I O M

O I M

Opiniile exprimate în publicaþie aparþin autorilor ºi nu reflectã neapãrat punctele de vedere ale Comisiei Uniunii Europene, ale Ministerului de Externe al Italei sau ale Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie.

OIM este fidelã principiului cã migraþia legalã ce respectã demnitatea umanã aduce beneficii migranþilor ºi societãþii. În calitate de organizaþie inter-guvernamentalã, OIM colaboreazã cu partenerii sãi pe plan mondial dupã cum urmeazã: asistã la satisfacerea provocãrilor operaþionale ale migraþiei; promoveazã înþelegerea integralã a problemelor ce þin de migraþie; încurajeazã dezvoltarea economicã ºi socialã prin intermediul migraþiei; activeazã pentru respectarea realã a demnitãþii umane ºi a bunãstãrii migranþilor.

Publicaþia a fost realizatã cu sprijinul Comisiei Uniunii Europene ºi a Ministerului de Externe al Italei.

Editor: Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie Misiunea în MoldovaStr. Ciuflea, 36/1ChiºinãuRepublica MoldovaTel.: (+ 373 22) 23 29 40Fax.: (+ 373 22) 23 28 62E-mail: iomchisinau@iom.intPagina Web: http://www.iom.md

© 2008 Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie (OIM)

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte a prezentei publicaþii nu poate fi reprodusã, pãstratã pe un sistem de cãutare a informaþiei sau transmisã sub orice formã prin intermediul unor mijloace electronice, mecanice, de fotocopiere, înregistrare sau altfel fãrã permisiunea scrisã prealabilã a editorului.

3

Introducere

Fenomenul migraţiei forţei de muncă peste hotare este un proces extrem de pronunţat pentru Republica Moldova la moment, iar dacă să ne gândim la experienţele istorice este unul aferent fazelor de tranziţie sub orice formă. De experienţe de emigrare a forţei de muncă peste hotare dispun nu doar ţările post-socialiste, pentru care emigrarea masivă a fost şi este o realitate începând cu anii 90, dar şi multe alte ţări, pentru unele din ele acest fenomen fiind deja depăşit (Irlanda, Italia, Turcia) sau persistă şi se menţine în timp perioade mai lungi (Mexic, Republica Dominicană, El Salvador şu multe altele).

Republica Moldova, făcând parte din spaţiul fostului USSR, a cunoscut diferite forme ale emigrării forţei de muncă încă din perioada sovietică, când fusese promovată migrarea forţei de muncă în interiorul uniunii („desţelenirea”, „BAM”, „Komsomolsk na Amure”, defrişarea pădurilor din Siberia etc.).

La momentul actual, Republica Moldova este una din ţările lumii cel mai mult afectată de emigrarea cetăţenilor săi peste hotare în scopuri de muncă, fie sezonieră, fie pe termen mai îndelungat. Fenomenul cu trăsăturile lui actuale a apărut imediat după destrămarea URSS cu toate efectele economice, politice şi sociale care au urmat. Amploarea cea mai mare a migraţiei (atât ca număr de cetăţeni antrenaţi în proces, cât şi ca volum al remitenţelor (bani remişi de către lucrătorii migranţi spre ţara de origine) s-a atins deja în secolul XXI, şi s-ar părea ca până la momentul actual tendinţele migraţioniste rămân a fi stabile şi chiar crescânde. Tot în această perioadă, fenomenului migraţiei i s-a început acorda atenţia cuvenită din partea organizaţiilor internaţionale şi a instituţiilor naţionale în vederea studierii acestuia şi a dezvoltării şi implementării de politici pentru a adresa impactul acestui fenomen.

Impactul emigrării este discutat controversat în special din două perspective, una de natură social-demografică, vizând aspecte ca forţă de muncă, familie, soarta copiilor migranţilor, şi alta de ordin economic-financiar, discutându-se impactul remitenţelor, adică a resurselor financiare câştigate de migranţi şi expediate către Moldova. Din cea de-a doua perspectivă, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a iniţiat campania de informare “Legătura cu baştina” în Moldova. Scopul campaniei informaţionale a ţinut de sporirea conştientizării de către migranţii moldoveni şi gospodăriilor acestora a oportunităţilor de investire şi dezvoltare în Moldova şi de creşterea culturii financiare generale a beneficiarilor de remitenţe, precum şi menţinerea legăturilor dintre diasporă şi comunităţile moldoveneşti peste hotare şi ţara de baştină. Prezenta cercetare, având drept obiectiv de bază estimarea impactului acestei campanii, îşi extinde aria de reflectare asupra mai multor momente, vizate direct sau indirect de campania “Legătura cu baştina”. În acest sens, lucrarea de faţă a vizat ca elemente de bază: Percepţii asupra mediului de afaceri din Moldova, Antreprenoriatul, Sistemul bancar şi consumul de servicii bancare, Consumul de mass-media naţională peste hotare; şi elementele secundare, la care s-a recurs în mod special pentru o studiere mai profundă a elementelor de bază, şi anume Percepţiile populaţiei asupra fenomenului de migraţie, Experienţa de emigrare a populaţiei şi Practica remitenţelor.

4

Aspecte metodologice

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ naţional, în volum de 1953 persoane cu vârsta de 14 ani şi mai mult; Eşantion: stratificat, probabilist, bistadial; Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice, care coincid cu unităţile administrativ teritoriale de până la revenirea la raioane, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţilor urbane (2 tipuri), numărul populaţiei localităţilor rurale (3 tipuri de localităţi rurale). Eşantionare: Mărimea straturilor urbane şi ale totalului pe regiuni (fostele judeţe) şi volumele straturilor rurale au fost calculate proporţional cu numărul populaţiei în conformitate cu datele Recensământul Populaţiei din 2004. Stadii de randomizare:

a. Localitatea: în cadrul straturilor ajustate, localităţile selectate (115) au fost stabilite în mod aleator, în baza unui tabel cu numere aleatoare.

b. Familia: numărul maximal de interviuri efectuate într-un punct de eşantionare a fost de 5. Familiile în care s-au realizat interviurile au fost selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic prestabilit: numărul total de gospodării pe rută împărţit la numărul de interviuri care urmează a fi realizate.

c. Persoana: în cazurile în care în familiile selectate existau mai multe persoane adulte, persoana intervievată a fost selectată prin metoda celei mai apropiate zile de naştere.

Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia Republicii Moldova în vârstă de 14 ani şi mai mult, cu o eroare maximală de +2.22% Perioada de culegere a datelor: 22 iulie – 12 august 2008. Interviurile s-au realizat la domiciliul respondenţilor. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege limba de comunicare.

În urma analizei structurii eşantionului obţinut din teren, s-a constatat concordanţa dintre distribuţia populaţiei cunoscută din datele statistice disponibile şi cele obţinute, în limitele abaterii statistice admisibile. O diferenţă s-a înregistrat în cazul structurii pe sexe, în sensul supra-reprezentării persoanelor de sex feminin. Asemenea abateri sunt cauzate de fenomenele de migraţie a forţei de muncă peste hotare, dimensiunile căreia nu pot fi înregistrate în statisticile oficiale curente. Pentru corectare s-a recurs la ponderarea rezultatelor, astfel încât structura eşantionului luat în calcul să reprezinte media dintre distribuţiile înregistrate în statistica oficială şi cea obţinută în teren. Astfel, rezultatele prezentate sunt ponderate. Diferenţa dintre rezultatele ponderate şi cele neponderate nu depăşeşte la niciuna din întrebări 1.9%.

5

Percepţii privind fenomenul migraţiei

Conexiunea dintre fenomenul migraţiei şi elementele din economie (sistem bancar, antreprenoriat), exprimată prin utilizarea remitenţelor sunt determinate într-o anumită măsură de percepţia populaţiei asupra migraţiei. În acest capitol se va prezenta cum este perceput fenomenul prin prisma impactului asupra întregii ţări, şi nu doar la nivelul fiecărei gospodării aparte.

Fenomenele de migraţie internaţională de mare amploare în calitate de donator de forţă de muncă în cadrul proceselor de migraţiune, de regulă, sunt prezente în ţările sub-dezvoltate, sau mai puţin dezvoltate comparativ cu ţările de destinaţie a migranţilor. Astfel, percepţiile privind oportunităţile de angajare, de investiţii, calitatea vieţii cât şi percepţia privind evoluţia ţării în general prezintă interes în abordarea impactului de moment şi de perspectivă a migraţiei şi a remitenţelor. Pentru sporirea impactului remitenţelor în economia ţării este necesară perceperea pozitivă a ţării ca mediu de angajare, afaceri, atractivitatea acesteia ca nivel de trai.

În acest sens, studiul constată un raport negativ în distribuirea percepţiilor, pesimiştii prevalând numeric cu mult asupra celor optimişti.

Încercând ierarhizarea elementelor supuse aprecierii constatăm că cel mai negativ este apreciată evoluţia situaţiei în care se află ţara de origine, 73,5% din populaţie oferind o apreciere negativă, iar în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare s-au pronunţat 72,8 % de pesimişti. Ca număr de pesimişti urmează aprecierea RM ca fiind un loc favorabil pentru crearea familiei/calitatea vieţii bună (66,3%). O distribuţie deosebită şi poate chiar neaşteptată în raport cu celelalte aspecte se constată în cazul oportunităţilor de investiţii. În aprecierea acestora numărul pesimiştilor (57,7%), deşi este la fel mult mai mare decât cel al optimiştilor (31,2%), este totuşi cel mai mic din cele patru aspecte apreciate. Ar fi însă incorect să-i acordăm prioritate, concluzionând că populaţia percepe totuşi ceva mai pozitiv oportunităţile de business faţă de cele de angajare, calitatea vieţii şi evoluţia situaţiei ţării în general. Aceasta deoarece activitatea de business/ investiţii este una de ordin cotidian (deci cunoscută) pentru o parte destul de mică de cetăţeni, fapt confirmat de ponderea foarte mare de persoane care nu au putut oferi un răspuns la această întrebare (11,1%) comparativ cu celelalte aspecte.

Tabelul 1) Percepţii generale privind calitatea vieţii, oportunităţile de investiţii şi angajare în Republica Moldova

Suma percepţiilor

Totalmente de acord

Mai degrabă

de acord

Nu prea

sunt de acord

Dezacord total NŞ/NR

pozitive negative

Moldova este un loc favorabil pentru crearea familiei/calitatea vieţii este bună:

31.2% 66.3% 8.3% 22.9% 37.2% 29.1% 2.5%

În Moldova există oportunităţi mari pentru investiţii:

31.2% 57.7% 9.4% 21.8% 32.8% 24.9% 11.1%

În Moldova există multe oportunităţi de muncă/angajare:

24.7% 72.8% 7.0% 17.7% 37.1% 35.7% 2.6%

Situaţia din Moldova evoluează într-o direcţie bună:

21.8% 73.5% 5.4% 16.4% 36.7% 36.8% 4.7%

Cum aţi aprecia următoarele afirmaţii?

Odată ce scopul studiului vizează conexiunea între migraţie şi alte elemente ale situaţiei economice, este important să vedem care este percepţia asupra stării de lucruri în Moldova prin

6

prisma statutului migraţional al respondentului (persoanei intervievate în cadrul studiului). În acest sens, respondenţii au fost divizaţi în trei categorii, şi anume:

- respondent cu experienţă proprie de migraţie - persoanele care au fost la muncă peste hotare în ultimii doi ani, aceştia constituind 12% din totalul persoanelor intervievate;

- respondent din gospodărie cu membri migranţi – gospodării care la momentul studiului sau în ultimii doi ani aveau pe cineva din membrii plecaţi, asemenea respondenţi constituind 32,6%;

- respondent din gospodărie fără experienţă proprie de migraţie – cazuri în care nici respondentul personal nici alţi membrii ai gospodăriei nu au fost peste hotare la muncă în ultimii 2 ani – asemenea respondenţi constituind 55,5%.

Pentru a realiza comparaţia mai uşor, răspunsurile acordate în cadrul fiecărei categorii au fost reduse la un singur indicator sintetic1, valoarea căruia poate varia de la 100 (caz în care absolut toţi respondenţii au oferit aprecierea totalmente de acord) şi – 100 (caz în care absolut toţi respondenţii au oferit aprecierea dezacord total).

Din comparaţie se desprinde cu claritate scăderea optimismului în apreciere odată cu obţinerea statutului de migrant, altfel spus persoanele care au făcut parte din procesul de migraţie sunt mai negativişti în aprecierea oportunităţilor de angajare (valoarea indicelui -49) şi investiţii (-27), cât şi în privinţa nivelului de trai (-34). Grupul moderat din cele comparate îl prezintă respondenţii fără experienţă proprie de migrare însă din gospodăriile cu migranţi, iar aprecierile mai puţin negative (comparativ pe grupuri) se înregistrează în rândul gospodăriilor fără experienţă proprie de migraţie, în cazul cărora s-a obţinut un indice de (-41) în aprecierea oportunităţilor de angajare, (-31) în aprecierea calităţii vieţii şi (-22) în aprecierea oportunităţilor de investiţii.

Excepţie de la tendinţa depistată fac doar aprecierile privind evoluţia situaţiei generale din ţară, când cei mai puţin pesimişti sunt persoanele cu proprie experienţă de emigrare (-45), iar cei mai pesimişti respondenţii din gospodăriile care au membri migranţi (-49).

Ca recapitulare, la capitolul oportunităţi de muncă, investiţii şi calitatea vieţii migranţii exprimă cea mai mare nemulţumire, după care urmează membrii familiilor cu migranţi, mai puţină nemulţumire exprimând membrii familiilor fără migranţi. Cât priveşte evoluţia situaţiei generale în ţară, migranţii sunt mai optimişti chiar decât membrii familiilor fără migranţi.

Tabelul 2) Percepţii generale privind calitatea vieţii, oportunităţile de investiţii şi angajare în Republica Moldova funcţie de experienţă de emigrare

Respondent cu experienţă

proprie de migraţie

Respondent din gospodărie cu

membri migranţi

Respondent din gospodărie fără

experienţă proprie de migraţie

În Moldova exista multe oportunităţi de muncă/angajare: -49 -45 -41

Moldova este un loc favorabil pentru crearea familiei/calitatea vieţii este buna: -34 -33 -31

În Moldova există oportunităţi mari pentru investiţii: -27 -26 -22

Situaţia din Moldova evoluează intr-o direcţie bună: -45 -49 -46

Odată ce Republica Moldova ca mediu de trai, muncă şi investiţii este apreciată de proprii cetăţeni mai degrabă negativ, este necesară abordarea problemelor cu care se confruntă o ţară atât de neatractivă.

1 Indicatorul exprimă suma ponderilor fiecărui răspuns, în care valorilor negative (nu prea sunt de acord şi dezacord total) li s-a acordat o valoare negativă, aprecierilor extreme (totalmente de acord şi dezacord total) valoarea reală, iar aprecierilor intermediare (mai degrabă de acord şi nu prea sunt de acord) 0,75 din valoarea lor reală. Formula de calcul: totalmente de acord plus mai degrabă de acord * 0,75 minus nu prea sunt de acord * 0,75 minus dezacord total.

7

Problemele cele mai stringente pentru ţara noastră sunt preţurile şi inflaţia – 29,6% de respondenţi, salariile mici – 28,4%, şomajul – 12,2%, corupţia – 10,1% şi guvernarea ineficientă 9,5%. Este important să menţionăm, că însăşi emigraţia/exodul persoanelor calificate nu este o problemă percepută ca fiind stringentă pentru ţară, pentru ea au optat doar 3,8% de respondenţi.

Comparaţia între grupuri după experienţă de migraţie indică o diferenţiere a percepţiei asupra problemelor ţării pe care o au migranţii faţă de celelalte două grupuri. Analiza comparativă indică că migranţii pun un mai mare accent pe şomaj, inducând concluzia că acesta ar fi unul din factorii de bază care i-a impus să recurgă la emigrare, la fel şi guvernarea ineficientă. În acelaşi timp, migranţii sunt mai puţin frustraţi de preţuri/inflaţie şi salarii mici, probleme care mai puţin îi privesc decât pe persoanele care nu muncesc peste hotare, migranţii dispunând de un raport venituri/costul vieţii mai favorabil.

Tabelul 3) Problemele cu care se confruntă Republica Moldova

În Moldova de astăzi, cea mai mare problemă este:

Însă faptul că migraţia/exodul populaţiei calificate a fost foarte rar menţionată de respondenţi ca fiind problema cea mai importantă pentru ţară, nu trebuie să ne impună concluzia că riscurile aferente acestui proces nu sunt percepute de populaţie.

Mai mult ca atât, studiul indică prevalarea percepţiilor precum că migraţia implică un impact negativ pentru ţară, 40,9% respondenţi au exprimat acordul total cu acest fapt, iar alţii 22,3% acordul parţial.

General

Respondent cu experienţă

proprie de migraţie

Respondent din gospodărie cu

membri migranţi

Respondent din gospodărie fără

experienţă proprie de migraţie

Preturile mari/inflaţia 29.6% 21.8% 30.0% 31.1%Salariile mici 28.4% 26.9% 28.1% 28.8%Şomajul 12.2% 19.7% 13.7% 9.7%Corupţia 10.1% 9.4% 11.0% 9.7%Guvernarea ineficientă 9.5% 13.7% 7.9% 9.5%Emigraţia/exodul persoanelor calificate 3.8% 3.0% 3.6% 4.1%Toate sunt stringente 2.2% 3.8% 2.2% 1.8%Sărăcia 1.4% 0.9% 2.0%Altceva 2.5% 1.3% 1.8% 2.4%NS/NR 0.9% 0.4% 0.8% 1.1%

8

Diagrama 1) Percepţiile privind impactul migraţiei asupra Moldovei

40.9%

22.3%18.6%

13.3%

4.9%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Totalmentede acord

Mai degrabăde acord

Nu prea suntde acord

Dezacordtotal

NŞ/NR

Credeţi că emigraţia are un impact (o influenţă) negativ asupra Moldovei?

Impactul însă este perceput mai degrabă prin prisma social-demografică decât prin cea economică.

