Saptamana 1 Lectia 1INVESTITIILE NOTIUNI GENERALECuvinte cheie: investitie, efort investitional, eficienta, risc, maximizarea valorii intreprinderiiCAPITOLUL 1INVESTITIILE NOTIUNI GENERALE1.1. Definirea investitiilorNotiunea de investitie (investissement franceza; investment engleza; inversion spaniola; investion germana) este sinonima, din punct de vedere lingvistic cu: alocare, plasare, dotare si prin extensie ajungem la eforturi facute acum in speranta unor recompense viitoare.In domeniul economic a investi are doua sensuri: un sens larg, din punctul de vedere al cheltuirii banilor, cand a investi inseamna plasarea banilor pentru a obtine profit; un sens restrans, din punctul de vedere al patrimoniului, cand a investi inseamna cresterea patrimoniului prin achizitia de noi active. Notiunea de investitie poate fi abordata din mai multe puncte de vedere,

astfel:

Din punct de vedere contabil, care este acceptiunea cea mai

restrictiva, investitia este sinonima cu notiunea de imobilizare in sens contabil al cuvantului. Din acest punct de vedere investitia reprezinta toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere destinate a ramane constant sub aceeasi forma.Rigoarea contabila a impus doua conditii restrictive de incadrare a cheltuielilor in categoria investitii:- proprietatea;- decalajul intre achizitie si consumul bunurilor achizitionate.Astfel, pentru ca o cheltuiala cu achizitionarea sau producerea unui bun sau serviciu sa fie considerata investitie, trebuie ca acestea sa intre, din punct de vedere juridic, in proprietatea agentului economic, iar consumul lor sa se faca pe o perioada mai lunga de timp, care depaseste un exercitiu financiar. Ca atare, cheltuielile privind elementele de activ circulant ce se consuma in acelasi exercitiu cu achizitia (concomitent) precum si bunurile de folosinta indelungata luate prin leasing, asupra carora intreprinderea nu detine drepturi de proprietate nu sunt considerate investitii

Din punct de vedere economic, investitia reprezinta toate consumurile de resurse care se fac in prezent in speranta obtinerii in viitor, a unor efecte economice (venituri, incasari) esalonate in timp si care, in suma totala sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse.Si in aceasta viziune asupra notiunii de investitie gasim referire la durata dar observam ca accentul cade mai mult pe materialitatea efortului investitional precum si pe eficienta actiunii.In aceasta acceptiune se considera investitie:a) cumpararea de echipamente de lucru si alte bunuri care, initial constituie iesiri de trezorerie dar care au ca urmare incasari suplimentare, economii de costuri etc., esalonate pe o durata mai lunga de timp care, in suma totala trebuie sa asigure;- refacerea capacitatii de autofinantare a firmei;- rambursarea eventualelor datorii contractate cu ocazia implementarii proiectului,- crearea unui surplus de venituri care sa asigure imbunatatirea situatiei economico - financiare viitoare a firmei.b) alte cheltuieli decat cele referitoare la cumpararea de bunuri si echipamente cum ar fi:- cheltuieli pentru publicitatea de marca;- costul programelor de punere la punct a unor noutati in domeniul tehnologic organizatoric, al resurselor de munca etc;- costul actiunilor de punere la punct a unor produse materiale noi;- cheltuielile cu programele de cercetaredezvoltare. Din punct de vedere financiar, investitia cuprinde toate cheltuielile de resurse care se fac in prezent in scopul obtinerii unor venituri viitoare probabile mai mariAcceptiunea financiara inglobeaza in notiunea de investitii toate elementele de imobilizari sau cheltuieli definite anterior, in plus are in vedere si nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE), generata de cresterea volumului de activitate.Din punct de vedere financiar, valoarea reala a efortului investitionalpentru realizarea unui proiect este data de costul obiectivului plus nevoia de fond de rulment necesar exploatarii.Nevoia de fond de rulment pentru exploatare rezulta prin diferenta intrenecesitatile cerute de buna functionare a ciclului de exploatare, date de cresterea activelor circulante (stocurile de materiale, semifabricate produse finite, creante clienti, TVA de recuperat) si resursele provenind din exploatare (creante-furnizori, avansuri si aconturi clienti etc).In majoritatea cazurilor resursele disponibile sunt inferioare nevoilor si ca atare apare o diferenta, un gol de resurse, care poate compromite buna desfasurare a procesului de productie. El trebuie preliminat si acoperit prin capital permanent sub forma de fond de rulment. Din punct de vedere financiar problema cea mai importanta pentru investitor este de a se asigura echilibrul intre resurse si nevoi.

Din punct de vedere psihologic, investitia inseamna renuntarea la bunuri imediate in schimbul bunurilor viitoare, sau, altfel spus, renuntarea la o satisfactie imediata si sigura in schimbul unei satisfactii mai mari in viitor dar nesigure; Din punct de vedere operativ, in notiunea de investitie sunt incluse toate operatiile care constau in angajarea pe termen lung a resurselor monetare, materiale sau umane cu scopul cresterii potentialului si performantelor unei intreprinderi.Elementul comun al sensurilor investitiei il reprezinta faptul ca orice plasament de capital pe termen mai lung, in scopul obtinerii de profit, reprezinta o investire.Conceptul de investitiile se caracterizeaza prin urmatoarele elemente definitorii:- continutul concret material al efortului investitional, care considera investitia ca o structura individualizata de resurse diferite ca natura si volum ce sunt angrenate in realizarea unui proiect;- factorul timp (durata), orice proiect de investitii are o perioada de viataproprie, caracterizata prin etape si momente bine definite si pe parcursul careia parametrii economici ai proiectului au o evolutie proprie descrisa in tabloul fluxului de numerar;- notiunea de eficienta, conform careia, agentul economic (investitorul) accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse, in schimbul unei serii de efecte/incasari viitoare care,in suma totala absoluta sa fie superioare cheltuielilor initiale;- notiunea de risc, care decurge din evolutia parametrilor proiectului.1.2. Clasificarea investitiilorIn fundamentarea oportunitatii si eficientei proiectelor cat si in gestiunea lor se folosesc diferite criterii de structurare a cheltuielilor de investitii, fiecare dintre ele raspunzand unei anumite necesitati de analiza sau de decizie. La nivelul decizional al unei societati comerciale se opereaza cu urmatoarele criterii de clasificare a proiectelor de investitii:1. In raport cu obiectivul strategic deservit:a) Investitii de dezvoltare sunt acele cheltuieli destinate finantarii, cresterii volumului productiei, lansarii de noi produse pe piata, sau diversificariistrategice prin abordarea de noi sectoare de activitate.Proiectele de investitii pentru lansarea de noi produse pe piata sau diversificarea activitatii sunt de regula mai riscante si mai scumpe deoarece pe langa elementele materiale presupun si acumularea de cunostinte noi, cucerirea de noi segmente de piata.Previziunea cash flowului (fluxului de numerar) la investitiile de crestere (dezvoltare) este puternic influentata de situatia economica si concurentiala, independent de durata de viata a proiectului, datele necesare fiind obtinute prin analiza de mediu. Efortul investitional este mare in raport cu marimea

intreprinderii, putand angaja viitorul acesteia pe perioade indelungate. De aceea ele sunt rodul unor demersuri strategice ale managementului superior al intreprinderii.b) Investitii de rationalizare sunt destinate in special reducerii costurilorsi/sau diminuarii riscurilor.Reducerea costurilor este posibila prin implementarea unor masuri de modernizare a echipamentelor de productie in scopul cresterii randamentelor (economii de materii prime) sau a productivitatii muncii (economii de personal).Reducerea riscurilor presupune masuri de diversificare si consolidare a surselor de aprovizionare, fiabilizarea furnizorilor, etc.In practica diferenta dintre dezvoltare si rationalizare este adesea dificil de realizat cresterea dimensiunii intreprinderii (volumul productiei) adeseori este acompaniata de politici de reducere a costurilor si/sau riscurilor.2. Dupa natura lor, investitiile se grupeaza in:a) Investitii materiale (investitii corporale), realizate sub urmatoarele forme:- investitii in mijloace fixe - bunuri, echipamente (equity investments) si elemente de activ circulant (in special stocuri);- investitii in valori imobiliare (investments in real estate) prin cumparari de proprietari, cladiri, terenuri, etc.b) Investitii imateriale - concura la realizarea imaginii intreprinderii (goodwill) si sunt concretizate in domeniul cercetarii, formarii personalului, reclama, publicitate si al programelor informatice;c) Investitii financiare, care pot fi structurate astfel:- investitii cu venit fix in certificate de depozit, conturi de economii, titluri de valoare ale tezaurului sau emise de agentii guvernamentale, obligatiuni, warant-uri (optiuni de cumparare CALL pe termen lung);- investitii in titluri de valoare derivate (derivative securities) tranzactionate pe piata secundara (contracte de tip options, contracte de tip futures incheiate pentru trei tipuri de active: marfuri, valuta, titluri financiare de valoare);- investiti in titluri straine de valoare;- investitii pe piata valutara;- investitii pe piata monetara prin fonduri mutuale.d) Investitii umane - urmaresc formarea si perfectionarea personalului(scolarizarea, calificare, perfectionare etc.);e) Investitii sociale - urmaresc imbunatatirea conditiilor de munca si viata a salariatilor (constructia de catine-restaurant, constructia de cabane de agrement).3. Dupa obiectivul urmarit prin realizarea proiectului deosebim:

