport practicate în afara programului [colar reprezint`, în medie, 1 or` [i 17minute, dar este îngrijor`tor num`rul copiilor care nu practic` nici un sport, mai mult de ¼ din totalulresponden]ilor. Cei mai mul]i practic` activit`]i sportive pân` la o or`, urma]i de cei care practic` 2ore de sport pe zi.

Orele petrecute în activit`]i extra[colare care necesit` un program regulat (cluburi,cercuri, cenacluri etc.) sunt, dup` orele de voluntariat, cel mai slab reprezentate: media zilnic` estede 38 de minute, iar 65,9% dintre copii nu sunt angrena]i deloc în astfel de activit`]i.

Orele petrecute cu prietenii sunt mai numeroase decât cele dedicate lec]iilor, având omedie zilnic` de 2 ore [i 47 de minute; 7,5% din cei care au r`spuns la chestionar au afirmat îns` c`nu stau deloc cu prietenii.

Orele de joac` pe calculator reprezint`, în medie, 1 or` [i 23 de minute zilnic, dar esteposibil ca timpul real petrecut s` fie mult mai mare, dac` avem în vedere faptul c` mai mult de 1/3dintre responden]i (36,9%) au afirmat c` nu se joac` deloc pe calculator, probabil pentru c` nu au;cei mai mul]i (63%) petrec cel pu]in o or` jucându-se la calculator.

Orele petrecute navigând pe Internet sunt mai pu]ine decât cele dedicate jocurilor [ireprezint` o medie de 1 or` [i 16 minute din activitatea zilnic`, îns` aproapre ½ din elevii chestiona]i(45,8%) nu petrec deloc timp pe Internet (nu au calculator sau nu sunt conecta]i la Internet).

2.12 Situa]ia familial`, [colar` [i economic` a copiilor

Marea majoritate a elevilor are ambii p`rin]i în via]`, în 5,5% din cazuri tat`l este decedat,iar în 1,9% din cazuri mama nu mai este în via]`. Nu au r`spuns la întrebare 1,6% dintre copii.

Un num`r de 192 de copii (12,4%) au afirmat c` p`rin]ii sunt divor]a]i, iar 50 (3,2%) nuau r`spuns la întrebare.

Dup` cum rezult` [i din tabel, procentul elevilor din mediul urban ai c`ror p`rin]i suntdivor]a]i este cu 3,4% mai mare decât în mediul rural.

Nivelul de educa]ie al p`rin]ilor este de 8 clase sau mai pu]in în 9,0% din cazuri, [coal`profesional` în 19,7% din cazuri, 33,3% dintre elevi au men]ionat c` p`rin]ii lor sunt absolven]i deliceu, 10,7% de înv`]`mânt postliceal [i 21,2% au studii superioare. Nu au r`spuns la întrebare 6,1%dintre cei care au completat chestionarul.

Din punct de vedere al situa]iei profesionale, cei mai mul]i ta]i (în 64,1% din cazuri) suntangaja]i cu carte de munc`, 6,3% lucreaz` f`r` carte de munc`, 2,7% sunt [omeri, 6,0% suntpensiona]i (medical sau la limit` de vârst`), 5,4% lucreaz` temporar în str`in`tate, 4,1% se ocup` degospod`rie, 3,0% sunt f`r` ocupa]ie, iar în 8,2% din cazuri nu s-a r`spuns.

În ceea ce prive[te situa]ia profesional` a mamelor, 57,8% sunt angajate cu carte demunc`, 3,7% lucreaz` f`r` carte de munc`, 2,6% sunt [omere, 3,6% sunt pensionate (medical sau la

P`rin]i divor]a]i Rural UrbanDa 10.0% 13.4%Nu 87.6% 83.3%Nu r`spund 2.4% 3.2%

38

limit` de vârst`), 6,2% lucreaz` temporar în strìn`tate, 15,7% se ocup` de gospod`rie, 6,6% suntf`r` ocupa]ie, iar în 3,9% din cazuri nu s-a r`spuns.

Num`rul mamelor care sunt angajate cu carte de munc` este cu 7 % mai mic decât cel alta]ilor, dar al celor care lucreaz` în strìn`tate este u[or mai ridicat decât al ta]ilor.

Cei mai mul]i copii sunt în grija ambilor p`rin]i (74,2%), 15,3% în grija mamei, 3,4% îngrija tat`lui, 0,5% în cea a p`rin]ilor adoptivi, 3,2% sunt îngriji]i de bunici, 1,1% de alte rude, 1,o%se afl` în grija unei institu]ii de ocrotire, 0,5% se între]in singuri [i 1,0% nu au r`spuns la aceast`întrebare.

Numai 29,3% dintre elevi sunt singuri la p`rin]i, 42,2% mai au un frate/sor`, 14,0% sunttrei copii în familie, 13,1% sunt mai mult de trei copii în familie, iar 1,4% nu au r`spuns.

Mai mult de 1/3 dintre copiii care trìesc în mediul urban sunt singuri la p`rin]i (33,3%),procent apropape dublu fa]` de copiii din mediul rural (19,0%) care nu au fra]i/surori. Aceea[ipropor]ie este înregistrat` [i în cazul copiilor care au mai mult de doi fra]i/surori.

Cu privire la situa]ia economic` a familiei, 4,1% dintre copii au afirmat c` banii nu ajungnici pentru strictul necesar, 9,0% consider` c` banii abia ajung de pe o zi pe alta, 46,2% spun c` reu[escs` se descurce destul de bine, 30,6% cred c` trìesc mult mai bine decât al]ii, iar 8% c` banii pe careîi au le permite s` aib` tot ceea ce î[i doresc. Nu au r`spuns la întrebare 1,4% din copiii chestiona]i.

Fetele sunt mai moderate în aprecierea situa]iei financiare a familiei decât bìe]ii:- mai pu]ine dintre eleve au afirmat c` banii nu ajung nici pentru strictul necesar (3,7%) sau

abia ajung de pe o zi pe alta (8,6%), comparativ cu bìe]ii (4,8%, respectiv 9,7%);

Num`rul fra]ilor/surorilor FB B M S FSSingur la p`rin]i 33.0% 28.9% 29.1% 28.1% 12.5%

Doi copii în familie 45.5% 44.7% 40.3% 35.9% 43.8%

Trei copii în familie 12.9% 11.6% 16.6% 26.6% 12.5%

Mai mult de trei copii în familie 7.2% 14.1% 13.2% 9.4% 31.3%

Nu r`spund 1.4% 0.7% 0.8% - 12.5%

Num`rul fra]ilor/surorilor Rural UrbanSingur la p`rin]i 19.0% 33.3%

Doi copii în familie 39.5% 43.2%

Trei copii în familie 19.5% 12.1%

Mai mult de trei copii în familie 21.2% 10.2%

Nu r`spund 0.7% 1.2%

În grija cui se afl` Rural UrbanA ambilor p`rin]i 75.1% 74.1%A mamei 13.4% 16.0%A tat`lui 3.7% 3.3%A p`rin]ilor adoptivi 0.7% 0.4%A bunicilor 4.4% 2.8%A altor rude 1.2% 1.1%A unei institu]ii de ocrotire 0.2% 1.2%Se între]ine singur 1.0% 0.3%Nu r`spunde 0.2% 0.8%

39

- diferen]a este [i mai mare între elevele care au afirmat c` familia lor trìe[te mult maibine decât al]ii (28,3%) sau c` familia lor î[i permite tot ceea ce î[i dore[te (7,0%),comparativ cu bìe]ii (34,2%, respectiv 9,75);

- ½ dintre fete consider` c` familia lor reu[e[te s` se descurce destul de bine, pe când doar40,1% dintre bìe]i cred acela[i lucru.

Elevii care domiciliaz` în mediul rural apreciaz` într-un procent mult mai mare c`:- banii nu ajung nici pentru strictul necesar (6,1%, comparativ cu 3,5% dintre cei care

locuiesc la ora[);- banii abia ajung de pe o zi pe alta (10,5%, comparativ cu 8,5% dintre cei care locuiesc

la ora[);- reu[esc s` se descurce destul de bine (47,8%, comparativ cu 45,8% dintre cei care

locuiesc la ora[);- î[i permit s` aib` tot ceea ce î]i doresc (9,0%, comparativ cu 7,6% dintre cei care locuiesc

la ora[).În schimb, elevii de la ora[ cred în mai mare m`sur` (32,3%, comparativ cu doar 26,6%

dintre cei care locuiesc în mediul rural) c` trìesc mult mai bine decât mul]i al]ii. Din analiza realizat` în func]ie del [coala urmat` rezult` c` în cazul familiilor a circa 1/3

din elevii [colilor de arte [i meserii banii nu ajung nici pentru strictul necesar sau abia ajung de peo zi pe alta. Acest procent este de aproape 3 ori mai mare decât al familiilor elevilor care urmeaz`cursurile [colii gimnaziale sau liceale. De asemenea, procentul elevilor din [colile de arte [i meseriicare apreciaz` c` trìesc mult mai bine decât al]ii sau î[i permit s` aib` tot ceea ce î[i doresc (21,1%)este de circa 2 ori mai mic decât al celor de liceu (45,8%) [i gimnaziu (36,4%).

Diferen]ele sunt [i mai mari între aprecierile elevilor cu rezultate foarte bune [i ale celor curezultate foarte slabe: în timp ce numai 1% dintre primii consider` c` banii nu ajung nici pentru strictulnecesar, 12,5% din cei cu rezultate foarte slabe afirm` acela[i lucru. Cumulând procentele, rezult` c`familiile a peste 1/3 din elevii cu rezultate slabe [i foarte slabe se confrunt` cu lipsuri materiale serioase,în timp ce în cazul familiilor elevilor cu rezultate foarte bune [i bune procentul este de circa 11%.

Situa]ia economic` a familiei Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AltaBanii nu ajung nici pentru strictul necesar 3.5% 2.8% 11.7%

Banii abia ajung de pe o zi pe alta 5.6% 9.2% 20.6% 50.0%

Reu[im s` ne descurc`m destul de bine 42.9% 50.5% 45.6% 50.0%

Trìm mult mai bine decât mul]i al]ii 35.7% 30.2% 14.4%

Ne permitem s` avem tot ce ne dorim 10.1% 6.2% 6.7%

Nu r`spund 2.2% 1.1% 1.1%

Situa]ia economic` a familiei Bìe]i Fete Rural Urban

Banii nu ajung nici pentru strictul necesar 4.8% 3.7% 6.1% 3.5%

Banii abia ajung de pe o zi pe alta 9.7% 8.6% 10.5% 8.5%

Reu[im s` ne descurc`m destul de bine 40.1% 50.8% 47.8% 45.8%

Trìm mult mai bine decât mul]i al]ii 34.2% 28.3% 26.6% 32.3%

Ne permitem s` avem tot ce ne dorim 9.5% 7.0% 9.0% 7.6%

Nu r`spund 1.7% 1.5% 2.3%

40

Rezultatele [colare ale elevilor care au r`spuns la chestionare sunt evaluate, de ei în[i[i,ca foarte bune de 13,5% dintre copii, bune - de 46,3%, medii – de 30,5%, slabe – de 4,1% [i foarteslabe – de 1,0%, iar 4,9% au preferat s` nu r`spund`.

În ceea ce prive[te distribu]ia pe sexe, con[tiinciozitatea recunoscut` a fetelor se reflect`[i în rezultatele la înv`]`tur`, procentul celor care au rezultate bune sau foarte bune fiind cu 12% maimare decât cel al bìe]ilor.

Analiza dup` mediul de reziden]` nu indic` diferen]e semnificative, procentul elevilor curezultate bune [i foarte bune din mediul rural [i urban fiind aproximativ acela[i: 60%. O diferen]`de 3% se înregistreaz` la elevii din ora[e cu rezutate medii (31,5%, comparativ cu 28,3% la eleviicare domiciliaz` la sat), în schimb procentul elevilor cu rezultate foarte slabe din mediul rural estedublu (1,7%) comparativ cu elevii cu acela[i rezultat din mediul urban (0,8%).

Cei mai mul]i elevi care se apreciaz` ca având rezultate [colare bune [i foarte bune(83,4%) urmeaz` [colile speciale. Urmeaz` elevii de gimnaziu (64,8%), liceenii (57,3%) [i elevii[colilor de arte [i meserii.

Elevii cu rezultate medii reprezint` circa ¼ din totalul elevilor de gimnaziu care aur`spuns la chestionar [i peste 1/3 din cel al liceenilor (33,1%) [i al elevilor [colilor de arte [i meserii(37,2%).

Cei mai mul]i elevi cu rezultate slabe fac parte din categoria liceeniilor (5,4%), urma]i deelevii de gimnaziu (3,6%) [i cei ai [colilor de arte [i meserii (2,2%), iar cei mai mul]i elevi curezultate foarte slabe provin din [colile de arte [i meserii (2,2%), procentul fiind de circa 3 ori maimare decât al elevilor cu rezultate asem`n`toare din gimnaziu [i liceu 0,8%).

Rezultatele [colare Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AltaFoarte bune 18.5% 9.0% 10.0% 16.7%Bune 46.3% 48.3% 41.7% 66.7%Medii 26.9% 33.1% 37.2% 16.7%Slabe 3.6% 5.4% 2.2%Foarte slabe 0.8% 0.8% 2.2%Nu r`spund 3.9% 3.5% 6.7%

Rezultatele [colare Bìe]i Fete Rural UrbanFoarte bune 12.2% 14.5% 14.4% 13.4%

Bune 40.4% 50.9% 46.6% 46.1%

Mediocre 35.8% 27.0% 28.3% 31.5%

Slabe 5.4% 3.3% 3.2% 4.5%

Foarte slabe 1.3% 0.9% 1.7% 0.8%

Nu r`spund 4.9% 3.4% 5.9% 3.7%

Situa]ia economic` a familieiRezultate [colare

FB B M S FSBanii nu ajung nici pentru strictul necesar 1.0% 4.3% 4.2% 10.9% 12.5%Banii abia ajung de pe o zi pe alta 10.5% 7.1% 8.9% 20.3% 18.8%Reu[im s` ne descurc`m destul de bine 40.7% 44.8% 52.0% 40.6% 43.8%Trìm mult mai bine decât mul]i al]ii 36.8% 33.9% 26.8% 18.8% 6.3%Ne permitem s` avem tot ce ne dorim 8.6% 8.9% 6.2% 7.8% 18.8%Nu r`spund 2.4% 0.8% 1.9% 1.6% -

41

2.13 Folosirea surselor de venit de c`tre copii

Peste ½ din copii (55,6%) au afirmat c` folosesc în totalitate pentru consumul propriubanii din aloca]ie, 29,3% împart banii cu familia, iar în 11,5% din cazuri familia folose[te întotalitate suma de bani. Nu au r`spuns la întrebare 2,3% dintre elevii chestiona]i.