Ca consecinţă negativă de bază a fenomenului, sunt nominalizate lăsarea copiilor fără grijă părintească şi destrămarea familiilor (45,7%), faptul că în ţară lipsesc generaţiile de tineret, acestea fiind plecate peste hotare (29,5%) şi astfel de fenomene aferente procesului de migraţie cum ar fi creşterea nivelului de criminalitate, apariţia reţelelor criminale şi a fenomenului de trafic de fiinţe umane (2,4%).

Consecinţele negative de ordin economic, oarecum mult mai rar menţionate, sunt efectele în urma exodului de persoane calificate (15,6%), lipsa investiţiilor în Moldova (2,3%) şi inflaţia de pe urma remitenţelor (1%).

Tabelul 4) Consecinţele negative a emigraţiei forţei de muncă Copii rămaşi fără părinţi /familii destrămate 45.7%Nu a mai rămas tineret în Moldova 29.5%Exodul de inteligenţă (nu au mai rămas profesionişti) 15.6%Criminalitate/reţele criminale/trafic 2.4%Lipsa investiţiilor în Moldova 2.3%Inflaţia de pe urma remitenţelor 1.0%Altceva 2.0%NS/NR 1.5%

Care este principala consecinţă negativă a emigraţiei?

Migranţii însă pot contribui la dezvoltarea Moldovei, susţin majoritatea respondenţilor (30,2% totalmente de acord şi 27,2% mai degrabă de acord), ponderea scepticilor fiind însă una însemnată, 14,6% au afirmat dezacordul total cu afirmaţia, 21,8% dezacord parţial.

9

Diagrama 2) Pot sau nu pot migranţii contribui la dezvoltarea Moldovei?

NŞ/NR:6.1% Totalmente de

acord: 30.2%

Mai degrabă de acord: 27.2%

Dezacord total: 14.6%

Nu prea sunt de acord: 21.8%

Credeţi că migranţii fiind peste hotare pot să facă ceva pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei?

Contribuţia, care populaţia ar solicita-o de la cetăţenii aflaţi peste hotare este una oarecum materialistă, cu care, cunoaştem, migranţii până acum se isprăvesc. Şi anume, 51,6%, deci fiecare al doilea cetăţean, consideră că contribuţia, pe care migranţii o pot realiza ţine de expedierea remitenţelor către familiile rămase în ţară. Astfel, se desprinde cu claritate percepţia impactului pozitiv major pe care l-a avut procesul de migraţie de până acum, şi anume asigurarea venitului de existenţă al familiilor, impactul căruia la nivelul economiei naţionale se limitează ca impact pozitiv doar la creşterea consumului.

Se evidenţiază însă şi conştientizarea remitenţelor ca potenţial de dezvoltare economică a ţării prin investiţia acestora în afaceri, menţionat de 26,9% respondenţi sau contribuţia la promovarea exporturilor moldoveneşti prin consumul produselor moldoveneşti peste hotare – 2,5%.

Tabelul 5) Cum pot migranţii contribui la dezvoltarea Moldovei? Să trimită bani acasă 51.6% Să lanseze o afacere/sa investească într-o afacere din Moldova 26.9% Să promoveze imaginea ţării peste hotare 7.4% Să apere interesele Moldovei peste hotare 5.5% Să creeze legături/relaţii culturale cu oamenii din alte ţări 3.0% Să cumpere produsele moldoveneşti de export, fiind peste hotare 2.5% Să rămână politic activi (votarea, etc.) 0.4% Altceva 0.6% NŞ/NR 2.2% Cum pot migranţii contribui la dezvoltarea Moldovei

10

Experienţa de emigrare şi remitenţe

Deşi aceste aspecte (emigraţia şi remitenţele) nu constituiau obiect de bază al studiului, elucidarea lor este necesară în vederea analizei relaţiilor între fenomenul migraţie şi antreprenoriat, sistemul bancar şi altele.

De aceea, în acest capitol vor fi relatate pe scurt constatările privind dimensiunile migraţiei şi remitenţelor.

Persoanele care au participat în calitate de intervievaţi în cadrul studiului prezintă populaţia prezentă a ţării, deci populaţia care la momentul studiului se afla în Republica Moldova. Dimensiunile contingentului migrant în cadrul acestei populaţii constituie 17,1%, fiind compus din:

1. 7,1% din populaţie care a fost peste hotare în ultimii 2 ani şi intenţionează să mai plece în următoarele 6 luni;

2. 4,9% din populaţie care a fost peste hotare în ultimii 2 ani însă nu intenţionează să mai plece în următoarele 6 luni;

3. cât şi potenţialii migranţi, persoanele care nu au fost peste hotare în ultimii 2 ani însă intenţionează să o facă în următoarele 6 luni, constituind 5,1% din populaţia prezentă.

Tabelul 6) Ponderea respondenţilor cu experienţă de emigrare Da, şi intenţionez să mai plec în următoarele 6 luni 7.1%Da, dar nu intenţionez să mai plec în următoarele 6 luni 4.9%Nu, dar intenţionez să plec în următoarele 6 luni 5.1%Nu, şi nu intenţionez să plec în următoarele 6 luni 78.9%NŞ/NR 4.0%Dvs. personal aţi trăit sau aţi lucrat peste hotare în ultimii 2 ani?

Componenta de bază a contingentului migrant din cadrul populaţiei prezente sunt migranţii pe care îi putem trata mai degrabă ca sezonieri, judecând după durata emigrării la ultima plecare. Mai mult decât jumătate din ei (56,8%) au petrecut peste hotare nu mai mult de 6 luni la ultima plecare, alţi 14,1% o perioadă mai îndelungată, însă nu mai mult de 11 luni.

Tabelul 7) Durata de emigrare a respondenţilor migranţi la ultima deplasare Şase luni sau mai puţin 56.8%Între 6 luni şi 11 luni 14.1%Un an 9.4%Doi ani 7.7%Trei ani 2.6%Patru ani 3.0%Cinci ani 0.4%Mai mult de cinci ani 5.1%NŞ/NR 0.9%Cât timp aţi stat peste hotare pe parcursul ultimei vizite?

Cât priveşte intenţiile pe viitor, se pare că modelul sezonier va continua să persiste, majoritatea persoanelor care intenţionează să plece planifică o durată de deplasare mai mică de un an (62,2% din total). Mai mult chiar, o mare parte din aceştia (43,7%) intenţionează să petreacă peste hotare nu mai mult de 6 luni.

În acelaşi timp, unu din zece cetăţeni care au exprimat intenţia de a pleca peste hotare declară intenţia de a se stabili definitiv cu traiul peste hotare, din care 5,5% intenţionează să se stabilească de unul singur peste hotare (aceştia fiind persoane necăsătorite), iar 6,3% cu întreaga familie.

11

Tabelul 8) Planurile pe viitor în raportarea la emigrare Să lucrez 6 luni sau mai puţin şi să mă întorc în Moldova 43.7%Să lucrez 6-12 luni şi să mă întorc în Moldova 18.5%Să lucrez mai mult de un an şi apoi să mă întorc în Moldova 13.0%Să lucrez mai mult de cinci ani şi apoi să mă întorc în Moldova 7.6%Să părăsesc Moldova pentru totdeauna şi să mă stabilesc singur peste hotare 5.5%Să părăsesc Moldova pentru totdeauna şi să mă stabilesc cu familia peste hotare 6.3%NŞ/NR 5.5%Care sunt planurile dumneavoastră pe termen lung?

Predominaţia migranţilor sezonieri în cadrul celor intervievaţi se atestă şi în distribuţia acestora pe ţări. Comparaţia cu rezultatele studiului CBS-AXA 2006 („Migraţia şi Remitenţe 2006”) indică o pondere sporită a celor care au fost în Rusia 65,8% faţă de 59% în studiul din 2006 (CBS-AXA), şi una scăzută a migranţilor în Italia – 8,1% faţă de 17% în 2006. Anticipând lucrurile, expunem constatarea că nu există diferenţe semnificative între distribuţia generală a migranţilor pe ţări şi cea a migranţilor care au expediat remitenţe.

Tabelul 9) Ţările de emigrare Rusia 65.8%Italia 8.1%Ucraina 4.3%Grecia 3.0%Turcia 2.6%România 2.6%Spania 1.7%Israel 1.7%Irlanda 1.7%Portugalia 1.3%Marea Britanie 1.3%Alte ţări 5.9%

Care a fost ultima ţară de destinaţie?

La capitolul expedierea remitenţelor doar 77,1% migranţii au trimis bani propriei sau altor gospodării din Republica Moldova.

Judecând comparativ cu acest procent, constatăm diferenţieri în funcţie de anumite caracteristici socio-demografice ale migranţilor. Cele mai mici ponderi de migranţi care au expediat remitenţe constatăm în grupurile de vârstă 18 - 29 ani (68,9%) şi peste 60 ani (66,7%) şi în cazul migranţilor din mediul urban – 67,0%. Există diferenţiere la acest capitol şi în funcţie de nivelul de studii, într-o proporţie mai mică fiind migranţii cu studii superioare (73,1%), şi cei cu studii medii profesionale – 76,6%.

12

Tabelul 10) Numărul remitenţilor în rândul migranţilor intervievaţi Da Nu NŞ/NR General 77.1% 22.1% 0.8%

Vârsta:

18 - 24 ani 68.9% 31.1% 25 - 39 ani 79.8% 19.3% .9% 40 - 54 ani 77.6% 22.4% 55 - 64 ani 80.0% 20.0% 65 + ani 66.7% 33.3%

Studii:

Studii medii incomplete 81.0% 19.0% Studii medii, liceale 83.1% 16.9% Studii medii profesionale 76.6% 23.4% Studii superioare (incl. colegiu) 73.1% 25.8% 1.1%

Mediu de reşedinţă:

Urban 67.0% 33.0% Rural 83.3% 16.0% .6%

Aţi trimis bani unei gospodării din RM?

Ca modalitate de expediere a remitenţelor, cele mai populare metode sunt cele formale, şi anume serviciile de transfer rapid sunt cel mai des utilizate (49% de migranţi), dar şi transferurile bancare (24,7%). Printre metodele informale cel mai des se recurge la aducerea banilor câştigaţi peste hotare de către migrant personal la revenire (10,3%), prin intermediul şoferilor de autobuze, microbuze (5,7%) sau însoţitorilor de tren (4,1%).

Raportul pe tipuri de metode de transfer este de 75,8% migranţi transferând prin intermediul metodelor formale şi 24,2% prin cele informale.

Migranţii nu se limitează la utilizarea unei singure metode de expediere, de regulă combinând mai multe metode. De ex., ne amintim că 49% de migranţi folosesc cel mai des serviciile de transfer rapid, însă în general (indiferent de frecvenţă) de asemenea servicii s-au folosit 61,5% de migranţi. Ca folosire, indiferent de frecvenţă, a crescut semnificativ şi cota migranţilor care recurg la metode informale, 44,6% din ei au indicat că au adus bani şi la revenire (în timp ce doar 10,3% din ei recurg la această metodă cel mai des), ceea ce confirmă faptul că la metodele formale şi cele informale se recurge în combinaţie.

Tabelul 11) Metode de transfer al remitenţelor utilizate Metoda utilizată

cel mai frecvent Metode utilizate

(indiferent de frecvenţă)

Metode formale

Transferuri rapide 49.0% 61.5%Transferuri bancare 24.7% 44.1%Oficii poştale 2.1% 8.3%

Metode informale

Bani aduşi personal 10.3% 44.6%Şoferi de autobus, microbuz 5.7% 13.5%Însoţitori de tren 4.1% 9.8%Prin alţi migranţi 2.6% 11.9%În colete 1.5% 6.3%

Decizia de a utiliza o anumită metodă de transfer se bazează pe motive variate, însă putem desprinde atât criteriile de bază, cât şi diferenţia motivele în selecţia metodelor formale şi celor informale.

Principalul criteriu în selecţia metodei de transfer ţine de rapiditatea transferului. Anume după acest criteriu au ales metoda preferată 46,4% de migranţi intervievaţi. Alte criterii însemnate sunt securitatea şi încrederea, obişnuinţa (ambele indicate de câte 17% de migranţi).

13

În acelaşi timp, utilizarea metodelor formale versus informale răspund diferitor preferinţe. Rapiditatea este calitatea de bază a metodelor de transfer formal, acest criteriu a stat la baza selectării pentru 57,1% migranţi, care folosesc cel mai des metode formale de transfer. Pentru metodele informale însă acest calificativ nu este unul însemnat (12,8%), ci securitatea (29,8%) şi încrederea (25,5%).

Tabelul 12) Principalul criteriu de selecţie a metodei de transfer

General (indiferent de metoda utilizată cel mai des)

Metode formale

Metode informale

Rapiditate 46.4% 57.1% 12.8% Comoditate la transmitere 7.2% 7.5% 6.4% Comoditate la primire 2.1% 2.0% 2.1% Securitate 17.0% 12.9% 29.8% Preţ accesibil 5.2% 3.4% 10.6% Deprindere 3.1% .7% 10.6% Încredere 17.0% 14.3% 25.5% Lipsa de alegere 1.0% 1.4% NS/NR 1.0% .7% 2.1%

Dacă să ne referim la metoda utilizată cel mai des care sunt criteriile reieşind din care aţi optat pentru această metodă? Notă: respondenţilor li s-a oferit posibilitatea de a indica cel mult 3 răspunsuri

În privinţa criteriilor de selecţie se impune concluzia că metodele formale sunt mai puţin percepute ca de încredere şi sigure decât cele informale. O asemenea concluzie ar fi însă una incorectă. Migranţii care recurg cel mai des la metode informale o fac din cauză că cele formale li se par prea scumpe (20,4%), din obişnuinţă în utilizarea de mult timp a metodelor informale (16,5%), din dificultăţile de transmitere (14,6%) sau recepţionare a banilor expediaţi prin metode formale (10,7%) şi doar 13,6% au afirmat că metodele formale li se par nesigure.

Tabelul 13) Motivele de neutilizare a metodelor formale de transfer Prea scump 20.4%Nu am vrut să încerc o metodă nouă 16.5%Prea complicat de trimis 14.6%Nu este sigur 13.6%Prea complicat de primit 10.7%Nu am încredere în bănci 9.7%Prea încet 2.9%Altceva 3.9%NS/NR 7.8%

Dacă nu aţi utilizat în primul rând căi oficiale de transfer pentru a transmite remitenţe, din ce cauză nu aţi făcut-o?

Se pare că migranţii nu beneficiază pe deplin de servicii bancare peste hotare, poate doar cu excepţia serviciilor de transfer rapid. De conturi bancare peste hotare la ultima deplasare au dispus doar 14,0% migranţi. Acest indicator este diferit în funcţie de direcţia de emigrare. Din migranţii care au fost plecaţi în Rusia doar 8,4% dispuneau de cont, atunci când migranţii care au fost în alte ţări decât Rusia - fiecare al patrulea.

14

Diagrama 3) Deţinerea de conturi bancare peste hotare

14.0%8.4%

25.0%

83.2%89.0%

71.3%

2.8% 2.6% 3.8%0%

20%

40%

60%

80%

100%

Total Rusia Alte ţăriDa Nu NŞ/NR

Dvs. aţi avut un cont bancar în ţara în care aţi lucrat ultima dată?

La nivelul gospodăriilor din care fac parte persoanele intervievate constatăm la fel o parte semnificativă care la modul direct sunt afectate de procesul de migraţie. La momentul cercetării fiecare a treia gospodărie (32,3%) din ţară avea cel puţin un membru plecat peste hotare, iar alte 25,6%, deşi nu aveau la moment pe nimeni plecat, aveau membri care au fost plecaţi în ultimii 2 ani. Deci cu siguranţă putem afirma că mai mult de jumătate din gospodăriile din ţară sunt afectate de migraţie prin prisma antrenării membrilor acestor gospodării în proces.

La o altă dimensiune, aceea a remitenţelor, constatarea este că de remitenţe au beneficiat în ultimele 12 luni 30% de gospodării. Această cifră este în creştere faţă de estimarea realizată în baza cercetării privind Migraţia şi Remitenţele (CBS-AXA), realizată în vara anului 2006, conform căreia cota gospodăriilor beneficiare de remitenţe constituia circa 22% din numărul total.

Tabelul 14) Gospodării afectate direct de migraţie Gospodării cu cel puţin un membru plecat peste hotare la moment 32.3% Gospodării cu cel puţin un membru care a fost peste hotare în ultimii 2 ani 25.6% Gospodarii care au beneficiat de remitenţe în ultimele 12 luni 30.0%

Distribuţia remitenţelor primite de gospodării prin canalele de transfer este una similară celei raportate de migranţii intervievaţi (persoanele care au fost personal peste hotare în ultimii 2 ani).

Din perspectiva obiectivelor studiului însă se merită listarea constatărilor privind încrederea în diferite căi de transfer bănesc, cât şi percepţiile asupra costurilor serviciilor bancare pentru transferuri de peste hotare.

Canalele formale, şi anume transferurile prin intermediul băncilor, fie cele rapide, fie cele prin intermediul conturilor bancare se bucură de cea mai mare încredere în rândul populaţiei, aceste două metode fiind şi unicele care înregistrează aprecieri preponderent pozitive (valorile coeficienţilor cumulate constituie 54,5 şi 51,6 respectiv).

În cazul celor informale, numărul aprecierilor negative este net mai mare faţă de cel al aprecierilor pozitive, cea mai mare neîncredere fiind manifestată faţă de transferul banilor prin intermediul însoţitorilor de tren (coeficient de -52,5 puncte) şi în colete cu alte lucruri expediate către gospodărie (-50,8 puncte).