a) Investitii productive, sunt destinate activitatii de exploatare si se impart in:- investitii de expansiune, referitoare la crearea de noi capacitati de productie;- investitii de mentinere, care se refera la inlocuirea, reutilarea capacitatilor de productie existente;- investitii de modernizare, care se fac cu scopul cresterii performantelor tehnice, imbunatatirii randamentelor la echipamente de productie existente;- investitii de inovare, care au ca scop diversificarea activitatii firmei.b) Investitii de participare si plasament, care pot urmari pe langaplasarea disponibilitatilor banesti si obtinerea de avantaje comerciale;c) Investitii strategice, se fac pentru ameliorarea activitatii in domeniul cercetarii-dezvoltarii si reducerea riscului determinat de procesul tehnic si concurenta;d) Investitii obligatorii, urmaresc respectarea unor dispozitii legale sau aunor angajamente luate fata de alti agenti economici sau fata de angajatii proprii si care cel mai adesea sunt concretizate in proiecte de protectie a mediului si a personalului.Aceasta structura a proiectelor de investitii ridica problema dualitatii obiectivelor - sunt putine proiectele de investitii care sa aiba conturat un singur obiectiv. De cele mai multe ori in cadrul unui proiect se intersecteaza mai multe obiective. Astfel un proiect de reinnoire poate contine si elemente de natura ameliorarii performantelor tehnice, sau a eficientei activitatii de productie, iar un proiect de reutilare contine, in majoritatea cazurilor si elemente de crestere a capacitatii de productie existente.4. Dupa gradul de risc investitiile se impart in:a) Investitii cu risc scazut (investitiile de mentinere) care presupun realizarea aceluiasi volum de activitate cu acelasi tip de utilaje sau cu utilaje noi performante, fara a fi necesar un proces laborios de decizie;b) Investitii cu risc sporit (investitiile de extindere) care urmaresc fie extinderea pietei intreprinderii, fie a influentei acesteia, ceea ce implica decizii strategice generate de cheltuirea unor sume importante de bani, pe perioade indelungate. Aceste decizii sunt mai complexe, necesitand luarea in considerare, in mod explicit, a evolutiei viitoare a intreprinderii.5. Dupa modul de finantare investitiile se grupeaza in:a) Investitii finantate din surse proprii, care au la baza rezultatele obtinute de intreprindere (autofinantare);b) Investitii finantate din surse externe (credite);c) Investitii finantate prin alocatii bugetare (fonduri comunitare si nationale).6. Dupa structura tehnologica a cheltuielilor, investitiile se clasifica in:

a) Investitii in mijloace fixe, care cuprind:- cheltuieli cu echipamentele;- cheltuieli de montaj-instalare;- constructii speciale, cladiri, amenajari;- alte mijloace fixe.b) Cheltuieli preliminare sau alte cheltuieli, care cuprind:- costul bunurilor de proiectare;- formare de personal de exploatare;- licente;- know-how;- cheltuieli de constituire.c) Fond de rulment (capital de lucru) pentru acoperirea necesarului de fond de rulment rezultat din desfasurarea activitatii in noile conditii.7. Dupa politica generala a intreprinderii investitiile se impart in:a) Investitii interne, care constau in alocarea resurselor pentru achizitionarea de active materiale si nemateriale in vederea dezvoltarii simodernizarii intreprinderii;b) Investitii externe, care constau in plasamente de capital in alte unitati economice in vederea obtinerii de venituri.Investitiile interne si externe, daca sunt privite din perspectiva teoriei portofoliului, formeaza portofoliul de proiecte de investitii (figura 1.1).INVESTITII ACTIONARI STRATEGICE* investitii externeFigura 1.1. Portofoliul de investitii al intreprinderiiProcesul investitional este un proces complex care antreneaza un volum mare de capital pentru o perioada lunga de timp, urmand ca efectele sa se obtina dupa punerea in functiune a investitiei.Realizarea unui proiect de investitii are ca si efect sporirea si diversificarea ofertei, iar daca aceasta este validata de piata, cresterea veniturilor agentilor economici. Obtinerea de avantaje pentru intreprindere comparativ cu concurentii va conduce in final la atingerea obiectivelor acesteia, concretizate in

cresterea veniturilor proprietarilor, respectiv maximizarea valorii intreprinderii.Primul pas pentru maximizarea valorii intreprinderii, in opinia foarte multor specialisti, il constituie luarea unei decizi de investire buna, care sa ducala fluxuri de incasari actualizate mai mari decat costul investitiei.Saptamana 2 Lectia 2INVESTITIILE MATERIALECuvinte cheie: investitii materiale, efort investitional, efect investitional, durata de viata economica a investitiilor, studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitateCAPITOLUL 2INVESTITIILE MATERIALE2.1. Etapele procesului investitionalRealizarea unei investitii materiale presupune alocarea unor resurse importante pentru o perioada mare de timp.Din punct de vedere tehnic, procesul investitional cuprinde trei etape:- etapa conceptiei;- etapa realizarii investitiei;- etapa de functionare(exploatare) a obiectivului.I. Etapa de conceptie este destinata elaborarii deciziei de investitie cand se efectueaza studii, cercetari si proiecte, evaluari si analize care urmaresc sa raspunda la o serie de intrebari ca :- de ce este necesar proiectului?- ce produse si servicii se vor oferi pietei prin realizarea proiectului?- cine sunt utilizatorii produselor si structura acestuia ?- caror piete se adreseaza oferta de produse?- care sunt posibilitatile de diversificare sortimentala?- ce dotari tehnice si echipamente se vor utiliza ?- care sunt posibilitatile de extindere in viitor a domeniului de activitate?- ce resurse financiare,materiale,energetice si umane sunt necesare pentru functionarea proiectului?- care sunt efectele generate de proiect?- cum se incadreaza proiectul in strategia generala de dezvoltare a tarii? Prima faza a etapei de conceptie costa in pregatirea deciziei de investitie,care presupune intocmirea unei documentatii care intr-o tratare adecvata sa raspunda la aceste intrebari si care se concretizeaza intr-un studiu de prefezabilitate.Studiul de fezabilitate, consta in documentatia tehnico-economica si financiara privind necesitatea, sursele de acoperire si eficienta obiectivului.Pe baza studiului de fezabilitate se ia decizia de investitie, deoarece el ofera toate informatiile de natura tehnica, economica si financiara necesare.Studiul de fezabilitate trateaza aceeasi structura ca si studiul de prefezabilitate, cu deosebirea ca informatiile sunt mai detaliate, iar solutiileoferite sunt definitive.II. Etapa realizarii investitiei reprezinta activitatea de investitii propriu- zisa pe parcursul careia se realizeaza transformarea resurselor investitionale in elemente materiale (masini, utilaje, instalatii, cladiri etc.).Specific acestei perioade este faptul ca importante cantitati de resurse materiale, umane si financiare sunt atrase din circuitul economic si imobilizate in investitii neterminate.III. Etapa de functionare (exploatare) a obiectivului de investitii este precedata de mai multe faze de receptie a obiectivului care au ca scop urmarirea atingerii parametrilor tehnico-economici a proiectului.2.2. Elemente financiare ale investitieiIn evaluarea investitiilor trebuie sa tinem seama de caracteristicile financiare ale eforturilor si efectelor acestora. In timp ce efortul pentru investitii este intotdeauna masurabil, efectul investitiilor este greu de masurat, fie datorita caracterului unor investitii (cele socio-umane), fie din cauza incertitudinii efectelor viitoare.Efortul investitional, intr-o acceptie generala, se refera la consumul de resurse ocazionate de intretinerea, executia si functionarea unui obiectiv de investitii.In practica economica exista mai multe interpretari a efortuluiinvestitional. Si anume: Resurse avansate care reprezinta totalitatea consumurilor de resurse care se fac in prezent in vederea obtinerii unor efecte viitoare. Resursele se considera avansate doar pe perioada de timp de la construire si alocare pana in momentul cand incep sa produca efecte economice (pe perioada executiei investitiilor, efectuarii cercetarii stiintifice, calificarii personalului).In aceasta categorie de resurse includem:- investitiile (materiale si financiare);- cheltuieli de cercetare-dezvoltare;- cheltuieli cu calificarea personalului;- cheltuieli cu perfectionarea organizarii;- cheltuieli cu cresterea calitatii productiei;- cheltuieli cu activitatea de marketing;- cheltuieli pentru informatizare;- cheltuieli cu protectia mediului. Resurse ocupate sunt acele genuri de resurse care prin modul de organizare al activitatii economice sunt blocate pentru o anumita perioada de timp la un anumit nivel organizatoric al intreprinderii. Aceste resurse sunt considerate ocupate din momentul in care incep sa produca efecte pana in momentul in care isi inceteaza activitatea.Din aceasta categorie fac parte:- active imobilizate;- resursele umane;- fondul de rulment;-mediul natural (suprafete de teren pe care se desfasoara activitatile economice). Resurse consumate reprezinta totalitatea consumurilor de resurse antrenate de desfasurarea activitatii. In aceasta categorie se includ toate elementele costului de productie (materiale, salariale) cu exceptia amortizarii.2.3. Durata de viata a obiectivelor de investitiiProcesul investitional este un proces complex care antreneaza un volum considerabil de resurse, dislocat din circuitul economic pe perioade mari de timp, in scopul obtinerii unor efecte care se materializeaza doar dupa intrarea in functiune a investitiei.Durata de viata a obiectivelor de investitii influenteaza procesul decizional datorita implicatiilor economice pe care le genereaza:- o durata prea mare va determina cresterea cheltuielilor de intretinere sifunctionare, reducerea calitatii produselor si a vanzarilor, cu efecte in scaderea rezultatelor economice;-o durata prea mica determina cresterea cheltuielilor cu amortizarea precum si cresterea nevoii de finantare pentru inlocuirea rapida a obiectivului.Durata de viata a unui obiectiv de investitii cuprinde patru perioade de timp mai importante: perioada de realizare a investitiei; perioada de atingere a parametrilor proiectati; perioada de functionare normala; perioada de declin.LeiFigura 2.1. Durata de viata a obiectivului de investitie

unde:

D durata de realizare a investitieiDa durata de atingere a parametrilor proiectatiDn durata de functionare normalaDd durata de declinDe durata economica de functionareDt durata tehnica de functionareCA cifra de afaceriC- costuri de productie Durata de viata economica prin care se intelege perioada de timp in care obiectivul asigura obtinerea de efecte economice pozitive (profit)Durata de viata tehnica (fizica) prin care se intelege perioada de timp de la intrarea in functiune a obiectivului pana la casarea acestuia.Saptamana 3 Lectia 3INVESTITIILE FINANCIARECuvinte cheie: active financiare, valori mobiliare primare, valori mobiliare derivate, actiuni, obligatiuni, contracte futures, optiuniCAPITOLUL 3INVESTITIILE FINANCIARE3.1. Definirea, continutul si rolul activelor financiareTermenul de investitie financiara are doua sensuri:1. - cumparare de active financiare (actiuni, obligatiuni etc.) de catre cei care poseda capital in vederea dobandirii de drepturi patrimoniale asupra emitentului (plasament in titluri financiare);2. - distribuire (vanzare) de valori mobiliare de catre cei care cauta capital si care emit titluri financiare pe care le ofera detinatorilor de capital (plasament de titluri).Activele financiare sunt inscrisuri (hartii de valoare sau inregistrari in cont) care consacra drepturile banesti ale detinatorului lor, precum si drepturile acestuia asupra unor venituri viitoare rezultate din valorificarea activelor respective (dobanzi, dividende etc.).Activele financiare se pot clasifica in :-active financiare bancare se formeaza pe baza relatiilor intreprinderilor cu bancile; nu au un caracter negociabil; avantajul acestor active este determinat de faptul ca pe langa dobanzile obtinute ele prezinta un grad ridicat de siguranta (sunt putin riscante);-active financiare nebancare rezulta din operatiunile de investitii si activitati comerciale, cuprinzand: active de capital (necomerciale), care corespund plasamentelor pe termen lung si care dau dreptul la obtinerea unor venituri viitoare (dividende, dobanzi); sunt negociabile pe piata financiara; active comerciale (monetare), care sunt generate de relatiile intreprinderii cu clientii si care sunt negociabile pe piata monetara;- active financiare hibride prezinta atat caracteristici ale activelor bancarecat si trasaturi de active financiare nebancare.

bancare

de depozite: lei; valutacont curent: lei; valuta

Activede capital (necomerciale): actiuni, obligatiuni,

financiarenebancarebonuri de tezaur

comerciale (monetare): cec, cambie, warantpolite de asigurare hibride ipotecigarantiiFigura 3.1. Clasificarea activelor financiare3.2. Valorile mobiliare caracterizare generalaIn literatura de specialitate valorile mobiliare sunt definite ca fiind titluri de valoare care se pot negocia la bursa.Din punct de vedere al modului in care sunt create, valorile mobiliare pot fi grupate astfel; valori mobiliare primare; valori mobiliare derivate; valori mobiliare sintetice.Valorile mobiliare primare sunt titluri emise pentru:- mobilizarea de capital propriu (ex. actiunile);- mobilizarea de capital de imprumut pe termen lung (ex. obligatiunile)si pe termen scurt (ex. certificatele de depozit, bonuri de trezorerie).Valorile mobiliare derivate sunt titluri de valoare rezultate din contracte incheiate intre emitent (vanzator) si investitor (cumparator) si care confera acestuia din urma drepturi asupra unor active ale emitentului la o data ulterioara (numita scadenta) si in conditii dinainte stabilite. Exemple: contractele futures si optiunile.Contractul futures este o intelegere intre doua parti de a vinde, respectiv de a cumpara un anumit activ la un pret stabilit, cu executarea contractului la o data viitoare.Optiunile sunt contracte intre un vanzator si un cumparator care dau acestuia din urma dreptul, dar nu si obligatia de a vinde sau cumpara un anumit activ, la o anumita data viitoare, in schimbul platii unei prime.Valorile mobiliare sintetice sunt instrumente de plasament noi care rezulta din combinarea de catre societatile financiare a diferitelor active cucaracter financiar. Produsele sintetice se realizeaza prin combinarea de contracte futures de vanzare si cumparare, de optiuni de vanzare (put) si cumparare (call), precum si din combinatii intre diferite tipuri de futures si optiuni.

Dezvoltarea pietei financiare din ultima perioada a cunoscut un accent deosebit concretizat in diversificarea valorilor mobiliare.3.2.1. ActiunileACTIUNEA este un inscris, un titlu de valoare care atesta participarea detinatorului la capitalul social al unei societati de capital si care incorporeaza drepturi sociale si patrimoniale (dreptul la vot, dreptul la dividende, dreptul asupra activului net in caz de lichidare, dreptul preferential de subscriere a unei actiuni cand are loc o noua emisiune).Natura unei actiuni poate fi urmarita din trei perspective: din punct de vedere juridic, actiunea este un titlu negociabil, reprezentand un drept de proprietate asupra unei fractiuni a capitalului social al firmei emitente; din punct de vedere economic, actiunea este un titlu financiar nerambursabil care reprezinta pe de o parte, un instrument de finantare a intreprinderii prin transferul resurselor de finantare de la detinatorii de economii la intreprindere, iar pe de alta parte, un titlu caracterizat prin fluxuri de venit incerte, generate de plasamentul intr-un activ riscant; din punct de vedere al pietei financiare, actiunea este o valoare mobiliara de plasament care ii da dreptul detinatorului sa o negociezepe piata (bursa).Tipologia actiunilor:- actiuni nominale au inscris pe ele numele posesorului iar transferul actiunii poate fi efectuat numai prin inscrierea tranzactiei intr-un registru special;- actiuni la purtator nu au inscris pe ele numele detinatorului, drepturile apartinand celui care le detine, iar transferul de proprietate se face prin simpla lor remitere;- actiuni de aport in natura reprezinta echivalentul banesc al aporturilor in natura a bunurilor care sunt in proprietatea subscriitorilor (terenuri, constructii etc.) si care rezulta in urma evaluarii activelor aduse ca aport;- actiuni de aport in numerar sunt actiunile a caror valoare a fostachitata in numerar cu ocazia infiintarii intreprinderii sau cu ocazia cresterii capitalului;- actiuni gratuite reprezinta o forma particulara de repartitie a profitului in cazul in care rezervele acumulate in anii anteriori sunt transferate in actiuni noi;- actiuni tezaurizate reprezinta actiunile proprii pe care emitentul le-a rascumparat de pe piata, dupa emisiunea primara.

3.2.2. ObligatiunileOBLIGATIUNEA este o hartie de valoare emisa sub forma unui titlu negociabil, reprezentand o creanta asupra emitentului, care se obliga fata de creditor (cel care cumpara obligatiunea) sa plateasca pentru suma imprumutata un venit fix sub forma de dobanda, iar la scadenta sa plateasca valoarea nominala.Obligatiunile, pe langa faptul ca dau dreptul la rambursarea valorii nominale si plata unei dobanzi, ofera un plus de atractivitate (siguranta) si prinfaptul ca sunt cel mai adesea garantate, fie de catre stat, fie de catre terti, care se angajeaza sa ramburseze dobanda emitentului in cazul in care acesta s-ar afla in dificultate. In aceasta situatie, obligatiunile capata caracteristicile unui activ financiar mai putin riscant decat actiunile.Elementele definitorii ale unei obligatiuni. valoarea nominala valoarea inscrisa pe obligatiune pe care emitentul o primeste de la cumparator si care serveste drept baza de calcul pentru dobanda care trebuie platita detinatorului; durata de viata este timpul cuprins intre emiterea unei obligatiuni si rascumpararea acestuia. Exista, din acest punct de vedere obligatiuni pe termen scurt, mediu, lung, respectiv obligatiuni perpetue (cu durata de viata nelimitata); rata dobanzii (rata cuponului) este remuneratia pe care emitentul(imprumutatul) o varsa imprumutatorului (investitorului) pentru a dispune de o anumita suma pe o perioada determinata; scadenta obligatiunii este data finala pana la care intregul capitalimprumutat trebuie rambursat iar obligatiunile existente in circulatie rascumparate.Tipologia obligatiunilor:- obligatiuni cu dobanda fixa (obligatiuni clasice) - se caracterizeaza prin faptul ca asigura o rata a dobanzii fixa. Aceste obligatiuni se dovedesc a fi avantajoase pentru detinatori in situatia in care pe piata financiara se inregistreaza o evolutie descrescatoare a ratelor dobanzii la alte titluri;- obligatiuni cu dobanda variabila si revizuibila - asigura periodic ajustarea dobanzii ce urmeaza a fi platita si are ca efect reducerea riscurilor la care este supus fie emitentul (daca dobanzile scad), fie investitorii (daca dobanzile cresc);- obligatiuni speciale - pot fi atat cu dobanda fixa cat si cu dobanda variabila, dar emisiunea lor se realizeaza in anumite conditii care reprezinta exceptii. De exemplu, obligatiunile precare se caracterizeaza prin faptul ca sunt emise de societati care nu au solvabilitatea asigurata, ceea ce presupune existenta unui risc insemnat. Atractivitatea acestor obligatiuni este asigurata de rata dobanzii care este mai mare decat rata medie a celorlalte titluri.- obligatiuni nominative - au inscris pe ele numele detinatorului si dau dreptul la operatiuni de transfer in registrul emitentului in cazul schimbarii dreptului de creanta;

