sibex instrumente financiare derivate sibex instrumente financiare derivate

232
Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu Tranzacii bursiere cu instrumente derivate 1 Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu - 2008 - Continutul prezentului material este proprietatea Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu, iar reproducerea partiala sau totala a informatiilor din cadrul sau fara acordul expres al BMFM SIBIU sunt strict interzise.

Upload: dyptic

Post on 20-Oct-2015

265 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Sibex Instrumente Financiare DerivateSibex Instrumente Financiare Derivate

TRANSCRIPT

Page 1: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

1�

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu

- 2008 -

Continutul prezentului material este proprietatea Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu, iar reproducerea partiala sau totala a informatiilor din cadrul sau fara acordul expres al BMFM

SIBIU sunt strict interzise.

Page 2: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

2�

Introducere

Acest suport de curs se adreseaz� în primul rând persoanelor care inten�ioneaz� s� ob�in� atestatul de broker pe pia�a de instrumente derivate administrat� de BMFM SIBIU, îns� tematica abordat� pe parcursul acestui material este deosebit de util� �i investitorilor individuali pe pia�a BMFMS. Lucrarea de fa�� abordeaz� tranzac�iile cu contracte futures �i options atât din punct de vedere al mecanismului de tranzac�ionare al acestor instrumente (care este unul cu totul deosebit de cel specific pie�elor clasice de valori mobiliare) cât �i din perspectiva rela�iilor broker – burs� �i broker – client. De asemenea, vor fi prezentate principalele reglement�ri legale care guverneaz� activitatea de tranzac�ionare pe pia�a BMFM SIBIU. Având în vedere faptul c� instrumentele derivate sunt înc� insuficient cunoscute pe pia�a româneasc� de capital, pe lâng� prezentarea principalelor caracteristici ale acestora, am inclus în acest curs �i câteva strategii de utilizare a lor, strategii adaptate în func�ie de obiectivul investitorului �i de profilul investi�ional al acestuia. Aplica�iile practice pe marginea mecanismului de tranzac�ionare �i decontare a instrumentelor derivate constituie principala component� a acestui suport de curs precum �i a grilei de examinare aferente. Consider�m c� o bun� cunoa�tere a pie�ei BMFMS �i mai ales con�tientizarea avantajelor �i riscurilor pe carele implic� tranzac�ionarea pe aceast� pia�� va conduce la îmbun�t��irea strategiilor investi�ionale �i mai ales la diversificarea unghiurilor de abordare a pie�ei de capital în general. De la înfiin�area pie�ei derivate de la Sibiu, institu�ia noastr� s-a preocupat permanent s� dezvolte bune rela�ii cu brokerii activi pe aceast� pia�� prin prisma faptului c� ace�tia sunt de fapt elementul de leg�tur� între burs� �i investitori, �i de aceea suntem în continuare deschi�i oric�ror propuneri sau sugestii care ar putea conduce la înbun�t��irea acestor rela�ii, la o mai bun� comunicare cu investitorii �i în final, la scopul nostru principal - dezvoltarea pie�ei în sine. În speran�a c� acest curs va contribui la perfec�ionarea dumneavoastr� ca speciali�ti ai pie�ei de capital �i c� absolvirea lui cu succes v� va deschide noi perspective în activitatea profesional�, v� dorim succes ! Echipa SIBEX

Page 3: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

3�

Cuprins Pag.

I. Scurt� incursiune în istoria instrumentelor derivate. ...................................................... 4 II. Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu – prezentare general� �i organizare..........................................................................................................................9

III. Cadrul legal al pie�ei de instrumente derivate în România...........................................16

1.Legea 297/2004 Privind Pia�a de Capital 2.Regulamentul CNVM nr. 32/2006 privind serviciile de investi�ii financiare. 3.Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare 4.Regulamentul BMFMS nr.3 privind organizarea �i func�ionarea pie�ei reglementate de instrumente financiare derivate. 5.Regulamentul BMFMS nr.4 privind tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate.

IV. Contractul futures.........................................................................................................62

V. Strategii de tranzac�ionare............................................................................................82 -hedging -specula�ie -arbitraj

VI. Avantajele tranzac�ion�rii instrumentelor derivate.....................................................110

VII. Riscurile asociate tranzac�iilor cu instrumente derivate............................................113

VIII. Ordine de tranzactionare.........................................................................................119

IX. Contractul cu op�iuni..................................................................................................130

Notiuni introductive Mecanism de tranzactionare a optiunilor Strategii de tranzactionare cu optiuni

X. Analiza tehnic� �i fundamental�.................................................................................205

XI. Casa Romana de Compensatie.................................................................................222

Page 4: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

4�

I.Scurt� incursiune în istoria pie�elor de instrumente derivate.

O definitie simpla a termenului “piata” extrasa dintr-un dictionar explicativ spune ca aceasta este “loc special amenajat, de obicei într-o localitate de tip or��enesc, unde se vând �i se cump�r� diferite produse agricole �i industriale” (sursa: http://dexonline.ro/search.php?cuv=piata&source=).

Doua expresii trebuie retinute din aceasta definitie: “loc special amenajat” si “se

vand si se cumpara produse”. Intr-o prima forma de organizare, acest “loc special amenajat” reprezenta o zon� la

marginea unei localitati unde vanzatorii si cumparatorii se intalneau regulat pentru a face comert cu produse agricole si animale. Taxa perceputa de proprietarul locatiei reprezinta prima forma de comision de tranzactionare.

Urmatoarea faz� în organizarea “pietei” a constituit-o specializarea in tranzactionarea

fizica a anumitor marfuri. Au aparut astfel piete in care se tranzactionau doar cereale, animale, metale, pietre pretioase, flori, etc. schimbul marfa contra bani facandu-se pe loc.

Standardizarea marfurilor destinate schimbului comercial a condus la cresterea

volumului de tranzactii, aparitia unor titluri pe marfuri si a unei noi categorii de participanti: speculatorii – intermediari care nu sunt interesati in mod direct de marfa ci doar de specularea pretului ei.

In aceasta etap� consemn�m înfiin�area primelor burse ca “institutii unde se

negociaz� hârtii de valoare �i valute str�ine sau unde se desf��oar� tranzac�ii de m�rfuri” (sursa: http://dexonline.ro/search.php?cuv=bursa&source=). Practic bursele au preluat rolul pietelor devenind institutiile care stabilesc regulile de tranzactionare a marfurilor punand totodata la dispozitie comerciantilor o locatie destinata negocierii preturilor si consemnarii tranzactiilor. In cadrul lor vanzatorii si cumparatorii negociau de multe ori doar cantitatea si pretul, marfa fiind livrata ulterior pe baza unor documete care atestau existenta acesteia intr-un loc special amenajat.

Revolutia industriala din sec XIX si dezvoltarea comunicatiilor a determinat o explozie

a acestor tranzactii adaugand noi dimensiuni termenului de “bursa”. Nevoia de finantare a companiilor si-a gasit solutia tot pe aceste piete, bursele dandu-le acestora posibilitatea de atragere de capital prin oferirea de actiuni spre vanzare publicului. De asemenea, statul insusi ajuns sa se finanteze de pe aceasta piata prin emiterea catre public a unor titluri de valoare (titluri de trezorerie, obligatiuni municipale, etc).

Expansiunea sectorului bursier a culminat la sfarsitul secolului XIX cu aparitia

pietelor futures moderne. Pe aceste pie�e se tranzactioneaz� instrumente derivate, în special contracte futures si optiuni. Motivul principal al aparitiei acestor produse a fost nevoia producatorilor si comerciantilor de a-si acoperi riscurile de fluctuatie a pretului marfurilor de-a lungul timpului.

Este mai pu�in important s� cunoa�tem cine a inventat contractele futures, mult mai

util este în schimb s� �tim motivul care a condus la apari�ia �i dezvoltarea lor: nevoia de acoperire a riscului de pret.

Cu mai bine de150 de ani în urm�, când revolutia industrial� era înca într-o faz�

incipient�, iar agricultura de�inea o pondere important� în economia Statelor Unite ale

Page 5: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

5�

Americii, insuficienta spatiilor de depozitare, reteaua de drumuri slab dezvoltata si cultivarea dezorganizata determinau fluctuatii majore al pretului cerealelor de la un anotimp la altul. Urmand regula simpla a relatiei dintre cerere si ofert�, toamna, cand toti ferimerii adunau recoltele si se grabeau cu ele spre Chicago - cunoscut ca important centru comercial – in speranta valorificarii lor la un pret cat mai ridicat, cantitatea foarte mare de cereale determina scaderea drastica a pretului proumbului si graului astfel ca, dupa ce depozitele existente in marele oras se umpleau, surplusul de cereale era pur si simplu abandonat pe marginea drumului. Primavara, cand stocurile adunate in toamna se epuizau, era randul cererii s� dicteze trendul pretului la cereale, acestea devenind foarte scumpe. In acest fel, fermierii �i procesatorii se confruntau pe rand cu riscul de fluctuatie al pretului într-o directie nefavorabil�.

Încercand s� elimine riscul unor asemenea miscari, acestia au ajuns sa incheie

întelegeri intre ei in privinta cantitatilor, a pretului si a datei de livrare a cerealelor de-a lungul anului. Stabilind din timp cantitatea, pretul si data livrarii, fermierul era dublu asigurat: in primul rand asupra sigurantei vanzarii recoltei înc� dinainte s� semene primul bob, iar în al doilea rand asupra pretului de vanzare, fapt care ii permitea sa-si controleze mai eficient nivelul cheltuielilor de productie. Un stejar secular de la periferia orasului Chicago a fost primul loc de intalnire al celor interesati în astfel de tranzactii, întelegerile parafate între fermieri si comerciantii de cereale generând primele opera�iuni de acoperire a riscului în adevaratul sens al cuvantului.

In decurs de câ�iva ani, aceste tranzactii au capatat amploare astfel incat locul de

negociere s-a mutat într-o locatie special amenajat� numit� burs�, iar termenii tranzactiilor au devenit tot mai standardizati, astfel incat, in anul 1848 s-a inaugurat Chicago Board of Trade – prima bursa de instrumente derivate din lume, primele contracte futures tranzactionate in ringurile ei avand ca obiect porumbul.

De atunci �i pân� în prezent contractele futures au cunoscut o dezvoltare fulminant�,

în special in ultimii ani când aparitia derivatelor financiare pur si simplu au revolutionat industria bursiera pe plan mondial. Cereale, metale, pietre pretioase, cursuri valutare, rate de doband�, indici bursieri, toate sunt tranzac�ionate pe pietele futures prin simple ap�s�ri de taste de computer, atr�gând deopotriva persoane sau companii interesate in controlarea riscului de pret sau jucatori dornici sa realizeze profituri rapide in urma speculatiilor bursiere.

Un aspect cel putin surprinzator caracterizeaz� aceasta piat� futures si anume faptul

ca atrage doua categorii total opuse de investitori: unii cu o aversiune puternica fata de risc si care nu tranzactioneaza derivate decat in scopul eliminarii riscului de pret, iar ceilalti cu o afinitate totala fata de acesta si care si-l asuma in idea realizarii profiturilor uriase asociate acestor instrumente. În capitolele urm�toare vom aborda strategiile specifice fiec�rei categorii de investitori.

În prezent, valoarea tranzactiilor financiare pe pietele organizate la nivel international

este impresionant, situându-se undeva aproape de 2 trilioane de dolari / zi (aproximativ 1,9 trilioane pe piata valutara internationala, 50 miliarde pe piata de capital si 30 miliarde pe pietele derivate – sursa: www.xpresstrade.com)

Prima burs� de m�rfuri a fost înfiinta�� la Anvers in 1531, în cadrul ei încheindu-se

tranzac�ii cu m�rfuri coloniale. În Amsterdam, la începutul secolului al XVII-lea, m�rfurile se puteau tranzactiona într-

un sistem apropiat de cel practicat astazi pe pietele derivate. Cumparatorul si vanzatorul conveneau asupra unui pret, a unei cantitati si a unui termen de livrare pentru marfa tranzactionata.

De asemenea, în Japonia �i China, înc� din secolul XVII sunt consemnate tranzac�ii

sub forma instrumentelor derivate având la baz� orezul, iar la Bursa de la Londra începe tranzac�ionarea primelor contracte forward pe m�rfuri.

Burse au mai fost infiintate la Londra (1554), Bassel (1699), Paris (1724), Viena

(1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831), Geneva (1850), Tokyo (1855).

Page 6: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

6�

Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la

Chicago a unei piete futures (sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade (CBOT). Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai tarziu de metale si in final de instrumente financiare (obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar in 1982 au fost lansate optiunile pe contracte futures.

Cladirea Chicago Board of Trade Chicago Board of Trade – sala de tranzac�ii Chicago Mercantile Exchange (CME) este bursa care administreaza cea mai mare

piata de instrumente derivate din SUA. Infiintata in 1898 si specializat� la inceput tot în tranzactii futures pe produse agricole, CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX ajungand la un volum de 325 milioane contracte futures in cursul anului 2004. Derivatele listate la CME au ca active suport rate de schimb valutar, indici bursieri, produse agricole si rate ale dobanzii.

Mineapolis Grain Exchange (MGEX) s-a infiintat in 1881 sub denumirea de Camera

de Comert din Mineapolis si a lansat primul contract futures in 1883 avand ca activ suport graul de panificatie. In 1947 s-a trecut la denumirea actuala. Pricipalele produse tranzactionate la MGEX sunt in prezent derivatele pe grau (tranzactionate prin strigare de catre brokerii de ring) si si indici agricoli listati pe platforma electronica a CBOT.

Kansas City Board of Trade (KCBT) a fost infiintata in 1856 de catre un grup de

comercianti de cereale. Fiind situata intr-o zona specializata in cultura cerealelor, derivatele lansate la infiintare si pastrate pana in prezent sunt contractele futures si optiunile pe cereale. Din 1982 la aceasta bursa se tranzactioneaza si derivate pe indicele Value Line.

New York Mercantile Exchange (NYME) are 132 de ani de experienta in

tranzactionarea metalelor si a produselor energetice. In 1979 aici s-au lansat derivatele pe produse petroliere, energie electrica, aur, argint, cupru, aluminiu, platina etc, toate acestea fiind in prezent tranzactionate prin intermediul platformei electronice a CME.

OneChicago este o bursa specializata in tranzactionarea contractelor futures pe

actiuni listate pe piata de capital din SUA. A fost înfiin�at� �i func�ioneaz� sub forma unui joint venture între Chicago Mercantile Exchange, Chicago Board of Trade �i Chicago Board of Options Exchange. In prezent 200 de actiuni ale celor mai importante companii americane sunt listate pe piata OneChicago, iar numarul lor este intr-o crestere constanta. BMFM SIBIU �i OneChicago prezint� numeroase similitudini în ceea ce prive�te modul de administrare a pie�ei futures. Informa�ii suplimentare despre acest� burs� se g�sesc pe adresa www.onechicago.com

Page 7: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

7�

La sfarsitul secolului XX produsele financiare au dobandit suprematia pe piata derivatelor, cursurile valutare, ratele dobanzilor si indicii bursieri generand cel mai mare volum de tranzactionare.

Actualmente, pe plan mondial cele mai reprezentative burse futures sunt: Eurex Frankfurt AG - Germania Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile London International Financial Futures and Options Exchange - LIFFE

Marché a Terme International de France – MATIF Deutsche Terminbourse – DTB Tokyo Commodity Exchange TOCOM Tokyo International Financial Futures Exchange TIFFE Sydney Futures Exchange SFE Brasilian Futures exchange BBF

Hong Kong Futures Exchange HKFE Singapore International Monetary Exchange SIMEX

Swiss Financial Futures Exchange SOFFEX Lista completa a burselor futures poate fi accesata la adresa: http://www.numa.com/ref/exchange.htm#RO

În ciuda succesului de necontestat, acest sector bursier nu a fost scutit de scandaluri, celebre fiind falimentele b�ncii Barings �i a fondului de investi�ii Long Term Capital Management precum �i pierderile semnificative suferite în anii 90 de companii precum Metallgesellschaft, China Aviation sau Procter & Gamble sau recent BRD Societe Generale în urma tranzac�iilor cu instrumente derivate. În cele mai multe dintre cazuri pierderile au avut drept cauz� tranzac�ii neautorizate cu contracte futures �i options sau expuneri peste limit�.

Unul dintre cei mai mari investitori pe pie�ele financiare interna�ionale, Warren Buffet

spunea despre instrumentele derivate c� sunt „arme financiare de distrugere în mas� întrucât ascund un pericol latent ce poate deveni oricând mortal”. Tocmai de aceea, vom atrage aten�ia pe parcusrul acestui curs asupra faptului c� riscul de pierdere în urma tranzac�iilor cu instrumente derivate este extrem de ridicat atunci când acestea nu sunt utilizate strict în cantitatea necesar� �i în scopul adecvat.

Totu�i, în ultimii ani, îmbun�t��irea activit��ii de supraveghere �i corecta informare

asupra riscurilor pe care le implic� aceste instrumente au readus pie�ele derivate pe un trend ascendent, majoritatea burselor din acest segment raportând an de an cre�teri semnificative ale volumelor de tranzac�ionare.

Recunoa�terea succesului acestor instrumente este eviden�iat de premiul Nobel oferit în 1997 lui Robert C. Merton ( Profesor la Harvard University, Cambridge, USA) �i Myron S. Scholes (Profesor la Stanford University, Stanford, USA) pentru activitatea inovatoare în domeniul evalu�rii instrumentelor derivate. Modelul Black – Scholes privind evaluarea op�iunilor este deja consacrat, acceptat �i utilizat de majoritatea traderilor pe pie�ele derivate.

Rezumat:

-instrumentele derivate au început s� fie tranzac�ionate în secolul XVII.

-motivul apari�iei derivatelor a fost nevoia de acoperire împotriva fluctua�iilor de

pre�.

-prima burs� modern� de instrumente derivate a fost Chicago Board of Trade

înfiin�at� în 1848.

-primele tranzac�ii cu instrumente derivate au avut la baz� cereale.

Page 8: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

8�

-în prezent cel mai mare volum de tranzac�ionare pe pie�ele derivate revine

produselor financiare (rate de doband�, cursuri valutare, indici bursieri).

-riscurile necontrolate în pia�a derivatelor au condus la pierderi importante

pentru numeroase b�nci �i companii interna�ionale.

Întreb�ri test: În ce �ar� a fost înfiin�at� prima burs� modern� de instrumente derivate ? a.Japonia b.Statele Unite ale Americii c.Anglia d.Olanda Care din urm�toarele Burse administreaz� pie�e de instrumente derivate ? a.New York Stock Exchange b.NASDAQ c.Chicago Mercantile Exchange d.Osaka Stock Exchange Ce a determinat apari�ia pie�elor futures ? a.Dorin�a de câ�tig a speculatorilor b.Necesitatea oportunit��ilor de arbitraj inter-pie�e c.Cre�terea cererii de resurse financiare pentru dezvolatarea companiilor industriale d.Nevoia de acoperire a riscului de pre�. Încheierea unui contract futures pe grâu presupune pentru un fermier: a.Dreptul de a cump�ra la scaden�a contractului o cantitate standard de grâu b.Obliga�ia de a livra la scaden�a contractului o cantitate standard de grâu c.Dreptul de a negocia la scaden�� pre�ul de vânzare al grâului d.Obliga�ia de a ob�ine din recolt� proprie cantitatea de grâu specificat� în contract. Cre�terea cererii determin�: a.Cre�terea pre�ului în condi�iile în care oferta r�mâne constant� b.Sc�derea pre�ului cu condi�ia ca oferta s� creasc� mai lent decât cererea c.Men�inerea constant� a pre�ului d.Cre�terea pre�ului în condi�iile în care cererea cre�te mai lent decât oferta.

II.Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu - prezentare general�

Page 9: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

9�

In Romania, primele initiative de organizare a unei burse de marfuri au aparut in 1840

cand, in ziarul “Mercurul Brailei” era prezentat Codul de Comert care cuprindea prima reglementare generala a bursei de comert in Muntenia.

Istoria moderna a pietei futures in Romania incepe in 1997 cand, la Bursa Monetar

Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) au fost lansate primele contracte futures. Înfiin�at� în 1994 �i având initial ca obiect de activitate intermedierea tranzactiilor cu

marfuri, bursa de la Sibiu s-a specializat cu timpul in administrarea pietelor de instrumente financiare derivate. Din 1997 si pana in prezent pe piata BMFMS au fost tranzactionate peste 3,5 milioane contracte futures si cu optiuni.

Din 1994 si pana in 2003 in Romania s-au infiintat mai multe burse de marfuri in toate

regiunile tarii (Sibiu, Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov, Cluj, Timisoara, Braila, Piatra Neamt), majoritatea optand pentru activitatea de intermediere fizica a marfurilor. Doar bursele din Sibiu, Bucuresti, Constanta si Timisoara au abordat segmentul tranzactiilor cu instrumente derivate, iar in prezent singura piata din Romania pe care se tranzactioneaza derivate este cea a BMFMS.

În continuare este prezentat� o scurta istorie a Bursei Monetar Financiare �i de

Marfuri Sibiu cu consemnarea principalelor evenimente de-a lungul celor 10 ani de activitate:

• 14 decembrie 1994 - Bursa de Marfuri Sibiu S.A. a fost infiintata, avand 11 actionari si obiect principal de activitate tranzactiile cu marfuri pe piata spot. • Iulie 1996 - dl. Thomas Curtean, trader timp de 40 ani la Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile Exchange, devine membru al BMFMS, fiind ales totodata presedinte onorific al Bursei. • Octombrie 1996 - cu sprijinul d-lui Thomas Curtean, Bursa sibiana a fost prezenta la EXPO ’96, expozitia celor mai faimoase burse din lume, care a avut loc la Chicago. Materialele documentare puse la dispozitie cu aceasta ocazie de catre domnul T. Curtean au marcat inceputul dezvoltarii unei baze de date proprii a bursei sibiene.

• Decembrie 1996 – s-a inaugurat noul sediu al Bursei din Sibiu, in suprafata de 1.000 mp situat in Sibiu, Piata 1 Decembrie 1918.

Dl Teodor Ancuta, presedintele Bursei de Marfuri Sibiu Dl. Thomas Curtean, presedintele onorific al Bursei de Marfuri Sibiu

Page 10: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

10�

• Februarie 1997 - s-a luat decizia organizarii actiunilor societatii pe carti de membru dupa sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. In urma procesului de compactare au rezultat 90 de carti. Fieacare carte de membru oferea un loc de tranzactionare in ringurile bursei. • 11 Iulie 1997 - Bursa sibiana a devenit prima bursa de instrumente derivate din Romania prin implementarea primelor contracte futures valutare si pe indici bursieri (a fost lansat contractul futures avand ca activ suport un indice propriu - BMS1). Introducerea contractelor futures a constituit o etapa de maxima importanta in transformarea bursei de marfuri intr-un centru national in care participantii la piata bursiera au posibilitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea preturilor folosind titluri financiare derivate.

• August 1997 – noul obiect de activitate al Bursei devine cel de intermediere monetar-financiara. De asemenea, s-a adaptat denumirea Bursei la specificul noilor activitati – Bursa de Marfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu. • Martie 1998 - Dl. Alexander Etienne Hergan, membru fondator al Chicago Board of Options Exchange devine membru al BMFMS. De asemenea, sotia dlui Thomas Curtean, dna. Nina Curtean, realizeaza primul training al brokerilor sibieni pe modulul de analiza

Ringul de tranzactionare al Bursei de Marfuri Sibiu

Sediul Bursei de Marfuri Sibiu inaugurat in 1996

Page 11: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

11�

tehnica. Dna si Dnul Curtean sunt prima familie de traderi pe pietele de instrumente derivate din Statele Unite ale Americii.

• Noiembrie 1998 – activitatea de compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente derivate s-a externalizat prin infiintarea Casei Romane de Compensatie SA Sibiu. • Noiembrie 1998 – s-au lansat optiunile pe contractele futures tranzactionate la BMFMS, operatorii avand astfel la dispozitie gama completa de instrumente derivate necesare pentru operatiunile de hedging si speculatie.

• Iunie 2000 - BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzactionare al contractelor futures si options SAGITARIUS. Odata cu lansarea acestei platforme electronice a luat sfarsit activitatea de tranzactionare prin sistemul “open outcry” .

• Octombrie 2000 – devin disponibile tranzactiile de la distanta prin platforma electronica SAGITARIUS. Participantii la pietele la termen BMFMS au astfel posibilitatea de a realiza tranzactii prin Internet direct de la sediile lor. • Octombrie 2000 - pe pietele la termen ale BMFMS sunt autorizati primii traderi-persoane fizice. Acestia sunt participanti care au acces la tranzactiile cu instrumente

Dl Alexander Etienne Hergan, membru al BMFMS din martie 1998.

Ringul de tranzactionare a contractelor futures valutare la BMFMS

Page 12: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

12�

derivate avand relatii contractuale directe cu bursa si cu casa de compensatie. Activitatea lor a devenit in urmatorii ani foarte intnesa, traderii generand 30% din volumul de tranzactionare pe piata. • 4 decembrie 2000 – BMFMS lanseaza spre tranzactionare primele derivate pe actiuni, respective contractele futures avand ca suport actiunile societatilor SIF1 Banat-Crisana, SIF3 Transilvania si SNP Petrom listate la Bursa de Valori Bucuresti. • 2 septembrie 2002 - este lansat primul contract futures si option pe marfuri, avand ca activ suport GRAUL de panificatie • 5 septembrie 2002 - este realizat contractul la termen cu numarul 1.000.000 • 25 iunie 2003 – S.C. BMFM S.A. este autorizata de CNVM ca societate de bursa, prin Decizia 1951/25.06.2003 devenind astfel prima societate de bursa autorizata conform noilor reglementari legale si incepe dermersurile de autorizare a Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu si a pietei organizate de aceasta. • Septembrie 2003 –platforma de tranzactionare Saggitarius este inlocuita cu o noua platforma – ELTRANS, BMFMS obtinand de la CNVM autorizatia pentru utilizarea acesteia.

• 09 ianuarie 2004 – prin Decizia nr. 84, CNVM aproba regulamentele societatii de bursa S.C. BMFM S.A. si ale bursei de marfuri BMFMS. • 09 ianuarie 2004 – prin Decizia 85/09.01.2004 CNVM avizeaza elementele caracteristice ale contractelor futures si cu optiuni tranzactionate la BMFMS • 05 februarie 2004 – Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu devine prima bursa de marfuri din Romania autorizata de CNVM, ca urmare a eliberarii Deciziei 622/05.02.2003. Prin aceeasi decizie, se valideaza componenta Consiliului BMFMS. • 05 februarie 2004 – Prin Decizia 623/05.02.2004, CNVM autorizeaza Piata instrumentelor financiare derivate dezvoltata de BMFMS. • 17 februarie 2004 – CNVM autorizeaza majorarea capitalului social al S.C. BMFM S.A. de la 8.000.000.000 lei la 8.560.000.000 lei si admiterea de noi actionari, ca urmare a unei emisiuni publice de actiuni derulate de societate pe parcursul anilor 2002 si 2003. • Februarie 2004 - BMFMS lanseaza 9 noi contractele futures avand ca activ suport actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti • 29 iunie 2004 – este publicata Legea 297 a Pietei de Capital care consolideaza din punct de vedere normativ piata de actiuni si cea de instrumente derivate din Romania aliniind in acelasi timp cadrul legislativ autohton la cerintele directivelor Uniunii Europene in domeniu. • Noiembrie 2004 – Bursa de Valori Bucuresti devine actionar al Casei Romane de Compensatie SA, iar intre SC BMFMS SA si BVB demareaza colaborarea in vederea consolidarii pietei de capital din Romania. • Ianuarie 2005 – SC BMFMS SA si SC CRC SA se muta intr-un nou sediu situat in Sibiu, str. Mihail Kogalniceanu nr.2. • Februarie 2005 – BMFMS lanseaza 5 noi contracte futures si options avand ca activ suport actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti.

Platforma de tranzactionare ELTRANS dezvoltata de BMFMS

Page 13: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

13�

• Octombrie 2005 – BMFMS si CRC isi dubleza capitalul social in vederea incadrarii in prevederile reglementarilor CNVM. • Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU obtine autorizarea pentru organizarea de cursuri de formare profesionala a specialistilor pe piata de capital prin atestatul CNVM nr 15/18.01.2006. • Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU este autorizata ca operator de piata prin decizia CNVM nr. 356/31.01.2006. • Martie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 3.000.000 pe piata de instrumente derivate administrata de S.C. BMFM S.A. SIBIU. • Iulie 2006 – sunt lansate pentru tranzac�ionare 2 noi instrumente financiare derivate – contractele futures pe ac�iunile BIOFARM BUCURE�TI �i SSIF BROKER CLUJ-NAPOCA precum �i scaden�ele de 9 �i 12 luni. • 20 Octombrie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 5.000.000 pe piata de instrumente financiare derivate administrata de BMFM SIBIU • 01 Noiembrie 2006 - sunt lansate contractele futures si optiunile pe indicii bursieri SIBEX09 si SIBEX18 • Decembrie 2006 - BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social la nivelul de 3.254.000 RON (echivalentul a 960.000 Eur) • 01 Iulie 2007 - BMFM SIBIU lanseaza tranzactionarea derivatelor pe aur si Turbomecanica Bucuresti. • August 2007- BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social la nivelul de 6.475.600 lei • Septembrie 2007-sunt lansate la tranzactionare pe derivate primele societati cotate la categoria Rasdaq: Dafora, Armax Gaz, Albalact, Imotrust, Iproeb precum si trei de la categoria intaia de la BVB: Transelectrica, Condmag, Oil Terminal • Octombrie 2007-Bursa Bursa de Valori din Var�ovia a devenit ac�ionar al Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu în urma unei participari la majorarea capitalului social al BMFM Sibiu prin care a dobândit un num�r de ac�iuni reprezentând 1,8% din capitalul BMFMS.

• Ianuarie 2008 - Bursa din Sibiu devine membru al Association of Futures Markets - organizatie internatioonala care reuneste burse si instituii financiare din Europa, Asia, America de Sud si Africa.

• este lansat contractul futures RON/EUR5 avand marimea de 5000 Eur.

• Februarie 2008 - sunt lansate contractul futures pe ac�iunile Erste Bank avand simbolul DEEBS si op�iunile pe acest contract precum si contractul futures RON/EUR5 avand marimea de 5000 Eur.

• Martie 2008 – primii market makeri - SSIF WBS ROMANIA SA si SSIF BROKER SA - incep tranzactionarea pe piata futures pe contractele EU/RON, USD/RON, DEEBS, DESNP, acest fapt fiind o premiera pentru piata de capital din Romania.

• Aprilie 2008 – este lansat spre tranzactionare contractul futures pe cursul valutar CHF/RON precum si optiunile pe acest contract avand pe SSIF WBS ROMANIA SA ca market maker.

• Mai 2008 – Bursa din Sibiu isi majoreaza capitalul social la 5 milioane Euro.

Din punct de vedere juridic, Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu este o societate pe ac�iuni, avand în luna august un num�r de 79 ac�ionari dintre care 30 de Societ��i de Servicii de Investi�ii Financiare. Capitalul social al BMFM SIBIU este de

Page 14: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

14�

6.475.600 RON împ�r�it în 32.378 ac�iuni cu valoare nominal� de 200 RON fiecare. Societ��ile de servicii de investi�ii financiare de�in majoritatea drepturilor de vot în Adunarea General� a Ac�ionarilor BMFM SIBIU respectandu-se prevederile art.11, alin (2) din Regulamentul CNVM nr.2 / 2006 privind pie�ele reglementate �i sistemele alternative de tranzac�ionare (“Majoritatea drepturilor de vot ale ac�ionarilor unui operator de pia�� trebuie s� fie de�inut� de intermediarii care au acces la tranzac�ionare în cadrul pie�ei/pie�elor reglementate administrate de acesta”).

De asemenea, conform art. 129,alin (1) din Legea 297 / 2004 privind pia�a de capital „

Nici un ac�ionar al unui operator de pia�� nu va putea de�ine, direct sau indirect, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot.”

BMFM SIBIU este autoizat� de c�tre CNVM în calitate de operator de pia�� prin decizia 356/31.01.2006, iar obiectul principal de activitate îl contituie organizarea �i administrarea pie�elor reglementate de instrumente financiare derivate.

În prezent pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de BMFM SIBIU sunt disponibile pentru tranzac�ionare contracte futures �i op�iuni pe contracte futures pe urm�toarele active suport:

-marfuri: SIBGOLD; -cursuri valutare: RON/USD, RON/EUR, EUR/USD,CHF/RON -rata dobânzii: BUBOR3; -ac�iuni: SIF1 Banat Cri�ana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia, Erste Bank der oesterreichische Sparkassen AG, Banca Transivlania Cluj Napoca, BRD Societe Generale, Banca Comercial� Carpatica, SNP Petrom, Rompetrol Rafinare Constan�a, Antibiotice Ia�i, Compa Sibiu, SSIF Broker Cluj Napoca, Biofarm Bucure�ti, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Azomure� Tg Mure�, Impact Bucure�ti, Transelectrica, Oil Terminal Constanta, Condmag Brasov, Iproeb Bistrita, Dafora Medias, Armax Gaz Medias, Albalact Alba Iulia, Imotrust Arad, Turbomecanica Bucuresti; -Indici bursieri: Sibex 9, Sibex 18;

Elementele caracteristice ale acestor contracte sunt înregistrate la CNVM, orice modific�ri ale acestora fiind de asemenea supuse aprob�rii CNVM.

Tranzac�ionarea contractelor futures �i a op�iunilor pe aceste contracte futures se face prin intermediul unei platforme electronice proprii numit� ELTRANS, comunica�ia între serverul central al BMFMS �i terminalele brokerilor f�cându-se prin linii Internet. Platforma de tranzac�ionare îndepline�te cerin�ele tehnice �i de securitate impuse de reglemet�rile CNVM privind organizarea �i func�ionarea operatorului de pia��. De asemenea, clien�ii intermediarilor au acces direct la pia�� prin intermediul modulului „client” al platformei WebTrader, ei putând nu doar s� vizualizeze în timp real activitatea de tranzac�ionare, ci �i s� introduc� sau s� anuleze ordine de tranzac�ionare în cont propriu.

Decontarea �i compensarea tranzac�iilor efectuate pe pia�a BMFM SIBIU se realizeaz� de c�tre Casa Român� de Compensa�ie, societate autorizat� de c�tre CNVM s� efectueze astfel de opera�iuni.

Într-un alt capitol vom descrie pe larg modul de func�ionare a platformei ELTRANS precum �i mecanismul de compensare �i decontare a tranzac�iilor pe pia�a BMFMS.

Rezumat:

-Bursa din SIBIU a fost înfiin�at� în 1994

Page 15: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

15�

-Intermediarii autoriza�i s� tranzac�ioneze pe pia�a BMFMS de�in majoritatea

drepturilor de vot în AGA

-Contractele futures au fost lansate pentru tranzac�ionare în 1997

-Contractele options au fost lansate pentru tranzac�ionare în 1998

-În perioada 1997 – 2007 s-au tranzac�ionat aproape 10 milioane contracte

-Tranzac�ionarea a început în 1997 în sistemul „open outcry” (cu brokeri în ring)

-Începând din 2000 tranzac�ionarea se face prin platforme electronice �i

comunica�ii prin linii internet.

-Sunt disponibile contracte futures �i op�iuni pe cursuri valutare, rata dobânzii �i

ac�iuni.

-Clien�ii intermediarilor au acces direct la pia�� în timp real prin intermediul

platformei de tranzactionare WebTrader.

-Compensarea �i decontarea tranzac�iilor se face prin Casa Român� de

Compensa�ie.

Intreb�ri test:

Pe pia�a SIBEX se tranzac�ioneaz�

a.Contracte futures �i ac�iuni b.Contracte futures �i contracte forward c.Op�iuni pe ac�iuni d.Contracte futures �i op�iuni pe contracte futures.

Tranzac�ionarea contractelor futures la Bursa din SIBIU a început în anul:

a.1994 b.1997 c.1998 d.2000

Bursa din SIBIU este autorizat� în prezent de CNVM în calitate de:

a.Operator de sistem b.Societate de compensare decontare c.Operator de pia�� d.Societate de burs�

III.Cadrul legal al pie�ei de instrumente derivate SIBEX

Page 16: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

16�

Cadrul legal care guverneaz� activitatea pe pia�a administrat� de BMFM SIBIU este structurat pe 3 nivele dup� cum urmeaz�:

Nivelul 1.

LEGEA 297 / 2004 Privind Pia�a de capital cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Legea 297 / 2004 traseaz� liniile generale privind înfiin�area �i func�ionarea operatorului de pia��, a pie�elor reglementate de instrumente derivate, stabilind totdat� �i condi�iile principale care trebuie îndeplinite pentru autorizarea intermediarilor �i a agen�ilor pentru servicii de investi�ii financiare.

Astfel, în cadrul acestei legi reg�sim defini�iile operatorului de pia�� �i a pie�ei reglementate:

„Art.124.- (1) Pie�ele reglementate de instrumente financiare se organizeaz� �i se administreaz� de c�tre o persoan� juridic�, constituit� sub forma unei societ��i pe ac�iuni, emitent� de ac�iuni nominative, conform Legii nr.31/1990, autorizat� �i supravegheat� de C.N.V.M., denumit� în continuare operator de pia��.

„Art.125.- O pia�� reglementat� este un sistem pentru tranzac�ionarea instrumentelor

financiare, a�a cum au fost definite la art.2 alin.(1) pct.11 �i care: a) func�ioneaz� regulat; b) este caracterizat� de faptul c� reglement�rile emise �i supuse aprob�rii C.N.V.M. definesc condi�iile de func�ionare, de acces pe pia��, condi�iile de admitere la tranzac�ionare a unui instrument financiar; c) respect� cerin�ele de raportare �i transparen�� în vederea asigur�rii protec�iei investitorilor stabilite de prezenta lege, precum �i reglement�rile emise de C.N.V.M., în conformitate cu legisla�ia comunitar�.”

Red�m în continuare principalele prevederi ale Legii 297 / 2004 privind conditi�iile de autorizare �i func�ionare a operatorului de pia��:

„Art.129.- (1) Nici un ac�ionar al unui operator de pia�� nu va putea de�ine, direct sau indirect, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot. (2) Orice achizi�ie de ac�iuni ale operatorului de pia��, care conduce la o de�inere de 5% din totalul drepturilor de vot, va fi notificat� operatorului de pia�� în termenul stabilit prin reglement�rile C.N.V.M. �i supus� în prealabil aprob�rii C.N.V.M.

„Art.130.- (1) Membrii consiliului de administra�ie al operatorului de pia�� sunt valida�i individual de C.N.V.M., înainte de începerea exercit�rii mandatului de c�tre fiecare dintre ace�tia. (2) Personalul din conducerea executiv�, so�ul/so�ia sau rudele acestora, precum �i afinii pân� la gradul al doilea inclusiv nu pot fi ac�ionari, administratori, cenzori, angaja�i, agen�i pentru servicii de investi�ii financiare, reprezentan�i ai compartimentului de control intern la un intermediar sau persoane implicate cu acesta.

„Art. 134 -(5) Nivelul comisioanelor �i al tarifelor practicate de operatorul de pia�� vor fi aprobate de adunarea general� a ac�ionarilor �i notificate C.N.V.M.”

„Art.126 - (2) Condi�iile care stau la baza acord�rii autoriza�iei trebuie respectate pe toat� durata de func�ionare a operatorului de pia��. Orice modificare a acestora trebuie supus�, în prealabil, autoriz�rii C.N.V.M.” „Art.128.- C.N.V.M. este în drept s� retrag� autoriza�ia unui operator de pia��:

Page 17: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

17�

a) dac� operatorul de pia�� nu mai îndepline�te condi�iile care au stat la baza autoriz�rii; b) dac� operatorul de pia�� nu �i-a exercitat obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, pe o perioad� mai mare de 6 luni; c) dac� autoriza�ia a fost ob�inut� pe baza unor declara�ii sau informa�ii false ori care au indus în eroare; d) dac� operatorul de pia�� a înc�lcat prevederile prezentei legi ori ale reglement�rilor emise de C.N.V.M.; e) în caz de fuziune sau divizare; f) la cererea acestuia.” “Art.138.- În cazul retragerii autoriza�iei unui operator de pia��, începând cu data precizat� în decizie nu vor mai putea fi efectuate opera�iuni cu instrumente financiare pe acea pia��, iar ordinele de tranzac�ionare înregistrate de intermediari �i înc� neexecutate pân� la acea dat� devin nule de drept, dând loc la restituirea valorilor mobiliare �i sumelor depozitate, respectiv a comisioanelor încasate, opera�iunile încheiate pân� la aceast� dat� urmând a fi finalizate la scaden�ele lor, intermediarii fiind �inu�i s� respecte clauzele contractelor încheiate cu investitorii acestora..”.

“Art.134.- (1) Modul de organizare �i func�ionare a pie�ei reglementate este stabilit prin reglement�ri proprii, emise de c�tre operatorul de pia��, adoptate de c�tre adunarea general� a ac�ionarilor �i aprobate de c�tre C.N.V.M., în conformitate cu prevederile prezentei legi �i ale legisla�iei comunitare aplicabile. (2) Reglement�rile prev�zute la alin.(1) vor stabili, cel pu�in urm�toarele: a) condi�iile �i procedurile de admitere, excludere �i suspendare a intermediarilor la �i de la tranzac�ionare; b) condi�iile �i procedurile de admitere, excludere �i suspendare a instrumentelor financiare la �i de la tranzac�ionare; c) condi�iile, procedurile de tranzac�ionare, precum �i obliga�iile intermediarilor �i emiten�ilor admi�i la tranzac�ionare; d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaz� opera�iuni pe pia�a reglementat�; e) procedurile privind modul de determinare �i publicare a pre�urilor �i a cota�iilor; f) tipurile de contracte �i opera�iuni permise; g) administrarea �i diseminarea informa�iilor c�tre public; h) standardele contractuale �i sistemul de compensare-decontare utilizat; i) mecanisme de securitate �i control al sistemelor informatice, pentru asigurarea p�str�rii în siguran�� a datelor �i informa�iilor stocate, a fi�ierelor �i bazelor de date, inclusiv în situa�ia unor evenimente deosebite.”

„Art.126 - (3) Operatorul de pia�� nu poate limita num�rul persoanelor cu drept de

acces pe pia�a reglementat� administrat�.”

Referitor la acest aspect, specific BMFM SIBIU este faptul c� intermediarii pot tranzac�iona pe pia�a de instrumente derivate în calitate de membri ai BMFMS sau membri afilia�i ai BMFMS. Deosebirea dintre cele 2 categorii este c� membrii BMFMS au �i calitatea de ac�ionari ai societ��ii, iar accesul lor la platforma de tranzac�ionare ELTRANS se face gratuit în timp ce membrii afilia�i nu sunt ac�ionari ai BMFM SIBIU, iar accesul lor la platforma ELTRANS se face pe baza unui contract de conectare �i a pl��ii unei taxe lunare (în prezent aceasta este de 250 Euro plus TVA). Astfel, num�rul intermediarilor care pot tranzac�iona pe pia�a BMFMS este practic nelimitat.

“Art.134.- (1) Modul de organizare �i func�ionare a pie�ei reglementate este stabilit prin reglement�ri proprii, emise de c�tre operatorul de pia��, adoptate de c�tre adunarea general� a ac�ionarilor �i aprobate de c�tre C.N.V.M., în conformitate cu prevederile prezentei legi �i ale legisla�iei comunitare aplicabile. (2) Reglement�rile prev�zute la alin.(1) vor stabili, cel pu�in urm�toarele: a) condi�iile �i procedurile de admitere, excludere �i suspendare a intermediarilor la �i de la tranzac�ionare; b) condi�iile �i procedurile de admitere, excludere �i suspendare a instrumentelor financiare la �i de la tranzac�ionare; c) condi�iile, procedurile de tranzac�ionare, precum �i obliga�iile intermediarilor �i emiten�ilor

Page 18: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

18�

admi�i la tranzac�ionare; d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaz� opera�iuni pe pia�a reglementat�; e) procedurile privind modul de determinare �i publicare a pre�urilor �i a cota�iilor; f) tipurile de contracte �i opera�iuni permise; g) administrarea �i diseminarea informa�iilor c�tre public; h) standardele contractuale �i sistemul de compensare-decontare utilizat; i) mecanisme de securitate �i control al sistemelor informatice, pentru asigurarea p�str�rii în siguran�� a datelor �i informa�iilor stocate, a fi�ierelor �i bazelor de date, inclusiv în situa�ia unor evenimente deosebite.”

Toate aceste prevederi sunt detaliate în regulamentele proprii ale BMFM SIBIU.

„Art.133.- (1) Operatorii de pia�� vor asigura respectarea normelor privind transparen�a �i protec�ia investitorilor, conform reglement�rilor emise de C.N.V.M. (2) Reglement�rile, cota�iile pie�elor reglementate, precum �i volumele de tranzac�ionare sunt informa�ii de interes public �i trebuie f�cute accesibile publicului, cel pu�in pe paginile de internet ale operatorului de pia��.

Cota�iile, volumele �i reglement�rile pie�ei BMFMS sunt disponibile pe pagina www.sibex.ro. De asemenea, orice persoana poate urm�ri in timp real activitatea de tranzac�ionare pe pia�a BMFMS în sec�iunea „Piata in timp real” pe pagina www.sibex.ro.

Nivelul 2 .

Regulamentele CNVM emise în aplicarea Legii 297 / 2004

Dintre regulamentele adoptate de CNVM, cu referiri la activitatea BMFM SIBIU sunt:

Regulamentul nr. 2 / 2006 privind pie�ele reglementate �i sistemele alternative de tranzac�ionare.

Acest regulament detaliaz� condi�iile de autorizare a operatorului de pia�� �i anume cele referitoare la:

-capitalul social �i resursele financiare -obiectul de activitate -structura ac�ionariatului -administrarea �i conducerea -dotarea tehnic� �i resursele

De semenea, acest regulament stabile�te condi�iile de admitere, suspendare �i retragere de la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate, reguli privind monitorizarea activit��ii de tranzac�ionare precum �i cerin�ele de raportare pentru operatorul de pia��.

Regulamentul nr. 32 / 2006 privind serviciile de investi�ii financiare

În acest regulament se reg�sesc condi�iile �i procedurile generale de autorizare a intermediarilor, ale agen�ilor de servicii de investi�ii financiare �i ale personalului din cadrul compartimentului de control intern din cadrul SSIF, reguli privind rela�ia dintre SSIF �i client, reguli privind politica de executare a ordinelor �i cerin�e de raportare ale SSIF.

Page 19: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

19�

Referitor la condi�iile de autorizare a agen�ilor pentru servicii de investi�ii financiare acestea sunt prev�zute la Sectiunea 3 – Agentii pentru servicii de investitii financiare si agentii delegati ai S.S.I.F. cu urm�toarele articole: Art. 18 Agentii pentru servicii de investitii financiare sunt persoane fizice care îsi desfasoara activitatea exclusiv în numele intermediarului ai carui angajati sunt si nu pot presta servicii de investitii financiare în nume propriu. Art. 19 (1) S.S.I.F. poate delega unor agen�i pentru servicii de investi�ii financiare, denumi�i în continuare agen�i delega�i, activitatea de promovare a serviciilor de investi�ii financiare prestate, de preluare �i transmitere a ordinelor primite de la clien�i sau de la poten�ialii clien�i �i de furnizare de informa�ii în leg�tur� cu instrumentele financiare �i serviciile de investi�ii financiare prestate de S.S.I.F. (2) În vederea promov�rii serviciilor de investi�ii financiare în numele exclusiv al unei S.S.I.F., agen�ii delega�i desemna�i de S.S.I.F. vor fi înscri�i în Registrul C.N.V.M. S.S.I.F. nu poate angaja serviciile unui agent delegat înainte de a fi înscris în Registrul C.N.V.M. (3) S.S.I.F. are obliga�ia s� verifice dac� agen�ii delega�i ce vor ac�iona în numele acesteia au o bun� reputa�ie �i posed� suficiente cuno�tin�e profesionale �i comerciale pentru a fi în m�sur� s� comunice cu acurate�e clien�ilor sau poten�ialilor clien�i toate informa�iile relevante privind serviciile de investi�ii financiare propuse. (4) S.S.I.F. care angajeaz� agen�i delega�i este pe deplin �i în mod necondi�ionat r�spunz�toare de orice ac�iune sau omisiune a agentului care ac�ioneaz� în numele respectivei S.S.I.F. (5) S.S.I.F. trebuie s� se asigure c� agentul delegat va face cunoscut clien�ilor sau poten�ialilor clien�i, la momentul contact�rii acestora sau înaintea prest�rii serviciilor, calitatea în care acesta lucreaz� �i denumirea societ��ii în numele c�reia lucreaz�. (6) S.S.I.F. are obliga�ia supravegherii activit��ii agen�ilor delega�i pentru a asigura respectarea de c�tre societate a prevederilor Legii nr. 297/2004 �i ale prezentului regulament �i va verifica dac� agen�ii delega�i au capacitatea de a comunica cu acurate�e clien�ilor toate informa�iile relevante în leg�tur� cu serviciile ce urmeaz� a fi promovate sau prestate. (7) S.S.I.F. care utilizeaz� agen�i delega�i trebuie s� ia m�suri adecvate pentru a evita orice impact negativ pe care l-ar putea determina activitatea unui astfel de agent care ac�ioneaz� în numele S.S.I.F.

Art. 20 Agentii delegati nu pot fi implicati în operatiunile de tranzactionare sau de decontare si nu pot efectua operatiuni de încasari si plati de la, sau pentru, clientii S.S.I.F.

Art. 21 (1) S.S.I.F. va transmite C.N.V.M. �i pie�elor reglementate/sistemelor alternative de tranzac�ionare sau oric�ror alte sisteme supravegheate la care are acces la tranzac�ionare o notificare privind agen�ii pentru servicii de investi�ii financiare care ac�ioneaz� ca agen�i delega�i, înso�it�, dup� caz, de dovada bloc�rii/dezactiv�rii codurilor �i parolelor de acces la sistemele entit��ilor pie�ei de capital sau de declara�ia pe proprie r�spundere, sub semn�tur� olograf�, a conduc�torului S.S.I.F. din care s� reias� c� agentului pentru servicii de investi�ii financiare nu i-au fost alocate coduri �i parole de acces la sistemele entit��ilor pie�ei de capital. (2) Agen�ii delega�i vor fi eviden�ia�i distinct în sec�iunea agen�ilor pentru servicii de investi�ii financiare din Registrul C.N.V.M., lista acestora fiind publicat� �i pe site-ul pie�elor reglementate/sistemelor alternative de tranzac�ionare sau oric�ror alte sisteme supravegheate la care are acces la tranzac�ionare.

Art. 22 (1) Pentru a fi autorizat� de C.N.V.M., în calitate de agent pentru servicii de investi�ii financiare, o persoan� fizic� trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii: a) s� fie reprezentant exclusiv al S.S.I.F.; b) s� fie angajat cu contract de munc�; rela�ia contractual� dintre persoana care î�i va desf��ura activitatea în calitate de agent delegat �i S.S.I.F. se va realiza fie în baza unui contract de munc� fie a unui contract de mandat sau de agent; c) s� aib� cel pu�in studii medii; d) s� fi promovat cursul de preg�tire specific agentului pentru servicii de investi�ii financiare, organizat de un organism de formare profesional� atestat de C.N.V.M.;

Page 20: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

20�

e) s� nu fie ac�ionar semnificativ �i s� nu de�in� nici o alt� func�ie de conducere sau de execu�ie în cadrul altui intermediar; f) s� nu fi fost sanc�ionat de C.N.V.M., B.N.R. sau de C.S.A. cu interzicerea desf��ur�rii de activit��i pe pie�ele supravegheate de acestea; g) s� nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloas�, abuz de încredere, fals, uz de fals, în�el�ciune, delapidare, m�rturie mincinoas�, dare sau luare de mit�, precum �i alte infrac�iuni de natur� economic�. (2) O persoan� fizic� care ac�ioneaz� ca agent pentru servicii de investi�ii financiare al unei S.S.I.F. �i desf��oar� serviciile de investi�ii financiare prev�zute la pct.1 lit. e) �i pct. 2 lit. c) �i e) din Anexa nr. 9, prin excep�ie de la prevederile alin. (1) lit. c) �i d) al prezentului articol, trebuie s� aib� studii superioare absolvite cu examen de licen�� sau de diplom� �i s� promoveze cursul de preg�tire pe pia�a de capital specific consultan�ilor de investi�ii, organizat de un organism de formare profesional� atestat de C.N.V.M.

Regulamentul nr. 1/2006

privind emiten�ii �i opera�iunile cu valori mobiliare Din acest regulament se pot men�iona prevederile CAPITOLULUI VI - NOTIFICAREA OPERA�IUNILOR EFECTUATE ÎN CONTUL PERSOANELOR INI�IATE cu urm�toarele articole:

Art. 150. (1) În în�elesul prezentei sec�iuni prin persoane ini�iate se în�elege persoanele prev�zute la art. 148 alin. (1) �i (2), precum �i la art. 149 alin. (4).. (2) Persoanele prev�zute la alin. (1) notific� C.N.V.M. �i emitentului toate tranzac�iile efectuate în cont propriu cu ac�iuni admise la tranzac�ionare pe o pia�� reglementat� emise de emitentul în rela�ie cu care aceste persoane sunt considerate ca fiind ini�iate sau cu instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare asociate acestora. Notificarea se face în termen de cel mult cinci zile lucr�toare de la data tranzac�iei. (3) Intermediarul prin care se realizeaz� tranzac�iile men�ionate la alin. (2) are obliga�ia notific�rii operatorului pie�ei reglementate cu privire la respectivele tranzac�ii, de îndat�, astfel încât s� permit� pie�ei s� fac� public� informa�ia respectiv� înainte de începerea urm�toarei �edin�e de tranzac�ionare.