Dintre copiii care beneficiaz` de burs`, 11,5% îi folosesc în totalitate pentru consumulpropriu, 9,8% împart banii cu familia, iar în 3,4% din cazuri familia folose[te în totalitate sumaprovenit` din burs`. Nu au r`spuns la întrebare 6,0% dintre elevii chestiona]i.

Banii câ[tiga]i de copii pe cont propriu sunt folosi]i în totalitate pentru consumul propriude 38,4% dintre cei care realizeaz` astfel de venituri, 12,7% îi împart cu familia, iar în 2,3% dincazuri banii sunt folosi]i în totalitate de familie. Nu au r`spuns la întrebare 4,7% dintre eleviichestiona]i.

Bìe]ii folosesc în totalitate pentru consumul lor sursele de venit în procent mai maredecât fetele, astfel:

- aloca]ia: 58,0% dintre bìe]i, comparativ cu 54,3% dintre fete;- bursa de merit sau social`: 13,8% dintre bìe]i, comparativ cu 9,8% dintre fete;- banii câ[tiga]i pe cont propriu: 47,2% dintre bìe]i, comparativ cu 32,6% dintre fete.

Fetele împart cu familia, într-un procent mai mare decât bìe]ii, aloca]ia (30,9% dintrefete, comparativ cu 27,0% dintre bìe]i), în procent aproape egal banii din bursa de merit sau social`(9,6% dintre fete, comparativ cu 9,9% dintre bìe]i) [i într-un procent mai mic banii câ[tiga]i pe contpropriu (12,2% dintre fete, comparativ cu 13,4% dintre bìe]i). Aceea[i situa]ie se repet` [i încazurile în care familia folose[te în totalitate sursele de venit, astfel:

- 12% dintre familiile fetelor, comparativ cu 11% dintre familiile bìe]ilor folosescaloca]ia în totalitate;

- 2,8% dintre familiile fetelor, comparativ cu 4,3% dintre familiile bìe]ilor folosesc bursade merit sau social` în totalitate;

- 1,7% dintre familiile fetelor, comparativ cu 3,3% dintre familiile bìe]ilor folosesc întotalitate banii câ[tiga]i de copiii lor pe cont propriu.

Sursa de venit Total Bìe]i Fete Rural UrbanAloca]ia pentru copiiFolosesc banii în totalitate pentru consumul meu 55.6% 58.0% 54.3% 43.4% 60.0%

Folosesc banii par]ial, îi împart cu familia mea 29.3% 27.0% 30.9% 42.2% 24.8%

Familia mea folose[te în totalitate ace[ti bani 11.5% 11.0% 12.0% 10.5% 11.9%

Nu este cazul/nu am aceast` surs` de venit 1.3% 1.6% 1.1% 1.2% 1.3%

NR 2.3% 2.4% 1.7% 2.7% 1.9%

Burs` (de merit/social`)

Folosesc banii în totalitate pentru consumul meu 11.5% 13.8% 9.8% 14.4% 10.4%




NR 6.0% 8.9% 3.5% 4.9% 6.1%

Bani câ[tiga]i pe cont propriu

Folosesc banii în totalitate pentru consumul meu 38.4% 47.2% 32.6% 36.3% 39.4%




NR 4.7% 5.6% 3.4% 4.1% 4.5%

42

Peste ½ dintre elevii din mediul urban (60%) folosesc aloca]ia în totalitate pentruconsumul propriu, comparativ cu doar 43,4% dintre elevii care domiciliaz` la sate. De asemenea,elevii de la ora[e împart în procent mai mic (24,8%) banii din aloca]ie cu familia, comparativ cuelevii din mediul rural (42,2%).

Situa]ia se inverseaz` atât în cazul bursei de merit/social`, unde procentul elevilor dinmediul rural care folosesc în totalitate banii pentru consum propriu (14,4%) este mai mare decât alcelor din mediul urban (10,4%), cât [i în cazul banilor câ[tiga]i pe cont propriu (13,4% dintre eleviide la sat, comparativ cu 12,5% dintre elevii de la ora[).

Procentele sunt aproximativ egale în cazul familiilor care folosesc în totalitate baniiproveni]i din bursa social`/ merit a copiilor lor (circa 1,2%), iar în ceea ce prive[te banii câ[tiga]i pecont propriu de copii, 3,4% din familiile din mediul rural folosesc în totalitate aceste venituri, spredeosebire de 1,9% dintre familiile din mediul urban.

Elevii de liceu folosesc în procentul cel mai mare (72,9%) banii din aloca]ie pentruconsumul propriu, urma]i de elevii [colilor de arte [i meserii (48,9%) [i cei din gimnaziu (42,5%).Familia folose[te în totalitate ace[ti bani, în cel mai mare procent (16,2%) în cazul elevilor degimnaziu, urma]i de elevii [colilor de arte [i meserii (10,0%) [i de liceeni (6,6%).

Analiza \n func]ie de rezultatele [colare indic` faptul c` peste ½ dintre ale elevii curezultate foarte bune, bune, medii [i slabe folosesc banii din aloca]ie în totalitate pentru consumulpropriu, în timp ce în cazul elevilor cu rezultate foarte slabe procentul scade la 37,5%. Diferen]aeste [i mai mare în cazurile în care familia folose[te în totalitate ace[ti bani: 37,5% din totalulelevilor cu rezultate foarte slabe, comparativ cu 12,1% din totalul elevilor cu rezultate medii [i 8,6%din cel al elevilor cu rezultate foarte bune. Situa]ia este asem`n`toare [i în ceea ce prive[te folosireabanilor din bursele de merit/sociale sau ai celor câ[tiga]i pe cont propriu.

Aceste rezultate indic` o leg`tur` direct propor]ional` între situa]ia economic` precar` afamiliilor [i rezultatele [colare foarte slabe ale copiilor care provin din aceste familii.

Sursa de venit Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AlteAloca]ia pentru copiiFolosesc banii în totalitate pentru consumulmeu

55.6% 42.5% 72.9% 48.9% 33.3%



Nu este cazul/nu am aceast` surs` de venit 1.3% 1.1% 1.3% 2.2%

NR 2.3% 1.8% 1.6% 3.9%


Folosesc banii în totalitate pentru consumulmeu

11.5% 9.1% 12.7% 17.2% 16.7%

Folosesc banii par]ial, îi împart cu familia mea 9.8% 9.5% 6.6% 21.7%



NR 6.0% 3.8% 5.9% 11.7%



38.4% 34.1% 45.1% 34.4% 16.7%

Folosesc banii par]ial, îi împart cu familia mea 12.7% 9.9% 12.3% 24.4%

Familia mea folose[te în totalitate ace[ti bani 2.3% 3.1% 0.6% 5.0%


NR 4.7% 3.1% 4.0% 9.4% 33.3%

43

CAP 3. CONCLUZII {I PROPUNERI

De[i în ultimii ani s-a pus un accent mare pe informarea copiilor cu privire la drepturile pe carele au atât de c`tre cadrele didactice, în cursul orelor de dirigen]ie [i al celor de educa]ie civic`, cât [i deorganiza]iile neguvernamentale, care au desf`[urat campanii de informare în [coli, circa 15% dintre eleviiinclu[i în cercetare nu au reu[it s` enumere 3 drepturi, iar 6% nu au putut s` exprime în cuvinte nici m`carun drept. Situa]ia este de natur` s` ridice semne de întrebare cu privire la modalitatea în care s-a încercattransmiterea acestor cuno[tin]e, probabil mult prea teoretic`, bazat` pe no]iuni juridice care nu au fostre]inute de copii. De asemenea, se constat` o lips` mai mare de informa]ii privind drepturile copilului laelevii care domiciliaz` în mediul rural, unde campaniile sunt mai rare, în cazul în care nu lipsesc cudes`vâr[ire.

În ceea ce prive[te importan]a pe care copiii o acord` drepturilor pe care le au este de remarcatc` sunt men]ionate toate categoriile de drepturi, începând cu dreptul la educa]ie, dreptul la via]`, dreptulla exprimarea liber` a opiniilor, dreptul la familie, la timp liber, dreptul al nediscriminare [i la informare.

Majoritatea elevilor responden]i consider` c`, în prezent, 10 din cele 11 drepturi men]ionate închestionar (dreptul copiilor de a avea acces la educa]ie, dreptul de a locui al`turi de p`rin]i, dreptul lainformare, dreptul la timp liber [i recreare, dreptul copiilor de a nu fi victime ale traficului de copii, aleviolen]ei [i abuzului fizic, dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal, dreptul copiilor de a seexprima în mod liber, de a avea o opinie [i dreptul de a nu fi obliga]i s` munceasc` în activit`]i care nuau leg`tur` cu [coala) sunt respectate în mare [i foarte mare m`sur`.

Sursa de venit TotalRezultate [colare

F.B B. M. S. F.S.

Aloca]ia pentru copii


55.6% 55.0% 55.4% 58.8% 56.3% 37.5%

Folosesc banii par]ial, îi împart cu familiamea

29.3% 34.0% 30.3% 26.3% 28.1% 25.0%

Familia mea folose[te în totalitate ace[ti bani 11.5% 8.6% 11.7% 12.1% 15.6% 37.5%

Nu este cazul/nu am aceast` surs` de venit 1.3% 1.4% 1.1% 1.9%

NR 2.3% 1.0% 1.4% 0.8%



11.5% 15.8% 11.5% 10.0% 6.3% 18.8%


9.8% 10.0% 9.4% 9.1% 3.1% 6.3%


Nu este cazul/nu am aceast` surs` de venit 69.4% 68.4% 71.2% 71.5% 78.1% 62.5%

NR 6.0% 1.9% 5.0% 6.4% 4.7% 6.3%



38.4% 43.1% 37.2% 38.6% 54.7% 18.8%


12.7% 10.5% 13.4% 13.6% 6.3% 12.5%


Nu este cazul/nu am aceast` surs` de venit 41.9% 42.6% 43.3% 42.3% 37.5% 43.8%

NR 4.7% 1.4% 4.5% 3.6%

44

Excep]ie face dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s` le reprezinte interesele, care aîntrunit doar un procent de 43% în ceea ce prive[te respectarea lui în m`sur` mare sau foarte mare.

Analiza respect`rii unor drepturi în func]ie de sexul responden]ilor arat` c` fetele semnaleaz`,în propor]ie mult mai mare decât bìe]ii (40,60% comparativ cu 30,00%) c` dreptul copiilor de a fi trata]iîn mod egal [i dreptul de a se exprima liber este respectat în mic` m`sur`. De asemenea, atrage aten]iafaptul c` 20,7% dintre elevii din mediul rural consider` c` dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii cares` le reprezinte interesele nu este respectat deloc, iar 15,9% cred c` nu le este respectat dreptul de a nu fiobliga]i s` munceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala.

Un semnal de alarm` este tras de c`tre elevii care se autoapreciaz` ca având rezultate slabe laînv`]`tur` [i care apreciaz`, în majoritate, c` sunt respectate în mic` m`sur` sau deloc urm`toareledrepturi: dreptul lor de a se exprima liber este ( 65,7%), dreptul copiilor de a nu fi obliga]i s` munceasc`în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala (66,6%), dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal(62,5%) [i dreptul copiilor de a nu fi victime ale violen]ei (53,1%).

În leg`tur` cu dreptul la nediscriminare, de[i este men]ionat ca un drept important [i care esteevaluat ca fiind respectat în foarte mare [i mare m`sur` de c`tre majoritatea responden]ilor (56%),rezultatele cercet`rii indic` faptul c` mai pu]in de ½ dintre elevi ar fi de acord s` aib` un coleg de banc`cu nevoi speciale (o excep]ie se înregistreaz` în ceea ce prive[te copiii care provin de la o cas` de copii[i care ar fi accepta]i de 68,9% dintre cei care au r`spuns chestionarului ca [i colegi de banc`).

Analiza pe sexe indic` un grad mai mare de toleran]` din partea fetelor, comparativ cu bìe]iiîn acceptarea unui coleg de banc` cu nevoi speciale, iar analiza dup` mediul de provenien]` al elevilor,un grad mai mare de toleran]` al copiilor din mediul rural fa]` de copiii romi, cei cu handicap mental u[or[i cei care provin de la o cas` de copii. În schimb, copiii de la sate sunt mai reticen]i decât cei de la ora[în privin]a colegilor cu handicap fizic [i al celor infecta]i cu HIV/SIDA.

Din punct de vedere al [colii urmate, cei mai dispu[i în acceptarea unui coleg de banc` cunevoi speciale sunt liceenii, urma]i de elevii din gimnaziu [i cei ai [colilor de arte [i meserii. În privin]arezultatelor [colare, datele arat` c` mai pu]in de ½ din elevii care au rezultate foarte bune ar fi de acords` aib` un coleg de banc` care are nevoi speciale, fiind devansa]i cu peste 10% de elevii cu rezultate slabe.Explica]ia ar putea fi un grad mai mare de egoism din partea elevilor buni care, din dorin]a de a se men]inela standardul câ[tigat, nu ar accepta o situa]ie care ar putea s` le distrag` aten]ia [i concentrarea înasimilarea cuno[tin]elor predate în timpul orelor.

În acceptarea unui coleg de clas` cu nevoi speciale situa]ia este aceea[i în ceea ce prive[teprocentul mai ridicat de acceptare în rândul fetelor [i al elevilor de liceu. În schimb, are loc o inversare aprocentelor între elevii cu rezultate foarte bune [i cei cu rezultate slabe în acceptarea unui astfel de coleg.

Conform opiniei elevilor chestiona]i, p`rin]ii lor sunt mai reticen]i decât ei în acceptarea unuicoleg de banc` cu nevoi speciale, în medie cu 10%. Cea mai mare împotrivire se constat` în ceea ceprive[te copiii infecta]i cu HIV/SIDA, mai pu]in de 1/4 dintre p`rin]ii elevilor care au completatchestionarul fiind dispu[i s` accepte ca fiul/fiica lor s` aib` un astfel de coleg de banc`. De altfel, doar osingur` categorie de copii- cei proveni]i de la o cas` de copii – întrune[te mai mult de ½ din acordulp`rin]ilor de a sta în banc` cu copiii lor.