- obligatiuni la purtator - nu au specifica pe ele numele detinatorului, conferind drepturi persoanei care o detine.- obligatiuni de finantare - sunt emise de agentii economici nebancari, precum si de stat pentru finantarea deficitului bugetar;- obligatiuni de refinantare - sunt emise de banci si de alte institutii financiare pentru procurarea resurselor necesare finantarii creditelor pe termen mediu si lung;- obligatiuni emise de stat - sunt garantate pe baza puterii sale de emitere de valori monetare, returnarea lor fiind considerata ca fiind cea mai sigura;- bonuri de trezorerie - sunt titluri financiare obligatare emise de trezoreria statului pentru obtinerea de imprumuturi pentru acoperirea unui deficit bugetar.:- obligatiuni emise de organele si organizatiile administrative de stat (obligatiuni municipale-comunale) - sunt emise de diviziunile administrative ale statului (judete, orase, comune, sate) pentru obtinerea de resurse in scopul dezvoltarii economice si urbane si care formeaza datoria publica locala. Aceste titluri nu mai au garantia expresa a statului, bucurandu-se doar de o garantiemorala legata de prestigiul statului.Saptamana 4 Lectia 4PROIECTUL UN MOD ANTREPRENORIAL DE ACTIUNE (I)Cuvinte cheie: proiect, activitati antreprenoriale, ciclu de viata, perioada de viata utila, performanta, costCAPITOLUL 4PROIECTUL UN MOD ANTREPRENORIAL DE ACTIUNE4.1. Consideratii generaleActivitatile desfasurate intr-o firma se pot imparti in doua mari categorii:- operationale;- antreprenoriale.Activitatile tip operatii sunt activitati profesionale curente, repetitive, de rutina, supuse influentei unor factori interni, controlabili prin responsabili, lacare factorii de decizie sunt interesati mai mult de optimizarea interdependenteidintre structura organizationala interna si mediul extern astfel incat sa obtinacresterea randamentului de ansamblu al firmei.Activitatile antreprenoriale tip proiect sunt nerepetitive, supuse influentei unor variabile exogene, iar factorii responsabili sunt greu de controlat in totalitate. Problema principala pentru managerul de proiect este de a gasi cele mai favorabile stari ale triadei: tehnologie/produs/piata.O activitate de tip proiect trebuie sa fie bine definita si delimitata, posibilitate realizabila, daca se tine cont de ceea ce este specific oricarui proiect:- un obiectiv specific, precis si coerent;- un scop definit o nevoie/cerere manifesta sau potentiala;- o durata limitata cu un moment specific de incepere si un moment specific de incheiere, pe parcursul careia sunt mobilizate importante resurse, mijloace si competente;- se poate evalua pe baza unei metodologii specifice folosind criterii decosturi si/sau de rentabilitate;- are o localizare geografica si temporala neta;- are o structura administrativa si gestionara proprie (seful de proiect si echipa sa) partial sau total autonoma de activitatea generala a firmei.

In acest context putem spune ca, oricarui proiect ii sunt caracteristice trei categorii de obiective:Obiective de performanta in sensul ca orice proiect trebuie realizat cu respectarea unor specificatii tehnice cu privire la executia si functionarea sa,produsele realizate ulterior trebuie sa aiba un nivel tehnic bine determinat sau o anumita capacitate de a raspunde la cerintele pietei.Obiective de timp termenele de implementare a proiectului constituie pentru actorii proiectului restrictii tari ce trebuie riguros respectate.Obiective de cost este traducerea in termeni financiari a necesitatii si eficientei proiectului si este o reflectare a modului cum sunt respectate celelalte doua categorii de obiective.Raportul de forte dintre cele trei categorii de obiective se poate modifica de la o faza la alta a ciclului de viata a proiectului.Astfel, in etapa incipienta de identificare a ideii de proiect obiectivele tehnice de performanta sunt mai importante decat celelalte doua obiective, iar costul mai important decat durata.In fazele preinvestitionale (de formulare, evaluare si decizie) se poateaprecia ca,cele trei categorii de obiective au aceiasi importanta, proiectul trebuie astfel conceput incat sa satisfaca cerintele beneficiarului din toate punctele de vedere.In faza de implementare, durata este cea care primeaza, urmata de calitatile tehnice de executie, in limita bugetelor de costuri. Evaluarile punctuale ale avansului executiei, arata de regula abateri care solicita costuri suplimentare, si calea cea mai simpla de corectie inseamna reevaluarea bugetelor initiale de costuri.4.2. Ciclul de viata al proiectelorUn proiect de investitii are o dinamica specifica pe un interval de timp determinat care constituie ciclul sau de viata.Proiectul este rezultanta unui proces complex, transpunerea sa in practicarealizandu-se prin activitati si sarcini care au urmatoarele caracteristici:- sunt identificabile si joaca un rol bine definit in viata proiectului, ceea ce inseamna ca, orice anomalie de ordin calitativ sau cantitativ in executia uneiactivitati se poate reflecta negativ prin compromiterea sau prejudiciereaobiectivelor proiectului;- fiecare activitate are un inceput si un sfarsit bine determinat;- orice activitate este consumatoare de resurse (materiale, umane, de timp), fiecare dintre acestea avand un cost si o anumita disponibilitate;- orice activitate este legata de cel putin o alta activitate printr-o relatie de anterioritate (de precedenta) care, din punct de vedere tehnologic, arata ca, ea nu poate sa inceapa daca una dintre acele activitati cu care este in relatii de anterioritate nu este terminata (o suprapunere partiala este acceptata in anumite conditii lucru, fiind stabilita de specialisti avizati in tehnologia aplicata).Determinarea duratei ciclului de viata a proiectului are doua motivatii:

evaluarea si analiza oportunitatii si eficientei proiectului, prin care se fundamenteaza din punct de vedere economic decizia de investitii,gestiunea implementarii proiectului respectiv (programarea, urmarirea si controlul executiei lucrarilor).In primul caz este vorba de o abordare economica cand proiectul este tratat prin prisma modului cum acesta va contribui la realizarea scopurilor care au stat la baza ideii de proiect. In acest context sunt realizate elementele necorporale (studii, rapoarte si alte documente) ce inglobeaza eforturi intelectuale considerabile (investitia intelectuala a proiectului).Prin metode specifice sunt studiate influentele asupra situatiei economice si financiare a beneficiarului, sau impactul in plan economic si social la nivel macro sau mezoeconomic. Din aceasta cauza, ciclul de viata incepe cu ideea de proiect si se incheie cu dezinvestitia, prin dezafectare sau cesiune.Perioada pe care se obtin efectele (economice, sociale etc.), estimate in faza preinvestitionala, este numita perioada de viata utila (de exploatare) a proiectului, indispensabila in derularea analizei economice si financiare.Luand drept criteriu de definire specificul activitatilor ce se deruleaza peparcursul ciclului de viata a proiectului, acesta se poate imparti in trei etape semnificative. Subliniem ca, etapizarile care se fac, au un caracter mai mult metodologic, avand menirea de a delimita cat mai bine locul si rolul diferitilor actori (intervenanti) in cadrul proiectului, precum si pentru face o riguroasa determinare a structurii si intensitatii consumului de resurse investitionale. In practica limitele intre etape sunt de cele mai multe ori difuze existand posibilitatea reala de suprapuneri pe anumite intervale (de exemplu: detaliile de executie se realizeaza cel mai adesea concomitent cu executia propriu-zisa a proiectului).1. Etapa de conceptie (preinvestitionala) - reprezinta legatura intre idee si actiune. Este perioada in care se dezvolta o idee de proiect, careia i se fundamenteaza necesitatea, oportunitatea si eficienta, in cadrul uneidocumentatii specifice.Este o etapa ce se finalizeaza prin studii, proiecte, licente, caiete de sarcini, etc., fiind preponderente activitatile intelectuale, ce vor constitui cea mai mare parte a imobilizarilor necorporale. De aceea, in aceasta etapa consumul de resurse fizice este redus si sunt antrenati acei actori sau organisme care concura la fundamentarea si adoptarea deciziei de a investi, la definirea conceptiei tehnico-constructive si functionale a proiectului, cum ar fi: intreprinzatorul (beneficiarul de proiect), proiectantul, producatorul (furnizorul de echipamente,) organe de sinteza, organe ale puterii publice locale si/sau centrale etc.

Figura 4.1. Repere si documente in ciclul de viata al proiectului2. Etapa de implementare (executie) in care creste rolul factorilor ce concura la transpunerea in practica a proiectului, iar consumul de resurse fizice investitionale este maxim in raport cu celelalte etape.Ea se desfasoara conform prescriptiilor din documentatia tehnico-economica de proiect elaborata in etapa anterioara si este perioada de timp in care resursele alocate sunt transformate in elementele materiale concrete ale viitoarelor capacitati de productie sau de folosinta.Durata etapei de realizare a proiectului prezinta interes deosebit din punct de vedere al marimi sale, al consumului de resurse si nu in ultimul rand, al corelarii actiunii actorilor si coordonarii lucrarilor. De aceea nu trebuie privita ca simpla insumare a duratelor activitatilor ce concura la implementarea proiectului, care se desfasoara succesiv sau simultan.Durata de executie se studiaza cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt. Aceste modele sunt de un real folos pentru conducerea operativa a lucrarilor de proiectare si executie.Cele doua etape prezentate au multe puncte comune si sunt dificil de departajat in practica. Obiectivul lor comun este de a se crea premisele necesarerealizarii scopului urmarit prin realizarea proiectului (de exemplu pentru o investitie de expansiune scopul proiectului este de a se construi o noua capacitate de productie, o sectie, un atelier, o instalatie etc.).3. Etapa de exploatare, in literatura de specialitate mai este numita sidurata de viata utila, este perioada in care se obtin, esalonat, rezultatele utile scontate.Durata de viata utila a proiectului nu trebuie sa fie confundata cu durata de amortizare contabila a investitiei. Investitia este subiect al procesului de amortizare, prin depreciere care, din punct de vedere contabil, se constata si se evidentiaza prin diminuarea valorii sale in timp. Aceasta diminuare este rezultatul uzurii (prin utilizare) sau datorita progresului tehnic.