(4) În vederea realiz�rii notific�rii, intermediarul are obliga�ia de a cere, iar persoanele men�ionate la alin. (1) au obliga�ia de a dezv�lui respectivului intermediar calitatea de persoan� ini�iat�. (5) Notificarea c�tre C.N.V.M., precizat� la alin. (2) se face în cazul tranzac�iilor cu ac�iuni emise de c�tre emiten�ii înregistra�i în România sau cu instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare asociate acestora. (6) Notificarea prev�zut� la alin. (2) �i (3) con�ine urm�toarele informa�ii:

a) numele/denumirea persoanei ini�iate, precum �i a intermediarului care a realizat tranzac�ia; b) motivul pentru care persoana ini�iat� �i intermediarul au responsabilitatea s� realizeze notificarea; c) denumirea emitentului; d) descrierea instrumentelor financiare; e) natura tranzac�iei (cump�rare, vânzare); f) data �i locul tranzac�iei; g) pre�ul �i volumul tranzac�iei. Toate aceste regulamente pot fi consultate in varianta integrala pe pagina www.cnvmr.ro.

Page 21: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

21�

Nivelul 3.

Regulamentele Bursei Monetar Financiare �i de M�rfuri Sibiu �i ale Casei Române de Compensa�ie

Aceste regulamente particularizeaz� condi�iile de admitere pe pia�a de instrumente financiare derivate a intermediarilor, a brokerilor �i a membrilor compensatori precum �i regulile de func�ionare �i supraveghere a acestei pie�e.

Regulamentele BMFM SIBIU sunt:

Regulamentul nr.1 privind organizarea �i func�ionarea SC Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri SA SIBIU

Regulamentul nr.2 – Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere �i control al activit��ii în cadrul SC Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri SA SIBIU

Regulamentul nr.3 privind organizarea �i func�ionarea pie�ei reglementate de instrumente financiare derivate amdinistrat� de SC Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri SA SIBIU

Regulamentul nr.4 privind tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate amdinistrat� de SC Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri SA SIBIU

Dintre acestea, cele mai importante pentru intermediari �i brokeri sunt regulamentele nr.3 �i 4 din care sunt extrase în continuare principalele prevederi:

Regulamentul nr.3 privind organizarea �i func�ionarea pie�ei reglementate de instrumente financiare derivate amdinistrat� de

SC Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri SA SIBIU

Condi�ii de admitere ale intermediarului pe pia�a administrat�

de BMFM SIBIU

Sec�iunea 1

Admiterea participan�ilor pe pia�a reglementat� de instrumente

financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 15 (1) Pentru a dobândi accesul la tranzac�ionare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, o entitate trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:

a)s� fie înscris� în Registrul public al Comisiei Na�ionale a Valorilor Mobiliare la Sec�iunea Intermediari sau Traderi, dup� caz; b)s� de�in� calitatea de ac�ionar al S.C BMFM S.A. Sibiu sau s� încheie cu aceasta un contract privind accesul la platforma electronica de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; c)s� dispun� de o dotare tehnic� corespunz�toare �i sisteme de comunica�ie care s� îndeplineasc� cerin�ele minime stabilite de Consiliul de Administra�ie

Page 22: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

22�

al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma electronic� de tranzac�ionare; d)s� de�in� sisteme �i programe informatice care s� asigure eviden�a �i gestionarea tranzac�iilor care urmeaz� a fi efectuate pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; e)s� aib� angaja�i cu contract de munc� cel pu�in doi agen�i pentru servicii de investi�ii financiare care au absolvit cursuri organizate de c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru brokeri pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate, cu excep�ia traderilor care vor trebui s� aib� angajat� cu contract de munc� cel pu�in o persoan� care s� îndeplineasc� condi�iile de mai sus; f)s� nu aib� obliga�ii restante de natur� financiar� c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu; g)s� de�in� calitatea de membru compensator al casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu sau s� încheie un contract de compensare - decontare cu un membru compensator general al casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(2) Contractul privind accesul la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu va specifica �i tariful lunar de conectare stabilit de Consiliul de Administra�ie �i aprobat de adunarea generala a ac�ionarilor, tarif pe care participantul îl va pl�ti S.C. BMFM S.A. Sibiu. (3) Persoanele men�ionate la alin. (1) lit. e) trebuie s� urmeze, dac� C.N.V.M. decide astfel, �i cursuri de reatestare profesional� �i s� ob�in�, dac� este cazul, �i certificate de reatestare eliberate de c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu în urma absolvirii cursurilor corespunz�toare organizate de aceasta.

(4) Cerin�ele minime stabilite de Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea participan�ilor la platforma electronic� de tranzac�ionare vor fi afi�ate pe pagina web www.sibex.ro. Art. 16 (1) Entitatea care inten�ioneaz� s� tranzac�ioneze în calitate de participant pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu va transmite c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu, în aten�ia Directorului General, o cerere de admitere conform modelului prezentat în ANEXA 1 din prezentul regulament, precum �i câte o cerere de admitere la tranzac�ionare conform modelului prezentat în ANEXA 2 din prezentul regulament pentru fiecare agent pentru servicii de investi�ii financiare care va efectua tranzac�ii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (2) Cererile prev�zute la alin. (1) vor fi înso�ite de urm�toarele documente:

a)copia legalizat� a deciziei de autorizare emis� de C.N.V.M. sau Banca Na�ional� a României, �i atestatul de înscriere în Registrul C.N.V.M., dup� caz; b)copiile autoriza�iilor de agen�i pentru servicii de investi�ii financiare emise de C.N.V.M. pentru persoanele care vor efectua tranzac�ii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; c)declara�ie pe proprie r�spundere din partea reprezentantului legal al participantului privind de�inerea de programe �i sisteme informatice care s� asigure eviden�a �i gestionarea tranzac�iilor care urmeaz� a fi efectuate pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; d)dovada de�inerii dot�rii tehnice corespunz�toare �i a sistemelor de comunica�ie care s� îndeplineasc� cerin�ele minime stabilite de Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma electronica de tranzac�ionare; e)Copia contractului de compensare - decontare încheiat cu CRC sau a contractului de compensare încheiat cu un membru compensator general al CRC; f)lista agen�ilor pentru servicii de investi�ii financiare ai participantului, care activeaz� în calitate de agen�i delega�i. (3) S.C. BMFM S.A. Sibiu poate furniza, contra cost, programe �i sisteme informatice

care s� asigure eviden�a �i gestionarea tranzac�iilor care urmeaz� a fi efectuate pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate, acelor participan�i care nu de�in astfel de programe �i sisteme. Art. 17

Page 23: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

23�

(1) Dup� primirea documentelor specificate în articolul 16, Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu va verifica dac� au fost depuse toate documentele necesare, precum �i autenticitatea acestora �i va înainta spre aprobare Consiliului de Administra�ie cererea de admitere a participantului pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (2) În situa�ia în care documentele transmise sunt incomplete sau ilizibile, solicitantul va fi notificat s� transmit� documentele care lipsesc sau într-o form� lizibil�. Art. 18 (1) Admiterea unui participant pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza deciziei Consiliului de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu în care se va specifica dac� participantul va putea tranzac�iona instrumente financiare derivate atât în cont propriu cât �i în contul clien�ilor, doar în cont propriu sau doar în contul clien�ilor.

(2) Odat� cu emiterea deciziei de admitere a participantului pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu Consiliul de Administra�ie va dispune înscrierea participantului în registrul participan�ilor

(3) De la data emiterii deciziei de admitere participantul va putea efectua tranzac�ii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(4) Decizia de admitere a participantului se va comunica Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere, Departamentului Juridic, Departamentului Informatic �i Departamentului Economic-Administrativ, precum �i casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i se va notifica C.N.V.M..

(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax �i po�t� decizia de admitere a acestuia pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i va transmite Departamentului Informatic în vederea public�rii pe pagina web www.sibex.ro lista agen�ilor pentru servicii de investi�ii financiare ai participantului, care activeaz� în calitate de agen�i delega�i.

(6) Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu va respinge cererea de admitere în situa�ia în care consider� ca solicitantul nu îndepline�te toate condi�iile de acces pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate,

(7) În situa�ia respingerii cererii de admitere, solicitantul în cauz� va fi în�tiin�at în scris asupra acestui fapt �i asupra motivelor care au stat la baza respingerii cererii sale de admitere pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

Procedura de alocare a userilor �i a parolelor de acces la platforma ELTRANS

Art. 20 (1) Dup� admiterea participantului pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, acesta este obligat s� respecte toate reglement�rile în vigoare referitoare la activitatea de tranzac�ionare pe aceast� pia��. (2) Dup� emiterea deciziei de admitere a participantului pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate, acesta va primi acces la platforma de tranzac�ionare prin alocarea de useri �i parole de acces pentru brokerii activi în vederea conect�rii acestora la platforma de tranzac�ionare. (3) Cererea de alocare a userilor �i parolelor de acces corespunz�toare va fi transmis� de c�tre participant în scris c�tre Departamentul Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu. (4) Departamentul Informatic va verifica înscrierea participantului în registrul participan�ilor, va aloca în maximum 24 de ore de la primirea cererii userii �i parolele de acces solicitate �i va comunica participantului alocarea acestora. (5) Dup� alocarea userilor �i parolelor solicitate, Departamentul Informatic va comunica Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu �i va asigura transmiterea c�tre C.N.V.M. a identit��ii userilor aloca�i, astfel încât participantul �i brokerii activi ai acestuia s� poat� fi identifica�i în platforma electronic� de tranzac�ionare. (6) În situa�ia în care participantul dore�te schimbarea sau retragerea userilor sau parolelor de acces, va solicita acest lucru în scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu, procedura fiind similar� cu cea descris� în alin. (3), (4) �i (5).

Page 24: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

24�

(7) În situa�ia în care intermediarul efectueaz� tranzac�ii în contul clien�ilor, el va solicita în scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu deschiderea în platforma electronic� de tranzac�ionare de conturi separate pentru fiecare client �i va furniza toate informa�iile solicitate în vederea deschiderii conturilor respective. (8) Solicit�rile men�ionate la alin. (7) vor fi onorate în maximum 24 de ore de la primirea tuturor informa�iilor solicitate de c�tre Departamentul Informatic. (9) În situa�ia în care un intermediar încheie cu un client un contract de prest�ri servicii financiare care prevede transmiterea de c�tre client c�tre intermediar a ordinelor prin intermediul modului „client” al platformei electronice de tranzac�ionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu, intermediarul va aloca in platforma de tranzactionare sau va solicita Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu alocarea unui user pentru clientul respectiv �i comunicând departamentului doua parole de acces pentru userul respectiv. (10) Solicit�rile men�ionate la alin. (9) vor fi onorate în maximum 24 de ore de la primirea tuturor informa�iilor solicitate de c�tre Departamentului Informatic. (11) Nu se vor lua în considerare solicit�rile primite direct de la clien�i.

(12) În situa�ia în care contractul dintre intermediar �i client men�ionat la alin. (9) este reziliat, intermediarul va comunica acest fapt Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu �i va solicita anularea userului �i a parolelor de acces pentru clientul respectiv.

(13) Intermediarii men�iona�i la alin. (9) vor modifica periodic parolele de acces ale clien�ilor la modulul „client” al platformei electronice de tranzac�ionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu �i vor comunica Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu noile parole. (14) Modulul „client” al platformei electronice de tranzac�ionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu permite clien�ilor unui intermediar s� transmit� prin internet c�tre intermediar, ordine de tranzac�ionare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i trebuie sa îndeplineasc� permanent condi�iile specificate în reglement�rile C.N.V.M. referitoare la tranzac�ionarea prin internet. (15) Dup� primirea ordinelor de tranzac�ionare men�ionate la alin. (13), brokerul activ al intermediarului va verifica dac� acestea îndeplinesc condi�iile necesare pentru a putea fi executate. (16) Dac� ordinele de tranzac�ionare transmise de c�tre client c�tre brokerul activ al intermediarului prin intermediul modulului „client” al platformei electronice de tranzac�ionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu îndeplinesc condi�iile necesare pentru a fi executate, brokerul activ va transmite în platforma electronica de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ordinul primit de la client, iar în caz contrar îl va respinge.

Suspendarea participan�ilor de la tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 21 (1) Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului General, poate s� suspende accesul unui participant pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate, pentru o perioad� cuprins� între 5 �i 90 de zile, în urm�toarele situa�ii:

a)C.N.V.M. suspend� autoriza�ia participantului; b)participantul nu mai îndepline�te condi�iile prev�zute la art. 15, alin (1) din prezentul regulament; c)participantul înregistreaz� o restan�� mai mare de 30 zile calendaristice la achitarea tarifului prev�zut la art. 15, alin (2) din prezentul regulament; d)participantul nu mai îndepline�te din punct de vedere tehnic cerin�ele minime stabilite de Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma electronica de tranzac�ionare �i afecteaz� condi�iile de desf��urare a activit��ii de tranzac�ionare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; e)pierderea calit��ii de membru compensator sau expirarea/rezilierea contractului de compensare - decontare încheiat cu un membru compensator general al casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu; f)ca sanc�iune pentru nerespectarea de c�tre participant a regulilor de conduit� sau regulilor pruden�iale prev�zute în reglement�rile legale în vigoare aplicabile participan�ilor pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu;

Page 25: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

25�

g)participantul nu mai are num�rul minim de brokeri activi pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; h)nerespectarea obliga�iilor �i interdic�iilor prev�zute la art. 30 �i 31 din prezentul regulament.

(2) Pentru situa�iile prev�zute la lit. c) �i d), înainte de a emite decizia de suspendare, Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu va avertiza participantul asupra problemelor sesizate �i îi va acorda un termen de 5 zile lucr�toare pentru remedierea acestora.

(3) Decizia de suspendare va fi comunicat� Departamentului Juridic, Departamentului Informatic �i Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum �i casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(4) Decizia de suspendare va cuprinde perioada �i motivele suspend�rii �i va fi comunicat� participantului în cauz� de c�tre Departamentul Juridic prin fax �i prin po�t�.

(5) Intermediarul este obligat ca, dup� primirea deciziei de suspendare, s�-�i informeze clien�ii asupra acestui fapt precum �i asupra consecin�elor ce decurg în urma suspend�rii.

(6) Suspendarea participantului de pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu va permite acestuia exclusiv dreptul de a închide pozi�iile deschise în contul propriu �i în contul clien�ilor, în cazul intermediarilor, precum �i de a alimenta/retrage numerarul în/din contul de marj�.

(7) Dup� intrarea în vigoare a deciziei de suspendare, Departamentul Informatic �i Departamentul Tranzac�ii �i Supraveghere vor urm�ri respectarea de c�tre participant a restric�iilor prev�zute la alin. (6).

(8) În situa�ia în care se constat� nerespectarea de c�tre participant a restric�iilor prev�zute la alin. (6), pe baza deciziei Directorului General, Departamentul Informatic va retrage în totalitate drepturile de conectare ale participantului la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, participantul suportând toate consecin�ele ce decurg din rela�iile sale cu CRC/membrul compensator �i cu clien�ii.

(9) Pe perioada suspend�rii, CRC va efectua marcarea la pia�� a pozi�iilor deschise de participant �i va transmite participantului situa�iile zilnice ale conturilor deschise de acesta pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate.

(10) Deciziile de suspendare a participan�ilor vor fi comunicate C.N.V.M. prin grija Departamentul Juridic al S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(11) Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului General poate decide revocarea deciziei de suspendare a participantului dac� acesta din urm� face dovada înl�tur�rii cauzelor care au condus la suspendare. (12) Decizia de revocare a suspend�rii va fi comunicat� participantului, Departamentului Juridic, Departamentului Informatic �i Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum �i casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (13) Dup� primirea deciziei de revocare a suspend�rii, Departamentul Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu va reda participantului drepturile de conectare la platforma electronic� de tranzac�ionare. (14) La expirarea perioadei de suspendare, Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide prelungirea cu înc� maxim 90 de zile a perioadei de suspendare a unui participant.

Interdic�ii impuse participan�ilor pe pia�a BMFM SIBIU

Art. 30 Participan�ilor pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu le este

interzis: a)s� negocieze cereri �i oferte �i s� încheie tranzac�ii în contul unei persoane aflate în reorganizare judiciar� sau faliment; b)s� înregistreze în contul clien�ilor alte tranzac�ii decât cele efectuate pe o pia�� reglementat� sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzac�ionare; c)s� men�in� deschise, pentru un client, pozi�ii de sensuri contrare la acelea�i instrumente financiare derivate sau aceea�i serie de op�iuni; d)s� încheie tranzac�ii pe contul unui client, în scopul închiderii de pozi�ii în lipsa unui ordin al acelui client, dac� acesta dispune de instrumentele financiare, sumele, valorile sau bunurile necesare garant�rii pozi�iilor deschise;

Page 26: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

26�

e)s� sugereze clien�ilor, prin orice mijloace, garantarea ob�inerii de profituri sau a limit�rii pierderilor; f)s� fac� publicitate propriilor activit��i într-o manier� care ar putea sugera ob�inerea de profituri sigure.

Rela�ia participan�ilor cu S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 31. (1) Fiecare participant pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu trebuie s� î�i desemneze trei reprezentan�i în rela�iile cu aceasta.

(2) Dintre cei trei reprezentan�i desemna�i, primul va fi reprezentantul legal al participantului, al doilea va fi unul din brokerii activi pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, al treilea va fi reprezentantul compartimentului de control intern al intermediarului, iar pentru traderi o alt� persoan� desemnata de acesta. (3) Datele de identificare ale reprezentan�ilor desemna�i în conformitate cu alin. (2) sunt cuprinse în ANEXA 1 din prezentul regulament.

(4) În rela�iile cu participan�ii, S.C. BMFM S.A. Sibiu va lua în considerare doar actele care poart� semn�tura unuia dintre reprezentan�ii desemna�i, �tampilate �i cu numar de înregistrare de la societate. (5) Nu pot fi desemna�i mai mult de trei reprezentan�i pentru o societate.

(6) În cazul în care, autoriza�ia emis� de c�tre C.N.V.M. pentru persoanele ar�tate la alin. (2) este suspendat�/retras� sau în cazul în care rela�iile de dreptul muncii dintre participant �i aceste persoane înceteaz�, participantul este obligat s� aduc� acest fapt, de îndat� �i în scris, la cuno�tin�a Directorului General al S.C. BMFM S.A. Sibiu �i s� desemneze o alt� persoan� de contact cu S.C. BMFM S.A. Sibiu.

BROKERII PE PIA�A REGLEMENTAT� DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRAT� DE S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 35

(1) Brokerul, în sensul regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu, este persoana fizic�, care a urmat cursurile de brokeri �i a promovat examenul aferent organizate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(2) Brokerul activ este agentul pentru servicii de investi�ii financiare c�ruia Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu i-a eliberat decizia de admitere pentru tranzac�ionare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu în conformitate cu prevederile art. 41, 42 �i 43 din prezentul regulament.

Art. 36

Pot dobândi calitatea de broker activ pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu persoanele care îndeplinesc urm�toarele condi�ii:

a)sunt angajate cu contract de munc� în cadrul unui participant pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; b)sunt autorizate ca agen�i pentru servicii de investi�ii financiare de c�tre C.N.V.M. �i sunt înscrise în Registrul public al C.N.V.M.. c)posed� atestat de broker pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate emis de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i sunt înscrise în registrul brokerilor al S.C. BMFM S.A. Sibiu �i posed�, dup� caz, certificat de reatestare ca broker pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate emis de S.C. BMFM S.A. Sibiu. d)nu au fost sanc�ionate de c�tre C.N.V.M. sau Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu cu retragerea definitiv� a dreptului de tranzac�ionare pe una sau mai multe pie�e reglementate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu; e)îndeplinesc toate condi�iile stabilite prin legile în vigoare �i actele emise de C.N.V.M.

Page 27: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

27�

Art. 37

Brokerii activi au toate drepturile, trebuie s� îndeplineasc� toate obliga�iile �i s� respecte toate interdic�iile stabilite în favoarea/în sarcina lor prin legile �i regulamentele în vigoare.

Art. 38

(1) Pentru a dobândi calitatea de broker activ, o persoan� trebuie s� îndeplineasc� condi�iile ar�tate la art. 36 din prezentul regulament.

(2) Regulile privind organizarea �i desf��urarea cursurilor de brokeri pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu cuprinse în Regulamentul nr. 2 – Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere �i control al activit��ii în cadrul S.C. Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu se aplic� în mod corespunz�tor.

Art. 39 (1) Cererea de admitere pentru tranzac�ionare a agentului pentru servicii de investi�ii

financiare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se transmite c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu, în aten�ia Directorului General, de c�tre participantul cu care agentul se afl� în rela�ii prev�zute de dreptul muncii.

(2) Cererea de admitere se redacteaz� dup� modelul prezentat în ANEXA 2 din prezentul regulament.

(3) Cererea trebuie s� fie înso�it� de urm�toarele documente: a)copia actului de identitate al persoanei respective. b)copia deciziei de autorizare ca agent pentru servicii de investi�ii financiare eliberat� de C.N.V.M. persoanei/persoanelor respective; c)copia certificatului de broker eliberat de S.C. BMFM S.A. Sibiu; d)copiile certificatelor de reatestare eliberate de C.N.V.M. �i S.C. BMFM S.A. Sibiu, dup� caz; e)declara�ie pe proprie r�spundere din partea reprezentantului legal al participantului care s� specifice faptul c� persoana respectiv� se afl� în raporturi prev�zute de dreptul muncii cu participantul.

Art. 40 (1) Dup� primirea documentelor specificate în articolul 39, Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu va verifica dac� au fost depuse toate documentele necesare �i autenticitatea acestora �i va înainta spre aprobare Consiliului de Administra�ie cererea de admitere a agentului pentru servicii de investi�ii financiare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (2) În situa�ia în care documentele transmise de c�tre participant sunt incomplete sau ilizibile, acesta va fi notificat s� transmit� documentele care lipsesc sau într-o form� lizibil�. Art. 41

(1) Admiterea unui agent pentru servicii de investi�ii financiare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza deciziei Consiliului de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(2) Odat� cu emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investi�ii financiare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu Consiliul de Administra�ie va dispune înscrierea acestuia în registrul brokerilor activi.

(3) De la data emiterii deciziei de admitere, agentul pentru servicii de investi�ii financiare va dobândi calitatea de broker activ �i va putea s� negocieze cereri �i oferte �i s� încheie tranzac�ii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu exclusiv în numele participantului cu care se afl� în rela�ii prev�zute de dreptul muncii.

(4) Decizia de admitere a agentului pentru servicii de investi�ii financiare se va comunica Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere, Departamentului Juridic, Departamentului Informatic �i Departamentului Economic-Administrativ, precum �i CRC.

(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax �i po�t� decizia de admitere a agentului pentru servicii de investi�ii financiare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

Page 28: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

28�

Art. 43

(1) Dup� admiterea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerul activ este obligat s� respecte toate reglement�rile în vigoare referitoare la activitatea de tranzac�ionare pe aceast� pia��. (2) Dup� emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investi�ii financiare pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate, participantul care a solicitat S.C. BMFM S.A. Sibiu admiterea acestuia va putea solicita pentru brokerul activ respectiv userul �i parola de acces pe platforma de tranzac�ionare în conformitate cu prevederile articolului 20 din prezentul regulament.

Art. 44 (1) Calitatea de broker activ înceteaz� în urm�toarele situa�ii:

a)retragerea, cu titlu de sanc�iune, a dreptului de tranzac�ionare; b)retragerea autoriza�iei emise de C.N.V.M.; c)interzicerea definitiv�, de c�tre C.N.V.M., a desf��ur�rii unor opera�iuni prev�zute de legisla�ia în vigoare; d)nepromovarea cursurilor de reatestare organizate de S.C. BMFM S.A. Sibiu; e)încetarea raporturilor de munc� dintre brokerul activ �i participant; f) la cererea scris� a participantului pentru care brokerul activ presteaz� servicii

pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

g) dac� se constat� c� dobândirea calit��ii de broker activ s-a f�cut pe baza unor documente care con�ineau informa�ii false sau care au indus în eroare.

(2) Dreptul de tranzac�ionare al unui broker activ poate fi retras definitiv, ca sanc�iune, de c�tre Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, în cazul în care acesta încalc�, în mod grav, prevederile regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu sau C.N.V.M. emite o decizie prin care interzice definitiv persoanei respective s� presteze servicii de investi�ii financiare.

(3) Hot�rârea de retragere a dreptului de tranzac�ionare va fi comunicat� în scris, prin fax �i po�t�, persoanei în cauz�, participantului pentru care aceasta a prestat servicii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, precum �i C.N.V.M..

(3) Decizia de retragere a dreptului de tranzac�ionare va fi comunicat� Departamentului Juridic, Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere, Departamentului Informatic, C.N.V.M. �i casei de compensa�ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (4) Dup� primirea deciziei de retragere a dreptului de tranzac�ionare, Departamentul Informatic va anula userul �i parola de acces alocate brokerului respectiv.

(5) Calitatea de broker activ se pierde de plin drept în cazul în care C.N.V.M. retrage persoanei în cauz� autoriza�ia de agent pentru servicii de investi�ii financiare. (6) Pierderea calit��ii de broker activ va fi men�ionat� de c�tre Departamentul Juridic al S.C. BMFM S.A. Sibiu în registrul brokerilor activi.

Art. 45 (1) Redobândirea calit��ii de broker activ se poate face pe baza unei cereri de

admitere la tranzac�ionare, transmis� c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu conform procedurii ar�tate la art. 39, 40 �i 41 din prezentul regulament.

(2) Pentru redobândirea acestei calit��i, este necesar ca persoana în cauz� s� fac� dovada îndeplinirii condi�iilor prev�zute la art. 36.

Drepturi �i obliga�ii ale brokerilor activi pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 46

Brokerii activi pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu au urm�toarele drepturi:

a)s� negocieze cereri �i oferte �i s� încheie tranzac�ii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu exclusiv în numele participantului cu care se afl� în raporturi prev�zute de dreptul muncii;

Page 29: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

29�

b)s� semneze documente transmise de participant referitoare la tranzac�iile efectuate de acesta pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, dac� a fost desemnat ca persoan� de contact conform ANEXEI 1 din prezentul regulament; c)s� semneze documentele de deschidere de cont �i contracte de cont client pentru clien�ii participantului care tranzac�ioneaz� pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; d)s� semneze formularele de ordine de tranzac�ionare, formularele de confirmare a execut�rii ordinelor, formularul de raportare c�tre clien�i �i extrasele de cont pentru acele ordine �i tranzac�ii referitoare la pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; e)s� tranzac�ioneze în cont propriu pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu cu acordul participantului �i cu respectarea regulilor privind executarea ordinelor prev�zute de reglement�rile legale în vigoare; f)alte drepturi prev�zute de reglement�rile legale în vigoare referitoare la pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

Art. 47

Brokerii activi pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obliga�ia s� respecte toate prevederile legale în vigoare referitoare la pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

Art. 48

(1) Brokerii activi admi�i la tranzac�ionare pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt singurele persoane care au acces în vederea tranzac�ion�rii la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(2) Accesul altor persoane la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea vizualiz�rii pie�ei de instrumente financiare derivate prin intermediul echipamentelor participan�ilor este permis numai cu acordul �i în prezen�a brokerului activ.

(3) Brokerilor activi le este interzis� divulgarea parolelor de acces la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(4) Dac� brokerul activ are motive întemeiate s� cread� ca alte persoane cunosc parola de acces la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, acesta este obligat s� solicite imediat Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu alocarea unei alte parole de acces.

(5) Brokerul activ va sesiza Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu, în scris, sau telefonic orice defec�iuni sau erori constatate pe parcursul utiliz�rii platfomei electronice de tranzac�ionare în vederea analizei �i remedierii.

Page 30: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

30�

REGULAMENTUL NR. 4

PRIVIND TRANZAC�IONAREA PE PIA�A REGLEMENTAT� DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRAT� DE

S.C. BURSA MONETAR-FINANCIAR� �I DE M�RFURI S.A. SIBIU

DISPOZI�II GENERALE

Art. 1

(1) Prezentul regulament stabile�te principiile, regulile �i termenii în baza c�rora se tranzac�ioneaza instrumente financiare derivate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu, în conformitate cu dispozi�iile reglement�rilor legale în vigoare.

(2) Dispozi�iile prezentului regulament se completeaz� cu prevederile celorlalte regulamente ale S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu �i ale casei de compensa�ie agreat� de aceasta.

(3) Casa de compensa�ie agreat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu este S.C. CASA ROMÂN� DE COMPENSA�IE S.A. Sibiu. Art. 2

(1) Termenii �i expresiile folosite pe parcursul prezentului regulament au semnifica�ia dat� în legile �i reglement�rile pie�ei de capital în vigoare.

(2) Pe parcursul prezentului regulament termenii �i expresiile de mai jos au urm�toarele semnifica�ii:

a)S.C. BMFM S.A. Sibiu sau societatea - S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu; b)C.N.V.M. - Comisia Na�ional� a Valorilor Mobiliare; c)intermediari - societ��ile de servicii de investi�ii financiare �i institu�iile de credit înscrise în Registrul public al C.N.V.M. �i care tranzac�ioneaz� pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; d)participan�i - intermediarii �i traderii înscri�i în Registrul public al C.N.V.M. �i care tranzac�ioneaz� pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu; e)C.R.C. - S.C. Casa Român� de Compensa�ie S.A. Sibiu, agreat� de S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu.

Art. 3

Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile participan�ilor pe pia�a reglementata administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerilor activi, precum �i, dup� caz, oric�rui angajat al unui participant.

CAPITOLUL I TRANZAC�II PE PIA�A REGLEMENTAT� DE INSTRUMENTE

FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRAT� DE S.C. BMFM S.A. SIBIU Art. 4

(1) Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se tranzac�ioneaz� contracte futures �i op�iuni pe contracte futures.

(2) Tranzac�iile executate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i înregistrate conform reglement�rilor acesteia reprezint� acte de comer� �i dau na�tere unor obliga�ii valabile, c�rora nu li se poate opune excep�ia de joc.

Page 31: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

31�

Sec�iunea 1 Contractele futures

Art. 5.

(1) Contractele futures sunt contracte standardizate ce creeaz� pentru p�r�ile contractante obliga�ia de a cump�ra �i respectiv de a vinde un anumit activ suport la data scaden�ei �i la un pre� convenit la momentul încheierii tranzac�iei.

(2) Clauzele standardizate (specifica�ii) ale contractelor futures tranzac�ionate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de c�tre Consiliul de Administra�ie al societ��ii �i se refer� cel pu�in la urm�toarele:

a)simbolul; b)activul suport; c)cota�ia; d)pasul; e)data scaden�ei; f)m�rimea obiectului contractului; g)lunile de ini�iere; h)prima �i ultima zi de tranzac�ionare; i)pre�ul de executare la scaden��; j)modalitatea de executare la scaden�� a pozi�iilor deschise.

Art. 6

Contractele futures tranzac�ionate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se lichideaz�, la scaden��, în dou� moduri: f�r� livrare fizic� (cu decontare finala în fonduri) sau cu livrare fizic�. Art. 7

(1) La scaden�a contractelor futures f�r� livrare fizic�, lichidarea pozi�iilor deschise se va face numai prin plata diferen�elor de pre�, potrivit specifica�iilor fiec�rui contract.

(2) Închiderea pozi�iilor deschise ale participan�ilor, pe contul House, persoane relevante �i pe fiecare client, se efectueaz� de c�tre C.R.C., conform regulamentelor proprii ale acesteia.

Art. 8

Contractele futures cu livrare fizic� se supun urm�toarelor reguli: a)vânz�torul unui contract care nu �i-a închis pozi�ia deschis� pân� la scaden�� are obliga�ia de a transfera la o dat� viitoare o anumit� cantitate de marf�, la pre�ul stabilit la momentul încheierii tranzac�iei; b)cump�r�torul unui contract care nu �i-a închis pozi�ia deschis� pân� la scaden�� are obliga�ia de a achita la o dat� viitoare o anumit� cantitate de marf�, la pre�ul stabilit la momentul încheierii tranzac�iei; c)lichidarea se va face prin livrare la pre�ul de închidere din pia�a spot a activului suport din ultima zi de tranzac�ionare, conform specifica�iilor contractului.

Sec�iunea 2 Contractele cu op�iuni Art. 9

Pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se tranzac�ioneaz� op�iuni având ca activ suport contracte futures tranzac�ionate pe aceea�i pia��.

Art. 10 (1) Contractele cu op�iuni sunt contracte standardizate care, în schimbul pl��ii unei prime, creeaz� pentru cump�r�torul op�iunii dreptul, dar nu �i obliga�ia, de a cump�ra sau a

Page 32: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

32�

vinde un anumit activ suport la un pre� prestabilit, numit pre� de exercitare, pân� la sau la data expir�rii.

(2) Clauzele standardizate (specifica�ii) ale contractelor cu op�iuni tranzac�ionate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de c�tre Consiliul de Administra�ie al societ��ii �i se refer� cel pu�in la urm�toarele:

a)simbol; b)activul suport; c)cota�ia primei; d)pasul; e)data expir�rii op�iunii; f)stilul op�iunii (american sau european); g)pre�ul de exercitare; h)prima �i ultima zi de tranzac�ionare; i)modalitatea de executare la scaden�� a pozi�iilor deschise.

Art. 11

Contractele cu op�iuni tranzac�ionate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C: BMFM S.A. Sibiu sunt de dou� tipuri:

a)CALL – este contractul standardizat care d� dreptul cump�r�torului op�iunii ca, pân� la scaden�a contractului, s� cumpere activul suport la pre�ul de exercitare, în schimbul primei pl�tite vânz�torului la încheierea tranzac�iei, vânz�torului op�iunii "call" revenindu-i obliga�ia de a vinde activul suport dac� op�iunea este exercitat�; b)PUT – este contractul standardizat care d� dreptul cump�r�torului op�iunii ca, pân� la scaden�a contractului, s� vând� activul suport la pre�ul de exercitare, în schimbul primei pl�tite vânz�torului la încheierea tranzac�iei, iar vânz�torului op�iunii "put", obliga�ia de a cump�ra activul suport dac� op�iunea este exercitat�.

Art. 12

(1) În cazul de�inerii unei op�iuni de tip CALL, exercitarea acesteia conduce automat la cump�rarea activului suport de c�tre cump�r�torul op�iunii �i la vânzarea contractului futures pentru vânz�torul op�iunii.

(2) Exercitarea unei op�iuni CALL determin� pentru cump�r�torul ei deschiderea unei pozi�ii de cump�rare �i pentru vânz�torul ei deschiderea unei pozi�ii de vânzare a unui contract futures suport, la pre�ul de exercitare al op�iunii.

Art. 13 (1) În cazul de�inerii unei op�iuni de tip PUT, exercitarea acesteia conduce automat la

cump�rarea activului suport de c�tre vânz�torul op�iunii, �i la vânzarea contractului futures pentru cump�r�torul op�iunii.

(2) Exercitarea unei op�iuni de tip PUT determina pentru cump�r�torul ei deschiderea unei pozi�ii de vânzare �i pentru vânz�torul ei deschiderea unei pozi�ii de cump�rare a unui contract futures suport, la pre�ul de exercitare al op�iunii.

Art. 14

În func�ie de contractul cu op�iuni tranzac�ionat, pozi�iile rezultate în urma exercit�rii op�iunilor, sunt cele de mai jos:

TRANZAC�IE CU OPTIUNI: EXERCITARE PRIN:

Cump�rare CALL Cump�rare activ suport Vânzare CALL Vânzare activ suport

Cump�rare PUT Vânzare activ suport Vânzare PUT Cump�rare activ suport

Art. 15

Op�iunile pot fi “în bani”, “la bani” sau “în afara banilor”, ace�ti termeni indicând rela�ia dintre pre�ul de exercitare �i pre�ul activului suport al op�iunii, astfel:

Page 33: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

33�

a)PE – pre� de exercitare al op�iunii; b)PS – pre�ul activului suport al op�iunii.

În bani La bani În afara banilor CALL PE < PS PE = PS PE > PS PUT PE > PS PE = PS PE < PS

Art. 16

(1) Prima zi de tranzac�ionare a op�iunilor este ziua în care a fost stabilit primul pre� de cotare al contractului futures suport.

(2) Ultima zi de tranzac�ionare �i data expir�rii op�iunii coincid cu ultima zi de tranzac�ionare, respectiv ziua de scaden�a a contractului futures suport.

(3) Op�iunile “în bani” pot fi exercitate în orice sesiune de tranzac�ionare pân� la data expir�rii lor.

(4) Daca cump�r�torul unei op�iuni CALL de�ine �i o pozi�ie de vânzare pe pia�a contractului futures suport, prin exercitarea op�iunii, pozi�ia de cump�rare deschis� va închide pozi�ia de vânzare de�inut� pe pia�a contractului futures suport.

(5) Daca cump�r�torul unei op�iuni PUT de�ine �i o pozi�ie de cump�rare pe pia�a contractului futures suport, prin exercitarea op�iunii, pozi�ia de vânzare deschis� va închide pozi�ia de cump�rare de�inut� pe pia�a contractului futures suport. Art. 17

(1) Op�iunile neexercitate pân� la expirarea contractului futures suport vor fi clasificate “în bani”, “la bani” �i “în afara banilor” în func�ie de valoarea pre�ului de executare la scaden�� a contractului futures suport conform specifica�iilor acestuia.

(2) La data expir�rii, toate op�iunile “în bani” vor fi exercitate automat, iar cele în afara banilor �i cele la bani vor fi �terse din conturile participan�ilor. Art. 18

(1) Pre�urile de exercitare a op�iunilor se stabilesc în func�ie de pre�ul de cotare al contractului futures suport.

(2) Listarea pre�urilor de exercitare a op�iunilor �i tranzac�ionarea acestora pentru o anumit� scaden�� se poate face numai dup� ce pe pia�a contractului futures suport s-a executat o tranzac�ie pentru scaden�a respectiv� �i se poate calcula un pre� de cotare.

(3) În ziua în care se formeaz� acest pre� care va fi considerat pre� de exercitare “la bani”, pe pia�a cu op�iuni se vor lista un num�r de pre�uri de exercitare, la intervale conforme cu specifica�iile contractelor cu op�iuni, astfel încât sa existe cel pu�in dou� pre�uri de exercitare peste pre�ul de exercitare “la bani” �i cel pu�in dou� pre�uri de exercitare sub acest pre�. Exemplu: la un pre� de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, op�iunile pe acesta vor avea urm�toarele pre�uri de exercitare:

2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900 Pre�ul de 2,9800 lei este luat ca referin�� pentru op�iunea “la bani”.

(4) În continuare, modificarea pre�ului de cotare a contractului futures suport va duce la schimbarea pre�ului de exercitare “la bani”.

(5) Pentru a se asigura în permanen�� cel pu�in dou� pre�uri peste �i cel pu�in dou� sub pre�ul “la bani”, se vor ad�uga automat în platforma de tranzac�ionare noi pre�uri de exercitare, atâtea cât este nevoie pentru a fi îndeplinit� aceast� condi�ie.

Exemplu: în cazul prezentat la alin. (3), la un pre� de cotare de 2,9721, pre�urile de exercitare vor fi:

2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900 2,9700 este noul pre� “la bani”.

(6) Toate pre�urile de exercitare listate pe întreaga durat� a contractului cu op�iuni vor fi men�inute pân� la expirarea acestuia.

(7) Listarea de noi pre�uri de exercitare la op�iunile aflate în tranzac�ionare se face automat �i va fi efectuat� imediat ce pre�ul de cotare va impune acest lucru. Art. 19

Page 34: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

34�

Pentru plasarea de ordine pe op�iuni este necesar ca în contul participantului s� fie disponibil� prima ce se pl�te�te, pentru ordine de cump�rare sau suma ce acoper� modificarea riscului calculat al portofoliului, pentru op�iuni vândute ce m�resc acest risc. Art. 20

(1) Din tranzac�iile cu op�iuni rezult� pozi�ii deschise, ca diferen�� dintre op�iunile de acela�i tip cump�rate �i cele vândute pentru fiecare pre� de exercitare �i dat� de expirare.

(2) La fiecare tranzac�ie, cump�r�torul pl�te�te vânz�torului o prim�, în schimbul c�reia are dreptul de exercitare, în perioada de valabilitate a op�iunii.

(3) Pentru pozi�iile deschise pe vânzare, titularul contului este obligat s� men�in� în cont suma necesar� acoperirii riscului calculat.

(4) O op�iune cump�rat� �i vândut� la acela�i pre� de exercitare este considerat� închis�, iar de�in�torul acesteia nu mai are dreptul rezultat din plata primei de a o exercita, în timp ce vânz�torul nu mai are obliga�ia rezultat� din încasarea primei de a se supune exercit�rii. Ca urmare, un cont cu un num�r egal de op�iuni vândute �i cump�rate la acela�i pre� de exercitare este considerat închis, f�r� nici un drept de exercitare. Câ�tigul sau pierderea vor apare doar din diferen�a dintre primele încasate �i cele pl�tite.

Art. 21

(1) Participantul care dore�te exercitarea unei op�iuni cump�rate va utiliza mijloacele oferite de programul electronic de tranzac�ionare specializat al S.C: BMFM S.A. Sibiu. În fereastra de exercitare se completeaz� urm�toarele date: a)num�rul contului pe care se tranzac�ioneaz� (HOUSE sau persoane relevante sau num�rul contului clientului care exercit� op�iunea/op�iunile respectiv�/e); b)num�rul de op�iuni exercitate; c)pre�ul de exercitare al op�iunilor respective.

(2) Înainte de a înregistra exercitarea, platforma de tranzac�ionare va verifica automat dac� acel cont con�ine pozi�ii deschise de cump�rare la pre�ul respectiv de exercitare. În cazul în care num�rul de pozi�ii este mai mic decât num�rul pozi�iilor ce se dore�te a fi exercitate, exercitarea va fi respins� �i va fi înso�it� de un mesaj în acest sens.

(3) Programul va exercita automat un vânz�tor de op�iuni la pre�ul de exercitare men�ionat, care are pozi�ii deschise pe vânzare la respectivul tip de op�iune, indiferent de data la care acesta a deschis pozi�iile. Prin exercitare, conturile cump�r�torului �i vânz�torului op�iunilor exercitate vor înregistra o tranzac�ie futures corespunz�toare pre�ului �i tipului op�iunilor.

(4) Tipul tranzac�iei din cont, în func�ie de pozi�ia în tranzac�ia ini�ial�, rezultat� din exercitare:

VÂNZ�TOR CUMP�R�TOR

CALL Vânzare Cump�rare PUT Cump�rare Vânzare

Art. 22

Pentru tranzac�iile aferente exercit�rii de op�iuni se percepe acela�i comision ca �i cel prev�zut pentru contractele futures suport.

CAPITOLUL II SISTEMUL DE CONTURI ÎN MARJ�

Art. 23

(1) Conturile în marj� se constituie la toate nivelele de operare pe pia�a contractelor futures �i cu op�iuni �i în ele se eviden�iaz� instrumentele financiare, sumele, valorile sau bunurile necesare garant�rii pozi�iilor deschise, precum �i drepturile dobândite sau obliga�iile asumate.

(2) Conturile în marj� ale participan�ilor au rolul de a garanta obliga�iile reciproc asumate de ei în urma tranzac�ion�rii contractelor futures �i cu op�iuni.

Page 35: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

35�

Art. 24 (1) Marja sau riscul, în sensul prezentului regulament, reprezint� nivelul minim al

disponibilit��ilor pe care un membru compensator trebuie s� le men�in� la C.R.C., în nume propriu sau în contul clien�ilor, pentru o pozi�ie deschis�.

(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la ini�ierea unei pozi�ii în pia�a futures, indiferent dac� aceasta este de cump�rare sau de vânzare �i la ini�ierea unei pozi�ii de vânzare de contracte de op�iuni indiferent dac� acestea sunt CALL sau PUT.

(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru to�i participan�ii �i clien�ii intermediarilor atât pentru contractele futures, cât �i pentru vânzarea contractelor cu op�iuni. Art. 25

În func�ie de pozi�ia de�inut� în pia��, fiecare participant depune marja astfel: - clien�ii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe baz� brut�; - intermediarii care nu de�in calitatea de membru compensator �i traderii depun marjele în contul membrului compensator general care îi reprezint�, pe baz� net�; - membrii compensatori depun marjele în contul casei de compensa�ie agreat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colecteaz� pe baz� net�.

Art. 26 (1) Modalit��ile de constituire a marjei sunt prev�zute în regulamentele casei de

compensa�ie agreat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu. (2) Nivelul marjelor se stabile�te separat pentru fiecare contract futures de c�tre

C.R.C. �i S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.

Art. 27 Marja pentru fiecare contract va fi actualizat� de c�tre C.R.C. în func�ie de valoarea

contractului, de evolu�ia zilnic� a pre�ului activului suport �i de limitele de fluctua�ie maxim� a pre�ului, dup� caz.

Art. 28 (1) Marjele vor fi calculate ca risc poten�ial al unei pozi�ii într-un interval de varia�ie

stabilit în comun de c�tre S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu �i C.R.C. M�rimea acestor intervale va stabili, astfel, m�rimea marjelor.

(2) Modific�rile acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM �i aduse la cuno�tin�a participan�ilor din pia�� cu cel pu�in 24 de ore înainte ca ele s� se aplice efectiv.

Art. 29

(1) Fluctua�ia maxim� a pre�ului reprezint� varia�ia maxim� de pre� admis� pentru instrumentele financiare derivate pentru care se încheie tranzac�ii în timpul unei sesiuni de tranzac�ionare; nici un participant nu va plasa un ordin de cump�rare la un pre� mai mare decât pre�ul de cotare al zilei precedente, la care se adaug� fluctua�ia maxim� sau un ordin de vânzare la un pre� mai mic decât acela�i pre� de cotare din care se scade fluctua�ia maxim�.

(2) Pentru protejarea participan�ilor din pia��, datele privind contractul admis la tranzac�ionare includ �i varia�ia maxim� admis�, pozitiv� sau negativ�, fa�� de pre�ul de cotare al sesiunii precedente de tranzac�ionare sau, în cazul unui contract nou listat, fa�� de pre�ul de deschidere al acestuia.

Art. 30

(1) Fluctua�ia minim� a pre�ului este pasul de pre� predefinit cu care pot fi introduse ordine în pia��.

(2) Fluctua�ia minim� a pre�ului este stabilit� pentru fiecare contract în parte, prin specifica�iile contractului.

Art. 31

Accesul în pia�� este permis participan�ilor care îndeplinesc condi�iile �i respect� procedurile prev�zute în legile �i regulamentele în vigoare, inclusiv în regulamentele pie�ei.

Page 36: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

36�

Art. 32 (1) Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu stabile�te criteriile pe baza c�rora se admit la tranzac�ionare contracte futures �i cu op�iuni pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (2) Condi�iile principale pentru ca un instrument financiar derivat s� fie admis �i men�inut la tranzac�ionare pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt:

a)activul suport s� fie tranzac�ionat regulat pe o pia�� sau calculat regulat de c�tre o institu�ie reglementat� de C.N.V.M. sau de BNR; b)activul suport s� fie tranzac�ionat sau calculat de cel pu�in 12 luni; c)pre�urile de tranzac�ionare sau valorile activului suport s� fie accesibile publicului; d)activul suport s� se încadreze în limitele de volatilitate �i lichiditate stabilite de c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu �i C.R.C.. (3) Departamentul de Dezvoltare �i Produse Noi al S.C. BMFM S.A. Sibiu va analiza

pentru orice instrument financiar derivat propus pentru admiterea la tranzac�ionare îndeplinirea criteriilor de admitere la tranzac�ionare.

(4) Propunerile referitoare la admiterea pentru tranzac�ionare de noi instrumente financiare derivate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu împreun� cu specifica�iile acestora sunt transmise de c�tre Departamentul de Dezvoltare �i Produse Noi Directorului General al societ��ii care le va analiza �i le va supune aprob�rii Consiliului de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(5) Înainte de a fi supuse aprob�rii Consiliului de Administra�ie, propunerile referitoare la admiterea pentru tranzac�ionare de noi instrumente financiare derivate vor fi transmise participan�ilor pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea exprim�rii opiniilor acestora în leg�tura cu oportunitatea lans�rii lor.

(6) Decizia de admitere la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate emis� de Consiliul de Administra�ie, precum �i specifica�iile instrumentelor derivate vor fi transmise:

a)C.R.C. pentru stabilirea marjelor �i fluctua�iilor zilnice maxime admise; b)C.N.V.M., în vederea înregistr�rii; c)Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea list�rii pe platforma electronic� de tranzac�ionare; d)Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere în vederea comunic�rii c�tre participan�i.

Art. 33 (1) Tranzac�ionarea unui instrument financiar derivat este permis� pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu numai dup� emiterea de c�tre C.N.V.M. a certificatului de înregistrare. (2) Directorul General al societ��ii va stabili data de la care se vor putea tranzac�iona noile instrumente financiare derivate, dat� ce va fi comunicat� participan�ilor. (3) Dup� admiterea la tranzac�ionare, Departamentul Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu împreun� cu C.R.C. vor monitoriza îndeplinirea condi�iilor care au stat la baza admiterii la tranzac�ionare a intrumentului financiar derivat respectiv. Art. 34 (1) Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide suspendarea pe o perioad� nedeterminat� sau retragerea de la tranzac�ionare de pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate a unui instrument financiar derivat în urm�toarele situa�ii:

a)instrumentul respectiv nu mai îndepline�te condi�iile de men�inere la tranzac�ionare specificate în art. 32, alin. (2) din prezentul regulament; b)dup� 6 luni de la admiterea la tranzac�ionare, nu s-au inregistrat tranzac�ii cu instrumentul financiar derivat respectiv; c)timp de 6 luni consecutive, nu s-au înregistrat tranzac�ii cu instrumentul financiar derivat respectiv; d) C.N.V.M. decide suspendarea/retragerea de la tranzac�ionare a

instrumentului financiar derivat respectiv. (2) În situa�ia în care Consiliul de Administra�ie decide suspendarea/retragerea de la tranzac�ionare a unui contract futures, vor fi suspendate/retrase de la tranzac�ionare automat �i contractele cu op�iuni pe acel contract. (3) Dac� în momentul emiterii deciziei de suspendare a unui instrument financiar derivat, pe pia�a acestuia exista pozi�ii deschise, pia�a instrumentului respectiv va r�mâne deschis� pentru tranzac�ionare pân� la scaden�a contractelor respective.

Page 37: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

37�

(4) Consiliul de Administra�ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide readmiterea la tranzac�ionare a unui instrument financiar derivat. (5) Deciziile de suspendare vor fi afi�ate pe pagina web www.sibex.ro �i vor fi comunicate C.N.V.M. �i participan�ilor pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu. (6) Deciziile de suspendare vor fi comunicate Departamentului Informatic în vederea retragerii instrumentelor respective din platforma electronic� de tranzac�ionare �i afi��rii lor pe pagina web www.sibex.ro, Departamentului Juridic în vederea comunic�rii lor c�tre C.N.V.M. �i Departamentului tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea comunic�rii lor c�tre participan�i. Art. 35

Intermediarii de pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt obliga�i s� aduc� la cuno�tin�a clien�ilor lor deciziile S.C. BMFM S.A. Sibiu privind admiterea, suspendarea sau retragerea la/de la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate.

CAPITOLUL III

PLATFORMA ELECTRONIC� DE TRANZAC�IONARE Art. 36

(1) Tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate se desf��oar� electronic, prin platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(2) Pân� la data ader�rii României la Uniunea Europeana, tranzac�ionarea instrumentelor financiare derivate admise la tranzac�ionare pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu în afara sistemului de tranzac�ionare specializat este strict interzis� participan�ilor, sub sanc�iunea suspend�rii sau excluderii din pia��. Art. 37

Platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ofer� participan�ilor cel pu�in urm�toarele facilit��i:

a)introducerea, modificarea, retragerea �i anularea ordinelor, individual de c�tre participan�i; b)identificarea participan�ilor �i, dup� caz, a clien�ilor acestora în contul c�rora s-au negociat cereri �i oferte �i s-au încheiat tranzac�ii, precum �i data, ora, minutul �i secunda la care s-au efectuat acestea; c)identificare instrumentelor financiare tranzac�ionate; d)num�rul fiec�rei tranzac�ii; e)execu�ia automat� a tranzac�iilor; f)eviden�a tranzac�iilor executate �i a pozi�iilor deschise pe fiecare tip de instrument financiar derivat �i scaden��; g)comunicarea în timp real între S.C. B.M.F.M. S.A., C.R.C., C.N.V.M. �i participan�i; h)arhivarea tuturor detaliilor privind tranzac�iile încheiate; i)exercitarea contractelor cu op�iuni; j)închiderea pozi�iilor deschise la scaden��.