Numai 1/3 dintre elevii inclu[i în cercetare [i care au colegi de clas` cu nevoi specialeapreciaz` c` ace[tia se bucur` de acela[i tratament din partea celorlal]i colegi de clas`. Cei mai expu[iunui tratament discriminator de c`tre colegi sunt copiii cu handicap mental, urma]i de cei cu handicapfizic, copiii romi, cei infecat]i cu HIV/SIDA [i cei care provin de la o cas` de copii. În mod corelativ, 20%dintre elevii [colilor speciale au afirmat c` ceilal]i colegi de clas` se poart` mai rù cu elevii din categoriilemen]ionate, fapt constatat din experien]a proprie.

Se me]in stereotipurile de gen în ceea ce prive[te rolul reprezentantelor sexului feminin înrealizarea activit`]ilor gospod`re[ti, procentul fetelor care desf`[oar` zilnic diverse treburi fiind dublu fa]`de cel al bìe]ilor. De asemenea, trebuie remarcat` neimplicarea unui procent mare de elevi (bìe]i [i fete)în activit`]ile gospod`re[ti din familie, cu repercusiuni asupra form`rii unor deprinderi [i responsabilit`]icare ar trebui s` îi ajute în viitor, atunci când vor avea propria familie, la rezolvarea problemelor zilnice.

45

Fetele, elevii care au domiciliul în mediul rural [i elevii [colilor de arte [i meserii suntcategoriile de copii cele mai des implicate în desf`[urarea de activit`]i gospod`re[ti care nu au leg`tur`cu [coala.

În ceea ce prive[te informarea copiilor despre subiectele enumerate, rezult` c` majoritateaelevilor care au completat chestionarul (peste 50%) au discutat la [coal` despre prevenirea consumuluide droguri, protec]ia mediului, educa]ia sexual`, abuzul fizic asupra unui copil, men]inerea s`n`t`]iipsihice [i traficul de copii. Subiectele mai pu]in abordate au fost, conform rezultatelor, abuzul sexualasupra unui copil, munca for]at` în rândul copiilor [i folosirea copiilor pentru producerea materialelorpornografice.

Fetele sunt interesate în cel mai mare procent de subiectul traficului de copii, iar bìe]ii deprevenirea consumului de droguri. În ceea ce prive[te bìe]ii, este de men]ionat [i intersul sc`zut fa]` detoate subiectele men]ionate, aproape ½ dintre ei afirmând c` sunt interesa]i în mic` m`sur` sau deloc înaflarea mai multor informa]ii.

Elevii din mediul rural doresc în schimb mai multe informa]ii referitoare la protec]iamediului, la fel ca [i elevii care urmeaz` cursuri gimnaziale [i cei din [colile speciale. Elevii [colilor dearte [i meserii sunt interesa]i, în cel mai mare procent, de men]inerea s`n`t`]ii mentale, acest subiectfiind [i primul în ordinea preferin]elor elevilor cu rezultate la înv`]`tur` slabe sau foarte slabe. Subiecteledespre care doresc mai multe informa]ii elevii cu rezultate bune [i foarte bune sunt prevenireaconsumului de droguri [i protec]ia mediului. Ceea ce este comun tuturor categoriilor de elevi care au fostinclu[i în cercetare, indiferent de sex, mediu de reziden]`, tipul [colii urmate sau rezultatele la înv`]`turèste interesul sc`zut fa]` de subiectele referitoare la exploatarea muncii copilului, folosirea copiilorpentru producerea materialelor pornografice [i abuz sexual asupra unui copil, de[i copiii care cer[esc [icei care sunt trafica]i pentru prostitu]ie sunt subiecte aproape zilnice ale presei scise [i vizuale. Deasememea, cel pu]in elevii din marile ora[e iau contact zilnic cu al]i copii de vârsta lor care, în modevident, sunt supu[i unei forme de exploatare, fie c` spal` parbrize, fie c` apeleaz` la mila c`l`torilor dinmijloacele de transport. Lipsa de interes în ob]inerea de informa]ii despre aceste subiecte la ordinea zileise manifest` [i în lipsa de reac]ie la întâlnirea cazurilor concrete.

De[i cei mai mul]i elevi au afirmat c` au discutat la [coal`, în special cu profesorii dirigin]idespre drepturile copilului [i formele de abuz asupra acestora, 43,6% nu ar [ti cui anume s` se adresezeîn cazul \n care le-ar fi înc`lcat un drept. Bìe]ii sunt mai pu]in informa]i decât fetele, cu circa 8%, la felca [i elevii din mediul rural, comparativ cu cei din mediul urban (diferen]a este mai mare, de 12%) [i ceicu rezultate slabe la înv`]`tur`, comparativ cu cei care au rezultate foarte bune.

Consiliul Elevilor, ca principala form` de reprezentare a elevilor la deciziile cu privire laeduca]ie realizat` în [coal` nu este cunoscut de c`tre to]i elevii, aproximativ 35% dintre elevi declarândc` nu [tiu ca un astfel de organism s` existe în [coala lor. Datele ob]inute prin ancheta de fa]` atragaten]ia asupra riscului ca aceste consilii ale elevilor s` fie accesibile doar unei categorii favorizate deelevi, în timp ce altele s` fie mai pu]in reprezentate. Fetele par a fi într-o m`sur` mai mare informatedespre existen]a consiliului elevilor, în raport cu bìe]ii, diferen]a atingând aproximativ 8 p.p. în favoareafetelor. În func]ie de rezultatele [colare ale elevilor, se observ` c` nivelul de informare al elevilor cuprivire la existen]a unui consiliu al elevilor în [coal` scade pe m`sur` ce rezultatele [colare sunt maislabe. Aceea[i tendin]` se remarc` în raport cu nivelul de educa]ie în care sunt înrola]i elevii. Astfel, cucât elevii se afl` la un nivel de educa]ie mai ridicat, cu atât [ansele ca ace[tia s` fie informa]i cu privirela existen]a consiliului elevilor cresc.

Datele cercet`rii arat` c` la nivelul întregului lot investigat, doar 30,6% dintre elevi auîncredere în Consiliul Elevilor ca structur` de reprezentare a intereselor lor (în mare sau în foarte marem`sur`). O pondere asem`n`toare de 31,5% dintre elevi se declar` în suficient` m`sur` în favoareacredit`rii Consiliului elevilor pentru a le reprezenta interesele, îns` mai mult de 36% dintre elevii careau completat chestionarul sunt de p`rere c` o astfel de structur` nu ar putea influen]a deciziile [colii,decât poate într-o foarte mic` m`sur`. Este de remarcat tendin]a de sc`dere a nivelului de încredere înConsiliul Elevilor pe m`sur` ce rezultatele [colare ale elevilor investiga]i scad în performan]`. Aceast`

46

tendin]` pare s` confirme faptul c` elevii cu rezultate mai slabe la înv`]`tur` fie nu sunt informa]i, fie nusunt consulta]i cu privire la deciziile care se iau în [coal`, de[i o [coal` mai bun` ar însemna implicit [iun sprijin adecvat în favoarea celor mai pu]in performan]i elevi la un moment dat.

Alte organiza]ii de reprezentare a tinerilor sunt mai pu]in cunoscute în rândul elevilor care nuau fost direct implica]i, iar multe dintre ele au avut o durat` scurt` de func]ionare. Datele cercet`rii auar`tat c` cel mai cunoscut forum în rândul elevilor este Consiliul Local al Tinerilor, peste 15% dintrecei investiga]i men]ionând c` acesta func]ioneaz` în localitatea de re[edin]`, atât în mediul urban(15,9%), cât [i în mediul rural (10,7%). Celelalte tipuri de forumuri men]ionate abia dac` ating unmaxim de 6% ca nivel de informare în rândul tinerilor investiga]i.

Num`rul de centre de consiliere este înc` insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor tinerilor.Astfel, doar 53,3% dintre elevii investiga]i declar` c` în [coala lor exist` un consilier [colar, în timp ce35% nu cunosc sau nu au auzit despre existen]a consilierului. Se remarc`, de asemenea, discrepan]esemnificative pe medii de reziden]`, ecartul înregistrat în defavoarea mediului rural fiind de aproape 10p.p. Mai mult, dintre elevii care au men]ionat prezen]a consilierului în [coal`, aproape 75% nu au apelatniciodat` la serviciile de consiliere [colar`. În aceste condi]ii, cei care influen]eaz` în cea mai marem`sur` deciziile de viitor ale tinerilor sunt p`rin]ii (57,7%), urma]i de dirigin]i (24,3%) sau de profesoriide la disciplinele preferate (18,6%). Sfaturile prietenilor [i colegilor sunt de asemenea foarte importantepentru aproape 20% dintre elevii cuprin[i în anchet`, în timp ce doar 5,6% au fost îndruma]i de unconsilier [colar.

Referitor la exprimarea liber` a opiniei, peste 1/2 dintre elevi consider` c` au ocazia s` seexprime în suficient`, mare sau foarte mare m`sur`, în cadrul orelor de dirigen]ie, cu privire la subiectelede interes pentru procesul de înv`]`mânt. Trebuie îns` remarcat faptul c` circa 1/4 dintre responden]i auapreciat c` î[i pot exprima opinia în mic` m`sur` sau deloc cu privire la alegerea manualelor [iamenajarea spa]iului [colii.

În ceea ce prive[te m`sura în care elevii sunt încuraja]i de c`tre profesori s` î[i exprimepropriile gânduri, sentimente, opinii în leg`tur` cu anumite teme, aproximativ 1/3 dintre responden]iapreciaz` c` acest lucru se întâmpl` în mic` m`sur` sau deloc. Procentul cre[te îns` la peste ½ în cazulelevilor cu rezultate slabe [i foarte slabe, ceea ce eviden]iaz` din nou lipsa de interes a profesorilor fa]`de acei elevi care nu au rezultate bune la înv`]`tur`.

Se observ` unele diferen]e de percep]ie asupra [colii ca mediu de dezvoltare a intereselorelevilor, atât pe mediul de reziden]`, cât [i pe sexe. Astfel, mai critici în aceast` privin]` sunt elevii dinmediul urban, care într-o propor]ie de 26,1% sunt mai degrab` nemul]umi]i de aceste valen]e ale [colii,fa]` de cei mediul rural, unde doar 10,7% dintre copiii se situeaz` pe aceea[i pozi]ie.

Conform opiniilor tinerilor cuprin[i în anchet`, disciplinele op]ionale prev`zute în programa[colar` nu respect` întotdeauna interesele specifice ale elevilor. Doar 36,1% dintre elevii investiga]iconsider` c` disciplinele op]ionale oferite în [coal` corespund intereselor lor. Dac` rezultatele ancheteiîn aceast` privin]` nu variaz` semnificativ în raport cu mediul de reziden]` al elevilor, se constat` îns` otendin]` de sc`dere a nivelului de mul]umire cu cât elevii înregistreaz` rezultate [colare mai slabe laînv`]`tur`. În ultim` instan]`, disciplinele op]ionale ar trebui s` pun` în valoarea poten]ialul [iaptitudinile elevilor pentru anumite domenii care îi intereseaz` cu adev`rat. Se pare îns` c` în [colilenoastre, elevii cu rezultate mai slabe la înv`]`tur` fie nu sunt asista]i s` î[i descopere acest poten]ial, fieop]iunile lor nu sunt luate în serios la nivelul deciziei [colii.

De[i cei mai mul]i dintre tinerii cuprin[i în anchet` au încredere c` [coala îi preg`te[te pentruviitor, datele de cercetare eviden]iaz` discrepan]e semnificative între elevi, atât în raport cu mediul dereziden]`, cât [i pe sexe. Astfel, elevii din mediul rural sunt mai încrez`tori în utilitatea [colii decât ceidin urban, în timp ce fetele sunt mai optimiste decât bìe]ii. În concluzie, cei mai sceptici cu privire lautilitatea celor înv`]ate la [coal` par a fi bìe]ii din mediul urban. {i în acest caz nivelul de informare cuprivire la solicit`rile unei vie]i independente, precum [i diferen]ele între a[tept`rile sociale în raport cuviitorul tinerilor fete sau bìe]i, reziden]i în mediul rural sau urban pot fi factori care influen]eaz` acestediscrepan]e de percep]ie privind utilitatea înv`]`rii în [coal`.

47

Cea mai mare parte a tinerilor cuprin[i în cercetare declar` c` programul [colar nu le ofer`timpul liber pe care [i l-ar dori. Doar 19,8% dintre elevii investiga]i consider` c` au timp liber în maresau în foarte m`sur`, ponderea acestora variind u[or în func]ie de mediul de reziden]`, gen, rezultate[colare sau nivelul de înv`]`mânt pe care îl urmeaz` în prezent.

O zi obi[nuit` din via]a unui elev cuprinde, în medie, 6 ore de [coal`, 2 ore de lec]ii, câtevaminute de lectur` [i mai multe ore de privit la televizor, petrecut cu prietenii sau la calculator. Dinp`cate, nu exist` alte alternative viabile pentru petrecerea timpului liber: 65,9% dintre elevii cuprin[i încercetare au afirmat c` nu sunt angrena]i în nici un fel de activit`]i extra[colare care necesit` un programregulat (cluburi, cercuri etc.), ¼ nu practic` nici un sport în afara programului [colar, iar activit`]i devoluntariat desf`[oar` mai pu]in de ¼ dintre responden]i.

Majoritatea copiilor sunt în grija ambilor p`rin]i, dar este de remarcat faptul c` procentulmamelor care au plecat s` lucreze în str`in`tate (6,2%) este mai mare decât cel al ta]ilor afla]i în aceea[isitua]ie (5,4%). De asemenea, este de men]ionat num`rul mai mare de p`rin]i divor]a]i din mediul urban(13,45), comparativ cu cei din mediul rural (10,0%), precum [i num`rul mai mare de copiii în familiilecare locuiesc la sate.

Situa]ia economic` a copiilor, din punctul lor de vedere este precar` pentru 13,1%, careapreciaz` c` banii nu ajung nici pentru strictul necesar sau abia ajung de pe o zi pe alte, iar circa ½ sesitueaz` la un nivel mediu de bun`stare. Evalu`rile cele mai pesimiste sunt f`cute de elevii din mediulrural, de cei care urmeaz` cursurile [colilor de arte [i meserii [i de elevii cu rezultate foarte slabe, faptce indic` o leg`tur` direct` între situa]ia economic` [i performan]ele [colare. De altfel, aceste categoriisunt [i cele care folosesc în procentele cele mai mici banii din aloca]ie pentru consumul propriu.

PROPUNERI

- Continuarea [i diversificarea campaniilor de informare a elevilor cu privire la drepturile pe care leau; orientarea cu prec`dere c`tre mediul rural [i [colile de arte [i meserii; abordarea unor metodeatractive [i interactive, adaptate nivelului de în]elegere [i preocup`rilor categoriilor vizate.