Deci, din punct de vedere contabil, durata de viata a investitiei este acel interval de timp in care imobilizarile se amortizeaza complet si de regula este stabilit prin acte normative. Astfel, in cazul amortizarii liniare, cladirile se amortizeaza in 30-50 ani, echipamentele de lucru, utilajele in 10-15 ani, materialul rulant in 5 ani etc.Durata de viata utila (perioada de exploatare/functionare) a proiectului se stabileste analizand marimea urmatoarelor durate ce caracterizeaza un sistem tehnic:A. Durata fizica a activelor imobilizate (echipamente, cladiri etc) - care se poate determina relativ exact, pe baza caracteristicilor tehnico-constructive si se exprima in timp de functionare (ore, ani, etc.). Prin modele adecvate, luandu- se in considerare cheltuielile de intretinere si reparatii si valoarea reziduala (de revanzare), se poate stabili o marime optima a acestei durate.B. Durata de viata tehnologica este determinata de ritmul schimbarilor tehnologice in domeniul respectiv de activitate. Marimea sa exprima intervalul de timp dintre momentul punerii in functiune a echipamentelor/tehnologiei si momentul estimat al aparitiei pe piata a unui nou echipament/tehnologie cuaceleasi caracteristici functionale dar cu performante tehnice superioare. Aparitia acesta creeaza nevoia de schimbare a vechiului utilaj demodat, de slab randament chiar inainte de expirarea duratei sale fizice de functionare.C. Durata de viata a produsului este perioada de succes comercial a produsului fabricat sau perioada de exploatare economica a unui zacamant, etc. Aceasta perioada este importanta, mai ales in cazul proiectelor specifice pe produs (cariere, exploatari forestiere, miniere s.a) unde instalatiile nu pot fi reconvertite la disparitia produsului pentru care s-a realizat proiectul.In unele situatii se poate vorbi si de o durata in sens juridic. Este vorba de proiecte a caror functionare este reglementata prin acte juridice de exemplu: o instalatie va functiona atat timp cat este prevazut prin acordul de licenta, prelungirea sa ulterioara este un act de vointa al partilor.Intrebari:1. Ce intelegeti prin activitati operationale?2. Ce intelegeti prin activitati antreprenoriale?3. Care sunt categoriile de obiective caracteristice unui proiect de investitie?4. Ce intelegeti prin perioada de viata utila a unui proiect de investitie?5. In ce consta investitia intelectuala a unui proiect?

Saptamana 5 Lectia 4PROIECTUL UN MOD ANTREPRENORIAL DE ACTIUNE (II)Cuvinte cheie: studiu de fezabilitate, caiet de sarcini, proiect tehnic, deviz general4.3. Principalele documente care stau la baza realizarii proiectelor de investitii4.3.1. Studiul de fezabilitateElaborarea studiilor de fezabilitate este o actiune hotaratoare in viata unui proiect deoarece acestea sunt documente ce cuprind analiza complexa a conditiilor in care proiectul va deveni operational, se estimeaza sansele sale de succes din punct de vedere tehnic, economic, financiar, organizational, social etc.Studiul se elaboreaza pe baza de ipoteze si concluzii emise in studii suport sau extrase din baza de date disponibila si se incheie cu propuneri de strategii sau alternative de lucru, cu estimarea parametrilor de efect si de efort si a eficientei proiectului. Analiza de risc si incertitudine constituie componenta indispensabila in structura studiului de fezabilitate, mai ales la proiecte cu ciclu lung de viata.In situatii complexe studiul de fezabilitate poate fi precedat de unul de prefezabilitate care printr-o analiza preliminara restrange campul de aplicatie al studiului propriu-zis.Modul de abordare a problemelor tratate in structura studiului depinde de scopul fiecarui proiect si in acest context putem aprecia ca, studiile defezabilitate se elaboreaza pentru: proiecte privind realizarea de noi unitati de productie de bunuri sau prestari de servicii - se refera la o activitate preponderent noua si de aceea rata mortalitatii lor este crescuta; proiecte de dezvoltare a firmelor existente care au deja un profil profesional, o piata de desfacere, un sistem de relatii de aprovizionare functional; proiecte de privatizare a unei societati comerciale sau a unor elemente structurale ale sale, de obicei cele care inregistreaza pierderi;

proiecte de restructurare a firmelor, departamentelor nerentabile sau fara perspectiva unde concluziile trebuie sa fie transante mergandu-se pana la propunerea de divizare sau lichidare.Continutul studiilor este influentat si de domeniul de activitate caruia iiapartine proiectul: industrie, agricultura, servicii, explorari geologice, s.a.Indiferent de domeniu insa, orice studiu trebuie sa fie subordonat unorcriterii de eficienta si eficacitate concretizate prin:- economie de mijloace si resurse cu consecinte favorabile in planul eficientei;- ameliorarea performantelor, a calitatii produselor/serviciilor, crestereaproductivitatii muncii, reducerea costurilor cu efect asupra situatiei financiare;- conturare liniilor strategice de urmat pe durata ciclului de viata a proiectului, cu evaluarea fluxurilor principalilor parametrii economici.Studiile de fezabilitate sunt instrumente de analiza si fundamentare care servesc la pregatirea deciziei cu privire la soarta proiectelor de investitii. Prin elaborarea lor se urmareste relansarea si restructurarea activitatii firmei prin masuri de modernizare si retehnologizare, schimbarea si innoirea gamei de produse/servicii ce fac obiectul activitatii profesionale, schimbari de mentalitati si conceptii in plan managerial al strategiei de marketing.In majoritatea cazurilor, atingerea acestor obiective este imposibila faraalocarea de resurse investitionale, materiale, financiare, intelectuale etc., dezvoltarea sistemelor informatice, valorificarea rezultatelor cercetarilor stiintifice proprii sau achizitionate.Pentru a fi un document util managementului firmei, si un instrument informational complet si concret, util specialistilor, studiul de fezabilitate trebuie sa fie elaborat in urmatoarea structura:a) IntroducereEste descris, pe scurt, proiectul propus, scopul investitiei, costul total estimat in lei si in valuta, sursele de finantare avute in vedere proprii, subventii, imprumuturi si volumul acestora.b) Prezentarea agentului economicCuprinde informatiile de identificare a firmei (societatii comerciale)promotoare a proiectului. Se vor include informatii de genul: denumirea firmei, adresa, telefon/fax, scurt istoric cu precizarea anului infiintarii si statutul juridic (SRL, SA, Asociatie familiala, agricola etc.), numarul si data inregistrarii in Registrul Comertului, capitalul social (subscris si varsat), banca si nr. de cont, domeniul de activitate profesionala si alte domenii de activitate, produsele/serviciile aferente activitatii profesionale de baza, segmentul de piata detinut, amplasament si forma de proprietate asupra suprafetelor (concesiune sau proprietate), relatiile cu alti agenti economici din tara si strainatate etc., informatiile financiare obtinute prin analiza activitatii financiare curente (pe baza situatiilor financiare), stabilirea situatiei financiare, evaluata in conformitate cu indicatorii cheie privind lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea, profitul etc.

c) Piata produsului vizeaza conturarea cadrului privind dimensiunea si capacitatea actuala si previzionata a pietei produselor/serviciilor, conditiile de piata in termeni de competitivitate si concurenta, costurile de mentinere si/sau dezvoltare a segmentului de piata detinut etc. In esenta aceste informatii pot fi grupate astfel:- volumul pietei interne in prezent si viitor, pietele posibile pentru valorificarea produselor din proiect;- informatii despre concurenta avantaje competitive privind:aprovizionarea, productia, desfacerea, calitatea productiei etc.;- preturile date privind actualul pret intern si estimari in viitor, estimari privind pretul de export, cu referire la preturile mondiale si preturilespecifice pietei;- comercializarea produselor la intern magazine proprii, unitati comerciale, piata etc. si la export. Schimbarile prevazute pentru comercializarea noilor produse din proiectul propus.d) Proiectul este partea de engineering in care se definesc, se evalueazasi se motiveaza toate aspectele tehnice incepand de la suprafete, lucrari de geniu civil pana la definirea tehnologiilor si intocmirea listelor cu principalele utilaje si instalatii tehnologice. Parte de geniu civil se refera la descrierea si elaborarea de schite privind conceptia de realizarea a constructiilor de amenajare a incintelor.Structura cadru a capitolului este:d. 1) Descrierea proiectului- scopul proiectului;- descrierea tehnica a produselor propuse si a procesului de productie;- surse de materii prime existente si posibilitati privind asigurarea acestora in viitor;- consideratii privind mediul inconjurator;- utilitati (energie electrica si termica, combustibili, surse de apa, conditiile de evacuare si tratare a apelor uzate si reziduurilor solide etc.);- aspecte juridice (licente, aprobari, legi);- tehnologia propusa in proiect;- stabilirea la modul general a problemelor tehnice ale proiectului.d. 2) Implementarea proiectului:- posibilitatile agentului economic pentru implementare;- planuri si necesitati (cerinte) privind asistenta tehnica;- modul de realizare sau procurare propus;- program de implementare-realizare, facilitati.e) Costuri si plan de finantare:e.1) Costurile proiectului:- rezumarea costului proiectului: estimare, deviz etc;- date de baza si calculatii privind estimarea costului (date de la furnizori, estimari ale investitorului, constructorului etc;- necesitatea si estimarea capitalului circulant (prima dotare);