Art. 38

Platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu asigur�: a)stocarea �i furnizarea c�tre participan�i �i clien�ii intermediarilor, pentru fiecare instrument tranzac�ionat, a pre�ului de cotare, a pre�ului maxim, a pre�ului minim, a varia�iei de pre� �i a volumului tranzac�ionat pe pia�a respectiv�, aferente închiderii sesiunii de tranzac�ionare precedente; b)stocarea �i furnizarea în timp real a cel pu�in urm�toarelor informa�ii pentru fiecare instrument financiar: pre�ul de deschidere, pre�ul maxim, pre�ul minim, pre�ul ultimei tranzac�ii, volumul tranzac�ionat, varia�ia �i pozi�iile deschise; c)listarea automat� de noi pre�uri de exercitare pentru contractele cu op�iuni în conformitate cu regulile stabilite prin prezentul regulament; d)calculul �i eviden�a separat� a tranzac�iilor executate de fiecare participant în contul propriu �i, în cazul intermediarilor, în contul clien�ilor acestora, a pozi�iilor deschise în pia�� de participan�i;

Page 38: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

38�

e)evaluarea riscului aferent pozi�iilor deschise în pia�� de participan�i.

Art. 39

(1) Accesul la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu se face doar de c�tre brokerii activi ai participan�ilor pe baza unui nume de utilizator (user) �i a unei parole de acces, în baza contului deschis de participant la C.R.C..

(2) Accesul la platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi permis doar acelor participan�i care îndeplinesc cerin�ele tehnice de dotare �i comunica�ie stabilite de S.C. BMFM S.A. Art. 40

(1) Pentru tranzac�ionarea prin platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, fiecare participant trebuie s� dispun� de num�rul minim de brokeri activi, conform regulilor stabilite în Regulamentul nr. 3 privind organizarea �i func�ionarea pie�ei reglementate de instrumente financiare derivate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

(2) S.C. B.M.F.M. S.A. �i S.C. C.R.C. S.A. vor �ine leg�tura pe durata tranzac�ion�rii cu brokerii activi ai participantului. În acest sens, brokerul activ trebuie s� aib� autoritatea de a introduce, modifica, retrage �i anula ordine în numele participantului �i de a lua hot�râri în numele acestuia privitor la activitatea desf��urat� de acesta pe pia��. Art. 41

(1) În fiecare sesiune de tranzac�ionare, prin platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, varia�ia maxim� a pre�ului contractelor futures se stabile�te în func�ie de pre�ul de cotare al contractelor respective din sesiunea precedent�.

(2) Participan�ii nu pot introduce ordine de tranzac�ionare la pre�uri situate în afara limitelor de varia�ie maxime stabilite la alin. (1).

(3) Ordinele de tranzac�ionare la pre�uri aflate în afara intervalului de varia�ie maxim� zilnic� vor fi respinse de platforma electronic� de tranzac�ionare, iar participantul va fi anun�at.

(4) Primele op�iunilor nu au limite de varia�ie zilnic�.

Art. 42 Limitele de varia�ie zilnic� sunt stabilite pentru fiecare instrument financiar derivat �i

pentru fiecare scaden�� �i vor fi modificate dup� caz de C.R.C., pentru a reflecta schimb�rile condi�iilor de pia��.

Art. 43

(1) Pre�ul de cotare al unui contract futures în timpul sesiunii de tranzac�ionare este reprezentat de pre�ul ultimei tranzac�ii pe tipul de contract �i scaden�a respectiv�.

(2) Toate pozi�iile deschise pe contractul respectiv vor fi marcate la pia�� în func�ie de acest pre�.

(3) Pre�ul de cotare este afi�at în timpul sesiunii în coloana SETTLE. Art. 44

(1) Pre�ul de cotare la închiderea sesiunii de tranzac�ionare va fi pre�ul de tranzac�ionare aferent ultimei tranzac�ii.

(2) În cazul în care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzac�ii în sesiunea respectiv�, pre�ul de cotare se stabile�te astfel:

a)ca medie aritmetic� a celor mai bune cota�ii de vânzare �i cump�rare existente în pia��, la închiderea sesiunii de tranzac�ionare; b)dac� exist� cota�ii doar de vânzare sau doar de cump�rare, pre�ul de cotare va fi egal cu cota�ia afi�at�, dac� cota�ia de cump�rare este mai ridicat� decât pre�ul de cotare al zilei precedente sau dac� cota�ia de vânzare este mai joas� decât pre�ul de cotare al zilei precedente; c)dac� aceste condi�ii nu sunt îndeplinite sau nu exist� cota�ii în pia��, pre�ul de cotare la închiderea sesiunii va fi egal cu cel al sesiunii precedente.

Page 39: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

39�

(3) În situa�ia în care, pe un anumit contract exist� pozi�ii deschise �i timp de 20 de sesiuni consecutive nu se execut� tranzac�ii �i nu se afi�eaz� nici un fel de cota�ii pentru contractul respecitv, C.R.C. poate ajusta pre�ul de cotare pentru contractul respectiv.

Art. 45 (1) Deschiderea �i închiderea sesiunii de tranzac�ionare se efectueaz� în zilele de tranzac�ionare de c�tre Departamentul Tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu în conformitate cu programul de tranzac�ionare stabilit de Consiliul de Administra�ie al societ��ii. (2) Înainte de deschiderea fiec�rei sesiuni de tranzac�ionare, pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate se va desf��ura o sesiune de pre-deschidere cu durata de 15 minute. (3) În timpul sesiunii de pre-deschidere participan�ilor li se va permite conectarea la platforma electornic� de tranzac�ionare retragerea �i anularea de ordine de tranzac�ionare r�mase în pia��. (4) În timpul sesiunii de pre-deschidere, participan�ilor le este interzis� introducerea de noi ordine de tranzac�ionare. (5) Dup� expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere, Departamentul de Tranzac�ionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide sesiunea de tranzac�ionare.

Art. 46

(1) Sesiunea de tranzac�ionare poate fi întrerupt� de Directorul General S.C. B.M.F.M. S.A. sau de Directorul Executiv al S.C. C.R.C. S.A., în cazul unui eveniment sau al unui complex de condi�ii de natur� s� împiedice buna desf��urare a sesiunii de tranzac�ionare.

(2) Evenimentele �i condi�iile men�ionate la alin. (1) includ, dar nu sunt limitate la: a)varia�ii mari ale pre�urilor activelor ce constituie suportul contractelor futures �i al op�iunilor tranzac�ionate în pia��; b)c�derea sistemului electronic de tranzac�ionare din diverse cauze, care includ, dar nu sunt limitate la acestea, defec�iuni ale serverului de tranzac�ionare, ale majorit��ii terminalelor participan�ilor ori avarii ale sistemului de alimentare cu energie electric� a serverului de tranzac�ionare ori ale unor subsisteme componente (internet, re�ea intern�).

(3) Sesiunea de tranzac�ionare poate fi întrerupt� �i la solicitarea C.N.V.M. (4) Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu, distinct de întreruperea prev�zut� la

art. 64 alin. (1), poate decide suspendarea de la tranzac�ionare a unuia sau mai multor instrumente financiare derivate în situa�ia apari�iei unor evenimente deosebite în activitatea emiten�ilor ale c�ror ac�iuni constituie activ suport pentru instrumente financiare derivate tranzac�ionate pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, �i care sunt în m�sur� s� determine o fluctua�ie semnificativ� a pre�urilor instrumentelor financiare derivate respective.

(5) În situa�ia suspend�rii de la tranzac�ionare a unuia sau mai multor instrumente financiare derivate în condi�iile prev�zute la alin. (4), reluarea tranzac�ion�rii instrumentului/ instrumentelor respective se va face la începutul sesiunii de tranzac�ionare din ziua urm�toare.

Art. 47

(1) În cazul în care sesiunea de tranzac�ionare pe un tip de contract este întrerupt� sau sistemul este oprit for�at din cauze tehnice (distinct de întreruperea sesiunii de c�tre oficiali), ca o consecin�� a unor evenimente sau condi�ii descrise la art. 46, reluarea tranzac�ion�rii se va face de îndat� ce condi�iile vor permite desf��urarea normal� a sesiunii de tranzac�ionare.

(11) În situa�ia întreruperii sesiunii de tranzac�ionare, participan�ii vor fi anun�a�i asupra orei de reluare a acesteia.

(12) Înaintea relu�rii sesiunii de tranzac�ionare, se va desf��ura o sesiune de pre-deschidere cu durata de 5 minute. (2) În situa�ia în care se decide reluarea sesiunii de tranzac�ionare, Departamentul Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda întâi la deschiderea comunica�iilor c�tre serverul de tranzac�ionare în vederea conect�rii participan�ilor la platforma electronic� de tranzac�ionare, sesiunea de tranzac�ionare ramânînd suspendat� �i va monitoriza procesul de conectare a participan�ilor.

Page 40: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

40�

(3) Dup� conectarea la platforma electronic� de tranzac�ionare a cel pu�in 10 participan�i, Departamentul Tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide sesiunea de pre-deschidere, iar dup� expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere va proceda la deschiderea sesiunii de tranzac�ionare propriu-zise. (4) În timpul sesiunii de pre-deschidere participan�ilor li se va permite conectarea la platforma electronic� de tranzac�ionare, retragerea �i anularea de ordine de tranzac�ionare r�mase în pia��. (5) În timpul sesiunii de pre-deschidere, participan�ilor le este interzis� introducerea de noi ordine de tranzac�ionare. Art. 48

Dac� întreruperea intervine în ultimele 30 de minute ale sesiunii de tranzac�ionare, S.C. BMFM S.A. �i C.R.C., prin persoanele men�iona�e la art. 46, alin. (1) fie vor prelungi sesiunea de tranzac�ionare, în cazul în care condi�iile o permit, fie vor decide calcularea pre�urilor de cotare pe baza regulilor de la art. 44. Art. 49

În cazul în care sesiunea este întrerupt�, iar S.C. BMFM S.A. �i C.R.C. decid c� aceasta nu mai poate fi reluat� pân� la ora de închidere a pie�ei, se va prelungi sesiunea de tranzac�ionare sau se va decide închiderea sesiunii �i reluarea tranzac�iilor în urm�toarea zi de tranzac�ionare.

Art. 50

Participan�ii vor fi anun�a�i asupra deciziilor luate în situa�iile ar�tate la art. 47, 48 �i 49, în scris, fie prin intermediul sistemului de tranzac�ionare, fie prin alte mijloace.

Art. 51

Toate ordinele neexecutate aflate în pia�� în situa�iile ar�tate la art. 47, 48 �i 49 vor fi �terse din sistem dac� întreruperea va dura mai mult de 60 de minute, cu excep�ia celor de tip STOP �i GTK, definite la art. 54 �i 55. Art. 52 (1) În vederea evitarii riscului opera�ional pe pia�a reglementat� administrat�. S.C. BMFM S.A. Sibiu dispune de sisteme principale �i sisteme de rezerv� privind:

a)alimentarea cu energie electric�, b)conectarea participan�ilor la platforma electronic� de tranzac�ionare, c)conectarea participan�ilor în vederea tranzac�ion�rii; d)baza de date referitoare la tranzac�iile efectuate pe platforma electronic� de tranzac�ionare.

(2) În situa�ia în care, în timpul sesiunii de tranzac�ionare intervin intreruperi în fuc�ionarea sistemelor principale, vor intra imediat în func�iune sistemele de rezerv�. (3) În situa�ia în care, din diverse cauze, sistemele de rezerv� nu intr� în func�iune automat, sesiunea de tranzac�ionare va fi întrerupt� �i reluat� de îndatp ce condi�iile tehnice vor permite desf��urarea în condi�ii normale a sesiunii de tranzac�ionare. Art. 53

(1) Ordinele de tranzac�ionare pot fi introduse în pia�� în timpul sesiunii de tranzac�ionare.

(2) Odat� introduse în pia�� �i acceptate de serverul de tranzac�ionare, ordinele vor putea fi vizualizate, modificate, anulate sau retrase.

(3) Toate ordinele vor fi ordonate automat în pia��, în func�ie de pre� �i momentul introducerii, în sens descresc�tor pentru cump�rare �i cresc�tor pentru vânzare. Art. 54

În timpul tranzac�ion�rii pot fi plasate urm�toarele tipuri de ordine pentru contracte futures:

I.în func�ie de sens: a)cump�rare; b)vânzare.

II.în func�ie de tip:

Page 41: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

41�

a)“limit�” – se va execut� la pre�ul specificat sau mai bun �i poate fi plasat numai dac� exist� disponibilul în cont pentru acoperirea riscului rezultat. Cantitatea r�mas� dintr-un ordin, în urma execut�rii par�iale, r�mâne în pia��. b)“stop-limit�” – se plaseaz� cu dou� pre�uri: de activare �i de executare �i este de 2 tipuri: StopLoss �i TakeProfit. Se activeaz� automat la efectuarea unei tranzac�ii la pre�ul specificat de activare sau mai bun decât acesta �i intr� în pia�� la pre�ul limit� indicat. La activare se verific� disponibilul din cont �i dac� activarea lui nu duce la tranzac�ie pe acela�i cont. Odat� activate, devin ordine limit� �i pot fi modificate, retrase sau anulate. Ordinele STOP neactivate pot fi vizualizate, modificate, retrase �i anulate din fereastra STOP. Toate ordinele STOP neactivate vor fi p�strate de c�tre serverul de tranzac�ionare pân� la anularea lor de c�tre participant sau pân� la activarea lor. �i pentru aceste ordine trebuie s� existe disponibil în cont.

III.în func�ie de cantitate: “limit�-pachet” - ordinul se execut� numai la întreaga cantitate. În cazul în care în pia�� apar pe contraparte ordine care duc la situa�ia de încruci�are a pie�ei, dar f�r� specifica�ia “pachet”, ordinul pachet este scos automat din pia��. De asemenea, dac� nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. În ambele cazuri, participantul este anun�at. IV.în func�ie de valabilitate:

a)“day” – valabil pe timpul sesiunii curente de tranzac�ionare, se �terge dup� închiderea acesteia; b)“GTK” – valabil pân� la anulare, r�mâne în pia�� �i dup� închiderea sesiunii, iar durata sa maxim� de valabilitate este pân� la scaden�a contractului; c)“hh-mm” – valabil hh ore �i mm minute din momentul plas�rii.

Art. 55 În timpul tranzac�ion�rii pot fi plasate urm�toarele tipuri de ordine pentru contracte cu

op�iuni: I.în func�ie de sens:

a)vânzare (put, call); b)cump�rare (put, call).

II.în func�ie de tip: a)“limit�” – se execut� la prima specificat� sau mai bun� �i pot fi plasate numai dac� exist� disponibilul în cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv pentru plata primei. Cantitatea r�mas� în urma execut�rii par�iale r�mâne în pia��. Termenul maxim de valabilitate al acestor ordine este sesiunea în care au fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi �terse automat din pia�� la închiderea �edin�ei, cu excep�ia celor de tip GTK. b)pentru op�iuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.

III.în func�ie de cantitate ”limit�-pachet” - ordinul se execut� numai la întreaga cantitate. În cazul în care în pia�� apar ordine mai bune sau egale ca pre� cu acesta, dar f�r� specifica�ia “pachet”, ordinul pachet este scos automat din pia��. De asemenea, dac� nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. În ambele cazuri, participantul este anun�at de acest lucru. IV.în func�ie de valabilitate

a)“day” – valabil pe timpul sesiunii curente de tranzac�ionare, se �terge dup� închiderea acesteia; b)“GTK” – valabil pân� la anulare, r�mâne în pia�� �i dup� închiderea sesiunii, iar durata sa maxim� de valabilitate este pân� la data de expirare a contractului; c)“hh-mm” – valabil hh ore �i mm minute din momentul plas�rii.

Art. 56

Sistemul electronic de tranzac�ionare nu permite de�inerea pentru un client a unor pozi�ii deschise de sensuri contrare la acelea�i instrumente financiare derivate sau aceea�i serie de op�iuni. Art. 57

(1) Ordinele introduse în pia�� pot fi modificate, retrase sau anulate. (2) Orice modificare adus� unui ordin duce la schimbarea timpului s�u de acceptare

în pia��, care poate avea consecin�e asupra plas�rii sale în ansamblul pie�ei. Modific�rile ordinelor pot fi urm�rite în meniul HISTORY.

Page 42: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

42�

(3) În timpul sesiunii �i la sfâr�itul acesteia sunt disponibile în fereastra CLEARING sumarele de tranzac�ionare �i extrasele de cont ale participantului, în care se pot vizualiza tranzac�iile proprii �i rezultatul acestora.

(4) Dup� încheierea sesiunii �i stabilirea pre�urilor de cotare acestea se pot salva sau imprima în forma de pe ecran timp de 30 de minute. Art. 58

(1) Toate detaliile tranzac�iilor efectuate, cu excep�ia identit��ii p�r�ilor, pot fi vizualizate de c�tre participan�ii conecta�i la platforma de tranzac�ionare.

(2) Identitatea participan�ilor ce tranzac�ioneaz� va r�mâne ascuns� �i nu va fi dezv�luit� pe toat� durata sesiunii de tranzac�ionare participan�ilor, ci exclusiv organizatorilor �i supraveghetorilor pie�ei (S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, C.R.C.), precum �i C.N.V.M. Art. 59

La plasarea unui ordin în pia�a, brokerul activ al participantului trebuie s� completeze în fereastra de introducere a ordinelor urm�toarele informa�ii:

a)contul în care se plaseaz� ordinul (house, persoane relevante sau contul unui client); b)tipul contractului; c)natura ordinului (vânzare/cump�rare); d)cantitatea; e)scaden�a; f)valabilitatea; g)pre�ul de exercitare (pentru op�iuni); h)pre�ul limit� �i pre�ul de activare (pentru ordinele “stop”), prima limit� pentru op�iuni; i)alte indica�ii (“pachet”).

Art. 60

Tranzac�iile de tip “cross” sunt cele executate între clien�ii unui intermediar, astfel: în situa�ia în care un intermediar are ordine de vânzare �i cump�rare de la clien�ii s�i pe acela�i instrument financiar derivat �i cu aceea�i scaden��, pe care nu le poate executa în pia�� din cauza lipsei de cota�ii sau a diferen�ei mari dintre cota�iile de vânzare �i cump�rare, se permite executarea respectivelor ordine între clien�i (cross) în pia��, cu respectarea strict� a intereselor clien�ilor.

Art. 61

Intermediarii vor avea obligatoriu create în sistemul electronic de tranzac�ionare conturile de clien�i necesare �i vor plasa ordinele în aceste conturi.

Art. 62 (1) Pre�urile de exercitare pentru contractele cu op�iuni sunt listate în platforma

electronic� de tranzac�ionare numai dup� ce s-a executat o tranzac�ie pe contractul futures suport.

(2) Pre�urile de exercitare se ordoneaz� automat în func�ie de pre�ul ultimei tranzac�ii executate, astfel încât s� fie disponibile la tranzac�ionare minim dou� pre�uri de exercitare sub ultimul pre� din pia�a contractului futures suport �i dou� pre�uri de exercitare peste acesta.

(3) Intervalul dintre dou� pre�uri de exercitare succesive este standardizat �i se stabile�te de c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu �i C.R.C. în func�ie de volatilitatea pie�ei futures suport.

(4) Lista pre�urilor de exercitare va fi extins� automat în func�ie de fluctua�ia pre�ului din pia�a futures suport.

(5) Intervalele dintre pre�urile de exercitare sunt men�ionate în specifica�iile contractelor �i vor putea fi modificate de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i C.R.C. dup� caz, pentru a reflecta condi�iile de pia�� existente la un moment dat.

(6) S.C. BMFM S.A. Sibiu �i C.R.C. vor comunica C.N.V.M. �i participan�ilor modific�rile operate conform alin. (5).

Page 43: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

43�

Art. 63

Lichidarea la scaden�� a contractelor futures �i respectiv, la data de exercitare, a contractelor cu op�iuni tranzac�ionate pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face în conformitate cu procedurile C.R.C. Art. 64

(1) În cazul contractelor futures pe ac�iuni, dac� ac�iunea este suspendat� de la tranzac�ionare, tranzac�ionarea instrumentelor financiare derivate având ca activ suport acea ac�iune este suspendat�, în mod corespunz�tor, concomitent cu suspendarea ac�iunii la bursa de valori conform procedurii descrise în ANEXA 1 din prezentul regulament.

(2) Reluarea la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate suspendate conform prevederilor alin. (1) se face concomitent cu reluarea la tranzac�ionare a ac�iunii la bursa de valori.

(3) Dac� în ziua scaden�ei contractului tranzac�ionarea ac�iunii este suspendat� la Bursa de Valori Bucure�ti, închiderea pozi�iilor deschise se va efectua la pre�ul înregistrat pentru ac�iunea respectiv� la Bursa de Valori în ultima zi de tranzac�ionare dinaintea suspend�rii.

(4) În cazul în care ac�iunea suport î�i modific� valoarea nominal�, tranzac�ionarea derivatelor având ca activ suport acea ac�iune este suspendat�, în mod corespunz�tor, concomitent cu momentul suspend�rii ac�iunii la bursa de valori, iar reluarea la tranzac�ionare se face conform procedurii descrise în ANEXA 2 din prezentul regulament.

(5) În cazul în care, un emitent ale c�rui ac�iuni constituie activ suport pentru un instrument financiar derivat tranzac�ionat pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, public� decizii referitoare la majorare/diminuare de capital social în valoare de peste 10% din pre�ul mediu al ac�iunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile lucr�toare înainte de data de înregistrare (T-3 zile lucr�toare, unde T este data de înregistrare) sau acordare de dividende sau alte drepturi în valoare de peste 10% din pre�ul mediu al ac�iunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile lucr�toare înainte de data de înregistrare (T-3 zile lucratoare, unde T este data de înregistrare), iar pe pia�a instrumentului financiar respectiv exista pozi�ii deschise pentru scaden�e ulterioare datei de înregistrare, S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda la suspendarea de la tranzac�ionare a derivatelor pe ac�iunea respectiv�.

(6) Suspendarea instrumentelor financiare derivate men�ionate la alin. (5) se va face începând cu sesiunea de tranzac�ionare din ziua T-3, ora 12:45 (unde T este data de înregistrare pentru ac�iunile în cauz�).

(7) Reluarea la tranzac�ionare se face conform procedurii descrise în ANEXA 3 din prezentul regulament în termen de maxim 5 zile lucr�toare de la data de înregistrare (T+5 zile lucratoare, unde T este data de înregistrare pentru ac�iunile în cauza comunicat� de emitentul ac�iunilor în cauz�).

(8) Procedura descris� în Anexa 3 din prezentul regulament se aplic� doar pentru scaden�ele în derulare la momentul apari�iei evenimentelor men�ionate la alin. (5).

Art. 65

(1) Compensarea �i decontarea tranzac�iilor executate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se realizeaz� prin intermediul S.C. CASA ROMANA DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.

(2) Închiderea la scaden�� a pozi�iilor deschise pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face cu respectarea procedurilor stabilite în regulamentele S.C. CASA ROMANA DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.

T-3 zile lucratoare 12:45

suspendare tranzac�ionare derivate pe pia�a reglementat�

administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu

T

Data de înregistrare

T + 5 zile lucr�toare Ajustare �i reluare

tranzac�ionare derivate pe pia�a reglementat�

administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Page 44: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

44�

CAPITOLUL IV EXECUTAREA ORDINELOR DE TRANZAC�IONARE

Art. 66

Intermediarii care opereaz� pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obliga�ia de a executa cu promptitudine ordinele clien�ilor la cel mai bun pre� în condi�iile concrete ale pie�ei. Art. 67

(1) Executarea ordinelor clien�ilor se face cu prioritate, astfel încât ordinele clien�ilor vor fi executate înaintea execut�rii ordinelor pe conturile House sau ale persoanelor relevante.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) se va lua în considerare momentul (data �i ora) prelu�rii ordinelor de la clien�i.

(3) Când se primesc ordine de la clien�i diferi�i pe acela�i instrument financiar derivat �i aceea�i scaden��, intermediarul va plasa ordinele în pia�� în ordinea primirii lor.

(4) În situa�ia în care se primesc ordine de la clien�i diferi�i în acela�i moment, prioritate la plasarea în pia�� vor avea ordinele cu pre�ul cel mai bun (cel mai mic pre� de vânzare pentru ordinele de vânzare, respectiv cel mai mare pre� pentru ordinele de cump�rare).

Art. 68

(1) Dac� în procesul de tranzac�ionare intermediarul ob�ine un pre� mai bun pentru ordinele clien�ilor, va executa ordinele la acest pre�, f�r� a profita de diferen�a de pre� dintre ordinul clientului �i pre�ul pie�ei.

(2) În cazul în care intermediarul, din eroare, cump�r� sau vinde pe alt� scaden�� sau pe alt contract decât cele specificate de client, va efectua opera�iunea invers� imediat dup� depistarea erorii.

(3) În situa�ia prev�zut� la alin. (2), intermediarul poate acoperi pierderea rezultat� din aceast� opera�iune cu un eventual profit rezultat din executarea ordinului clientului la un pre� mai bun, iar dac� din opera�iunile de mai sus rezult� o pierdere pentru client, intermediarul o va suporta în întregime, f�r� a percepe comisioanele aferente tranzac�iilor respective. (4) În cazul în care un intermediar cump�r� sau vinde instrumente financiare derivate conform instruc�iunilor cuprinse în ordinele de tranzac�ionare, dar din eroare în contul altui client decât cel de la care a primit ordinele de tranzac�ionare, el poate solicita Departamentului Tranzac�ii �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. s� eviden�ieze tranzac�iile efectuate în contul de client corect. (5) Solicitarea men�ionat� la alin. (4) se va transmite Departamentului de Tranzac�ionare �i Supraveghere în scris, pân� la închiderea sesiunii de tranzac�ionare din ziua în care s-a efectuat tranzac�ia eronat� �i va fi înso�it� de copia ordinului de tranzac�ionare. (6) Dup� primirea solicit�rii �i analiza ei, Departamentul de Tranzac�ionare �i Supraveghere va comunica în scris Departamentului Informatic datele necesare efectu�rii opera�iilor corespunz�tore. Art. 69

Fiecare intermediar trebuie s� înregistreze �i s� p�streze fondurile �i instrumentele financiare ale clien�ilor în conturi separate de conturile în care sunt eviden�iate propriile fonduri sau instrumente financiare.

Art. 70

Page 45: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

45�

În rela�iile cu clien�ii care tranzac�ioneaz� instrumente financiare derivate pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, fiecare intermediar este obligat s� respecte prevederile reglement�rilor C.N.V.M. cu privire la executarea ordinelor clien�ilor.

CAPITOLUL V SUPRAVEGHEREA PIE�EI

Art. 71 (1) În vederea asigur�rii unei pie�e continue, ordonate �i transparente, S.C. BMFM S.A. Sibiu împreun� cu C.R.C. supravegheaz� desf��uararea activit��ii de tranzac�ionare pe pia�a de instrumente financiare derivate.

(2) S.C. BMFM S.A. Sibiu desf��oar� activitatea de supraveghere prin intermediul Departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere.

Art. 72 (1) În activitatea de supraveghere a activit��ii de tranzac�ionare pe pia�a de instrumente financiare derivate, Departamentul Tranzac�ionare �i Supraveghere va acorda o aten�ie deosebit� acelor tranzac�ii care ridic� suspiciuni privind manipularea pie�ei, abuzului de pia�� sau alte practici frauduloase. (2) Sunt interzise:

a)încheierea de tranzac�ii sau lansarea de ordine de tranzac�ionare care dau indica�ii false ori în�el�toare cu privire la cererea, oferta sau pre�ul instrumentelor financiare derivate; b)încheierea de tranzac�ii sau lansarea de ordine de tranzac�ionare care men�in pre�ul unui instrument financiar derivat la un nivel artificial; c)diseminarea de �tiri, informa�ii sau zvonuri care dau sau sunt în m�sur� s� dea indica�ii false ori în�el�toare cu privire la cererea, oferta sau pre�ul instrumentelor financiare derivate; d)efectuarea de tranzac�ii pe baza de informa�ii privilegiate; e)tranzac�ionarea excesiv� în contul clien�ilor în scopul gener�rii de comision pentru intermediar; f)efectuarea de tranzac�ii sau introducerea de ordine de tranzac�ionare în scopul de a determina modificarea semnificativ� a pre�urilor de cotare a instrumentelor financiare derivate; g)încheierea de c�tre unul sau mai mul�i participan�i de tranzac�ii care s� creeze impresia unei lichidit��i artificiale; h)transferul unor pozi�ii perdante din contul propriu al intermediarului în conturile clien�ilor administrate pe baz� discre�ionar�; i)tranzac�ionarea în contul clien�ilor de contracte cu op�iuni cu prime mai mici decât valoarea intrinsec� a op�iunilor respective; j)plasarea de ordine proprii de acela�i sens cu ale clien�ilor cu inten�ia de a profita de mi�carea de pre� creat� de ordinul clientului; k)retragerea sau plasarea cu întârziere a ordinelor clien�ilor în beneficiul societ��ii sau al altor persoane; l)tranzac�iile compensate în care mai mul�i brokeri activi execut� tranzac�ii la pre�uri necompetitive pentru a efectua transferuri de bani între conturi; m)executarea de c�tre traderi a altor ordine decât cele în cont propriu; n) tranzac�ionarea direct� sau prin persoane interpuse, de instrumente financiare derivate care au ca activ suport active asupra c�rora participantul sau clientul poate exercita o influen�� semnificativ� asupra pre�ului; o) orice practic� frauduloas� sau abuz de pia�� specificat de regulamentele C.N.V.M.

Page 46: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

46�

(3) Departamentul Tranzac�ionare �i Supraveghere va monitoriza desf��urarea activit��ii de tranzac�ionare pe pia�a reglementat� administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu �i va informa imediat conducerea societ��ii în cazul depist�rii unor tranzac�ii suspecte a fi încadrate în una din situa�iile prev�zute la alin. (2).

(4) Participan�ii pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt obliga�i s� transmit�, la cererea Departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere, copii ale ordinelor de tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate precum �i orice date referitoare la identitatea clien�ilor �i la clauzele contractelor încheiate de participan�i cu ace�tia. Art. 73

Nerespectarea interdic�iilor men�ionate la art. 72, alin (2) se sanc�ioneaz� de c�tre S.C. BMFM S.A. Sibiu cu suspendarea sau excluderea de la tranzac�ionare a participantului sau a brokerilor activi ai acestuia, dup� caz �i se notific� C.N.V.M. în termen de 24 de ore.

Art. 74 (1) În utilizarea sistemului electronic de tranzac�ionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu brokerii activi vor avea o conduit� responsabil� �i vor folosi comenzile acestuia doar pentru scopurile în care a fost creat. În acest sens, se vor evita conectarea �i reconectarea f�r� motiv, �i încerc�rile repetate de plasare a ordinelor f�r� a avea disponibilul necesar în cont.

(2) Brokerii activi sunt obliga�i s� aduc� la cuno�tin�a clien�ilor aspectele de mai sus. (3) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie s� recomande clien�ilor

cump�rarea sau vânzarea de contracte futures sau op�iuni decât în cazul în care are o baz� rezonabil� de informa�ii, conform c�reia s� aprecieze c� tranzac�ia este potrivit� pentru client.

(4) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie s� încurajeze tranzac�ionarea excesiv� în contul de marj� al unui client în scopul major�rii veniturilor provenite din comisioane.

(5) Nerespectarea prevederilor alin. (1) – (4) duce la suspendarea sau anularea dreptului de tranzac�ionare al brokerului activ, cu notificarea C.N.V.M.

Art. 75 (1) S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu �i C.R.C. vor lua m�suri de men�inere a lichidit��ii pie�ei,

prin evitarea situa�iei ca un participant sau mai mul�i s� ating� o pozi�ie dominant� în pia��, de natur� a influen�a artificial cererea �i oferta, în avantajul propriu, cu grave consecin�e asupra structurii de compensare �i asupra caracterului liber al pie�ei.

(2) În acest sens, pentru evitarea pozi�iei dominante a unui participant, prin acumularea de pozi�ii deschise pe vânzare sau cump�rare prin care poate influen�a pia�a, S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu �i C.R.C. pot limita num�rul de pozi�ii deschise pe care le poate cumula participantul.

CAPITOLUL VI DOCUMENTELE ÎNTOCMITE DE C�TRE INTERMEDIARI

IN RELA�IA CU CLIEN�II

Art. 76 (1) Pentru efectuarea tranzac�iilor pe pia�a reglementat� de instrumente financiare

derivate administrat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, intermediarii vor întocmi cel pu�in urm�toarele documente: a)Cerere de deschidere de cont pentru client; b)Contract privind servicii de investi�ii financiare încheiat între intermediar �i client; c)Document de prezentare a intermediarului �i a instrumentelor financiare derivate ce pot fi tranzac�ionate �i serviciile prestate. d)Formular de ordin; e)Formular de confirmare a execut�rii ordinelor; f)Formular de raportare c�tre clien�i; g)Extras de cont.

(2) Documentele men�ionate la alin. (1) trebuie s� con�in� toate informa�iile prev�zute de Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.

Page 47: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

47�

DISPOZI�II TRANZITORII �I FINALE

Art. 77

(1) Prezentul regulament a fost aprobat de c�tre Adunarea Generala Extraordinar� a Ac�ionarilor S.C. BMFM S.A. Sibiu din data de 14 decembrie 2005. (2) Prezentul regulament, precum �i modific�rile �i complet�rile ulterioare, vor fi supuse aprob�rii C.N.V.M. urmând a intra în vigoare în termen de 5 zile de la data comunic�rii deciziei de c�tre C.N.V.M. (3) Regulamentul �i modific�rile ulterioare vor fi aduse la cuno�tin�a tuturor persoanelor care intr� sub inciden�a prevederilor sale �i se public� pe site-ul S.C. BMFM S.A. (4) Anexele nr. 1 �i 2 fac parte integrant� din prezentul regulament.

Art. 78

La data intr�rii în vigoare a prezentului regulament se abrog� Regulamentul nr.5 de Tranzac�ionare pe pie�ele reglementate de instrumente financiare derivate la Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu, autorizat de C.N.V.M. prin decizia nr. 84 la data de 09.01.2004 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, precum �i orice alte dispozi�ii contrare.

Page 48: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

48�

ANEXA 1

Procedura privind aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1) din Regulamentul nr. 4

privind tranzac�ionarea pe Pia�a Reglementat� de Instrumente Financiare Derivate admnistrat� de S.C.

Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu

1. Aplicarea prevederilor art. 64, aliniatul (1) din Regulamentul nr. 4 privind Tranzac�ionarea pe Pia�a Reglementat� de Instrumente Financiare Derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu revine persoanelor din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu desemnate pentru supravegherea pie�ei. Desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea prezentei proceduri se face prin decizie a Directorului General al SC BMFM SA Sibiu.

2. în vederea monitoriz�rii pie�ei reglementate la vedere organizat� �i administrat� de Bursa de Valori Bucure�ti, persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� pentru supravegherea pie�ei reglementate de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu va avea acces în timp real la platforma de tranzac�ionare a BVB.

3. De asemenea, persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� pentru supravegherea pie�ei reglementate de instrumente financiare derivate administrat� S.C. BMFM S.A. Sibiu va avea acces în timp real la platforma de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, precum �i drepturile de a bloca �i debloca tranzac�ionarea instrumentelor financiare derivate.

4. Persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� cu supravegherea pie�ei monitorizeaz� pia�a reglementat� la vedere în fiecare zi de tranzac�ionare, între orele 9:00 – 16:00 �i pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate între orele 9:45 – 16:00.

5. În momentul în care, pe platforma de tranzac�ionare a BVB, este afi�at un comunicat al Bursei de Valori Bucure�ti privind suspendarea de la tranzac�ionare a ac�iunii care constituie activ suport pentru un contract futures �i cu op�iuni tranzac�ionat pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� cu supravegherea pie�ei va bloca în platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu contractele futures �i cu op�iuni corespunz�toare.

6. În momentul în care, pe platforma de tranzac�ionare a BVB, este afi�at un comunicat al Bursei de Valori Bucure�ti privind reluarea la tranzac�ionare a ac�iunii care constituie activ suport pentru un contract futures, respectiv cu op�iuni tranzac�ionat la pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate, persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� cu supravegherea pie�ei va debloca în platforma electronic� de tranzac�ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu contractele futures �i cu op�iuni respective, suspendate de la tranzac�ionare.

7. Fiecare opera�iune de suspendare de la tranzac�ionare �i reluare la tranzac�ionare a contractelor futures �i cu op�iuni pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi înso�it� de un comunicat S.C. BMFM S.A. Sibiu întocmit �i semnat de c�tre Directorul de Tranzac�ii al societ��ii.

8. Comunicatul S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi transmis participan�ilor prin afi�area lui pe canalul public de comunicare al platformei de tranzac�ionare a S.C: BMFM S.A Sibiu de c�tre persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� cu supravegherea pie�ei �i va fi transmis Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru afi�are pe site-ul www.sibex.ro în cel mai scurt timp posibil dup� efectuarea opera�iunii.

9. Persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� cu supravegherea pie�ei va �ine un registru de eviden�� a opera�iunilor de suspendare de la tranzac�ionare �i reluare la tranzac�ionare a contractelor futures �i cu op�iuni, care va cuprinde cel pu�in urm�toarele date:

-data opera�iunii; -ora �i minutul opera�iunii; -activul suport al contractului futures;

Page 49: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

49�

-ora �i minutul afi��rii comunicatului BVB; -tipul opera�iunii: suspendare / reluare la tranzac�ionare; -contractul/contractele �i scadentele care fac obiectul opera�iunii; -motivul suspend�rii/relu�rii la tranzac�ionare a ac�iunii la BVB (articolul �i regulamentul BVB) -alte explica�ii (motive care au împiedicat aplicarea întocmai a procedurii). 10. În situa�iile în care persoana din cadrul departamentului Tranzac�ionare �i

Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat� cu supravegherea pie�ei nu-si poate îndeplini atribu�iile descrise mai sus din diverse motive (absen��, concediu de odihn�, concediu medical, pauz� de mas� etc.), o alt� persoan� desemnat� de Directorul General al SC BMFM SA Sibiu va îndeplini atribu�iile din prezenta procedura. În situa�ia în care ambele persoane desemnate cu aplicarea prezentei proceduri sunt indisponibile, Directorul General sau Directorul General Adjunct vor desemna o alt� persoan� competent� care va aplica dispozi�iile prezentei proceduri.

11. Persoanele desemnate sunt direct r�spunz�toare de aplicarea întocmai a prezentei proceduri �i au obliga�ia sa aduc� în cel mai scurt timp la cuno�tin�a conducerii orice motive care au determinat apari�ia unor disfunc�ionalit��i în aplicarea ei.

12. Atribu�iile de aplicare a prezentei proceduri revin persoanelor desemnate în situa�ia asigur�rii tuturor condi�iilor necesare – acces direct la platformele de tranzac�ionare ale BVB �i S.C. BMFM S.A. Sibiu �i luarea la cuno�tin�� asupra modului de utilizare a acestora.

S.C. Bursa Monetar Financiara �i de Marfuri S.A. Sibiu

Departament Tranzac�ionare �i Supraveghere

Decizie SUSPENDARE DE LA TRANZAC�IONARE

În baza prevederilor art. 64 alin (1) din Regulamentul nr. 4 privind Tranzac�ionarea pe

Pia�a Reglementat� de Instrumente Financiare Derivate administrat� de S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu �i având în vedere suspendarea de la tranzac�ionare la Bursa de Valori Bucure�ti a ac�iunilor _______________________________________ simbol ______________ în baza __________________________________________________________________, se suspend� de la tranzac�ionare pe pia�a de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S. A. Sibiu începând cu ora __________ contractul futures cu simbolul _______________ �i op�iunile pe contractul futures cu simbolul __________________ pentru scaden�ele ____________________ �i ______________________.

Director Tranzac�ii

S.C. Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu

Departament Tranzac�ionare �i Supraveghere Decizie RELUARE TRANZAC�IONARE Având în vedere reluarea la tranzac�ionare la Bursa de Valori Bucure�ti a ac�iunilor

____________________________________________ simbol _______________ se reia tranzac�ionarea pe pia�a de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S. A. începând cu ora ___________ a contractului futures cu simbolul _________________ �i a op�iunilor pe contractul futures cu simbolul __________________ pentru scaden�ele ____________________ �i ______________________.

Director Tranzac�ii

Page 50: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

50�

ANEXA 2

Procedura privind reluarea la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate suspendate conform prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul

nr. 4 privind tranzac�ionarea pe Pia�a Reglementat� de Instrumente Financiare Derivate administrat� de S.C.

Bursa Monetar-Financiara �i de Marfuri S.A. Sibiu

1. La reluarea la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate suspendate conform prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul nr. 4 privind tranzac�ionarea pe Pia�a Reglementat� de Instrumente Financiare Derivate administrat� de S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu �i C.R.C. vor aplica ajust�ri ale contractelor astfel încât m�rimea de�inerilor participan�ilor în pia�a dinaintea suspend�rii s� fie egal� cu cea de dup� reluarea la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate respective.

2. Ajust�rile se fac în dou� situa�ii: splitarea, respectiv consolidarea valorii nominale a

ac�iunilor. A. Modificarea valorii nominale a ac�iunii ca urmare a opera�iunii de splitare Exemplu: Ac�iunile societ��ii A cu valoare nominal� 2 lei se tranzac�ioneaz� la BVB la 4,5 lei. Pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunz�tor are 1.000 ac�iuni A �i pre�ul de cotare 5 lei/ac�iune, astfel încât valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Ac�iunea societ��ii A cu valoare nominal� de 2 lei se spliteaz� în 2 ac�iuni cu valoare nominal� de 1 leu.

Pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures corespunz�tor va avea în urma ajust�rii

2 x 1.000 = 2.000 ac�iuni A,

iar pre�ul de cotare ajustat este de

5 /2 = 2,5 lei/ac�iune.

Astfel, 1 contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat înainte de splitare la

pre�ul futures de 4 lei/ac�iune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) �i marcat la pia�a la pre�ul de cotare de 5 lei/ac�iune (profit de 1.000 x (5 – 4) = 1.000 lei/contract), se transforma dup� ajustare intr-un contract futures pe ac�iunea A (2.000 ac�iuni) cump�rat la pre�ul futures de 4 / 2 = 2 lei/ac�iune �i va fi marcat la pia�a la pre�ul de cotare de 5/2 = 2,5 lei/ac�iune. Valoarea contractului dup� ajustare r�mâne nemodificat� (2 x 2.000 = 4.000 lei) ca �i profitul din marcarea la pia�a ( 2.000 x (2,5 – 2) = 1.000 lei)

Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va r�mâne neschimbat�.

În acest caz, m�rimea contractului futures având ca activ suport ac�iunea respectiv� se va multiplica cu factorul de splitare, iar pre�urile la care s-au efectuat tranzac�ii în pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor diminua prin împ�r�ire cu acela�i factor, astfel încât valoarea unui contract futures tranzac�ionat înainte de splitare s� r�mân� neschimbat� dup� ajustare.

Page 51: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

51�

B. Modificarea valorii nominale a ac�iunii ca urmare a opera�iunii de consolidare

Exemplu:

Ac�iunile societ��ii A cu valoare nominal� 2 lei se tranzac�ioneaza la BVB la 4,5 lei. Pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures corespunz�tor are 1.000 ac�iuni A �i se tranzac�ioneaza la pre�ul de 5 lei/ac�iune, astfel încât valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei Ac�iunea societ��ii A cu val nominal� de 2 lei se consolideaz� cu factorul 2,5 / 1 (din 2,5 ac�iuni cu valoare nominal� 2 lei rezulta 1 ac�iune cu valoare nominal� de 5 lei).

Pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures corespunz�tor va avea în urma ajust�rii

1.000 / 2,5 = 400 ac�iuni A,

iar pre�ul de cotare ajustat este de

5 x 2,5 = 12,5 lei/ac�iune.

Astfel, 1 contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat înainte de consolidare la pre�ul futures de 4 lei/ac�iune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) �i marcat la pia�a la pre�ul de cotare de 5 lei/ac�iune (profit de 1.000 x (5 – 4) = 1.000 lei), se transforma dup� ajustare intr-un contract futures pe ac�iunea A (400 ac�iuni) cump�rat la pre�ul futures de 4 x 2,5 = 10 lei/ac�iune �i va fi marcat la pia�a la pre�ul de cotare de 5 x 2,5 = 12,5 lei/ac�iune. Valoarea contractului dup� ajustare r�mâne nemodificat� (10 x 400 = 4.000 lei) ca �i profitul din marcarea la pia�a (400 x (12,5 – 10) = 1.000 lei) Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va r�mâne neschimbat�. 3. În cazul modific�rii valorii nominale a ac�iunii ca urmare a opera�iunilor de splitare

sau consolidare, pre�urile de exercitare ale op�iunilor �i primele pe contractele cu op�iuni corespunz�toare vor fi ajustate prin aplicarea acelora�i proceduri.

În acest caz, m�rimea contractului futures având ca activ suport ac�iunea respectiv� se va diminua prin împ�r�ire la factorul de consolidare, iar pre�urile la care s-au efectuat tranzac�ii în pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor multiplica cu acela�i factor astfel încât valoarea unui contract futures tranzac�ionat înainte de consolidare s� r�mân� neschimbat� dup� ajustare.

Page 52: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

52�

ANEXA 3

Procedura privind reluarea la tranzac�ionare a instrumentelor financiare derivate suspendate conform prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul

nr. 4 privind tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de

S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu

La reluarea tranzac�ion�rii instrumentelor financiare derivate suspendate conform prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul nr. 4 privind tranzac�ionarea pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. Bursa Monetar-Financiar� �i de M�rfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu �i C.R.C. vor aplica ajust�ri ale contractelor în vederea corel�rii cu noua situa�ie a emitentului.

Exemplul 1: Acordare de dividende în numerar

Ac�iunile societ��ii A cu valoare nominal� 2 lei se tranzac�ioneaz� la BVB la 4,5 lei. Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunz�tor are 1.000 ac�iuni A �i se tranzac�ioneaz� la pre�ul de 5 lei/ac�iune, astfel încât valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Societatea A acord� un dividend în numerar de 0,9 lei/ac�iune (20% din valoarea de pia�� a ac�iunii).

Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, pre�ul ajustat va fi

5 – (5 x 0,2) = 4 lei/ac�iune, iar m�rimea contractului futures pe ac�iunea A va r�mâne neschimbat�, respectiv 1.000 ac�iuni.

Astfel, 1 contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat înainte de

suspendare la pre�ul futures de 5 lei/ac�iune (valoare contract 5 x 1.000 = 5.000 lei), se transform� dup� ajustare într-un contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat la pre�ul futures de 5 – (5 x 0,2) = 4 lei/ac�iune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei).

Ajust�rile prezentate mai sus se vor aplica corespunz�tor �i asupra pre�urilor de

exercitare ale contractelor cu op�iuni pe contracte futures.

Astfel, o op�iune tranzac�ionat� înainte de suspendare la pre�ul de exercitare de 5 lei/ac�iune se va transforma prin ajustarea pre�ului de exercitare într-o op�iune tranzac�ionat� la pre�ul de exercitare de 4 lei/ac�iune.

Exemplul 2: Acordare de ac�iuni gratuite

Ac�iunile societ��ii A cu valoare nominal� 2 lei se tranzac�ioneaz� la BVB la 18 lei. Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunz�tor are 1.000 ac�iuni A �i se tranzac�ioneaz� la pre�ul de 20 lei/ac�iune, astfel încât valoarea unui contract futures este

20 x 1.000 = 20.000 lei

Societatea A procedeaz� la majorarea capitalului social acordând o ac�iune gratuit�

la 2 ac�iuni de�inute. Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM

S.A. Sibiu, pre�ul ajustat va fi 2 20 x ------ = 13,3333 lei/ac�iune, 3

Page 53: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

53�

iar m�rimea contractului futures pe ac�iunea A tranzac�ionat înainte de suspendare la pre�ul de 20 lei/ac�iune se va ajusta dup� formula:

1000 x 20 (Valoare contract înainte de suspendare)

M�rime contract = ----------------------------------------------------------------------------, dup� ajustare 13,3333 (Pre� ajustat)

20.000 adic� ------------------- = 1.500 ac�iuni. 13,3333 Astfel, 1 contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat înainte de

suspendare la pre�ul futures de 20 lei/ac�iune (valoare contract 20 x 1.000 = 20.000 lei), se transform� dup� ajustare într-un contract futures pe ac�iunea A (1.500 ac�iuni) cump�rat la pre�ul futures de 20 – (20 x 2/3) = 13,3333 lei/ac�iune (valoare contract 13,333 x 1.500 = 19.999,95 lei).

Ajust�rile prezentate mai sus se vor aplica corespunz�tor �i asupra pre�urilor de

exercitare ale contractelor cu op�iuni pe contracte futures. Astfel, o op�iune tranzac�ionat� înainte de suspendare la pre�ul de exercitare de 20

lei/ac�iune se va transforma prin ajustarea pre�ului de exercitare într-o op�iune tranzac�ionat� la pre�ul de exercitare de 13,333 lei/ac�iune.

Exemplul 3: Acordare de alte drepturi Ac�iunile societ��ii A cu valoare nominal� 2 lei se tranzac�ioneaz� la BVB la 18 lei. Pe

pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunz�tor are 1.000 ac�iuni A �i se tranzac�ioneaz� la pre�ul de 20 lei/ac�iune, astfel încât valoarea unui contract futures este:

20 x 1.000 = 20.000 lei

Societatea A procedeaz� la majorarea capitalului social prin acordarea dreptului de

achizi�ie a unei ac�iuni la valoarea nominal� (pre� 2 lei/ac�iune) la 2 ac�iuni de�inute. Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM

S.A. Sibiu, pre�ul ajustat va fi (20 x 2) + 2 --------------------- = 14 lei/ac�iune, 3 iar m�rimea contractului futures pe ac�iunea A tranzac�ionat înainte de suspendare la

pre�ul de 20 lei/ac�iune se va ajusta dup� formula: 1.000 x 20 (Valoare contract înainte de suspendare )

M�rime contract = --------------------------------------------------------------------------------, dup� ajustare 14 (Pre� ajustat)

20.000 adic� ----------------- = 1.428,57 ac�iuni. 14

Astfel, 1 contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat înainte de

suspendare la pre�ul futures de 20 lei/ac�iune (valoare contract 20 x 1.000 = 20.000 lei), se transform� dup� ajustare într-un contract futures pe ac�iunea A (1.428,57 (20 x 2) + 2 ac�iuni) cump�rat la pre�ul futures de ---------------- = 14 lei/ac�iune (valoare 3 contract 14 x 1.428,57 = 19.999,98 lei).

Page 54: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

54�

Ajust�rile prezentate mai sus se vor aplica corespunz�tor �i asupra pre�urilor de exercitare ale contractelor cu op�iuni pe contracte futures.

Astfel, o op�iune tranzac�ionat� înainte de suspendare la pre�ul de exercitare de 20 lei/ac�iune se va transforma prin ajustarea pre�ului de exercitare într-o op�iune tranzac�ionat� la pre�ul de exercitare de 14 lei/ac�iune.

Exemplul 4: Acordare simultan� de ac�iuni gratuite �i alte drepturi

Ac�iunile societ��ii A cu valoare nominal� 1 leu se tranzac�ioneaz� la BVB la 1,4 lei. Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunz�tor are 1.000 ac�iuni A �i se tranzac�ioneaz� la pre�ul de 1,5 lei/ac�iune, astfel încât valoarea unui contract futures este:

1,5 x 1.000 = 1.500 lei Societatea A procedeaz� la majorarea capitalului social prin acordarea a 60 de

ac�iuni gratuite la fiecare 100 ac�iuni detinute �i acordarea dreptului de achizi�ie a 10 ac�iuni noi la pre�ul de 0,5 lei/ac�iune la fiecare 100 ac�iuni detinute.

Astfel, un ac�ionar care de�ine 1.000 ac�iuni ale societ��ii A va primi 60 x (1.000 / 100) ac�iuni gratuite respectiv 600 de ac�iuni �i va putea achizitiona înc� 10 x (1.000/100) respectiv 100 de ac�iuni noi la pre�ul de 0,5 lei/ac�iune. Astfel, în situa�ia în care ac�ionarul î�i exercit� toate drepturile de care beneficiaz� va dobândi în total 700 de ac�iuni noi la 1.000 de ac�iuni detinute.

Pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate administrat� de S.C. BMFM

S.A. Sibiu, pre�ul ajustat va fi 1,5 x 1.000 + 0,5 x 100 1.500 + 50 = = 0,9117 lei/ac�iune,

1.700 1.700 iar m�rimea contractului futures pe ac�iunea A tranzac�ionat înainte de suspendare la pre�ul de 1,5 lei/ac�iune se va ajusta dup� formula:

1000 x 1,5 (Valoare contract înainte de suspendare )

M�rime contract = --------------------------------------------------------------------------------, dup� ajustare 0,9117 (Pre� ajustat)

1.500 adic� ----------------- = 1.645,27 ac�iuni. 0,9117 Astfel, 1 contract futures pe ac�iunea A (1.000 ac�iuni) cump�rat înainte de

suspendare la pre�ul futures de 1,5 lei/ac�iune (valoare contract 1,5 x 1.000 = 1.500 lei), se transform� dup� ajustare într-un contract futures pe ac�iunea A (1.645,27

1.550

ac�iuni) cump�rat la pre�ul futures de ---------------- = 0,9117 lei/ac�iune (valoare 1.700 contract 1.645,27 x 0,9117 = 1.4999,99 lei).

Ajust�rile prezentate mai sus se vor aplica corespunz�tor �i asupra pre�urilor de exercitare ale contractelor cu op�iuni pe contracte futures.

Astfel, o op�iune tranzac�ionat� înainte de suspendare la pre�ul de exercitare de 1,5 lei/ac�iune se va transforma prin ajustarea pre�ului de exercitare într-o op�iune tranzac�ionat� la pre�ul de exercitare de 0,9117 lei/ac�iune.