15

Tabelul 15) Nivelul de încredere în canalele de transfer al remitenţelor

Coeficient cumulat2

Foarte multă

încredere

Multă încredere

Mai degrabă nu am

încredere

Nu am deloc

încredere

Nu am auzit

niciodatăNŞ/NR

Transferuri rapide 54.5 22.9% 51.3% 13.4% 6.3% 3.2% 2.9%Transferuri bancare 51.6 19.6% 53.7% 12.9% 8.8% 2.2% 3.1%Oficii poştale -2.4 5.7% 40.0% 29.9% 18.2% 2.5% 3.7%Prin alţi migranţi -37.8 5.3% 22.4% 33.2% 32.3% 3.3% 3.5%Şoferi de autobuz, microbuz -46.3 2.4% 21.2% 37.4% 32.5% 3.0% 3.5%În colete -50.8 1.4% 19.4% 37.4% 34.2% 3.7% 3.9%Însoţitori de tren -52.5 1.1% 19.4% 39.7% 33.3% 2.9% 3.6%Cât de multă încredere aveţi în următoarele canale de transfer bănesc?

În timp ce canalele formale se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei, posibil din cauza evoluţiei preţurilor la alte servicii şi produse, oamenii se aşteaptă totuşi la o creştere a preţurilor de transfer, deşi puţini din respondenţi au exprimat aşteptările spre o creştere rapidă a acestora (5,6%). Marea parte din respondenţi se aşteaptă la o creştere moderată: 25% aşteaptă o oarecare creştere şi 23,9% consideră că preţurile vor creşte însă în ritmuri lente.

Diagrama 4) Aşteptări privind evoluţia costurilor la serviciile bancare de transfer bănesc

5.6%

25.0% 23.9%

14.3%

1.8%

29.5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

creştererapida

o oarecarecreştere

creştere lenta la acelasinivel

vor scădea NŞ

Comparativ cu situaţia ultimilor 12 luni, ce schimbări credeţi că ar putea avea loc în costul serviciilor bancare pentru transferurile de peste hotare, în următoarele 12 luni?

2 Prezintă suma aprecierilor pozitive minus suma aprecierilor negative. Formula de calcul: foarte multă încredere plus multă încredere minus mai degrabă nu am încredere minus nu am deloc încredere.

16

Percepţii asupra mediului de afaceri din Moldova şi

antreprenoriatul

Acest aspect este vizat în cercetare prin necesitatea de a aborda una din componentele proiectului “Dincolo de reducerea sărăciei: Elaborarea unui cadru legislativ, regulator şi instituţional pentru utilizarea remitenţelor în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri în Moldova”, şi anume sporirea conştientizării de către migranţii moldoveni şi gospodăriile de migranţi a oportunităţilor de investire şi dezvoltare în Moldova.

În acest sens, studiul a vizat următoarele aspecte: - distribuţia populaţiei în funcţie de participarea în activităţile antreprenoriale; - motivele de bază în lansarea business-ului, problemele aferente lansării şi dezvoltării; - motivele de renunţare la business; - gradul de informare, cunoştinţe a cadrului regulator în domeniul antreprenoriatului; - percepţiile privind mediul de afaceri în Republica Moldova

La moment, în rândul populaţiei persoanele care deţin o afacere proprie, conform declaraţiilor, constituie cca. 4%, iar alţi 7,6% intenţionează să iniţieze pentru prima dată o afacere.

Un număr semnificativ de persoane, judecând după dimensiunile grupului de antreprenori în general, au avut în trecut o afacere, însă nu o deţin la moment. Mai mult ca atât, numărul persoanelor care şi-au închis cândva afacerea şi nu intenţionează să deschidă o altă afacere (1,3%) devansează mult numărul celor care au exprimat intenţia de a iniţia din nou afacere după eşecul celei anterioare (0,8%).

La capitolul conexiunii între mediul de afaceri şi migraţie, studiul constată puternice implicaţii a migranţilor asupra mediului de afaceri. Devine foarte clar că la moment nu putem vorbi despre lipsa sau neimplicarea migranţilor în afaceri, ci doar despre în ce măsură potenţialul provenit în urma migraţiei (cunoştinţe, experienţă căpătate de migranţi, remitenţe) este implicat ulterior în mediul de afaceri din RM.

Tabelul de mai jos ilustrează câteva aspecte importante la capitolul impactul migraţiei asupra mediului de afaceri:

- migranţii manifestă un activism antreprenorial net superior celorlalte categorii, în rândul lor 6,8% deţinând afaceri, diferenţiindu-se şi ca număr de cei care nu au la moment însă au deţinut în trecut afaceri;

- se pare că recepţionarea de remitenţe, care contribuie substanţial la formarea bugetului gospodăriei, diminuează motivaţia membrilor gospodăriilor recepţionare de remitenţe să lanseze unele afaceri, acest grup (respondenţii care nu sunt migranţi, însă fac parte din gospodăriile cu migranţi) înregistrează doar 3,3% de persoane cu afaceri proprii comparativ cu 3,8% în cazul persoanelor care fac parte din gospodării fără migranţi;

- antreprenorii din rândurile migranţilor prezenţi în ţară ar putea constitui în perspectivă a patra parte din migranţi, ponderea migranţilor care deţin la moment sau planifică pe viitor o afacere constituind 23%, fiind iarăşi net superior celor din celelalte categorii (12,2% şi 10,2% respectiv).

17

Tabelul 16) Afaceri existente şi planuri de iniţiere a noi afaceri în funcţie de experienţa de emigrare

General

Respondent cu experienţă

proprie de migraţie

Respondent din gospodărie cu

membri migranţi

Respondent din gospodărie fără

experienţă proprie de migraţie

Aţi avut vreodată o afacere proprie sau planificaţi să iniţiaţi o afacere proprie în viitorul apropiat?

În prezent am o afacere proprie 4.0% 6.8% 3.3% 3.8%Am avut în trecut o afacere proprie, dar nu mai planific să lansez una în viitor

1.3% 2.6% 1.7% .7%

Am avut în trecut o afacere proprie şi planific să mai lansez una în viitor

0.8% 1.7% .9% .5%

Nu am avut niciodată o afacere proprie, însă planific să o fac în viitorul apropiat

7.6% 14.5% 7.9% 5.9%

Nu am avut niciodată o afacere proprie, şi nici nu planific să o fac în viitorul apropiat

86.4% 74.4% 86.2% 89.1%

Numărul potenţial de antreprenori (persoane care deţin sau intenţionează să lanseze o afacere)

12.4% 23.0% 12.1% 10.2%

În marea parte afacerile sunt desfăşurate în sfera serviciilor, preponderent în comerţ (26.9%), mai puţin în transport şi comunicaţii (12.8%) şi alimentaţie publică, servicii hoteliere (9%).

Din sferele de producere investiţiile realizate sunt îndreptate în agricultură (23.1%), mai puţin în construcţii (10.3%) şi industrie (9%).

Tabelul 17) Tipurile de afaceri practicate Comerţ general – en-gros şi comerţ cu amănuntul 26.9% Agricultură, silvicultură 23.1% Transport şi comunicaţii 12.8% Construcţii şi dezvoltarea teritoriului, ecologie 10.3% Alimentaţia publică, servicii hoteliere 9.0% Industria şi energetica 9.0% Ştiinţă şi învăţământ 3.8% Ocrotirea sănătăţii şi asistenţă socială 2.6% Cultură, artă, sport 1.3% NŞ 1.3% În caz că aveţi o afacere sau plănuiţi să iniţiaţi una, în ce sector ai economiei?

Motivele care stau la baza deciziei de lansare a unei afaceri sunt diverse, insă oarecum similare celor care impun persoanele de a se implica în procesul migraţionist.

Dorinţa de a-şi spori veniturile şi lipsa unui loc de muncă, sau unui loc de muncă bine plătit impune pe unii să plece peste hotare la muncă, iar pe alţii (aceştia fiind oarecum mult mai puţini numeric) să lanseze o afacere proprie. Aceste trei motive sunt valabile pentru 92,3% de respondenţi care dispun la moment de o afacere, acumulând câte 46,2%, 25,6% şi 20,5% respectiv.

Alte motive nu implică ponderi majore. Merită însă menţionat faptul că un motiv care ar indica direct conexiunea între remitenţe şi iniţierea unei afaceri întruneşte ponderi nesemnificative. Doar 3,8% din respondenţi au indicat că au luat decizia de a lansa o afacere din cauza că recepţionau remitenţe în volumul în care să fie asiguraţi cu capitalul necesar lansării afacerii.

18

Tabelul 18) Motivele de lansare a afacerii Doream să-mi ridic veniturile 46.2% Nu aveam un loc de muncă 25.6% Locul de muncă era prost remunerat 20.5% Doream să fiu propriul meu şef 12.8% S-a ivit o oportunitate 12.8% Să am grijă de copii sau alţi membri ai familiei 11.5% Am studii adecvate 7.7% Am activat într-o afacere similară 7.7% Este o tradiţie de familie 6.4% Să am posibilitatea să lucrez acasă 6.4% Pentru că gospodăresc un lot de pământ/am animale de casă 6.4% Aveam exces de resurse financiare 5.1% Să controlez propriul meu timp 5.1% Primesc bani de peste hotare 3.8% Altceva 3.8% NŞ/NR 1.3% Care a fost motivul care v-a convins să iniţiaţi o afacere? Notă: respondenţii au avut posibilitatea de a indica 2 răspunsuri

Sursele financiare pentru capitalul iniţial în afaceri sunt diverse, deseori accesându-se câteva surse concomitent. Resursele financiare provenite din remitenţe au servit drept o sursă financiară pentru lansarea unei părţi semnificative de afaceri. Astfel, în 24,2% de cazuri de lansare a unei afaceri sursele de finanţare provin din veniturile proprii de peste hotare, unii antreprenori (6,4%) au recurs la rude care muncesc peste hotare, care le-au acordat bani, fie ca împrumut (6,4%), fie ca donaţie (3,8%).

În sumar, remitenţele fiind cu mult devansate ca implicare în afaceri de banii din ţară din surse „informale” (venit propriu din RM, împrumut sau donaţie de la rude din RM), deţin o poziţie majoră în acest sens faţă de serviciile de creditare (doar în cazul la 19,3% din cazuri de afacere s-a recurs la credit bancar sau de la AEÎ). Aceasta ar fi şi partea inversă a monedei, remitenţele prezentând un potenţial imens pentru dezvoltarea sistemului bancar, în acelaşi timp diminuind cererea de creditare.

Tabelul 19) Sursele de venit care au asigurat lansarea afacerii Venit propriu/economii făcute Moldova 60.3%Venit propriu/economii făcute peste hotare 24.4%Credit– bancă comercială 16.7%Venit din afacerea actuală 12.8%Împrumut - rude/cunoştinţe apropiate din Moldova 12.8%Împrumut - rude/cunoştinţe apropiate de peste hotare 6.4%Donaţie - rude/cunoştinţe apropiate de peste hotare 3.8%Donaţie - rude/cunoştinţe apropiate din Moldova 2.6%Credit – Asociaţie de Economii şi Împrumut 2.6%% afaceri cu implicarea remitenţelor 34.6%% afaceri cu implicarea creditelor de la instituţii bancare şi AEÎ 19.3%NS/NR 2.6%Care a fost principala sursă de venit la care aţi recurs pentru a iniţia/dezvolta afacerea? Notă: respondenţii au avut posibilitatea de a indica 2 răspunsuri

Cât priveşte sursele de informare consultate înainte de a lansa o afacere, există două surse de bază, ambele, din păcate, nefiind instituţii formale, specializate sau cu tangenţe în domeniul business-ului. În mare parte persoanele au consultat rudele apropiate şi prietenii (49.8%) şi persoanele cunoscute care au experienţă de business (38.1%). Mult mai puţine persoane consultă

19

băncile (7.6%), departamentele economice ale APL (8.1%), companiile de consultanţă în business (5.2%) etc.

Tabelul 20) Sursele de informaţii accesate după luarea deciziei de lansare a afacerii Familie, prieteni, vecini 49.8% Cineva care avea deja o afacere 38.1% Bănci, Asociaţii de economii si împrumut 7.6% Organizaţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii 5.6% Departamentele economice ale APL 8.1% Prestatori de servicii/consultanţă business 5.2% Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2.5% Internet 5.4% Mass media 2.9% Nici o sursă 16.1% Altceva 1.3% NŞ/NR 2.5% La ce sursă de informaţii aţi recurs, atunci când aţi decis să iniţiaţi afacerea? Notă: respondenţii au avut posibilitatea de a indica 2 răspunsuri Atitudini privind mediul antreprenorial

Termenul de „întreprinzător” a fost introdus de Richard Cantillon (1697-1734), economist şi om de afaceri irlandez cu descendenţă franceză. Pentru Cantillon esenţa antreprenoriatului ţine de asumarea riscului. El descrie întreprinzătorul ca un neguţător care-şi riscă propriul capital. Din zilele lui Cantillon şi până astăzi activitatea antreprenorială a fost asociată cu asumarea riscului.

Dacă e să reieşim din această trăsătură de bază, atunci gradul în care o persoană sau alta este gata să-şi asume riscuri exprimă într-o anumită măsură şi percepţia de risc, aferent lansării unei afaceri într-un anumit domeniu.

La nivelul populaţiei generale în Republica Moldova se constată un grad destul de scăzut de asumare a riscurilor. Din categoria persoanelor predispuse spre risc în vederea lansării în domeniul de afaceri fac parte doar 14,9%, iar din categoria celor din grupul de mijloc – asumarea moderată a riscurilor - 35,6%, aproape jumătate (48,7%) nefiind dispuşi în nici un fel spre risc.

Cât priveşte migranţii, studiul confirmă afirmările făcute de mulţi experţi care s-au preocupat de problema în cauză. Această categorie pare a fi mult mai predispusă spre asumarea riscurilor şi, drept urmare, afaceri. Grupul persoanelor nepredispuse spre asumarea riscurilor include mai puţin decât o treime din migranţi (29,1%), aproape jumătate (47,4%) se încadrează în grupul de mijloc (risc moderat), iar fiecare al patrulea migrant (23,5%) este gata să-şi asume riscurile pentru a avea şansa să-şi facă viaţa mai bună.

Aici însă trebuie să fie evitată o tratare unidirecţională, explicând predispunerea migranţilor spre risc ca fiind o trăsătură dobândită în urma experienţelor de emigrare. Mai degrabă ar fi o constatare a unei cauzalităţi reciproce, deoarece si emigrarea implică un nivel înalt de riscuri, astfel încât şi în procesul de migraţie se implică într-o măsură mai mare persoanele predispuse spre risc.

20

Diagrama 5) Gradul de asumare a riscului

0.8%

14.9%

35.6%

48.7%

0.0%

23.5%

47.4%

29.1%

0% 20% 40% 60%

NŞ/NR

Prefer să-mi asum un risc pentru a avea şansasă-mi fac viaţa mai bună, pentru că cred că pot

să o fac mai bună

Riscurile asumate trebuie temeinic gвndite.Nu-mi place să pierd, dar dacă conjunctura e

suficient de sigură, aş putea să risc

Prefer siguranţă în viaţă, astfel că sunt gata sărămân în situaţia curentă, chiar dacă nu este

dintre cele mai bune

Populaţia generală Migranţi

Care din afirmaţiile de mai jos se potriveşte cel mai bine situaţiei Dvs. în vederea lansării în business?

În abordarea percepţiilor privind constrângerile în lansarea unei afaceri au fost vizate două perspective, şi anume percepţia generală privind factorii de risc, în stare să ofere percepţiile asupra problemelor de bază a mediului de afaceri, şi una personală, care vizează impedimentele concrete în lansarea acesteia.

Deloc de mirare în acest sens este că lipsa resurselor financiare, fiind o problemă cel mai des menţionată, are o valoare mult mai mare în cazul când persoanele se refereau la cauza deschiderii unei afaceri personale (54,4%).

Dacă însă persoanele se referă la general, sunt evocaţi mulţi alţi factori de constrângere pe lângă cel al resurselor financiare limitate. Aceştia sunt impozitele (15,3%), lipsa cunoştinţelor despre procedurile de iniţiere şi lansare a unei afaceri (10,3%) şi corupţia (10,1%).

Persoanele care dispun de experienţa unei afaceri (deţin la moment sau au deţinut în trecut) invocă mai puţin problema lipsei resurselor financiare (20,3%) în favoarea altor piedici. Astfel, pe lângă resursele financiare, problemele majore în lansarea şi dezvoltarea unei afaceri sunt impozitele mari, corupţia şi abundenţa verificărilor din partea organelor de stat.

În fond, faptul că lipsa resurselor financiare se menţine pe primul loc ca problemă în iniţierea unei afaceri indică o dată în plus potenţialul remitenţelor în implicarea în business.

21

Tabelul 21) Factorii care împiedică lansarea afacerilor

Care credeţi că este factorul principal în stare să împiedice

lansarea unei afaceri? Dar care este factorul

principal care vă împiedică pe Dvs. să

lansaţi o afacere? Populaţie generală

Persoane care deţin sau au

deţinut afaceri Lipsa de resurse financiare 29.1% 20.3% 54.4% Impozite mari 15.3% 18.6% 6.0% Corupţia 10.1% 11.9% 3.3% Multe verificări din partea organelor de stat 5.1% 11.0% 3.0% Piaţa de desfaceri limitată 6.5% 6.8% 2.7% Lipsa de cunoştinţe despre procedurile de iniţiere şi dezvoltare a unei afaceri 10.3% 5.9% 6.8%

Lipsa de parteneri 5.2% 5.1% 2.2% Multe dări de seamă financiare şi fiscale 2.0% 4.2% 2.2% Lipsa cunoştinţelor iniţiale despre sfera în care se doreşte lansarea afacerii 2.4% 1.7% 3.5%

Altceva 2.5% 13.7% 2.7% NŞ/NR 7.3% 0.8% 9.7%

Mulţi bani, o idee bună şi piaţa de desfaceri favorabilă, acestea sunt factorii de bază care ar determina, în percepţia populaţiei, succesul unei afaceri.