- calculul pentru diverse si neprevazute (preturi fizice si preturi la diverse si neprevazute);e.2) Plan de finantare:- plan de finantare pentru valoarea totala a proiectului (surse pe feluri si

plati);

- programul de efectuare a platilor pentru realizarea proiectului;- conditiile si contributia investitorilor la finantarea costului proiectului ;- termeni si conditii de folosire a surselor de finantare.f) Analiza financiara si economica:- estimari de venituri, costuri de investitii si de productie pe toata durata

proiectului, inainte si dupa aplicarea proiectului (fara sau cu proiect);- rata interna (financiara) sau de rentabilitate calculata pe baza costului financiar si beneficiului (profitului) obtinut inainte si dupa aplicarea proiectului;- analiza realizarilor estimative, aplicand schimbarile ce pot sa apara (depasirea duratei de realizare a investitiei, nerealizarea veniturilor, depasirea costurilor etc.);- rata de rentabilitate economica, analiza cost-beneficiu si analiza senzitivitatii, in functie de factorii de risc ce pot sa apara (depasirea duratei de executie, depasirea cheltuielilor, nerealizarea veniturilor etc.);- riscurile de orice fel, riscuri neobisnuite, care pot interveni in derularea proiectului propus si masurile care se iau pentru a elimina sau minimaliza impactul potential al acestora.g) Concluzii ce decurg din analizele facute dublate de recomandarii privind criteriile de judecata a diverselor ipoteze si variante in functie de specificul domeniului sau al activitatii.4.3.2. Caietul de sarciniCu rare exceptii, conectarea diferitilor actori la realizarea unui proiect este realizata prin proceduri de licitatii unde, intr-un climat de transparenta, este aleasa cea mai calificata oferta, de regula cea mai scazuta ca pret de ofertare. Insa, pentru a elabora oferta de servicii, concurentii trebuie sa cunoasca conditiile si contextul in care promotorul de proiect intelege sa se desfasoare activitatea, conditiile care sunt fixate in caietul de sarcini.Din acest motiv apreciem ca acest document este intalnit frecvent in aproape toate fazele ciclului de viata a proiectului, avem caiete de sarcini pentru probe teste, verificari si puneri in functiune, pentru receptia lucrarilor, pentru executia sau urmarirea in timp a constructiilor, pentru furnizorii de echipamente, materiale, si utilaje.Putem vorbi de caiete de sarcini cu caracter general si caiete de sarcini speciale.Scopul pentru care se intocmeste caietului de sarcini este de a informa potentialii ofertanti cu privire la: conditiile de depunere a ofertelor, criteriile de evaluare a acestora, conditiile contractuale privind modul de plata, selectarea

ofertantului celui mai experimentat si cu capacitatea profesionala de a duce proiectul la bun sfarsit.Formatul si continutul caietului de sarcini variaza in functie de domeniu, tipul de contract, marimea si natura proiectului, dar continutul trebuie sacuprinda obligatoriu urmatoarele aspecte:a) Instructiuni catre ofertanti;b) Conditiile generale ale contractului;c) Conditiile specifice sau speciale ale contractului;a) Instructiuni catre participanti (ITB) fixeaza regulile procesului de licitatie propriu-zisa, care culmineaza cu stabilirea castigatorului si incheierea contractului.Instructiunile vor contine urmatoarele informatii esentiale: descrierea sumara a proiectului in perioada de implementare; criteriile de eligibilitate pentru participanti; sursele de procurare a elementelor necesare investitiei;conditiile minime necesare privind capacitatea ofertantilor de a realiza investitia;procedurile pentru clasificarea si/sau amendarea caietului de sarcini, pentru modificarea sau retragerea ofertelor; limba in care se va face oferta;prevederi referitoare la montajul financiar: moneda de plata, garantii necesare, prevederi pentru modificarea pretului etc.;prevederi referitoare la ofertele de pret: formatul, numarul copiilor, termenul limita de depunere, perioada de validitate, s.a.;procedurile pentru deschiderea licitatiei, determinarea compatibilitatii ofertei, criteriile de evaluare; procedurile pentru acordarea contractului.b) Conditiile Speciale/Generale ale Contractului (CSGC) descriu obligatiile generale ale partilor (angajator si contractor), termenii si conditiile dederulare a contractului in perioada realizarii, inclusiv de garantie a lucrarii.Prevederile cuprinse in Conditiile Generale se refera la: definirea implementarii termenilor contractului; limba si legislatia carora li se va supune contractul; drepturile si obligatiile partilor; datoriile si autoritatea oricarui mandatar desemnat de catre Angajator sasupervizeze derularea contractului; garantii si asigurarea constructiei, materialelor; reguli privind angajarea de forta de munca;prevederi generale cu privire la materialele de constructii, forta de munca, inclusiv acte de inspectii si testare; obiective de timp : date de inceput si sfarsit, procedurile de predare catreAngajator, penalizari pentru intarziere, circumstante pentru prelungirea perioadei de derulare; riscuri asumate de Angajator si Contractor, riscuri speciale de fortamajora, imputatiile pentru acoperirea daunelor imputabile.

c) Conditiile specifice completeaza si modifica CSGC prin introducerea unor cerinte contractuale specifice in anumite circumstante, ce depind de: tara, sector, proiectul de ansamblu angajator etc.Aceste cerinte se realizeaza prin: detalierea prevederilor tratate in termenigenerali in CSGC, anularea prevederilor neadecvate conditiilor date, amendarea prevederilor din CSGC pentru adaptarea lor la cerintele contractului, adaugarea unor prevederi noi pentrurealizarea satisfacatoare a contractului.Conditiile speciale contin prevederi referitoare la: definirea angajatorului, inginerului, limbii, legii; delimitarea autoritatii sefului de proiect si definirea actiunilor ce necesitaaprobarea Angajatorului;prevederi speciale cu privire la surse acceptabile, marimea garantiei, elemente asiguratorii; norme reglementare locale privind angajarea, gazduirea personalului;prevederi referitoare la montajul financiar al contractului: procedura depunerii cererilor periodice pentru decontare, conditiile de plata,moneda, sume retinute din transele periodice, alte detalii privind platile in avans, planul de rambursare formula si indicii de ajustare a pretului in caz de nevoie; prevederi specifice cu privire la plata taxelor locale si a altor impozite, proceduri de rezolvare a disputelor contractuale diferite de prevederileCSGC.Multe din prevederile care reflecta procedurile contractuale specifice spatiului geografic al debitorului pot fi standardizate pentru toate contractele lasand numai cateva prevederi care pot fi adaugate in functie de agentie sau de natura proiectului/sectorului.4.3.3 Proiectul tehnicProiectul tehnic este ansamblul de piese scrise si desenate prin care se creeaza o imagine coerenta asupra ansamblului obiectivului si a partilor sale componente, a solutiilor tehnic-constructive si tehnologice, a programului de executie si a volumului de lucrari.Desi este realizat de o entitate de profil proiectul tehnic poate fi consideratca opera comuna a principalilor actori implicati in proiect.Partile scrise ale proiectului tehnic se refera la:descrierea generala a ansamblului lucrarilor, a amplasamentului din punct de vedere al conditiilor climatice, geo-seismice, topo si hidrografice, prezentarea organizarii de santier, cai de acces si surse de alimentare cu utilitati, temporare sau definitive, grafice de lucru antemasuratori etc.; caiete de sarcini generale/speciale pe lucrari sau obiecte de investitii; liste de lucrari/utilaje si echipamente; graficul general de realizare; devizele proiectului.

4.3.4 Devizele proiectuluiDevizele proiectului sunt elemente de calcul si evaluare a costului de realizare a proiectului avand la baza operatiuni de antemasurare si antecalculatii. In forma lor dezvoltata devizele sunt de trei feluri: deviz pe categorii de lucrari, deviz pe categorii de cheltuieli si devizul general.Principalele componente ale costurilor asociate unui proiect de investitii sunt prezentate in HG 1179/2002 privind aprobarea Structurii devizului generalsi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii. Prezentam in continuare o adaptare a acestor reglementari privind structura devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventie:1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenuluiObtinerea terenului (cheltuielile pentru cumpararea terenului, plata concesiunii pe durata realizarii lucrarilor, exproprieri, despagubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporara sau definitiva din circuitul agricol etc.)Amenajarea terenului (pregatirea amplasamentului prin demolari, demontari, defrisari, evacuari materiale rezultate, devieri de retele de utilitati din amplasament, drenaj, devieri de cursuri de apa etc.) Amenajari pentru protectia mediului (inclusiv refacerea cadrului naturaldupa terminarea lucrarilor, prin plantaea de copaci, reamenajarea de spatii verzi)2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivuluiAlimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, telefonie, radio-tv, drumuri si alte cai de acces, cai ferate industriale3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnicaStudii de teren (cheltuieli pentru studii geotermice, geologice, hidrologice, hidroenergetice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie)Obtinerea de devize, acorduri si autorizatii (obtinerea certificatului de urbanism, taxa pentru obtinerea valabilitatii autorizatiei de construire, obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si bransamente laretelele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, telefonie etc., obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa, intocmirea documentatiei, obtinerea numarului cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in cartea funciara, obtinerea acordului de mediu, obtinerea avizului legat de prevenirea si stingerea incendiilor, alte avize prevazute in acte normative)Proiectare si inginerie (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de executie, verificarea tehnica a proiectarii, elaborarea documentatiilor necesare obtinerii acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitii, documentatii ce stau la