Page 55: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

55�

Din Regulamentul nr.1 al CRC desprindem egulile de admitere al membrilor compensatori :

ADMITEREA MEMBRILOR COMPENSATORI(MC) IN SISTEMUL DE COMPENSARE-DECONTARE

Art. 2 (1) Conditiile de admitere ale intermediarilor ca MC in sistemul de compensare-

decontare al CRC sunt: a)Detinerea a minimum 20 de actiuni CRC, care dau dreptul la compensarea si garantarea tranzactiilor proprii si ale clientilor intermediarului sau depunerea unei garan�ii în numerar în valoare de 20.000 RON, ce se restituie la încetarea activit��ii; b)Dobandirea dreptului de tranzactionare pe piata reglementata de instrumente financiare derivate administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu; c)Existenta a minimum doi brokeri activi, in intelesul Regulamentului nr. 3 privind organizarea si functionarea pietei reglementate de instrumente financiare derivate administrate de S.C. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri S.A. SIBIU, ce posed� certificat de broker pe pia�a reglementat� de instrumente financiare derivate emis de SC BMFM SA Sibiu �i este înscris în Registrul brokerilor activi. d)Existenta unei dotari minime necesare desf��urarii activitatii de tranzac�ionare �i back office; e)Detinerea de soft de back office compatibil cu ELTRANS. f)Capital ini�ial corespunz�tor obiectului de activitate autorizat, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea 297/2004. (2) Dosarul de admitere al MC in sistemul de compensare-decontare al CRC va cuprinde: a)copie de pe actul constitutiv al intermediarului; b)dovada detinerii dreptului de tranzactionare pe piata reglementata de instrumente financiare derivate administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu; c)copie de pe autorizarea SSIF de catre CNVM sau, dupa caz, dovada inscrierii in registrul public al CNVM ca intermediar; d)copii de pe certificatul de absolvire de c�tre personal al cursului de atestare al SC BMFM SA; e)dovada detinerii de programe informatice de back office compatibile cu ELTRANS; f)dovada accesului la Internet prin linie dedicata, in conditii tehnice corespunzatoare; g)dovada deschiderii de conturi la o banca comerciala; h)dovada varsarii contributiilor la fondurile de garantare conform regulamentului CNVM 13/2005 si prezentului regulament i)constituirea unei garantii suplimentare, formata din gaj in favoarea CRC asupra actiunilor CRC detinute de MC. Acest gaj se va constitui printr-o anexa la contractul de compensare.

Art. 3 Conditiile de compensare dintre CRC si MC sunt cuprinse in contractul de

compensare ce se incheie intre parti. Acest contract va cuprinde cel putin urmatoarele: a)date de identificare ale MC si ale personalului autorizat b)obligatia partilor de a respecta prevederile contractului, regulile si regulamentele CRC c)conturile de house, de persoane relevante si de clienti alocate MC d)contract de gaj in cazul constituirii de garantii suplimentare in actiuni e)comisioanele si tarifele percepute de CRC

Art. 4 MC are urmatoarele drepturi:

Page 56: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

56�

-participarea la sistemul de compensare decontare al tranzactiilor cu instrumente financiare derivate administrat de CRC in conditiile Legii 297/2004, ale Regulamentului CNVM 13/2005 si ale prezentului regulament -gestionarea disponibilului din conturile sale de marja

MC are urmatoarele obligatii: -respectarea prevederilor contractului de compensare-decontare incheiat cu CRC -anuntarea in scris, in termenul prevazut in contract, a schimbarii conditiilor in care a fost admis in sistemul de compensare

Art. 5 (1) Supravegherea membrilor compensatori are rolul de a monitoriza respectarea

prezentului regulament, precum si evitarea situatiei ca un participant sau mai multi sa atinga o pozitie dominanta in piata, de natura a influenta artificial cererea si oferta, in avantajul propriu, cu grave consecinte asupra structurii de compensare si asupra caracterului liber al pietei.

(2) Modulul de clearing al sistemului de tranzactionare si clearing ELTRANS emite mesaje de avertizare referitoare la conturile MC ce inregistreaza apel in marja, permitand astfel personalului ce supravegheaza piata sa urmareasca si sa impuna respectarea reglementarilor.

(3) Pentru evitarea dobandirii unei pozitii dominante, prin acumularea de pozitii deschise pe vanzare sau cumparare prin care poate manipula piata, CRC poate institui limite de supraveghere si limite absolute ale numarului de pozitii deschise pe care le poate cumula un client, in functie de caracterul specific al pietei unui anumit contract futures sau optiune.

Art. 6 (1) Suspendarea si retragerea membrilor compensatori din sistemul de compensare

decontare va avea loc in urmatoarele conditii: a)incalcare repetata a prezentului regulament, b)ca urmare a cererii de suspendare din partea CNVM sau a S.C. BMFM S.A. Sibiu c)in caz de suspendare sau retragere a autorizatiei de functionare de catre CNVM (2) In cazul suspendarii unui membru compensator, CRC va interzice acestuia

deschiderea de noi pozitii pe conturile sale de house, persoane relevante si clienti, urmand ca in termen de 3 zile de la suspendare CA al CRC sa analizeze situatia acestuia si sa decida masurile ce vor fi luate, in functie de situatie.

Art. 7

(1) MNC vor avea acces la sistemul de compensare decontare al CRC numai pe baza unui contract de compensare-decontare incheiat cu un MC, care prevede cel putin urmatoarele obligatii ale MC: a) s� onoreze la timp toate obliga�iile financiare; b) s� transmit� zilnic un raport c�tre membrii noncompensatori pentru care compenseaz�; c) s� asigure disponibilit��ile în contul în marj� pentru pozi�iile înregistrate în numele �i/sau în contul celui pentru care compenseaz�; d) s� p�streze confiden�ialitatea asupra tuturor documentelor �i informa�iilor legate de activitatea lor; e) s� completeze fondul de garantare, dup� caz, în termenul prev�zut de art. 80 �i 81 din prezentul regulament.

(2) Contractul de compensare-decontare trebuie s� fie agreat, în prealabil, de catre CRC în conformitate cu reglement�rile acesteia �i nu poate s� prevad� clauze mai pu�in restrictive fa�� de clauzele contractului de compensare decontare încheiat între CRC �i membrul compensator. (3) Contractul de compensare - decontare va cuprinde in mod obligatoriu angajamentul MC de garantare a tranzactiilor MNC. Contractul se va semna de p�r�i �i va fi avizat de CRC. MC va gira câte 20 de actiuni CRC in favoarea CRC sau va depune garan�ia specificat� la art. 2 alin. (1) pct. a �i fondurile de garantare pentru fiecare MNC reprezentat.

(4) MC este obligat sa verifice daca MNC detine dreptul de tranzactionare pe piata piata reglementata de instrumente financiare derivate administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu, si sa anexeze documente doveditoare contractului de compensare-decontare. De asemenea, MC mai poate cere MNC orice alte acte pe care le considera necesare.

Page 57: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

57�

(5) MNC are urm�toarele obliga�ii în rela�ia cu MC : a) s� onoreze la timp toate obliga�iile financiare fa�� de MC; b) s� transmit� zilnic rapoarte c�tre clien�ii s�i; c) s� asigure disponibilit��ile în contul în marj� pentru pozi�iile înregistrate în numele �i/sau în contul clien�ilor s�i; d) s� p�streze confiden�ialitatea asupra tuturor documentelor �i informa�iilor legate de activitatea clien�ilor s�i ; e) în cazul suspend�rii sale, MNC trebuie s� continue alimentarea contului în marj� cu sumele datorate membrului compensator general.

Art. 8 (1) Pe baza contractului de compensare-decontare CRC va deschide pentru MNC

conturi separate de ale MC care il reprezinta, insa dreptul de a administra acest cont il va avea numai MC respectiv.

(2) Depunerea marjelor se face de catre MNC in contul MC. MC are obligatia de a cere clientilor si MNC reprezentate depunerea de marje la nivelul minim precizat in specificatiile instrumentelor financiare derivate. MC are dreptul de a cere marje suplimentare pana la un nivel ce il considera asigurator. MC poate cere garantii suplimentare, calculate pe o baza diferita de cea specificata de prezentul regulament. Toate reglementarile privind compensarea zilnica se aplica si relatiei dintre MNC si MC.

(3) Este de datoria MC sa se asigure ca MNC respecta intocmai aceste reglementari, pentru ca raspunderea in fata CRC ii apartine MC intru totul. CRC va colabora constant cu Bursa pentru armonizarea reglementarilor aplicabile MC si MNC.

Art. 9 Pe baza raportului zilnic, MC va repartiza MNC reprezentat tranzactiile efectuate

zilnic in numele acestuia si va tine evidenta conturilor acestuia in back office in conformitate cu prezentul regulament. Toate tranzactiile efectuate de MNC vor fi sustinute de ordine de tranzactionare ale clientilor in scris sau in alta forma permisa de cadrul legal, MC si CRC avand dreptul de a controla acest lucru. MC si CRC au dreptul de a controla modul de tinere a evidentelor tranzactiilor efectuate, precum si modul de evidenta al conturilor clientilor.

Art. 10 Membrul compensator si membrii noncompensatori reprezentati de acesta vor

specifica in mod expres in contractele incheiate ca garanteaza toate tranzactiile clientilor.

Rezumat

-cadrul legal aplicabil pie�ei administrate de BMFM SIBIU cuprinde 3 nivele:

1.Legea 297 /2004 privind pia�a de capital

2.Regulamentele CNVM

3.Regulamentele BMFMS �i CRC

-CNVM este autoritatea de reglementare �i supraveghere a BMFM SIBIU

-pe pia�a administrat� de BMFM SIBIU pot tranzac�iona în calitate de

intermediari SSIF, b�nci �i traderi – persoane juridice.

-Consiliul de Administra�ie al BMFM SIBIU decide admiterea pe pia�a de

instrumente derivate a intermediarilor �i a brokerilor activi.

Page 58: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

58�

-pentru a fi admis ca broker activ, o persoan� trebuie s� fie autorizat ca ASIF de

c�tre CNVM �i atestat ca broker de c�tre BMFMS

-intermediarii pe pia�a BMFMS pot tranzac�iona în calitate de membri (ac�ionari

ai BMFM SIBIU) sau membri afilia�i (pl�tind o tax� lunar� de tranzac�ionare)

-pentru clien�ii care doresc s� tranzac�ioneze prin intermediul modului „client”

al platformei ELTRANS, SSIF trebuie s� solicite Dep. Informatic al BMFM SIBIU

alocare de user �i parole de acces la platform� ELTRANS.

-fiecare intermediar trebuie s�-�i desemneze 3 persoane de contact cu BMF

SIBIU: reprezentantul legal, un broker activ �i reprezentantul compartimentului

de control intern.

-sesiunea de tranzac�ionare pe pia�a BMFM SIBIU este precedat� de o sesiune

de pre-deschidere de 30 minute în timpul c�rora se pot anula sau retrage ordine

de tranzac�ionare.

-În situa�ia în care ac�iunile unui emitent sunt suspendate de la tranzac�ionare

pe pia�a BVB, derivatele corespunz�toare ac�iunilor respective sunt suspendate

concomitent de la tranzac�ionare pe pia�a BMFMS.

-În situa�ia unor evenimente corporative în activitatea unui emitent (split�ri,

consolid�ri, acordare de dividende excep�ionale, major�ri de apital social prin

acordare de ac�iuni gratuite sau alte drepturi) derivatele corespunz�toare pe

pia�a BMFMS sunt ajustate conform procedurilor prev�zute în ANEXELE 2 �i 3

din Regulamentul 4 al BMFM SIBIU.

-la acela�i pre�, ordinele primite de la clien�i au prioritate la executare înaintea

ordinelor pe cnturile house sau persoane relevante.

-Contractele cu optiuni pot fi tranzac�ionate începând cu ziua în care pe

contractul futures suport s-a executat prima tranzac�ie pentru scaden�a

respectiv�.

Întreb�ri test:

In cazul suspendarii la BVB a unei actiuni tranzactionate si pe piata futures a BMFMS:

a.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la BMFMS incepand cu sesiunea de tranzactionare din ziua urmatoare b.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la BMFMS pana la scadenta. c.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la BMFMS concomitent cu suspendarea actiunii la BVB. d.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva nu se suspenda la BMFMS.

Page 59: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

59�

În cazul în care intermediarul, cumpara sau vinde pe alta scadenta sau pe alt

contract decât cele specificate de client:

a. este obligat sa preia tranzactiile pe contul “house” suportand in acelasi timp si comisioanele aferente.

b. va executa operatiunea inversa si va acoperi doar eventualele pierderi generate de aceasta operatiune. c. va executa operatiunea inversa si va suporta atat eventualele pierderi generate de operatiunea respectiva cat si comisioanele aferente. d. va informa clientul asupra acestei opera�iuni, urmând ca acesta s� decid� dac� este sau nu de acord cu tranzac�ia efectuat�.

În situa�ia split�rii cu un raport 1/5 a unei ac�iuni, m�rimea ini�ial� de 1.000 ac�iuni a contractului futures corespunz�tor va deveni de:

a. 200 ac�iuni b. 5.000 ac�iuni c. va r�mâne la nivelul de 1.000 ac�iuni d. 2.500 ac�iuni

O companie ale c�rei ac�iuni constituie activ suport pentru contracte futures pe

pia�a BMFMS, acord� ac�ionarilor o ac�iune gratuit� la 2 ac�iuni de�inute. Un investitor a cump�rat 6 contracte futures pe ac�iunile companiei la pre�ul de 3 RON/ac�iune înainte de acordarea acestor drepturi. Dup� opera�iunea de ajustare, investitorul va de�ine:

a. 6 contracte futures cump�rate la pre�ul de 2 RON/ac�iune b. 9 contracte futures cump�rate la pre�ul de 3 Ron /ac�iune c. 4 contracte futures cump�rate la pre�ul de 4,5 RON/ac�iune d. 12 contracte futures cump�rate la pre�ul de 1,5 RON/ac�iune

In timpul sesiunii de pre-deschidere pe piata reglemetnata administrata de S.C.

BMFM S.A. SIBIU participantii au dreptul:

a. de a ad�uga noi ordine de tranzactionare b. de a anula si retrage ordine de tranzactionare c. de a modifica ordine de tranzactionare existente. d. de a ad�uga noi ordine de tranzac�ionare �i a efectua tranzac�ii

In cazul in care un intermediar cumpara sau vinde din eroare instrumente

financiare derivate in contul altui client decat cel de la care a primit ordinele de tranzactionare, el poate solicita remediarea erorii:

a. Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. SIBIU b. Departamentului Juridic al S.C. BMFM S.A. SIBIU c. Pana la inchiderea sesiunii de tranzactionare din ziua in care s-a efectuat tranzactia eronata. d. Departamentului de Supraveghere al Casei de Compensa�ie.

In situatia în care tranzactionarea unei ac�iuni care constituie activ support

pentru un contract futures pe pia�a administrat� de S.C. BMFM S.A. SIBIU, este suspendat� de la tranzactionare pe piata BVB in vederea modificarii valorii nominale:

a. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile deschise se lichideaza la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua suspendarii.

Page 60: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

60�

b. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile deschise se lichideaza la pretul mediu ponderat înregistrat pe piata BVB în ziua suspendarii. c. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare iar pozitiile deschise sunt ajustate in functie de factorul de splitare/consolidare si sunt lichidate la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua reluarii tranzactionarii lor cu noua valoare nominala. d. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar marimea contractelor si valoarea pozitiilor deschise sunt ajustate in functie de factorul de splitare/consolidare, ele putand fi tranzactionate in continuare numai dupa reluarea la tranzactionare pe piata BVB.

Persoanele de contact cu BMFMS desemnate de fiecare intermediar sunt: a. Reprezentantul legal �i 2 brokeri activi b. Reprezentantul legal, directorul de opera�iuni �i un broker activ c. Reprezentantul compartimentului de control intern �i 2 brokeri activi d. Reprezentantul legal, reprezentantul compartimentului de control intern �i un broker activ Agentii delega�i ai SSIF: a. pot tranzac�iona pe pia�a BMFMS dac� sunt admi�i ca brokeri activi b. nu pot fi admi�i ca brokeri activi pe pia�a BMFMS c. nu pot ob�ine atestat de broker pe pia�a BMFMS d. pot fi admi�i ca brokeri activi pe pia�a BMFMS cu aprobare din partea CNVM.

Brokerilor activi pe pia�a BMFMS le este interzis:

a. S� tranzac�ioneze instrumente financiare derivate pe cont propriu b. S� semneze documente de deschidere de cont pentru clien�i c. S� garanteze performa�ele instrumentelor financiare derivate d. S� administreze conturi de clienti pe baz� discre�ionar�. În situa�ia intreruperii for�ate a sesiunii de tranzac�ionare, reluarea acesteia se face: a. cu sesiune de pre-deschidere cu durata de 5 minute b. cu o sesiune de pre-deschidere cu durata de 2 minute c. f�r� sesiune de pre-deschidere d. nu se mai reia dac� întreruperea dureaz� mai mult de 60 de minute Formularele de ordin de tranzac�ionare pe pia�a futures trebuie întocmite �i semnate: a. doar pentru ordinele executate în pia�� b. doar pentru tranzac�iile efectuate în contul clien�ilor c. doar pentru ordinele primite telefonic d. pentru toate ordinele de tranzac�ionare primite de broker. Actul normativ care reglementeaz�, în prezent, activitatea pie�elor instrumentelor financiare derivate este:

a. O.U.G. nr. 27/2002, aprobat� �i modificat� prin Legea nr. 512/2002 b. Legea 297/2004 c. O.U.G. nr. 28/2002, aprobat� �i modificat� prin Legea nr. 525/2002 d. Legea 31/1990

Page 61: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

61�

Suspendarea dreptului de tranzac�ionare al unui intermediar pe pia�a de

isnrumente financiare derivate este hot�rât� de c�tre:

a. Comisia Na�ional� a Valorilor Mobiliare b. Consiliul bursei c. Consiliul de administra�ie al operatorului de pia�� d. Casa de compensa�ie

Administrarea pie�elor reglementate se realizeaz� de c�tre:

a. un operator de pia�� autorizat de CNVM b. un intermediar autorizat de CNVM

c. Comisia Na�ional� a Valorilor Mobiliare d. o cas� de compensa�ie autorizat� de CNVM

Brokerul activ are dreptul:

a. s� se afle în raporturi prev�zute de dreptul muncii exclusiv cu un intermediar pe pia�a IFD (Instrumente Financiare Derivate) b. s� se afle în raporturi prev�zute de dreptul muncii cu mai mul�i intermediari pe pia�a IFD c. s� se afle în raporturi prev�zute de dreptul muncii �i cu entit��i care nu opereaz� pe pia�a IFD, pe lâng� cele încheiate cu un intermediari pe aceast� pia�� d. s� se afle în raporturi prev�zute de dreptul muncii doar cu un intermediar pe pia�a IFD �i doar cu o entitate care nu opereaz� pe aceast� pia��.

Conform reglement�rilor CNVM, ordinele telefonice primite de broker de la clien�i:

a. nu pot sta la baza execut�rii tranzac�iilor

b. vor fi executate de broker, f�r� nici o obliga�ie procedural� din partea acestuia c. trebuie înregistrate pe suport magnetic. d. sunt valabile numai în m�sura în care vor fi transcrise, ulterior, pe suport de hârtie

Încheierea de tranzac�ii cu IFD de c�tre un broker, în nume �i pe cont propriu:

a. este permis� f�r� nici o restric�ie b. este permis� numai cu acordul participantului în cadrul c�ruia activeaz�.

c. este permis� numai cu acordul CNVM d. este interzis� Autoritatea discre�ionar� asupra contului unui client este:

a. posibil� pe baza declara�iei de asumare a riscurilor rezultate b. imposibil� pe pia�a IFD, aceast� posibilitate existând doar pe pia�a valorilor mobiliare c. subîn�eleas� în toate cazurile

d. subîn�eleas� în cazul clien�ilor ini�ia�i Formularul de confirmare a execut�rii ordinelor pe pia�a de instrumente financiare derivate trebuie transmis clientului:

a. la sfâr�itul fiec�rei zile de tranzac�ionare b. în termen de 24 de ore de la executare c. numai la solicitarea clientului d. imediat dup� ce ordinul a fost executat

Page 62: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

62�

IV. Contractul futures Contractul futures este o în�elegere între un vanzator si un cumparator de a

vinde / cumpara o cantitate marfuri cu livrarea in viitor la o dat� numit� “scaden��” �i la un pret negociat în momentul încheierii tranzac�iei, totul în baza unor clauze standardizate.

Negocierea pretului se face in cadrul unei burse care ofera locatia necesar� si

stabileste regulile de negociere si admitere a participantilor la negociere. Pana la sfarsitul secolului XX, negociarea preturilor diferitelor marfuri pe pietele futures se facea de catre persoane calificate numite brokeri. Fiecare broker negocia si incheia contracte futures sau cu optiuni in numele clientilor sai in locuri special amenjate in cadrul bursei. Odata cu dezvoltarea acestor piete, au aparut societati specializate in intermedierea cererii si ofertei pe piata futures. Fiecare astfel de societate isi angaja unul sau mai multi brokeri in ringul bursei (pit-brokers) carora le transmitea ordinele de tranzactionare primite de la clienti. De asemenea, a aparut si o categorie aparte de jucatori pe aceste piete – traderii – care tranzactionau in ringuri cot la cot cu brokerii, insa pe cont propriu.

Odata cu dezvoltare tehnicilor de comunicatie si calcul, bursele clasice au inceput sa

dispara, locul lor fiind luat de servere performate si platforme electronice de tranzactionare, iar brokerii s-au mutat din ringuri in fata ecranelor de tranzactionare.

Page 63: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

63�

Analizând defini�ia contractului futures vedem în primul rând c� tranzac�ionarea

(vânzarea / cump�rarea) unui astfel de contract reprezint� de fapt stabilirea de c�tre vânz�tor �i cump�r�tor a termenilor unei tranzac�ii care urmeaz� s� aib� loc lao dat� viitoare.

Important ! În momentul perfect�rii contractului futures nici o decontare b�neasc� sau

schimb marf� contra bani nu are loc ci doar se stabilesc ni�te obliga�ii între cele 2 p�r�i.

Garantarea bunei executii a contractului futures este o component� esen�ial� în

procesul de tranzactionare. In momentul incheierii unui contract pe piata futures, atat vanzatorul cat si cumparatorul depun o garantie baneasca la o ter�� persoan� independent�. Pe piata futures, aceast� persoan� este Casa de Compensatie. Fie c� este o societate independenta de bursa (în cazul pie�ei BMFM SIBIU) sau un departament in cadrul bursei (ex. Chicago Mercantile Exchange), aceasta entitate colecteaz� garan�iile necesare de la to�i participantii si calculeaz� zilnic situa�ia financiar� a fiec�rui participant în func�ie de mi�c�rile pre�urilor pe pia�a futures garantând în acela�i timp acestora c� obligatiile asumate de contrapartea in tranazactii vor fi respectate. Acest proces se numeste compensare. De asemenea, Casa de Compensatie calculeaza zilnic profiturile si pierderile realizate de catre participanti realizand transferurile de bani din contul celor care au pierdut in contul celor care au castigat. Acest proces se numeste decontare. Practic, Casa de Compensatie intervine in fiecare tranazactie realizata pe piata futures cumparand de la vanzatori si vanzand cumparatorilor. Astfel, fiecare participant pe aceasta piata incheie tranzactii cu contrapartea sa prin intermediul Casei de Compensatie. Acest proces se numeste garantare.

Pentru a în�elege mai bine conceptul de contract futures precum �i mecanismul de

tranzac�ionare al acestuia, trebuie doar s� explic�m detaliat clauzele standardizate ale acestuia.

Simbolul contractului: - acesta identifica contractul futures pe piata.

Pe pia�a BMFM SIBIU, simbolizarea contractelor futures este asem�n�toare cu cea a activelor suport corespunz�toare.

Simbolurile contractelor futures disponibile pentru tranzac�ionare pe pia�a BMFM SIBIU

sunt urm�toarele:

CHF/RON DESTZ RON/USD DEBCC RON/EUR DEAZO EUR/USD DEARAX BUBOR3 DECMP DESIF1 DEIMP DESIF2 DEOLT DESIF3 DEATB DESIF4 DEBRK DESIF5 DEBIO DESNP DEBRD DERRC DETLV DEALBZ DEARCV DECOMI DEDAFR DEIPRU DEOIL DETEL DETBM SIBEX9 SIBEX18 SIBGOLD DEEBS

Page 64: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

64�

Aceste simboluri le ve�i reg�si �i pe platforma ELTRANS în coloana „Contract” pe

pagina specificatiilor futures din cadrul acestui suport de curs, în sumarele de tranzac�ionare publicate în pres� precum �i pe pagina www.sibex.ro.

Spre exemplu, în cazul contractului futures pe cursul valutar leu/dolar SUA la Sibiu,

simbolul este RON/USD. Dac� activul suport este reprezentat de ac�iunile B�ncii Transilvania atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (“DE” provine de la termenul “DERIVAT” iar “TLV” este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract futures si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare electronica. RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEARAX, DEBRD, DEBIO sunt cateva din cele 33 de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a BMFMS.

Activul suport: - este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este tranzac�ionat� pe

pia�a spot. De exemplu, contractul futures RON/EUR are ca activ suport cursul valutar de referint�

dintre leul romanesc si moneda unica europeana, iar piata spot este reprezentata de piata interbancara romaneasca reglementata si supravegheata de catre Banca Nationala a Romaniei. Contractele futures pe actiuni au ca activ suport actiunile tranzactionate pe piata

Simbolurile contractelor futures pe platforma ELTRANS

Page 65: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

65�

de capital organizata si administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru DESNP activul suport il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe.

În tabelul de mai jos sunt prezentate simbolurile contractelor futures tranzac�ionate la

BMFMS activele suport precum �i pie�ele suport.

Nr. crt.

Simbol Futures

Activ suport Pia�a spot

1 RON/USD Curs de schimb Leu / Dolar SUA Interbancar� - BNR 2 RON/EUR Curs de schimb Leu / Euro Interbancar� - BNR 3 CHF/RON Curs de schimb Franc Elvetian/Leu Interbancar� - BNR 4 EUR/USD Curs de schimb Euro / Dolar SUA Interbancar� - BNR 5 BUBOR3 Rata dobânzii pe 3 luni Interbancar� - BNR 6 DESIF1 Ac�iunile SIF1 Banat Cri�ana Val mobiliare - BVB 7 DESIF2 Ac�iunile SIF2 Moldova Val mobiliare - BVB 8 DESIF3 Ac�iunile SIF3 Transilvania Val mobiliare - BVB 9 DESIF4 Ac�iunile SIF4 Muntenia Val mobiliare - BVB 10 DESIF5 Ac�iunile SIF5 Oltenia Val mobiliare - BVB 11 DESNP Ac�iunile SNP PETROM BUCURE�TI Val mobiliare - BVB 12 DERRC Ac�iunile ROMPETROL RAFINARE C-�A Val mobiliare - BVB 13 DETLV Ac�iunile BANCA TRANSILVANIA Val mobiliare - BVB 14 DEBRD Ac�iunile BRD SOCIETE GENERALE Val mobiliare - BVB 15 DEBCC Ac�iunile BANCA COMERCIAL� CARPATICA Val mobiliare - BVB 16 DEIMP Ac�iunile IMPACT BUCURE�TI Val mobiliare - BVB 17 DEAZO Ac�iunile AZOMURE� TG. MURE� Val mobiliare - BVB 18 DEOLT Ac�iunile OLTCHIM RM. VÂLCEA Val mobiliare - BVB 19 DEBIO Ac�iunile BIOFARM BUCURE�TI Val mobiliare - BVB 20 DEBRK Ac�iunile SSIF BROKER CLUJ - NAPOCA Val mobiliare - BVB 21 DEATB Ac�iunile ANTIBIOTICE IA�I Val mobiliare - BVB 22 DECMP Ac�iunile COMPA SIBIU Val mobiliare - BVB 23 DETEL Actiunile TRANSELECTRICA BUCURESTI Val mobiliare - BVB 24 DETBM Actiunile TURBOMECANICA BUCURESTI Val mobiliare - BVB 25 DEARAX Actiunile ARAMX GAZ MEDIAS Val mobiliare - BVB 26 DEARCV Actiunile IMOTRUST ARAD Val mobiliare - BVB 27 DEALBZ Actiunile ALBALACT ALBA-IULIA Val mobiliare - BVB 28 DEDAFR Actiunile DAFORA MEDIAS Val mobiliare - BVB 29 DEIPRU Actiunile IPROEB BISTRITA Val mobiliare - BVB 30 DEOIL Actiunile OIL TERMINAL CONSTANTA Val mobiliare - BVB 31 DECOMI Actiunile CONDMAG BRASOV Val mobiliare - BVB 32 SIBEX 9 Indicele sibex9 calculat de BMFMS Val mobiliare - BVB 33 SIBEX 18 Indicele sibex 18 calculat de BMFMS Val mobiliare - BVB 35 SIBGOLD Curs de schimb aur/dolar SUA Piata internationala 36 RON/EUR5 Curs de schimb Leu / Euro Interbancar� - BNR

Cotatia: -pe pia�a futures este identic� cu cota�ia activului suport pe piata spot. Cursul RON/EUR este exprimat atât pe pia�a interbancar� cât �i pe pia�a futures

BMFMS în lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) în puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima în puncte (deoarece este vorba de doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, de exemplu 1.2255).

Page 66: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

66�

Cota�iile pentru contractele futures pe ac�iuni se exprim� in lei/ac�iune, similar cu cota�ia de pe pia�a spot.

În imaginea de mai sus extras� din ELTRANS, în coloanele Best Bid, Best Ask �i

Settle se observ� cota�iile aferente contractelor futures cu simbolurile DESIF5, DETLV �i DERRC, toate exprimate în lei/ac�iune. De exemplu, contractul futures pe ac�iunile SIF5 Oltenia, simbolizat DESIF5 se cump�r� în tabelul de mai sus la pre�ul de 2,4820 lei/ac�iune (BestBid) �i se vinde la pre�ul de 2,4999 lei/ac�iune (BestAsk), iar pre�ul ultimei tranzac�ii efectuate în ziua respectiv� pe acest contract a fost de 2,4810 lei/ac�iune. Pre�urile sunt exprimate in lei noi (RON).

Pasul de tranzactionare: -reprezinta fluctua�ia minim� a pre�ului pe pia�a futures. Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de

0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.

Pentru toate contractele futures pe ac�iuni pasul de tranzac�ionare este tot de 0,0001

RON (1 leu vechi). Astfel, un contract futures DESIF5 cump�rat la pre�ul de 2,4810 lei poate fi vândut în profit la pre�ul de 2,4811 ....2,4812 .....2,4813..... etc sau în pierdere la pre�ul de 2,4809 .... 2,4808 .....2,4807 ......etc.

Marimea obiectului contractului: - este standardizat� pentru fiecare contract �i se mai nume�te multiplicator. Când se tranzactioneaz� un contract futures pe cursul RON/USD practic se

tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari. Daca un investitor doreste s� cumpere pe piata futures echivalentul a 5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte. Aceeasi situatie este si in cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata futures a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca doriti sa vindeti pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol (RRC), atunci va trebui sa introduceti in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC.

Atentie! Nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti putea vinde de exemplu

echivalentul a 560 actiuni Banca Transilvania sau 750 Euro pe piata SIBEX.

Page 67: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

67�

Multiplicatorii tuturor contractelor futures pe pia�a BMFMS sunt urm�torii:

Nr.crt

Contract Multiplicator Nr. crt Contract Multiplicator

1 RON/USD 1.000 19 SIBGOLD 1.000

2 RON/EUR 1.000 20 DEAZO 1.000

3 EUR/USD 10.000 21 DETLV 1.000

4 BUBOR3 100 22 DEBCC 1.000

5 CHF/RON 1000 23 DETEL 1.000

6 DESIF1 1.000 24 DEBRD 100

7 DESIF2 1.000 25 DEOLT 1.000

8 DESIF3 1.000 26 DEOIL 1.000

9 DESIF4 1.000 27 DEDAFR 100

10 DESIF5 1.000 28 DEALBZ 100

11 DERRC 10.000 29 DECOMI 100

12 DEIPRU 100 30 DETBM 1000

13 DESNP 1.000 31 DEARAX 100

14 DEBIO 1.000 32 DEARCV 100

15 DEBRK 1.000 33 SIBEX 9 1

16 DECMP 1.000 34 SIBEX 18 1

17 DEATB 1.000 35 DEEBS 10

18 DEIMP 1.000

Înmul�ind pre�ul de tranzac�ionare cu multiplicatorul se ob�ine valoarea contractului

futures tranzac�ionat. De exemplu, dac� un investitor cump�r� 1 contract futures DETLV (multiplicator

1.000 – echivalentul a 1.000 ac�iuni TLV) la pre�ul de 1,1500 lei/ac�iune, valoarea tranzac�iei este de

1,1500 x 1.000 = 1.150 lei noi (11.500.000 lei vechi)

Ulterior, vânzarea acestui contract la pre�ul de 1,2145 lei /ac�iune ii va aduce

investitorului un profit de

(1,2145 – 1,1500) x 1.000 = 64,5 lei noi (645.000 lei vechi). Dac� investitorul ar fi cump�rat 25 de contracte DETLV la pre�ul de 1,1500

lei/ac�iune, atunci valoarea total� a cump�rarilor lui pe a cest contract ar fi fost:

25 x 1,1500 x 1.000 = 28.750 lei noi (287.500.000 lei vechi)

Page 68: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

68�

În concluzie: - în cazul contractelor cu multiplicator 1.000, o varia�ie a pre�ului cu 1 leu vechi

(0,0001 lei noi) cre�te sau scade (dup� caz) valoarea contractului cu 1.000 lei vechi (0,1 lei noi)

- în cazul contractelor cu multiplicator 10.000, o varia�ie a pre�ului cu 1 leu vechi (0,0001 lei noi) cre�te sau scade (dup� caz) valoarea contractului cu 10.000 lei vechi (1 leu nou)

- în cazul contractelor cu multiplicator 100, o varia�ie a pre�ului cu 1 leu vechi (0,0001 lei noi) cre�te sau scade (dup� caz) valoarea contractului cu 100 lei vechi (0,01 lei noi)

Un caz special este cel al contractului EUR/USD. Fiind vorba de doua valute str�ine iar valoarea contractului trebuind s� fie exprimat�

în lei, m�rimea acestui contract este dat� de valoarea raportului EUR/USD pe pia�a futures (de ex: 1.2458) înmul�it� cu un multiplicator de 10.000.

Astfel, un contract EUR/USD tranzactionat la pretul de 1.2458 are valoarea de

1.2458 x 10.000 = 12.458 lei La o variatie a raportului EUR/USD de 0.0001 puncte (1 pas), valoarea

contractului se modifica cu

0.0001 x 10.000 = 1 leu (10.000 lei vechi) Aten�ie ! M�rimea unui contract futures pe ac�iuni se poate schimba în timpul scaden�ei

în situa�ii speciale prev�zute de ANEXELE 2 �i 3 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU, respectiv în situa�ia de splitare, consolidare, majorare de capital.

Aplicatie:

a.Determinati profitul în lei noi (RON) pe care il realizeaza un investitor care cumpara 3 contracte futures EUR/USD la cursul de 1.2275 si le vinde la cursul de 1.2310.

b.Câte contracte futures DERRC trebuie vandute pentru a acoperi echivalentul a 500.000 actiuni Rompetrol ?

c.Un investitor a vândut 15 contracte futures DEBRD la pre�ul de 16,5 lei/ac�iune. La ce pre� trebuie s� cumpere cele 15 contracte pentru a marca un profit de 1.950 lei noi (RON) ?

Data scadentei: - este ziua in care expira contractele futures. Practic este ziua in care cumparatorul unui contract RON/USD ar trebui s� primeasc�

1000 dolari SUA, iar vânzatorul suma echivalentâ in lei conform cursului de schimb negociat

Page 69: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

69�

cu cump�r�torul. Pentru vanzatorul unui contract futures DEOLT este ziua in care trebuie s� livreze cumparatorului 1000 actiuni Oltchim si sa primeasca contravaloarea in lei conform pretului negociat cu cump�r�torul.

La BMFMS, scadentele contractelor futures sunt de 1, 2 si 3 luni pentru DEALBZ,

DEARCV, DEARAX, DEDAFR, DECOMI, DEOIL si DEIPRU 3 �i 6 luni pentru contractele RON/USD, DEIMP, DECMP, DEOLT, DEBRD, BUBOR3, SIBGOLD, DEAZO, DEATB, DETEL, DEBIO, DEBRK, DESIF1, DETBM, DESIF4 si DEBCC respectiv 3, 6 ,9, �i 12 luni pentru contractele DESIBEX9, DESIBEX18, DESIF2, DESIF3, DESIF5, DESNP, DERRC, DETLV, RON/EUR �i EUR/USD.

Zilele de scaden�� sunt ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie

si decembrie. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scaden�a decembrie sufera modific�ri ca urmare a activitatii BNR si BVB la final de an).

Important ! Incepand cu scadentele listate de la 1 ianuarie 2008, zilele de scadenta pe piata

SIBEX sunt in cea de-a 3-a vineri din lunile de scadenta, aceasta fiind de altfel practica pe marile burse externe.

Pe platforma ELTRANS, scaden�ele contractelor futures sunt eviden�iate în coloana

„SettleDate” si simbolizate în func�ie de luna �i anul scaden�ei.

Scaden�ele contractelor futures pe platforma Eltrans

Page 70: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

70�

Astfel, pe platforma ELTRANS identificarea fiec�rui contract de face dup� simbol �i scaden�� (colanele „Contract” �i SettleDate” ). De exemplu, DERRC DEC06 înseamn� contractul futures pe ac�iunile Rompetrol Rafinare Constan�a cu scaden�� în luna Decembrie 2006.

Prima zi de tranzactionare: - este ziua în care se poate începe tranzac�ionarea contractului pentru scadenta cea

mai lung�. Am vazut ca zilele de scaden�� pe pia�a futures BMFMS sunt ultimele zile lucratoare din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie. Incepand cu 2008 zilele de scadenta s-au modificat si sunt in cea de-a 3 a vineri din lunile Martie, Iunie, Septembrie si Decembrie.

Aplicatie: utilizand un calendar, determinati in tabelul de mai jos zilele in care va începe

tranzactionarea �i zilele de scaden�� contractelor futures DEBRD �i DETLV pe piata BMFMS.

Luna de scadenta

Prima zi de

tranzactionare DEBRD

Data scaden�ei DEBRD

Prima zi de

tranzac�ionare DETLV

Data scadentei DETLV

Martie 2006

Iunie 2006

Septembrie 2006

Decembrie 2006

Pretul de executare la scaden��: - este pretul la care se lichideaza contractele futures. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un

termen nou: pozitie deschisa pe piata futures. Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si

nelichidat printr-o opera�iune invers�. Cu alte cuvinte, în momentul în care un investitor cumpar� sau vinde un contract futures pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata respectiv�. Aceasta înseamn� ca investitorul respectiv �i-a asumat o obliga�ie de vînzare sau cump�rare a activului suport la scaden�a contractului. Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau “short” ) in contul vanzatorului si una de cumparare (sau “long” ) pentru cumparator. Pozitiile deschise sunt înregistrate la casa de compensatie. In momentul în care contractul futures este lichidat, pozitiile deschise corespunzatoare se inchid.

Cumparator - pozitie LONG Vanzator - pozitie SHORT

Page 71: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

71�

Exemplu: un investitor cumpar� 10 contracte futures RON/EUR cu scadenta in decembrie 2006. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata futures RON/EUR scadenta in decembrie 2006. Daca ulterior el vinde 4 contracte RON/EUR pe aceeasi scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata RON/EUR – DEC06 se reduce de la 10 la 6.

Atentie ! Num�rul pozitiilor deschise pe o pia�a futures se reduce doar dac� se efectueaz�

tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scadenta. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte RON/EUR pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi detinut 10 pozitii long pe piata futures RON/EUR - DEC si 4 pozitii SHORT pe piata futures RON/EUR – SEP. Num�rul total de pozi�ii deschise pe fiecare contract �i scadne�� în parte (engl. „Open interest”) pe platforma Eltrans sunt eviden�iate în coloana „OpenInt”.

Important !

O pozitie pe pia�a futures (long sau short) poate fi deschis� �i închis� (lichidat�) în orice sedin�� de tranzac�ionare pe durata de via�� a contractului (începând cu prima zi de tranzac�ionare �i sfâr�ind cu ziua de scaden��).

Astfel, un contract cump�rat la ora 10:00 poate fi vândut peste doar câteva secunde

dac� în pia�� exit� oferte de pre� pe pia�a acelui contract. De asmenea, poate fi men�inut de c�tre cump�r�tor câteva ore, zile luni sau chiar pân� l ascaden��.

Aplicatie: un investitor efectueaz� urmatoarele tranzactii pe piata futures BMFMS

-cumpara 10 contracte RON/USD – SEP -vinde 20 contracte DETLV – SEP -cumpara 30 contracte DESNP – DEC

Pozi�ii deschise pe pia�a BMFMS eviden�iate pe platforma Eltrans

Page 72: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

72�

-cumpara 5 contracte DETLV – SEP -vinde 5 contracte DESNP – DEC -vinde 10 contracte DETLV – SEP -cumpara 5 contracte RON/USD - SEP

Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare pia�� dupa efectuarea tranzactiilor ?

Piata

RON / USD – SEP

DETLV – SEP

DESNP – DEC

Pozitii deschise

Diferen�ele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la

care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere. De exemplu, dac� acesta cumpara un contract futures DESIF2 (deschide 1 pozitie

long) la pretul de 1.9500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800 lei/actiune (dupa cum se poate observa pe graficul de mai sus), in urma acestor operatiuni el realizeaza un profit de

(1.9800 – 1.9500) * 1.000 * 1 = 30 lei

Daca el ar inchde pozitia la pretul de 1.9300 lei/actiune, ar marca o pierdere de

(1.9300 – 1.9500) * 1.000 * 1 = - 20 lei Dupa cum se observa pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata

futures este pretul din piata la care investitorul alege sa-si inchida pozitia. O situatie speciala se inregistreaza in ziua de scadenta a contractului, cand, dupa

inchiderea sedintei de tranzactionare, pe piata futures raman pozitii deschise pe scadenta respectiva. Acestea sunt inchise utilizandu-se preturile de pe piata spot dupa cum urmeaza:

-preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures valutare la BMFMS (RON/USD, RON/EUR, EUR/USD) sunt cursurile de referinta RON/USD, RON/EUR si EUR/USD comunicate de Banca Nationala a Romaniei in ziua scadentei.

-preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures pe actiuni la BMFMS sunt preturile medii ponderate înregistrate pentru actiunile respective pe piata organizata de Bursa de Valori Bucuresti în ziua scaden�ei.

Exemplu: un investitor pe piata futures cumpara in 15 iulie 5 contracte futures RON/EUR cu

scadenta in septembrie 2005 la pretul de 3.5000 lei/eur. Daca el nu-si lichideaza in piata cele 5 pozitii long detinute pe piata RON/EUR, iar la scadenta (30 septembrie) cursul oficial RON/EUR comunicat de BNR este de 3.6000 lei/eur, atunci la scadenta cele 5 contracte cumparate (sau 5 pozitii long detinute in piata) vor fi lichidate prin vanzarea a 5 contracte RON/EUR la cursul de 3.6000. In aceasta situatie profitul investitorului va fi

(3.6000 – 3.5000) * 1.000 * 5 = 500 lei

Toate pozitiile ramase deschise se lichideaza la sfarsitul sedintei de tranzactionare

din ziua scadentei. Casa de compensatie este cea care efectueaza acesta operatiune si tot ea regularizeaza conturile participantilor in functie de profitul sau pierderea inregistrate de fiecare in parte.

Page 73: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

73�

Aplicatie: Calculati profitul / pierderea unui investitor care detine pentru scadenta decembrie

2006 urmatoarele pozitii deschise in piata futures BMFMS

Contract

Pozitie

Pret

Pret inchidere la scadenta (BNR sau BVB)

Profit / pierdere

RON/USD Long 2.8500 2.8800 RON/EUR Short 3.6500 3.8000 DESIF3 Long 1.6500 1.5750 DERRC Long 0.0925 0.0985 DESNP Short 0.4800 0.5200 DETLV Short 0.9250 0.9750

Dupa cum se observa, lichidarea pozitiilor in piata futures a BMFMS se face prin

plata diferentelor si nu prin livrare fizic�. Extrem de putine pozitii pe pietele futures se lichideaza prin livrare fizica (aproximativ 1% si in majoritatea cazurilor pe pietele futures pe produse agricole). Daca si la BMFMS s-a practica livrarea fizic�, atunci vanzatorul unui contract futures DETLV ar trebui ca la scadenta sa livreze cumparatorului 1.000 actiuni Banca Transilvania, iar cumparatorul sa achite contravaloarea lor la pretul negociat la momentul încheierii contractului.

În concluzie, pre�ul de lichidare la scaden�� a contractelor futures r�mase deschise

este cel care determin� prfitul sau pierderea unui investitor pe pia�a futures. O cump�rare de 5 contracte futures pe ac�iunile SIF2 Moldova cu scaden�a decembrie 2006 la pre�ul de 2,1000 lei/ac�iune �i un pre� mediu ponderat la BVB pentru aceste ac�iuni la sfâr�itul lunii decembrie 2006 de 2,2500 lei/ac�iune aduce în contul cump�r�torului un profit de

1.000 x 0,1500 x 5 = 750 RON,

iar vânz�torului o pierdere echivalent� cu aceea�i sum�. Întrebarea care se na�te în situa�ia de mai sus este: cum este asigurat cump�ratorul

c� la scaden�� îsi va primi în cont profitul generat de diferen�a dintre pre�ul de cump�rare al contractleor �i pre�ul de lichidare la scaden�� ?

Garantarea tranzac�iilor �i a decont�rilor pe pia�a futures se face de c�tre Casa de

Compensa�ie care, pentru fiecare pozi�ie deschis� de investitori pe acest� pia��, colecteaz� de la ace�tia garan�ii b�ne�ti, numite marje sau riscuri.

Pentru a putea tranzac�iona un contract futures, atât cump�r�torul cât �i vânz�torul trebuie s� constituie aceast� garan�ie numit� marj� sau risc la Casa de Compensa�ie.

Nivelul acestor marje este stabilit de c�tre Casa de Compensatie si poate fi modificat

periodica in func�ie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures. Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU defineste marja �i modalitatea de constituire a

acesteia astfel:

Art. 24

(1) Marja sau riscul reprezint� nivelul minim al disponibilit��ilor pe care un membru compensator trebuie s� le men�in� la casa de compensa�ie agreat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, în nume propriu sau în contul clien�ilor.

(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la ini�ierea unei pozi�ii în pia�a futures, indiferent dac� aceasta este de cump�rare sau de vânzare �i la ini�ierea unei pozi�ii de vânzare de contracte de op�iuni indiferent dac� acestea sunt CALL sau PUT.

(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru to�i participan�ii si clientii acestora atât pentru contractele futures, cât �i pentru vânzarea contractelor cu op�iuni.

Page 74: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

74�

Art. 25

În func�ie de pozi�ia de�inut� în pia��, fiecare participant depune marja astfel: a)clientii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe baz� brut�; b)intermediarii care nu de�in calitatea de membru compensator depun marjele în contul membrului compensator general care îi reprezint�, pe baz� net�; c)membrii compensatori depun marjele în contul casei de compensa�ie agreat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colecteaz� pe baz� net�.

Art. 26 (1) Modalit��ile de constituire a marjei sunt prev�zute în regulamentele casei de

compensa�ie agreat� de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu. (2) Nivelul marjelor se stabileste separat pentru fiecare contract futures de catre Casa

Romana de Compensatie si S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu. Art. 27 Marja pentru fiecare contract va fi actualizat� periodic de c�tre CRC în func�ie de

valoarea contractului, de evolu�ia zilnic� a pre�ului activului suport �i de limitele de fluctua�ie maxim� a pre�ului, dup� caz. Art. 28

(1) Marjele vor fi calculate ca risc poten�ial al unei pozi�ii într-un interval de varia�ie stabilit în comun de c�tre S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu �i CRC M�rimea acestor intervale va stabili, astfel, m�rimea marjelor.

(2) Modific�rile acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM �i aduse la cuno�tin�a participan�ilor din pia�� cu cel pu�in 24 de ore înainte ca ele s� se aplice efectiv.

Exemplu: pentru contractul futures DETLV (care acopera echivalentul a 1.000 actiuni

Banca Transilvania) marja (riscul) stabilit de catre Casa Romana de Compensatie este la nivelul lunii de 150 lei / contract. Aceasta inseamna ca, pentru a putea vinde sau cumpara un contract futures DETLV, un investitor trebuie s� constituie la casa de compensatie o garantie de 150 lei. Pentru deschiderea a 10 pozitii pe acest contract trebuie depusa in contul de marja (deschis la casa de compensatie) suma de 1.500 lei. Garantiile se constituie de catre toti participantii in piata futures si raman blocate atata timp cat pozitiile pe contractele futures sunt deschise. In momentul lichidarii pozitiilor, marja se elibereaza putand fi retrasa.

În final banii tuturor investitorilor implica�i în tranzac�ii pe pia�a BMFMS ajung în

conturile Casei Române de Compensa�ie sub form� de garan�ii pentru contractele tranzac�ionate, îns� rela�ia investitor – Casa de Compensa�ie se desf��oar� prin intermediul caselor de brokeraj care de�in calitatea de membri compensatori pe pia�a futures. Calitatea de membru compensator pe pia�a administrat� de BMFM SIBIU poate fi de�inut� de intermediarii autoriza�i s� tranzac�ioneze pe aceast� pia��, iar condi�ia pentru a dobândi aceast� calitate sunt aceea de a fi ac�ionari ai Casei Române de Compensa�ie.

Practic traseul banilor de la investitor c�tre Casa de Compensa�ie este urm�torul: Investitor – SSIF (membru compensator) – Casa de Compensa�ie. Mecanismul de decontare al tranzac�iilor �i rela�ia Casa de Compensa�ie – membri

compensatori este descris detaliat în Regulamentul nr.1 al Casei Române de Compensa�ie. Nivelul marjelor pentru toate contractele futures trazac�ionate pe pia�a BMFM SIBIU

este publicat pe pagina www.sibex.ro la sec�iunea „Specifica�ii contracte”. În momentul în care se deschide o pozitie pe piata futures la un anumit pret, in contul

de marja al investitorului se blocheaza suma corespunzatoare ca marja pentru contractul tranzactionat. Din acest moment, în func�ie de mi�c�rile pre�ului contractului respectiv, investitorul incepe sa inregistreze profit sau pierdere. Dac� cump�r� �i apoi pre�ul cre�te, va avea profit. Daca pretul scade el va pierde. Atata timp cat pozitia ramane deschisa, profitul

Page 75: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

75�

sau pierderea inregistrata ca urmare a fluctuatiei pretului sunt virtuale. În momentul inchiderii pozitiei acestea devin efective.

Marcarea la piata Procesul prin care se determina profitul sau pierderea virtuale sau efective pentru toti

participan�ii in piata futures care detin pozitii deschise pe diverse contracte se numeste marcare la piata. Pentru se întocmi o situa�ie general� a tuturor conturilor de marj� din pia�� futures, in procesul de marcare la piata se utilizeaza pretul de inchidere (pretul ultimei tranzactii) pentru fiecare contract si scadenta inregistrat la sfarsitul fiecarei sedinte de tranzactionare la BMFMS. In functie de acest pret (numit si pret de cotare) se stabileste profitul sau pierderea realizata de fiecare investitor in ziua respectiva. Pretul de cotare este valabil doar pentru ziua respectiva, in ziua urmatoare urmand a se stabili un nou pret de cotare in functie de pretul de inchidere consemnat la finalul sedintei de tranzactionare.

Pe platforma de tranzac�ionare ELTRANS, pre�ul de cotare poate fi identificat în coloana „settle”.

Exemplu: 23 iulie: un investitor depune 2.000 lei in contul de marj� la casa de compensatie �i

vinde în ziua de 24 august 2005 10 contracte futures DERRC scadente în luna decembrie la pretul de 0,0950 lei/actiune. Pretul de cotare DERRC – DEC pentru sedinta de tranzactionare din 23 iulie este 0,0925 lei/actiune, iar marja necesar� pentru 1 contract futures DERRC este de 150 RON/contract (sau 150 lei vechi/ac�iune). Drept urmare, la sfasitul zilei el va inregistra un profit in urma marcarii la piata a celor 10 pozitii short deschise pe piata DERRC – DEC

(0,0950 – 0,0925) * 10.000 * 10 = 250 lei În contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele: Suma depus� initial: 2.000 lei Profit din marcarea la piata: 250 lei

Pre�ul de cotare pe platforma Eltrans

Page 76: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

76�

Suma total�: 2.250 lei din care Marja blocata (10 * 150) 1.500 lei Disponibil 750 lei Am exclus din exemplul de mai sus comisioanele de tranzac�ionare din ra�iuni de

simplificare a calculului, ele oricum fiind în sum� fix� pe contract, (0,6 RON/contract perceput de BMFM SIBIU �i Casa Român� de Compensa�ie).

24 iulie: investitorul î�i men�ine cele 10 pozi�ii short deschise pe contractul DERRC

DEC06, dar pre�ul de cotare la finalul sesiunii de tranzac�ionare se modific�, ajungînd la 0,0964 lei/ac�iune.