În acelaşi timp, ca şi în cazul obstacolelor în înfiinţarea afacerilor, se pare că populaţia generală supraestimează rolul capitalului iniţial în lansarea afacerii. Comparând datele pe eşantionul general şi cu cele obţinute în cazul persoanelor cu experienţă în lansarea şi dezvoltarea unei afaceri, constatăm că sintagma „mulţi bani” care se cotează ca factor principal în eşantionul general (fiind menţionată de 31,1% respondenţi) se plasează abia pe locul trei în cazul businessmenilor (16,1% respondenţi). Aceştia din urmă pun accentul cel mai mare pe ideea de la care a pornit afacerea (32,2%), cât şi pe piaţa de desfacere accesibilă (16,9%). Un factor important, după impresiile businessmenilor, dar nu şi a publicului, ţine de o calitate subiectivă, personală, şi anume o dorinţă mare, pe care au calificat-o ca lucrul cel mai necesar 15,3% de businessmeni şi doar 7,7% din eşantionul general.

Tabelul 22) Factorul determinant pentru succesul unei afaceri Populaţie

generală Persoane care deţin sau

au deţinut afaceri Mulţi bani 31.1 16.1 O idee bună 18.2 32.2 O piaţă bună de desfacere 11.5 16.9 O mare dorinţă 7.7 15.3 Abilităţi/experienţă relevantă 6.7 2.5 Noroc 4.6 0.8 Hărnicie 4.2 5.1 Inteligenţă 3.3 3.4 Capacitatea de a-şi asuma un risc 2.7 2.5 Protecţie (criminală) 2.4 1.7 Calităţi antreprenoriale personale 1.7 0.8 Altceva (specificaţi) 0.9 2.4 NŞ/NR 0.0 5.3 Care credeţi că este factorul determinant pentru succesul unei afaceri?

22

În acelaşi timp însă, banii, menţionaţi ca principalul factor care împiedică lansarea propriei afaceri şi unul determinant în succesul afacerilor, în realitate nu deţin un asemenea statut, cel puţin nu în proporţii determinante.

Pentru a delimita în ce măsură de facto lipsa de bani împiedică cetăţenii în lansarea unei afaceri, respondenţii au fost rugaţi să indice cum ar fi procedat dacă ar fi dispus la moment de o sumă considerabilă de bani (30 mii euro). Răspunsurile obţinute confirmă încă o dată orientarea preponderent consumatoristă. În condiţiile în care ar fi dispus de o asemenea sumă, ei ar cheltui-o pentru a repara sau a repara un imobil, cât şi pentru a procura alte bunuri mai scumpe, şi doar 11.1% au anunţat că ar fi investit aceşti bani într-o afacere existentă sau în iniţierea propriei afaceri.

Dacă e să grupăm răspunsurile oferite în trei categorii – consum, economii, investiţii, atunci vedem că 68.9% respondenţi s-ar orienta spre consum, 20% spre economii şi doar 11.1% spre investiţii în afaceri.

Respondenţii cu experienţă de emigrare nu se evidenţiază foarte mult de restul populaţiei, din rândul lor doar 15.5% au afirmat că ar fi investit aceşti bani.

Mult mai mult spre investiţii se orientează persoanele cu experienţă de afaceri, din rândul cărora în 26.7% respondentul s-a pronunţat pentru investiţii, diferenţa fiind datorată orientării mai scăzute spre consum (53,1%) comparativ cu celelalte grupuri.

Experienţa de emigraţie şi de antreprenoriat se remarcă şi la capitolul păstrării banilor la bancă versus acasă, ambele categorii (migranţi şi antreprenori) într-o măsură mai mică se pronunţă pentru că ar fi păstrat banii acasă (4.1% şi 4.3% respectiv), decât populaţia în general – 8,5%.

Tabelul 23) Cum aţi proceda dacă aţi avea la moment 30 000 EURO?

Populaţie generală Migranţi

Respondenţi cu experienţă

de afaceri Aş cheltui pentru reparaţia imobilului 15.5% 16.2% 13.2%Aş procura imobil 13.4% 16.1% 12.8%Aş procura bunuri mai scumpe 12.6% 15.0% 12.1%Aş achiziţiona bunuri de consum curent 10.4% 6.9% 1.6%Sănătate 7.9% 1.4% 4.6%Aş achita datoriile 5.2% 4.1% 6.7%Studii 2.1% 3.1% 1.6%Aş procura nişte obiecte de valoare 1.8% 1.6% 0.6%Total pentru consum 68.9% 64.4% 53.1%Aş păstra acasă pentru „zile negre” 8.5% 4.1% 4.3%Aş depune la bancă într-un cont cu dobândă 8.3% 10.9% 11.3%Aş împrumuta cu camătă 2.1% 2.5% 3.5%Aş depune la bancă într-un cont fără dobândă 1.0% 2.6% 1.1%Total pentru economii 20.0% 20.1% 20.2%Aş investi într-o afacere existentă sau în iniţierea propriei afaceri 11.1% 15.5% 26.7%

Altceva 8.4% 6.8% 9.4%NŞ/NR 6.8% 4.8% 5.2%Cum aţi proceda dacă aţi avea la moment 30 000 EURO?

Percepţia business-ului la nivelul legalităţii, creată în primul deceniu al independenţei pe marginea privatizărilor, se pare că nu mai persistă. Hărnicia, studiile superioare, spiritul de iniţiativă, curajul, capacităţile de negociere, de luptător, acestea sunt calităţile de care trebuie să dispună o persoană pentru a reuşi intr-o afacere proprie. Spectrul de calităţi indicate este unul larg, niciuna din calităţi nefiind scoasă în evidenţă în mod pronunţat, ceea ce indică percepţia populaţiei că, pentru a reuşi în afaceri, o persoană trebuie să dispună de un complex de calităţi de bază.

23

Doi din zece respondenţi însă s-au pronunţat şi pentru careva calităţi negative necesare, mai întâi de toate în raport cu legalitatea. Pentru a reuşi în afaceri o persoană trebuie să nu aibă frică de lege (7,3%), să aibă spirit de hoţ (4,5%). Deşi mai puţin, au fost menţionate egoismul, aroganţa şi obrăznicia.

De menţionat faptul, că persoanele cu experienţă de afaceri oarecum în mod diferenţiat au vizat acest aspect. Antreprenorii pun accent mai mic pe studiile superioare (27,1% faţă de 32,7% în cazul persoanelor fără experienţă de business) în favoarea calităţilor de persoană/caracter, şi anume, hărnicie, spirit de iniţiativă, capacităţi de negociere.

Tabelul 24) Calităţile personale necesare pentru reuşita afacerii

Populaţie generală

Persoane care deţin sau au

deţinut afaceri

Populaţie care nu a deţinut

afaceri Să fie harnic 35.1% 39.8% 34.8% Să aibă studii superioare 32.4% 27.1% 32.7% Să aibă spirit de iniţiativă 28.6% 35.6% 28.1% Să fie curajos 26.7% 27.1% 26.6% Să fie un negociator bun 25.9% 33.1% 25.4% Să fie luptător 18.0% 25.4% 17.5% Să fie grijuliu 8.8% 11.0% 8.7% Să nu aibă frică de lege 7.3% 4.2% 7.5% Să aibă spirit de hoţ 4.5% 5.9% 4.4% Să fie egoist 3.8% 1.7% 3.9% Să fie arogant 3.4% 0.8% 3.5% Să fie obraznic 3.4% 1.7% 3.5% Să fie leneş 0.8% 0.8% 0.8% Altele 6.2% 8.9% 5.8% NS/NR 6.5% 1.7% 6.8%

De ce calităţi personale trebuie să dispună o persoană pentru a reuşi într-o afacere proprie? Cunoştinţe privind mediul de afaceri Nivelul perceput de pregătire în vederea iniţierii şi dezvoltării unei afaceri este unul scăzut. Fiecare al doilea cetăţean nu se consideră pregătit pentru o astfel de activitate, 27,9% înclină şi ei să creadă astfel. Doar 15,9% de respondenţi consideră că au un anumit grad de pregătire în acest sens, dintre care foarte bine pregătiţi se declară doar 5,7%.

Judecând după valoarea coeficientului sintetic (care poate varia între 100 (toată populaţia se consideră foarte bine pregătită) şi -100 (toată populaţia se consideră deloc pregătită)), experienţa anterioară de afaceri, care se prezintă ca factor primordial în acumularea experienţei (opt din zece persoane cu experienţă anterioară de business se declară oarecum pregătiţi conceptual şi ca experienţă), acest grup fiind unicul care acumulează o valoare pozitivă a indicatorului sintetic (56 puncte faţă de -59,2 în cazul eşantionului general).

Pe lângă experienţa anterioară de business, gradul perceput de pregătire pentru afaceri este determinat de o serie de caracteristici socio-demografice.

Remarcăm mai întâi de toate relaţia directă între experienţa de migraţie şi gradul de pregătire pentru afaceri, rata persoanelor care se declară pregătiţi în rândul migranţilor fiind mult mai mare faţă de cea generală. Astfel, deşi valoarea coeficientului sintetic este una negativă (-37,2), migranţii sunt grupul cel mai pregătit pentru a iniţia şi dezvolta business, în afară de persoanele cu experienţă de afaceri.

24

Acest indicator corelează şi cu alte caracteristici ale persoanelor intervievate, constatându-se următoarele:

- bărbaţii se declară mai pregătiţi pentru a realiza afaceri decât femeile;

- gradul de pregătire perceput scade odată cu înaintarea în vârstă, cel mai înalt fiind în grupul de vârstă 25 – 39 ani (48,4) şi cel mai scăzut în grupul de vârstă peste 65 ani (-76,8)

- o relaţie inversă categoriei după vârstă o constatăm la nivelul de studii, cu creşterea acestuia creşte semnificativ şi gradul de pregătire pentru afaceri;

- constatăm un grad de pregătire pentru afaceri mai înalt în mediul urban (-42,7) decât în cel rural (-68,4), acest lucru probabil determinat şi de nivelul de studii mai înalt, cât şi de accesul mai mare la informaţii în mediul urban.

Tabelul 25) Gradul de pregătire în vederea iniţierii şi dezvoltării unei afaceri

Coeficient

sintetic3

Foarte bine

pregătit Bine

pregătit

Mai degrabă

nepregătit

Deloc nu sunt

pregătit NŞ/NR General -59.2 5.7% 10.2% 27.9% 51.6% 4.6%Migranţi -37.2 8.1% 20.1% 33.8% 35.0% 3.0%

Experienţa de afaceri:

Persoane care deţin sau au deţinut afaceri 56.0 31.4% 50.0% 9.3% 5.9% 3.4%

Persoane care nu au deţinut afaceri -66.5 4.1% 7.7% 29.1% 54.5% 4.6%

Sex: Masculin -49.2 7.0% 14.6% 28.1% 46.1% 4.3%Feminin -64.3 5.1% 8.0% 27.8% 54.5% 4.7%

Vârsta:

18 - 24 ani -50.8 5.7% 13.9% 42.3% 35.2% 2.8%25 - 39 ani -48.4 8.6% 12.3% 36.1% 39.1% 3.9%40 - 54 ani -54.7 6.6% 12.3% 27.9% 49.6% 3.5%55 - 64 ani -66.8 3.9% 8.2% 24.6% 58.4% 4.9%65 + ani -76.8 2.8% 4.1% 11.0% 74.4% 7.7%

Studii:

Studii medii incomplete -74.8 2.5% 5.3% 16.5% 68.9% 6.8%Studii medii, liceale -67.8 3.7% 7.6% 28.1% 56.1% 4.5%Studii medii profesionale -61.3 5.7% 9.1% 31.6% 50.1% 3.5%Studii superioare (incl. colegiu) -42.8 8.7% 15.9% 33.2% 38.5% 3.7%

Mediu de reşedinţa:

Urban -42.7 11.0% 14.0% 29.7% 41.9% 3.3%Rural -68.4 2.7% 8.1% 26.9% 57.0% 5.3%

Pe cât de mult credeţi că sunteţi pregătit, ca nivel de cunoştinţe şi experienţă necesară, pentru a putea iniţia şi dezvolta o afacere proprie?

Gradul autoapreciat de pregătire pentru afaceri, deşi scăzut, se pare a fi supraapreciat. Ne amintim că cca. 17% de respondenţi se consideră pregătiţi în vederea iniţierii şi lansării unei afaceri. Este aproximativ asemănătoare şi cota celor care susţin că cunosc care ar fi etapele în înregistrarea unei afaceri (14,7%). Însă din această cotă, oarecum mică, au numit schema simplă din cele patru trepte perfectarea pachetului de documente → depunerea cererii şi a documentelor la Camera Înregistrării de Stat → Deschiderea unui cont bancar în bancă → prezentarea la Camera Înregistrării de Stat pentru a i se elibera actele de constituire a întreprinderii nici jumătate (46,3% sau 6,8% din totalul celor intervievaţi) din respondenţii care anterior au afirmat cunoaşterea procedurii. 3 Indicatorul exprimă suma ponderilor fiecărui răspuns, în care valorilor negative (mai degrabă nepregătit şi deloc nu sunt pregătit) li s-a acordat o valoare negativă, aprecierilor extreme (foarte bine pregătit şi deloc nu sunt pregătit) valoarea reală, iar aprecierilor intermediare (bine pregătit şi mai degrabă nepregătit) 0,75 din valoarea lor reală. Formula de calcul: foarte bine pregătit plus bine pregătit * 0,75 minus mai degrabă nepregătit * 0,75 minus deloc nu sunt pregătit.

25

Factorii care se dovedesc a fi determinanţi şi, în cazul dat, sunt oarecum aceeaşi ca şi în cazul autoaprecierii nivelului de pregătire. Experienţa anterioară de afaceri este factorul cel mai pronunţat, în cazul acestui grup înregistrăm cea mai mare cotă de persoane care au afirmat că cunosc procedurile (74,6%), cât şi persoanele care ulterior au enumerat corect schema de procedură (46,6%).

În acelaşi timp, spre deosebire de gradul de pregătire pentru afaceri, se pare că criteriul „studiile superioare” în cazul dat avansează un pic ca importanţă „experienţa de emigraţie.” 23,5% din persoanele cu experienţă de emigrare şi 26% din cei cu studii superioare afirmă că cunosc procedurile de înregistrare. Din aceste grupuri efectiv cunosc procedura 11,5% din rândul migranţilor şi 13,6% din rândul deţinătorilor de diplome universitare.

Pe lângă aceste caracteristici (experienţa de business, emigraţie şi studiile superioare) gradul de cunoaştere a procedurilor aferente înregistrării unei întreprinderi depinde de gen (bărbaţii fiind puţin mai familiarizaţi decât femeile), vârsta (fiind mai iniţiate la acest capitol grupele de vârstă mijlocie (între 25 şi 54 ani), cât şi de mediul de reşedinţă, locuitorii din mediul urban fiind mai iniţiaţi faţă de cei din mediul rural.

Tabelul 26) Cunoaşterea procedurilor aferente înregistrării unei afaceri

Cunoaşteţi care sunt etapele pe care trebuie să le

parcurgă cineva care doreşte să lanseze o afacere?

Dacă DA, care sunt ele?

Da Nu Corectă Incorectă General 14.7% 85.3% 6.8% 7.9%Migranţi 23.5% 76.5% 11.5% 12.0%

Experienţa de afaceri:

Persoane care deţin sau au deţinut afaceri 74.6% 25.4% 46.6% 28.0%

Persoane care nu au deţinut afaceri 10.8% 89.2% 4.2% 6.6%

Sex: Masculin 19.0% 81.0% 8.5% 10.5%Feminin 12.4% 87.6% 5.9% 6.5%

Vârsta:

18 - 24 ani 20.3% 79.7% 7.8% 12.5%25 - 39 ani 19.9% 80.1% 9.0% 10.9%40 - 54 ani 17.1% 82.9% 9.2% 7.9%55 - 64 ani 10.8% 89.2% 3.3% 7.5%65 + ani 4.6% 95.4% 3.1% 1.5%

Studii:

Studii medii incomplete 5.3% 94.7% 1.3% 4.0%Studii medii, liceale 10.6% 89.4% 3.5% 7.1%Studii medii profesionale 10.9% 89.1% 5.5% 5.5%Studii superioare (incl. colegiu) 26.0% 74.0% 13.6% 12.4%

Mediu de reşedinţa:

Urban 21.4% 78.6% 11.1% 10.3%Rural 10.9% 89.1% 4.4% 6.5%

Mai la concret, pentru a vedea în ce măsură populaţia este informată la capitolul mediul regulator în afaceri, să vedem în ce măsură populaţia cunoaşte formele juridice ale întreprinderilor. Gradul de recunoaştere a formelor organizatorico-juridice variază foarte mult de la o formă la altă. Cea mai cunoscută formă de întreprindere este gospodăria ţărănească, 71,5% din populaţie susţine că cunoaşte ce prezintă o astfel de întreprindere, iar 14,5% susţin că au auzit, dar nu ştiu ce înseamnă. Urmează întreprinderea de stat (64,4% cunoscători), întreprinderea individuală (55,3%) şi societatea pe acţiuni.

Nu există o relaţie între numărul efectiv de întreprinderi de o anumită formă juridică şi numărul populaţiei care cunoaşte această formă, SRL şi patenta de întreprinzător fiind cele mai răspândite

26

întreprinderi ca număr ce se bucură de un nivel de recunoaştere modest - 46,7% şi 44,9% respectiv.

Cel mai puţin cunoscute în rândul populaţiei sunt astfel de forme cum ar fi cooperativele de producţie şi întreprinzător şi societăţile în nume colectiv, întreprinderi oarecum în număr mic ca unităţi şi populaţie angajată.

O persoană cunoaşte în mediu patru forme organizatorico-juridice, 18,3% persoane nu cunosc nici una, iar 6,7% susţin că cunosc ce înseamnă fiecare din cele 11 forme prezentate.

Tabelul 27) Cunoaşterea formelor de întreprinderi

Nr.