- Încurajarea de c`tre profesori a elevilor cu reultate slabe [i foarte slabe în a-[i exprima propriileopinii, inclusiv privind modul de predare al profesorilor.

- Sprijinirea form`rii [i func]ion`rii eficiente a organiza]iilor care reprezint` interesele elevilor.- Derularea unor campanii [i organizarea de activit`]i care s` duc` la cre[terea toleran]ei elevilor

din mediul rural cu privire la copiii cu handicap fizic [i cei infecta]i cu HIV/SIDA [i a elevilordin mediul urban cu privire la colegii romi.

- Includerea p`rin]ilor în campanii de informare care vizeaz` cre[terea toleran]ei fa]` de copiii cunevoi speciale.

- Orientarea campaniilor de informare în func]ie de interesul manifestat de diferitele categorii deelevi:

protec]ia mediului pentru elevii din mediul rural;men]inerea s`n`t`]ii mentale pentru elevii [colilor de arte [i meserii.

- Sensibilizarea elevilor cu privire la problemele legate de traficul de copii, folosirea copiilorpentru producerea de materiale pornografice [i exploatarea muncii copilului. În acest sens, pot ficoopta]i în activit`]ile preconizate copii care au fost sau sunt victime ale unor astfel de abuzuri.

- Desf`[urarea unor campanii sus]inute de informare a copiilor cu privire la institu]iile la care potapela în cazul înc`lc`rii unor drepturi, desf`[urate atât de organiza]iile neguvernamentale, cât [ide institu]iile în cauz`, în special Avocatul Poporului [i Consiliul N]ional pentru CombatereaDiscrimin`rii.

- Crearea de alternative pentru petrecerea timpului liber al elevilor, atragerea lor în activit`]iculturale [i sportive organizate în cadrul [colilor [i comunit`]ilor.

- Organizarea de campanii mai intense pentru atragerea elevilor în activit`]i de voluntariat.

48

Anex` Reprezentarea distribu]iei r`spunsurilor la întreb`ri

1. În ce m`sur` urm`toarele categorii de drepturi ale copiilor sunt respectate în momentulde fa]` la tine în localitate?

Tabelul nr.1 A Distribu]ia în func]ie de sex [i mediul de reziden]`

Total B`ie]i Fete Urban Rural

Dreptul tuturor copiilor de a fi trata]i în mod egal

În foarte mare m`sur` 22.4 26.4% 19.7% 20.4% 27.8%

În mare m`sur` 33.6 33.7% 33.8% 33.4% 33.9%

În mic` m`sur` 36.1 30.0% 40.6% 38.1% 31.7%

Deloc 5.6 7.3% 4.5% 6.0% 4.9%

Nu r`spund 2.3 2.5% 1.3% 2.1% 1.7%Dreptul copiilor de a se exprima liber, de a avea oopinieÎn foarte mare m`sur` 19.8 21.3% 18.8% 19.2% 21.2%

În mare m`sur` 34.0 34.2% 34.1% 33.5% 35.1%

În mic` m`sur` 37.7 34.2% 40.4% 38.9% 35.4%

Deloc 6.0 7.2% 5.2% 6.1% 5.9%

Nu r`spund 2.6 3.2% 1.4% 2.3% 2.4%Dreptul copiilor de a-[i forma organiza]ii care s`le reprezinte intereseleÎn foarte mare m`sur` 14.5 15.4% 13.9% 14.8% 13.7%

În mare m`sur` 28.5 27.3% 29.4% 28.8% 28.0%

În mic` m`sur` 36.6 32.8% 39.5% 37.5% 34.1%

Deloc 17.2 20.5% 15.0% 16.0% 20.7%

Nu r`spund 3.3 4.0% 2.2% 2.9% 3.4%Dreptul copiilor de nu fi obliga]i s` munceasc`în activit`]i care nu au leg`tur` cu [coal`În foarte mare m`sur` 22.9 24.8% 21.7% 22.0% 25.1%

În mare m`sur` 29.4 27.3% 31.1% 31.2% 24.6%

În mic` m`sur` 30.9 29.3% 32.3% 30.9% 31.5%

Deloc 14.2 15.9% 13.1% 13.7% 15.9%

Nu r`spund 2.7 2.7% 1.9% 2.2% 2.9%Dreptul copiilor de a nu fi victime ale abuzuluisexualÎn foarte mare m`sur` 32.7 34.0% 32.0% 29.8% 40.5%

În mare m`sur` 27.5 24.3% 29.8% 29.7% 21.5%

În mic` m`sur` 21.4 19.6% 22.9% 24.5% 13.7%

Deloc 15.3 18.6% 13.2% 13.3% 21.2%

Nu r`spund 3.0 3.5% 2.0% 2.7% 3.2%Dreptul copiilor de a nu fi victime ale traficului decopiiÎn foarte mare m`sur` 33.5 35.1% 32.6% 31.3% 39.8%

În mare m`sur` 26.5 23.2% 29.0% 27.7% 23.2%

În mic` m`sur` 22.4 21.0% 23.6% 25.2% 15.4%

Deloc 14.4 17.0% 12.7% 12.8% 18.8%

Nu r`spund 3.2 3.7% 2.2% 3.0% 2.9%

49

Total B`ie]i Fete Urban RuralDreptul copiilor de a nu fi victime ale violen]ei,abuzului fizicÎn foarte mare m`sur` 29.4 30.5% 28.9% 26.4% 38.3%

În mare m`sur` 29.2 27.5% 30.5% 29.5% 27.8%

În mic` m`sur` 26.4 25.6% 27.2% 30.0% 17.3%

Deloc 12.0 13.7% 10.9% 11.4% 13.7%

Nu r`spund 3.0 2.7% 2.5% 2.8% 2.9%

Dreptul copiilor de a locui al`turi de p`rin]ii lor


În mare m`sur` 33.9 32.6% 35.0% 37.0% 25.6%

În mica m`sur` 10.8 10.8% 10.9% 11.4% 9.5%

Deloc 2.7 4.1% 1.8% 3.0% 1.7%

Nu r`spund 3.0 3.5% 1.9% 2.5% 3.4%

Dreptul copiilor la informare


În mare m`sur` 37.5 35.3% 39.4% 38.6% 35.1%

În mic` m`sur` 15.0 14.3% 15.6% 15.8% 13.4%

Deloc 2.5 3.7% 1.7% 2.7% 1.7%

Nu r`spund 3.3 4.0% 2.1% 3.1% 2.9%

Dreptul copiilor de a avea acces la educa]ie


În mare m`sur` 35.0 32.9% 36.7% 37.2% 29.0%

În mic` m`sur` 9.0 8.3% 9.6% 9.2% 8.8%

Deloc 1.9 3.0% 1.1% 2.1% 1.0%

Nu r`spund 3.4 3.5% 2.5% 3.1% 3.2%

Dreptul copiilor la timp liber [i recreare


În mare m`sur` 38.2 36.2% 39.9% 39.2% 36.6%

În mic` m`sur` 16.3 15.7% 16.9% 17.7% 12.4%

Deloc 3.6 4.6% 3.0% 4.0% 2.4%

Nu r`spund 2.5 3.0% 1.8% 2.2% 3.2%

50

Tabelul nr.1 B Distribu]ia în func]ie de [coala urmat`

Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AltaDreptul tuturor copiilor de a fi trata]i \nmod egalÎn foarte mare m`sur` 22.4 26.3% 13.1% 40.0% 16.7%

În mare m`sur` 33.6 34.8% 35.0% 25.0% 33.3%

În mic` m`sur` 36.1 31.5% 45.3% 25.0% 16.7%

Deloc 5.6 5.7% 4.7% 7.2% 33.3%

Nu r`spund 2.3 1.7% 1.9% 2.8% -Dreptul copiilor de a se exprima liber, de aavea o opinieÎn foarte mare m`sur` 19.8 23.1% 13.8% 28.9%

În mare m`sur` 34.0 35.7% 33.7% 30.0% 33.3%

În mic` m`sur` 37.7 34.7% 43.2% 31.1% 50.0%

Deloc 6.0 5.3% 6.8% 5.6% -

Nu r`spund 2.6 1.3% 2.5% 4.4% 16.7%Dreptul copiilor de a-[i forma organiza]iicare s` le reprezinte intereseleÎn foarte mare m`sur` 14.5 15.8% 9.7% 26.1% 33.3%

În mare m`sur` 28.5 29.2% 28.8% 26.7% -

În mica m`sur` 36.6 35.7% 41.3% 25.6% 16.7%

Deloc 17.2 17.5% 16.6% 17.8% 16.7%

Nu r`spund 3.3 1.8% 3.6% 3.9% 33.3%Dreptul copiilor de nu fi obligati s` mun-ceasc` în activit`]i care nu au leg`tur` cu[coalaÎn foarte mare m`sur` 22.9 26.7% 16.9% 28.9% 33.3%

În mare m`sur` 29.4 27.8% 33.4% 23.9% -

În mic` m`sur` 30.9 29.2% 34.2% 27.8% 16.7%

Deloc 14.2 14.7% 13.3% 13.9% 50.0%

Nu r`spund 2.7 1.5% 2.2% 5.6% -Dreptul copiilor de a nu fi victime aleabuzului sexualÎn foarte mare m`sur` 32.7 37.5% 26.1% 38.9% 16.7%

În mare m`sur` 27.5 22.9% 34.3% 22.2% 33.3%

În mica m`sur` 21.4 17.9% 26.9% 17.8% -

Deloc 15.3 19.4% 10.6% 15.0% 33.3%

Nu r`spund 3.0 2.2% 2.1% 6.1% 16.7%Dreptul copiilor de a nu fi victime ale trafi-cului de copiiÎn foarte mare m`sur` 33.5 36.6% 28.8% 39.4% 16.7%

În mare m`sur` 26.5 24.3% 31.5% 18.3% 16.7%

În mic` m`sur` 22.4 19.0% 27.4% 20.0% --

Deloc 14.4 17.6% 9.8% 16.7% 50.0%

Nu r`spund 3.2 2.4% 2.5% 5.6% 16.7%Dreptul copiilor de a nu fi victime aleviolen]ei, abuzului fizicÎn foarte mare m`sur` 29.4 34.5% 22.2% 35.6% 16.7%

În mare m`sur` 29.2 27.6% 33.1% 22.8% 33.3%

În mic` m`sur` 26.4 22.0% 32.8% 23.9% -

Deloc 12.0 13.6% 9.7% 13.3% 33.3%

Nu r`spund 3.0 2.4% 2.4% 4.4% 16.7%

51

Tabelul nr. 1 C Distribu]ia în func]ie de rezultatele [colareTotal Foarte bune Bune Mediocre Slabe Foarte slabe

Dreptul tuturor copiilor de a fi trata]iîn mod egal|n foarte mare m`sur` 22.4 32.5% 22.6% 18.3% 10.9% 25.0%

În mare m`sur` 33.6 34.9% 36.9% 30.8% 26.6% 18.8%

În mic` m`sur` 36.1 25.4% 35.2% 43.7% 45.3% 37.5%

Deloc 5.6 5.7% 4.1% 6.4% 17.2% 18.8%

Nu r`spund 2.3 1.4% 1.3% 0.8% - -Dreptul copiilor de a se exprimaliber, de a avea o opinieÎn foarte mare m`sur` 19.8 28.7% 18.9% 18.0% 12.5% 18.8%

În mare m`sur` 34.0 38.8% 38.4% 28.7% 21.9% 25.0%

În mic` m`sur` 37.7 28.7% 35.8% 46.9% 39.1% 25.0%

Deloc 6.0 3.3% 5.3% 5.1% 26.6% 25.0%

Nu r`spund 2.6 0.5% 1.7% 1.3% - 6.3%

Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AltaDreptul copiilor de a locui al`turi dep`rin]ii lorÎn foarte mare m`sur` 49.6 56.4% 42.4% 48.9% 83.3%

În mare m`sur` 33.9 29.9% 40.2% 29.4% -

În mic` m`sur` 10.8 9.7% 11.6% 12.8% 16.7%

Deloc 2.7 2.0% 3.5% 3.3% -

Nu r`spund 3.0 2.1% 2.4% 5.6% -

Dreptul copiilor la informare


În mare m`sur` 37.5 37.5% 40.3% 30.6% 16.7%

În mica m`sur` 15.0 12.2% 17.4% 18.9% 16.7%

Deloc 2.5 1.5% 3.0% 3.9% -

Nu r`spund 3.3 2.5% 2.7% 5.6% -Dreptul copiilor de a avea acces laeduca]ieÎn foarte mare m`sur` 50.8 56.8% 44.6% 51.1% 50.0%

În mare m`sur` 35.0 32.2% 40.5% 28.9% -

În mica m`sur` 9.0 7.4% 9.7% 12.2% 33.3%

Deloc 1.9 1.0% 2.5% 2.8% -

Nu r`spund 3.4 2.7% 2.7% 5.0% 16.7%

Dreptul copiilor la timp liber [i recreare


În mare m`sur` 38.2 37.8% 41.8% 31.1% -

În mica m`sur` 16.3 12.6% 20.3% 16.1% 33.3%

Deloc 3.6 2.8% 4.3% 5.0% -

Nu r`spund 2.5 1.8% 2.2% 4.4% 16.7%

52

Total Foarte bune Bune Mediocre Slabe Foarte slabeDreptul copiilor de a-[i forma orga-niza]ii care s` le reprezinteintereseleÎn foarte mare m`sur` 14.5 23.9% 13.0% 14.2% 4.7% 31.3%În mare m`sur` 28.5 29.7% 29.9% 25.3% 26.6% 6.3%În mic` m`sur` 36.6 28.2% 39.2% 39.9% 37.5% 18.8%Deloc 17.2 16.7% 15.4% 18.0% 31.3% 43.8%Nu r`spund 3.3 1.4% 2.5% 2.5% - -Dreptul copiilor de nu fi obliga]i s`munceasc` în activit`]i care nu auleg`tur` cu [coalaÎn foarte mare m`sur` 22.9 34.4% 21.2% 22.5% 6.3% 18.8%În mare m`sur` 29.4 23.9% 33.9% 27.0% 26.6% 37.5%În mic` m`sur` 30.9 23.9% 30.7% 35.0% 40.6% 12.5%Deloc 14.2 17.2% 12.0% 14.2% 26.6% 31.3%Nu r`spund 2.7 0.5% 2.1% 1.3% - -Dreptul copiilor de a nu fi victimeale abuzului sexualÎn foarte mare m`sur` 32.7 37.8% 34.6% 29.7% 18.8% 43.8%În mare m`sur` 27.5 28.2% 29.1% 26.8% 26.6% 18.8%În mic` m`sur` 21.4 16.3% 21.8% 24.0% 25.0% 6.3%Deloc 15.3 16.7% 12.6% 17.6% 28.1% 31.3%Nu r`spund 3.0 1.0% 2.0% 1.9% 1.6% -Dreptul copiilor de a nu fi victimeale traficului de copiiÎn foarte mare m`sur` 33.5 35.4% 36.0% 31.6% 20.3% 50.0%În mare m`sur` 26.5 26.3% 28.4% 24.6% 31.3% 18.8%În mic` m`sur` 22.4 18.7% 21.6% 25.7% 25.0% 6.3%Deloc 14.4 17.2% 11.9% 15.9% 21.9% 25.0%Nu r`spund 3.2 2.4% 2.1% 2.1% 1.6% -Dreptul copiilor de a nu fi victimeale violen]ei, abuzului fizicÎn foarte mare m`sur` 29.4 34.4% 30.6% 27.4% 18.8% 43.8%În mare m`sur` 29.2 26.8% 30.6% 29.3% 28.1% 12.5%În mica m`sur` 26.4 22.0% 26.4% 29.5% 35.9% 12.5%Deloc 12.0 15.8% 9.8% 12.3% 17.2% 31.3%Nu r`spund 3.0 1.0% 2.7% 1.5% - -Dreptul copiilor de a locui al`turi dep`rin]ii lorÎn foarte mare m`sur` 49.6 55.5% 51.8% 48.6% 35.9% 43.8%În mare m`sur` 33.9 30.1% 35.5% 34.2% 37.5% 25.0%În mica m`sur` 10.8 10.5% 7.7% 14.0% 17.2% 18.8%Deloc 2.7 2.4% 2.5% 1.9% 9.4% 12.5%