În acest caz, �i situa�ia contului investitorul sufer� modific�ri ca urmare a marc�rii la

pia�� a pozi�iilor sale în func�ie de noul pre� de cotare astfel: (0,0950 – 0,0964) x 10.000 x 10 = - 140 lei Iar contul de marj� va reflecta urm�toarea situa�ie: Suma depus� initial: 2.000 lei Pierdere din marcarea la piata: - 140 lei Suma total�: 1.860 lei din care Marja blocata (10 * 150) 1.500 lei Disponibil 360 lei Dup� cum se observ� din exemplul se mai sus, suma din contul unui investitor care

are pozi�ii deschise în pia�a futures fluctueaz� de la o zi la alta în func�ie de modific�rile pre�ului de cotare pe pia�a respectiv�. Singura constant� r�mâne marja care trebuie s� fie acoperit� permanent de suma din cont.

Suma disponibil� în cont poate fi retras� oricând de c�tre investitor sau poate fi

folosit� pentru deschiderea de noi pozi�ii în pia��. In 24 iulie, chiar dac� a pierdut în urma marc�rii la pia�� 140 lei, investitorul mai are la dispozi�ie 360 lei disponibili, bani pe care poate s� ii retrag� sau s�-i foloseasc� pentru alte tranzac�ii, de exemplu deschiderea a înc� 2 pozi�ii short pe DERRC (marja necesar� pentru aceste 2 noi pozi�ii fiind 2 x 150 = 300 lei).

25 iulie: investitorul cumpara 3 contracte futures DERRC-DEC (isi lichideaza 3 din

cele 10 pozitii short) la pretul de 0.0910 lei/actiune. La finalul sedintei pretul de inchidere DERRC – DEC este de 0.0915 lei/actiune.

Situatia contului sau va fi urmatoarea: Pentru cele 3 pozitii short lichidate el realizat un profit efectiv de (0.0950 – 0.0910) * 10.000 * 3 = 120 lei Restul de 7 pozitii short ramase deschise vor fi marcate la piata la pretul de cotare

valabil pentru 25 iulie, respectiv 0.0915 lei/actiune (noul pret de cotare) si vor genera un profit de

(0.0950 - 0.0915) * 10.000 * 7 = 245 lei

Page 77: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

77�

In contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:

Marja depus� initial: 2.000 lei Profit efectiv 120 lei Profit din marcarea la pia��: 245 lei Suma totala: 2.365 lei din care Marja blocata (7 * 150) 1.050 lei Disponibil 1.315 lei Se observa ca, odata cu lichidarea a 3 din cele 10 pozitii deschise, se reduce in mod

corespunzator si nivelul marjei blocate (3 x 150 lei/contract). 31 decembrie: investitorul isi mentine cele 7 pozitii short pana la scadenta, iar casa

de compensatie i le lichideaza la pretul mediu ponderat al ac�iunilor RRC de la BVB care este de 0.0960 lei/actiune.

In urma acestei operatiuni, pozitiile short genereaza la scadenta o pierdere de

(0.0950 – 0.0960) * 10.000 * 7 = - 70 lei Dup� care contul investitorului va inregistra urmatoarea situatie Marja depusa initial: 2.000 lei Profit efectiv 120 lei Pierdere din inchiderea pozitiilor: - 70 lei Suma total�: 2.050 lei din care Marja blocat� 0 lei Disponibil 2.050 lei In acest moment intreaga suma de 2.050 lei este disponibila, iar investitorul poate sa

o retraga sau sa deschida noi pozitii in piata. De fapt, in orice moment investitorii pot sa retraga din conturi sumele disponibile, inclusiv profitul rezultat in urma marcarii la piata a pozitiilor deschise.

Am prezentat in exemplul anterior modul de functionare al marc�rii la pia��. Acest

proces se efectueaz� zilnic pentru fiecare contract �i scaden�� în parte, iar la sfar�itul sedintelor de tranzactionare se genereaza rapoarte de tranzactionare in care sunt evidentiate tranzactiile efectuate de fiecare participant, numarul pozitiilor deschise pe fiecare piata, profitul sau pierderea rezultat ein urma marcarii la piata, suma imobilizata in marje precum si suma disponibila (care poate fi retrasa sau invesita in noi contracte futures).

Aplicatie: - determinati profitul sau pierderea efectiva precum si cele rezultate in urma marcarii la

piata a pozitiilor deschise de catre un investitor care efectueaza urmatoarele tranzactii pe piata BMFMS.

Data

Piata

Operatiune

Pret

Cantitate

Pret cotare

Profit/ pierdere efectiva

Profit / pierdere din marcare

Page 78: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

78�

la piata DERRC Dec

Vanzare 0.1060 10 0.1082

DESNP sep

Vanzare 0.4700 20

23 august

DESNP Sep

Cumparare 0.4670 10

0.4705

DERRC Dec

Vanzare 0.1040 5 0.1047 24 august

DESNP Sep

Cumparare 0.4605 5 0.4613

DERRC Dec

Cumparare 0.1030 15 0.1020 30 sept

DESNP Sep

Scadenta - inchidere la pret BVB 0.4650

În mod obi�nuit, marcarea la pia�� a pozi�iilor deschise pe pia�a futures se realizeaz�

la sfâr�itul sesiunii de tranzac�ionare, moment în care se stabilesc situa�iile finale aferente zilei respective pentru to�i investitorii pe pia�a futures, iar pre�ul în func�ie de care se realizeaz� aceast� marcare la pia�� este pre�ul ultimei tranzac�ii efectuate pe fiecare pia�� �i scaden�� în parte în sesiunea respectiv�.

Exist� îns� zile în care pe unul sau mai multe contracte sau scaden�e exist� pozi�ii

deschise, dar nu se efectuaz� tranzac�ii. În astfel de situa�ii, pre�ul de cotare pe contractele respective se determin� conform prevederilor art. 44 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU astfel:

Art. 44

(1) Pre�ul de cotare la închiderea sesiunii de tranzac�ionare va fi pre�ul de

tranzac�ionare al ultimei tranzac�ii.

(2) În cazul în care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzac�ii în

sesiunea respectiv�, pre�ul de cotare se stabile�te astfel:

d)ca medie aritmetic� a celor mai bune cota�ii de vânzare �i cump�rare existente în

pia��, la închiderea sesiunii de tranzac�ionare;

e)dac� exist� cota�ii doar de vânzare sau doar de cump�rare, pre�ul de cotare va fi

egal cu cota�ia afi�at�, dac� cota�ia de cump�rare este mai ridicat� decât pre�ul de

cotare al zilei precedente sau dac� cota�ia de vânzare este mai joas� decât pre�ul de

cotare al zilei precedente;

f)dac� aceste condi�ii nu sunt îndeplinite sau nu exist� cota�ii în pia��, pre�ul de cotare

la închiderea sesiunii va fi egal cu cel al �edin�ei precedente.

(3) În situa�ia în care, pe un anumit contract exist� pozi�ii deschise �i timp de 20 de

sesiuni consecutive nu se execut� tranzac�ii �i nu se afi�eaz� nici un fel de cota�ii pentru

contractul respecitv, CRC poate ajusta pre�ul de cotare pentru contractul respectiv.

Page 79: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

79�

Pe platforma Eltrans cea mai bun� ofert� de cump�rare este simbolizat� BestBid iar

cea mai bun� ofert� de vânzare este simbolizat� BestAsk acestea fiind identificate în coloane

separate.

Fluctua�ia zilnic� maxim� admis� În cadrul unsei sesiuni de tranzac�ionare pe pia�a BMFM SIBIU, tranzac�iile se pot

efectua între anumite limite de pre� stabilite prin regulamentele BMFMS �i CRC. Aceste limite se stabilesc în func�ie de pre�ul de cotare pentru fiecare contract în parte.

Exemplu: pentru contractul futures DESIF3, fluctua�ia zilnic� maxim� admis� este de

0,2000 RON/ac�iune. Aceasta înseamn� c�, în cursul sesiunii de tranzac�ionare de azi se pot efectua tranzac�ii cu contracte DESIF3 la pre�uri situate cu maxim 0,2000 RON/ac�iune peste �i 0,2000 RON/ac�iune sub pre�ul de cotare DESIF3 stabilit la finalul seisunii de tranzac�ionare de ieri.

Dac� ieri, DESIF3-MAR a înregistrat un pre� de cotare de 2,5 RON/ac�iune, atunci, in

sesiunea de azi tunelul de pre� în cadrul c�ruia se pot efectua tranzac�ii este: + 0,2000 = 2,7000 lei/actiune 2,5000 - 0,2000 = 2,3000 lei/actiune Dac� la finalul sesiunii de azi pre�ul de cotare pentru DESIF3 MAR va fi 2,5875,

atunci, mâine, tranzac�iilep e acest contract se pot efectua în intervalul 2,3875 – 2,7875. Pe platforma Eltrans, în timpul sesiunii de tranzac�ionare, ordinele de tranzac�ionare

nu sunt acceptate decât dac� pre�ul se încadreaz� în limita zilnic� maxim� admis� pentru sesiunea respectiv�, în caz contrar ele sunt respinse.

Varia�ia pre�ului curent fa�� de pre�ul de cotare din ziua anterioar� poate fi urm�rit�

pe platforma Eltrans în coloana „Change”.

BestBid �i BestAsk în platforma Eltrans

Page 80: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

80�

Reglement�rile BMFMS referitoare la fluctua�ia zilnic� maxim� admis� se regpasesc

în Regulamentul nr.4 la urm�toarele articole:

Art. 29

(1) Fluctua�ia maxim� a pre�ului reprezint� varia�ia maxim� de pre� admis� pentru pre�urile la care se încheie tranzac�ii în timpul unei sesiuni de tranzac�ionare; nici un participant nu va plasa un ordin de cump�rare la un pre� mai mare decât pre�ul de cotare al zilei precedente, la care se adaug� fluctua�ia maxim� sau un ordin de vânzare la un pre� mai mic decât acela�i pre� de cotare din care se scade fluctua�ia maxim�.

(2) Pentru protejarea participan�ilor din pia��, datele privind contractul admis la tranzac�ionare includ �i varia�ia maxim� admis�, pozitiv� sau negativ�, fa�� de pre�ul de cotare al sesiunii precedente de tranzac�ionare sau, în cazul unui contract nou listat, fa�� de pre�ul de deschidere al acestuia.

Art. 30

(1) Fluctua�ia minim� a pre�ului este pasul de pre� predefinit cu care pot fi introduse ordine în pia��.

(2) Fluctua�ia minim� a pre�ului este stabilit� pentru fiecare contract în parte, prin specifica�iile contractului.

Apelul in marj�

In urma marcarii la piata a pozitiilor deschise pe piata futures, contul unui investitor poate sa indice un profit sau o pierdere. In acelasi timp, in momentul deschiderii une pozitii in piata, acesta trebuie sa aiba in contul de la casa de compensatie suma necesara garantarii pozitiilor deschise (marja). Pentru fiecare contract casa de compensatie stabileste nivelul marjei.

Daca cumpar� un contract RON/USD (deschide o pozitie long), investitorul trebuie sa

aiba in cont minim 120 lei. Odata deschisa, pozitia incepe sa fie marcata la piata, adica pretul

Varia�ia de pre� pe platforma Eltrans

Page 81: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

81�

la care a fost deschisa se compara zilnic cu pretul de cotare. In urma acestei comparatii va rezulta un profit sau o pierdere. Daca profitul poate fi retras, in schimb pierderea trebuie acoperita permanent astfel incat, la inceputul fiecarei sedinte de tranzactionare, suma din contul investitorului sa fie cel putin 120 lei. In momentul in care, in urma marcarii la piata, suma din contul de marja scade sub nivelul marjei, investitorul se afla in situatia de apel in marja. In acest caz, casa de compensatie ii va solicita completarea sumei din cont pana la nivelul marjei (in cazul contractului RON/USD pana la nivelul de 120 lei). Apelul in marja se emite la sfarsitul sedintei de tranzactionare, iar suma trebuie completata pana a doua zi.

Din acest moment, investitorul are la dispozitie trei variante:

-alimenteaza contul a doua zi cu suma solicitata si isi mentine in continuare pozitiile deschise pe piata respective.

-inchide un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise

-nu face nimic si in acest caz, brokerul ii va lichida automat un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise.

Important ! În cazul unui apel în marj� neacoperit la timp, nu vor fi închise for�at toate

pozi�iile din contul respectiv, ci doar atâtea câte sunt necesare pentru eliminarea apelului.

Exemplu: un investitor are in contul de marja 1200 lei si cumpara 10 contracte

futures DETLV-SEP la pretul de 0.9000 lei/contract. La sfarsitul sedintei de tranzactionare, pretul de cotare pentru contractul DETLV-SEP este 0.8900.

In urma marcarii la piata a celor 10 pozitii long, pierderea inregistrata de investitor

este de (0.8900 – 0.9000) * 1.000 * 10 = - 100 lei iar situatia contului va arata astfel

Marja depusa initial: 1.200 lei Pierdere din marcarea la piata - 100 lei Suma totala: 1.100 lei Marja necesara: 1.200 lei Apel in marja - 100 lei A doua zi, el poate alege intre a alimenta contul de marja cu 100 lei si a-si mentine

cele 10 pozitii long sau a inchide o pozitie in piata (vanzarea unui contract futures DETLV-SEP) astfel incat, pentru restul de 9 pozitii, suma ramasa in cont sa acopere marja necesara ( 9 * 120 = 1.080 lei).

Daca pretul de cotare DETLV-SEP va scadea in continuare, investitorul va intra din

nou in apel in marja. Daca nu doreste sa alimenteze suma din cont cu pierderea rezultata in urma marcarii la piata el va inchide in continuare din pozitiile short deschise.

Aplicatie: un investitor cu 1.200 lei in cont vinde 20 de contracte DESNP-SEP la

pretul de 0.4500 lei/actiune. Marja necesara pentru 1 contract DESNP este de 50 lei.

Page 82: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

82�

Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati valoarea apelului in marja si numarul de pozitii pe care investitorul ar trebui sa le inchida in fiecare sedinta de tranzactionare pentru a reintra in marja.

Ziua Pozitii deschise

Marja necesara

Pret cotare

Pierdere Suma in cont

Apel in marja

Pozitii de

inchis 1 20 1.000 0.4650 - 300 900 - 100 2 2 18 0.4700 3 0.4850 4 0.5000

V.Strategii de tranzactionare pe piata futures 1. Acoperirea riscurilor din pia�a suport (Hedging)

Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor

de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de “hedging”, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc “hedgeri”. Singurul lor scop in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.

Sa luam situatia unui importator roman care cumpara de la un partener din Germania

produse in valoare de 200.000 Euro, urmand sa le primeasca si sa le achite peste 2 luni. Produsele importate le vinde pe piata interna la pretul de 800.000 lei. In momentul semnarii contractului, importatorul nu-si poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar RON/EURO (marfa se achizitioneaza in euro si se incaseaza in lei). La momentul semnarii contractului de import cursul RON/EURO este 3.5000. Daca ar plati produsele imediat, importatorul ar trebui sa cumpere cei 200.000 Euro la cursul de mai sus si pretul in lei al marfurilor va fi de

200.000 x 3.5000 = 700.000 lei

iar profitul obtinut din vanzarea lor partenerilor locali va fi de

800.000 – 700.000 = 100.000 lei

Intrucat valuta va fi cumparata abia peste 2 luni, importatorul roman nu stie cat va fi la momentul respectiv cursul RON/EURO si deci nu-si poate estima in lei costul de achizitie al produselor.

Daca peste 2 luni Euro se va aprecia in fata leului atunci el va fi avantajat intrucat va

plati mai putini lei pentru cei 200.000 EURO. La un curs de 3.4000 RON/EURO costul in lei al produselor importate va fi de

200.000 x 3.4000 = 680.000 lei

Page 83: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

83�

iar profitul dupa vanzarea lor

800.000 – 680.000 = 120.000 lei

In situatia in care Euro se va deprecia fata de leu, importatorul va plati mai mult la achizitionarea valutei. La un curs de 3.6000 RON/EURO la scadenta contractului, costul produselor importate va fi de

200.000 x 3.6000 = 720.000 lei

iar profitul obtinut

800.000 – 720.00 = 80.000 lei Iata deci intr-o prezentare simplista modul cum fluctuatia cursului valutar poate

influenta profitul unei companii. Pentru eliminarea acestui risc, importatorul poate alege una din urmatoarele solutii:

-sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul semnarii contractului si sa plateasca produsele imediat. In acest caz el va trebui sa se lipseasca de acesta suma pentru cel putin 2 luni timp in care nu va avea ce vinde (marfa soseste abia peste 2 luni).

-sa vanda mai departe produsele pe piata interna cu pretul exprimat in Euro. In aceasta situatie, daca euro se depreciaza comparativ cu leul dupa ce plateste importul si incepe sa incaseze de la partenerii locali marfa livrata, incasarile lui in lei se vor diminua afactandu-I profitul. Deci nici in acest caz riscul valutar nu dispare in totaliate.

-Sa mareasca pretul in lei al produselor cu o marja care sa-i asigure profitul estimat in cazul unei deprecieri a leului in urmatoarele 2 luni. Aici va avea de pierdut in fata concurentei prin pretul mai mare practicat pentru produse.

-Sa incheie un contract forward cu o banca prin care sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul contractarii importului.

-Sa cumpere cei 200.000 euro pe piata futures pe o scadenta cat mai apropiata de scadenta contractului sau comercial.

Ultimele doua variante ii asigura importatorului eliminarea totala a riscului valutar.

Vom prezenta in continuare varianta contractului forward urmand ca ultima varianta sa fie prezentata la momentul abordarii teoriei contractului futures.

Importatorul poate incheia un contract forward valutar in suma de 200.000 euro

avand ca partener in tranzactie orice banca comerciala care ofera acest produs. Contractul ii va oferi acestuia posibilitatea de a cumpara 200.000 euro peste 2 luni la un curs negociat cu banca respectiva. Sa presupunem ca acest curs negociat cu banca partenera in tranzactie este de 3.5500 RON/EUR. Aceasta inseamna ca la scadenta, indiferent de cat va fi cotatia RON/EUR pe piata valutara spot, importatorul va plati pentru cei 200.000 euro

200.000 x 3.5500 = 710.000 lei

Astfel, el isi va putea vinde produsele pe piata interna cu pret exprimat in lei si va

realiza un profit de 800.000 – 710.000 = 90.000 lei in conditii de deplina siguranta. Pentru acest contract, el va trebui sa depuna la banca o garantie de buna executie a

contractului, sa spunem de 10% din valoarea lui (71.000 lei).

Page 84: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

84�

La scadenta contractului importatorul va plati bancii restul de 639.000 lei (710.00 lei

minus avansul de 71.000 lei depus la semnarea contractului forward) si va primi in schimb 200.000 Euro cu care va achita contravaloarea importului. Daca la scadenta el refuza sa cumpere cei 200.000 Euro conform contractului, va pierde cei 71.000 lei. (Garantia de 10 % utilizata in acest exemplu este orientativa, bancile putand sa perceapa valori mai mari sau mai mici in functie de nivelul de risc pe care il tolereaza).

Pentru exportatori, situatia este si mai presanta intrucat ei nu au posibilitatea sa

vanda din timp valuta pe care o vor incasa in viitor. Daca un importator poate cumpara valuta necesara platii in momentul contractarii importului, un exportator care incaseaza suma in devize la termenul stabilit prin contractul de export nu poate decat sa astepte scadenta contractului pentru a face schimbul valutar.

Si in cazul exportatorilor operatiunea forward functioneaza intr-un mod similar cu cel

al importatorilor. Singura diferenta consta in pozitia de vanzator la termen pe care trebuie sa o ia acesta in tranzactia cu banca. La scadenta contractului exportatorul incaseaza valuta pe care o vinde bancii la cursul de schimb stabilit in momentul incheierii contractului forward.

Aparitia contractelor forward a adus un plus de siguranta tuturor comerciantilor care

derulau operatiuni la termen. In cadrul unor piete specializate, producatorii agricoli isi puteau vinde produsele cu mult timp inainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract forward.

Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor

de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de “hedging”, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc “hedgeri”. Singurul lor scop in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.

Am prezentat la inceputul acestui capitol situatia importatorilor si exportatorilor care

pot apela la contractele forward pentru a-si asigura un curs de schimb valutar ferm pentur o anumita perioada de timp. Instrumente mult mai eficiente in acest sens sunt contractele futures si optiunile tranzactionate pe o piata derivata.

Alternativa pentru forward in cazul importatorului care are de platit 200.000 Euro

peste 2 luni este cumpararea a 200 de contracte futures pe piata BMFMS cu o scadenta cat mai apropiata de cea a contractului sau comercial. De exemplu, daca importul se contracteaza in septembrie si urmeaza a fi platit in noiembrie, atunci el ar trebui sa cumpere 200 contracte futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie.

Exemplu: S� presupunem c�, daca pe pia�a spot cursul RON/EUR este 3,5000, pentru

scadenta decembrie pe piata BMFMS cele 200 contracte futures RON/EUR pot fi cumparate la cursul de 3,5500. Pentru deschiderea celor 200 pozitii long pe piata RON/EUR importatorul va imobiliza o marja de 120 RON/contract

200 x 120 = 24.000 RON

Cele 200 de contracte RON/EUR vor fi lichidate tot in piata futures in ziua platii

importului. Daca pe parcursul celor doua luni cursul RON/EUR creste la 3,6200 atunci importatorul va lichida contractele cumparate pe scadenta decembrie la un curs apropiat de aceasta valoare (de obicei superior datorita timpului ramas pana la scadenta), de exemplu 3,6400. In aceasta situatie, pe piata spot, el va cumpara cei 200.000 Euro de la banca la cursul de 3,5800 lei si va plati

200.000 x 3,6200 = 724.000 lei,

Page 85: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

85�

iar pe piata futures va realiza un profit de:

200 x 1.000 x (3,6400 – 3,5500) = 18.000 lei astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de

(724.000 – 18.000) / 200.000 = 3,5300 In situatia opusa, daca cursul RON/EUR scade la 34.500, atunci

importatorul va cumpara pe piata spot cei 200.000 Euro la acest curs si va plati

200.000 x 3,4500 = 690.000 lei, iar pe piata futures va lichida cele 200 de contracte RON/EUR la un curs apropiat de

3,4500, de exemplu la 3,4400 si va inregistra o pierdere de

200 x 1.000 x (3,4400 – 3,5500) = - 22.000 lei, astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de

(690.000 + 22.000) / 200.000 = 3,5600 lei

Se observa din exemplul de mai sus ca prin contractele futures cumparate, importatorul si-a blocat cursul de achizitie al valutei undeva in jurul valorii de 3,5500 lei / euro adica cursul pietei futures in momentul semnarii contractului de import. Diferentele pozitive sau negative fata de acest curs apar datorita preturilor la care el isi lichideaza pozitiile in piata.

Aceasta operatiune de hedging se aplica si in cazul exportatorilor cu mentiunea ca, ei

vor vinde pe piata futures echivalentul sumei in valuta care urmeaz a fi inacasata in urma exportului.

Aplicatie: 22 septembrie 2005 - un exportator urmeaza sa incaseze 300.000 euro reprezentand

contravaloarea produselor exportate. Incasarea se va face in data de 20 octombrie. In 22 septembrie cursul valutar RON/EUR pe piata spot (BNR) este de 3,4900 iar pe piata futures a BMFMS contractele futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie 2005 sunt tranzactionate la 3,5000. Stabiliti cursul real de schimb al exportatorului la scadenta contractului in 20 octombrie (cand isi lichideaza pozitia short in piata BMFMS) in urmatoarele situatii:

a. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,6000 curs futures RON/EUR-DEC 3,6200 b. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,4200 curs futures RON/EUR-DEC 3,4100 In mod similar, de�in�torii de portofolii de ac�iuni pe pia�a de capital î�i pot conserva

valoarea portofoliilor de�inute în perioadele de corec�ii ale pre�urilor pe pia�a spot, f�r� a renun�a la beneficiile generate de de�inerea ac�iunilor propriu-zise (drepturi de vot, dividende) �i cu costuri rezonabile.

Exemplu: Un investitor cump�r� la mijlocul lunii decembrie 2005 s�u 100.000 ac�iuni

SIF 2 Moldova cump�rate la pre�ul de 2,1500 lei/ac�iune. Inten�ia investitorului este de a men�ine aceste ac�iuni în portofoliu cel pu�in 1 an.

Page 86: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

86�

În continuare prezent�m etapele unei opera�iuni de acoperire a riscului prin intermediul contractelor futures:

Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

15 decembrie 2005. Pia�a spot: cump�rare 10.000 ac�iuni SIF2 pre�: 2,1500 lei/ac�iune. Ac�iunile SIF2 Moldova sunt pe trend ascendent, ele crescând de la începutul lunii noiembrie de la 1,8500 la un maxim de 2,2400 �i coborând momentan la 2,1500 lei/ac�iune manifestând îns� în continuare poten�ial de cre�tere sus�inut. Suma total� investit� în SIF2 este 100.000 x 2,1500 = 215.000 RON

SIF2 2,1500

Page 87: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

87�

Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

16 ianuarie 2006. Ac�iunile SIF2 ating nivelul de 2,6000 lei/ac�iune, „efectul ianuarie” f�cându-se sim�it din plin. Profitul pe cele 10.000 ac�iuni cump�rate în urm� cu 1 lun� este de (2,6000 – 2,1500) x 100.000 = 45.000 RON adic� un randament de 21% Înc� nu au ap�rut semnale serioase care s� indice sfâr�itul trendului ascendent.

SIF2 2,6200

23 ianuarie 2006 Pre�ul SIF2 a sc�zut pentru a doua oar� sub nivelul de 24.500 adic� cu aproape 6% fa�� de maximul atins anterior. Profitul investiroului este acum de (2,4500 – 2,1500) x 100.000 = 30.000 RON Este primul semn de sl�biciune din partea cump�r�torilor care nu mai sus�in cota�iile atât de ferm ca la începutul lunii. Investitorul decide s� î�i conserve profitul acumulat pe ac�iunile SIF2 prin vânzarea echivalentului a 100.000 ac�iuni în contracte futures la BMFM SIBIU.

SIF2 2,4500

Page 88: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

88�

Ca urmare, în 23 ianuarie 2006, situa�ia investitorului este urm�toarea:

BVB - SIF2 MOLDOVA

BMFMS – DESIF2 IUN06

Num�r ac�iuni

100.000

Num�r contracte vândute

100 (echivalent a 100.000 ac�iuni)

Pre� cump�rare

2,1500

Pre� vânzare

2,6500

Valoare cump�rare

215.000

Sum� depus� în contul de marj� (280 RON/contract)

28.000

Comision (1% din val. tranzac�iei)

2.150

Comision (1,5 RON/contract)

150

Total investi�ie

217.150

Total investi�ie

28.150

Total sum� investit�:

245.300 RON Prin vânzarea celor 100 de contracte DESIF2 IUN06, investitorul î�i conserv� valoarea celor 100.000 ac�iuni SIF2 MOLDOVA la pre�ul de 26,500 lei / ac�iune pe o perioad� de maxim 6 luni (pân� la sfâr�itul lunii iunie 2006), indiferent de valoarea ac�iunilor SIF2 pe pia�a BVB pe acest interval de timp.

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

23 ianuarie 2006 - continuare Investitorul deschide un cont de tranzac�ionare pe pia�a BMFMS pe care îl alimentez� cu suma necesar� vânz�rii a 100 contracte futures DESIF2. Scaden�a maxim� pentru contractele DESIF2 este Iunie 2006, iar marja necesar� pentru 1 contract este de 280 RON/contract astfel încât suma minim� necesar� pentru vânzarea celor 100 de contracte DESIF2-IUN06 este de 28.000 RON. Investitorul alimenetez� aceast� sum� în contul de tranzac�ionare. Investitorul vinde 100 contracte DESIF2 cu scaden�a iunie 2006 la pre�ul mediu de 2,6500 RON/ac�iune.

DESIF2 IUN06 2,6500

SIF2 2,4500

Page 89: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

89�

Practic, prin aceast� opera�iune de hedging, profitul brut din tranzac�iile cu ac�iuni SIF2 MOLDOVA este fixat la

(2,6500 – 2,1500) x 100.000 = 50.000 lei din care urmeaz� a se sc�dea comisioanele totale de tranzac�ionare.

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

6 februarie 2006 Pre�ul SIF2 la BVB atinge nivelul de 2,7100, iar contractele futures DESIF2 cu scaden�a în luna iunie 2006 sunt tranzac�ionate la un maxim de 2,8500 lei/ac�iune, iar pre�ul de cotare la finalul sesiunii este de 2,7700. Pierderea investitorului pe pia�a futures ca urmare a marc�rii la pia�� a celor 100 pozi�ii short deschise la 2,6500 lei/ac�iune este: (2,6500 – 2,7700) x 100 x 1000 = - 12.000 RON, sum� pe care investitorul o depune în contul de marj�. Pe pia�a BVB, portofoliul investitorului valoareaz� la închiderea sesiunii 271.000 RON cu un profit de: (2,7200 – 2,1500) x 100.000 = 57.000 RON Având în vedere c� în ciuda revenirii de pre�, diferen�a dintre cota�ia spot �i futures a sc�zut în doar o lun� de la 3000 lei vechi/ac�iune la doar 600 lei vechi/ac�iune, investiroul consider� ca trendul ascendent pierde din for�� �i decide s� p�streze în continuare pozi�iile short la BMFMS.

DESIF2 IUN06 2,7700

SIF2 2,7200

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

15 februarie 2006 Ac�iunile SIF2 încheie �edin�a la nivelul de 2,5100 la BVB �i 2,6600 la BMFMS. Pe pia�a futures investitorul a recuperat aproape în totalitate pierderea suferit� anterior. Întrucât este a doua tentativ� de corec�ie a pre�ului pe ac�iunile SIF2, investitorul î�i men�ine deschise cele 100 pozi�ii short în scop protectiv pe pia�a BMFMS. O eventual� lichidare a acestor pozi�ii va fi luat� în calcul la o a 3-a tentativ� a de reluare a trendului ascendent.

Page 90: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

90�

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

14 martie 2006 Corectia de pre� pe SIF2 pare a se fi transformat în trend descendent, investitorul pierzând aproape tot ce câ�tigase în ultimele 3 luni. La BVB, SIF2 închide ziua la 2,1700valoare nemaiatins� din 15 decembrie 2005, în timp de la BMFMS DESIF2 IUN06 închide la 2,2790 lei/ac�iune. Profit pe pia�a futures: (2,6500 – 2,2790)x100x1.000 = 37.100 RON Investitorul î�i retrage o parte din profitul de pe pia�a futures (20.000 RON) restul fiind p�stra�i ca disponibil în eventualitatea unor viitoare cre�teri de pre�.

DESIF2 IUN06 2,2790

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

12/5/2005 1/5/2006 2/5/2006 3/5/2006 4/5/2006 5/5/2006 6/5/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

27 februarie 2006 SIF2 este în plin� corec�ie, atingând pe închidere la BVB nivelul de 2,3800 respectiv 2,4800 lei/ac�iune la BMFMS. Pe pia�a spot, profitul investitorului s-a redus la: (2,3800 – 2,1500)x 100.000 = 23.000 RON, îns� compensarea acestei diminu�ri vine de pe pia�a futures unde cele 100 contracte vândute la 2,6500 genereaz� în urma marc�rii la pia�� un profit de: (2,6500 – 2,4800)x1.000x 100 = 17.000 RON Profitul total al portofoliului este: 23.000 + 17.000 = 40.000 RON Învestitorul î�i retrage din cont suma de 12.000 RON alimentat� în luna februarie ca urmare a apelurilor în marj�.

Page 91: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

91�

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

5 mai 2006 Dup� e�uarea încerc�rii de trecere peste nivelul de 2,4000 pre�ul SIF2 se consolideaz� în zona 2,2500. La BMFMS DESFI2 IUN06 închide ziua la 2,2700, la doar 200 lei vechi peste cursul spot. Investitorul men�ine cele 100 pozi�ii short la 2,6500 pe pia�a BMFMS în a�teptarea unor semnale mai clare de inversare a trendului. Profit spot: 10.000 RONProfit futures: 38.000 RON

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

24 martie 2006 Ac�iunile SIF2 înregistreaz� o revenire a cota�iilor în jurul valorii de 2,4000 lei în timp ce contractele DESIF2 IUN06 cresc pân� la 2,5000. Situa�ia investitorului este: Spot: (2,4 – 2,15) x 100.000 = 25.000 RON Futures: (2,65 – 2,5) x 100 x 1.000 = 15.000 RON Fiind prima încercare mai serioas� de revenire a pre�ului, investitorul men�ine pozi�iile short îns� ia in considerare o posibil� lichidare a acestora la o a doua tentativ� de spargere a pragului de 2,4000 lei /ac�iune.

Page 92: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

92�

Ce s-a întâmplat cu ac�iunile SIF2 dup� 5 mai se poate observa pe graficul complet

de mai jos.

30 iunie 2006

Scaden�a contractelor futures DESIF2 IUN06.

Cele 100 pozi�ii short de�inute de investitor sunt lichidate de Casa Român� de Compensa�ie la pre�ul mediu ponderat SIF2 la BVB, respectiv 1,5752 lei/ac�iune.

Pre�ul de închidere pentru SIF2 la BVB a fost în 30 iunie 1,6200.

Trendul descendent a continuat înc� 2 luni, ac�iunile SIF2 Moldova coborând pân� la un minim de 1,4900 la BVB �i 1,5400 lei/ac�iune la BMFMS. Neexistând nici un semn de revenire al pre�urilor, investitorul î�i men�ine pân� la scaden�� pozi�iile short pe pia�a BMFMS.

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

1.4000

1.6000

1.8000

2.0000

2.2000

2.4000

2.6000

2.8000

3.0000

12/5/2005 1/5/2006 2/5/2006 3/5/2006 4/5/2006 5/5/2006 6/5/2006

Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

Page 93: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

93�

Drept urmare, rezultatul strategiei de protec�ie a celor 100.000 ac�iuni SIF2 este

urm�torul:

BVB - SIF2 MOLDOVA

BMFMS – DESIF2 IUN06

Num�r ac�iuni

100.000

Num�r contracte vândute

100 (echivalent a 100.000 ac�iuni)

Pre� cump�rare

2,1500

Pre� vânzare

2,6500

Valoare cump�rare

215.000

Sum� depus� în contul de marj� (280 RON/contract)

28.000

Pre� 30 iunie 2006

1,6200 Pre� lichidare contracte 30 iun 2006

1,5752

Rezultat

- 53.000 RON

Rezultat

107.480 RON

Rezultat cumulat spot/futures:

- 53.000 + 107.480 = 54.480 RON Se observ� deci c� vânzarea pe pia�a futures a cantit��ii echivalente de ac�iuni de�inute pe pia�a spot a conservat profitul investitorului.

Mai mult decât atât, profitul ob�inut pe pia�a futures poate fi reinvestit în cump�rarea de noi ac�iuni la pre�uri multm ai favorabile decât în decembrie 2005. Un bonus la randamentul acestei strategii provine �i de la dividendele pe care investitorul le încaseaz� în urma celor 100.000 ac�iuni SIF2 de�inute.

Costul total al celor 2 tranzac�ii (vânzare/cump�rare) pe pia�a BMFM SIBIU sunt de 300 RON (comisioanele de tranzac�ionare), o sum� neglijabil� raportat la valoare tranzac�iei.

Acesta a fost un exemplu pentru o strategie de hedging care a func�ionat ca la carte de la un cap�t la altul. În realitate, succesul unei astfel de strategii depinde �i de capacitatea investitorului de a anticipa trendurile pe pia�a spot.

Strategii similare puteau fi aplicate în aceea�i perioad� de timp �i pentru ac�iunile SIF5, SIF3, SNP, RRC, acestea beneficiind �i de o lichiditate foarte bun� pe pia�a futures.

Graficele de mai jos reflect� evolu�ia în paralel a cota�iilor acestor ac�iuni pe pie�ele

BVB �i BMFMS.

Page 94: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

94�

SIF3 BVB �i DESIF3 IUN06 BMFMS

1,5000

1,7000

1,9000

2,1000

2,3000

2,5000

2,7000

2,9000

03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006

Pre� Cotare BMFMS Pret inchidere BVB

SIF5 BVB �i DESIF5 IUN06 BMFMS

1,7000

1,9000

2,1000

2,3000

2,5000

2,7000

2,9000

3,1000

3,3000

03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006

Pre� Cotare BMFMS Pret inchidere BVB

Page 95: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

95�

RRC BVB �i DERRC IUN06 BMFMS

0,0600

0,0700

0,0800

0,0900

0,1000

0,1100

0,1200

0,1300

0,1400

0,1500

03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006

Pre� Cotare BMFMS Pret inchidere BVB

SNP BVB �i DESNP IUN06 BMFMS

0,4000

0,4500

0,5000

0,5500

0,6000

0,6500

0,7000

03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006

Pre� Cotare BMFMS Pret inchidere BVB

În loc de concluzii: Hedging de portofoliu: dup� o cre�tere accelerat� a pre�ului unei ac�iuni, investitorul pe pia�a spot poate anticipa o corec�ie sau chiar o întorcere a trendului. Pentru a marca profitul realizat pe pia�a spot el nu este obligat s�-�i lichideze portofoliul ci poate s� vând� cantitatea echivalent� de ac�iuni pe pia�a futures pentru o scaden�� mai apropiat� sau mai îndep�rtat�. Prin aceast� opera�iune, el î�i p�streaz� atât ac�iunile cât �i profitul, toate acestea cu costuri mai mult decât rezonabile.

Page 96: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

96�

2. Arbitraj spot / futures

Arbitrajul poate fi definit astfel: cump�rarea �i vânzarea simultan� a unor

m�rfuri echivalente (spot sau futures) în pie�e diferite pentru a profita de diferen�ele de pre�.

De exemplu, una dintre cele mai atractive piete la nivel mondial este cea a aurului,

care in acest moment se tranzactioneaza in centre financiare importante ca New York, Londra, Hong Kong �i Chicago. In anumite momente, in cazul unor stiri senzationale legate de piata mondiala a aurului sau chiar a economiei americane se produc efecte majore in evolutia pretului, producandu-se oscilatii ample cu discrepante ale valorii de tranzactionare intre doua burse. Din cauza fluctua�iilor cererii �i ofertei pe termen scurt, pre�ul aurului din New York va fi rareori acela�i cu pre�ul aurului din Chicago.

S� presupunem c� aurul se cotez� în New York la 905 $/uncie, iar în Chicago la 903

$/uncie. Un broker care efectueaza arbitraj sau un investitor care are acces în ambele pie�e, prin computer sau prin telefon, vede aceast� discrepan�� �i poate cump�ra aur, mai ieftin, în Chicago la 903$ pentru a-l vinde simultan, mai scump, în New York la 905$, ob�inând astfel un profit de 2$ la o uncie de aur. Aceast� tranzac�ie, practic, nu este riscant� deoarece arbitrajorul cump�r� �i vinde simultan aceea�i marf�, in aceeasi cantitate �i cel mai probabil pre�urile vor fi convergente la o diferen�a mai mic� de 30-50 cen�i. Alte opera�iuni de arbitraj pot avea loc în pie�ele valutare: euro, franci elve�ieni, yeni japonezi, etc., ca �i la argint, aur, actiuni sau indici. Oriunde exist� dou� pie�e separate geografic, cu instrumente asem�n�toare (de exemplu, yen cash �i yen futures) sau instrumente identice (de exemplu, contractele futures pe aur la New York �i Londra sau contracte futures pe aur la Chicago �i SIBGOLD la Sibiu) exist� poten�ial pentru o oportunitate de arbitraj.

Un exemplu de arbitraj este cel efectuat între pie�ele interna�ionale ce

tranzac�ioneaz� contracte futures pe acelea�i active. Astfel, în 3 ianuarie 2008, un client al BMFMS a cump�rat la Sibiu 10 contracte futures pe SIBGOLD la nivelul de 819.9 �i a vândut 10 uncii de aur, la pretul de 872.7, la Chicago Mercantile Exchange. Cele doua operatiuni s-au efectuat la preturile intalnite la inchiderea zilei de tranzactionare, in aceeasi cantitate, blocand astfel un castig, realizat prin diferen�a dintre cota�iile de la Sibiu �i Chicago. Astfel, investitorului revenindu-i cel mai tarziu la scadenta contractului un profit cert dat de cele doua preturi. In aceasta situatie, prin monitorizarea celor doua burse investitorul inregistrand un profit marcat de (872.7-819.9)x 10 uncii= 528$.

Rolul arbitrajului în pia�� Arbitrajorii dau pie�ei echilibru. Pe lâng� urm�rirea oportunit��ilor în scopul ob�inerii de profituri, arbitrajul mai are

rolul de a men�ine pre�urile aliniate. Când diferen�ele devin prea mari, arbitrajorii vor trece la ac�iune. Mai mult, activitatea de cump�rare �i vânzare atât de frecvent�, contribuie, într-o m�sur� foarte mare, la lichiditatea pie�ei.

În realitate, deosebirile de pre� descrise mai sus sunt temporare, dureaz� de regul�

câteva minute sau secunde. Arbitrajorii trebuie s� ac�ioneze foarte rapid pentru a profita de aceste diferen�e. De ce apar �i dispar aceste diferen�e atât de rapid? Din cauz� c� arbitrajorii exercit� o presiune prea mare la vânzare, acolo unde marfa are un pre� ridicat �i presiune la cump�rarea m�rfurilor care au un pre� mai sc�zut.

Page 97: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

97�

Presiunea creat� de vânzarea masiv� (oferta) duce la sc�derea pre�urilor.

Cump�rarea masiv� (cererea) duce la urcarea lor. Într-un timp foarte scurt, cele dou� pre�uri se regleaz� unul în func�ie de altul, pân� când dispare posibilitatea ob�inerii unui profit din activitatea de arbitraj. Când se produce acest lucru, pie�ele sunt în echilibru, sau la paritate.

Acum pute�i vedea de ce arbitrajorii au un rol atât de important în pia��. Ac�ionând atunci când apar diferen�e de pre�, ei contribuie la reechilibrarea pie�ei �i la

reinstaurarea stabilit��ii pre�ului. Exemplu de arbitraj

Descriere: Arbitrajul const� în cump�rarea �i vânzarea simultan� a unor produse echivalente (de exemplu piata internationala, vezi: www.oanda.com, www.saxobank.com, www.netdania.com, www.cme.com, www.cbot.com �i SIBGOLD, contractele futures pe aur tranzactionate la Sibiu) pe pie�e diferite, pentru a profita de diferen�ele de pre�.

Etape: - Selec�ia celor dou� pie�e care prezint� diferen�ele de pre� la un moment dat; - Indeplinirea condi�iilor de acces în pie�ele pe care se realizeaz� arbitrajul; - Asigurarea condi�iilor tehnice de men�inere a pozi�iilor deschise pe durata arbitrajului (în cazul tranzac�iilor la termen); - Închiderea pozi�iilor la scaden�a opera�iei.

Mecanism:

Se aleg dou� pie�e cu cota�ii diferite la un moment dat, ale aceluia�i produs sau ale unor produse echivalente. Operatorul vinde pe pia�a cu cota�ia cea mai mare �i, simultam, realizeaz� cump�rare, în cantitate echivalent�, pe pia�a cu cota�ia mai mic�, realizând profit din diferen�ele de pre�.

Riscuri: Arbitrajul prin însu�i mecanismul s�u, este o opera�iune cu riscuri extrem de mici.

Hedgerii evit� riscul se protejeaz� de fluctua�ii

Speculatorii accept� riscul profit� de pe urma fluctua�iilor

Arbitrajorii nu sunst expu�i la risc profit� de pe urma diferen�elor de pre� din dou� pie�e diferite confer� echilibru pie�elor

Page 98: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

98�

În anumite condi�ii, pot ap�rea considerente suplimentare ce �in de specificul fiec�rei opera�iuni de arbitraj, care trebuie avute în vedere. De exemplu, dac� se opereaz� pe pie�e în care volumul de tranzac�ionare este redus, trebuie �inut cont de riscul de lichiditate la ini�ierea opera�iunilor de vânzare �i cump�rare. Pe de alt� parte, în cazul tranzac�iilor în marj�, trebuie asigurat un minim de capital suficient pentru a evita posibilitatea apari�iei apelului în marj�. ARBITRAJUL intre piata Spot internationala si piata Futures SIBEX Tipul de produs ales: cursul Aurului: GOLD ($/uncie) �i contractul futures cu activ suport SIBGOLD($/uncie). Pie�ele alese: pia�a futures SIBEX (contractul SIBGOLD); pia�a spot internationala a aurului (Londra) Mecanism: se urm�re�te fructificarea diferen�elor de pre� dintre cota�iile futures �i spot. Iata mai jos un tabel cu o situatie inregistrata pe primul trimestru al lui 2008, cotatii existente la sfarsitul sedintei de tranzactionare de la SIBIU, Chicago Mercantile Exchange, piata spot precum si oficialul BNR .

Data

Pre� Cotare MAR 08 $/uncie

BNR $/uncie CME$/unci

e

Curs Aur BNR

ron/gram

Curs BNR Ron/usd

03-Jan-08 819.9000 866.5898 872.7 67.9180 2.4377 04-Jan-08 830.0000 858.4483 869.3 67.3848 2.4415 07-Jan-08 816.0000 858.0323 865.6 67.2749 2.4387 08-Jan-08 825.0000 873.2056 883.9 68.5853 2.4430 09-Jan-08 859.0000 887.9151 885.3 70.5000 2.4696 10-Jan-08 859.8000 874.3340 897.2 70.4983 2.5079 11-Jan-08 888.0000 893.4269 901.3 71.2019 2.4788 14-Jan-08 900.0000 912.0885 907.0 73.0293 2.4904 15-Jan-08 900.0000 904.4816 906.3 72.4086 2.4900 16-Jan-08 880.0000 879.6003 885.5 70.9201 2.5078 17-Jan-08 885.0000 881.6705 883.9 71.4952 2.5222 18-Jan-08 876.0000 872.6425 885.0 70.9539 2.5290 21-Jan-08 883.0000 874.1815 885.0 72.2145 2.5694 22-Jan-08 880.0000 862.6104 893.4 71.9908 2.5958 23-Jan-08 885.0000 887.9813 885.9 73.6885 2.5811 24-Jan-08 888.0000 892.0337 908.8 73.9158 2.5773 25-Jan-08 913.0000 919.9793 913.7 75.8203 2.5634 28-Jan-08 905.0000 916.9637 930.3 75.5187 2.5616 29-Jan-08 923.0000 927.7398 928.3 75.5233 2.5320 30-Jan-08 911.3000 923.7495 923.8 74.7114 2.5156 31-Jan-08 918.1000 923.7773 925.7 73.9652 2.4904 1-Feb-08 926.0000 933.1169 911.2 74.2990 2.4766 4-Feb-08 908.0000 899.5536 907.2 70.4639 2.4364 5-Feb-08 893.0000 889.2316 888.1 70.5788 2.4687 6-Feb-08 904.5000 892.4860 902.8 71.8414 2.5037 7-Feb-08 900.0000 907.9931 907.8 73.1568 2.5060 8-Feb-08 914.0000 914.1427 920.1 74.5957 2.5381

11-Feb-08 919.1000 925.4422 924.4 74.6668 2.5095 12-Feb-08 915.0000 920.3661 908.8 74.0442 2.5023 13-Feb-08 908.0000 906.3880 907.9 72.6195 2.4920 14-Feb-08 910.0000 911.1355 908.5 73.0028 2.4921 15-Feb-08 912.0000 909.7918 903.6 72.5061 2.4788 18-Feb-08 914.3000 905.2770 903.6 72.3413 2.4855 19-Feb-08 922.0000 916.9069 927.2 72.7813 2.4689

Page 99: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

99�

20-Feb-08 917.5000 924.8251 935.0 73.7250 2.4795 21-Feb-08 934.0000 943.0176 946.4 75.2359 2.4815 22-Feb-08 939.0000 946.0434 945.0 75.2796 2.4750 25-Feb-08 939.9000 947.7393 937.8 75.2622 2.4700 26-Feb-08 939.0000 933.4800 946.2 73.5476 2.4506 27-Feb-08 954.0000 957.5567 958.2 74.6195 2.4238 28-Feb-08 955.6000 956.7700 964.5 74.5059 2.4221 29-Feb-08 955.2000 970.0397 972.1 76.3969 2.4496

3-Mar-08 972.9000 978.7319 981.5 78.0003 2.4788 4-Mar-08 972.0000 982.8970 963.9 77.5675 2.4546 5-Mar-08 955.0000 965.8328 986.2 76.0780 2.4500 6-Mar-08 972.0000 986.0751 975.0 76.5058 2.4132 7-Mar-08 975.5000 979.2752 972.2 76.3277 2.4243

10-Mar-08 961.0000 972.9420 969.9 75.6370 2.4180 11-Mar-08 964.0000 980.0679 974.2 75.3150 2.3902 12-Mar-08 971.5000 975.1544 978.8 74.6427 2.3808 13-Mar-08 993.0000 988.9600 992.3 75.7694 2.3830 14-Mar-08 993.0000 997.4816 998.2 76.4768 2.3847 17-Mar-08 1025.0000 1024.4424 1001.4 78.5340 2.3844 18-Mar-08 1005.0000 1005.4026 1003.2 76.4861 2.3662 19-Mar-08 970.0000 994.5761 944.7 75.7616 2.3693 20-Mar-08 931.0000 913.1842 919.6 70.7624 2.4102 21-Mar-08 930.0000 912.5673 919.6 70.7586 2.4117 24-Mar-08 928.0000 912.2088 918.3 70.7396 2.4120 25-Mar-08 928.5000 933.0219 934.6 71.3637 2.3790 26-Mar-08 947.0000 946.9317 949 71.9131 2.3621 27-Mar-08 935.5000 948.5747 948.8 71.7512 2.3527 28-Mar-08 920.0000 945.8624 71.5582 2.3531 31-Mar-08 938.0000 937.8247 71.0466 2.3563

800.0000

825.0000

850.0000

875.0000

900.0000

925.0000

950.0000

975.0000

1000.0000

1025.0000

1/3/

08

1/10

/08

1/17

/08

1/24

/08

1/31

/08

2/7/

08

2/14

/08

2/21

/08

2/28

/08

3/6/

08

3/13

/08

3/20

/08

3/27

/08

Pre� Cotare MAR 08 BNR $/uncie CME$/uncie

Page 100: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

100�

În 3 ianuarie 2008, simultan se vând 10 uncii GOLD spot la 866.5 $/uncie �i se cump�r� 10 contracte futures SIBGOLD-MAR08 la pretul de 819.9 $/uncie. Pozi�iile se închid în 31 martie 2008, atât în pia�a futures cât �i spot, la cursul de 937, 8 Rezultat futures: (937.8-819.9) x 10 contracte x 2.5 lei = 2947.5 lei Rezultat spot: (866.5- 937.8) x 50.000 ac�iuni = -1782.5 lei Rezultat final: 1165 lei Investitie aferenta tranzac�ion�rii în pia�a futures: Costul imobiliz�rii marjei:

3 ianuarie – 31 martie(plasament la trei luni): Sibiu: 200 lei X 10 contracte= 2.000 lei Spot: 200 lei x 10 uncii= 2.000 lei

Comisioane: 10 contracte futures x 1.5 lei x 2 = 30 lei Investitie totala futures si spot: 4.030 lei

INVESTITIE TOTALA ARBITRAJ: 4030 lei PROFIT NET: 1135 lei

RATA PROFITULUI: 1135/4030=28.16% în 90 zile ( ~ 112.65% anualizat).

Observa�ii: a. Profitul brut al opera�iunii poate fi calculat în momentul ini�ierii arbitrajului, constând în diferen�a dintre pre�ul la care are loc opera�iunea de vânzare �i pre�ul la care se face cump�rarea. În exemplul de mai sus profitul este de 46.6 $/uncie (866.5 – 819.9 $/uncie). Cheltuielile variaz� �i în func�ie de pre�ul la care se închid pozi�iile la sfâr�itul arbitrajului. b. În contul de marj� a fost imobilizat� o sum� mai mare decât marja necesar� pentru acoperirea riscului, altfel, cum pre�ul de cotare spot a fost în zilele care au urmat mai mare decât pre�ul de vânzare al contractelor, a aparut automat apelul în marj�. c. În exemplul de arbitraj de mai sus s-au folosit informa�ii reale din pia�a futures organizat� de BMFMS, din perioada 3 ianuarie-31 martie 2008. d. A fost ales un exemplu de arbitraj intins pe primul trimestru al anului, basisul (diferen�a dintre pre�ul futures �i cursul spot) a fost cel mai consistent, iar num�rul de contracte tranzactionat in acea zi a fost de 20, câte au fost tranzac�ionate în 3 ianuarie 2008 la BMFMS. Riscul acestei opera�iuni este foarte sc�zut: pozi�iile deschise în pia�a futures au fost lichidate la scaden�a contractelor, iar spotul a fost lichidat in momentul anuntului oficialului la BNR, mai precis la ora 13.00 in ziua de scadenta.

e. De retinut ca avantaj al pietei sibiene, lichidarea tuturor pozitiilor ramase deschise, de catre CRC, pentru toti investitorii la oficialul BNR din ziua respectiva pentru piata valutara sau pretul mediu ponderat pe sectiunea regular dat de BVB.

Page 101: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

101�

Arbitraj spot / futures cu actiuni

Asa cum am precizat anterior, opera�iunile de arbitraj se bazeaza pe exploatarea

anomaliilor de pre� pentru un produs tranzac�ionat simultan pe 2 pie�e de acela�i tip (fie spot, fie futures) sau a diferen�elor dintre cota�ia spot �i cea futures pentru produsul respectiv.