întreprinderi la 1.01.2008

Am auzit şi ştiu ce înseamnă

Am auzit, însă nu ştiu ce înseamnă

Nu am auzit

Am o afacere şi

posed acest certificat

Non-răspuns

Gospodărie ţărănească 71.5% 14.5% 10.0% 0.8% 3.2%Întreprindere de stat 421 64.4% 17.1% 14.7% 0.1% 3.7%Întreprindere individuală 32112 55.3% 21.5% 19.3% 0.7% 3.3%Societate pe acţiuni 2350 48.0% 29.4% 19.1% 3.5%Societate cu răspundere limitată (SRL) 45004 46.7% 23.6% 26.0% 0.4% 3.3%

Patentă de întreprinzător ≈ 30000 44.9% 23.7% 27.8% 0.8% 2.9%Întreprindere de arendă 21 43.0% 28.1% 25.5% 0.1% 3.4%Cooperativa de întreprinzător 187 27.4% 26.8% 41.5% 0.2% 4.0%Cooperativa de producţie 842 26.3% 26.4% 43.2% 0.2% 3.9%Societate in nume colectiv 70 23.6% 23.2% 48.9% 0.2% 4.1%

Despre care din următoarele forme de întreprinderi aţi auzit?

Un alt aspect, care s-a considerat că va servi la măsurarea gradului de cunoaştere de către populaţie a cadrului regulator în mediul de afaceri ţine de numărul de zile necesar pentru înregistrarea unei întreprinderi. În acest sens, intenţia este de a compara percepţia populaţiei asupra duratei de înregistrare cu afirmaţiile Ministerului Dezvoltării Informaţionale. Schema procedurii de înregistrare a unei persoane juridice4 accesibilă pe site-ul oficial al ministerului prevede maximum 10 zile necesare pentru aceasta. Comparaţia care urmează a fi realizată permite să vedem în ce măsură percepţia coincide cu afirmaţiile ministerului, lucru pentru care va fi folosită comparaţia între 10 zile (declaraţia ministerului) şi numărul de zile necesare din spusele respondenţilor. Pe de altă parte, însă, este posibil să vedem în ce măsură durata reală corespunde cu cea anunţată de minister, fapt pentru care se va folosi răspunsurile persoanelor cu experienţă de business.

Mai întâi de toate, e de remarcat că 39,7% de respondenţi nu au ştiut să ofere un răspuns la această întrebare, acesta fiind primul indiciu al informării reduse şi interesului foarte scăzut faţă de iniţierea de afaceri.

Al doilea aspect ţine de diferenţa între două expresii matematice ale unuia şi aceluiaşi indicator – valoarea mediană şi cea medie. Valoarea medie este diferită de cea mediană atunci când distribuţia este una foarte diversificată, în cazul dat fiecare din respondenţi răspunzând în mod diferit de ceilalţi, respondenţii care au indicat acelaşi număr de zile fiind puţini. În estimările statistice este recomandat să fie folosită valoarea mediană, care indică exact mijlocul distribuţiei, adică jumătate de respondenţi au optat pentru o cifră mai mică valorii mediane, cealaltă jumătate pentru una mai mare. În felul acesta în calcule sunt evitate deplasările din cauza valorilor extreme (foarte mari sau foarte mici), care sunt oarecum atipice.

4 Poate fi vizionată la http://www.mdi.gov.md/shema_grp_md/

27

În fine, se confirmă persistenţa chiar şi a unor stereotipuri negative asupra cadrului regulator neprietenos, asupra birocraţiei cu care se confruntă o persoană care încearcă iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri.

Mai întâi de toate, vedem că capitalul de timp, perceput ca fiind necesar pentru înregistrarea unei persoane juridice este de cel puţin de trei ori mai mare decât cel real. Valoarea mediană, obţinută în cadrul populaţiei generale este de 30 zile, deci de trei ori mai mare decât cel anunţat de MDI. În acest sens, migranţii se comportă în mod identic.

Insistenţa asupra tratării acestei diferenţe în defavoarea percepţiilor personale a fiecărui intervievat, se bazează pe rezultatul indicat de persoanele cu experienţă în afaceri, deci persoane care efectiv au deschis o întreprindere. Aceste persoane au indicat o valoare de 14 zile necesare, deci mult mai aproape de estimările ministerului decât de cele ale populaţiei la general.

Tabelul 28) Numărul de zile necesar pentru înregistrarea unei întreprinderi (valoarea mediană) General 30 Migranţi 30 Persoane cu experienţă afaceri 14

De câte zile credeţi că este nevoie pentru a înregistra (a constitui) o întreprindere?

28

Sistemul bancar şi consumul de servicii bancare

Conexiunea între remitenţe şi sistemul bancar prezintă unul din aspectele unei utilizări eficiente a remitenţelor. Această conexiune nu se rezumă doar la medierea pe care o realizează sistemul bancar între expeditorul şi recipientul de remitenţe, banca beneficiind de venituri considerabile în formă de comisioane pentru transferuri.

Acest influx substanţial de bani are un impact economic major, printre efectele pe care le cauzează fiind şi cele care privesc în mod direct sistemul şi piaţa financiară:

- inflaţia, - aprecierea valutei naţionale în raport cu alte valute, - creşterea investiţiilor, - sporirea rezervelor Băncii Naţionale;

În asemenea condiţii, acordarea atenţiei asupra acestei mase financiare, încercarea de a orienta influxul în vederea utilizării mai eficiente şi de impact pozitiv nu doar la nivel de gospodărie, ci şi la cel regional şi naţional, ar prezenta o sferă specială de preocupare a autorităţilor.

Odată ce scopul campaniei de informare „Legătura cu baştina” de a spori conştientizarea de către migranţii moldoveni şi gospodăriile de migranţi a oportunităţilor de investire şi dezvoltare în Moldova şi de a creşte cultura financiară generală a beneficiarilor de remitenţe, studiul de faţă cuprinde în detaliu şi utilizarea serviciilor bancare, gradul de cunoaştere şi de încredere în sistemul bancar în rândul populaţiei şi în special a beneficiarilor de remitenţe.

În acest sens au fost abordate în mod special următoarele aspecte: - utilizarea de servicii bancare, finanţe personale - cunoştinţele în domeniul financiar - atitudini şi încredere în sistemul bancar

Utilizarea serviciilor bancare

Tabelul de mai jos ilustrează parametrii actuali de utilizare a serviciilor bancare. Pe de o parte, constatăm un nivel foarte scăzut de utilizare a acestor servicii. Fiecare a doua gospodărie (50,9%) nu utilizează la moment nici un tip de serviciu bancar.

Serviciile de schimb valutar sunt utilizate de o treime din populaţie, fiind serviciul cel mai des accesat.

Ca număr de beneficiari urmează transferul de remitenţe, 12,5% utilizând serviciile de transfer bănesc (transferuri rapide), iar 6,6% transferând bani de peste hotare prin transfer bancar.

De conturi curente dispun 4,6% de populaţie adultă, iar 4,2% dispun de cont de depozit pentru obţinerea unei dobânzi.

Creditele, în orice formă, sunt printre serviciile bancare cel mai rar utilizate, cu excepţia poate doar a creditelor personale, plasându-se pe locul şapte ca număr de utilizatori (3,1%).

Judecând după numărul prezent al utilizatorilor de un serviciu sau altul faţă de ultimii trei ani, am putea nominaliza serviciile care pe parcursul timpului au diminuat ca număr utilizatorii, acestea fiind cele legate de creditare - creditul personal (serviciu accesat în ultimii 3 ani de 3,6%, în prezent doar 3,1%), asigurările de viaţă (3,6% în ultimii 3 ani faţă de doar 1,9% în prezent), cardurile de debit, depozitele fără dobândă şi safeurile bancare.

Pe de altă parte, în intenţiile de utilizare a fiecărui dintre produse în viitorul apropiat, înregistrăm un spor pozitiv pentru toate serviciile bancare. Rata de evoluţie, calculată pe baza procentului persoanelor cu intenţii de a recurge la un serviciu raportată la numărul utilizatorilor prezenţi şi celor ce au utilizat anterior, este pozitivă la toate tipurile de servicii. Mai mult ca atât, se pare că

29

serviciile bancare cel mai puţin utilizate la moment vor creşte cu cele mai mari ritmuri pe viitor. Vedem că rata de evoluţie a numărului de utilizatori ai produsului leasing este de 4,5 puncte (ceea ce ar însemna că numărul celor ce intenţionează să acceseze serviciu de tip leasing este de 4,5 ori mai mare decât numărul celor care au recurs sau la moment utilizează acest serviciu). Rată pronunţată înregistrăm la creditele ipotecare (3,6) şi creditele pentru micul business (2,7). În comparaţie, accesarea serviciilor de schimb valutar va progresa cu o rată de 0,1, transferurile băneşti (fie prin sisteme de transfer rapid, fie prin transferuri bancare) cu rata de 0,3.

Tabelul 29) Consumul de servicii bancare a. ...aţi

utilizat în ultimii trei

ani

b. ...utilizaţi

în prezent

c. ...nu aţi utilizat anterior, dar veţi

recurge în următoarele 12 luni

Rata evoluţiei pe următoarele

12 luni Schimb valutar 33.2% 33.6% 7.8% 0.1Transferuri băneşti 12.8% 12.5% 6.9% 0.3Recepţionarea remitenţelor prin transfer bancar 6.1% 6.6% 3.5% 0.3Cont curent 3.8% 4.6% 4.9% 0.6Depozit cu dobândă 4.2% 4.2% 5.4% 0.6Credit personal 3.6% 3.1% 4.9% 0.7Card de credit 1.1% 2.0% 3.9% 1.3Recepţionarea remitenţelor prin card bancar 1.4% 1.9% 5.4% 1.6Asigurare de viaţă 3.6% 1.9% 5.4% 1.0Card de debit 1.4% 1.2% 2.9% 1.1Depozit fără dobândă 1.0% 0.8% 2.8% 1.6Safeuri bancare 0.9% 0.8% 2.8% 1.6Credit pentru micul business 0.6% 0.6% 3.2% 2.7Leasing 0.4% 0.4% 3.6% 4.5Credit ipotecar 0.4% 0.4% 2.9% 3.6

În ce ţine de Dvs., ce produse financiare a) aţi utilizat în ultimii trei ani, b) utilizaţi în prezent c) nu aţi utilizat anterior, dar veţi recurge în următoarele 12 luni ...

Cât priveşte diferenţierea în numărul de servicii bancare utilizate concomitent, există fluctuaţii puternice în funcţie de experienţa de migraţie şi cea de business.

Numărul mediu de servicii utilizate la moment sau în trecut de un respondent este de 1,76. În comparaţie, un migrant (o persoană care a fost peste hotare în ultimii doi ani) utilizează în mediu 3,02 servicii, un membru de familie cu migranţi 2,05, iar membrii familiilor care nu au migranţi doar 1,35 servicii.

Cele mai multe servicii însă sunt utilizate nu de migranţi, ci de persoanele cu experienţă în afaceri, astfel o persoană care are la moment sau a avut în trecut o afacere utilizează în mediu 3,17 servicii bancare.

30

Tabelul 30) Consumul cumulativ de servicii bancare / experienţă de emigrare şi business (1)

Numărul mediu de servicii

utilizate la moment sau

în trecut

Numărul de servicii utilizate

„0” „1” „2” „3+”

General 1.76 38.8% 9.7% 27.6% 23.9%

Experienţă de migraţiune

Respondentul a fost migrant 3.02 14.3% 9.3% 30.0% 46.4%Respondent din familie cu migranţi 2.05 33.7% 8.4% 28.1% 29.8%

Respondenţi din familie fără migranţi 1.35 47.1% 10.4% 26.8% 15.7%

Experienţă de afaceri

Respondenţi cu experienţă de afaceri 3.17 28.3% 5.5% 20.6% 45.6%

Respondenţi fără experienţă de afaceri 1.68 39.5% 9.9% 28.0% 22.6%

Pentru o comparaţie mai realistă însă, există motive să excludem din lista serviciilor utilizate anumite servicii, utilizarea cărora depinde foarte mult de anumiţi factori obiectivi specifici. Acestea ar fi serviciile pentru transferuri băneşti şi cele de schimb valutar (de care au nevoie mai mult anume migranţii), cât şi achitarea serviciilor comunale la bancă, acest lucru depinzând în mare măsură de mediul de trai al celui intervievat, în mediul rural serviciile comunale în mare parte presupun doar energia electrică şi servicii de telefonie, care se achită la oficiile poştale, deci nu este o conexiune directă cu sistemul bancar.

Constatăm însă, că spre deosebire de persoanele cu experienţă de afaceri, migranţii accesează totuşi serviciile strict aferente transferului de remitenţe. Aceasta se vede prin comparaţia diferenţelor în primul şi al doilea caz. În primul caz (când în calcul sunt incluse toate tipurile de servicii) avem un număr mediu de servicii utilizate în rândul familiilor fără migranţi 1,35, în cazul migranţilor de două ori mai mare (3,02), iar în cazul respondenţilor din familiile migranţilor 2,05, oricum semnificativ mai mare (vezi tabelul xxx). Dacă însă excludem serviciile specifice (transferuri, schimb valutar şi achitarea serviciilor comunale), un respondent din familie fără migranţi utilizează în mediu 0,4 servicii, la fel ca şi unul din familia cu migrant, iar un fost migrant utilizează în mediu 0,6 servicii, deci diferenţa este una mult mai mică.

Cât priveşte experienţa de afaceri, distanţarea creşte deopotrivă. Dacă în primul caz (în calcul fiind incluse serviciile pentru transferuri băneşti şi cele de schimb valutar) numărul mediu de servicii pe care le foloseşte o persoană cu experienţă de business este aproape de două ori mai mare (3,17) decât în cazul unei persoane fără asemenea experienţă (1,68), atunci, în al doilea caz (serviciile pentru transferuri băneşti şi cele de schimb valutar fiind excluse din calcul), persoana cu experienţă de business utilizează aproape de trei ori mai multe servicii (1,11 faţă de 0,38 în cazul persoanelor fără experienţă de business).

Tabelul 31) Consumul cumulativ de servicii bancare / experienţă de emigrare şi business (2)

Numărul mediu de servicii utilizate la

moment sau în trecut General 0.42

Experienţă de migraţiune

Respondentul a fost migrant 0.60 Respondent din familie cu migranţi 0.40 Respondenţi din familie fără migranţi 0.40

Experienţă de afaceri

Respondenţi cu experienţă de afaceri 1.11 Respondenţi fără experienţă de afaceri 0.38

31

Nivelul scăzut al consumului de servicii bancare este determinat în mare parte de doi factori, sărăcia monetară (o mare parte de populaţie nu dispune de surplus de bani la banii necesari pentru consum curent) şi neîncrederea în bănci. Anume aceste motive sunt evocate de respondenţi atunci când au fost întrebaţi de ce nu îşi deschid un cont bancar.

Pe lângă lipsa de bani pentru economii (56,1%) şi neîncrederea în bănci (11,6%), există şi alţi factori, deşi mai minori, profilându-se astfel două grupuri. Unul ţine de oferta pieţei monetare, populaţia evitând să depună bani pe conturi bancare din cauza ratelor de dobândă joase (4,4% respondenţi), inflaţiei, care impune consumul banilor, ci nu depunerea în bănci (1,3%). Alt grup de factori ţine nemijlocit de „infrastructura bancară” şi cerinţele băncilor, şi anume numărul mare de bănci, fiind complicat să alegi banca la care să-ţi deschizi un cont bancar (4,2%), lipsa unor filiale de bănci în localitate (1,1%), percepţia precum că a deschide un cont bancar este complicat procedural (1,6%) sau că cerinţele băncii sunt prea înalte (1,2%).

Tabelul 32) Cauzele de lipsă a unui cont bancar Nu am bani de ajuns pentru a recurge la economii 56.1% Nu am încredere in bănci 11.6% Nu mă satisfac ratele de dobânda oferite 4.4% Băncile sunt multe, nu ştiu pe care s-o aleg 4.2% Este prea complicat pentru mine sa deschid un cont bancar 1.6% Inflaţia anuala este foarte mare, e mai bine sa foloseşti banii 1.3% Cerinţele băncii sunt prea înalte 1.2% Nu exista beneficii de pe urma unui cont bancar 1.2% Nu exista filiale de bănci in localitatea mea 1.1% Am avut o experienţa proasta cu băncile in trecut 1.1% Altceva 1.2% Îmi vine greu să răspund 15.2%

Dacă Dvs. nu aveţi un cont bancar, din ce cauză nu vă deschideţi unul? Economii personale

Starea financiară actuală a gospodăriilor studiate nu permite să economisească ceva bani, doar jumătate din gospodării reuşesc să economisească mult (doar 22,5%), în restul (28,1%) respondenţii au afirmat că nu prea economisesc, însă nu au exclus această posibilitate.

Mai mult de o treime din gospodării (35,3%) dispun de venituri care acoperă doar necesităţile curente de consum, iar una din zece gospodării (11,3%) la momentul studiului avea chiar datorii.

Veniturile raportate pentru luna precedentă intervievării sunt cu circa 40% mai mari în gospodăriile beneficiare de remitenţe decât în cele ce nu beneficiază, valoarea mediană a acestor fiind de 842 şi respectiv 600 lei. Această diferenţă, aparent nu foarte semnificativă, luând în calcul faptul că în ambele cazuri venitul se află sub coşul minim de consum, generează totuşi capacităţi de economisire mai pronunţate în gospodăriile care beneficiază de remitenţe. Susţin că reuşesc să economisească mult 18,5% de gospodării care nu beneficiază de remitenţe, atunci când în cazul celor care beneficiază de remitenţe această cotă este de 27,2%. În cazul gospodăriilor care nu beneficiază de remitenţe sunt mai multe gospodării fără capacităţi de economisire (care dispun de bani doar de la un salariu sau altul sau au chiar datorii) – 53,8%, comparativ cu situaţia în cazul gospodăriilor recepţionare de remitenţe - 36,9%.

Acestea însă nu ne permit să reflectăm în întregime capacităţile şi realizările de economisire a gospodăriilor în funcţie de remitenţe, deoarece nu dispunem de componenta de volum a acestor economii.