Nu r`spund 3.0 1.4% 2.5% 1.3% -

Dreptul copiilor la informareÎn foarte mare m`sur` 41.7 50.7% 42.7% 38.4% 29.7% 56.3%În mare m`sur` 37.5 35.4% 39.1% 38.4% 35.9% 12.5%În mic` m`sur` 15.0 10.0% 13.4% 19.7% 23.4% 12.5%Deloc 2.5 1.4% 2.1% 1.9% 9.4% 18.8%Nu r`spund 3.3 2.4% 2.7% 1.5% 1.6% -

53

2. Ce p`rere ai avea dac` ai avea un ...

Tabelul nr. 2 A Distribu]ia în func]ie de sex [i mediul de reziden]`

Tabelul nr. 2 B Distribu]ia în func]ie de [coala urmat`

Coleg de banc` rom Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

A[ fi de acord 41.68 42.4 40.5 44.4 16.7

Mi-ar fi indiferent 44.79 44.2 47.2 40.0 33.3

A[ fi împotriv` 12.23 12.0 12.0 12.2 50.0

Nu r`spund 1.29 1.4 0.3 3.3 -

Coleg de banc` handicap fizic

A[ fi de acord 46.73 46.4 50.0 36.1 50.0


A[ fi împotriv` 8.87 9.9 6.5 12.2 33.3

Nu r`spund 1.55 1.4 0.6 4.4 -Coleg de banc` cu handicapmental u[orA[ fi de acord 37.02 36.9 38.1 33.3 16.7


A[ fi împotriv` 16.63 18.2 15.2 16.1 16.7

Nu r`spund 1.81 1.7 0.8 5.0 -

Total Masculin Feminin Urban Rural

Coleg de banc` rom

A[ fi de acord 41.68 37.7 44.6 39.5% 47.8%

Mi-ar fi indiferent 44.79 46.3 43.8 46.0% 41.5%

A[ fi împotriv` 12.23 14.3 10.9 13.4% 9.3%

Nu r`spund 1.29 1.7 0.7 1.1% 1.5%

Coleg de banca handicap fizic

A[ fi de acord 46.73 38.5 52.5 47.9% 43.7%


A[ fi împotriv` 8.87 10.8 7.6 8.0% 11.2%

Nu r`spund 1.55 2.4 0.7 1.2% 2.0%Coleg de banc` cu handicap mentalu[orA[ fi de acord 37.02 33.5 39.3 35.9% 39.8%


A[ fi împotriv` 16.63 16.9 16.6 16.7% 16.8%

Nu r`spund 1.81 3.2 0.6 1.7% 1.7%Coleg de banc` care sufer` deHIV/SIDAA[ fi de acord 33.79 24.3 40.4 36.6% 26.1%


A[ fi împotriv` 31.72 36.9 28.3 28.3% 41.5%

Nu r`spund 1.55 2.2 0.8 1.3% 1.7%

Coleg de banc` de la o cas` de copii

A[ fi de acord 68.93 61.8 73.9 68.1% 71.7%


A[ fi împotriv` 2.78 3.8 2.1 2.7% 3.2%

Nu r`spund 1.10 2.1 0.2 0.8% 1.5%

54

Tabelul nr. 2 C Distribu]ia în func]ie de rezultatele [colareFoarte bune Bune Mediocre Slabe Foarte slabe Nu r`spund

Coleg de banc` rom

A[ fi de acord 40.7% 44.1% 38.0% 37.5% 56.3% 44.9%

Mi-ar fi indiferent 45.5% 44.4% 46.5% 46.9% 25.0% 37.7%

A[ fi împotriv` 2.0% 10.6% 14.6% 15.6% 12.5% 10.1%

Nu r`spund 1.9% 0.8% 0.8% - 6.3% 7.2%Coleg de banc` handicapfizicA[ fi de acord 47.8% 49.7% 43.1% 39.1% 50.0% 43.5%


A[ fi împotriv` 7.7% 8.8% 8.9% 12.5% 12.5% 8.7%

Nu r`spund 1.4% 1.4% 1.3% - - 7.2%Coleg de banc` cuhandicap mental u[orA[ fi de acord 37.8% 38.5% 35.0% 37.5% 50.0% 29.0%


A[ fi împotriv` 16.7% 16.3% 15.9% 20.3% 18.8% 20.3%

Nu r`spund 2.4% 1.4% 1.5% 1.6% - 7.2%Coleg de banc` care sufer`de HIV/SIDAA[ fi de acord 31.6% 35.5% 33.1% 37.5% 37.5% 23.2%


A[ fi împotriv` 32.1% 30.6% 33.1% 26.6% 37.5% 36.2%

Nu r`spund 1.4% 1.4% 1.1% - - 8.7%Coleg de banc` de la ocas` de copiiA[ fi de acord 72.7% 72.3% 64.5% 65.6% 81.3% 52.2%


A[ fi împotriv` 1.9% 2.2% 3.2% 6.3% - 5.8%

Nu r`spund 1.9% 1.0% 0.6% - - 4.3%

Coleg de banc` care sufer` deHIV/SIDAA[ fi de acord 33.79 29.0 41.5 28.3 -


A[ fi împotriv` 31.72 38.2 23.6 33.9 66.7

Nu r`spund 1.55 1.4 0.6 4.4 -Coleg de banc` de la o cas` decopiiA[ fi de acord 68.93 71.3 68.7 62.2 50


A[ fi împotriv` 2.78 1.8 2.5 6.7 16.7

Nu r`spund 1.10 0.7 0.5 3.9 -

55

3. Ce p`rere ai avea dac` ai avea un ...?


Tabelul nr. 3 B Distribu]ia în func]ie de [coala urmat`Coleg de clas` rom Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AltaA[ fi de acord 56.31 56.22 58.54 51.11 33.33


A[ fi împotriv` 5.05 5.45 3.80 5.56 50.00

Nu r`spund 0.91 0.70 0.16 3.33 -

Coleg de clas` cu handicap fizicA[ fi de acord 50.87 49.93 56.01 36.67 50.00


A[ fi împotriv` 5.05 5.45 2.69 10.56 33.33

Nu r`spund 1.55 1.40 0.32 5.56 -Coleg de clas` cu handicap mentalu[orA[ fi de acord 44.98 43.08 48.26 41.11 33.33


A[ fi împotriv` 9.45 11.19 7.12 10.56 16.67

Nu r`spund 1.42 1.40 0.32 4.44 -

Total Masculin Feminin Urban Rural

Coleg de clas` rom

A[ fi de acord 41.68 51.4% 60.1% 54.9% 60.2%

Mi-ar fi indiferent 44.79 39.9% 36.0% 39.2% 34.1%

A[ fi împotriv` 12.23 7.3% 3.5% 5.5% 3.9%

Nu r`spund 1.29 1.4% 0.3% 0.4% 1.7%

Coleg de clas` handicap fizic

A[ fi de acord 46.73 42.0% 57.4% 53.0% 45.4%


A[ fi împotriv` 8.87 7.5% 3.3% 4.8% 5.6%

Nu r`spund 1.55 2.4% 0.7% 1.2% 2.0%Coleg de clas` cu handicapmental u[orA[ fi de acord 37.02 40.2% 48.5% 45.1% 44.1%


A[ fi împotriv` 16.63 10.2% 9.0% 9.2% 10.5%

Nu r`spund 1.81 2.2% 0.6% 1.2% 1.7%Coleg de clas` care sufer` deHIV/SIDAA[ fi de acord 33.79 28.0% 46.8% 41.9% 30.5%


A[ fi împotriv` 31.72 28.8% 20.6% 20.7% 32.7%

Nu r`spund 1.55 3.8% 0.7% 1.8% 2.7%

Coleg de clas` de la o cas` de copii

A[ fi de acord 68.93 61.7% 76.9% 69.9% 72.0%


A[ fi împotriv` 2.78 2.1% 1.3% 1.5% 2.0%

Nu r`spund 1.10 2.9% 0.3% - 2.2%

56

Tabelul nr. 3 C Distribu]ia în func]ie de rezultatele [colare

Total F. bune Bune Mediocre Slabe F. slabe Nu r`spund

Coleg de clas` rom

A[ fi de acord 56.31 61.7% 58.0% 52.0% 57.8% 68.8% 47.8%

Mi-ar fi indiferent 37.73 30.6% 36.9% 42.7% 32.8% 25.0% 42.0%

A[ fi împotriv` 5.05 6.7% 4.5% 4.7% 9.4% 6.3% 4.3%

Nu r`spund 0.91 1.0% 0.7% 0.6% - - 5.8%

Coleg de clas` handicapfizic

A[ fi de acord 50.87 56.0% 53.4% 46.3% 50.0% 43.8% 43.5%


A[ fi împotriv` 5.05 2.4% 5.2% 5.9% 6.3% 6.3% 4.3%

Nu r`spund 1.55 1.9% 1.1% 1.1% - - 10.1%

Coleg de clas` cu handi-cap mental u[or

A[ fi de acord 44.98 47.4% 46.4% 42.5% 50.0% 56.3% 33.3%


A[ fi împotriv` 9.45 8.1% 9.2% 10.0% 12.5% - 11.6%

Nu r`spund 1.42 1.9% 0.8% 1.1% - - 10.1%

Coleg de clas` caresufer` de HIV/SIDA

A[ fi de acord 38.96 40.2% 40.8% 36.7% 42.2% 43.8% 27.5%


A[ fi împotriv` 23.88 19.1% 23.3% 26.3% 23.4% 25.0% 27.5%

Nu r`spund 2.14 1.4% 2.0% 1.7% - - 11.6%

Coleg de clas` de la ocas` de copii

A[ fi de acord 70.49 79.4% 73.9% 65.0% 65.6% 68.8% 50.7%


A[ fi împotriv` 1.62 0.5% 1.3% 2.1% 6.3% 6.3% -

Nu r`spund 1.55 1.9% 1.1% 1.3% - - 8.7%

Coleg de clas` care sufer` deHIV/SIDA

Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

A[ fi de acord 38.96 33.29 48.42 30.00 -


A[ fi împotriv` 23.88 29.65 15.51 29.44 50.00

Nu r`spund 2.14 1.68 0.79 7.22 16.67

Coleg de clas` de la o cas` decopiiA[ fi de acord 70.49 71.61 71.84 62.22 66.67


A[ fi împotriv` 1.62 1.54 1.27 2.78 16.67

Nu r`spund 1.55 1.26 0.32 6.11 -

57

4. P`rin]ii t`i ce p`rere ar avea dac` tu ai avea coleg de banc` un ......



Coleg de clas` rom Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

A[ fi de acord 40.19 43.64 36.71 41.11 16.67


A[ fi împotriv` 13.20 15.38 10.13 13.33 50.00

Nu r`spund 1.23 0.98 0.63 3.33 -

Coleg de clas` cu handicap fizic

A[ fi de acord 41.94 41.40 44.62 35.56 33.33


A[ fi împotriv` 9.64 11.05 5.38 17.78 33.33

Nu r`spund 1.68 1.68 0.95 3.33 -Coleg de clas` cu handicap mentalu[orA[ fi de acord 34.63 35.52 33.86 33.89 50.00


A[ fi împotriv` 17.93 20.70 14.87 18.33 16.67

Nu r`spund 1.94 1.82 1.27 3.89 -

Masculin Feminin Urban Rural

Copil rom

Ar fi de acord 40.2% 41.6% 54.9% 60.2%

Le-ar fi indiferent 45.4% 45.0% 39.2% 34.1%

Ar fi împotriv` 13.2% 12.8% 5.5% 3.9%

Nu r`spund 1.2% 0.6% 0.4% 1.7%

Copil cu handicap fizic

Ar fi de acord 41.9% 46.5% 53.0% 45.4%


Ar fi împotriv` 9.6% 8.0% 4.8% 5.6%

Nu r`spund 1.7% 1.2% 1.2% 2.0%

Copil cu handicap mental u[or

Ar fi de acord 34.6% 37.3% 45.1% 44.1%


Ar fi împotriv` 17.9% 18.6% 9.2% 10.5%

Nu r`spund 1.9% 1.3% 1.2% 1.7%

Copil care sufer` de HIV/SIDA

Ar fi de acord 24.1% 27.8% 41.9% 30.5%


Ar fi împotriv` 40.8% 38.3% 20.7% 32.7%

Nu r`spund 1.9% 1.3% 1.8% 2.7%

Copil de la o cas` de copii

Ar fi de acord 59.8% 65.7% 69.9% 72.0%


Ar fi împotriv` 3.8% 2.8% 1.5% 2.0%

Nu r`spund 1.3% 0.8% 1.2% 2.2%

58


Total Foarte bune Bune Mediocre Slabe Foarte slabe Nu r`spundColeg de clas`romA[ fi de acord 56.31 42.6% 43.2% 35.9% 32.8% 50.0% 36.2%


A[ fi împotriv` 5.05 13.9% 12.0% 14.0% 14.1% 31.3% 13.0%

Nu r`spund 0.91 1.0% 1.4% 0.6% - - 5.8%

Coleg de clas`handicap fizicA[ fi de acord 50.87 45.5% 45.4% 35.7% 46.9% 31.3% 36.2%


A[ fi împotriv` 5.05 7.2% 8.9% 10.8% 9.4% 12.5% 15.9%

Nu r`spund 1.55 1.4% 2.1% 0.8% - - 5.8%

Coleg de clas`cu handicapmental u[or

A[ fi de acord 44.98 39.7% 36.7% 29.7% 39.1% 43.8% 24.6%


A[ fi împotriv` 9.45 17.7% 16.6% 18.9% 18.8% 25.0% 23.2%

Nu r`spund 1.42 1.9% 1.8% 1.9% - - 5.8%

Coleg de clas`care sufer` deHIV/SIDA

A[ fi de acord 38.96 25.8% 25.7% 19.5% 34.4% 37.5% 21.7%


A[ fi împotriv` 23.88 38.8% 40.2% 43.1% 37.5% 50.0% 37.7%

Nu r`spund 2.14 1.4% 2.0% 1.7% - - 5.8%

Coleg de clas`de la o cas` decopii

A[ fi de acord 70.49 64.6% 64.8% 52.9% 54.7% 62.5% 44.9%


A[ fi împotriv` 1.62 2.9% 2.5% 5.1% 6.3% - 10.1%

Nu r`spund 1.55 1.0% 1.7% 0.6% - - 4.3%

Coleg de clas` care sufer` deHIV/SIDA


A[ fi de acord 24.14 22.38 27.22 21.67 -


A[ fi împotriv` 40.78 45.59 35.28 40.56 66.67

Nu r`spund 1.88 1.96 0.79 4.44 -


A[ fi de acord 59.81 66.15 54.43 55.00 66.67


A[ fi împotriv` 3.82 2.94 3.32 7.78 16.67

Nu r`spund 1.29 0.98 1.11 2.22 -

59

5. În general, cum se poart` colegii din clasa voastr` cu copiii care fac parte din

urm`toarele categorii?