În general, opera�iunile de arbitraj presupun asumarea unor riscuri extrem de reduse,

în unele cazuri apropiate de nivelul 0 datorit� pozi�iilor de sens opus care se deschid simultan pe 2 pie�e: cump�rare pe pia�a mai iefitn� �i vânzare pe pia�a mai scump�. Astfel de blocheaz� pentru o perioad� limitat� de timp o diferen�� favorabil� marcându-se un profit fix, indiferent in ce direc�ie vor evolua pre�urile produsului respectiv pe cele 2 pie�e.

Un arbitraj foarte u�or de realizat este cel spot/futures. Cea mai mare parte a

timpului, o marf� care este tranzac�ionat� atât pe pia�a spot cât �i pe cea futures va beneficia de cota�ii diferite datorit� decalajului de livrare dintre cele 2 pie�e (imediat pe spot �i la o anumit� scaden�� care se poate întinde pan� la 1 an sau chiar peste pe pia�a futures).

Pretul futures al unei ac�iuni pentru o anumit� scaden�� se determin� teoretic dup�

formula: Pret futures = Pretul spot x (1 + rata anualizat� a dobânzii f�r� risc ) - dividendul Deci, pretul de tranzactionare al unei ac�iuni pe pia�a futures va con�ine în plus fa��

de valoarea ei curant� pe pia�a spot �i un bonus (premium) care reprezint� un câ�tig sumei care, în loc sa fie investit� 100% în cump�rarea ac�iunii pe pia�a spot este plasat� cu dobând� în instrumente f�r� risc).

Exista si o alta formula de calcul a valorii teoretice pentru pretul futures al unei actiuni:

F = [S - PV(Div)] x er x (T-t) , unde

F - pretul futures teoretic al actiunii

S - pretul spot al actiunii PV(Div) - Present value a dividendului ce urmeaza a fi incasat de detinatorul actiunii

in perioada T-t. r - rata dobanzii fara risc e - logaritmul natural (T-t) - numarul de zile intre data curenta si data scadentei contractului futures pe

actiunea respectiva. Practic reprezinta intervalul de timp ramas pana la scadenta contractului futures.

Principiul arbitrajului spot/futures este acela�i ca �i în cazul arbitrajului spot/spot: se

cump�r� marfa pe pia�a cu cota�ia mai mic� �i simultan se vinde aceea�i marf� pe pia�a cu cota�ia mai mare.

Pe pia�a de capital din România pot fi efectuate opera�iuni de arbitraj între pie�ele

spot �i futures în cazul ac�iunilor cotate atât pe pia�a BVB cât �i pe pia�a BMFMS sub form� de contracte futures.

Ceea ce trebuie s� fac� un investitor în acest caz este s� urm�reasc� în paralel

cota�iile unei ac�iuni pe pia�a spot (BVB) �i pe pia�a futures (BMFMS) pe diferite scaden�e, iar în momentul în care diferen�a de pre� dintre cele 2 pie�e este suficient de mare pentru a-i asigura randamentul dorit, investitorul va cump�ra de pe pia�a BVB o cantitate de ac�iuni �i va vinde simultan sau foarte rapid aceea�i cantitate de ac�iuni în echivalent contracte futures

Page 102: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

102�

pentru scaden�a dorit�. La scaden��, când cele dou� pie�e vor furniza cota�ii indentice sau foarte apropiate, investitorul va lichida ambele pozi�ii �i va incasa profitul rezultat din diferen�a blocat�. Opera�iunea de lichidare a pozi�iilor se poate face �i înainte de scaden�a contractelor futures dac� diferen�a de pre� spot/futures pe ac�iunea respectiv� se mic�oreaz� seminificativ.

O alt� condi�ie important� pentru investitor în vederea efectu�rii de tranzac�ii de

arbitraj spot/futures este deschiderea de conturi de client atât pentru pia�a spot cât �i pentru pia�a futures �i de�inerea sumelor de bani în cash necesare în ambele conturi. De asemenea, la fel de important este accesul cât mai direct sau comunicarea cât mai rapid� dintre investitor �i brokerul s�u. De preferat pentru astfel de opera�iuni este de�inerea de conturi de tranzac�ionare on-line prin care investitorul poate urm�ri permanent cota�iile pe cele 2 pie�e în timp real �i poate introduce singur ordinele de tranzac�ionare, eliminându astfel timpul necesar contact�rii brokerului �i comunic�rii detaliilor privind ordinele de tranzac�ionare.

Prezent�m în continuare un scenariu de arbitraj care putea fi efecitv pus în practic� în

cursul lunii august 2006, detaliind în acela�i timp �i costurile pe care le implic� o astfel de opera�iune pe pia�a de capital din România:

In data de 16 august 2006, ora 13:35, ac�iunile SIF5 OLTENIA se puteau cump�ra de

pe pia�a spot 15.000 ac�iuni la pretul de 2,5700 lei �i se puteau vinde pe pia�a BMFMS 15 contracte futures (echivalentul a 15.000 ac�iuni) pentru scaden�a septembrie la pre�ul de 2,7350 lei dup� cum se poate observa din imaginile de mai jos.

Cotatii pia�a spot SIF5

16 august 2006

ora: 13:35

sursa: www.onlinebroker.ro

tranzac�ie:

cump�rare 15.000 ac�iuni

SIF5 la pre�ul de 2,5700 lei/ac�iune

Page 103: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

103�

Efectuând tranzac�iile de mai sus, investitorul î�i bloca practic o diferen�� de 2,7350 – 2,5700 = 0,1650 lei/ac�iune pentru un interval de timp de maximum 45 de zile, respectiv pan� la 30 septembrie, ziua de scadn�� a contractelor futures DESIF5 pe pia�a BMFMS.

Profitul brut pe ac�iune aferent acestei opera�iuni este de 0,1650 lei, îns� randamentul final al opera�iunii este variabil, depinzând de pre�urile de lichidare la scaden�� a pozi�iilor pe cele 2 pie�e. Niveluri diferite ale acestor pre�uri de închidere va genera comisioane diferite pl�tite pe pia�a spot precum si impozite pe profit diferite pe cele 2 pie�e.

Costurile �i fazele pe care le implic� aceste opera�iuni �inând cont de variabilele men�ionate mai sus, sunt eviden�iate în tabelul de mai jos:

Cotatii pia�a futures DESIF5-SEP

16 august 2006 ora: 13:35

sursa: ELTRANS

Tranzac�ie: vânzare 15 contracte futures DESIF5-SEP

La pre�ul de 2,7350 lei/ac�iune

Page 104: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

104�

Scenariul A

Închidere pozi�ii la pre� situat între pre�urile spot �i futures blocate ini�ial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35 Cump�rare 15.000 ac�iuni SIF5 la pre�ul de 2,5700 lei/ac�iune. Cost total ac�iuni: 15.000 x 2,5700 = 38.550 RON Comision (1% din valoarea tranzac�iei) 38.550 x 1% = 385,5 RON

16 august 2006 ora 13:35 Vânzare 15 contracte futures DESIF5 ( 15.000 ac�iuni SIF5) cu scaden�a în 30 septembrie 2006 la pre�ul de 2,7350. Marj� imobilizat� (300 RON/contract) 300 x 15 = 4.500 RON Comision (1,5 RON/contract) 15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44 Vânzare 15.000 ac�iuni SIF5 la pre�ul de 2,6500 lei/ac�iune. Total încasat: 15.000 x 2,6500 = 39.750 RON Comision (1% din valoarea tranzac�iei) 39.750 x 1% = 397,5 RON Profit: 39.750 – 38.550 = 1.200 RON Impozit (16% din profit): 1.200 x 16% = 192 RON Profit net (profit brut – comisioane – impozit): 1.200 – 385,5 – 397,5 – 192 = 225 RON

30 septembrie ora 12: 44 Cump�rare 15 contracte DESFI5-SEP la pre�ul de 2,6500 lei/ac�iune (în ziua de scaden�� pre�urile pe pie�ele spot si futures sunt foarte apropiate, de multe ori chiar coincid) Comision (1,5 RON/contract) 15 x 1,5 = 22,5 RON Profit: (2,7350 – 2,6500) x 15 x 1.000 = 1.275 RON Impozit (16% din profit): 1.275 x 16% = 204 RON Profit net (profit brut – comisioane – impozit): 1.275 – 22,5 – 22,5 – 204 = 1.026 RON

Total profit net arbitraj: 225 + 1.026 = 1.251 RON

Total sume investite ini�ial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 = 43.458 RON

Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total inveti�ie): 1.251 / 43.458 = 2,87%

Randament arbitraj anualizat: (2,8 x 365) / 45 = 22,7%

Page 105: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

105�

Scenariul B

Închidere pozi�ii la pre� situat sub pre�ul spot blocat ini�ial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35 Cump�rare 15.000 ac�iuni SIF5 la pre�ul de 2,5700 lei/ac�iune. Cost total ac�iuni: 15.000 x 2,5700 = 38.550 RON Comision (1% din valoarea tranzac�iei) 38.550 x 1% = 385,5 RON

16 august 2006 ora 13:35 Vânzare 15 contracte futures DESIF5 (15.000 ac�iuni SIF5) cu scaden�a în 30 septembrie 2006 la pre�ul de 2,7350. Marj� imobilizat� (300 RON/contract) 300 x 15 = 4.500 RON Comision (1,5 RON/contract) 15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44 Vânzare 15.000 ac�iuni SIF5 la pre�ul de 2,5000 lei/ac�iune. Total încasat: 15.000 x 2,5000 = 37.500 RON Comision (1% din valoarea tranzac�iei) 37.500 x 1% = 375 RON Pierdere: 37.500 – 38.550 = - 1.050 RON Impozit (16% din profit): 0 Pierdere total� (pierdere + comisioane) - 1.050 – 385,5 – 375 = - 1.810,5 RON

30 septembrie ora 12: 44 Cump�rare 15 contracte DESFI5-SEP la pre�ul de 2,5000 lei/ac�iune (în ziua de scaden�� pre�urile pe pie�ele spot si futures sunt foarte apropiate, de multe ori chiar coincid) Comision (1,5 RON/contract) 15 x 1,5 = 22,5 RON Profit: (2,7350 – 2,5000) x 15 x 1.000 =3.525 RON Impozit (16% din profit): 3.525 x 16% = 564 RON Profit net (profit brut – comisioane – impozit): 3.525 – 22,5 – 22,5 – 564 = 2.916 RON

Total profit net arbitraj: - 1.810,5 + 2.916 = 1.105,5 RON

Total sume investite ini�ial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 = 43.458 RON

Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total inveti�ie): 1.105,5 / 43.458 = 2,54%

Randament arbitraj anualizat: (2,54 x 365) / 45 = 20,6%

Se remarc� faptul c� în acest caz randamentul este inferior celui din scenariul A datorit� faptului c� impozitul pe profit este mai mare (0 pe spot �i 564 RON pe futures).

Page 106: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

106�

Scenariul C

Închidere pozi�ii la pre� situat peste pre�ul futures blocat ini�ial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35 Cump�rare 15.000 ac�iuni SIF5 la pre�ul de 2,5700 lei/ac�iune. Cost total ac�iuni: 15.000 x 2,5700 = 38.550 RON Comision (1% din valoarea tranzac�iei) 38.550 x 1% = 385,5 RON

16 august 2006 ora 13:35 Vânzare 15 contracte futures DESIF5 (15.000 ac�iuni SIF5) cu scaden�a în 30 septembrie 2006 la pre�ul de 2,7350. Marj� imobilizat� (300 RON/contract) 300 x 15 = 4.500 RON Comision (1,5 RON/contract) 15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44 Vânzare 15.000 ac�iuni SIF5 la pre�ul de 2,8000 lei/ac�iune. Total încasat: 15.000 x 2,8000 = 42.000 RON Comision (1% din valoarea tranzac�iei) 42.000 x 1% = 420 RON Profit brut: 42.000 – 38.550 = 3.450 RON Impozit (16% din profit): 3.540 x 16% = 552 RON Profit net (profit brut – comisioane - impozit) 3.450 – 385,5 – 420 - 552 = 2.092,5 RON

30 septembrie ora 12: 44 Cump�rare 15 contracte DESFI5-SEP la pre�ul de 2,8000 lei/ac�iune (în ziua de scaden�� pre�urile pe pie�ele spot si futures sunt foarte apropiate, de multe ori chiar coincid) Comision (1,5 RON/contract) 15 x 1,5 = 22,5 RON Pierdere: (2,7350 – 2,8000) x 15 x 1.000 = - 975 RON si alimentare cont marj� cu sume suplimentare aferente (ca urmare a apelului în marj�): (2,7350 – 2,8000) x 15 x1.000 = - 975 RON Impozit (16% din profit): 0 Pierdere total� (pierdere + comisioane): - 975 – 22,5 – 22,5 = - 1.020 RON

Total profit net arbitraj: 2.092,5 - 1.020 = 1.072,5 RON

Total sume investite ini�ial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 + 975 = 44.433 RON

Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total inveti�ie): 1.072,5 / 44.433 = 2,41%

Randament arbitraj anualizat: (2,41 x 365) / 45 = 19,54%

Se remarc� faptul c� în acest caz randamentul este inferior celui din scenariile A �i B datorit� faptului c� impozitul pe profit este mai mare (552 pe spot �i 0 pe futures �i datorit� necesit��ii de suplimentare a sumei investite ini�ial in marj� pe pia�a futures). Cu cât pre�ul de lichidare la scaden�� va fi mai mare, cu atât randamentul final al opera�iunii de arbitraj va fi mai mic datorit� cre�terii urm�toarelor varibile: impozitul aferent profitului marcat pe pia�a spot, comisionul pl�tit pe pia�a spot �i a suma necesare în marj� pe pia�a futures.

Page 107: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

107�

Un alt tip de arbitraj practicat de data aceasta doar pe pia�a SIBEX utilizeaz� tranzac�ii spread si const� în intrarea pe pozi�ii opuse pe dou� scaden�e diferite ale aceluia�i contract atunci când basisul dintre pre�urile celor dou� scaden�e este suficient de larg.

-Se poate profita de diferen�ele de pre� pe acela�i produs cu scaden�e diferite(intra-

market-spread): DESIF5-mar08/ DESIF5-iun08; -Se poate efectua spread între dou� m�rfuri diferite(inter-commodity spread):

DESIF2/DESIF5 sau SIBEX9/SIBEX18; -Spread între m�rfuri care deriv� una din cealalt� (crush spread): soia - faina de soia-

ulei de soia) sau chiar �i dolar-aur. Primul dintre acestea, cu spread pe acelasi emitent dar cu scadente separate este �i

cel mai atractiv. Astfel, pe piata SIBEX, pe acela�i activ suport exist� patru pie�e care acoper� patru scaden�e trimestriale(pentru titlurile cu un nivel mai ridicat al lichiditatii). Fiecare scaden�� are propriile ei cota�ii �i tranzac�ii. Pre�urile derulate pe fiecare din aceste patru scaden�e sunt obligatoriu în cre�tere, astfel cel mai indep�rtat termen, cel la un an de zile va avea pre�urile cele mai ridicate.

Aceast� cre�tere a pre�ului fa�� de pia�a spot reprezint� de fapt dobanda aferent�

capitalului investit pentru perioada pân� la scaden�a contractului. Este un avantaj de care investitorii de pe pia�a instrumentelor financiare derivate beneficiaz� fa�� de cei care au investit pe timp îndelungat pe pia�a spot. În acest sens, un participant la pia�� sibian� care urm�re�te un grafic spread observ� mult mai repede anumite discrepan�e între pre�urile a dou� scaden�e. Mai jos am ata�at dou� exemple de grafice, care ilustreaz� oportunit��i deosebite, de speculat anomaliile de pre� între dou� scaden�e.

Basisul DESIF5 scadentele dec 06 -mar 07

0.0000

0.0500

0.1000

0.1500

0.2000

0.2500

0.3000

0.3500

0.4000

0.4500

3-Ju

l-06

17-Jul-06

31-Jul-06

14-A

ug-06

28-A

ug-06

11-S

ep-06

25-S

ep-06

9-Oct

-06

23-O

ct-06

6-No

v-06

20-N

ov-06

4-De

c-06

18-D

ec-06

Page 108: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

108�

BASISUL DESIF5 scadenta martie 07-iunie 07

0.0000

0.0500

0.1000

0.1500

0.2000

0.2500

0.3000

0.3500

0.4000

3-Ju

l

17-Jul

31-Jul

14-A

ug

28-A

ug

11-S

ep

25-S

ep

9-Oct

23-O

ct

6-Nov

20-N

ov

4-Dec

18-D

ec

1-Ja

n

15-Jan

29-Jan

12-F

eb

26-F

eb

12-M

ar

26-M

ar

Cu aceast� strategie spread se pot ini�ia tranzac�ii: - de cump�rare pe scaden�a apropiat�/vânzare scaden�a îndepartat� dac� ecartul

este însemnat; - de vânzare pe scaden�a apropiat�/cump�rare scaden�a îndep�rtat� dac� basisul

este mic�orat. În consecin��, investitorii au la alegere o palet� larg� de strategii, func�ie de momentele din pia�� se poate opta pentru strategia care îi asigur� randamentul cel mai ridicat.

Ca �i avantaje ale acestora avem:

Pozi�ia de cump�rare acumuleaz� un profit mai consistent decât pierderea înregistrat� pe vânzare;

Pozi�ia de vânzare acumuleaz� un profit mai consistent decât pierderea

înregistrat� pe cump�rare;

Ambele pozi�ii de�inute acumulez� profit;

Se blochez� doar dou� marje la ini�ierea tranzac�iei, comisioane reduse comparativ cu arbitrajul spot/futures;

Exist� riscuri neînsemnate comparativ cu specula�iile.

Daca investitorul consider� necesar� închiderea unei pozi�ii el va r�mâne doar pe o

parte a pie�ei pe o singur� pozi�ie.�i pe o pia�� neutr� se poate folosi cu succes o astfel de strategie, prima pozi�ie care înregistreaz� profit se marcheaz� urmând ca cealalt� s� fie lichidat� la revenirea pre�urilor.

Dezavantaje: -Pozi�ia de vânzare înregistreaz� o pierdere mai însemnat� decât câ�tigul adus de

pozi�ia de cump�rare; -Pozi�ia de cump�rare înregistreaz� o pierdere mai consitent� decât profitul marcat

de pozi�ia de vânzare; -Ambele pozi�ii sunt pe pierdere;

Page 109: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

109�

Cum se procedeaz�: Pentru a ini�ia o astfel de strategie este necesara formarea unei baze de date cu un

istoric al spread-urilor cu monitorizarea celor trei variante de strategii: diferen�ele pe aceea�i marf� cu scaden�e diferite, între m�rfuri sau m�rfuri derivate. Am luat un exemplu din pia�a DESIF5 cu scaden�a DEC07/MAR08. Datorit� spread-ului ridicat în 13 iulie am vândut 1 contract pentru Mar08 la pre�ul de 4.8lei/ac�iune �i am cump�rat unul cu scaden�a DEC07 la valoarea de 4.485 lei/ac�iune. Strategia implicând o diferen�� la start de 0.3150 lei/ac�iune. Odat� cu trecerea timpului, ecartul între cele dou� piete s-a restrâns, în 18 iulie aceasta mai înregistra o diferen�� de doar 0.1009 lei/ac�iune. �edin�a respectiv� oferind deja posibilitatea închiderii strategiei. Pre�urile de lichidare fiind de 4,9111 /Mar08 �i 4,8102/Dec07. Profitul net înregistrat fiind de 208,1 lei, luându-se în calcul �i comisioanele de deschidere �i închidere pentru ambele contracte. Dac� calcul�m randamentul la banii imobiliza�i avem un 40% profit, demn �i pentru orice speculator.

DESIF5

4.0000

4.2000

4.4000

4.6000

4.8000

5.0000

5.2000

2-Ju

l-07

9-Ju

l-07

16-J

ul-0

7

23-J

ul-0

7

30-J

ul-0

7

6-Aug

-07

13-A

ug-0

7

20-A

ug-0

7

27-A

ug-0

7

3-Se

p-07

10-S

ep-0

7

17-S

ep-0

7

24-S

ep-0

7

Pret decembrie 07

Pret martie 08

Basis DESIF5 scadente decembrie 07-martie 08

0.0500

0.1000

0.1500

0.2000

0.2500

0.3000

0.3500

2-Ju

l-07

9-Ju

l-07

16-Jul-07

23-Jul-07

30-Jul-07

6-Aug

-07

13-A

ug-07

20-A

ug-07

27-A

ug-07

3-Se

p-07

10-S

ep-07

17-S

ep-07

24-S

ep-07

Concluzie: in situa�ii similare celor de mai sus, prin asumarea unor riscuri extrem de

reduse în cadrul opera�iunilor de arbitraj se pot investi bani cu randamente anualizate situate mult peste cele generate de instrumente considerate sigure (titluri de stat, depozite bancare).

Page 110: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

110�

VI. Avantajele tranzac�ion�rii instrumentelor derivate

Desi derivatele au fost lansate relativ recent pe piata romaneasca de capital,

avantajele evidente oferite de acestea au fost repede identificate si puse in practica de catre investitori, cele mai importante fiind sintetizate de termenii “tranzactii in marja” si “vânzare în lips�”.

Tranzactii in marj�

Acest termen inseamna c� pentru a tranzactiona un anumit numar de actiuni, pe

piata futures se plateste doar o fractiune din valoarea acestora (de regula un procent de 10 – 20%). In fapt nu se tranzactioneaza actiunile in sine ci doar pretul lor. Spre exemplu, daca pe piata spot pentru a cumpara 1.000 de actiuni ale Bancii Transilvania (simbol TLV) la pretul de 1 leu/actiune un investitor trebuie sa achite in total 1.000 de lei, la BMFMS pentru cumpararea aceluiasi numar de actiuni (echivalentul unui contract futures DETLV) el va angaja doar o garantie de 120 de lei. Aceeasi suma o imobilizeaza drept garantie si contrapartea sa, adica vanzatorul. Daca pretul actiunilor cre�te, cumparatorul va castiga, iar vanzatorul va pierde din garantia depusa. Daca pretul scade, cumparatorul va pierde din cei 150 lei depusi drept garantie, bani pe care ii va castiga vanzatorul. Aceste garantii sunt colectate de catre Casa Romana de Compensatie, o institutie independenta de bursa si care are drept scop decontarea si garantarea tranzactiilor futures. Acesta este pe scurt principiul tranzactiilor in marja.

Poti vinde ceea ce nu ai

“Tranzactii short” inseamna c� pe piata futures un activ se poate vinde far� a fi

cumparat in prealabil. Intrucat derivatele sunt dematerializate si reprezinta in fapt niste angajamente de plata la un anumit prêt si o anume scadenta, o operatiune in aceasta piata poate incepe direct printr-o vanzare. In acest fel un speculator poate realiza profit atat pe cresteri cat si pe scaderi de prêt spre deosebire de piata actiunilor unde deocamdata profiturile se marcheaza doar de catre cumparatori. Acest fapt este deosebit de util celor care detin portofolii de actiuni si doresc sa le conserve valoarea in perioadele de declin. Tot ce trebuie sa faca este sa vanda cantitatea echivalenta de actiuni pe piata futures si astfel, orice scadere pe piata BVB va fi compensata de profitul generat in urma vanzarii de pe piata BMFMS. Aceste operatiuni poarta denumirea de “hedging”. Perioadele februarie – iulie 2005 �i februarie – iulie 2006 poate fi un studiu de caz edificator pentru investitorii care au “patimit” pe piata de actiuni.

Specula�ie cu costuri mult reduse Cele doua caracteristici descrise mai sus, impreuna cu gradul mare de standardizare

(care le face transmisibile la fel de usor precum actiunile) si miscarea foarte corelata dintre preturile de pe piata actiunilor si cea a derivatelor pe actiuni au atras in piata BMFMS numerosi speculatori de pe piata de capital. In esenta, un speculator este un investitor “infometat” dupa profit si mai ales dupa randament. Daca din punct de vedere al volatilitatii cele doua piete genereaza aproximativ aceleasi rezultate, in schimb la capitolul “investitie necesara” piata futures este in avantaj net. Daca se adauga avantajul speculatiei pe scadere de prêt si comisioanele de tranzactionare foarte reduse se poate spune ca piata futures este raiul speculatorilor. Investitorii interesati direct intr-o companie sau cei dornici sa profite de dividendele acordate de aceasta vor alege insa piata de actiuni intrucat detinerea unei pozitii de cumparare pe un emitent in piata futures nu da dreptul la astfel de beneficii.

Page 111: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

111�

Pe lâng� sistemul de tranzac�ionare “în marj�” care permite unui investitor s� “mi�te” cu aceea�i sum� de bani o cantitate de 5-6 ori mai mare de ac�iuni sau devize decât pe pia�a spot, comisioanele extrem de reduse sunt un avantaj deloc de neglijat.

Se �tie c� în activitatea de tranza�cionare, costurile aferente joac� un rol important în determinarea randamentului. Pe pia�a futures de la BMFM SIBIU, comisionul de tranzac�ionare perceput de BMFMS �i CRC este la nivelul anului 2006 de 0,6 RON/contract indiferent de valoarea sau scaden�a acestuia.

Pentru un investitor obi�nuit, comisionul de tranzac�ionare este mai mare întrucât brokerul va ad�uga la cei 0,6 RON o anumit� sum� astfel încât comisionul final ajunge la o valoare medie situat� undeva între 1,5 �i 3 RON/contract.

La un contract futures pe ac�iunile SIF2 Moldova/echivalent a 1.000 ac�iuni SIF2), de

exemplu cump�rat la pre�ul de 2 lei/ac�iune, un comision de 1,5 RON reprezint� un procent de 0,075%, valoare neglijabil� comparativ cu costul tranzac�ion�rii aceleia�i cantit��i de ac�iuni pe pia�a spot (unde comisioanele variaz� între 0,5% �i 2% din valoarea tranzac�ionat�).

Potential de profit pe intervale înguste de pre� Avantajul comisioanelor extrem de mici dublat de pasul de tranzac�ionare de 1 leu

vechi (0,0001 RON) practicat pe pia�a BMFM SIBIU face ca pân� �i o varia�ie de 50 – 100 lei vechi s� fie poten�ial rentabil� pentru un speculator.

Exemplu: dac� cump�r� un contract futures DETLV la pre�ul de 1,0800 lei/ac�iune �i

se vinde la pre�ul de 1,0880 lei/ac�iune, un investitor realizeaz� un profit brut de 0,0080 lei/ac�iune adica 8 RON pe contract. Sc�zând comisioanele de tranzac�ionare (2 x 1,5 = 3 RON) acesta r�mâne în cont cu 5 RON profit net în condi�iile unei varia�ii a pre�ului de doar 0,75%.

În aceste condi�ii, un randament al sumei investite de 50% realizabil în câteva luni sau chiar 1 an pe pia�a spot, poate fi ob�inut pe pia�a futures în doar câteva zile sau chiar ore (dac� pre�ul evolueaz� accelerat în direc�ia anticipat�). De asemenea, pentru speculatorii înr�i�i, opera�iunile intra-day (deschidere �i închidere de pozi�ii în aceea�i sesiune de tranzac�ionare) pot genera randamente cumulate de peste 100% pe lun�.

Dac� acestor argumente îl ad�ug�m pe cel a lichidit��ii sporite (în unele zile mult

peste cea a activului suport cel pu�in pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, dup� cum se poate observa pe graficele de mai jos) �i cel al posibilit��ii de arbitraj între pie�ele spot �i futures, avem tabolul complet al unui teren de manevr� perfect pentru un investitor orientat spre opera�iuni speculative.

Situatie comparativ� volume SIF2 spot/futures - iulie 2006

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

03.07.2006 10.07.2006 17.07.2006 24.07.2006 31.07.2006

VOLUM SIF2 BMFMS ECHIVALENT IN ACTIUNI VOLUM SIF2 BVB

Page 112: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

112�

Situa�ie comparativ� volume SIF3 spot/futures iulie 2006

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

7/3/2006 7/10/2006 7/17/2006 7/24/2006 7/31/2006

VOLUM SIF3 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF3 BVB

Situatie comparativa volume SIF5 spot/futures iulie 2006

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

03.07.2006 10.07.2006 17.07.2006 24.07.2006 31.07.2006

VOLUM SIF5 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF5 BVB

Aten�ie ! F�r� a contrazice nici una din afirma�iile de mai sus, avantajele contractului

futures – ascund o serie de riscuri deloc de neglijat.

Page 113: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

113�

VII. Riscuri asociate tranzac�iilor cu instrumente derivate

În aten�ia investitorilor pe pie�ele derivate !!! Tranzac�ionarea instrumentelor derivate difer� substan�ial de tranzac�ionarea instrumentelor clasice pe pia�a spot (ac�iuni, obliga�iuni sau alte valori mobiliare). Prin îns��i construc�ia lor, derivatele beneficiaz� de un efect de amplificare a câ�tigurilor �i a pierderilor (leverage). Spre exemplu, cu aceea�i sum� de bani cu care pe pia�a spot pute�i cump�ra 1.000 de ac�iuni, pe pia�a futures pute�i cump�ra echivalentul a 5.000 de ac�iuni sau chiar mai mult. De asemenea, pe pia�a futures pute�i începe tranzac�ionarea direct de pe pozi�ie de vînzare astfel c� �ansele dvs de a realiza profit sunt acelea�i indiferent de direc�ia de evolu�ie a pre�ului. De asemenea, comisioanele de tranzac�ionare pe pia�a futures sunt mult mai mici decât pe pia�a spot, fapt care v� confer� o mai mare lejeritate în deschiderea �i închiderea pozi�iilor pe aceast� pia��, în special în cazul tranzac�iilor intra-day. Toate acestea constituie avantaje nete pentru dvs ca investitor, îns� tranzac�ionarea instrumentelor derivate presupune totdat� �i asumarea unor riscuri pe care este bine s� le cunoa�te�i înainte de a începe opera�iunile propriu-zise pe aceast� pia��.

Tranzactionarea instrumentelor derivate poate sa nu fie potrivita pentru toti

investitorii. Se pot pierde sume substantiale de bani în perioade foarte scurte de timp. Sumele pierdute sunt potential nelimitate si pot depasi depozitul initial plasat în contul de tranzac�ionare deschis la SSIF. Acest fapt se datoreaz� în principal efectului de levier care permite, prin intermediul unei sume mici de bani, accesul la active suport cu valoare de câteva ori mai mare. Daca nu sunteti compatibili cu acest profil ridicat de risc, este de preferat sa nu tranzactionati instrumente derivate.

Riscuri 1. Tranzactionarea instrumentelor derivate implica un grad ridicat de risc si se poate solda cu pierderi potential nelimitate care pot fi mai mari decat suma depusa initial la SSIF (sau institutia de credit). Drept urmare nu trebuie sa investiti bani pe care nu v� permiteti sa-i pierdeti.

2. Fiti precauti la afirmatiile potrivit carora puteti sa realizati profituri foarte mari tranzactionanad instrumente derivate. Desi datorita efectului de levier tranzactionarea poate avea ca rezultat profituri substantiale in perioade foarte scurte, se poate solda de asemenea cu pierderi importante si imediate. Ca �i în cazul investi�iilor în alte instrumente financiare, nimeni nu poate garanta “câ�tiguri sigure” în urma tranzac�iilor cu instrumente derivate.

3. Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti simti efectul pierderilor

imediat. Castigurile, respectiv pierderile sunt creditate sau debitate din cont in timp real. Daca miscarile survernite in piata cauzeaza reducerea valorii pozitiior deschise pe instrumente derivate este posibil sa vi se ceara suplimentarea fondurilor disponibile in contul de marja. Daca in contul dumneavoastra de marja nu sunt suficiente lichiditati pentru a acoperi minimul necesar de marja sau nu completati suma din cont, pozitiile pot fi lichidate fortat de catre brokerul dvs si o eventuala revenire a pretului nu va mai folosi la nimic.

4. In anumite conditii de piata, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. In mod normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o tranzactie de sens opus. Daca nu se poate lichida pozitia, nu se poate marca castigul sau preveni pierderea. Aceasta imposibiliate de a lichida o pozitie, poate sa apara daca tranzactionarea activului suport respectiv este suspendata, din diverse cauze cum ar fi: publicarea unor anunturi care implica o societate emintenta de actiuni care constituie activ suport pentru instrumentele financiare derivate, sau din pricina unor diverse probleme tehnice inregistrate de sistemul de tranzactionare fie la bursa, fie la SSIF (sau institutia de credit), din cauza identificarii unor tranzactii suspecte fie pe instrumentele financiare

Page 114: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

114�

derivate fie pe actiunile ce constite activ suport al instrumentelor derivate respective,sau de asemenea daca pozitia este deschis� pe o piata fara lichiditate. Chiar daca se realizeaza inchiderea pozitiei acest lucru se poate face la preturi mai putin avantajoase pentru detinatori.

5. In anumite conditii de piata, pretul instrumentelor financiare derivate poate sa nu-si mentina relatia normala sau anticipata fata de pretul spot al activului suport. Aceste discrepan�e pot sa apara, de exemplu, cand piata instrumentelor financiare derivate este mai putin lichida, cand piata primara a activelor suport este inchisa sau cand raportarea tranzactiilor realizate pe activul suport este intarziata. Pentru instrumentele derivate avand drept activ suport indici, pot surveni in momentul in care tranzactionarea pe anumite active din componenta indicelui este intarziata sau suspendata .

6. Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate implica risc si nu exista nici o strategie de tranzactionare care sa il elimine complet. Tranzactionarea instrumentelor financiare derivate presupune cunoasterea atat a pietei derivatelor cate si a pietei spot.

7. Tranzactiile intra-day cu instrumente financiare derivate presupun riscuri speciale. La fel ca si in cazul oricarui produs financiar, persoanele care cauta sa cumpere si sa vanda acelasi instrument derivat in cursul unei zile, pentru a profita de miscarile de pret intra-day, se supun unor riscuri speciale incluzand comisioane substantiale, expunerea la efectul de levier si concurenta cu traderi experimentati. Trebuie sa intelegeti foarte bine aceste riscuri si sa aveti experienta necesara inainte de a va lansa in tranzactionare intra-day.

8. Plasarea ordinelor de genul “stop-loss” sau “stop-limit” nu vor limita neaparat pierderile la suma propusa. Este posibil ca anumite conditii ale pietei sa faca imposibila executarea ordinului sau atingerea pretului stop. In loc de concluzii:

Trebuie sa cititi cu atentie si s� intelegeti clauzele contractului prezentat de

brokerul dvs inaintea efectuarii de tranzactii pe piata reglementata de instrumente financiare derivate.

Cunoa�terea �i con�tientizarea riscurilor prezentate mai sus v� pot ajuta la definirea strategiilor de tranzac�ionare potrivite profilului dvs investi�ional.

Rezumat:

-contractul futures este o întelegere de a vinde/cump�ra o cantitate de m�rfuri cu

livrarea la o dat� viitoare (scaden��) conform specifica�iilor standardizate ale

acestuia.

-În momentul tranzac�ion�rii unui contract futures nu are loc nici o decontare între

p�r�i.

-cump�r�torul �i vânz�torul depun o garan�ie b�neasc� la Casa de Compensa�ie

care garanteaz� acestora buna execu�ie a contractului la scaden��.

-contractul futures acoper� o cantitate standard de active (1.000 USD, 1.000 EUR,

100, 1.000 sau 10.000 ac�iuni, dup� caz).

-nu se pot tranzac�iona frac�iuni de contract.

-scaden�ele contractelor futures pe pia�a BMFMS sunt de 3, 6, 9, si 12 luni.

-sesiunile de tranzac�ionare se desf��oar� între orele 9:45 – 16:00

Page 115: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

115�

-sesiunea de tranzac�ionare este precedat� de o sesiune de pre-deschidere cu

durata de 15 minute în timpul c�reia se pot anula ordine de tranzac�ionare.

-tranzac�ionarea unui contract futures genereaz� deschiderea a 2 pozi�ii: long pt

cump�r�tor �i short pentru vânz�tor.

-toate pozi�iile deschise sunt marcate la pia�� în timp real în func�ie de pre�ul

ultimei tranzac�ii pe pia�a respectiv�.

-dup� închiderea sesiunii de tranzac�ionare, Casa de Compensa�ie efectueaz�

marcarea la pia�� final� pentru ziua respectiv�.

-to�i investitorii trebuie s� men�in� în contul de marj� suma necesar� acoperirii

riscului aferent pozi�iilor deschise în pia��.

-dac� la finalul sesiunii de tranzac�ionare suma din contul de marj� este mai mic�

decât marja necesar� pentru pozi�iile deschise pe contul respectiv (disponibilul

este negativ), investitorul respectiv prime�te „apel în marj�”.

-în situa�ia de apel în marj�, investiroul trebuie s� alimenteze contul de marj� cu

suma necesar� acoperirii acestuia pân� a doua zi sau poate anula ordine sau

lichida un num�r de pozi�ii deschise astfel încât contul lui s� „reintre” în marj�.

-marja necesar� pentru o pozi�ie deschis� se blocheaz� în contul de marj� în

momentul introducerii ordinului de tranzac�ionare �i r�mâne blocat� pân� la

anularea ordinului sau pân� la lichidarea pozi�iei.

-marcarea la pia�� se face separat pentru fiecare contract �i scaden�� pe baz� net�,

iar apelul în marj� se emite în urma compar�rii sumei totale în cont cu suma total�

aferent� marjelor necesare.

-marcarea la pia�� a pozi�iilor deschise se face raportat la pre�ul de cotare (pre�ul

de închidere pentru fiecare contract �i scadn�� în parte).

-dac� pe un contract nu se efectueaz� tranzac�ii într-o sesiune de tranzac�ionare,

pre�ul de cotare se stabile�te ca medie aritmetic� între valorile „best bid” �i „best

ask”, valoarea „best bid” dac� nu exist� cota�ii ask �i „best bid” este peste pre�ul

de cotare din ziua anterioar� sau valoarea „best ask” dac� nu exist� cota�ii bid �i

„best ask” este sub pre�ul de cotare din ziua anterioar�.

-contractele futures pot fi utilizate pentru acoperirea riscurilor din pia�a spot,

pentru specula�ie sau pentru opera�iuni de arbitraj spot/futures.

-avantajele contractelor futures: levierul (cu aceea�i bani se poate tranzac�iona o

cantitate de 5-6 ori mai mare decât pe pia�a suport), libertatea de selling short (se

poate intra direct în pozi�ie de vânzare f�r� a fi nevoie de cumprare prealabil�),

comisioane de tranzac�ionare extrem de mici, posibilitatea de specula�ie intra-day

pe fluctua�ii mici de pre�, posibilitate de arbitraj spot/futures, lichiditate sporit� a

pie�ei.

-riscurile asociate tranzac�iilor cu contracte futures: pierderi poten�iale mai mari

decât suma investit� ini�ial, imposibilitatea lichid�rii pozi�iilor în anumite condi�ii

ale pie�ei, acumularea de comisioane mari în cazul opera�iunilor intra-day.

Page 116: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

116�

Intreb�ri test:

Pentru rezolvarea problemelor, utiliza�i datele din tabelul cu specifica�ii

prezentat mai sus.

Scaden�a unui contract futures este: a) ziua în care se execut� un contract futures; b) ultima zi lucr�toare a lunii în care expir� contractul; c) ziua începerii tranzac�ion�rii contractului; d) termenul pân� la care este interzis� tranzac�ionarea contractului futures. La ce oscila�ie maxim� a pre�ului la contractul futures Euro/USD se atinge varia�ia maxim� zilnic�?

a) 0,180 puncte; b) 230 pasi; c) 200 puncte; d) 2 cen�i pe euro.

Un investitor poate realiza profit dac�: a) cump�r� contracte futures DESIF1 când anticipeaz� o sc�dere a cursului futures al ac�iunilor; b) vinde contracte futures DESIF1 când anticipeaz� o cre�tere a cursului futures al ac�iunilor; c) vinde contracte futures DEOLT când anticipeaz� o sc�dere futures al actiunilor; d)cump�r� contracte futures EURO/USD pe un trend descendent al cursului futures al parit��ii EURO/USD. În cazul cre�terii pre�ului de cotare al parit��ii Euro/USD cu 110 pa�i, de�in�torul a 10 pozi�ii deschise pe cump�rare: a) pierde 110lei; b) câ�tig� 1.100 lei; c) câ�tig� 110 lei; d) pierde 101 lei.

Câte contracte futures pe dolarul american cu scaden�a la 3 luni se pot vinde într-o �edin�� de tranzac�ionare de�inând o sum� de 3.600 lei în contul de marj�: a) 30 b) oricâte, cu condi�ia ca în orice moment al �edin�ei de tranzac�ionare s� existe maxim 30 pozi�ii deschise; c) 10; d) maxim 30.

Comisionul perceput de BMFM SIBIU �i CRC este: a) procent din valoarea contractului; b) procent din valoarea tranzac�iei; c) fix pe tranzac�ie; d) fix pe contract.

Page 117: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

117�

Un investitor detine 15 contracte futures pe piata DESIF5, la pretul de 2.64 lei/actiune. Daca pretul de cotare al acestei actiuni se modifica cu 5 bani, cu ce valoare se ajusteaza in cest moment suma din cont?

a.75 bani; b.datele problemei sunt insuficiente pentru a putea detemrina suma; c.75 lei; d.7.5 lei.

In cazul scaderii pretului de cotare a derivatului RRC cu 100 pasi, detinatorul a 10 pozitii de cumparare pierde:

a. 100 lei; b. 1.000 lei; c. 10.000 lei; d.100.000 lei.

Scaden�a este: a. ziua în care derivatele pe actiuni sunt inchise la pretulde cotare de la BVB. b. ultima zi de tranzactionare a contractelor pentru scadenta respectiva. c. ziua în care derivatele pe valute sunt inchise la oficialul BNR din ziua respectiva. d. ziua in care doar CRC mai poate inchide pozitiile ramase deschise. Un singur raspuns este incorect, care este acesta? Un SSIF a depus în contul deschis la CRC 4000 lei �i de�ine 25 de pozi�ii deschise pe vânzare la contractul ROL/EURO cu scaden�� la trei luni, la pre�ul de 3,47. La pre�ul de cotare de 3.51 câte contracte trebuie s� închid� pentru a reintra în marj�? a. nici unul; b. 1; c. 9; d. 10.

Ce suma ii este necesara unui client, la bursa sibiana, pentru a cumpara contracte futures reprezentând echivalentul a 10.000 euro, daca cotatia BNR este 3,50, cotatia interbancara este 3,49, iar derivatul ron/eur 3,4781?

a.35.000 lei; b.34.900 lei; c.34.781 lei; d. 1.200 lei.

Care este pasul de tranzac�ionare (variatia minima a pretului/ac�iune) la derivatele pe actiuni listate la BMFM SIBIU?

f.1 RON; g.0.01RON; h.0.001RON; i.0.0001RON.

Page 118: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

118�

Care este prima zi de tranzactionare a contractelor DETLV cu scadenta in decembrie?

a.ultima zi de tranzactionare a contractelor cu scadenta iunie. b.intotdeauna pe data de 1 iulie; c.prima zi lucratoare a lunii ianuarie; d.prima zi lucratoare din septembrie;

Care este marja necesara deschiderii unui portofoliu de 10.000 actiuni DERRC si 10.000 actiuni DESNP stiind ca cotatia de la BVB este 0.0970 lei, respectiv 0.535 lei?

a.12.640 lei; b.6.320 lei; c.820 lei; d.632 lei.

In cazul in care pe contractul DEBRD DEC06, operatorul A cumpara un contract, operatorul B vinde un contract, operatorul C cumpara un contract si operatorul D vinde un contract. Presupunand ca acestea sunt singurele trazactii din timpul unei sedinte, la sfarsitul zilei se vor inregistra:

a.patru tranzactii fiecare cu un contract; b.doua tranzactii fiecare cu un contract; c.doua tranzactii fiecare cu doua contracte; d.trei tranzactii.

Page 119: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

119�

VIII.ORDINE DE TRANZAC�IONARE

Performan�ele unui investitor sunt dependente de modul cum acesta cunoa�te capacitatea si functionalitatea unui ordin trimis in pia�a. Un plasament reusit este strans legat de tipul ordinului plasat, de pretul ales si durata de valabilitate a acestuia.

Orice ordin de tranzac�ionare cuprinde 2 elemente principale: num�rul de contracte �i pre�ul acestora. Investitorul este cel care stabile�te ace�ti parametri, în timp ce durata de valabilitate a ordinului, momentul intr�rii în pia�� �i modul de execu�ie al acestuia sunt op�iuni pe care le ofer� platformele de tranza�cionare ELTRANS sau WebTrader.

În imaginile de mai jos sunt prezentate tichetele de ordin de tranzac�ionare disponibile pe pia�a SIBEX.

Plasarea de ordine pe platforma ELTRANS

Brokerii activi pe pia�a SIBEX introduc în platforma ELTRANS ordinele de tranzac�ionare primite de la clien�i sau din partea SSIF. Pentru a putea introduce un ordin de tranzac�ionare, ei trebuie s� selecteze în platforma ELTRANS contractul �i scaden�a pe care urmeaz� s� introduc� ordinul, s� execute click-dreapta �i s� selecteze op�iunea "New Order". În urma acestor opra�iuni se va deschide un tichet de ordin de tranzac�ionare în care brokerul va completa câmpurile goale. De exemplu, în imaginea de mai jos este prezentat un tichet de ordin de tranzac�ionare pentru pia�a DEBRK-MAR08.

Câmpuri de completat

Cod client - se selecteaz� codul clientului în contul c�ruia va fi plasat ordinul. Contract - este selectat automat simbolul contractului pe care va fi plasat ordinul. Settle date - este selectat� automat scaden�a contractului pe care va fi plasat

ordinul.

Page 120: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

120�

Client name - este selectat automat numele clientului dac� la deschiderea contului de tranzac�ionare brokerlul a ata�at codului de client �i un nume. Este recomandabil� ata�area numelui clientului pentru o mai u�oar� identificare a acestuia.

Contracts - se introduce num�rul de contracte indicat în ordinul de tranzac�ionare de la client.

Price - se introduce pre�ul indicat în ordinul de tranzac�ionare de la client. Add Order - prin click pe acest buton se lanseaz� în pia�� ordinul. Înainte de a fi

plasat în platforma de tranzac�ionare se va mai afi�a un mesaj prin care se cere confirmarea ordinului.

Clear - prin click pe acest buton se anuleaz� în tichetul de ordin toate câmpurile completate anterior.

Close - prin click pe acest buton se închide tichetul de ordin. Time - se selecteaz� durata de valabilitate a ordinului. Tichetul de ordin va selecta

automat op�iunea "Day" care înseamn� c� ordinul de tranzac�ionare, în situa�ia în care nu este executat sau anulat, va r�mâne în platforma Eltrans pân� la închiderea sesiunii de tranzac�ionare din ziua respectiv�. Dup� închiderea sesiunii de tranza�cionare, ordinele cu valabilitate "Day" sunt �terse automat. Alt� op�iune pentru durata de valabilitate a unui ordin de tranzac�ionare este "GTK" (GoodTillKilled), iar în cazul în care este aleas� acest� op�iune, în situa�ia în care nu este executat sau anulat, ordinul de tranza�cionare va r�mâne activ în platforma de tranza�cionare pân� la scaden�a contractului respectiv. Cea ce-a treia op�iune care poate fi selectat� în câmpul "Time" este "00-00" ceea ce înseamn� c� durata de valabilitate a ordinului poate fi de ordinul ore �i minute. Dac� în loc de "00-00" se introduce de exemplu "03-22", atunci ordinul de tranzac�ionare va r�mâne în pia�� timp de 3 ore �i 22 de minute dup� plasarea lu de c�tre broker (în cazul în care între timp el nu a fost executat sau anulat). Toate ordinele de tranzac�ionare pot fi anulate oricând în timpul sesiunii de tranzac�ionare (de luni pân� vineri între orele 10:00 - 16:00) �i al sesiunii de pre-deschidere (09:30 - 10:00).

"Buy/Sell" - se selecteaz� tipul opra�iunii, respectiv "Buy" dac� ordinul este de cump�rare sau "Sell" dac� ordinul este de vânzare.

"Type" - se selecteaz� tipul ordinului de tranzac�ionare. Tichetul de ordin va selecta automat op�iunea "Limit" ceea ce înseamn� c� ordinul de tranzac�ionare va intra la execu�ie în pia�� la pre�ul specificat în câmpul "Price" �i poate fi executat dintr-una sau mai multe tranzac�ii (în cazul în care num�rul de contracte este mai mare decât 1). Un astfel de ordin va avea ata�at� în platforma Eltrans op�iunea "L".

Un ordin "Limit" poate fi lansat astfel: “vinde 10 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,2500 Ron/actiune”, unde brokerul poate incepe vanzarea contractelor. Daca in pia�a se vor cumpara contracte la 4,2535 brokerul poate sa le execute la un pret mai bun, dar nu mai putin de 4,25 ron/actiune. Drept urmare, în câmpul "Price" brokerul va completa valoarea de 4,2500.

Ordinul: ”cumpara 25 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,25 Ron/actiune”, impune brokerului un pret maxim de executie. Daca in pia�a va exista o vanzare sub acest nivel, tranzactia se va executa la un pret mai mic.

Ordinele limita sunt restrictionate de nivelul maxim de oscilatie a pretului impus de Casa Romana de Compensatie, pentru fiecare sedinta de tranzactionare in functie de pretul de marcare al zilei anterioare. Astfel, valorile din câmpul "Price" în cazul ordinelor "Limit" nu pot dep��i în sus sau în jos valorile maxime de pre� admise pentru sesiunea respectiv�.

Alte op�iuni ce pot fi selectate în câmpul "Type" sunt:

"Package" - selectând aceast� op�iune, ordinul va putea fi executat dintr-o singur� tranzac�ie �i cu întreaga cantitate de contracte. Spre exemplu un ordin de vânzare 10 contracte la pre�ul de 3,5678 cu op�iunea "Package" (care în platforma Eltrans va avea ata�at litera "P"), va putea fi executat doar dac� se plaseaz� un ordin de cump�rare a cel pu�in 10 contracte la un pre� egal sau mai mare cu 3,5678. Dac� un ordin "Package" este în pozi�ia de a fi cel mai bun ordin de cump�rare sau cel mai bun ordin de vânzare din punct de vedere al pre�ului (BestBid sau BestAsk) �i în pia�� este introdus un ordin de sens opus având un num�r de contracte mai mic decât cel al ordinului "Package" �i un pre� de execu�ie mai bun (adic� un pre� de vânzare la un pre� mai mic decât pre�ul de cump�rarea al ordinului

Page 121: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

121�

"Package" sau un pre� de cump�rare mai mare decât al ordinului "Package"), atunci ordinul "Package" va fi anulat, iar în cazul în care se dore�te men�inerea lui în pia�� el va trebui introdus din nou.

"Stop-loss" - dup� cum rezult� �i din denumire, este un ordin menit s� limiteze

pierderea investitorului în momentele în care pre�ul se înscrie pe o traiectorie nedorit�. Detinatorul unei pozitii de cump�rare va plasa un on ordin “Stop loss” de vanzare, iar un investitor care are pozi�ii de vânzare pe pia�� va plasa un ordin "Stop-loss" de cump�rare. Acest tip de ordine poate fi plasat �i f�r� a de�ine alte pozi�ii în pia�� pe contractul �i scaden�a respective.

Cum func�ioneaz� un ordin "Stop-loss"? Dup� completarea câmpurilor descrise mai sus, în momentul select�rii op�iunii

"Stop-loss", în tichetul de ordin se afi�eaz� un câmp nou "ActPrice" ceea ce permite investitorului s� introduc� un pre� de activare al ordinului. Practic, un ordin "Stop-loss" va fi afi�at în pia�� la pre�ul specificat în câmpul "Price" doar în momentul în care, pre�ul contractului respectiv va atinge nivelul specificat în câmpul "ActPrice". Deci un ordin "Stop-loss" con�ine de fapt 2 pre�uri: unul de activare (câmpul "ActPrice" �i unul de execu�ie (câmpul "Price"). In imaginea de mai jos este afi�at tichetul pentru un ordin "Stop-loss".

Exemplu: În imaginea de mai sus este prezentat ordin de vânzare 10 contracte

DESIF2-DEC06 cu pre� de execu�ie 3,4500 �i pre� de activare 3,4700. Acest ordin, odat� trimis în pia��, va r�mâne ascuns pân� în momentul în care, pe contractul DESIF2 cu scaden�a în Decembrie 2006, se va tranzac�iona primul contract la pre�ul de 3,4700 sau la un pre� mai mic. În momentul în care s-ar tranzac�iona un contract în condi�iile de mai sus, ordinul "Stop-Loss" se va activa �i va fi afi�at în pia�a DESIF2-DEC06 la vânzare la pre�ul de 3,4500 (pre�ul de execu�ie) �i va r�mâne în pia�� pân� la anulare sau pân� la expirarea duratei de valabiliate (în acest exemplu pân� la scaden�� întrucât la câmpul "Time" a fost aleas� op�iunea "GTK"). Atâta timp cât pre�ul se men�ine peste nivelul de activare "ActPrice", ordinul Stop-loss r�mâne ascuns. De obicei, un ordin Stop-loss de Vânzare este folosit de c�tre investitorii care au deja în pia�� pozi�ii LONG (de cump�rare) �i care, neputând din diverse motive s� urm�reasc� pia�a pentru o perioad� de timp, doresc ca, în cazul în care aceasta se va înscrie pe un trend descendent, contractele cump�rate s� fie lichidate în pia�� automat �i cu o pierdere limitat�. De asemenea, acest ordin se poate plasa f�r� a de�ine pozi�ii Long în pia��, strict în scopul de a intra pe pozi�ie de vânzare atunci când exist� o anumit� siguran�� asupra trendului descendent. Ordinele Stop-loss de Cump�rare se

Page 122: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

122�

plaseaz� atunci când investitorul de�ine pozi�ii SHORT (de vânzare) �i dore�te ca în cazul unei cre�teri de pre�, aceste pozi�ii s� fie lichidate cu o pierdere limitat�. În momentul în care pia�a se înscrise pe un trend ascendent �i pre�ul atinge nivelul "ActPrice", ordinul "Stop-loss" de cump�rare va fi plasat în pia�� la valoarea de execu�ie (cea specificat� în câmpul "Price"). De asemenea, acest ordin se poate plasa f�r� a de�ine pozi�ii Short în pia��, strict în scopul de a intra pe pozi�ie de cump�rare atunci când exist� o anumit� siguran�� asupra trendului ascendent.