32

Tabelul 33) Capacităţile de economisire

Valoarea mediană a veniturilor lunare (lei)

Economisim mult

Nu prea economisim

Avem bani numai de la un salariu pe

altul Avem datorii NŞ

General 608 22.5% 28.1% 35.3% 11.3% 2.8%Gospodării care beneficiază de remitenţe

842 27.2% 33.7% 27.5% 9.4% 2.3%

Gospodării fără remitenţe 600 18.5% 24.7% 40.9% 12.9% 3.0%

Datele privind procedurile de păstrare a economiilor la care recurge populaţia sunt în concordanţă cu cauzele evitării de a deschide conturi bancare. În afară de cei care nu fac deloc economii (34,8%), populaţia cel mai des păstrează banii economisiţi acasă (la colţun) – 42,5% gospodării în total, din care mai degrabă în lei moldoveneşti (28,9%, decât în valută străină -13,6%).

La economii în sistemul financiar recurg doar 12,3% de gospodării, din care preponderent banii sunt depozitaţi în bănci (9,9%), o parte nesemnificativă la Asociaţiile de Economii şi Împrumut (2,4%).

În cazul în care gospodăria nu păstrează banii (acasă sau la bancă), mai există două procedee mai însemnate, 5% investesc banii în careva bunuri preţioase şi 3,2% investesc economiile în afaceri.

Diagrama 6) Păstrarea economiilor

1.4%

0.3%

0.2%

0.3%

2.4%

3.2%

5.0%

9.9%

13.6%

28.9%

34.8%

0% 10% 20% 30% 40%

NŞ/NR

Altceva

Obligaţiuni, certificate de trezorerie, acţiuni

Cămătăria

Economii la Asociaţii de Economii şi Împrumut

Investiţii în afaceri

Procurarea bunurilor de consum оndelungat

Economii la bănci comerciale

Păstrarea banilor acasă în valuta străină

Păstrarea banilor acasă în lei moldoveneşti

Nu fac economii

Care din următoarele metode de economisire şi păstrare a banilor Dvs. o preferaţi?

În acelaşi timp, recepţionarea de remitenţe nu implică neapărat practici diferenţiate de păstrare a economiilor. Este adevărat că, în cazul beneficiarilor de remitenţe se profilează tendinţa mai mare spre păstrarea economiilor în sistemul financiar bancar sau de investire a acestora, însă diferenţele nu sunt foarte mari.

O singură deosebire pronunţată ţine de aspectul valutar. Dacă în cazul gospodăriilor care nu beneficiază de remitenţe cea mai mare parte din ele păstrează banii acasă în lei moldoveneşti

33

(53%) decât în valută străină (15,3%), beneficiarii de remitenţe se distribuie aproximativ egal, 32,4% păstrând banii acasă în lei, 30,7% - în valută străină.

Tabelul 34) Păstrarea economiilor

Gospodării recepţionare de remitenţe

Gospodării fără

remitenţe Păstrarea banilor acasă in valuta străina 30.7% 15.3% Păstrarea banilor acasă in lei moldoveneşti 32.4% 53.0% Procurarea bunurilor de consum îndelungat 6.1% 8.9% Economii la Asociaţii de Economii si Împrumut 4.4% 3.2% Economii la bănci comerciale 18.7% 13.5% Investiţii in afaceri 6.5% 4.1% Altceva 1.2% 1.9%

Care din următoarele metode de economisire şi păstrare a banilor Dvs. o preferaţi? Notă: distribuţia este realizată doar pe baza gospodăriilor care fac economii

Scopurile, pentru care oamenii recurg la economii, indică orientarea acestora către consum, pe de o parte, însă pe de altă parte, faptul că dimensiunile acestor economii sunt modeste nu permite acoperirea unor investiţii mai mari. Profilăm două grupuri de orientări de natură diferită.

În jumătate din cazuri, economiile sunt făcute ca asigurare în eventualitatea unor situaţii critice (cazuri de urgenţă în general, îmbolnăvirea unui membru al gospodăriei, asigurarea pentru bătrâneţe sau înmormântare, în eventualitatea pierderii unui loc de muncă).

Se practică şi economiile pentru investiţii în bunuri sau capital uman, oarecum costisitoare (studii, odihnă, procurarea sau reparaţia imobilelor, bunuri casnice, automobil). În acest grup de orientări se încadrează 23,6% de gospodării.

Gospodăriile orientările spre economisire în alte scopuri care nu se încadrează în aceste două grupuri, fac economii pentru careva evenimente de familie (4,5%), pentru investiţii în afaceri (2,5%) sau pentru o eventuală emigrare (1,3%).

Tabelul 35) Scopul economiilor (intenţiilor de economisire) Cazuri de urgenţă ce necesită bani 17.6% Pentru eventualitatea îmbolnăvirii unui membru al familiei 11.7% Pentru studiile copiilor sau altor membri ai familiei 10.3% Pentru bătrâneţe, înmormântare 8.8% Pentru cheltuieli din sezonul iernii 8.3% Pentru a cumpăra/repara o casă sau un apartament 6.8% Evenimente de familie (botez. cumetrie etc.) 4.5% Pentru eventualitatea şomajului 2.9% Pentru a ne permite nişte plăceri (odihnă.…) 2.6% Pentru a lansa o afacere 2.5% Pentru a cumpăra bunuri scumpe (calculator, televizor …) 2.1% Pentru a procura un automobil 1.8% Pentru a migra peste hotare 1.3% Altceva 1.0% Nu facem şi nu intenţionăm să facem economii 17.5% NŞ/NR 0.3% Care este scopul economiilor (intenţiilor de economisire) din gospodăria Dvs.?

Se pare, că în perioada imediat următoare (următoarele 12 luni), ponderea populaţiei care va realiza careva economii este una şi mai scăzută faţă de momentul actual. Ne amintim că fac careva economii, indiferent de cum procedează ulterior cu aceşti bani, 65.2% de gospodării. Din ei, 5% investesc aceşti bani în careva bunuri durabile. În perspectiva următoarelor 12 luni se aşteaptă că vor reuşi să facă anumite economii 25.3% de gospodării, oarecum mult mai puţine faţă de gospodăriile care reuşesc acest lucru la moment.

34

În schimb, la nivel de intenţii, se profilează creşterea investiţiilor în bunuri scumpe. 8.2% de gospodării intenţionează să procure un automobil, iar 6.4% să investească bani în procurarea sau construcţia unui imobil. În plus, 22.7% de gospodării intenţionează să cheltuie sume mari de bani în vederea reparării locuinţei actuale.

Diagrama 7) Economii în perspectivă

85.9%

88.2%

71.8%

70.8%

22.7%

6.4%

25.3%

8.2%

3.9%

5.6%

5.5%

6.0%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Cum aţi aprecia posibilitatea achiziţionării unuiautomobil în următoarele 12 luni?

Cum aţi aprecia posibilitatea cumpărării sauconstruirii unei case în următoarele 12 luni?

Cum aţi aprecia posibilitatea cheltuirii uneisume mari de bani pentru îmbunătăţirea saurepararea casei Dvs. în următoarele 12 luni?

În următoarele 12 luni, cum aţi apreciaprobabilitatea unor economii?

Foarte probabil / probabil Puţin probabil / deloc NŞ/NR

Evidenţa finanţelor personale

Educaţia financiară definită ca „abilitatea de a realiza judecăţi informate şi a lua decizii eficiente referitor la utilizarea şi managementul propriilor resurse financiare” (Schagen şi Lines,1996) a fost percepută ca un instrument important în extinderea cunoştinţelor populaţiei privind structura veniturilor şi a consumului propriu, fiind promovată în acest sens incluziunea financiară. Din discuţiile privind impactul acestui tip de educaţie, se profilează mai multe puncte de vedere, însă cu referire la populaţie în general, cunoaşterea nivelului de educaţie financiară este absolut necesară în cadrul politicilor social-economice.

Din aceste considerente, în cadrul studiului s-a urmărit măsurarea nivelului actual de educaţie financiară în termeni de evidenţă a propriilor venituri şi cheltuieli. Constatăm că doar trei din patru gospodării duc o careva evidenţă a bilanţului financiar, dintre care 22,9% fac acest lucru doar ocazional. Cât priveşte nivelul de detaliere, doar jumătate din gospodării (48%) duc o evidenţă detaliată, incluzând aproape toate veniturile şi cheltuielile, restul ţin cont doar de cele majore.

E de remarcat că această evidenţă în mare parte nu este una structurată şi nu vizează o perioadă de timp foarte mare. Întrebaţi mai la concret dacă dispun de un careva plan financiar personal sau al familiei, 63,2% de intervievaţi au afirmat că un asemenea plan lipseşte, 31,5% susţin că se mărginesc doar la anumite planificări pentru viitorul apropiat şi doar 4,7% de gospodării au un plan detaliat care conţine o proiectare financiară pe termen lung.

35

Diagrama 8) Evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor

NŞ/NR: 0.6%

Niciodată: 24.9%

Ocazional: 22.9%

Permanent: 51.6%

Ţineţi evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Dvs.?

Diagrama 9) Plan financiar

0.6%

4.7%

31.5%

63.2%

0% 20% 40% 60% 80%

NŞ/NR

Am un plan detaliat cuscopuri şi calcule

financiare pe termen lung

Fac anumite planificărifinanciare pentru viitorul

apropiat

Nici un plan financiar

Aveţi un plan financiar pentru Dvs. şi familia Dvs.?

Chiar şi în cazul gospodăriilor care îşi duc evidenţa şi planifică pe viitor un bilanţ financiar al bugetului familial, perioada care este inclusă în planificare pe viitor rareori este mai lungă decât o lună. Doar în 11% de gospodării orizontul de timp tipic pentru planificarea cheltuielilor este de 6 luni şi 14,2% îşi planifică pe un an înainte sau mai mult. În restul gospodăriilor planificarea este realizată doar pentru luna imediat următoarea sau chiar şi mai puţin decât o lună.

Tabelul 36) Perioada de timp, vizată în planul financiar Zi de zi 15.1%O săptămână 16.7%O lună 41.9%6 luni 11.0%Un an 7.4%Mai mult 6.8%NŞ/NR 1.1%Care este orizontul de timp tipic pentru planificarea cheltuielilor în gospodăria Dvs.?

Importanţa planificării financiare este, în acelaşi timp, conştientizată de marea parte a populaţiei, 49,2% de respondenţi susţinând că acest lucru este necesar oricărei familii, 15% sunt de părere că acest lucru îi poate ajuta la realizarea planurilor sale care vizează asigurarea materială.

Grupul de persoane care neagă importanţa planificării dispune şi el de proporţii însemnate, 8,5% de respondenţi considerând că acest lucru ar fi o pierdere de timp, menţionând că„nu este necesar,” iar 10,9% susţin că aceasta ar fi “o necesitate doar pentru cei înstăriţi”.

Alţii (8,7%) consideră că realizarea unei evidenţe şi planificări a bugetului financiar familial este un lucru complicat, necesitând instruire specializată.

Tabelul 37) Importanţa planificării financiare Este importantă pentru orice familie 49.2%Poate să mă ajute să-mi ating scopurile 15.0%Este de folos doar pentru cei înstăriţi 10.9%Este o pierdere de timp/nu e necesară 8.5%Este prea complicată/frustrantă 5.3%Revendică instruire specializată 3.4%NŞ/NR 7.8%Dvs. credeţi că planificarea financiară…

36

Cunoştinţe şi încredere în sistemul financiar-bancar

Pornind de la ipoteza unei corelaţii între volumul de remitenţe expediate prin căi oficiale şi depozitate efectiv în bănci, pe de o parte, şi cunoştinţele elementare asupra sistemului financiar-bancar, nivelul de încredere în acest sistem, pe de altă parte, aceste două aspecte au făcut parte nemijlocit din obiectul vizat de acest studiu.

Cunoştinţe în domeniul financiar

Cunoştinţele în domeniul financiar încep cu cunoaşterea principalelor produse/servicii bancare, acestea fiind în acelaşi timp cu atât mai cunoscute, cu cât mai mult sunt utilizate de populaţie, existând evident şi alţi factori care contribuie la nivelul familiarizării populaţiei cu unul sau altul din serviciile bancare. Acest lucru se confirmă prin coincidenţa generală, dar nu totală, între poziţionarea serviciilor după ponderea populaţiei care le cunoaşte cu cea a populaţiei care la moment utilizează aceste servicii.

În fond, cele mai cunoscute servicii sunt schimbul valutar şi serviciile de transfer bănesc, pe care le cunosc şi ştiu ce prezintă aceste servicii 85,3% şi 79,6% de respondenţi respectiv, acestea fiind şi serviciile cel mai des accesate de populaţie. Serviciile de creditare, asigurare, cardurile bancare sunt şi ele cunoscute de mai mult de jumătate de populaţie. Contul curent ca serviciu bancar, deşi este unul din cel mai mult utilizat (în afară de schimbul valutar şi transferurile băneşti), este în acelaşi timp cunoscut de o parte oarecum mică de populaţie (36,3%), încheind lista poziţionată după popularitate serviciile de leasing, cunoscute de doar 27,8% de respondenţi.

Tabelul 38) Cunoaşterea serviciilor bancare % populaţie

care utilizează la moment

Am auzit şi ştiu ce

înseamnă

Am auzit, dar nu ştiu

ce înseamnă

Nu am auzit

niciodată Schimb valutar 33.6% 85.3% 7.5% 7.2% Transfer bănesc 12.5% 79.6% 10.9% 9.6% Credit 3.7% 73.6% 17.3% 9.2% Asigurare 1.9% 68.2% 20.3% 11.6% Card bancar 3.2% 58.1% 20.8% 21.0% Depozit 5.0% 46.6% 30.6% 22.8% Ipotecă 0.4% 40.7% 30.5% 28.8% Cont curent 4.6% 36.3% 28.1% 35.6% Leasing 0.4% 27.8% 28.5% 43.7% Cunoaşteţi ceva despre următoarele servicii financiare?

Gradul de cunoaştere a serviciilor bancare, exprimat în tabelul de mai jos ca număr mediu de servicii cunoscute, este determinat de mai mulţi factori. Din cele avute la dispoziţie, distingem patru factori cu impact cel mai mare. Pe întreg eşantion un respondent în mediu cunoaşte 5,2 servicii bancare (din numărul total de 9, incluse în lista iniţială). Comparaţia acestei valori cu valorile aparte pe grupuri clasificate după diferite caracteristici permit să constatăm că factorul cel mai influent asupra gradului de cunoaştere a serviciilor bancare este experienţa de antreprenoriat, o persoană care are la moment sau a avut în trecut o afacere cunoaşte în mediu 7,3 servicii. Urmează studiile superioare, numărul mediu de servicii cunoscute creşte semnificativ odată cu creşterea nivelului de studii, de la 3 servicii în rândul persoanelor cu studii medii incomplete până la 6,7 în mediu în cazul persoanelor cu studii superioare, aceasta fiind a doua valoare după mărime.

Experienţa de emigrare are şi ea un anumit impact, o persoană care a fost peste hotare în ultimii doi ani cunoaşte în mediu 6,4 servicii bancare. Alt factor influent este vârsta, persoanele în vârstă

37

(peste 65 ani) cunosc doar 3,1 servicii bancare în mediu, atunci când generaţiile tinere (sub 40 ani) cunosc câte 6,1 servicii, oarecum peste media generală.

Tabelul 39) Numărul de servicii cunoscute (din 9 servicii în total) General 5.2 Respondentul a fost migrant 6.4 Respondentul are sau a avut afacere proprie 7.3

Vârsta:

18 - 24 ani 6.1 25 - 39 ani 6.1 40 - 54 ani 5.7 55 - 64 ani 4.8 65 + ani 3.1

Studii:

Studii med. incomplete 3.0 Studii medii, liceale 4.7 Studii medii profesionale 5.4 Studii superioare (incl. colegiu) 6.7

O altă abordare metodologică de măsurare a gradului de cunoaştere a serviciilor bancare s-a bazat pe recunoaşterea unor servicii după definiţie care conţine aspecte distinctive a fiecărui serviciu. La nivel general, între o treime şi jumătate de respondenţi au refuzat din start să ofere careva răspunsuri pe motiv că nu cunosc aceste servicii. Ponderea respondenţilor, care au recunoscut din definiţie despre ce serviciu este vorba, este în jur de o treime pentru cont curent, leasing şi depozit, creditul fiind într-o măsură mai mare recunoscut – 50,1% respondenţi au oferit un răspuns corect.

Tabelul 40) Recunoaşterea serviciilor bancare după definiţie (1) Răspuns

corect Nu ştiu

Definiţia cont curent - Este un produs care îmi permite să economisesc şi să administrez bani. Pot depune bani oricând şi pot retrage banii în orice moment. Pot utiliza un card bancar pentru a avea acces la acest produs, şi îl pot folosi pentru a face plăţi şi a primi transferuri băneşti.

32.9% 47.0%

Definiţia leasing - Este o modalitate de a face o cumpărătură mare prin plata unei sume de bani în avans şi plata sumelor suplimentare lunare până când va fi plătit preţul total al bunului.

33.2% 48.5%

Definiţia depozit - Este un produs cu care poţi economisi bani şi acumula dobândă. Depuneţi bani pe acest cont pentru o anumită perioadă de timp şi banca plăteşte dobânda.

33.8% 45.7%

Definiţia credit - O sumă de bani împrumutată de la o bancă. Banii pe care îi primiţi plus dobânda trebuie plătite băncii pe parcursul unei anumite perioade de timp.

50.1% 35.4%

Acum vă voi prezenta câteva descrieri a unor servicii bancare. Vă rugăm să citiţi atent fiecare definiţie şi să identificaţi la care produs financiar se referă fiecare din ele:

La nivel general, doar unu din cinci respondenţi a reuşit să deosebească corect toate patru servicii, iar numărul celor care nu au deosebit nici unul din aceste servicii este de 38%. Numărul mediu de răspunsuri corecte oferite de un respondent este de 1,5.

Analiza comparativă pe grupuri indică relaţii asemănătoare cu cele atestate la capitolele anterioare, cei mai versaţi la acest capitol sunt persoanele cu experienţă în afaceri (2,4 răspunsuri corecte în mediu), după care urmează persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani, cât şi persoanele cu studii superioare (câte 2,1 răspunsuri corecte în ambele grupuri), apoi persoanele cu experienţă de emigrare (1,9 răspunsuri corecte).