baza emiterii avizelor si acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentatii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament) Consultanta (plata serviciilor de consultanta la elaborarea studiului deprefezabilitate sau a studiilor de piata in domeniul managementului investitiei sau administrarea contractului de executie)Asistenta tehnica (cheltuielile pentru asistenta tehnica din partea proiectantului, in cazul in care aceasta nu intra in tarifarea proiectarii, asigurarea supravegherii executiei prin inspectori de santier desemnati de autoritatea contractanta, plata altor specialisti)4. Cheltuieli pentru investitia de bazaConstructii si instalatii (cladiri, constructii speciale, instalatii electrice, sanitare, instalatii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalatii de incalzire, ventialatie, climatizare, telefonie, PSI, radio-tv, intranet etc., cu defalcarea pe fiecare obiect de investitie) Montaj utilaj tehnologic (daca este cazul)Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (daca este cazul)5. Alte cheltuieliOrganizarea de santier (lucrari de constructii precum nivelarea terenurilor naturale, dezafectari locale de cai de comunicatie sau constructii existente, cheltuieli conexe organizarii santierului precum obtinerea autorizatiei de executie a lucrarilor de organizare de santier, taxe de amplasament, inchirieri semne de circulatie, intreruperea temporara a retelelor de transport sau distributie de apa, canalizare, agent termic, energie electrica, gaze naturale, a circulatiei rutiere, cai ferate, navale sau aeriene, contractele de asistenta cu politia rutiera, contracte temporare cu furnizorii de utilitati, cu unitati de salubrizare etc.) Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare (comisionul banciifinantatoare, cota aferenta inspectiei pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii, cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii, cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autoritatii contractante, precum si alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii, comisioane si dobanzi aferente creditului pe durata executiei obiectivului) Cheltuieli diverse si neprevazute.Intrebari:1. Care sunt criteriile de eficienta si eficacitate de care trebuie sa tina cont un studiu de fezabilitate?

2. Care sunt principalele capitole dintr-un studiu de fezabilitate?3. Ce este un studiu de prefezabilitate?4. Ce intelegeti prin caietul de sarcini?5. Ce este proiectul tehnic?6. Ce sunt devizele proiectului?

Saptamana 6 Lectia 5INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZA A EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII (I)Cuvinte cheie: valoare actualizata neta, indice de profitabilitate, cost mediu ponderat, cash-flowCAPITOLUL 5INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZA A EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII5.1. Considerente generaleFundamentarea ansamblului de decizii specifice activitatilor investitionale se sprijina pe un sistem de indicatori de eficienta. Fiecare indicator cuantifica o corelatie specifica intre anumiti parametrii de efort si efect caracterizand, deci, un aspect partial al eficientei proiectului.Sistemul de indicatori trebuie sa fie cat mai complet, adaptat/adaptabil la particularitatile fiecarui domeniu de activitate, respectiv localizare geografica, tehnologie, piata etc. Este recomandabil sa se aiba in vedere si criterii de alta natura: sociala, ecologica, tehnica etc.Pentru o corecta evaluare a eficientei economice a unui proiect, este nevoie, in primul rand, de identificarea completa si corecta a tuturor parametrilor de efort si de efect, apoi, in functie de conditiile concrete, se construiesc acele corelatii care au relevanta pentru factorii decizionali.Exista doua modalitati principale de abordare a analizei eficientei investitiilor: principiul economic, care se bazeaza pe capacitatea investitiei de a crea valoare si de a fi rentabila, pe baza rezultatelor sau fluxurilor financiare pe care le genereaza; principiul financiar, care se bazeaza pe aceeasi considerente, insa ia in considerare toate aspectele legate de investitie, inclusiv cele de finantare.Indiferent de modalitatea de abordare, exista patru concepte fundamentale care ghideaza analiza unei investitii:capacitatea acesteia de a crea valoare pentru intreprindere si pentru actionari; rentabilitatea acesteia, definita prin capacitatea de a genera rezultate inurma efortului;

termenul de recuperare a investitiilor, care se doreste a fi cat mai mic; riscul, care de asemenea trebuie sa fie cat mai mic.5.2. Analiza eficientei investitiei principiul economicIndicatorii de eficienta, care constituie criteriile financiare de evaluare a investitiilor dupa principiul economic sunt:- Valoarea actualizata neta;- Indicele de profitabilitate;- Rata interna de rentabilitate;- Termenul de recuperare actualizat.5.2.1. Valoarea actualizata neta (VAN)Valoarea actualizata neta exprima surplusul de valoare rezultat de pe urma exploatarii investitiei, la incheierea duratei de viata a acesteia. Practic, arata valoarea neta adaugata valorii intreprinderii de catre proiectul de investitie.VAN este principalul criteriu de selectie a investitiilor, fiind preferat celorlalte criterii. Maximizarea valorii VAN a fiecarui proiect de investitii va avea drept consecinta maximizarea valorii intreprinderii, care este principalulobiectiv financiar al firmei.Valoarea actualizata neta (VAN) a unui proiect de investitii corespunde diferentei ce se obtine dintre costul initial al investitiei si valoarea actualizata a fluxurilor de numerar obtinute pe seama investitiei.Utilizarea metodei presupune parcurgerea urmatoarelor etape:1. calcularea valorii actualizate a fiecarui flux de numerar;2. insumarea algebrica a valorilor actualizate si scaderea din suma rezultata a costului initial al investitiei pentru a se gasi astfel valoarea actualizata neta (VAN);3. aprecierea proiectului pe baza VAN.Pentru exemplificare consideram urmatorul proiect de investitii:Proiectul exemplificat solicita alocarea fondurilor de o anumita marime la un moment dat 0 si care se concretizeaza in intrari de numerar esalonate pe mai multe perioade.

Relatia pe baza careia se poate calcula valoarea actualizata neta este urmatoarea:sauunde: r costul mediu ponderat al capitaluluiF0 investitiaFt fluxul de numerar susceptibil a fi degajat in anul t- factor de actualizareOptiuni de decizie:1) daca VAN > 0 investitia poate fi acceptata;2) daca VAN 0 investitia trebuie respinsa.In cazul in care suma cash flow-urilor actualizate este superioara valorii sumei investite este rentabil sa se adopte respectivul proiect de investitii. Adica, pentru ca un proiect de investitii sa merite a fi adoptat VAN trebuie sa fie pozitiva.Valoarea actualizata neta este considerat cel mai elocvent indicator de selectie a proiectelor de investitii. Indicatorul evidentiaza castigul efectiv in unitati monetare comparabile cu cele de la momentul actual, de care va beneficia intreprinderea (in cazul in care previziunile se vor adeveri) prin adoptarea proiectului de investitii supus analizei. In concluzie, daca se analizeaza decizia adoptarii unui proiect, acesta se va realiza daca VAN > 0, iar daca se urmareste alegerea unei investitii din mai multe posibile, se va alege aceea cu VAN pozitiva maxima.In legatura cu calcularea VAN si cu semnificatia ei se pot face urmatoarele precizari:1. o valoare pozitiva a VAN se considera ca determina cresterea valorii de piata a actiunilor intreprinderii. Altfel spus, se poate considera ca valoarea unei intreprinderi este data atat de valoarea activelor existente inainte de investitie cat si de valoarea oportunitatilor de crestere ca urmare a implementarii proiectelor cu VAN pozitiva;2. previzionarea fluxurilor viitoare pe care le genereaza investitia este o problema dificila pentru rezolvarea careia sunt necesare studii serioase atat in plan economic cat si tehnic si comercial care preced analiza financiara propriu-

zisa. Rezultatele analizei financiare sunt direct influentate de previzionarea acestor incasari ulterioare;3. iesirile de numerar sunt considerate negative. In formula de mai sus a VAN am considerat ca iesirile de numerar au loc o singura data sub forma F0 dar exista proiecte mari a caror realizare presupune mai multe iesiri anuale(investitia se realizeaza in mai multi ani) ceea ce inseamna ca, in astfel de situatii exista o serie de valori Ft negative;4. stabilirea ratei de actualizare r pentru toate perioadele viitoare cand vor avea loc fluxurile de numerar este o problema dificila si sensibila. Este o problema dificila deoarece, mai ales in economiile instabile, cu evolutii uneori incontrolabile ale inflatiei, rata dobanzii chiar si la creditele pe termen mediu sau lung poate fi modificata pe parcurs. Este in acelasi timp o problema sensibila deoarece actualizarea valorii reale a fluxurilor de numerar reactioneaza foarte mult in functie de oscilatia ratei de actualizare, ceea ce face ca si VAN sa reactioneze in acelasi fel. Aceasta dificultate si implicit riscul oscilatiei VAN datorita ratei de actualizare se inlatura atunci cand finantarea investitiei se face din fonduri imprumutate cu o rata certa a dobanzii. Rata dobanzii laimprumuturile de finantare devine de fapt si rata de actualizare a valorilor viitoare;5. daca proiectul este finantat din profiturile acumulate, valoarea intreprinderii creste cu valoarea actualizata neta (VAN) a proiectului. In acelasi timp valoarea firmei scade cu valoarea costului initial al fondurilor proprii de finantare;6. selectionarea proiectelor de investitii in conditii de rationalizare a capitalului (atunci cand resursele de finantare sunt limitate) se face prin calcularea raportului intre valoarea VAN si costul proiectului (VAN / proiect) si se alege proiectul care are cea mai mare valoare a acestui raport cu conditia ca numitorul raportului (costul proiectului) sa nu depaseasca nivelul maxim al fondurilor disponibile pentru investitii.5.2.2. Indicele de profitabilitate (Ip)Desi valoarea actualizata neta este considerata ca fiind cel mai relevant indicator de selectie a proiectelor de investitii, exprimand castigul monetar efectiv de care va beneficia intreprinderea prin adoptarea proiectului de investitii supus analizei, acest criteriu nu tine cont de efortul investitional depus de intreprindere pentru realizarea proiectului. In acest sens, indicele de profitabilitate exprima castigul net obtinut pentru o unitate monetara investita, fiind calculat ca raport intre suma cash flow-urilor disponibile actualizate si suma investita:

unde: r costul mediu ponderat al capitaluluiF0 investitiaFt fluxul de numerar susceptibil a fi degajat in anul t- factor de actualizareVAN - valoarea actualizata netaOptiuni de decizie:Daca Ip > 1 investitia se acceptaDaca Ip 1 investitia se respingeProiectul va merita a fi adoptat daca genereaza un indice de profitabilitate mai mare decat 1. Cu cat marimea Ip este mai mare in raport cu unitatea, cu atat investitia este mai eficienta.Ca avantaj fata de criteriul VAN, aplicarea indicelui de profitabilitate permite analiza comparativa a proiectelor pentru care efortul investitional este diferit. In situatia in care cheltuiala initiala cu investitia este aceeasi pentru proiectele analizate, aplicarea celor doua criterii va conduce la aceeasi concluzie. In caz contrar, se poate intampla ca aplicarea in decizia de investitii a criteriului VAN sa conduca la selectarea altui proiect decat prin aplicarea criteriului Ip. Astfel, se recomanda utilizarea ambelor criterii, mai ales inconditii restrictive privind bugetul disponibil.Intrebari:1. Care sunt conceptele fundamentale care ghideaza analiza unei investitii?2. Care sunt elementele luate in considerare in abordarea economica a analizei eficientei proiectelor de investitii?3. Ce exprima valoarea actualizata neta?4. Care este conditia de acceptabilitate a unui proiect pe baza metodei VAN?5. Ce exprima indicele de profitabilitate?6. Care este conditia de acceptabilitate a unui proiect pe baza metodei indicelui de profitabilitate?

Saptamana 7 Lectia 5INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZA A EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII (II)Cuvinte cheie: rata interna de rentabilitate, termenul de recuperare actualizat, raportul incasari-plati actualizate, rentabilitatea neta a investitiei5.2.3. Rata interna de rentabilitate (RIR)Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) este de fapt o rata de actualizare care face ca valoarea actualizata a intrarilor nete de numerar estimate pe baza proiectului sa fie egala cu valoarea costurilor (iesirilor) estimate pentru realizarea proiectului respectiv.Din punct de vedere economic, RIR rezulta din capacitatea investitiei de agenera fluxuri de numerar prin angajarea in exploatare pentru a acoperi valoarea initiala a capitalului investit. Este rata de actualizare pentru care efortul investitional initial este acoperit in intregime. In acest caz investitia este egala cu valoarea actualizata a sumei fluxurilor de numerar susceptibile a fi degajate in viitor.In situatia prezentata valoarea actualizata neta (VAN) este nul, respectiv indicele de profitabilitate (Ip) este egal cu unu.Daca VAN = 0,inseamna ca .Deoarece in acest caz r = RIR .Se pot determina urmatoarele relatii: daca RIR = r VAN = 0 daca RIR > r VAN > 0 daca RIR < r VAN < 0Rata interna de rentabilitate determina urmatoarele optiuni de decizie:1) Daca rata interna de rentabilitate a investitiei este egala cu rata dobanzii la imprumutul facut pentru finantarea investitiei (RIR=r), intreprinderea poate investi in acest proiect deoarece poate utiliza fluxurile de numerar generate de aceasta investitie pentru a rambursa suma initial imprumutata si pentru a plati costul creditului bancar (costul imprumutului).

2) Daca rata interna de rentabilitate a investitiei depaseste costul imprumuturilor utilizate pentru finantarea proiectului (RIR > r) atunci proiectul trebuie acceptat. In aceasta situatie, dupa rambursarea capitalului imprumutat pentru finantarea investitiei si plata dobanzilor intreprinderea va inregistra un surplus monetar care va duce la cresterea capitalului social si a valorii de piata a actiunilor.3) Daca rata interna de rentabilitate a investitiei este mai mica decat costul capitalului (RIR < r), proiectul trebuie respins deoarece vor ramane costuri nerecuperate prin fluxurile de numerar generate de investitie, costuri ce vor fi suportate de actionari, iar valoarea intreprinderii scade.4) Daca exista mai multe proiecte independente cu rata interna de rentabilitate a investitiei mai mare decat costul capitalului vor fi acceptate toate proiectele.5) Daca exista mai multe proiecte care se exclud reciproc va fi acceptat proiectul care are cea mai mare rata de rentabilitate a investitiei, evident mai mare decat costul capitalului imprumutat pentru implementarea proiectului.Luarea deciziei de acceptare a investitiei pe baza RIR poate implica sicriterii suplimentare: RIR trebuie sa fie mai mare decat costul mediu al capitalurilor investite in proiect (rata de actualizare r), astfel existand cerinta ca VAN sa fie pozitiva, dar din motive suplimentare de siguranta si ca fiecare cost individual; RIR trebuie sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de pe piata(rata minima de randament din economie).Compararea cu costul capitalului se face pentru a evidentia acoperirea riscului asumat de investitorii care au consimtit sa participe la finantarea afacerii (actionarii si/sau creditorii).5.2.4. Termenul de recuperare actualizatTermenul de recuperare actualizat (Tr) reprezinta perioada de timp necesara recuperarii efortului investitional pe seama fluxurilor de numerar susceptibile a fi degajate in viitor de investitie.Termenul de recuperare actualizat exprima intervalul de timp dupa care valoarea prezenta a sumei fluxurilor de numerar degajate in viitor devine egalacu valoarea investitiei.Expresia matematica a termenului de recuperare actualizat este urmatoarea:Fluxul de numerar mediu (F) este o medie ponderata a valorilor actualizate a fluxurilor de numerar obtinuta pe cei n ani de previziune susceptibile a fi degajate in viitor.

Se poate calcula:- ca o medie simpla:- ca o medie ponderata:unde:ct reprezinta coeficienti de ponderare ce se acorda descrescator pe masurace se inainteaza in orizontul de previziune pentru a pune in evidenta certitudinea realizarii nivelului fluxului de numerar estimat ce se reduce pe masura ce orizontul de previziune creste.In cazul evaluarii unui proiect de investitii, regula de decizie este urmatoarea: daca Tr Tr0, investitia se accepta; daca Tr > Tr0, investitia se respinge.unde:Tr0 reprezinta termenul de recuperare al investitiei asteptat de catre investitori (functie de VAN sperat si rata de actualizare r ca rata derentabilitate medie asteptata de catre investitori).5.3. Analiza eficientei investitiei principiul financiarPrincipiul financiar de evaluare a eficientei investitiilor se bazeaza pe aceeasi considerente ca principiul economic, insa ia in considerare si aspectele de finantare a investitiei.Indicatorii de eficienta, care constituie criteriile financiare de evaluare a investitiilor, dupa principiul financiar sunt:- Raportul incasari-plati actualizate;- Rentabilitatea neta a investitiei.5.3.1. Raportul incasari-plati actualizateRaportul incasari-plati actualizate (RI/P) se calculeaza pe baza valorii actualizate a intrarilor de numerar (I) si a valorii actualizate a iesirilor de numerar (P), dupa relatia:

unde:I - valoarea intrarilor de numerarP - valoarea iesirilor de numerar- factor de actualizareInvestitia intr-o activitate economica este eficienta numai daca acest indicator este supraunitar (mai mare decat 1). Cu cat indicatorul se indeparteaza de valoarea unitara cu atat eficienta investitiei este mai mare.5.3.2. Rentabilitatea neta a investitieiRentabilitatea neta a investitiei (RNINV) ne arata capacitatea investitiei de a genera fluxuri de numerar ce raman la dispozitia intreprinderii.RNINV se calculeaza ca raport intre valoarea actualizata a fluxurilor de numerar nete si valoarea prezenta a investitiei.Valoarea actualizata a fluxurilor de numerar nete reprezinta practicvaloarea neta pe care o aduce investitia la valoarea intreprinderii dupa achitarea tuturor obligatiilor intreprinderii, respectiv dupa remunerarea tuturor investitorilor.Formula de calcul a rentabilitatii nete a investitiei este urmatoarea:unde:FN - valoarea actualizata a fluxurilor de numerar neteF0 - valoarea investitieiInvestitia intr-o activitate economica este cu atat mai eficienta cu cat acest indicator este mai mare.Intrebari:1. Ce exprima rata interna de rentabilitate?2. Care sunt conditiile de acceptabilitate ale unui proiect pe baza metodei RIR?3. Ce reprezinta termenul de recuperare actualizat si cum se calculeaza?4. Ce exprima rentabilitatea neta a investitiei si cum se calculeaza?5. Cum trebuie sa fie raportul incasari-plati actualizate ca investitia intr-o activitate economica sa fie eficienta?IMOBILIZARI

- necorporale

- corporale

- financiare*

E NEVOIA DE FOND DE RULMENT

TREZORERIA

- valori mobiliare de plasament*

- lichiditati

CAPITALURI PROPRII

CREDITORI

INVESTITII FUNCTIONAL

INVESTITII DE ECHILIBRU

DATORII