În imaginea de mai jos este prezentat tichetul de ordin "Stop-loss" de Cump�rare pe contractul DESIF2-DEC06 cu pre� de activare 3,4750 �i pre� de executare 3,4800. Aceasta înseamn� c� în momentul în care pre�ul contractului DESIF2-DEC06 se va înscrie pe un trend ascendent �i se va executa primul contract la pre�ul de 3,4750 sau mai sus, ordinul Stop-loss se va activa �i va intra în pia�� la cump�rare la pre�ul de 3,4800.

Ordinele ascunse de tip "Stop-loss" sunt preferate ordinelor "Limit�" pentru simplul fapt c� valorile "Price" �i "ActPrice" pot fi introduse în afara limitei de oscila�ie zilnic� admis� a pretului. Strategiile de tranzac�ionare cu ordine "Stop-loss" se poate aplica cu succes in cazul in care investitorul nu poate urmari mai multe zile pia�a.

Click aici pentru a vedea reprezentarea grafic� a ordinului "Stop-loss" Buy. Click aici pentru a vedea reprezentarea grafic� a ordinului "Stop-loss" Sell.

"Take profit” este ordinul de marcare a profitului. Prin el investitorul va transforma profitul potential in profit real. In situatia lansarii unui astfel de ordin, ca �i în cazul ordinului "Stop-loss", este necesar� introducerea a doua preturi, pretul de activare "Price" si pre�ul de activare "ActPrice". Dac� clientul detine o pozitie LONG, ordinul “Take-profit” va fi de vanzare. Acesta va deveni vizibil si se va declansa doar in mometul in care prima tranzactie din pia�a va fi la un pre� egal sau mai mic decât pretul de activare. In situatia creat�, vânz�rile clientului se vor declan�a automat la pretul de execu�ie introdus (valoarea înscris� în câmpul "Price"). Dac� clientul de�ine o pozitie SHORT, ordinul "Take-profit" va fi de cump�rare. In momentul in care pepia�a SIBEX se va înregistra o tranzactie la un pre� egal sau mai are cu pretul de activare introdus, ordinul “Take-profit “ va deveni activ. In pia�� se va declansa cumparare la pretul de execu�ie (cel înscris în câmpul "Price") �i, în func�ie de vânz�rile existente în acel moment în pia�� se vor lichida pozi�iile short.

Cel mai complex tip de ordin este "Trailing-stop" care, spre deosebire de ordinele

"Take-profit" �i "Stop-loss", au valorile "Price" �i "ActPrice" variabile. Datorit� acestei

Page 123: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

123�

caracteristici, ordinele "Trailing-stop" pot s� urm�reasc� pre�ul pie�ei atâta timp cât acesta se men�ine pe un trend constant, astfel c� ele se constituie în instrumente foarte bune de maximizare a profitului.

Ordinul TRAILING-STOP Ca principiu de func�ionare, ordinul "Trailing-stop" se aseam�n� cu ordinul clasic "stop",

scopul utilizarii lui fiind aceala de a marca un profit sau a limita o pierdere pentru pozitii deschise deja in piata futures. Aceasta înseamn� ca si ordinul "trailing stop" actioneaza pe baza a doua valori de pret: activare si executare, el fiind afisat in platforma ELTRANS la pretul de executare (valoare înscris� în câmpul "Price") în momentul în care pre�ul pie�ei atinge valoarea de activare înscris� în câmpul "ActPrice". Deosebirea fata de ordinul "stop" obisnuit consta in faptul ca ordinul "trailing" are o componenta dinamic�, valorile de activare �i executare mi�cându-se odata cu trendul pie�ei. Avantajul determinant al acestui ordin este ca permite acumularea si conservarea profitului atata timp cat piata se misca pe un trend favorabil investitorului. Un alt beneficiu major pentru speculatori oferit de acest tip de ordin este faptul ca permite tranzactionarea simultana pe mai multe piete fara a fi nevoie de urm�rirea continu� a fiec�reia în parte. În imaginea de mai jos sunt prezentate tichetele de ordin trailing stop cump�rare �i vânzare.

Ordin "Trailing-stop" de cump�rare

Page 124: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

124�

Ordin "Trailing-stop" de vânzare

Pentru a intelege exact cum se comporta un ordin "trailing stop" vom aplea la un exemplu concret.

Sa presupunem ca piata futures DESIF2-IUN08 se afla momentan in scadere, iar pretul curent al acestui contract este 3,8300. Un investitor care doreste sa cumpere un contract futures DESIF2 la un pret cat mai mic va introduce un ordin de cump�rare "Trailing stop" cu urmatorii parametri: pret activare la 0,0050 lei si pret de executare la 0,0100 lei.

In momentul lansarii acestui ordin pretul curent al pietei de 3,8300, adic� valoarea înscris� în câmpul "Market" �i care este selectat� automat în momentul în care investitorul alege op�iunea "Trailing-stop" pentru ordinul de cump�rare. Acest pre� de 3,8300 va deveni pret de referinta iar pretul de activare al ordinului va fi 3,8300 + 0,0050 = 3,8350, iar cel de executare care va fi afisat in platforma ELTRANS dup� activare va fi 3,8300 + 0,0100 = 3,8400.

Aceste valori vor ramane neschimbate atata timp cât, dup� lansarea ordinului, piata se va mentine sub nivelul de 3,8300, iar in momentul in care se va executa prima tranzactie la pretul de 3,8300 sau peste acesta, ordinul trailing stop se va activa si in platforma ELTRANS va fi afi�at un ordin de Cumparare 10 contracte futures la pretul de 3,8400. Pana acum, ordinul trailing stop a avut un comportament asemanator ordinului "stop" clasic.

In schimb, dac� dup� lansarea lui, pia�a continu� s� scad� sub nivelul de 3,8300, valorile de activare si executare vor cobori si ele in tandem cu pretul curent al pietei. Astfel, daca se executa o tranzactie la pretul de 3,8000 atunci acest pret va deveni referinta pentru ordinul "trailing stop", iar noul pret de activare va fi 3,8000 + 0,0050 = 3,8050 in timp ce pretul de executare va fi 3,8000 + 0,0100 = 3,8100. Atata timp cit piata va continua sa scada, nivelele de activare si executare ale ordinului "trailing stop" vor scadea si ele, mentinandu-se permanent la 0,0050 respectiv 0,0100 lei peste pretul curent al pietei. In momentul in care pre�ul se intoarce cu mai mult de 0,0050 lei, ordinul se va activa si va fi afisat in platforma ELTRANS la 0,0100 lei peste ultimul pre� de referin�� a pie�ei înregistrat înainte ca pia�a s� se întoarc�.

In sens invers se comporta ordinele "trailing stop" de vanzare. Acestea se introduc de catre investitor pe un trend ascendent fie pentru a incerca sa prind� un pret de vanzare cat mai mare, fie pentru a inchide o pozitie de cumparare cu maximum de profit. Daca invstitorul detine o cumparare la pretul de 3,8000 iar pretul curent al pietei este 3,8300, el poate

Page 125: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

125�

introduce un ordin "trailing stop" de vanzare cu urmatorii parametri: activare la 0,0050 si executare la 0,0100.

Prin acest ordin, investitorul este sigur ca atata timp cat piata va continua sa urce peste nivelul de 3,8300 va acumula profit din ce in ce mai mare, iar in situatia in care, de la orice pret peste 3,8300, piata se va intoarce cu mai mult de 0,0050 pasi se va activa ordinul de vanzare (marcare a profitului). Daca de exemplu, dupa introducerea ordinului "trailing stop" piata urca la un maxim de 3,9500 si apoi se intoarce cu mai mult de 0,0050 pasi, atunci, se va activa în pia�� ordinul de vanzare la pretul de 3,9500 – 0,0100 = 3,9400.

Aten�ie ! La ordinele "Trailing-stop", câmpurile "Activare" �i "Execu�ie" se completeaz� cu num�rul de pa�i �i nu cu valori de pre� !

Cu cat diferen�a dintre valoarea de activare si cea de executare este mai mare, cu atat cresc sansele ca ordinul "Trailing stop" s� fie executat in piata dupa activarea lui. De asemenea, pentru o mai mare siguranta a executarii ordinului este recomadabil ca valoarea de executare sa fie mai mare decat cea de activare, desi platforma ELTRANS permite set�ri inverse (valoare de executare mai mica decat cea de activare).

Ca si durata de valabilitate, ordinele "trailing stop" pot fi setate doar cu parametrul "day". Aceasta inseamna ca, daca pana la sfarsitul sesiunii de tranzactionare, ordinul nu s-a activat, el va fi sters automat din platforma ELTRANS. De asemenea, dupa activare, ordinul afisat in platforma ELTRANS are la randul lui o durata de viata pana la sfarsitul sesiunii de tranzatcionare.

Acest tip de ordin poate fi foarte util atat investitorilor orientati catre speculatiile "intra-day" permitand acestora sa tranzactioneze pe mai multe piete in acelasi timp, dar si celor care urmaresc intrarea/iesirea din piata cat mai apropiate de maximele sau minimele acesteia.

Ordine de tranzac�ionare pe platforma WebTrader

Investitorii individuali pot tranzac�iona pe pia�a SIBEX prin intermediul platformei WebTrader . Aceast� aplica�ie permite accesul în timp real la cota�iile contractelor futures �i options, introducerea/modificarea/anularea de ordine de tranzac�ionare, precum �i vizualizarea situa�iei portofoliului de instrumente derivate.

În ceea ce prive�te ordinele de tranzac�ionare disponibile pe aceast� platform�, situa�ia este similar� cu cea prezentat� anterior pentru platforma Eltrans.

Plasarea de ordine pe platforma WebTrader

Dup� conectarea la aceast� aplica�ie, investitorul va avea pe ecran urm�toarea interfa��:

Page 126: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

126�

Tichetul de ordine de tranzac�ionare este disponibil în partea dreapta-jos a acestei ferestre.

Câmpuri de completat de c�tre investitor:

Contract - se selecteaz� simbolul contractului pe care va fi plasat ordinul.

Settle Date - se selecteaz� scaden�a contractului pe care va fi plasat ordinul.

Contracts - se tasteaz� num�rul de contracte.

Price - se tasteaz� pre�ul de cump�rare/vânzare al contractelor.

Time - se selecteaz� durata de valabilitate a ordinului. Op�iunile disponibile sunt "Day", "GTK" sau "00-00". Tichetul de ordin va selecta automat op�iunea "Day" care înseamn� c� ordinul de tranzac�ionare, în situa�ia în care nu este executat sau anulat, va r�mâne în pia�� pân� la închiderea sesiunii de tranzac�ionare din ziua respectiv�. Dup� închiderea sesiunii de tranza�cionare, ordinele cu valabilitate "Day" sunt �terse automat. Alt� op�iune pentru durata de valabilitate a unui ordin de tranzac�ionare este "GTK" (GoodTillKilled), iar în cazul în care este aleas� acest� op�iune, în situa�ia în care nu este

Page 127: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

127�

executat sau anulat, ordinul de tranza�cionare va r�mâne activ în platforma de tranzac�ionare pân� la scaden�a contractului respectiv. Cea ce-a treia op�iune care poate fi selectat� în câmpul "Time" este "00-00" ceea ce înseamn� c� durata de valabilitate a ordinului poate fi de ordinul ore �i minute. Dac� în loc de "00-00" se introduce de exemplu "03-22", atunci ordinul de tranzac�ionare va r�mâne în pia�� timp de 3 ore �i 22 de minute dup� plasarea lu de c�tre broker (în cazul în care între timp el nu a fost executat sau anulat). Toate ordinele de tranzac�ionare pot fi anulate oricând în timpul sesiunii de tranzac�ionare (de luni pân� vineri între orele 10:00 - 16:00) �i al sesiunii de pre-deschidere (09:30 - 10:00).

Buy/Sell - se selecteaz� opera�iunea de cump�rare (Buy) sau vânzare (Sell) a contractelor. Cânde se selecteaz� op�iunea "Buy" tichetul ordinului de trazac�ionare se coloreaz� în verde, iar când se selecteaz� op�iunea "Sell" tichetul se coloreaz� în ro�u.

"Type" - se selecteaz� tipul ordinului de tranzac�ionare. Tichetul de ordin va selecta

automat op�iunea "Limit" ceea ce înseamn� c� ordinul de tranzac�ionare va intra la execu�ie în pia�� la pre�ul specificat în câmpul "Price" �i poate fi executat dintr-una sau mai multe tranzac�ii (în cazul în care num�rul de contracte este mai mare decât 1). Un astfel de ordin va avea ata�at� în platforma Eltrans op�iunea "L".

Un ordin "Limit" poate fi lansat astfel: “vinde 10 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,2500 Ron/actiune”, unde brokerul poate incepe vanzarea contractelor. Daca in pia�a se vor cumpara contracte la 4,2535 brokerul poate sa le execute la un pret mai bun, dar nu mai putin de 4,25 ron/actiune. Drept urmare, în câmpul "Price" brokerul va completa valoarea de 4,2500.

Ordinul: ”cumpara 25 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,25 Ron/actiune”, impune brokerului un pret maxim de executie. Daca in pia�a va exista o vanzare sub acest nivel, tranzactia se va executa la un pret mai mic.

Ordinele limita sunt restrictionate de nivelul maxim de oscilatie a pretului impus de Casa Romana de Compensatie, pentru fiecare sedinta de tranzactionare in functie de pretul de marcare al zilei anterioare. Astfel, valorile din câmpul "Price" în cazul ordinelor "Limit" nu pot dep��i în sus sau în jos valorile maxime de pre� admise pentru sesiunea respectiv�.

Alte op�iuni ce pot fi selectate în câmpul "Type" sunt: "Package" - selectând aceast� op�iune, ordinul va putea fi executat dintr-o singur� tranzac�ie �i cu întreaga cantitate de contracte. Spre exemplu un ordin de vânzare 10 contracte la pre�ul de 3,5678 cu op�iunea "Package" (care în platforma Eltrans va avea ata�at litera "P"), va putea fi executat doar dac� se plaseaz� un ordin de cump�rare a cel pu�in 10 contracte la un pre� egal sau mai mare cu 3,5678. Dac� un ordin "Package" este în pozi�ia de a fi cel mai bun ordin de cump�rare sau cel mai bun ordin de vânzare din punct de vedere al pre�ului (BestBid sau BestAsk) �i în pia�� este introdus un ordin de sens opus având un num�r de contracte mai mic decât cel al ordinului "Package" �i un pre� de execu�ie mai bun (adic� un pre� de vânzare la un pre� mai mic decât pre�ul de cump�rarea al ordinului "Package" sau un pre� de cump�rare mai mare decât al ordinului "Package"), atunci ordinul "Package" va fi anulat, iar în cazul în care se dore�te men�inerea lui în pia�� el va trebui introdus din nou.

"Stop-loss" - dup� cum rezult� �i din denumire, este un ordin menit s� limiteze pierderea investitorului în momentele în care pre�ul se înscrie pe o traiectorie nedorit�. Detinatorul unei pozitii de cump�rare va plasa un on ordin “Stop loss” de vanzare, iar un investitor care are pozi�ii de vânzare pe pia�� va plasa un ordin "Stop-loss" de cump�rare. Acest tip de ordine poate fi plasat �i f�r� a de�ine alte pozi�ii în pia�� pe contractul �i scaden�a respective.

"Take profit” este ordinul de marcare a profitului. Prin el investitorul va transforma profitul potential in profit real. In situatia lansarii unui astfel de ordin, ca �i în cazul ordinului "Stop-loss", este necesar� introducerea a doua preturi, pretul de activare "Price" si pre�ul de activare "ActPrice". Dac� clientul detine o pozitie LONG, ordinul “Take-profit” va fi de vanzare. Acesta va deveni vizibil si se va declansa doar in mometul in care prima tranzactie din pia�a

Page 128: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

128�

va fi la un pre� egal sau mai mic decât pretul de activare. In situatia creat�, vânz�rile clientului se vor declan�a automat la pretul de execu�ie introdus (valoarea înscris� în câmpul "Price"). Dac� clientul de�ine o pozitie SHORT, ordinul "Take-profit" va fi de cump�rare. In momentul in care pepia�a SIBEX se va înregistra o tranzactie la un pre� egal sau mai are cu pretul de activare introdus, ordinul “Take-profit “ va deveni activ. In pia�� se va declansa cumparare la pretul de execu�ie (cel înscris în câmpul "Price") �i, în func�ie de vânz�rile existente în acel moment în pia�� se vor lichida pozi�iile short.

Cel mai complex tip de ordin este "Trailing-stop" care, spre deosebire de ordinele "Take-profit" �i "Stop-loss", au valorile "Price" �i "ActPrice" variabile. Datorit� acestei caracteristici, ordinele "Trailing-stop" pot s� urm�reasc� pre�ul pie�ei atâta timp cât acesta se men�ine pe un trend constant, astfel c� ele se constituie în instrumente foarte bune de maximizare a profitului.

Broker - se selecteaz� brokerul la care va ajunge ordinul investitorului dup� ce acesta apas� butonul "Add Order".

Câmpul "Client" se completeaz� automat cu codul de client al investitorului.

Mai jos sunt prezentate câteva imagini cu diferite tipuri de ordine care pot fi utilizate în cadrul aplica�iei WebTrader.

Ordin de cump�rare "limit�", valablitate "GTK"

Ordin de vânzare "pachet", valabilitate "day"

Page 129: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

129�

Ordin de cump�rare "Stop Loss", valabilitate "Day"

Ordin de vânzare "Trailing-stop", valabilitate "Day"

Page 130: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

130�

IX. CONTRACTE CU OP�IUNI

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu este singura institutie bursier� din

Romania unde se tranzactioneaza optiuni, asigurand investitorilor romani accesul pe o piata in continua expansiune. Acest tip de instrumente insumeaza o serie de avantaje specifice fata de alte instrumente investitionale “clasice”.

Cel mai important avantaj al tranzactionarii optiunilor rezida din faptul ca ofera, prin

prisma relatiilor existente intre piata derivatelor si piata spot („la vedere"), solutii imbunatatite de gestiune a portofoliului, optiunile Put constituind o polita de asigurare impotriva scaderilor de pret, iar cele Call actionand ca o garantie pentru achizitionarea activului suport la un pret prestabilit.

Un alt avantaj important este dat de efectul de levier, tranzactionarea optiunilor

oferind posibilitatea de a beneficia de miscarile de pret ale unei actiuni fara a plati integral pretul acesteia.

Tranzactiile de tip speculativ care se pot realiza prin intermediul optiunilor prezinta de

asemenea un interes deosebit pentru participantii la piata, fiind relativ facil de a intra si a iesi din pozitii fara a avea intentia de exercitare.

Optiunile ofera, de asemenea, o oportunitate inedita, aceea de a obtine profituri pe un

trend neutru, fiind singurele instrumente financiare care pot genera câ�tiguri în aceste condi�ii.

1.1. Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni

Optiunile au aparut cu mult timp în urm�, ca urmare a cerin�elor din partea comercian�ilor pentru acest tip de contract. Desi initial nestandardizate, mecanismul era acelasi cu cel folosit astazi in cadrul marilor burse ale lumii. Probabil ca cea mai timpurie atestare a optiunilor se regaseste in Grecia antic�, pe vremea filozofului Thales. Folosind cunostintele sale avansate de astrologie, într-un an Thales a previzionat o recolt� bogat� de m�sline în primavara urm�toare. Cum în general existau din partea fermierilor putine cereri de inchiriere a preselor de ulei pe timpul sezonului rece, Thales a negociat înc� din iarn� preturile de închiriere a preselor pentru primavara urmatoare. Previziunea lui Thales privind produc�ia viitoare de m�sline s-a adeverit si el a fost in masur� sa dea cu chirie apoi presele de ulei în prim�var�, ob�inând un profit considerabil. Dac� recolta de m�sline ar fi fost s�rac�, Thales n-ar fi avut solicit�ri pentru prese decât într-o mic� m�sur� �i ar fi pierdut banii pl�ti�i în iarn� pentru închirierea acestora. Cu alte cuvinte, Thales a cump�rat o op�iune, adic� dreptul de folosin�� unui activ (presele de ulei) pe o periad� limitat� de timp în speran�a c�, în decursul acestei perioade, la un moment dat, va putea vinde acest drept cu un pre� mai mare. În limbajul bursier modern acest exemplu este definit drept o tranzac�ie cu op�iuni CALL.

Îns� cel mai cunoscut exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc in

Olanda in timpul erei lalelelor din secolul XVII. In acea perioada contractele pe bulbii de lalea

Page 131: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

131�

erau intens tranzactionate de dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele se putea proteja impotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin intermediul unei op�iuni de cumparare de la un producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un anumit pret. Astfel exportatorul cumparator putea inlocui marfa daca aceasta se deprecia sau distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea in buna stare la destinatie. Deci cei care tind sa asocieze optiunile cu speculatia gresesc deoarece optiunile au aparut in primul rand ca modalitate de acoperire a riscului la care te expune specificul afacerii proprii si nu ca un instrument speculativ.

Pia�a op�iunilor în SUA

Optiunile, în forma în care le întalnim si astazi se tranzactioneaza din anul 1973, cand au aparut in peisajul economiei americane la cea mai mare bursa de optiuni din lume - Chicago Board of Options Exchange. Inainte de acest moment, similar cu situatia din Romania anilor ‘90, investitorii aveau putine posibilitati de investire a banilor: puteau sa aleaga intre a cumpara sau vinde actiuni, sau sa cumpere obligatiuni guvernamentale.

Fiind si cea mai veche bursa specializata in optiuni, are si produsele cele mai

elaborate: optiuni pe actiuni, optiuni pe indici, optiuni pe rate ale dobanzii, optiuni pe futures si chiar si optiuni pe portofolii de tip Holding.

Pia�a optiunilor in Europa Si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza

pe plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci functionand in cadre legislative diferite. Aparand riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii mecanismului de protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si in economia euro sau sa spunem mai ales in economia euro. Astfel se tranzactioneaza optiuni astazi in europa la:

•Athens Stock Exchange •European Energy Exchange •Eurex Frankfurt AG •Hanover Commodity Exchange (WTB) NEWEX •Stuggart Stock Exchange •Budapest Stock Exchange •Irish Stock Exchange (ISE Xetra) •Tel Aviv Stock Exchange * •Italian Stock Exchange - Level 1 & 2 •Luxembourg Stock Exchange •Amsterdam Power Exchange •Euronext LIFFE •Oslo Stock Exchange •Warsaw Stock Exchange •Euronext Lisbon (Formerly BVLP) •Barcelona Stock Exchange •Bilbao Stock Exchange •Madrid Stock Exchange - Level 1 & 2 •MEFF Valencia Stock Exchange •Bern Stock Exchange •EUREX - Formerly SOFFEX •Swiss Stock Exchange

Page 132: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

132�

•Istanbul Stock Exchange •Baltic Stock Exchange •Euronext LIFFE •FTSE International •International Petroleum Exchange •London Commodity Exchange (Euronext LIFFE) •London Stock Exchange •International Market •London Traded Options Market (Euronext LIFFE)

In Romania, dupa cum am mentionat anterior, la nivelul anului 2007, singura bursa

pe care se pot tranzac�iona op�iuni este Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu, aceste produse fiind lansate în luna noiembrie a anului 1998. Optiunile pe contracte futures tranzactionate pe pia�a SIBEX ofer� investitorilor noi posibilitati de gestionare a riscului valutar sau de portofoliu precum �i oportunit��i speculative.

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni

avand ca activ suport contracte futures pe 20 de actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucure�ti precum si pe cursuri valutare (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dobanzii (BUBOR3), indici bursieri (SIBEX9 si SIBEX18) si aur(SIBGOLD).

1.2. Vocabularul optiunilor

Optiunile sunt instrumente financiare derivate tranzactionate in cadrul unor piete

bursiere reglementate cum este pia�a SIBEX sau pe piete de tip OTC (over the counter) de tipul pie�elor interbancare si care genereaza drepturi sau obligatii diferite pentru p�rtile implicate in tranzactie.

Ca si contractele futures, optiunile au la baza un activ suport care poate fi o marf�, un

indice bursier, o ac�iune, rata dobanzii sau chiar un contract futures. La Bursa din Sibiu se tranzactioneaza optiuni pe contracte futures.

Investitiile in optiuni au un vocabular specific – notiuni ce trebuie insusite pentru o

bun� intelegere a procesului de tranzac�ionare. Tranzac�iile cu optiuni necesit� familiarizarea cu o serie de termeni dintre care

amintim:

Optiunea - este un contract de vanzare-cumparare între doua p�r�i, care d� cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de marfuri, devize, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit, pân� la o anumit� dat� în viitor numit� scaden��. Pentru a intra în posesia acestui drept, cump�ratorul pl�te�te vânz�torului op�iunii un pre� denumit prim�.

Din punct de vedere al drepturilor pe care le confera cump�r�torilor optiunile sunt de doua tipuri : CALL �i PUT.

Optiunile CALL sunt cele ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cump�ra, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data. Vanzatorul optiunii Call are obligatia de a vinde activul suport in cazul in care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o pozitile Long Call in timp ce vanzatorul va initia o pozitie Short Call.

Optiunile PUT sunt cele ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport pana la scadenta, la pretul de exercitare in schimbul primei Put platite vanzatorului la incheierea tranzatiei. Vanzatorul optiunii Put are obligatia de a cumpara activul

Page 133: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

133�

suport in cazul in care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o pozitile Long Put in timp ce vanzatorul va initia o pozitie Short Put.

Pret de exercitare - pretul la care cumparatorul unei optiuni Call are dreptul s� cumpere un contract futures sau la care cumparatorul unei op�iuni Put are dreptul sa vanda un contract futures.

Activ suport –actiunile, marfa, indicele bursier, valuta sau contractele futures care

stau la baza optiunii

Cumparatorul optiunii - este investitorul care dobandeste dreptul conferit de optiune: de a cumpara activul suport daca este vorba de o optiune Call sau dreptul de a vinde activul suport daca este o optiune Put.

Vanzatorul optiunii - investitorul care vinde optiunea si care isi asuma toate

obligatiile aferente tranzactiei, respective se obliga sa vanda activul suport daca este vorba de o optiune Call sau sa cumpere activul suport daca este vorba de o optiune Put.

Prima – reprezint� pretul op�iunii sau pre�ul pe care cumparatorul unei optiuni il

plateste vanzatorului optiunii. Primele sunt negociate �i stabilite liber pe piata SIBEX de catre cumparatori si vanzatori potrivit regulilor de tranzac�ionare ale bursei. Cunoasterea principalilor factori care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea investitorului.

Scadenta – ziua în care expir� op�iunile. La sfâr�itul zilei de scaden�� Casa de

Compensatie, conform specificatiilor din contractele cu op�iuni, lichideaz� toate pozitiile ramase deschise pe aceast� pia��. Odata ce optiunea a expirat, ea nu mai confera nici un drept detinatorului �i nu mai implic� nici o obliga�ie pentru vânz�tor.

Cotatiile – se refer� la primele optiunilor �i sunt afisate zilnic pe site-ul www.sibex.ro

lo sectiunea „Piata in timp real”. Cota�iile pot fi de cump�rare (buy orders) sau de vânzare (sell orders).

In bani: O optiune Call este „in bani” atunci cand pretul de exercitare este mai mic

decat pretul curent de tranzactionare al activului suport. Ea este considerata in bani deoarece cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic decat pretul la care-l poate achizitiona direct de pe piata.

O optiune Put este „in bani” atunci cand pretul de exercitare este mai mare decat pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata in bani deoarece cumparatorul optiunii are dreptul de a vinde activul suport la un pret care este mai mare decat pretul la care-l poate vinde direct in piata. Suma cu care optiunea este in bani reprezinta valoarea intrinseca a optiunii.

Cu alte cuvinte, o op�ine este “in bani” dac� prin cump�rarea li exercitarea imediat� a dreptului pe care il confer�, cump�r�torul înregistreaz� un profit.

Exemplu: Pretul curent al contractului futures DESIF5 cu scaden�a Decembrie este 4.1700. O optiune Call este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.1700. O optiune Put este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.1700.

La bani : o optiune este la bani daca pretul contractului futures este egal cu pretul de

exercitare al optiunii. In afara banilor: o optiune Call al carei pret de exercitare este mai mare dacat pretul

contractului futures este in afara banilor. In mod similar, o optiune Put este in afara banilor daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul futures.

Nicio astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare intrinseca.

Exercitare - operatiunea care poate fi realizata excusiv de catre cumparatorii de

optiuni în orice moment pana la data expirarii (sau doar la data scadentei daca este vorba de optiuni de tip european)�i cu condi�ia ca, în momentul respective op�iunea sa fie “în bani”. In

Page 134: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

134�

momentul exercitarii unei optiuni Call, cumparatorul va dobandi o pozitie long pe contractul futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii iar vanzatorul optiunii Call care este exercitat va dobandi o pozitie short pe contractul futures suport la pretul de exercitare al optiunii. Situatia este inversa in cazul exercitarii unei optiuni Put: cump�r�torul va dobândi o pozi�ie short pe pia�a futures suport, iar vânz�torului I se va deschide o pozi�ie long pe aceea�i pia��.

In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea, optiunile se impart in doua categorii:

Optiuni americane- care pot fi exercitate oricand pana la scadenta (pe pia�a SIBEX

sunt tranzactionate doar optiuni de tip American) Optiuni europene- care pot fi exercitate doar la scadenta. Compensarea - lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau vanzatorul optiunii

prin initierea unei tranzactii opuse, eliminand sau transferand unei alte personae toate drepturile sau obligatiile viitoare. Tranzactia opus� se refera la initierea unei operatiuni de bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vanzare iar vanzatorul initiaza o cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de exercitare.

1.3. Specificatiile contractului cu op�iuni

Tranzactionarea optiunilor este facilitata de faptul ca la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu, specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze :

Simbolul contractului- permite identificarea contractului options pe piata. Pe platforma Eltrans a bursei din Sibiu, simbolurile optiunilor sunt listate in coloana ”Contracts” din fereastra ”Options”.

Fig.1 – Simbolul contractelor options

Exemplu:

In cazul optiunii pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS, simbolul este RON/USD.

Daca activul suport este reprezentat de actiunile Bancii Transilvania atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (“DE” provine de la termenul “DERIVAT” iar “TLV” este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare.

Page 135: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

135�

Activul suport- activul suport al optiunilor il constituie contractele futures

tranzac�ionate pe pia�a SIBEX, conform tabelului de mai jos.

Simbolul Optiunii

Activ suport Scaden�e

disponibile - luni -

Rata dobanzii

BUBOR3

1 contract futures BUBOR3 3, 6

DESBX18 1 contract futures DESBX18 3, 6, 9 �i 12 Indici DESBX9 1 contract futures DESBX9 3, 6, 9, �i 12 DEATB 1 contract futures DEATB 3, 6 DEBCC 1 contract futures DEBCC 3, 6 DEBIO 1 contract futures DEBIO 3, 6 DEBRD 1 contract futures DEBRD 3, 6 DEBRK 1 contract futures DEBRK 3, 6 DECMP 1 contract futures DECMP 3, 6 DEEBS 1 contract futures DEEBS 3, 6 DEIMP 1 contract futures DEIMP 3, 6 DEOLT 1 contract futures DEOLT 3, 6 DERRC 1 contract futures DERRC 3, 6, 9 �i 12 DESIF1 1 contract futures DESIF1 3, 6 DESIF2 1 contract futures DESIF2 3, 6, 9 �i 12 DESIF3 1 contract futures DESIF3 3, 6, 9 �i 12 DESIF4 1 contract futures DESIF4 3, 6 DESIF5 1 contract futures DESIF5 3, 6, 9 �i 12 DESNP 1 contract futures DESNP 3, 6, 9 �i 12 DETEL 1 contract futures DETEL 3,6 DETBM 1 contract futures DETBM 3, 6

Actiuni

DETLV 1 contract futures DETLV 3, 6, 9 �i 12 EUR/USD 1 contract futures EUR/USD 3, 6, 9 �i 12

CHF/RON 1 contract futures CHF/RON 3, 6 RON/EUR 1 contract futures RON/EUR 3, 6, 9 �i 12

Valute

RON/USD 1 contract futures RON/USD 3, 6

Marfuri SIBGOLD 1 contract futures SIBGOLD 3, 6

Exemplu:

Contractul options RON/EUR are ca activ suport contractul futures RON/EUR, iar piata futures pe cursul RON/EUR este reprezentat� de piata la termen pusa la dispozitie de Bursa din Sibiu. Op�iunile pe contractele futures pe actiuni au ca activ suport contractele futures pe actiuni tranzactionate pe piata BMFMS. Pentru op�iunile DESNP activul suport il constituie contractul futures DESNP, care la randul sau are la baza actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe.

Marimea contractului - este standardizat� la nivelul de 1 contract futures. Cand se tranzactioneaza 1 optiune pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza dreptul de a cumpara sau a vinde 1 contract futures RON/USD corespunzator. Deci fiecare op�iune acoper� 1 contract futures suport, care la randul lui, dupa cum am amintit in capitolul anterior, are o marime standardizata, numita si multiplicator.

Exemplu:

Daca un investitor doreste sa-�i rezerve dreptul de cumpara 5.000 dolari, atunci el va

trebui sa cumpere 5 contracte options. Aceeasi situatie este si in cazul contractului RON/EUR

Page 136: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

136�

(se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata options a actiunilor, marimea contractelor va fi echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni respectiv DEBRD care echivaleaz� cu 100 actiuni. Daca doriti sa v� rezreva�i dreptul de a cump�ra pe piata options 100.000 de actiuni Rompetrol (echivalentul a 10 contracte futures DERRC), atunci va trebui sa introduceti in piata un ordin de cump�rare a 10 contracte options DERRC.

Atentie! La fel ca si in cazul contractelor futures, nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti

putea vinde de exemplu echivalentul a 300 actiuni ale Societatii de Investitii Financiare Moldova (simbol SIF2) sau 850 Euro pe piata options de la Sibiu.

Cotatia: pe piata optiunilor este identic� cu cotatia activului suport pe piata spot. Exemplu:

Cursul RON/EUR este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata options de la Sibiu in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si SIBEX sunt cotate in lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (futures si options) in puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba de doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255). Cota�iile pe pia�a de op�iuni de la Sibiu pot fi de cump�rare sau de vânzare �i sunt grupate în func�ie de acest criteriu în ferestrele ”Buy orders” �i ”Sell orders” pe platforma Eltrans dup� cum se poate observa în figura 2. Cota�iile tuturor ordinelor de tranzac�ionare introduse de c�tre investitori în platforma Eltrans pentru un anumit tip de op�iune si un anumit pre� de exercitare se aranjeaz� în fereastra ”Buy orders” în ordinea descresc�toare a primei, respectiv în fereastra ”Sell orders” în ordinea cresc�toare a primei. În limbajul uzual bursier, termenul de ”cota�ie” are un în�eles mai extins, similar cu cel al ordinului de tranzac�ionare, pe lâng� informa�ii referitoare la pre�/prim� el incluzând �i informa�ii despre volumul de contracte disponibile pentru cump�rare sau vânzare la pre�ul respectiv într-un anumit moment. Pe platforma Eltrans, aceste informa�ii se reg�sesc în ferestrele ”Buy orders” �i ”Sell orders”, în coloanele ”Contracts” �i ”Premium”. Ca �i în cazul contractelor futures, identitatea cump�r�torilor �i vânz�torilor de op�iuni nu este cunoscut� decât de c�tre Bursa din Sibiu în momentul aloc�rii conturilor de tranzac�ionare ale investitorilor �i de c�tre Casa Român� de Compensa�ie care �ine eviden�a tuturor conturilor membrilor compensatori �i a subconturilor de clien�i ai acestora. De asemenea, Comisia Na�ional� a Valorilor Mobliare are acces la aceste informa�ii, putând solicita în situa�ii deosebite detalii referitoare la identitatea persoanelor care tranzac�ioneaz� pe pia�a SIBEX.

Page 137: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

137�

Fig 2 – Cota�ii de vânzare op�iuni CALL pe platforma ELTRANS

Pasul de tranzac�ionare: reprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor. Exemplu:

Pentru optiunile pe contractele futures având ca activ suport cursuri valutare si actiuni, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pentru primele acestor op�iuni pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte. Astfel, dac� a�i cump�rat o op�iune PUT pe contractul futures DESNP cu o prim� de 0,0075 lei/ac�iune, pute�i s� o vinde�i ulterior cu o prim� mai mare, de exemplu 0,0076 sau 0,0077, 0,0078 lei/ac�iune sau mai mai mic�, respectiv 0,0074, 0,0073 .....0,0063, 0,0042 .... etc. Comisionul de tranzac�ionare pl�tit Bursei din Sibiu �i Casei Române de Compensa�ie pentru fiecare op�iune cump�rat� sau vândut� este fix, respectiv 0,35 sau 0,6 RON/contract. La acest comision, borkerii î�i adaug� propriile comisioane astfel încât un investitor ajunge s� pl�teasc� 0,5, 1, 1,5 lei sau chiar mai mult pentru fiecare op�iune tranzactionat� pe pia�a SIBEX.

Data scadentei - optiunile au o perioada de existenta limitata. Ziua scadentei pentru contractele options este aceea�i cu cea a contractelor futures, fiind cea in care toate optiunile neexercitate expir�. În func�ie de pozi�ia pre�ului lor de exercitare fa�� de pre�ul de închidere la scaden�� pentru contractul futures suport, op�iunile “în bani” sunt exercitate automat de c�tre Casa Român� de Compensa�ie iar cump�r�torii acestora î�i încaseaz� profiturile aferente, iar op�iunile “la bani” �i “in afara banilor” expir� pur �i simplu f�r� a aduce nici un fel de beneficiu cump�r�torilor.

Pe pia�a SIBEX, scadentele contractelor futures sunt de 3 �i 6 luni pentru contractele BUBOR3, RON/USD, DEIMP, DECMP, DEBRD, DEATB, DEBIO, DEBRK, DESIF1 �i DESIF4, DETEL, DETBM si SIBGOLD respectiv 3, 6 ,9 �i 12 luni pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, DESNP, DERRC, DETLV, RON/EUR, EUR/USD, DESBX9 si DESBX18. În platforma Eltrans, simbolul scaden�ei incluzând luna �i anul, este plasat lang� simbolul contractului, în coloana „SettleDate” dup� cum se poate observa în figura 3.

Cota�ii de vânzare op�iuni Call pe contractul futures DESIF5-DEC06 la pre�ul de exercitare 4,2000 lei/ac�iune.

Page 138: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

138�

Fig.3 – Scaden�a op�iunilor Pân� în anul 2007, zilele de scaden�� pentru contractele options pe pia�a SIBEX au

fost ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie, bursa putând stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scaden�a decembrie sufera modific�ri ca urmare a activitatii BNR si BVB la final de an). Toate contractele listate pe pia�a SIBEX dupa 1 ianuarie 2008 au scaden�a în cea de-a 3-a zi de vineri din luna de scaden�� respectiv în cea de-a 3-a vineri din lunile martie, iunie, septembrie �i decembrie. Dac� a 3-a vineri din luna de scaden�� nu este zi lucr�toare, atunci scaden�a va fi în ultima zi lucr�toare dinaintea celei de-a 3-a zi de vineri din luna de scaden��.

Pe platforma ELTRANS, scaden�ele contractelor futures sunt eviden�iate în coloana „SettleDate” si simbolizate în func�ie de luna �i anul scaden�ei.

Prima �i ultima zi de tranzactionare: Conform Regulamentului nr. 4 al BMFMS,

Art. 16 (1) Prima zi de tranzac�ionare a op�iunilor este ziua în care a fost stabilit primul pre� de cotare

al contractului futures suport. (2) Ultima zi de tranzac�ionare �i data expir�rii op�iunii coincid cu ultima zi de tranzac�ionare,

respectiv ziua de scaden�a a contractului futures suport. Pretul de executare la scaden��: este pretul la care se lichideaza contractele

options ”in bani”. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options.

Pozi�ia deschis� pe pia�a options este o op�iune cumparat� sau vandut� �i nelichidat� printr-o opera�iune invers�. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor cumpara sau vinde un contract options, i se deschide o pozitie pe piata respectiv�. Orice contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau “short”) si una de cumparare (sau “long”). Pozitiile deschise sunt inregistrate la Casa de Compensatie. In momentul in care contractul options este lichidat, pozitiile deschise corespunzatoare se inchid.

Pe platforma Eltrans, pozitiile deschise pe pia�a options sunt evidentiate in coloana “OpenInt”.

Scaden�a Decmbrie 2006 a contractelor options pe platforma Eltrans.

Page 139: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

139�

Fig.4 – Pozi�ii deschise pe pia�a options în platform Eltrans

Cumparator op�iune - pozitie LONG Vânzator op�iune - pozitie SHORT

Exemplu:

Un investitor cumpara 10 contracte options CALL pe contractul futures DESNP cu scadenta in decembrie 2006 la pretul de exercitare de 0,5000 lei/actiune. În urma acestei investi�ii, el detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata options cu simbolul CALL DESNP-DEC06. Daca ulterior el vinde 4 op�iuni DESNP pe aceeasi scadenta �i la acela�i pre� de exercitare (0,5000 lei/ac�iune), atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata options DESNP – DEC se reduce de la 10 la 6.

Atentie! Numarul pozitiilor deschise pe o piata options se reduce doar daca se efectueaza

tranzactii pe acelasi activ, aceeasi scadenta si acelasi pre� de exercitare. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte DESNP pe scadenta septembrie si nu pe decembrie sau la pre�ul de exercitare 0,5200 în loc de 0,5000 lei/ac�iune, atunci el ar fi detinut in total 14 pozitii deschise pe piata options (10 long �i 4 short).

De asemenea este important de retinut ca o pozitie long pe o optiune CALL

nu este lichidata printr-o pozitie long pe o optiune PUT. Chiar daca cele doua op�iuni dau drepturi de sens opus, ele nu se compenseaza si se comporta ca doua produse de sine st�t�toare.

O cump�rare de 10 optiuni PUT DETLV cu scaden�a în luna decembrie nu poate fi lichidata prin cumparea a 10 optiuni CALL DETLV pe aceea�i scaden��. In acel caz investitorul ar avea 10 pozitii long pe optiuni CALL si inca 10 pozitii long pe optiuni PUT.

Page 140: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

140�

Aplicatie:

Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii cu op�iuni pe piata SIBEX:

cump�r� 10 contracte CALL DESNP – SEP07

vinde 20 contracte CALL DETLV – SEP07

cump�r� 40 contracte PUT DESNP – DEC07

vinde 25 contracte PUT EUR/USD – SEP07

cump�r� 5 contracte CALL DETLV – SEP07

vinde 5 contracte PUT DESNP – DEC07

vinde 15 contracte CALL DETLV – SEP07

vinde 7 contracte CALL DESNP - SEP07

cump�r� 5 contracte PUT EUR/USD – SEP07

Care este num�rul de pozi�ii deschise pe fiecare contract �i scaden�� dup�

efectuarea acestor tranzac�ii ?

R�spuns:

SIMBOL

POZITII

CALL DESNP-SEP07

3 LONG

CALL DETLV-SEP07

30 SHORT

PUT DESNP-DEC07

35 LONG

PUT EUR/USD-SEP07

20 SHORT

O pozitie pe piata options (long sau short) poate fi deschisa �i închis� (lichidata) in orice sesiune de tranzactionare pe toat� durata de viata a contractului (incepand cu prima zi de tranzactionare si sfâr�ind cu ziua de scadenta). Programul de tranzac�ionare al op�iunilor pe pia�a SIBEX este identic cu cel al contractelor futures, respectiv de luni pân� vineri între orele 10:00 – 16:00, iar în zilele de scaden�� între orele 10:00 – 12:45. Între orele 9:30 – 10:00 se desf��oar� o sesiune de pre-deschidere în cadrul c�reia este permis� anularea ordinelor de tranzac�ionare devenite necompetitive. În acesrul acestei sesiuni de pre-deschidere nu este permis� introducerea de noi ordine de tranzac�ionare sau modificarea celor existente în platforma Eltrans. De asemenea, în momentul în care un contract futures este suspendat de la tranza�cionare pe pia�a SIBEX, sunt suspendate automat de la tranza�cionare �i op�iunile CALL si PUT pe respectivul contract futures. La reluarea tranzaction�rii unui contract futures se reia �i tranzac�ionarea op�iunilor pe acel contract. Deciziile privind suspendarea/reluarea tranza�cion�rii contractelor futures �i cu op�iuni pe pia�a SIBEX sunt publicate pe pagina web www.sibex.ro.

Page 141: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

141�

Pretul de exercitare: Este pretul stabilit drept referint� în momentul cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o borna in functie de care, pe parcursul scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate in tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care pierderea sau castigul lor (in functie de tipul de optiune si de pozita short sau long) incepe sa ia proportii.

Practic, pre�ul de exercitare este pre�ul contractului futures rezervat pentru

vânzare sau cump�rare (în func�ie de tipul op�iunii) de c�tre cump�r�torul op�iunii. Aceste pre�uri de exercitare se listeaz� automat la intervale standard în platforma

Eltrans începând cu momentul tranzac�ion�rii primului contract futures suport pe scaden�a respectiv�, dup� urm�toarea procedur� prev�zut� în Regulamentul nr.4 de tranzac�ionare al BMFM SIBIU:

Art. 18 (1) Pre�urile de exercitare a op�iunilor se stabilesc în func�ie de pre�ul de cotare al

contractului futures suport. (2) Listarea pre�urilor de exercitare a op�iunilor �i tranzac�ionarea acestora pentru o

anumit� scaden�� se poate face numai dup� ce pe pia�a contractului futures suport s-a executat o tranzac�ie pentru scaden�a respectiv� �i se poate calcula un pre� de cotare.

(3) În ziua în care se formeaz� acest pre� care va fi considerat pre� de exercitare “la

bani”, pe pia�a cu op�iuni se vor lista un num�r de pre�uri de exercitare, la intervale conforme cu specifica�iile contractelor cu op�iuni, astfel încât sa existe cel pu�in dou� pre�uri de exercitare peste pre�ul de exercitare “la bani” �i cel pu�in dou� pre�uri de exercitare sub acest pre�. Exemplu: la un pre� de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, op�iunile pe acesta vor avea urm�toarele pre�uri de exercitare:

2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900 Pre�ul de 2,9800 lei este luat ca referin�� pentru op�iunea “la bani”.

(4) În continuare, modificarea pre�ului de cotare a contractului futures suport va duce la schimbarea pre�ului de exercitare “la bani”.

(5) Pentru a se asigura în permanen�� cel pu�in dou� pre�uri peste �i cel pu�in dou�

sub pre�ul “la bani”, se vor ad�uga automat în platforma de tranzac�ionare noi pre�uri de exercitare, atâtea cât este nevoie pentru a fi îndeplinit� aceast� condi�ie.

Exemplu: în cazul prezentat la alin. (3), la un pre� de cotare de 2,9721, pre�urile de

exercitare vor fi: 2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900

2,9700 este noul pre� “la bani”. (6) Toate pre�urile de exercitare listate pe întreaga durat� a contractului cu op�iuni vor fi men�inute pân� la expirarea acestuia.

(7) Listarea de noi pre�uri de exercitare la op�iunile aflate în tranzac�ionare se face automat �i va fi efectuat� imediat ce pre�ul de cotare va impune acest lucru.

Page 142: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

142�

Intervalele standard de listare a preturilor de exercitare pentru op�iunile tranzac�ionate pe pia�a SIBEX în anul 2008 sunt redate în tabelul de mai jos.

Nr. Crt

Simbol Intervale listare pre�uri exercitare

1 BUBOR3 Din 50 în 50 de pa�i divizibil cu 50 2 DEATB Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 3 DEAZO Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 4 DEBCC Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 5 DEBIO Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 6 DEBRD Din 2000 în 2000 de pa�i divizibil cu 2000 7 DEBRK Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 8 DECMP Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 9 DEEBS Din 100 in 100 de pa�i divizibil cu 100 10 DEIMP Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 11 DEOLT Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 12 DERRC Din 50 în 50 de pa�i divizibil cu 50 13 DESBX18 Din 50 în 50 de pa�i divizibil cu 50 14 DESBX9 Din 50 în 50 de pa�i divizibil cu 50 15 DESIF1 Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 16 DESIF2 Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 17 DESIF3 Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 18 DESIF4 Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 19 DESIF5 Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 20 DESNP Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 21 DETLV Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 22 DETEL Din 200 in 200 de pa�i divizibil cu 200 23 EUR/USD Din 500 în 500 de pa�i divizibil cu 500 24 CHF/RON Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 25 RON/EUR Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000 26 RON/USD Din 1000 în 1000 de pa�i divizibil cu 1000

Pre�urile de exercitare se listeaz� automat pe platforma Eltrans la intervalele

standard prezentate mai sus începând cu momentul în care s-a tranzac�ionat primul contract futures suport pe fiecare simbol. Ulterior, pe m�sur� ce pre�ul pe pia�a futures cre�te sau scade, pe pia�a op�iunilor se adaug� noi pre�uri de exrcitare astfel încât permanent s� existe cel pu�in 2 pre�uri de exercitare peste �i 2 pre�uri de exerciare sub pre�ul de exericitare ”la bani”. Odat� listat pe platforma Eltrans, un pre� de exercitare r�mâne disponibil pentru tranzac�ionare pân� la scaden��. Exemplu: Dac� intervalul de listare a pre�urilor de exercitare pentru op�iunile pe contractul futures DETLV-DEC07 este de 500 pa�i, atunci nu ve�i putea cump�ra sau vinde op�iuni cu pre�ul de exercitare 0,8725 sau 0,9344 ci doar pe pre�urile 0,8500 .... 0,9000 sau 0,9500. Pe platforma Eltrans, preturile de exercitare ale optiunilor sunt listate in coloana ”Strike” din fereastra ”Options” dup� cum indic� figura 5.

Page 143: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

143�

Fig.5 - Pre�uri de exercitare pe platforma Eltrans

Optiunile se identifica dupa urmatorele elemente(T.A.S., Tip, Activ, Scadenta): - tipul optiunii: Call sau Put - activul suport al optiunii - luna de scadenta

Conform specificatiilor mentionate anterior putem spune ca o optiune Call

RON/EUR cu scadenta in luna martie are urmatoarea identificare: Call RON/EUR Mar08. Optiunile care au aceste specificatii identice se grupeaza intr-o “clasa de optiuni”, orice modificare a unuia dintre cele trei elemente determinand incadrarea optiunii intr-o alta clasa. Toate optiunile dintr-o clasa care au acelasi pret de exercitare se grupeaza intr-o “serie de optiuni”.

O alta specificatie foarte importanta a unui contract este marja sau riscul, sub forma unei garantii banesti pe care numai vanzatorul optiunii trebuie sa o constituie si sa o depuna la Casa de Compensatie in momentul intierii tranzactiei. Practic, înainte de a introduce în platforma Eltrans ordinul de vânzare a op�iunii, în contul de marj� trebuie s� existe suma necesar� pentru a acoperi marja aferent� op�iunii vândute.

Cumparatorul va depune marja necesara doar in momentul exercitarii optiunii, indiferent de tipul acesteia (Call sau Put).

Variatiile de marja sunt adaugate sau retrase zilnic in/din contul fiecarui participant in functie de pierderea sau profitul înregistrate. Acest proces se numeste marcare la piata si are ca scop mentinerea integritatii pietelor cu optiuni si a solvabilitatii Casei de Compensatie si a membrilor compensatori. Trebuie deci retinut ca cei care cumpara optiuni vor fi obligati sa depuna în cont la initierea tranzactiei doar valoarea integrala a primei, in timp ce vanzatorilor li se solicita sa depuna �i s� men�in� marja aferenta pozi�iilor deschise pe op�iuni.

Nivelul acestor marje este stabilit de catre Casa de Compensatie si poate fi modificata periodic in functie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.

Page 144: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

144�

1.4. Clasificarea contractelor cu optiuni

Ceea ce �tim pân� acum despre op�iuni este faptul c� sunt contracte standardizate care dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate.

Am mentionat anterior faptul ca optiunile sunt de doua tipuri: Call si Put. In tabelul de mai jos sunt prezentate schematic drepturile si obligatiile participantilor la tranzactiile cu optiuni.

Optiune Call

Optiune Put

Cumparatorul

optiunii

Obtine dreptul (dar nu si obligatia) de a cumpara activul suport al optiunii la pretul de exercitare prestabilit, platind pentru acest drept o prima.

Obtine dreptul (dar nu si obligatia) de a vinde activul suport al optiunii la pretul de exercitare prestabilit, platind pentru acest drept o prima

Vanzatorul optiunii

Se obliga ca in momentul in care cumparatorul optiunii isi exercita dreptul de a cumpara activul suport, sa se constituie contraparte prin vanzarea acestuia la pretul de exercitare.