Tabelul nr. 5 A Distribu]ia în func]ie de [coala urmat`

Tabelul nr. 5 B Distribu]ia în func]ie de rezultatele [colare

Coleg de clas` rom Total F. bune Bune Mediocre Slabe F. slabe Nu r`spund

La fel 29.77 24.4% 29.6% 31.8% 34.4% 31.3% 29.0%

Mai rù 10.61 8.6% 11.0% 10.8% 10.9% 25.0% 7.2%

Mai bine 2.20 1.4% 1.7% 2.8% - 6.3% 7.2%

Nu avem în clas` 49.00 54.1% 50.8% 46.7% 45.3% 25.0% 39.1%

Nu [tiu/ nu r`spund 8.41 11.5% 6.8% 7.9% 9.4% 12.5% 17.4%

Coleg de clas` rom Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

La fel 29.77 31.19 25.32 41.11 -

Mai rù 10.61 12.17 7.28 15.00 50.00

Mai bine 2.20 2.38 1.27 4.44 -

Nu avem în clas` 49.00 47.13 58.39 25.00 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 8.41 7.13 7.75 14.44 16.67

Coleg de clas` cu handicap fizic

La fel 14.50 14.97 13.45 16.11 33.33

Mai rù 11.84 11.89 9.65 18.89 -

Mai bine 5.37 5.73 4.75 5.00 33.33

Nu avem în clas` 57.99 57.90 63.45 41.67 16.67

Nu [tiu/ nu r`spund 10.29 9.51 8.70 18.33 16.67

Coleg de clas` cu handicap mentalu[orLa fel 14.11 14.69 12.97 15.56 33.33

Mai rù 13.07 13.01 9.65 24.44 16.67

Mai bine 5.37 5.87 5.06 5.00 -

Nu avem în clas` 56.44 56.08 62.18 38.89 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 11.00 10.35 10.13 16.11 16.67

Coleg de clas` care sufer` deHIV/SIDALa fel 9.06 8.95 8.39 10.56 16.67

Mai rù 6.60 7.55 4.59 8.89 33.33

Mai bine 3.75 4.48 2.53 5.56 -

Nu avem în clas` 66.47 66.15 72.63 48.89 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 14.11 12.87 11.87 26.11 16.67


La fel 24.98 29.51 17.09 34.44 33.33

Mai rù 4.72 4.90 3.64 7.22 16.67

Mai bine 5.11 6.15 3.32 7.22 -

Nu avem în clas` 54.37 51.05 64.87 32.78 16.67

Nu [tiu/ nu r`spund 10.8 8.39 11.08 18.33 33.33

60

6. Dar profesorii se poart` diferit cu ......?

Tabelul nr. 6 A Distribu]ia în func]ie de [coala urmat`

Copiii romi Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

La fel 42.20 48.39 32.59 51.11 33.33

Mai rù 5.44 4.90 5.06 8.89 16.67

Mai bine 1.23 1.54 0.79 1.11 -

Nu avem în clas` 40.78 36.64 52.22 18.33 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 10.36 8.53 9.34 20.56 16.67

Copiii cu handicap fizic

La fel 27.70 31.75 21.99 29.44 66.67

Mai rù 2.72 1.82 2.53 6.67 -

Mai bine 7.90 9.23 7.12 6.11 -

Nu avem în clas` 51.33 48.53 59.65 36.11 16.67

Nu [tiu/ nu r`spund 10.36 8.67 8.70 21.67 16.67

Coleg de clas` cuhandicap fizic


La fel 14.50 13.4% 13.0% 15.9% 21.9% 12.5% 17.4%

Mai rù 11.84 10.5% 11.0% 13.0% 14.1% 31.3% 10.1%

Mai bine 5.37 6.2% 5.4% 4.7% 3.1% 6.3% 8.7%

Nu avem în clas` 57.99 63.2% 61.5% 55.2% 50.0% 37.5% 37.7%

Nu [tiu/ nu r`spund 10.29 6.7% 9.1% 11.3% 10.9% 12.5% 26.1%

Coleg de clas` cuhandicap mental u[orLa fel 14.11 11.0% 13.0% 14.4% 28.1% 25.0% 17.4%

Mai rù 13.07 13.4% 12.6% 14.0% 9.4% 37.5% 8.7%

Mai bine 5.37 6.7% 4.5% 6.6% 1.6% 6.3% 5.8%

Nu avem în clas` 56.44 62.2% 59.9% 51.8% 48.4% 25.0% 49.3%

Nu [tiu/ nu r`spund 11.00 6.7% 10.1% 13.2% 12.5% 6.3% 18.8%

Coleg de clas` caresufer` de HIV/SIDALa fel 9.06 8.1% 7.8% 10.2% 14.1% 12.5% 11.6%

Mai rù 6.60 3.3% 7.0% 6.4% 4.7% 25.0% 11.6%

Mai bine 3.75 3.3% 2.8% 5.7% 1.6% 6.3% 2.9%

Nu avem în clas` 66.47 75.1% 69.4% 62.4% 62.5% 31.3% 49.3%

Nu [tiu/ nu r`spund 14.11 10.0% 13.0% 15.3% 17.2% 25.0% 24.6%

Coleg de clas` de lao cas` de copiiLa fel 24.98 24.4% 22.5% 27.4% 25.0% 50.0% 30.4%

Mai rù 4.72 3.3% 5.4% 4.0% 3.1% 6.3% 7.2%

Mai bine 5.11 3.3% 5.6% 4.7% 6.3% 12.5% 5.8%

Nu avem în clas` 54.37 58.4% 57.5% 51.6% 51.6% 18.8% 39.1%

Nu [tiu/ nu r`spund 10.8 10.5% 8.9% 12.3% 14.1% 12.5% 17.4%

61

Tabelul nr. 6 B Distribu]ia în func]ie de rezultatele [colare

Copiii romi Total F. bune Bune Mediocre Slabe F. slabe Nu r`spund

La fel 42.20 43.1% 42.2% 41.6% 35.9% 56.3% 46.4%

Mai rù 5.44 4.3% 4.7% 6.6% 7.8% 12.5% 4.3%

Mai bine 1.23 1.0% 0.6% 2.1% 4.3%

Nu avem în clas` 40.78 42.1% 43.2% 38.2% 46.9% 25.0% 27.5%

Nu [tiu/ nu r`spund 10.36 9.6% 9.4% 11.5% 9.4% 6.3% 17.4%

Copiii cu handicap fizic

La fel 27.70 32.1% 26.3% 27.2% 26.6% 43.8% 30.4%

Mai rù 2.72 0.5% 2.7% 3.6% 7.2%

Mai bine 7.90 7.7% 7.0% 10.0% 4.7% 12.5% 5.8%

Nu avem în clas` 51.33 50.2% 54.7% 48.6% 60.9% 25.0% 34.8%

Nu [tiu/ nu r`spund 10.36 9.6% 9.4% 10.6% 7.8% 18.8% 21.7%

Copiii cu handicapmental u[orLa fel 23.75 23.4% 21.6% 24.6% 29.7% 37.5% 31.9%

Mai rù 3.62 2.9% 3.5% 3.8% 18.8% 5.8%

Mai bine 8.93 8.6% 8.8% 10.6% 4.7% 6.3% 4.3%

Nu avem în clas` 52.10 54.1% 54.6% 49.5% 57.8% 25.0% 39.1%

Nu [tiu/ nu r`spund 11.59 11.0% 11.5% 11.5% 7.8% 12.5% 18.8%

Copiii care sufer` deHIV/SIDALa fel 17.80 19.6% 16.9% 17.2% 21.9% 12.5% 23.2%

Mai rù 2.59 1.0% 3.1% 1.5% 12.5% 10.1%

Mai bine 5.18 4.3% 4.6% 7.6% 1.6% 6.3%

Nu avem în clas` 60.13 63.6% 62.6% 57.5% 67.2% 31.3% 42.0%

Nu [tiu/ nu r`spund 14.30 11.5% 12.8% 16.1% 9.4% 37.5% 24.6%

Copiii cu handicap mental u[or Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

La fel 23.75 26.85 18.35 28.89 50.00

Mai rù 3.62 3.92 2.06 7.22 -

Mai bine 8.93 9.37 8.23 10.56 -

Nu avem în clas` 52.10 49.93 60.13 35.00 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 11.59 9.93 11.23 18.33 16.67

Copiii care sufer` de HIV/SIDA

La fel 17.80 19.30 14.72 21.11 33.33

Mai rù 2.59 2.52 1.74 4.44 16.67

Mai bine 5.18 6.29 3.48 7.22 -

Nu avem în clas` 60.13 58.74 67.88 41.67 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 14.30 13.15 12.18 25.56 16.67

Copiii de la o cas` de copii

La fel 32.04 37.34 21.84 46.11 33.33

Mai rù 2.01 1.54 1.74 4.44 16.67

Mai bine 5.31 6.85 3.32 6.11 -

Nu avem în clas` 50.94 45.73 63.77 28.89 33.33

Nu [tiu/ nu r`spund 9.71 8.53 9.34 14.44 16.67

62

7. Uneori se întâmpl` ca p`rin]ii s` cear` ajutor de la copiii lor pentru diverse activit`]i încas` sau în afara casei. }ie cât de des ]i se întâmpl` s` ......?

Tabelul nr. 7 A Distribu]ia în func]ie de sex [i mediul de reziden]`Total B`ie]i Fete Rural Urban

Speli vase

Zilnic, mai mult de 2 ore 11.2% 6.5% 14.4% 12.9% 10.4%

Zilnic, mai pu]in de 2 ore 14.2% 7.2% 19.2% 13.7% 14.5%

De câteva ori pe s`pt`mân` 29.0% 22.1% 33.9% 28.3% 29.2%

De câteva ori pe lun` 7.9% 8.7% 7.4% 5.9% 8.7%

Foarte rar 24.8% 30.4% 21.1% 25.9% 24.6%

Niciodat` 11.8% 23.5% 3.4% 11.7% 11.8%

Nu r`spund 1.2% 1.6% 0.6% 1.7% 0.8%

Faci curat în cas`





Foarte rar 15.6% 23.7% 9.9% 14.9% 15.8%

Niciodat` 4.6% 8.1% 2.1% 4.6% 4.6%

Nu r`spund 0.8% 1.3% 0.3% 0.5% 0.8%

G`te[ti





Foarte rar 34.4% 25.4% 41.0% 38.5% 33.3%

Niciodat` 32.8% 46.4% 23.1% 24.4% 35.9%

Nu r`spund 1.8% 2.7% 0.9% 2.0% 1.6%

Ai grij` de fra]i





Foarte rar 12.0% 12.1% 12.0% 16.8% 10.3%

Niciodat` 57.2% 57.4% 57.3% 46.1% 61.2%

Nu r`spund 3.8% 4.5% 3.1% 4.9% 3.3%

Copiii de la o cas` decopii


La fel 32.04 33.5% 29.2% 34.2% 29.7% 50.0% 40.6%

Mai r`u 2.01 1.4% 2.7% 1.9%

Mai bine 5.31 2.9% 4.5% 7.6% 3.1% 6.3% 7.2%

Nu avem în clas` 50.94 52.6% 54.1% 46.9% 62.5% 31.3% 34.8%

Nu [tiu/ nu r`spund 9.71 9.6% 9.6% 9.3% 4.7% 12.5% 17.4%

63


Total Gimnaziu Liceu Arte si meserii Alta

Speli vase


Zilnic, mai pu]in de 2 ore 14.2% 11.3% 18.4% 11.7% -

De câteva ori pe s`pt`mân` 29.0% 30.8% 30.2% 18.3% -

De câteva ori pe lun` 7.9% 7.4% 9.0% 6.1% -

Foarte rar 24.8% 28.0% 22.0% 22.8% 33.3%

Niciodat` 11.8% 11.7% 10.0% 16.7% 50.0%

Nu r`spund 1.2% 1.3% 0.2% 3.3% -

Îngrije[ti animalele





Foarte rar 16.5% 13.2% 18.8% 24.6% 13.6%

Niciodat` 47.8% 47.7% 48.0% 24.1% 56.5%

Nu r`spund 2.2% 2.7% 1.4% 2.0% 2.1%

Aju]i p`rin]ii la munca câmpului





Foarte rar 21.4% 19.7% 22.6% 27.8% 19.1%

Niciodat` 59.5% 56.0% 62.2% 33.2% 69.2%

Nu r`spund 2.5% 3.0% 1.7% 2.0% 2.5%

Vinzi diverse produse





Foarte rar 2.9% 3.2% 2.8% 2.4% 3.1%

Niciodat` 89.4% 87.9% 90.7% 88.5% 90.0%

Nu r`spund 3.1% 4.3% 1.9% 3.9% 2.7%

Alte activit`]i





Foarte rar 4.7% 4.1% 5.1% 5.1% 4.5%

Niciodat` 50.3% 51.0% 49.9% 44.4% 52.3%

Nu r`spund 24.7% 22.9% 25.7% 28.8% 23.2%

64

Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii AltaFaci curat în cas`Zilnic, mai mult de 2 ore 15.3% 14.7% 12.0% 28.3% 16.7%