38

Tabelul 41) Recunoaşterea serviciilor bancare după definiţie (2)

Media %

„0” „1” „2” „3” „4” General 1.5 38.0% 18.5% 19.0% 4.2% 20.2%Respondentul a fost migrant 1.9 25.2% 17.9% 24.8% 3.4% 28.6%Respondentul are sau a avut afacere proprie 2.4 17.8% 9.3% 27.1% 2.5% 43.2%

Sex: Masculin 1.7 32.7% 17.8% 21.2% 4.5% 23.8%Feminin 1.4 40.8% 18.9% 17.9% 4.1% 18.3%

Vârsta:

18 - 24 ani 2.1 23.1% 16.7% 22.4% 4.3% 33.5%25 - 39 ani 1.9 28.5% 17.4% 20.1% 4.2% 29.9%40 - 54 ani 1.7 30.1% 20.2% 23.5% 4.4% 21.7%55 - 64 ani 1.1 47.2% 18.7% 19.3% 3.3% 11.5%65 + ani 0.7 62.9% 18.7% 9.0% 4.9% 4.6%

Studii:

Studii medii incomplete 0.8 60.2% 19.8% 10.8% 3.3% 6.0%Studii medii, liceale 1.3 43.5% 19.3% 17.3% 3.9% 16.0%Studii medii profesionale 1.5 33.6% 25.2% 15.3% 5.7% 20.2%Studii superioare 2.1 22.8% 13.0% 27.8% 4.4% 32.0%

Mediu de reşedinţă:

Urban 2.0 26.3% 13.3% 24.8% 4.4% 31.2%Rural 1.2 44.6% 21.5% 15.8% 4.2% 14.0%

În continuare vom prezenta impresiile şi cunoştinţele procedurale privind câteva din serviciile bancare de bază, abordarea fiind realizată prin metodica oferirii unui singur răspuns corect din mai multe prezentate. Cont bancar

Am văzut că de conturi bancare dispun 4,6% populaţie, 36,3% susţin că cunosc ce prezintă un cont bancar, iar 32,9% de respondenţi au reuşit efectiv să deosebească contul curent de alte servicii bancare.

Diagrama 10) Cont curent: cunoaştere şi disponibilitate

4.6%

36.3% 32.9%

0%

10%

20%

30%

40%

La moment dispunde un cont curent

Cunosc ce prezintăun cont curent

Efectiv deosebescun cont curent de

alte serviciibancare

Cât priveşte necesitatea acestuia, raportul de poziţii „adecvate” şi „inadecvate sau lipsă de poziţie” este cam egal. A avea un cont bancar este o idee bună, susţin 48,2% de respondenţi, acesta fiind unicul răspuns considerat adecvat din cele propuse spre apreciere.

Răspunsurile „inadecvate” se referă la opinii de genul că de a avea un cont bancar este justificat doar pentru cei înstăriţi, ci nu pentru populaţia cu venituri reduse (20,1%), sau că este justificat

39

pentru oricine însă în anumite situaţii, de ex. pentru cineva care are de gând să lanseze o afacere (10,7%). Un grup existent, doar că nesemnificativ ca dimensiune, neagă în totalitate necesitatea unui cont bancar, indiferent de situaţie (3,7%).

Tabelul 42) Cine are nevoie de un cont bancar Este o idee bună pentru fiecare 48.2%Este justificat doar pentru cei înstăriţi. Pentru alţii, cu venituri reduse, nu este rezonabil să aibă un cont bancar 20.1%

Este justificat doar în anumite situaţii (de ex., pentru cineva care vrea să lanseze o afacere…) 10.7%

Este cu totul lipsit de sens 3.7%Nu ştiu 17.2%

Care din următoarele afirmaţii este mai aproape de opinia Dvs.? A avea un cont bancar…

Nici în plan procedural lucrurile nu stau mai bine, aproape şase din zece cetăţeni nu cunosc că deschiderea unui cont bancar presupune prezentarea la oficiul băncii cu buletinul de identitate şi completarea cererii de deschidere a contului. Este puternic pronunţată impresia că, pentru deschiderea unui cont curent este nevoie de o sumă substanţială de bani ca depunere iniţială, opinie împărtăşită de fiecare al cincilea respondent.

În acelaşi timp, opiniile evident greşite, de genul că deschiderea unui cont bancar necesită prezentarea unui certificat despre venituri, sau a unui număr de telefon pentru ca banca să poată face legătura cu deponentul, unui cazier juridic sau unui garant/fidejusor sunt împărtăşite de ponderi nesemnificative de respondenţi.

Tabelul 43) Procedura de deschidere unui cont curent Buletinul de identitate şi cererea de deschidere a contului 41.9% O sumă substanţială de bani 21.1% Certificat despre venituri 2.3% Un număr valabil de telefon mobil, astfel ca banca să poată face legătura cu mine 1.6%

Cazier juridic 0.6% Garant / co-semnatar 0.2% Toate cele menţionate 10.2% Nu ştiu 22.1%

Pentru a deschide un cont bancar, trebuie să prezentaţi băncii…

Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar nr.575-XV din 26.12.2003 prevede un plafon de garantare a depozitelor (suma maximă plătibilă unui deponent) este de 4500 lei moldoveneşti, indiferent de numărul si mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la banca. Populaţia nu cunoaşte prevederea acestei legi şi probabil din cauza experienţei depozitelor realizate în perioada de până la 1990, majoritatea populaţiei (63,5%) consideră că, în cazul de falimentare a băncii, deponentul în banca dată pierde definitiv toate depunerile. Există şi păreri mai pozitive, astfel 6,8% sunt de părere că într-o asemenea situaţie statul garantează returnarea întregii sume deponentului.

Tabelul 44) Garantarea depozitelor în urma falimentării băncii Nu se mai face nimic – pierd totul 63.5% Statul oferă o garanţie de până la 4.500 Lei. 7.4% Statul garantează returnarea întregii sume pe care o aveam în cont 6.8% Nu ştiu 22.2% Ce credeţi că se întâmplă cu economiile Dvs. dacă banca suferă faliment?

Depozit

Cât priveşte depozitele, situaţia nu diferă semnificativ de nivelul de utilizare şi cunoaştere a conturilor curente. Dispun de un depozit (indiferent dacă acesta este cu sau fără dobândă) 5% de

40

respondenţi, 46.6% de respondenţi susţin că cunosc ce prezintă acest serviciu bancar, iar 33.8% îl deosebesc efectiv de alte servicii.

Diagrama 11) Depozit bancar: cunoaştere şi disponibilitate

5.0%

46.6%

33.8%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

La moment dispunde un depozit

Cunosc ce prezintăun depozit

Efectiv deosebescun depozit de alteservicii bancare

Evident că condiţiile care se oferă la serviciul de depozitare diferă de la bancă la bancă, cât şi între diferite servicii de depozitare în interiorul aceleiaşi bănci. Ţinând cont de acest lucru, respondenţilor li s-a oferit patru situaţii diferite pentru a o menţiona care din aceste este cea mai apropiată de adevăr. Mai întâi de toate, menţionăm cota mare de respondenţi care au evitat să ofere un răspuns (37,1%), deloc de mirare la nivelul actual de utilizare şi cunoaştere a acestui tip de serviciu bancar. Se constată şi predominaţia unei păreri eronate privind condiţiile impuse de bancă la deschiderea depozitului, marea parte a răspunsurilor (34,2%) a fost acordată pentru o variantă greşită, precum că deponentul nu dispune de dreptul să retragă banii depuşi până la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de depozitare, şi doar 18.3% respondenţi au oferit răspunsul corect.

Tabelul 45) Posibilitatea de retragere depunerii înainte de termen Nu aveţi dreptul să-i retrageţi pe parcursul perioadei date 34.2%

Puteţi retrage banii, însă pierdeţi toată sau o parte a dobânzii 18.3%

Puteţi retrage banii oricând, păstrând toată dobânda acumulată 7.1%

Puteţi retrage doar jumătatea sumei 3.3% Nu ştiu 37.1%Dacă puneţi banii într-un cont de depozit pentru o perioadă fixă de un an, Dvs. …

Un alt aspect abordat a ţinut de lucrul esenţial în ideea serviciului de depozit, şi anume dobânda. Doar 50,6% de respondenţi au menţionat că depozitarea a 100 Euro pe un termen de 12 luni la o dobândă anuală de 15% oferă 115 Euro la sfârşitul perioadei.

Tabelul 46) Deprinderi de calculare a dobânzii Aceleaşi 100 Euro 1.4% Este imposibil de calculat. Depinde de bancă. 12.5% 115 Euro 50.6% Aceeaşi sumă ca şi în situaţia în care aţi fi păstrat banii acasă 2.5%

Nu ştiu 33.0% Dacă puneţi într-un cont de depozit 100 Euro şi dobânda anuală este de 15%, cât veţi avea într-un an?

41

Credit

Creditul este un serviciu mai puţin utilizat de populaţie (la moment au contractat un credit 3,7%), fiind unul din serviciile cele mai cunoscute. 73,6% de respondenţi susţin că cunosc ce prezintă acest serviciu, iar 50.1% îl deosebesc de alte servicii bancare.

Diagrama 12) Credit bancar: cunoaştere şi disponibilitate

3.7%

73.6%

50.1%

0%

20%

40%

60%

80%

La moment au uncredit

Cunosc ce prezintăun credit

Efectiv deosebescun credit de alteservicii bancare

Subtilităţile acestui serviciu însă le sunt cunoscute unei părţi foarte mici de populaţie. Astfel, fiind puşi în faţă unei situaţii imaginare de alegere între două tipuri de credit, dintre care în unul dobânda este calculată din suma principală, iar în al doilea din suma datoriei, doar 17,9% au optat pentru a doua situaţie ca fiind mai convenabilă, astfel solicitantul de credit având să plătească mai puţină dobândă.

Mai mult decât fiecare al doilea respondent (55.8%) nu a ştiut să răspundă la această întrebare, 10.3% nu văd nici o deosebire, iar 16% au optat pentru prima condiţie, evident mai puţin favorabilă solicitantului.

Tabelul 47) Opţiunea preferată între tipurile de credit Creditul nr. 1 pentru că aş avea de plătit mai puţină dobândă 16.0% Creditul nr. 2 pentru că aş avea de plătit mai puţină dobândă 17.9% Nu importă pe care îl aleg, pentru că plătesc aceeaşi dobândă 10.3% Nu ştiu 55.8% Imaginaţi-vă că aţi putea alege între două credite egale în ce priveşte rata dobânzii şi suma. Singura diferenţă este că pentru împrumutul nr.1 dobânda este calculată reieşind din suma principală iar pentru creditul nr.2 – reieşind din suma datoriei. Pe care din aceste două credite l-aţi alege?

Menirea unui credit este admisă de populaţie pentru două situaţii de bază, lansarea unei afaceri şi în careva situaţii excepţionale. Astfel, 22.2% admit că ar fi analizat posibilitatea contractării unui credit doar în cazul lansării unei afaceri, iar 15,5% în cazul unor situaţii excepţionale. Nu admit în nici un caz că vor ajunge cumva să analizeze posibilitatea contractării unui credit 35,5% de respondenţi.

Leasing

Leasing-ul este unul din serviciile cel mai puţin cunoscute şi accesate de populaţie, probabil din cauza că este produsul dintre cel mai târziu apărute pe piaţa bancară din ţară. La momentul studiului, doar 0,4% populaţie dispuneau de un contract de leasing, unu din patru respondenţi susţineau că cunosc ce prezintă acest serviciu şi unu din trei au reuşit să deosebească acest serviciu de alte servicii bancare, în special să-l deosebească de un credit bancar.

42

Diagrama 13) Leasing: cunoaştere şi disponibilitate

0.4%

27.8%33.2%

0%

10%

20%

30%

40%

La moment au uncontract de

leasing

Cunosc ceprezintă leasing

Efectiv deosebescleasing de alte

servicii bancare

De aceea, cunoştinţele efective privind filosofia serviciului de leasing a fost abordate la nivelul elementar, deci comparaţia între leasing şi procurarea simplă a unui bun, şi aspectul de proprietate a bunului procurat în leasing.

Din nou înregistrăm dimensiuni mari (52% şi 50.7%) ai grupurilor care nu cunosc deloc ce ar prezenta serviciul dat, neavând posibilitatea de a oferi un răspuns.

Respondenţii care au oferit răspunsuri corecte prezintă un grup minoritar chiar şi în raport cu ponderea răspunsurilor incorecte. Concluzionăm că, doar unu din zece respondenţi efectiv cunosc particularităţile serviciului leasing.

Diagrama 14) Cunoaşterea particularităţilor esenţiale a serviciului leasing

27.0%

11.1% 9.9%

52.0%

10.9%

38.4%

50.7%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Leasing-ul Plata оnavans

Preţul esteegal

Nu ştiu Corect Incorect Nu ştiu

Imaginaţi-vă că aveţi nevoie de un automobil. Cevă costă mai mult –leasingul sau plata sumei

totale din start?

Dacă iau în leasing o maşină, amdreptul să o vând chiar înaintea

restituirii plăţii

43

Atitudini şi încredere în serviciile bancare Încrederea în sistemul bancar este un alt factor abordat în studiul de faţă, necesitatea abordării acestuia reieşind din impactul încrederii asupra comportamentului financiar al populaţiei, în general şi a beneficiarilor de remitenţe, în special.

Cât de multă încredere au cetăţenii în sistemul financiar bancar în general şi în unele structuri aparte ale acestuia, care sunt cauzele încrederii sau neîncrederii, cum au evoluat lucrurile la acest capitol de-a lungul timpului, la ce evoluţie a sistemului se aşteaptă populaţia pe viitor, acestea sunt unele din întrebările la care vom încerca să răspundem.

În comparaţie cu principalele instituţii sociale din ţară, băncile se plasează în primele cinci instituţii în care populaţia are cea mai mare încredere, fiind precedate de biserică, mass-media, primărie şi armată. Oricum însă, ponderea populaţiei care exprimă încredere în bănci este mai mică de jumătate.

Diagrama 15) Nivelul de încredere în diferite instituţii sociale

0% 20% 40% 60% 80%

Partide politice

Parlament

Justiţie

Guvern

Sindicate

Poliţie

ONG

Preşedintele ţării

Bănci

Armată

Primărie

Mass-media

Biserică

Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2008. Procentul prezintă suma ponderilor foarte multă şi multă încredere.

În sondajul de faţă, datorită tematicii focusate la obiectul respectiv, înregistrăm un nivel de încredere mai mare. În acelaşi timp, nivelul de încredere în diferite tipuri de instituţii ale sistemului financiar-bancar este în strânsă relaţie cu nivelul general de cunoaştere şi accesare a serviciilor acestora.

Astfel, în băncile din Republica Moldova 16,4% de cetăţeni au foarte multă încredere, iar 53,1% înclină să aibă încredere. După băncile moldoveneşti urmează cele din alte ţări, aici punându-şi amprenta tendinţa populaţiei de a acorda încredere instituţiilor mai apropiate teritorial, lucru observat de-a lungul istoriei de la primele sondaje de opinie care măsurau încrederea în instituţiile sociale.

În continuare, ordonate după nivelul de încredere urmează companiile de asigurări, bucurându-se şi acestea de încrederea a peste jumătate de populaţie, asociaţiile de economii şi împrumut, instituţiile de microfinanţare, şi companiile de leasing, care se plasează pe ultimul loc, fiind in acelaşi timp cel mai puţin cunoscute de populaţie.

44

Tabelul 48) Încrederea în instituţiile financiare Am

multă încredere

Mai curând am

încredere

Mai curând nu am

încredere

Nu am deloc

încredere

NS/NR

Bănci moldoveneşti 16.4% 53.1% 19.1% 9.6% 1.7%Bănci din alte ţări 11.1% 48.8% 22.8% 13.1% 4.2%Companii de asigurări 7.7% 45.1% 28.0% 15.1% 4.2%Asociaţii de economii şi împrumut 6.1% 42.3% 30.2% 15.2% 6.2%Instituţii de microfinanţare 5.6% 42.7% 30.0% 15.5% 6.3%Companii de leasing 4.9% 41.1% 29.0% 18.5% 6.6%Ce opinie aveţi cu privire la următoarele instituţii financiare?

Cât priveşte evoluţia în timp a nivelului de încredere, acesta se schimbă încet şi neproporţional pe parcursul a cel puţin trei ani.

Judecând după comparaţia între numărul persoanelor, încrederea cărora a crescut în această perioadă şi a celor a căror nivel de încredere a scăzut, constatăm o creştere sigură doar a nivelului de încredere în bănci, însă nu şi în celelalte instituţii financiare.

18,3% de cetăţeni au început să aibă mai multă încredere în ultimii trei ani faţă de băncile din ţară, iar 8,2% deopotrivă mai puţină încredere, diferenţa netă constituind în jur de 10%. În privinţa băncilor străine aceste procente constituie 12,6% şi 7,4% respectiv, o creştere de 5% efectiv.

Cât priveşte celelalte tipuri de instituţii, nu înregistrăm diferenţe sesizabile, care ar permite afirmarea unor evoluţii sigure.

Tabelul 49) Evoluţia încrederii în instituţiile financiare Am început

să am mai multă

încredere

Am avut încredere anterior, am

încredere şi în prezent

Nu am avut încredere

anterior, nu am nici actualmente

Am mai puţină încredere acum decât anterior

Bănci moldoveneşti 18.3% 46.6% 24.7% 8.2%Bănci din alte ţări 12.6% 43.8% 31.1% 7.4%Instituţii de microfinanţare 9.2% 36.4% 39.5% 7.9%Asociaţii de credit şi împrumut 8.9% 36.3% 39.5% 8.6%Companii de asigurări 10.5% 38.5% 36.4% 9.7%Companii de leasing 9.4% 34.3% 40.3% 9.7%Cum a evoluat încrederea Dvs. pentru următoarele instituţii financiare pe parcursul ultimilor 3 ani?