Foarte rar 15.6% 18.7% 11.7% 16.7% 16.7%

Niciodat` 4.6% 3.6% 5.1% 6.1% 33.3%

Nu r`spund 0.8% 1.1% 0.2% 1.1% -

G`te[ti Zilnic, mai mult de 2 ore 5.8% 4.2% 5.7% 12.2% 16.7%



De câteva ori pe lun` 9.3% 8.3% 12.0% 4.4%

Foarte rar 34.4% 33.3% 37.7% 29.4% -

Niciodat` 32.8% 39.6% 23.7% 36.1% 66.7%

Nu r`spund 1.8% 2.2% 0.3% 4.4% -

Ai grij` de fra]iZilnic, mai mult de 2 ore 15.3% 15.7% 11.2% 26.1% 50.0%




Foarte rar 12.0% 11.2% 13.0% 12.2% 16.7%

Niciodat` 57.2% 59.7% 60.9% 36.1% 33.3%

Nu r`spund 3.8% 3.4% 3.0% 7.2% -

Îngrije[ti animaleleZilnic, mai mult de 2 ore 12.3% 10.5% 9.3% 28.9% 33.3%




Foarte rar 16.5% 19.2% 16.0% 8.3% 16.7%

Niciodat` 47.8% 46.0% 54.9% 31.1% 33.3%

Nu r`spund 2.2% 1.7% 1.3% 6.1% -

Aju]i p`rin]ii la munca câmpuluiZilnic, mai mult de 2 ore 5.2% 3.9% 3.6% 14.4% 16.7%




Foarte rar 21.4% 19.4% 23.3% 23.3% 16.7%

Niciodat` 59.5% 63.5% 62.0% 35.6% 66.7%

Nu r`spund 2.5% 2.1% 1.3% 6.7% -

Vinzi diverse produseZilnic, mai mult de 2 ore 2.0% 1.1% 2.1% 5.6% -

Zilnic, mai pu]in de 2 ore 0.3% 0.4% 0.3% -



Foarte rar 2.9% 1.5% 4.4% 3.3% -

Niciodat` 89.4% 93.4% 87.8% 79.4% 100.0%

Nu r`spund 3.1% 2.5% 1.6% 9.4% -

65


Total F.B B M S FS

Speli vase

Zilnic, mai mult de 2 ore 11.2% 9.1% 11.7% 9.8% 14.1% 37.5%

Zilnic, mai pu]in de 2 ore 14.2% 12.4% 15.2% 14.0% 15.6% 6.3%

De câteva ori pe s`pt`mân` 29.0% 33.5% 30.6% 26.8% 20.3% 18.8%

De câteva ori pe lun` 7.9% 7.2% 7.5% 8.5% 9.4% 6.3%

Foarte rar 24.8% 28.2% 23.0% 26.5% 20.3% 12.5%

Niciodat` 11.8% 8.6% 10.6% 13.6% 20.3% 18.8%

Nu r`spund 1.2% 1.0% 1.3% 0.8% - -

Faci curat în cas`




De câteva ori pe lun` 14.7% 20.6% 13.7% 14.2% 21.9% -

Foarte rar 15.6% 12.9% 14.9% 16.6% 20.3% 12.5%

Niciodat` 4.6% 5.3% 3.9% 5.5% 3.1% 12.5%

Nu r`spund 0.8% 1.4% 0.7% 0.6% - -

G`te[ti





Foarte rar 34.4% 32.5% 33.5% 38.4% 28.1% 25.0%

Niciodat` 32.8% 38.8% 32.1% 31.2% 28.1% 37.5%

Nu r`spund 1.8% 2.4% 1.7% 1.3% - -

Ai grij` de fra]i



De câteva ori pe s`pt`mân` 4.5% 3.3% 4.5% 5.9% 3.1% -


Foarte rar 12.0% 11.0% 10.1% 15.9% 12.5% 6.3%

Niciodat` 57.2% 61.7% 57.5% 55.4% 57.8% 62.5%

Nu r`spund 3.8% 3.8% 3.2% 3.4% 4.7% -


Alte activit`]i

Zilnic, mai mult de 2 ore 6.5% 8.1% 4.1% 8.3% -




Foarte rar 4.7% 6.2% 2.7% 5.6% -

Niciodat` 50.3% 49.5% 53.3% 42.8% 83.3%

Nu r`spund 24.7% 21.3% 25.6% 34.4% 16.7%

66

Total F.B B M S FS

Îngrije[ti animalele





Foarte rar 16.5% 18.7% 16.5% 18.0% 9.4% 6.3%

Niciodat` 47.8% 46.4% 48.2% 46.5% 57.8% 37.5%

Nu r`spund 2.2% 2.9% 1.7% 2.3% 1.6% -

Aju]i p`rin]ii la munca câmpului





Foarte rar 21.4% 19.1% 20.5% 24.8% 15.6% 31.3%

Niciodat` 59.5% 64.1% 58.4% 59.2% 64.1% 56.3%

Nu r`spund 2.5% 3.3% 2.1% 2.5% - -

Vinzi diverse produse

Zilnic, mai mult de 2 ore 2.0% 1.4% 1.4% 3.0% 4.7% -

Zilnic, mai pu]in de 2 ore 0.3% 0.1% 0.4% - 6.3%



Foarte rar 2.9% 1.4% 2.5% 4.0% 3.1% -

Niciodat` 89.4% 92.3% 90.5% 87.3% 87.5% 87.5%

Nu r`spund 3.1% 3.3% 2.8% 3.2% - 6.3%

Alte activit`]i





Foarte rar 4.7% 3.8% 4.2% 5.1% 10.9% -

Niciodat` 50.3% 50.7% 52.8% 46.9% 46.9% 68.8%

Nu r`spund 24.7% 22.5% 23.9% 27.0% 18.8% 6.3%

67

8. S-a întâmplat vreodat` s` discuta]i la [coal` despre urm`toarele subiecte?

Tabelul nr.8 Distribu]ia persoanelor care au abordat problemele men]ionate

9. În ce m`sur` ai dori s` afli mai multe la [coal` despre urm`toarele subiecte?


Exploatarea muncii copilului Total B`ie]i Fete Rural Urban


În mare m`sur` 35.7% 25.1% 43.1% 35.4% 36.0%

În mic` m`sur` 28.2% 35.1% 23.6% 26.3% 29.1%

Deloc 14.1% 21.5% 8.8% 13.7% 14.1%

Nu r`spund 0.8% 1.3% 0.3% - 1.0%

Da Nu

Dac` da, cu cine?În cazul în care a]i discutat la [coal`, v` rug`m s` nespune]i cu cine a]i discutat despre fiecare subiect. Dac`despre un anumit subiect a]i discutat cu mai multe per-soane, alege]i toate variantele care se potrivesc.

ColegiProfesoruldiriginte

Al]iprofesori

Persoane dinafara [colii care

au ]inut oreeducative

Munca for]at` înrândul copiilor(exploatareamuncii copiilor)

42.3 57.5 31.7 59.2 24.9 25.5

Abuz fizic asupraunui copil

59.7 40.3 41.1 56.1 20.9 23.2

Abuz sexualasupra unui copil

45.0 55.0 37.9 50.7 20.1 30.5

Folosirea copiilorpentru producereamaterialelorpornografice

31.5 68.5 37.9 47.5 19.5 31.5

Traficul de copii 51.4 48.6 35.6 55.9 24.8 30.2

Educa]iesexual`

60.6 39.4 29.6 52.9 36.1 33.1

Prevenireaconsumuluide droguri

77.4 22.6 25.8 69.6 35.5 28.4

Protec]iamediului

77.3 22.7 22.5 56.3 53.8 17.7

Men]inereas`n`t`]ii mentale(psihice)

53.9 46.1 18.4 58.2 37.0 23.4

68

Abuz fizic asupra unui copil Total B`ie]i Fete Rural UrbanÎn foarte mare m`sur` 29.9% 18.9% 37.8% 32.7% 28.9%

În mare m`sur` 36.5 32.6% 39.4% 32.2% 38.2%

În mic` m`sur` 18.4% 23.8% 14.9% 20.2% 18.0%

Deloc 13.9% 23.1% 7.3% 13.7% 13.7%

Nu r`spund 1.3% 1.6% 0.7% 1.2% 1.2%

Abuz sexual asupra unui copilÎn foarte mare m`sur` 37.0% 24.3% 45.9% 36.8% 37.0%

În mare m`sur` 25.7% 22.7% 28.0% 22.9% 26.9%

În mic` m`sur` 17.1% 22.4% 13.5% 18.0% 16.9%

Deloc 18.1% 27.7% 11.2% 20.5% 17.0%

Nu r`spund 2.2% 2.9% 1.3% 1.7% 2.2%

Folosirea copiilor pentru materiale pornograficeÎn foarte mare m`sur` 31.9% 22.4% 38.7% 29.0% 33.0%

În mare m`sur` 25.0% 20.7% 28.3% 21.5% 26.4%

În mic` m`sur` 18.4% 20.7% 17.1% 21.0% 17.7%

Deloc 22.8% 33.9% 15.1% 27.3% 21.1%

Nu r`spund 1.7% 2.4% 0.9% 1.2% 1.8%

Traficul de copii


În mare m`sur` 25.6% 22.7% 27.6% 23.4% 26.4%

În mic` m`sur` 14.6% 20.0% 11.0% 16.8% 14.0%

Deloc 16.4% 26.6% 9.1% 16.1% 16.3%

Nu r`spund 1.5% 2.2% 0.6% 1.5% 1.3%

Educa]ie sexuala


În mare m`sur` 26.2% 24.6% 27.5% 21.7% 28.0%

În mic` m`sur` 19.2% 20.0% 18.7% 22.0% 18.3%

Deloc 12.8% 23.1% 12.4% 22.4% 14.7%

Nu r`spund 1.3% 1.6% 0.7% 1.5% 1.1%

Prevenirea consumului de droguri


În mare m`sur` 28.3% 25.4% 30.5% 26.1% 29.2%

În mic` m`sur` 12.0% 14.0% 10.8% 12.4% 11.9%

Deloc 16.9% 19.7% 7.8% 15.6% 11.6%

Nu r`spund 1.3% 1.4% 0.8% 1.2% 1.2%

Protec]ia mediului


În mare m`sur` 34.4% 31.3% 36.9% 30.5% 36.1%

În mic` m`sur` 18.9% 19.4% 18.7% 16.6% 19.9%

Deloc 7.4% 12.1% 4.1% 4.9% 8.2%

Nu r`spund 1.5% 2.1% 0.7% 1.5% 1.3%

Men]inerea s`n`t`]ii mentale


În mare m`sur` 29.4% 28.5% 30.4% 29.5% 29.7%

În mic` m`sur` 15.1% 15.4% 14.9% 16.1% 14.9%

Deloc 10.6% 16.4% 6.6% 8.0% 11.4%

Nu r`spund 1.6% 1.6% 1.1% 1.5% 1.4%

69


Exploatarea muncii copilului Total Gimnaziu Liceu Arte AltaÎn foarte mare m`sur` 21.2% 20.4% 20.3% 28.9% -

În mare m`sur` 35.7% 37.5% 35.6% 29.4% 16.7%

În mic` m`sur` 28.2% 27.1% 30.1% 28.3% -

Deloc 14.1% 14.4% 13.4% 11.7% 83.3%

Nu r`spund 0.8% 0.6% 0.6% 1.7% -

Abuz fizic asupra unui copilÎn foarte mare m`sur` 29.9% 29.2% 31.2% 29.4% --

În mare m`sur` 36.5 36.2% 38.9% 30.6% 33.3%

În mic` m`sur` 18.4% 19.3% 18.4% 16.1% 16.7%

Deloc 13.9% 14.3% 10.9% 20.0% 50.0%

Nu r`spund 1.3% 1.0% 0.6% 3.9% -

Abuz sexual asupra unui copil

În foarte mare m`sur` 37.0% 33.8% 42.7% 31.1% -

În mare m`sur` 25.7% 25.5% 28.5% 17.8% 16.7%

În mic` m`sur` 17.1% 19.2% 15.2% 17.2% -

Deloc 18.1% 19.6% 12.5% 28.3% 66.7%

Nu r`spund 2.2% 2.0% 1.1% 5.6% 16.7%

Folosirea copiilor pentru materiale pornograficeÎn foarte mare m`sur` 31.9% 28.5% 37.3% 26.7% 16.7%

În mare m`sur` 25.0% 25.9% 26.7% 17.2% 16.7%

În mic` m`sur` 18.4% 20.0% 18.4% 14.4% -

Deloc 22.8% 24.1% 16.9% 36.1% 66.7%

Nu r`spund 1.7% 1.5% 0.6% 5.6% -

Traficul de copii


În mare m`sur` 25.6% 28.0% 26.1% 14.4% 16.7%

În mic` m`sur` 14.6% 14.1% 14.6% 17.8% -

Deloc 16.4% 17.2% 11.4% 27.2% 83.3%

Nu r`spund 1.5% 1.1% 0.8% 4.4% -

Educatie sexual`În foarte mare m`sur` 36.4% 29.8% 46.4% 30.6% -

În mare m`sur` 26.2% 26.6% 28.0% 19.4% 16.7%

În mic` m`sur` 19.2% 20.7% 17.7% 19.4% -

Deloc 12.8% 21.7% 7.8% 26.1% 83.3%

Nu r`spund 1.3% 1.3% 0.2% 4.4% -

Prevenirea consumului de droguriÎn foarte mare m`sur` 45.6% 45.0% 48.7% 38.9% -

În mare m`sur` 28.3% 28.1% 29.1% 27.8% 16.7%

În mic` m`sur` 12.0% 11.3% 13.4% 10.6% 16.7%

Deloc 16.9% 14.0% 8.4% 20.0% 66.7%

Nu r`spund 1.3% 1.5% 0.3% 2.8% -

Protec]ia mediuluiÎn foarte mare m`sur` 37.7% 43.8% 31.0% 37.8% 33.3%

În mare m`sur` 34.4% 33.8% 36.9% 30.6% 16.7%

În mic` m`sur` 18.9% 15.5% 23.9% 15.6% -

Deloc 7.4% 5.6% 7.6% 11.7% 50.0%

Nu r`spund 1.5% 1.3% 0.6% 4.4% -

70


Exploatarea muncii copilului Total FB B M S FS

În foarte mare m`sur` 21.2% 21.1% 21.9% 19.7% 15.6% 31.3%

În mare m`sur` 35.7% 38.8% 38.1% 32.9% 25.0% 37.5%

În mic` m`sur` 28.2% 22.5% 27.2% 33.3% 28.1% 6.3%

Deloc 14.1% 17.7% 12.4% 13.2% 28.1% 25.0%

Nu r`spund 0.8% - 0.3% 0.8% 3.1% -

Abuz fizic asupra unui copil


În mare m`sur` 36.5 39.2% 38.5% 34.4% 23.4% 37.5%

În mic` m`sur` 18.4% 16.7% 18.0% 20.2% 17.2% 12.5%

Deloc 13.9% 16.3% 11.3% 14.2% 26.6% 25.0%

Nu r`spund 1.3% 0.5% 1.0% 1.1% 1.6% -

Abuz sexual asupra unui copil


În mare m`sur` 25.7% 24.4% 27.5% 25.3% 20.3% 12.5%

În mic` m`sur` 17.1% 15.8% 17.3% 17.6% 14.1% 12.5%

Deloc 18.1% 21.5% 15.5% 17.8% 26.6% 31.3%

Nu r`spund 2.2% 2.4% 1.5% 1.9% - 6.3%

Folosirea copiilor pentru produ-cerea de materiale pornograficeÎn foarte mare m`sur` 31.9% 34.4% 33.7% 29.5% 31.3% 37.5%