Aşteptările privind stabilitatea sistemului financiar-bancar pot fi caracterizate mai degrabă ca indiferent-pesimiste. Populaţia se împarte în trei grupuri:

- persoanele care nu consideră că este important, nu se interesează de situaţia în acest sistem, astfel nu au putut oferi nici o apreciere (34,1%);

- persoanele pesimiste, care prezintă grupul cel mai numeros (40%), admit posibilitatea falimentării unor bănci în următorii 2-3 ani. Dintre care, cei mai mulţi pesimişti (27,6%) nu admit posibilitatea unei crize, aşteptându-se la o situaţie relativ stabilă, iar dacă falimentările vor avea loc, acestea ar fi ale unor bănci mici şi mijlocii;

- optimiştii, care constituie o pătrime din populaţie. Aceste persoane se aşteptă la o situaţie stabilă, fără falimentări de bănci.

45

Tabelul 50) Aşteptări privind stabilitatea sistemului financiar bancar în următorii 2-3 ani Cred că situaţia va fi stabilă, nu va falimenta nici o bancă 25.9% Cred că situaţia va fi relativ stabilă şi pot falimenta doar băncile mici şi mijlocii 27.6%

Nu cred că ne putem aştepta la o criză, însă pot falimenta şi unele bănci mari 7.7% Este posibilă şi o criză de proporţii, asemănătoare celeia din 1998, astfel putând falimenta unele din principalele bănci 4.7%

Îmi vine greu să răspund / nu ştiu 34.1% Cum credeţi, cât de stabilă va fi situaţia sistemului financiar bancar din RM în următorii 2 – 3 ani?

Cauzele neîncrederii în instituţiile financiare sunt diverse, fiind posibil să distingem cauzele generale, valabile pentru toate tipurile de instituţii, şi cele particulare, valabile pentru unele şi mai puţin pentru altele.

Dintre cele generale, evidenţiem trei probleme de bază, valabile pentru toate instituţiile:

- percepţii precum că instituţiile financiare îşi înşeală mereu clienţii. Din această cauză nu au încredere în instituţiile financiare între 13,4% cu referire la băncile din Moldova şi 21,2% cu referire la companiile de asigurări. Se merită de evidenţiat faptul, că „înşelăciunea” este cauza cea mai pronunţată pentru companiile de asigurări;

- regulile procedurale prea complicate. Odată ce procedurile de interacţiune a instituţiei cu clienţii nu le sunt prea clare acestora din urmă, acest lucru implică o neîncredere. Acest factor a fost nominalizat în proporţii între 10% şi 17,2%, acest din urmă număr fiind înregistrat în cazul companiilor de leasing, dar este puţin semnificativ pentru băncile din Moldova, doar 4,6% menţionând acest lucru;

- instabilitatea structurilor financiare. Aceasta fiind încă un factor de neîncredere în sistemul financiar în întregime, fiind menţionat între 8,4% şi 14,7% de respondenţi. Variaţia acestui indicator de la un tip de instituţii la altul permite să concluzionăm că băncile sunt considerate mai puţin instabile, în special cele străine, comparativ cu celelalte tipuri de instituţii;

- şi ultimul factor pe care îl remarcăm este cel al cunoştinţelor scăzute în domeniul financiar. Acest lucru vine să confirme observaţiile făcute anterior asupra unei relaţii între gradul de cunoaştere şi încrederea, astfel, poate cu excepţia băncilor din Moldova, fiecare al zecelea (între 11,9% şi 12,8%) respondent nu are încredere în sistemul financiar pe motiv că nu cunoaşte prea multe despre instituţiile acestuia.

Cauze speciale de neîncredere atestăm doar în cazul băncilor. Astfel, factorul cel mai pronunţat de neîncredere în băncile din Moldova sunt amintirile despre pierderile depunerilor băneşti ale populaţiei după obţinerea independenţei. Acest factor este nominalizat de 33% de respondenţi care personal au avut de suferit, în rândul acestui grup 78,4% îl constituie anume persoanele care au avut depuneri băneşti până la 1991. Alţii, neavând experienţă personală de acest gen, judecă după experienţa cunoscuţilor săi (9,8%).

Pierderile depunerilor băneşti însă nu pot explica faptul că această cauză este menţionată de un număr semnificativ de respondenţi cu referire la băncile străine, la adresa cărora 10,7% exprimă neîncrederea din cauza că cunosc pe cineva care a suferit de pe urma experienţei cu aceste instituţii. Ar fi aceste cazuri oare determinate de experienţele migranţilor, care au cele mai multe ocazii de contactare cu aceste bănci? Parţial da, în familiile cu migranţi această cauză a fost ceva mai des nominalizată (13,3%) decât în cele fără migranţi (9,8%).

Un factor special, care este valabil mai mult pentru băncile străine este frica de falimente, exprimată de 8% de respondenţi cu referire la băncile străine, atunci când în cazul celorlalte instituţii, inclusiv şi băncile din Moldova ponderile variază între 4,6% şi 5%.

46

Tabelul 51) Cauzele neîncrederii în instituţiile financiare

Băn

ci

mol

dove

neşt

i

Băn

ci st

răin

e

Inst

ituţii

de

mic

ro-

finanţa

re

Aso

ciaţ

ii de

cr

edit şi

îm

prum

ut

Com

pani

i de

asig

urăr

i

Com

pani

i de

leas

ing

Am avut de suferit de pe urma experienţei cu aceste instituţii 33.0% 3.7% 2.3% 1.8% 4.3% 1.7%Aceste instituţii deseori îşi înşeală clienţii 13.4% 17.0% 17.8% 17.6% 21.2% 17.2%Proceduri prea complicate/neclare 4.6% 10.0% 13.4% 13.0% 12.5% 17.2%Nu sunt suficient de dezvoltate şi stabile 9.8% 8.4% 14.7% 12.2% 11.0% 10.6%Cunosc pe cineva care a suferit de pe urma experienţei cu aceste instituţii 12.7% 10.7% 4.8% 5.9% 5.7% 3.4%

Există mereu posibilitatea că o bancă sau alta să dea faliment 4.6% 8.0% 5.0% 5.5% 4.6% 4.6%Nu m-am folosit de serviciile acestor instituţii 2.3% 5.4% 4.8% 4.4% 4.3% 4.4%Dobânda pentru credit este foarte înaltă 2.5% 2.9% 3.0% 5.1% 3.0% 3.4%Cheltuieli ascunse/servicii supraestimate 1.2% 1.9% 2.6% 2.8% 3.2% 2.7%Altceva 3.7% 3.2% 3.3% 3.5% 3.1% 2.9%Nu cunosc prea multe despre aceste instituţii 4.5% 11.9% 12.6% 12.8% 12.1% 12.6%NS/NR 7.8% 16.9% 15.6% 15.4% 15.1% 19.1%

Vă rugăm să argumentaţi lipsa încrederii.

47

Mass-media naţională peste hotare

Abordarea accesului şi efectiv accesării a mass-media naţională de către migranţii moldoveni în perioada când aceştia se află peste hotare sunt abordate în cadrul acestui studiu şi a fost dictată de nevoia stabilirii în ce măsură campaniile publice, care au ca obiect contingentul migrant, fiind difuzate de canalele mass-media naţionale, pot fi accesibile migranţilor peste hotare.

Acest aspect a fost abordat prin prisma a două perspective: 1. acces la mass-media naţională peste hotare; 2. accesarea de facto a mass-media naţională peste hotare.

Sursele de informare privind Moldova

Aflându-se peste hotare migranţii accesează diferite surse de informaţii, însă sursele media din Moldova sunt cel mai puţin accesate.

Sursele din care cei mai mulţi migranţi obţin informaţii despre patrie sunt comunicarea interpersonală, şi anume familia, prietenii aflaţi în Moldova (45,3% migranţi) şi alţi migranţi (36,3%), după care urmează televiziunea din străinătate (27,9%).

Internetul, presa scrisă şi posturile radio din ţările gazdă sunt sursele cu un nivel mediu de accesare, şi la coada listei se află mass-media naţională, accesată de 5,5% migranţi în cazul televiziunii, 2,8% în cazul presei scrise şi 2,1% pentru posturile de radio.

Deşi dimensiunea sub-eşantionului de migranţi (studiul a cuprins doar 234 migranţi) nu permit oferirea unor concluzii juste, se pare că există diferenţe la capitolul surselor de informare despre Moldova între migranţii în Rusia şi migranţii plecaţi în alte ţări decât Rusia. Faţă de migranţii în alte ţări, cei migraţi în Rusia se informează mai puţin despre Moldova din presa scrisă, mai mult informându-se prin intermediul emisiunilor radiofonice, iar cât priveşte televiziunile diferenţele sunt minime.

Diagrama 16) Sursele de informare despre Moldova în perioada aflării peste hotare

27.2%

2.1%

2.8%

5.5%

7.5%

8.9%

14.5%

27.9%

36.3%

45.3%

0% 20% 40% 60%

Lipsa surselor de informaţii

Posturile radio moldoveneşti

Presa moldovenească

Televiziunea moldovenească

Posturile radio străine

Presa străină

Internetul

Televiziunea străină

Alţi cetăţeni moldoveni peste hotare

Familia, prietenii оn Moldova

Care a fost principala sursă de informaţii despre Republica Moldova, atunci când v-aţi aflat peste hotare? Notă: respondenţii au avut posibilitatea de a indica 3 răspunsuri

Principala cauză a accesării oarecum limitate a mass-media naţională peste hotare este faptul că accesul însăşi este limitat. La momentul aflării peste hotare au avut acces la canale TV din RM doar 9,6% migranţi, 5% au avut acces la posturi radio din Moldova şi încă mai limitat este

48

accesul la media scrisă – 2,9% migranţi. Comparaţia ponderilor migranţilor care au posibilitatea de a viziona/asculta media naţională peste hotare cu cea a migranţilor care realizează efectiv acest lucru indică faptul că disponibilitatea accesului este valorificată un pic peste jumătate din cazuri, vedem că 5,5% migranţi au indicat că s-au informat despre Moldova din canalele TV naţionale, la care aveau acces fiind peste hotare, deşi în total au raportat că aveau acces la canalele naţionale 9,6% migranţi. În cazul posturilor de radio acest raport este de 5% migranţi care au avut acces şi 2,8% care au accesat efectiv. Pentru media tipărită, deşi este mijlocul cu cel mai mic acces pentru migranţi la momentul aflării peste hotare, raportul între numărul migranţilor care au acces şi numărul celor care au accesat efectiv este unul mai mare, 2,9% au avut acces şi 2,1% au accesat, am putea spune că din 10 migranţi care aveau acces la media tipărită din RM şapte migranţi foloseau această oportunitate.

Diagrama 17) Accesul şi accesarea mass-media naţională la momentul aflării peste hotare

9.6%

5.0%2.9%

5.5%2.8% 2.1%

0%

5%

10%

15%

canale TV din RM posturi radio din RM media tipărită dinRM

Au avut acces la … S-au informat despre Moldova din ...

Accesul limitat la mass-media naţională peste hotare se observă nu doar ca număr de migranţi care au avut acces, ci şi ca număr de canale TV sau posturi de radio accesibile, care este la fel limitat. În timp ce în Republica Moldova sunt în emisie peste 40 posturi TV şi aproape 50 radio, fie autohtone fie retransmise din alte ţări, migranţii moldoveni peste hotare pot viziona doar 3 posturi TV şi audia 6 posturi de radio.

Printre posturile TV acestea sunt Moldova 1 International, la care au menţionat că au avut acces peste hotare 6,4% de respondenţi, NIT şi Euro TV cu câte 3,4% respectiv.

Posturile de radio sunt Pro FM (accesibil pentru 2,1% migranţi), Moldova 1, Radio Noroc, Radio Plai, Fresh FM şi Love Radio, toate accesibile pentru mai puţin de 2% migranţi.

Diagrama 18) Canale TV şi posturi de radio naţionale accesibile migranţilor peste hotare

6.4%

3.4% 3.4%1.7% 2.1%

0.9% 0.9%1.7% 1.3%

0%1%2%3%4%5%6%7%

Mol

dova

1In

tern

atio

nal

NIT

Euro

TV

Mol

dova

1

PRO

FM

Nor

oc Plai

Fres

h FM

Love

TV Radio

49

Concluzii La nivel general rezultatele studiului confirmă nivelul scăzut de implicare a migranţilor şi a remitenţelor în mediul de afaceri şi sistemul bancar, impunând următoarele concluzii: Percepţii asupra fenomenului migraţiei

- Ca mediu de afaceri, activitate profesională şi nivel de trai Republica Moldova este percepută preponderent ca un mediu nefavorabil atât la nivelul populaţiei generale, cât şi în rândul persoanelor cu experienţă de emigrare, percepţiile acestor din urmă fiind şi mai negative;

- Emigraţia de amploare a cetăţenilor RM peste hotare la muncă are mai multe efecte negative decât pozitive în percepţia populaţiei, efectele negative fiind lăsarea copiilor fără supraveghere părintească, destrămarea familiilor, îmbătrânirea populaţiei prezente în ţară (neimplicate în migraţie) şi exodul de inteligenţă;

- Şase din zece cetăţeni sunt de părere că migranţii moldoveni pot contribui la dezvoltarea Moldovei. Contribuţia posibilă a acestora este percepută însă mai mult ca simpla continuare a fluxului de remitenţe, şi mai puţin la investiţii şi alte forme de utilizare eficientă a remitenţelor;

Percepţii asupra mediului de afaceri şi antreprenoriatul în Moldova

- Pe fundalul percepţiei negative a Republicii Moldova ca mediu de afaceri, cota antreprenorilor în eşantion a constituit 4%, iar numărul potenţialilor antreprenori a constituit 7,6%. În acelaşi timp, migranţii manifestă un activism antreprenorial mai înalt decât cel general, în rândul lor 6,8% deţinând afaceri, alţi 14,5% exprimând intenţia de a lansa una în viitorul apropiat;

- Cota afacerilor lansate cu implicarea totală sau parţială a remitenţelor constituie 34,6% din total, acesta fiind indicatorul de bază în implicarea remitenţelor în investiţii de afaceri;

- Propriul nivel de pregătire în vederea lansării şi dezvoltării unei afaceri este perceput de populaţie ca unul foarte scăzut, fiind în acelaşi timp unul supra-apreciat comparativ cu nivelul real de cunoaştere a cadrului regulator în afaceri (formele de întreprinderi cunoscute, etapele de lansare a unei întreprinderi şi altele). Pe lângă experienţa anterioară de business, factorii care contribuie la creşterea nivelului perceput şi cel real de pregătire pentru afaceri sunt studiile superioare, care avansează experienţa de emigrare la acest capitol, cât şi vârsta, mediul de reşedinţă;

- Pe lângă mediul antreprenorial nefavorabil, se pare că o puternică implicaţie în dezvoltarea business-ului în RM o au şi factorii subiectivi, percepţiile eronate şi stereotipate negativ. De ex., factorul principal care împiedică lansarea unei afaceri proprii, enunţat de majoritatea respondenţilor este cel legat de lipsa capitalului de start necesar. În acelaşi timp, persoanele cu experienţă anterioară de afaceri îi oferă acestui factor o importanţă net mai mică. O altă percepţie eronată o atestăm şi în privinţa birocratizării procedurii de înregistrare a unei întreprinderi, în timp ce la nivel oficial este anunţat că această procedură nu durează mai mult de 10 zile, respondenţii în mediu invocă o perioadă de 30 zile, iar persoanele cu experienţă de business 14 zile, oarecum apropiată de cifra oficială;

Sistemul bancar şi consumul de servicii bancare - La momentul actual una din două gospodării din Republica Moldova nu utilizează nici

un serviciu bancar. Cele mai utilizate la moment servicii bancare sunt schimbul valutar şi serviciile de transfer bănesc, iar numărul mediu de servicii accesate de o gospodărie este de 1,76;

- Cele mai multe servicii bancare sunt accesate de persoanele cu experienţă în business (în mediu mai mult de 3 servicii), după care urmează migranţii (în mediu 3 servicii). În

50

acelaşi timp, dacă nu luăm în consideraţie serviciile de schimb valutar, de care au nevoie implicit migranţii, se constată că migranţii nu utilizează cu mult mai multe servicii decât media generală;

- Doar jumătate din gospodăriile studiate dispun de venituri suficiente pentru a realiza careva economii. Capacităţile de economisire a gospodăriilor beneficiare de remitenţe sunt mult mai mari faţă de cele ale gospodăriilor care nu beneficiază de acestea. Afirmă că reuşesc să facă ceva economii 61% gospodării beneficiare de remitenţe şi doar 33% din grupul celor ce nu primesc bani de peste hotare;

- La nivel de intenţii, se pare că în perioada imediat următoare (12 luni) populaţia va economisi chiar ceva mai puţin decât o făcea la momentul intervievării;

- În cazul gospodăriilor care reuşesc să facă economii (65,2% din total), cea mai răspândită practică de păstrare a acestora este păstrarea lor acasă în numerar (42,5% din numărul total de gospodării), devansând cu mult orice altă formă de păstrare sau investire a economiilor;

- Studiul relevă faptul că, în general, populaţia are încredere în sistemul financiar-bancar, persoanele cu încredere prevalând numeric asupra celor care nu au încredere. Din instituţiile financiare de cea mai mare încredere se bucură băncile, şi în special cele moldoveneşti, instituţiile mai puţin cunoscute (cele de microfinanţare, de credit şi împrumut, companiile de asigurări şi leasing) fiind întâmpinate totuşi cu suspiciune;

- Cauzele neîncrederii în instituţiile financiar-bancare sunt percepţiile precum că acestea mereu îşi înşeală clienţii (aceasta fiind determinată în mare măsură de pierderea depunerilor băneşti din perioada sovietică), regulile procedurale puţin cunoscute de populaţie, instabilitatea percepută a sectorului cât şi cunoştinţele generale scăzute în acest domeniu.

Mass-media naţională peste hotare

- Accesul la mass-media naţională peste hotare este foarte limitat. Doar 9,6% de migranţi au anunţat că au avut acces peste hotare la canale TV naţionale, 5% la posturi radio, şi doar 2,9% la presa scrisă

- În acelaşi timp, chiar şi disponibilitatea limitată a acestora nu este valorificată pe deplin, ci doar de jumătate de migranţi care au avut acces.