În mare m`sur` 25.0% 25.4% 24.6% 25.5% 26.6% 31.3%

În mic` m`sur` 18.4% 17.2% 19.0% 19.7% 15.6% -

Deloc 22.8% 22.0% 21.5% 23.1% 26.6% 31.3%

Nu r`spund 1.7% 1.0% 1.3% 2.1% - -

Traficul de copii


În mare m`sur` 25.6% 27.3% 27.0% 23.8% 18.8% 31.3%

În mic` m`sur` 14.6% 12.0% 14.9% 14.9% 14.1% 12.5%

Deloc 16.4% 17.7% 13.4% 18.0% 23.4% 25.0%

Nu r`spund 1.5% 1.4% 1.4% 0.8% - -

Educa]ie sexual`


În mare m`sur` 26.2% 26.3% 30.0% 22.5% 18.8% 12.5%

În mic` m`sur` 19.2% 15.3% 19.6% 20.4% 25.0% 12.5%

Deloc 12.8% 22.0% 12.8% 17.8% 26.6% 25.0%

Nu r`spund 1.3% 1.0% 0.8% 1.1% - -

Men]inerea s`n`t`]ii mentale Total Gimnaziu Liceu Arte Alta


În mare m`sur` 29.4% 29.2% 30.2% 28.9% 16.7%

În mic` m`sur` 15.1% 15.8% 14.6% 13.9% 16.7%

Deloc 10.6% 9.8% 10.1% 12.8% 66.7%

Nu r`spund 1.6% 1.3% 0.8% 4.4% -

71

10. Ai [ti cui s` te adresezi dac` ......?


Tu sau cineva dintre colegii/ prietenii tì ati fi soli-cita]i/ obliga]i s` munci]i împotriva voin]ei voastre

Total Bìe]i Fete Rural Urban

Da 50.1 45.2% 53.9% 40.5% 53.6%

Nu 49.9 54.8% 46.1% 59.5% 46.4%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]i fi lovi]i,b`tu]i (abuza]i fizic)

Da 67.2 59.6% 73.0% 59.5% 70.3%

Nu 32.8 40.4% 27.0% 40.5% 29.7%

Tu sau cineva dintre colegii/ prietenii tì a]i fi vic-time ale unui abuz sexual

Da 60.7 52.9% 66.5% 49.5% 64.9%

Nu 39.3 47.1% 33.5% 50.5% 35.1%

Tu sau cineva dintre colegii/ prietenii tì a]i fifolosi]i pentru producerea unor materiale(fotografii, filme) pornografice

Da 47.6 41.0% 52.6% 39.5% 50.7%

Nu 52.4 59.0% 47.4% 60.5% 49.3%

Prevenirea consumului de droguri Total FB B M S FS


În mare m`sur` 28.3% 29.2% 31.6% 25.7% 18.8% 25.0%

În mic` m`sur` 12.0% 8.1% 12.0% 12.7% 17.2% 6.3%

Deloc 16.9% 15.3% 9.9% 13.0% 23.4% 31.3%

Nu r`spund 1.3% 1.0% 1.3% 0.6% - -

Protec]ia mediului


În mare m`sur` 34.4% 36.4% 37.0% 32.9% 31.3% 12.5%

În mic` m`sur` 18.9% 14.8% 18.6% 19.5% 28.1% 12.5%

Deloc 7.4% 5.7% 5.3% 9.6% 14.1% 31.3%

Nu r`spund 1.5% 1.9% 1.0% 1.1% - -

Men]inerea s`n`t`]ii mentale


În mare m`sur` 29.4% 26.3% 30.2% 30.8% 28.1% 18.8%

În mic` m`sur` 15.1% 12.4% 16.8% 14.9% 12.5%

Deloc 10.6% 12.4% 8.7% 10.6% 20.3% 25.0%

Nu r`spund 1.6% 1.4% 1.1% 1.1% - -

72



Tu sau cineva dintre colegii/ prietenii tìa]i fi solicita]i/ obliga]i s` munci]i împotri-va voin]ei voastre

TotalFoartebune

Bune Mediocre SlabeFoarteslabe

Da 50.1 61.7% 51.0% 46.1% 37.5% 50.0%

Nu 49.9 38.3% 49.0% 53.9% 62.5% 50.0%

Tu sau cineva dintre colegii/ prietenii tìa]i fi lovi]i, b`tu]i (abuza]i fizic)

Da 67.2 76.1% 70.7% 63.3% 50.0% 50.0%

Nu 32.8 23.9% 29.3% 36.7% 50.0% 50.0%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]ifi victime ale unui abuz sexual

Da 60.7 71.8% 63.1% 55.2% 51.6% 50.0%

Nu 39.3 28.2% 36.9% 44.8% 48.4% 50.0%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]ifi folosi]i pentru producerea unor mate-riale (fotografii, filme) pornografice

Da 47.6 54.5% 49.2% 42.9% 46.9% 50.0%

Nu 52.4 45.5% 50.8% 57.1% 53.1% 50.0%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]ifi solicita]i/ obliga]i s` munci]i împotrivavoin]ei voastre

Total Gimnaziu LiceuArte [imeserii

Alta

Da 50.1 52.0% 52.1% 37.8% 50.0%

Nu 49.9 48.0% 47.9% 62.2% 50.0%

Tu sau cineva dintre colegii/ prietenii tì a]ifi lovi]i, b`tu]i (abuza]i fizic)

Da 67.2 72.0% 69.0% 45.0% 50.0%

Nu 32.8 28.0% 31.0% 55.0% 50.0%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]ifi victime ale unui abuz sexual

Da 60.7 62.5% 65.0% 40.0% 66.7%

Nu 39.3 37.5% 35.0% 60.0% 33.3%

Tu sau cineva dintre colegii/prietenii tì a]ifi folosi]i pentru producerea unor materialepornografice

Da 47.6 48.1% 53.6% 27.2% 50.0%

Nu 52.4 51.9% 46.4% 72.8% 50.0%

73

11. În orele de dirigen]ie, în ce m`sur` ai ocazia s` î]i exprimi liber p`rerea despre ......?


Profesori [i modul de predare al acestora Total B`ie]i Fete Rural Urban


În mare m`sur` 23.0 23.7% 22.7% 18.5% 24.8%

În suficient` m`sur` 23.2 22.4% 24.0% 27.8% 21.7%

În mic` m`sur` 18.3 19.9% 17.2% 15.9% 19.3%

Deloc 11.8 11.0% 12.1% 13.9% 10.9%

Nu r`spund 1.7 1.7% 1.5% 3.7% 0.9%

Disciplinele op]ionale


În mare m`sur` 26.9 25.0% 28.5% 28.3% 26.6%


În mic` m`sur` 19.0 18.4% 19.5% 14.9% 20.5%

Deloc 10.7 12.1% 9.7% 9.3% 11.2%

Nu r`spund 3.2 3.8% 2.4% 5.9% 2.0%

Activit`]ile extra[colare


În mare m`sur` 25.0 22.6% 26.9% 24.9% 25.3%


În mic` m`sur` 16.7 16.4% 16.9% 15.1% 17.1%

Deloc 9.6 10.8% 8.8% 8.3% 10.2%

Nu r`spund 3.5 4.5% 2.4% 5.6% 2.5%

Alegerea manualelor


În mare m`sur` 15.3 15.3% 15.5% 17.3% 14.6%


În mic` m`sur` 21.5 19.4% 23.1% 20.5% 22.0%

Deloc 24.3 25.3% 23.7% 16.1% 27.3%

Nu r`spund 3.7 4.6% 2.5% 5.4% 2.8%

Regulamentul [colii


În mare m`sur` 20.5 20.3% 20.8% 19.8% 21.0%


În mic` m`sur` 16.6 16.1% 17.2% 17.3% 16.6%

Deloc 14.9 14.0% 15.6% 11.2% 16.4%

Nu r`spund 3.5 4.3% 2.5% 5.4% 2.6%

Amenajarea spa]iului [colii


În mare m`sur` 16.5 15.6% 17.2% 18.0% 16.0%


În mic` m`sur` 20.6 21.6% 20.2% 17.6% 22.0%

Deloc 24.1 25.0% 23.6% 18.5% 26.0%

Nu r`spund 4.0 4.5% 3.3% 5.4% 3.3%

74


Profesori [i modul de predare al acestora Total Gimnaziu Liceu Arte [i meserii Alta

În foarte mare m`sur` 21.9 20.1% 24.5% 21.1% -

În mare m`sur` 23.0 22.8% 24.8% 18.3% -


În mic` m`sur` 18.3 15.2% 20.7% 22.2% 16.7%

Deloc 11.8 15.1% 7.6% 12.8% 16.7%

Nu r`spund 1.7 2.0% 0.5% 2.2% 50.0%



În mare m`sur` 26.9 29.1% 26.4% 21.1% 16.7%

În suficient` m`sur` 19.5 17.8% 21.4% 21.7%

În mic` m`sur` 19.0 17.6% 20.7% 18.9% 16.7%

Deloc 10.7 10.5% 11.1% 10.0% 16.7%

Nu r`spund 3.2 3.1% 1.3% 7.8% 50.0%



În mare m`sur` 25.0 26.0% 25.3% 20.6% 16.7%

În suficient` m`sur` 22.8 22.4% 25.0% 18.9% -

În mic` m`sur` 16.7 15.2% 18.8% 14.4% 16.7%

Deloc 9.6 7.6% 11.2% 12.2% 16.7%

Nu r`spund 3.5 3.2% 1.3% 9.4% 50.0%

Alegerea manualelor


În mare m`sur` 15.3 17.9% 11.6% 18.9% 16.7%


În mic` m`sur` 21.5 21.3% 22.2% 20.6% -

Deloc 24.3 18.9% 33.2% 15.0% 33.3%

Nu r`spund 3.7 3.5% 1.7% 7.8% 50.0%

Regulamentul [colii


În mare m`sur` 20.5 22.5% 19.1% 18.3% 16.7%


În mic` m`sur` 16.6 15.4% 19.0% 13.9% 16.7%

Deloc 14.9 12.4% 17.9% 13.9% 16.7%

Nu r`spund 3.5 3.5% 1.4% 7.8% 50.0%



În mare m`sur` 16.5 18.6% 14.1% 16.7% 16.7%


În mic` m`sur` 20.6 21.0% 22.3% 13.3% 33.3%

Deloc 24.1 18.7% 30.7% 23.3% -

Nu r`spund 4.0 3.8% 2.4% 7.8% 50.0%

75


Profesori [i modul de predare alacestora

Total F. bune Bune Mediocre Slabe F. slabe

În foarte mare m`sur` 21.9 26.8% 20.8% 22.1% 17.2% 25.0%

În mare m`sur` 23.0 19.1% 27.0% 20.4% 23.4% 6.3%

În suficient` m`sur` 23.2 19.1% 23.6% 25.7% 23.4% 12.5%

În mic` m`sur` 18.3 19.1% 16.6% 19.1% 18.8% 25.0%

Deloc 11.8 13.4% 10.3% 11.7% 15.6% 31.3%

Nu r`spund 1.7 2.4% 1.7% 1.1% 1.6% -



În mare m`sur` 26.9 20.1% 28.9% 29.7% 15.6% 18.8%


În mic` m`sur` 19.0 16.3% 17.5% 21.9% 25.0% 25.0%

Deloc 10.7 10.5% 8.8% 11.5% 23.4% 18.8%

Nu r`spund 3.2 4.3% 3.4% 1.9% 1.6% 6.3%



În mare m`sur` 25.0 25.4% 27.1% 23.4% 18.8% 18.8%


În mic` m`sur` 16.7 15.8% 16.6% 16.6% 23.4% 12.5%

Deloc 9.6 7.2% 7.0% 12.5% 23.4% 12.5%

Nu r`spund 3.5 2.9% 3.9% 2.3% 1.6% 6.3%

Alegerea manualelor


În mare m`sur` 15.3 12.0% 18.7% 13.4% 6.3% 12.5%


În mic` m`sur` 21.5 19.1% 22.5% 20.6% 23.4% 18.8%

Deloc 24.3 28.7% 21.4% 27.2% 35.9% 25.0%

Nu r`spund 3.7 2.9% 4.1% 2.8% 1.6% -

Regulamentul [colii


În mare m`sur` 20.5 20.1% 20.3% 23.4% 14.1% 12.5%

În suficient` m`sur` 16.4 15.3% 18.3% 14.2% 20.3% -

În mic` m`sur` 16.6 13.4% 16.9% 17.8% 17.2% -

Deloc 14.9 17.7% 13.5% 15.7% 21.9% 31.3%

Nu r`spund 3.5 2.9% 3.4% 3.0% 1.6% 6.3%



În mare m`sur` 16.5 12.4% 17.9% 16.1% 7.8% 18.8%

În suficient` m`sur` 19.2 19.1% 21.5% 16.8% 14.1% -

În mic` m`sur` 20.6 20.6% 18.2% 26.1% 23.4% 18.8%

Deloc 24.1 22.5% 23.5% 25.3% 35.9% 25.0%

Nu r`spund 4.0 3.8% 3.6% 3.6% 3.1% 6.3%

76

opinii ale elevilor privind importan}a {i respectarea ... · [i neglijen]ei [i dreptul la...

Documents