Se obliga ca in momentul in care cumparatorul optiunii isi exercita dreptul de a vinde activul suport, sa se constituie contraparte prin cumpararea acestuia la pretul de exercitare.

Astfel, cumparatorul optiunii este un investitor care anticipeaza o miscare importanta

în sus sau în jos a pretului activului suport, mizand pe o crestere a acestuia in cazul optiunilor Call respectiv pe scadere in cazul optiunilor Put. Achizitionarea unui astfel de produs ofera posibilitatea unui profit multiplicat cu ajutorul efectului de levier, obtinut in schimbul unui risc cunoscut si limitat la nivelul primei platite vanzatorului optiunii.

Este important de retinut ca pe pia�a SIBEX, un cumparator de op�iuni PUT nu este

obligat sa detina activul suport respectiv contractele futures pe care are de gand sa le vanda in cazul exercitarii optiunii. Lichidarea contractelor se va face in cazul exercitarii prin plata diferentelor cash. O alta modalitate de a iesi dintr-o pozitie LONG cu op�iuni este aceea de a vinde mai departe optiunea respectiva. Daca prima incasata la vanzare (iesirea din pozitie) va fi mai mica decat prima platita initial, investitorul va suferi o pierdere egala cu diferenta dintre cele doua prime. Daca dimpotriva, prima incasata este mai mare decat cea platita in prima instanta, jucatorul va marca un profit.

Exemplu: Cump�rarea unei op�iuni PUT pe contractul futures DESIF2-DEC07 având pre�ul de

exercitare 3,2500 cu prim� de 0,0500 lei/ac�iune poate fi lichidat� fie prin exercitarea ei �i în acest caz investitorului i se va deschide pe pia�a futures DESIF2-DEC07 o pozi�ie SHORT la pre�ul de 3,2500 lei/ac�iune, fie prin vânzarea ei cu o prim� mai mare (ex: 0,1100 lei/ac�iune) sau mai mic� (ex: 0,0200 lei/ac�iune).

Vanzatorul isi asuma un risc teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat la prima incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piata cu volatilitatea redus� este ideala, in acest context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul pretului de exercitare

Page 145: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

145�

fiind minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe langa o piata cu trend neutru, pe el il mai avantajeaza si cresterea preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul in care piata este in scadere.

Daca dreptul detinut nu este exercitat in perioada de valabilitate (pân� la scaden�a

contractului), atunci acest drept este pierdut. Trebuie retinut faptul ca optiunile Call si Put sunt contracte complet separate ce ofera drepturi distincte. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi tranzactii .Orice optiune Call are un comparator si un vanzator la fel ca si optiunea Put. O cump�rare de CALL nu poate fi lichidat� printr-o cump�rare de PUT chiar dac� se ob�ine un drept de sens opus fa�� de cump�rarea de CALL.

Exemplu de optiune Call

Sa presupunem ca DEBRK (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 2.6700 lei pentru scadenta septembrie 2007. O optiune Call pe DEBRK este disponibila pe piata la pretul de exercitare de 2.7200 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara 1000 de actiuni SSIF BROKER la pretul futures de 2.7200 lei oricand pana la data de 28 septembrie 2007, conform specificatiilor contractului. Pentru rezervarea acestui pre� de cump�rare a unui contract futures DEBRK-SEP07, cump�r�torul op�iunii CALL va pl�ti vânz�torului o sum� numit� prim�, de exemplu 0,0300 lei/ac�iune (30 lei/contract).

Scadentele contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures suport. Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa

exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea Call pana la scadenta, atunci, dupa inchiderea sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, in cazul in care optiunea este "in bani", ea va fi exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie. La scadenta, optiunile "la bani" si "in afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si in acest caz, vanzatorul pastreaza prima incasata de la cumparator. Vom prezenta mai târziu no�iunile de “in bani” �i “in afara banilor” pe pia�a op�iunilor.

Pe scurt, cump�r�torul unai op�iuni call pe pia�a SIBEX mizeaz� pe cre�terea pre�ului

contractului futures suport pân� la scaden�a acestuia. Singura lui pierdere la cump�rarea unei op�iuni CALL poate fi prima pl�tit� pentru cump�rarea acesteia în cazul în care pre�ul contractului futures suport nu cre�te peste nivelului pre�ului de exercitare al op�iunii.

Exemplu de optiune Put

Pentru acelasi contract futures DEBRK cu scadenta la sfarsitul lunii septembrie, al carui pret futures este in acest moment 2.6700 lei, o optiune Put este disponibila la pretul de exercitare de 2.6200 lei/actiune. Aceast� op�iune PUT contract ii da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde, oricand pana la 28 septembrie, un contract DEBRK (echivalentul a 1000 actiuni SSIF BROKER SA) la pretul de 2.6200 lei.

Pentru acest drept, el plateste vanzatorului o prima. In cazul exercitarii optiunii Put, vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de 2.6200 lei/actiune (chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 2.5800 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din piata). Ca si in cazul optiunilor Call, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent daca optiunea este sau nu exercitata.

Page 146: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

146�

1.5. Mecanismul de tranzactionare a optiunilor

Prima optiunilor

In momentul initierii unei tranzactii cu optiuni, un element important care trebuie luat in considerare este marimea primei (pre�ul pe care cump�r�torul îl pl�te�te pentru a-�i rezerva dreptul de a cump�ra (CALL) sau vinde (PUT) contractul futures suport.

Prima pentru o optiune se negociaz� pe pia�a SIBEX între vânz�tori �i cump�r�tori �i m�rimea ei variaz� în functie de preturile de exercitare. Constituie singura caracteristica variabila a optiunii si depinde atat de factorii cuantificabili (volatilitatea, perioada de timp ramasa pana la scadenta, rata dobanzii fara risc, pretul de exercitare al optiunii, pretul activului suport) cat si de factorii necuantificabili, care contribuie la formarea pretului unui instrument financiar pe piata.

Ceilalti termeni ai optiunii sunt standardizati, inclusiv lunile de scaden�� si pretul de exercitare. Investitorii trebuie sa inteleaga faptul ca primele optiunilor nu sunt stabilite de catre bursele la care se tranzactioneaza si nici de catre Casa de Compensatie, ele fiind determinate liber pe piata, prin cotatii de cerere si oferta competitive, in sistem de licitatie electronica (pe platforma ELTRANS în cazul pie�ei SIBEX).

Concret, pentru a introduce în platforma Eltrans un ordin de cump�rare a unei op�iuni

CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07, brokerul trebuie s� selecteze fereastra “Options”, op�iunea “Call”, simbolul DESIF5-DEC07 �i pre�ul de exercitare pe care dore�te s� ini�ieze tranzac�ia, de ex 4,000 lei/ac�iune. Selectând aceste op�iuni, va ajunge într-o fereastr� similar� cu cea din figura 6.

Fig.6 Fereastra op�iunilor CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07

Page 147: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

147�

Pentru a ad�uga un ordin de cump�rare a unei op�iuni CALL pe contractul DESIF5-

DEC07 �i pre�ul de exercitare 4,0000, trebuie executat click-dreapta pe linia pre�ului de exercitare 4,0000 si selectat� op�iunea “New Order”, opera�iune care va deschide un tichet de ordin de tranzac�ionare similar cu cel din figura 7. Brokerul va completa câmpurile goale cu parametrii aferen�i ordinului si va executa click pe butonul “Add order” pentru a trimite ordinul în pia��.

Fig. 7 Tichetul de ordin cump�rare op�iune CALL pe platforma Eltrans Prima unei optiuni are doua componente de baza: valoarea timp si valoarea

intrinseca. P = VI + VT Adic�

Prima op�iunii = valoarea intrinsec� + valoarea timp Valoarea intrinsec� a op�iunii (VI) Valoarea intrinseca, daca exista, este suma de bani care poate fi câ�tigat� din

exercitarea optiunii la pretul de exercitare si lichidarea pozitiei futures dobandite la pretul curent al contractului futures.

Cu alte cuvinte, valoarea intrinsec� este profitul pe care un investitor îl realizeaz�

dac� achizi�ioneaz� o op�iune, o exercit� pe loc �i închide în pia�� pozi�ia rezultat�. Doar op�iunile “în bani” au valoare intrinsec�. Op�iunile “în afara banilor” si cele “la

bani” au valoare intrinsec� nul� întrucât nu aduc nici un profit imediat cump�r�torului.

Page 148: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

148�

Valoarea intrinsec� a op�iunilor se calculeaz� pornind de la compara�ia pre�ului de

exercitare (PE) cu pre�ul current al contractului futures suport (PF) astfel:

OP�IUNE

VALOARE INTRINSEC�

CALL

VI = PF – PE

PUT

VI = PE – PF

Exemplu: Dac� pretul curent de piata al contractului DESIF5 cu scaden�a în septembrie este

4.3400, o optiune Call cu un pret de exercitare de 4.3000 va avea o valoare intrinseca de (4.3400 – 4.3000) = 0.0400 lei/ac�iune. Cum am precizat anterior, o optiune care are valoare intrinseca este “in bani”.O

optiune care nu are valoare intrinseca este “in afara banilor.” Daca DESIF5 septembrie se tranzactioneaza pe piata la pretul de 4.3400, iar

optiunea Call are un pret de exercitare de 4.4000 ea va fi “in afara banilor” având valoare intrinsec� 0 .

In cazul optiunii Put, mecanismul de tranzactionare este invers decat cel intalnit la Call. Daca pretul de exercitare este mai mare decat pretul din piata optiunea este "in bani". Exercitand optiunea Put "in bani" cumparatorul optiunii va vinde contractul futures suport la un pret egal cu pretul de exercitare, iar vânz�torul op�iunii va cump�ra acel contract.

De exemplu, un contract DESNP, cu pret de exercitare de 0.5000 lei si cu prima de 0.0500 lei/actiune are valoare intrinseca de 0.0200 lei/actiune, daca pretul din piata este de 0.4800 lei/actiune.

Optiunea PUT este "in afara banilor" daca pretul de piata este peste pretul de exercitare, deoarece cumparatorul optiunii nu va face uz de dreptul sau vanzand sub pretul pietei.

In tabelul de mai jos sunt clasificate optiunile CALL si PUT in functie de pretul de exercitare si pretul contractului futures suport.

Optiuni CALL

Rela�ia PE / PF Optiuni PUT

"in bani"

Pret Exercitare < Pret Futures "in afara banilor"

"la bani"

Pret Exercitare = Pret Futures "la bani"

"in afara banilor"

Pret Exercitare > Pret Futures "in bani"

Page 149: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

149�

Exemplu: Pretul curent de piata al contractului DESIF5 septembrie este 4.3400 lei. O optiune

Call este “in bani” daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.3400 lei. O optiune Put este “in bani” daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.3400 lei.

Valoarea timp (VT) Indiferent dac� are sau nu valoare intrinsec�, o optiune are valoare timp. Daca o

optiune nu are valoare intrinseca – fiind momentan in afara banilor - prima sa consista in intregime din valoare timp.

Ce este valoarea timp? Este suma de bani pe care cumparatorul optiunii este dispus sa o plateasca (si vanzatorul este dispus sa o accepte) - peste valoarea intrinseca pe care o optiune o poate avea.

Valoarea timp este o "extra plata" catre vanzatorul optiunii, pentru a compensa riscul pe care acesta si-l asuma prin vanzarea ei. Valoarea timp variaza in functie de stadiul in care se afla optiunea: "in afara banilor", "la bani" sau "in bani", cea mai mare valoare timp fiind intalnita la optiunile "la bani". Pe masura ce timpul pana la scadenta trece, probabilitea ca optiunile sa devina profitabile scade si odata cu aceasta si valoare timp a optiunii. Eroziunea valorii optiunii odata cu trecerea timpului se numeste "depreciere timp".

1.6. Factori care influenteaza pretul unei optiuni Factori necuantificabili Primele optiunilor pot fi influentate de o serie intreaga de factori, adesea imprevizibili

si in parte psihologici care, chiar daca se pot defini, nu pot fi previzionati de catre modelele matematice uzuale. Câ�iva dintre ace�tia se refer� la:

-estimarile diferite ale participantilor la piata cu privire la volatilitatea viitoare activului suport; -estimarile diferite ale indivizilor cu privire la performanta viitoare a activului suport pe baza analizei tehnice si fundamentale; -efectul cererii si ofertei- atat in piata optiunilor cat si in piata activului suport; -“adancimea” pietei pentru acea optiune - numarul de tranzactii si contracte, respectiv volumul de tranzactionare dintr-o anumita zi.

Factori cuantificabili Optiunea este un produs derivat, valoarea sa fiind puternic influentata de performanta

actuala si de cea asteptata precum si de valoarea activului suport. Exista o serie se factori cuantificabili care influenteaza pretul optiunii:

•pretul activului suport •volatilitatea pie�ei suport •perioada ramasa pana la scadenta •pretul de exercitare •rata dobanzii f�r� risc

Page 150: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

150�

Cum influenteaza pretul activului suport pretul optiunii? Pretul activului suport are o influenta semnificativa asupra valorii primei optiunii. Daca

toti ceilalti factori raman constanti, atunci cand pretul activului suport creste, pretul optiunii Call creste iar pretul optiunii Put scade. In mod similar, atunci cand pretul activului suport scade, pretul optiunii Call scade iar pretul optiunii Put creste.

PRE� ACTIV SUPORT

OPTIUNE

PRIMA OP�IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cum influenteaza volatilitatea activului suport pretul optiunii?

Volatilitarea reprezinta factorul cheie al pretului unei optiuni.Totusi, spre deosebire de ceilalti factori cuantificabili, ea nu este direct observabila. Importanta volatilitatii a fost pusa in evidenta de modelele matematice de evaluare a pretului optiunilor, dintre toti parametrii care intervin ca input intr-un model, volatilitatea avand un impact major asupra determinarii pretului unei optiuni. Volatilitatea este, simplu spus, o masura a marimii cu care se aseapta sa fluctueze pretul activului suport intr-o peroada data de timp.

Considerand ceilalti factori constanti, atunci cand volatilitatea activului suport creste, preturile optiunilor Call si Put cresc iar cand volatilitatea activului suport scade, atat preturile optiunilor Call cat si a celor Put vor scadea.

VOLATILITATEA

ACTIVULUI SUPORT

OPTIUNE

PRIMA OP�IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Page 151: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

151�

In termeni matematici, volatilitatea masoara dispersia fata de o tendinta centrala

(numita in statistica medie) iar din punct de vedere financiar, masoara incertitudinea asupra veniturilor viitoare ale unui activ financiar.

In aplicatiile practice, o importanta deosebita o prezinta volatilitatea istorica, acest factor fiind estimat avand in vedere faptul ca evolutia pretului activului suport este asimilata unei anumite distributii.

O serie de modele teoretice de evaluare a pretului activelor financiare pornesc de la presupunerea ca evolutia modificarii pretului este aleatorie si defineste o curba in forma de clopot denumita in literatura de specialitate legea normala∗. Distributia normala prezinta anumite caracteristici ce o fac usor de utilizat. In cazul de fata ea descrie probabilitatea de aparitie a fluctuatiilor in evolutia pretului activului suport. Ea se defineste prin doua marimi statistice: media si deviatia standard ( descrie in ce fel probabilitatile de aparitie a diferitelor evenimente sunt distribuite fata de medie). Legea normala este simetrica fata de medie, iar deviatia standard reprezinta distanta intre linia mediei si curba. Cu cat deviatia standard este mai mare, cu atat forma curbei legii normale este mai aplatizata si in consecinta volatilitatea activului suport mai ridicata. Invers, cu cat deviatia standard este mai mica, cu atat curba este mai ascutita, iar volatilitatea mai scazuta.

Fig 8. Diferite forme ale distributiei normale

Asadar, doar printr-o simpla analiza a formei distributiei preturilor activului suport, putem trage o prima concluzie asupra nivelului volatilitatii activului suport si implicit a a evolutiei pretului optiunii.

Volatilitatea istorica

Volatilitatea istorica se poate estima ca si deviatie standard a variatiilor de pret, luand

in calcul un anumit esantion de date, care poate acoperi de la o luna, la cativa ani. O regula general acceptata, propune utilizarea unui esantion similar cu intevalul de timp pentru care se face evaluarea, luand in calcul informatii zilnice si anualizand rezultatul. Utilizarea unei

∗ In prezent, teoriile de evaluare a preturilor instrumentelor financiare tind sa utilizeze o varianta putin modificata a distributiei normale, denumita legea de distributie lognormala, insa din ratiuni didactice, pentru simplificarea discutiei, vom prezenta caracteristicile distribuitiei normale, conceptual de baza fiind pastrat

Page 152: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

152�

perioade mai mici de timp, care surprinde volatilitatea apropiata de momentul curent, necesita ajustarea pretului la intervale mai dese de timp. Acest tip de volatilitate se poate calcula pornind de la diferite preturi ale activului suport: cursul de cotare, cursul de deschidere sau cel de inchidere. Traderul trebuie sa fie constient ca in functie de seria de preturi utilizata, volatilitatea calculata va fi la randul ei diferita.

Formula de calcul a volatilitatii istorice este:

2

1)(

11

uun

n

ii

=−�

−=σ

unde

���

����

�=−S

Su

i

ii

1

ln , �=−

− n

jju

nu

1

1

iar S i -reprezinta pretul activului suport la data i

n - numarul de evenimente (observatii)

Alegerea unei valori corecte pentru n nu este un lucru usor, insa in general un

esantion cat mai mare de observatii conduce la mai multa acuratete in estimarea volatilitatii. Formula prezentata mai sus calculeaza o volatilitate aferenta seriei de date

considerate(valori zilnice, saptamanale, lunare), insa modelele de evaluare a primelor optiunilor intrebuinteaza valori anualizate ale volatilitatii, astfel formula utilizata va fi urmatoarea:

han *σσ =

unde h este numarul de intervale cuprinse intr-un an; h va fi egal cu 252 daca intrebuintam valori zilnice (atentie: se iau in considerare doar zile efective de cotare), 52 pentru date saptamanale respectiv 12 pentru cele lunare. In general, traderii calculeaza volatilitatea istorica atat pe termen scurt (1-2 luni) cat si pe termen lung, iar dupa aceea decid cum sa pondereze fiecare rezultat pentru a estima volatilitatea viitoare. Deoarece volatilitatea istorica este o masura a dispersiei peste o anumita perioada de timp, intervalul de timp trebuie ales cu grija, intrucat acesta duce la diferite valori ale volatilitatii. Cel mai adesea, traderii utilizeaza perioada de timp istorica in functie de scadenta optiunii avute in vedere.

Rezultatele vor fi interpretate astfel: daca de exemplu am obtinut o volatilitate de 15% atunci, in intervalul specificat, preturile futures se vor situa intr-un culoar de (-15%;+15%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 68.3% (o deviatie standard de la medie), de (-30%;+30%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 95.4% ( 2 deviatii standard de la medie), respectiv (-45%;+45%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 99.7% (3 deviatii standard de la medie). Graficul de mai jos ofera o imagine mai clara asupra distributiei modificarilor de pret.

Page 153: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

153�

Fig.9 Distributia modificarilor de pret

Exemplu: Volatilitatea istorica zilnica si anualizata DESIF5 MAR07 Tabelul urmator ilustreaza preturile de inchidere pe parcursul a 21 de sedinte

consecutive de tranzactionare.

Pret de inchidere Si

Modificare relativa u=ln(Si/Si-1)

3.3000 3.2601 -0.012164599 3.2250 -0.010824920 3.3100 0.026015239 3.2800 -0.009104767 3.2899 0.003013747 3.1610 -0.039968736 3.1700 0.002843155 3.3400 0.052239219 3.3202 -0.005945785 3.3700 0.014887722 3.3800 0.002962965 3.3803 8.87535E-05 3.3900 0.002865458 3.4100 0.005882370 3.3400 -0.020741484 3.3500 0.002989539 3.3700 0.005952399 3.3500 -0.005952399 3.3450 -0.001493652 3.3333 -0.003503889

Page 154: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

154�

Deviatia standard zilnica va fi σ = 0.018059 sau 1.8059 %.Prentru calculul primei

optiunilor, fiind necesara volatilitatea anualizata, valoarea acesteia va fi :

0.018059 x√252=0.28668, sau 28.668 %.

Pentru calculul volatilitatii istorice se poate accesa pe site-ul www.sibex.ro calculatorul de volatilitate care permite selectarea seriilor de preturi pentru simbolul si scadenta dorite, precizandu-se intervalul de timp pentru care se intentioneaza evaluarea.

Cum influenteaza timpul ramas pana la scadenta pretul unei optiuni?

Pretul total al optiunii este format din valoarea intrinseca si valoarea timp.Deoarece optiunea valoreaza in mod normal cat valoarea sa intrinseca, componenta de valoare timp se va reduce treptat pe masura ce scadenta se apropie.

Daca toti ceilalti factori raman constanti, cu cat perioada pana la scadenta este mai mare, cu atat pretul optiunii Call creste, iar la fel se intampla si cu pretul optiunii Put.In mod similar, cu cat perioada pana la scadenta este mai mica, cu atat pretul optiunii Call si pretul optiunii Put vor scadea.

TIMPUL R�MAS PÂN� LA SCADEN��

OPTIUNE

PRIMA OP�IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Astfel, o optiune pierde din valoarea sa timp odata cu apropierea datei scadente, urmand ca la final sa ramana doar valoarea intrinseca.

Marimea cu care o optiune se depreciza in fiecare zi se accelereaza pe masura ce scadenta se apropie. Curbele de depreciere, atat pentru optiunile “in bani” cat si pentru optiunile “in afara banilor” , sunt aproape liniare datorita faptului ca primele lor contin o valoare timp mai mica.

Cum influenteaza pretul de exercitare pretul unei optiuni?

Diferenta dintre pretul de exercitare si pretul activului suport al optiunii este cea care clasifica optiunile in trei categorii: optiuni “in bani”, “la bani” sau “in afara banilor”. Cu cat pretul de exercitare este mai ridicat cu atat prima optiunilor Call este mai redusa iar prima optiunilor Put mai mare.Invers, atunci cand pretul de exercitare este mai mic, prima optiunilor Call este mai mare iar cea a optiunilor Put este mai mica.

Page 155: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

155�

PRE�UL DE

EXERCITARE

OPTIUNE

PRIMA OP�IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cum influenteaza nivelul ratei dobanzii pretul optiunii?

Ca si in cazul tuturor activelor financiare, pretul unei optiuni este influentat in mod previzibil de modificarea ratei dobanzii.

Efectul modificarii ratei dobanzii asupra pretului optiunii este mai greu de sesizat deoarece o schimbare mica a ratei dobanzii este compensata cu usurinta de o modificare a unuia sau mai multor factori importanti.

Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt creste, preturile optiunilor Call cresc iar preturile optiunilor Put scad.Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt scade, preturile optiunilor Call scad iar preturile optiunilor Put cresc.

RATA DOBÂNZII F�R� RISC

OPTIUNE

PRIMA OP�IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cresterea ratei dobanzii conduce la aprecierea preturilor (primelor) optiunilor Call deoarece nivelul investitiei este mai redus, diferenta avand posibilitatea sa fie investita la rata dobanzii fara risc. In cazul optiunii put, cresterea ratei dobanzii va cauza scaderea pretului optiunii pentru c� achizi�ionarea activului derivat va amana incasarea pretului activului pana la exercitarea optiunii, iar cresterea ratei dobanzii determina o pierdere de oportunitate.

Page 156: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

156�

Literele grecesti

Literele grecesti reprezinta coeficienti de senzitivitate ai pretului optiunilor si masoara

reactia valorii primei la fluctuatia variabilelor care o determina. In sectiunea anterioara au fost amintite cinci variabile folosite pentru a determina prima unei optiuni: •pretul activului suport •pretul de exercitare •perioada ramasa pana la scadenta •volatilitatea •rata dobanzii

Astfel, acesti indicatori prezinta o importanta deosebita deoarece stau la baza modelelor de evaluare teoretica a optiunilor.

Coeficientul delta (�)

Acesta reflecta senzitivitatea primei optiunii la modificarea pretului activului suport si

se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului optiunii in raport cu pretul activului suport, in conditiile în care ceilalti parametri raman constanti.

SSPP

SP

t

t

0

0

−−=

∂∂=∆ rata modificarii pretului(primei) optiunii / rata modificarii

pretului activului suport unde: P0 – pretul initial al optiunii (prima initiala); Pt – prima optiunii dupa ce pretul activului suport a atins nivelul St; S0 – pretul initial al activului suport; S t – pretul activului suport la momentul t; Se disting urmatoarele caracteristici:

�delta unei optiuni nu este constanta si se poate exprima fie sub forma zecimala, fie procentual �pentru optiunile Call, delta are intotdeauna valoare pozitiva, iar pentru cele Put negativa deoarece valoarea unei optiuni Call creste odata cu cresterea pretului activului suport iar valoare unei optiuni Put scade �coeficientul este cuprins între 0 �i 1 pentru o op�iune Call �i între –1 �i 0 pentru o op�iune Put; pentru optiunile puternic în afara banilor coeficientul delta este apropiat de zero, in timp ce pentru cele puternic in bani � este apropiat de nivelul maxim (1 �i respectiv –1); optiunile la bani au delta egal cu +0,5 (pentru call) si -0,5 (pentru cele put) �delta aferenta optiunilor cu preturi de exercitare si scadente diferite este influentata in mod diferit de pretul activului suport �valoarea coeficientului indic� atat echivalenta teoretica a optiunii pe activul suport cat si probabilitatea ca optiunea sa expire in bani.De exemplu, 100 optiuni call (pozitie long) cu �= 0.45, sunt echivalente cu 45 contracte futures long, totodata aceste optiuni avand teoretic o sansa de 45% de a expira in bani. �delta unei optiuni poate fi calculata atat folosind date istorice(utilizand valorile din piata), culese dupa ce activul suport si-a schimbat pretul cat si prin intermediul unui model teoretic de evaluare a optiunii (modelul Black-Scholes sau modelul binomial), constituind in acest sens un instrument de previzionare.

Delta isi dovedeste utilitatea in initierea strategiilor fara risc (delta neutre).Acestea presupun ca suma coeficientilor delta a instrumentelor financiare utilizate in construirea portofoliului sa fie zero. Practic aceasta strategie presupune combinarea de optiuni si active suport astfel incat delta portofoliului sa fie egal sau cat mai apropape de zero. Delta hedging-

Page 157: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

157�

ul este o strategie destinata a minimiza riscul nedorit al unei investitii permitand in acelasi timp si obtinerea profitului de pe urma acestei operatiuni.Principiul care sta la baza acestei strategii este bazat pe modificarea valorii delta a unei optiuni pe masura ce respectiva optiune se misca “in sau in afara banilor”.

De exemplu, sa presupunem ca delta unei optiuni Call DESIF5 este 0.6. Acest lucru inseamna ca daca pretul futures DESIF5 creste cu 10 bani, atunci pretul optiunii tinde sa creasca cu 0.6 x 10 =6 bani. Daca un investitor a vandut 20 de contracte Call, aceasta inseamna ca el va vinde 20 de contracte futures DESIF5 daca optiunile vor fi exercitate.

Pozitia detinuta ar putea fi acoperita impotriva riscului prin cumpararea a 0.6 x 20 =

12 contracte futures DESIF5. In acest fel, castigul (pierderea) de pe pozitia Call va tinde sa fie amortizata de pierderea (castigul) de pe activul suport. Aceasta strategie are un delta neutru. Deoarece delta se modifica in timp, strategia investitorului ramane aparata impotriva riscului doar pentru o perioada scurta de timp. Pentru ca pozitia sa-si mentina delta neutru trebuie ajustata periodic.

Coeficientul gamma (�)

Gamma masoara senzitivitatea coeficientului delta la modificarea pretului actiunii si

se masoara ca derivata de ordinul intai a lui delta in raport cu pretul activului suport (sau ca derivata a doua a op�iunii la pre�ul activului suport) In principiu, gamma poate releva cat de “stabil” este indicatorul delta corespunzator unei optiuni.

S∂∆∂=Γ rata modificarii lui � / rata modificarii pretului actiunii.

Se disting urmatoarele caracteristici:

�gamma, ca si delta nu este constant �coeficientul indica modificarea pe care o sufera delta unei optiuni la o modificare cu o unitate a pretului activului suport, de exemplu daca o optiune Call RON/USD are �= 0.6 si �= 0.05 atunci se asteapta ca optiunea sa aiba o �= 0.65 in cazul in care pretul contractului futures RON/USD creste cu un punct si o �= 0.55 daca pretul acestui contract scade cu un punct. �gamma inregistreaza valori maxime pentru optiunile la bani scazand treptat, pe masura ce pretul activului suport se indeparteaza de pretul de exercitare al optiunii, indiferent ca devine mai mult in bani sau in afara banilor �pentru optiunile call si put cu preturi de exercitare si scadente identice, gamma este acelasi

Coeficientul theta ()

Masoara modificarea pretului optiunii odata cu trecerea timpului. Este uneori denumita “rata de eroziune” a optiunii si se refera la diminuarea valorii optiunii, pe masura ce se apropie de scadenta, datorita reducerii valorii timp.

tP

∂∂=θ modificarea pretului optiunii / modificarea timpului ramas pana la

maturitate.

Se disting urmatoarele caracteristici: �asemeni coeficientilor mentionti anterior theta nu este constant

Page 158: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

158�

�valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai redusa decat cea pentru o optiune la bani, cu caracteristici similare �rata deprecierii timpului unei optiuni creste rapid, pe masura ce scadenta se apropie

Coeficientul vega (K)

Vega indica senzitivitatea valorii teoretice a unei optiuni la modificarea volatilitatii si

se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului unei optiuni in functie de volatilitate.

σ∂∂= P

K rata modificarii pretului optiunii / rata modificarii volatilitatii

Se disting urmatoarele caracteristici: �valoarea coeficientului nu este constanta �vega este intotdeauna un coeficient pozitiv, iar o valoare mare va indica o senzitivitate ridicata a op�iunii fata de modificarea volatilitatii. �arata cu cat se modifica pretul unei optiuni ca urmare a modificarii volatilitatii implicite cu 1%, de exemplu o optiune cu k = 0.15, va castiga (sau pierde) 0.15 RON din valoarea primei, la fiecare variatie de 1% a volatilitatii. �valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai redusa decat cea pentru o optiune la bani, mai ales atunci cand scadenta este indepartata

Coeficientul rho ()

Rho reflecta modificarea valorii optiunii fata de rata dobanzii fiind calculat ca si

derivata de ordinul intai a pretului optiunii fata de rata dobanzii.In general, este un parametru mai putin utilizat, daca rata dobanzii dintr-o economie este destul de stabila.

rP

∂∂=ρ modificarea pretului optiunii / modificarea ratei dobanzii

Se disting urmatoarele caracteristici: �coeficientul indica modificarea pe care o sufera prima unei optiuni la o modificare cu un procent a ratei dobanzii �rho are intotdeauna valoare pozitiva pentru op�iunile call si negativa pentru optiunile put �cresterea ratei dobanzii sporeste pretul optiunilor call si il reduce pe cel al optiunilor put

2. Modele de evaluare a pretului unei optiuni

Modelele teoretice de evaluare a optiunilor au cunoscut o ampla dezvoltare si sunt

utilizate in prezent de majoritatea traderilor pentru a facilita luarea de decizii rapide si corecte pe acest segment de piata. Modelele au la baza factorii cuantificabili prezentati anterior si prin intermediul unor formule matematice complexe redau valoarea teoretica atat a optiunilor de tip Call cat si a celor Put. Este important de retinut ca piata instrumentelor financiare derivate este un mediu de tranzactionare dinamic si pe parcursul unei sedinte variabilele introduse in model pot fluctua substantial astfel incat valoarea teoretica redata la un moment dat poate diferi de valoarea primei la care sunt tranzactionate in piata.

Page 159: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

159�

Cele mai frecvent intalnite modele de evaluare sunt, modelul Black-Scholes si “modelul binomial” dezvoltat de Ross, Cox si Rubinstein. Primul model insa, prezinta unele restrictii in privinta ariei de aplicare, oferind o solutie analitic� doar pentru optiunile de tip European.

Pentru evaluarea unor tipuri mai complexe de optiuni, avand ca activ suport diverse

instrumente financiare, cum sunt contractele futures, precum si pentru optiunile care ofera posibilitatea de exercitare anterioara datei scadente, sunt utilizate tehnici numerice de evaluare.

2.1. Cadrul teoretic de evaluare a optiunilor - abordarea clasica

2.1.1. Modelul Black-Scholes

Inca de la aparitia sa, in 1973, modelul reprezinta fundamentul teoriei optiunilor, atat prin prisma abordarii teoretice cat �i din punct de vedere al utilitatii pentru aplicatiile practice.

Modelul original se bazeaza pe urmatoarele pre-conditii:

1.Pretul activului suport (in cazul modelului Black-Scholes este vorba despre actiuni) evolueaza dupa model aleator ; 2. Modelul se bazeaza pe o distributie lognormala a pretului actiunilor; 3. Nu se iau in considerare comisioanle si taxele platite; 4. Operatiunile de vanzare in lipsa sunt permise si beneficiile (profitul) acestor operatiuni sunt imediat disponibile; 5.Volatilitatea modific�rii pre�ului activului suport, �, este constant� pe durata de via�� a op�iunii 6.Rata dobânzii f�r� risc, r, este constant� �i aceea�i pentru toate scaden�ele 7.Pietele sunt eficiente si nu exista posibilitati de arbitraj; 8. Actiunile folosite drept suport activ, nu platesc dividende pe perioada de existenta a unei optiuni si se tranzactioneaza in mod continuu

Astfel, formulele de calcul a primei pentru optiunile europene call si put sunt urmatoarele:

( ) ( )dNeKdNSc rT210

−−=

( ) ( )dNSdNeKp rT102 −−−= −

unde:

( ) ( )T

TrKSd

σσ 2ln 2

01

++=

( ) ( )Td

T

TrKSd σ

σσ −=−+= 1

20

22ln

Page 160: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

160�

c - reprezinta pretul optiunii Call

p - este pretul optiunii Put

S0 - este pretul actiunii la momentul 0

K - este pretul de exercitare al optiunii

r - rata dobanzii in conditii de risc zero

T - perioada ramasa pana la maturitatea optiunii

e - este operatorul functiei exponentiale (egal cu aproximativ 2.718)

N(*) - este operatorul functiei de distributie normal cumulative

σ - reprezinta volatilitatea

Robert Merton a introdus, mai tarziu, in acest model o variabila prin care se elimina

ultima conditie, astfel incat formula sa se poata aplica si optiunilor pe actiuni care platesc dividende. Ulterior, acest model a fost extins pentru a putea fi utilizat si in evaluarea optiunilor care au la baza alte tipuri de active suport.

2.1.2.Modele numerice de evaluare a optiunilor

Modelul binomial este foarte flexibil si poate fi folosit in evaluarea mai multor tipuri de

optiuni, inclusiv cele care nu pot fi analizate cu modelul Black-Scholes. Modelul binomial de determinare a preturilor optiunilor este un rationament care presupune impartirea perioadei ramase pana la scadenta intr-un anumit numar (N) de intervale mai mici de durata �t. Cu cat acest numar este mai mare, cu atat exactitatea estimarii creste. Numele modelului binomial deriva din presupunerea ca pretul activului suport nu poate lua, in urmatoarea perioada, decat doua valori. Cu alte cuvinte, pretul poate fie sa cresca, de la S spre un “pret superior” Su, sau sa scada inspre un “pret inferior” Sd. Pretul actiunii poate creste de la pretul actual pana la “pretul superior” sau sa scada pana la “pretul inferior” cu o marime care depinde de volatilitatea viitoare anticipata. De obicei, u > 1 iar d < 1.

De asemenea pentru evaluarea optiunilor de tip American trebuie luata in calcul si posibilitatea exercitarii anterioare datei scadente.

Astfel, pornind de la finalul perioadei se va calcula, la fiecare pas valoarea optiunii comparandu-se rezultatul cu valoare intrinseca aferenta, pentru a putea observa daca exercitarea optiunii reprezinta cea mai buna solutie.

Pentru optiunile de tip Call formula de calcul va fi:

( )[ ]( )fpfpeXduSf jijitrjij

ji ,11,1, 1,max +++∆−− −+−=

iar pentru cele de tip Put :

( )[ ]( )fpfpeduSXf jijitrjij

ji ,11,1, 1,max +++∆−− −+−=

unde:

eu t∆= σ , ed t∆−= σ σ – volatilitatea;

Page 161: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

161�

r - rata dobanzii in conditii de risc zero (anualizata);

duda

p−−= cu ea tr∆= , a fiind cunoscut si sub numele de factor de crestere;

X – pretul de exercitare al optiunii; e - este operatorul functiei exponentiale;

Modelul pote fi extins si pentru evaluarea optiunilor de tip American avand ca active suport devize, indici bursieri sau contracte futures, prin inlocuirea lui r cu r-rf, pentru devize, unde rf este rata dobanzii fara risc pentru moneda straina, prin inlocuirea lui r cu r-q unde q reprezinta rata dividendului aferent indicelui, respectiv prin inlocuirea lui r cu q pentru contractele futures.

Ca si instrument de evaluare a primelor optiunilor, BMFMS pune la dispozitia participantilor la piata calculatorul valorii teoretice a primei care are la baza modelul binomial. Acest calculator este disponibil pe pagina web www.sibex.ro.

Exemplu

Astfel, pentru calcularea valorii primei unei optiuni avand ca si activ suport contractul

futures DESIF2 pentru scadenta Decembrie, la data de 09.11.2007, se vor introduce urmatorii parametri:

�Pretul activului suport

�Valoarea estimata a volatilitatii activului suport

�Rata dobanzii fara risc

�Durata de timp pana la scadenta

�Pretul de exercitare al optiunii

�Numarul de pasi (subintervale in care este impartita durata de timp pana la scadenta)

Pasul 1 : Introduceti pretul curent al contractului futures ce constituie activul suport al optiunii. Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999. Astfel, se va introduce pretul de tranzactionare al contractului futures DESIF2 DEC07

la momentul respectiv, de 3.4600 lei.

Page 162: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

162�

Fig.10-Aplicatie calcul prime teoretice

Pasul 2: Introduceti valoarea estimata a volatilitatii activului suport (% anualizat), care se

poate determina considerand volatilitatea istorica redata cu ajutorul calculatorului de volatilitate.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.99. In acest caz vom calcula volatilitatea istorica pe o perioada egala cu perioada ramasa

pana la scadenta(30 zile), introducand apoi valoarea procentuala anualizata.

Fig.11-Aplicatie calcul prime teoretice

Pentru calculul volatilitatii istorice, din meniul calculatorului se va selecta simbolul dorit si perioada de evaluare pentru seriile de date.

Page 163: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

163�

In exemplul dat, activul suport al optiunii este contractul futures DESIF2 cu scadenta

Decembrie iar perioada considerata este egala cu durata de timp ramasa pana la expirarea optiunii.

Fig.12- Aplicatie calcul volatilitate istorica

Pasul 3: Introduceti rata anuala a dobanzii considerata fara risc, exprimata in procente. In

acceptiunea generala, rata dobanzii fara risc reprezinta rata dobanzii oferita de titlurile emise de stat, din ratiuni practice putem considera aceasta rata ca fiind rata dobanzii de referinta comunicata de BNR.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 99.99 Rata dobanzii de referinta comunicata de BNR pentru luna noiembrie este de 7.00 %.

Fig.13- Aplicatie calcul prime teoretice

Page 164: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

164�

Pasul 4 : Introduceti perioada de timp ramasa pana la scadenta (exprimata in ani), care se va

calcula impartind numarul de zile ramase pana la scadenta, la numarul total de zile lucratoare dintr-un an (consideram 252).

Valorile acceptate sunt de la 0 la 1.0000 . In acest caz vom avea 30/252 ~ 0.1190.

Fig.14- Aplicatie calcul prime teoretice Pasul 5 :

Introduceti pretul de exercitare al optiunii Call sau Put. Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999 Vom calcula valoarea teoretica a primelor optiunilor Call si Put cu un pret de

exercitare de 3.6000 lei.

Fig.15- Aplicatie calcul prime teoretice

Page 165: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

165�

Pasul 6 : Introduceti numarul de subintervale in care este impartita perioada ramasa pana la

scadenta, care se poate considera egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta. Valorile acceptate sunt de la 0 la 999 Numarul de pasi se va alege egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta, 30 .

Fig.16- Aplicatie calcul prime teoretice

Introducand toate aceste date, calculatorul va reda o valoare a primei optiunii Call de 0.0654 lei iar a optiunii Put de 0.2046 lei

Fig.17- Aplicatie calcul prime teoretice

Page 166: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

166�

2.2. Modalitati de iesire dintr-o pozitie cu optiuni

Pozitiile deschise pe optiuni pot fi lichidate in trei moduri:

1.Exercitarea optiunii inainte de scadenta:

Cumparatorul unei optiuni are dreptul dar nu si obligatia de a exercita optiunea in

orice moment in timpul perioadei ei de valabilitate, adica pana in ultima sedinta de tranzactionare a lunii de scadenta (deoarece optiunile tranzactionate la BMFMS sunt de tip American). Este esential de inteles ca exercitarea unei optiuni pe un contract futures inseamna ca veti dobandi fie o pozitie long, fie o pozitie short pe contractul futures aflat la baza optiunii - o pozitie long futures daca exercitati o optiune CALL sau o pozitie short futures daca exercitati o optiune PUT.

Pentru a exercita o op�iune pe pia�a SIBEX, brokerul va selecta simbolul �i pre�ul de

exercitare al op�iunii respective, va executa click-dreapta pe linia aferent� �i va completa câmpurile din fereastra de exercitare deschis� în urma acestei opera�iuni.

Fig. 18- Fereastra de exercitare Exemplu:

Daca ati cumparat o optiune CALL pe un contract futures DETLV decembrie, la un

pret de exercitare de 1.1RON, iar pretul futures a ajuns la 1.25 RON, in momentul in care exercitati optiunea veti dobandi o pozitie long pe contractul futures DETLV decembrie la un pret de 1.1 RON cu un castig potential de 0.15*1000 =150 RON (din care veti scadea prima platita). Daca pretul futures continua sa creasca la fel vor creste si castigurile dumneavoastra.

Pe platforma Eltrans opera�iunile de exercitare a op�iunilor sunt eviden�iate cu culoare

distinct� în coloana de tranzac�ii efectuate pe pia�a futures.

Page 167: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

167�

Fig. 19 Exercitarea op�iunilor pe pia�a SIBEX

Aten�ie ! Numai cumparatorii optiunilor pot sa exercite!

2.Compensarea optiunii

Lichidarea pozitiei prin initierea unei tranzactii opuse este o metoda frecvent intalnita

de a realiza profit. De asemenea, reprezinta o modalitate eficienta de limitare a pierderilor (prin recuperarea unei parti din prima) in cazul in care pretul futures nu a evoluat in directia asteptata. Suma pe care o puteti primi poate fi mai mare sau mai mica decat prima pe care ati platit-o initial, acest lucru depinzand de relatia dintre pretul curent al optiunii si pretul de exercitare, de timpul ramas pana la scadenta si de volatilitatea pietei.

Exemplu:

Previzionand o crestere a pretului DERRC decembrie va decideti sa cumparati o optiune call pe acest activ, la pretul de exercitare de 0.09 RON.Prima platita a fost de 0.015*10000 = 150 RON. Pretul a crescut semnificativ iar prima pentru acelasi pret de exercitare este acum de 0.03 RON. Vanzand optiunea veti ramane cu un profit net de (0.03-0.015)*10000 = 150 RON.

Page 168: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

168�

Trebuie sa tineti cont insa, de faptul ca nu exista nici o garantie ca piata va fi destul lichida pentru a putea vinde optiunea. Primele se stabilesc liber, prin relatia dintre cerere si oferta pe piata, conform regulilor bursei.

3.Asteptarea datei scadente

Acest lucru presupune detinerea in continuare a optiunii, chiar daca modificarea de

pret anticipata nu se produce la momentul previzionat - sau pretul se modifica in sens opus – in ideea ca pana la scadenta pretul poate reveni pe directia anticipata. In cazul in care v-ati inselat insa, ati pierdut oportunitatea de a va limita pierderea prin compensarea optiunii. Trebuie sa luati in considerare faptul ca valoarea optiunilor scade pe masura ce scadenta se apropie.

La scadenta, respectiv in ultima zi lucratoare a lunii in care expira contractul, Casa Romana de Compensatie lichideaza optiunile “in bani”, la pretul de regularizare din specificatiile contractelor.

Astfel, daca optiunea este “in afara banilor” ea va ramane neexercitata, cumparatorul va pierde prima platita initial iar obligatia vanzatorului va fi anulata. Exemplu:

La data de 4 aprilie 2007 se cumpara o optiune Call pe activul DESIF5 iunie, la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.1100 lei/actiune.Pozitia este mentinuta pana la data de 29 iunie, care reprezinta ziua de scadenta.Pretul mediu comunicat de BVB este de 4.3100 lei/actiune.In aceste conditii optiunea este in bani si va fi exercitata automat, cumparatorul ei inregistrand un castig de [4.3100 lei - (3.6000 lei+ 0.1100 lei)]x 1000 = 600 lei

2.3. Tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni

Ordinul de tranzactionare cuprinde instructiuni date de catre investitor brokerului sau

agentiei de brokeraj la care are deschis cont, cu privire la conditiile in care doreste sa execute vanzarea sau cumpararea instrumentelor derivate specificate, in contul si pe raspunderea sa. Conform art. 55 din Regulamentul nr.4 Privind tranzactionarea pe Piata Reglementata de instrumente financiare derivate administrata de SC BMFM Sibiu, in timpul tranzactionarii pot fi plasate urmatoarele tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni: I. In functie de sens: a) vanzare (Put, Call); b) cumparare (Put, Call). II. In functie de tip: a) “limita” – se executa la prima specificata sau mai buna si pot fi plasate numai daca exista disponibilul in cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv pentru plata primei. Cantitatea ramasa in urma executarii partiale ramane in piata. Termenul maxim de valabilitate al acestor ordine este sesiunea in care au fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi sterse automat din piata la inchiderea sedintei, cu exceptia celor de tip GTK. b) pentru optiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP. III. In functie de cantitate a) ”limita-pachet” - ordinul se executa numai la intreaga cantitate. In cazul in care in piata apar ordine mai bune sau egale ca pret cu acesta, dar fara specificatia “pachet”, ordinul pachet este scos automat din piata. De asemenea, daca nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. În ambele cazuri, participantul este anuntat de acest lucru. IV. In functie de valabilitate a) “day” – valabil pe timpul sesiunii curente de tranzactionare, se sterge dups inchiderea acesteia;

Page 169: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

169�

b) “GTK” – valabil pana la anulare, ramane in piata si dupa inchiderea sesiunii, iar durata sa maxima de valabilitate este pana la data de expirare a contractului; c) “hh-mm” – valabil hh ore si mm minute din momentul plasarii.

3. Strategii de tranzactionare cu optiuni 3.1. Strategii simple

În situa�ia în care un participant are convingeri clare în ceea ce prive�te evolu�ia

pie�ei sau a volatilit��ii (oscila�iei) pre�ului activului suport poate s� apeleze la strategii simple.

Strategiile simple sunt acelea în care se iau pozi�ii folosind una sau mai multe op�iuni. Strategiile simple sunt expuse la un grad mare de incertitudine în ceea ce prive�te profitul �i la un grad mare de risc în ceea ce prive�te pierderea, în cazul în care estim�rile nu sunt corecte.

Strategiile simple se împart, în func�ie opera�iunile efectuate, în dou� mari grupe: •Strategii long (cump�r�ri) care în func�ie de tipul op�iunii pot fi:

oStrategie long CALL oStrategie long PUT

•Strategii short (vânz�ri) care în func�ie de tipul op�iunii pot fi:

oStrategie short CALL oStrategie short PUT

1. LONG CALL

Premisele strategiei: investitorul previzioneaza o crestere semnificativa a pietei in viitorul apropiat.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune call la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential este nelimitat si creste pe masura ce piata creste peste nivelul pragului de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima.

Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, in cazul in care piata a evoluat in sens contrar asteptarilor si pretul futures se afla la sau sub pretul de exercitare la scadenta.

Page 170: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

170�

Marja: nu e necesara depunerea marjei.

Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va scadea pe masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.

Fig.20

Exemplu: se cumpara o optiune Call DEBRK decembrie la un pret de exercitare de

3,1079 lei/actiune, cu o prima de 0.1200 lei/actiune. Pragul de rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 3.1079 + 0,1200 = 3.2279 lei/actiune Castig potential: nelimitat, profitul creste pe masura ce pretul futures creste peste

pragul de rentabiliate de 3.2279 lei/actiune. Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, pierderea incepe sub pragul de

rentabilitate si este maxima cand pretul futures este mai mic sau egal cu pretul de exercitare de 3.2279 lei/actiune.

2. SHORT CALL

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o scadere moderata a pietei pe fondul unei volatilitati reduse.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune call cu un pret de exercitare a

Profit potential: limitat la prima incasata- daca pretul futures la scadenta este mai mic sau egal cu pretul de exercitare

Page 171: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

171�

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima

Risc de pierdere: nelimitat, iar pierderile se accentueaza pe masura ce piata creste

peste nivelul pragului de rentabilitate.

Marja: e necesara depunerea marjei

Mentiuni: Daca piata nu este foarte volatila, trecerea timpului are un efect pozitiv asupra valorii optiunii, aceasta crescand pe masura ce valoarea timp scade.

Fig.21

Exemplu: Se vinde o optiune call DESNP septembrie, la un pret de exercitare de

0.5300 lei/actiune pentru care se incaseaza o prima de 0.0200 lei/actiune. Pragul de rentabilitate: 0.5300+ 0.0200=0.5500 lei/actiune Profit potential: limitat la prima incasata, 0.0200 lei/actiune daca pretul futures

scade sub nivelul pretului de exercitare, 0.5300 lei/actiune. Risc de pierdere: nelimitat, daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.5500

lei/actiune. 3. LONG PUT

Premisele strategiei: Investitorul previzioneaza o scadere semnificativa a pietei pe

termen scurt.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune put cu pretul de exercitare a.

Profit potential: profitul potential este nelimitat (exprimare putin improprie deoarece piata nu poate sa scada sub 0).

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima platita. Risc de pierdere: limitat la prima platita – daca la scadenta pretul futures este mai

mare sau egal cupretul de exercitare a Marja: nu e necesara depunerea marjei Mentiuni: Daca piata nu inregistreaza miscari ample, valoarea pozitiei va descreste

pe masura ce valoarea timp a optiunii scade.

Page 172: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

172�

Fig.22

Exemplu: Se cumpara o optiune put DESIF2 septembrie la un pret de exercitare de

3.5600 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.0850 lei/actiune. Pragul de rentabilitate: 3.5600 - 0.0850 =3.4750 lei/actiune Profit potential: nelimitat, daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate de

3.4750 lei/actiune. Risc de pierdere: limitat la prima platita daca pretul futures creste peste pretul de

exercitare Pe =3.5600 lei/actiune.

4.SHORT PUT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o crestere moderata a pietei.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune put la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential e limitat la prima incasata si se obtine cand suportul futures se tranzactioneaza peste pretul de exercitare la scadenta.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima.

Page 173: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

173�

Pierdere potentiala: Pierderea e “aproape” nelimitata (“aproape” deoarece pretul nu

poate sa scada mai mult decat 0). Este o strategie cu risc ridicat. Se pot inregistra pierderi substantiale daca piata scade foarte mult.

Marja: e necesara depunerea marjei. Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va creste pe

masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.

Fig.23

Exemplu: se vinde o optiune put EUR/USD septembrie la un pret de exercitare de

1.3700 lei cu o prima de 0.0100 lei. Pragul de rentabilitate: Pret exercitare - Prima: 1.3700 – 0.0100 = 1.3600 lei Pierdere potentiala: nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul pragului de

rentabilitate. Castig potential: limitat, la prima incasata si atinge valoarea maxima daca pretul

futures la scadenta este mai mare sau egal cu 1.3700 lei. 3.2. Pozitii sintetice cu op�iuni

In sectiunile anterioare am prezentat caracteristicile profit/pierdere ale celor sase pozitii fundamentale:

�Long futures �Short futures �Long Call �Long Put �Short Call �Short Put Folosite in diverse combinatii acestea permit realizarea unor pozitii sintetice

echivalente. Intelegerea modului cum pot fi construite aceste pozitii sintetice care vor replica profilul profit/pierdere al celor fundamentale, prezinta o importanta deosebita pentru investitori.Nu exista echivalente doar pentru detinerea de actiuni, ci pentru orice pozitie long sau short, atat pentru optiuni cat si pentru contracte futures.

Pozitiile sintetice isi dovedesc utilitatea in numeroase situatii, astfel:

�Faciliteaza aplicarea tehnicilor de arbitraj pentru diverse conditii din piata oferind posibilitatea de a beneficia de anumite discrepante de pret.

Page 174: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

174�

�Constituie o alternativa pentru pozitiile clasice �Reprezinta metode practice de evaluare a preturilor optiunilor �Cu ajutorul lor pot fi compensate anumite pozitii deschise Tabelul urmator prezinta echivalentele existente pentru cele sase pozitii

fundamentale:

Pozitia fundamentala

Echivalenta sintetica

Long futures

Long Call + Short Put

Short futures

Short Call + Long Put

Long Call

Long Futures + Long Put

Long Put

Short Futures + Long Call

Short Call

Short Futures + Short Put

Short Put

Long Futures + Short Call

Exemplu: De exemplu, sa presupunem ca raportul RON/EUR se tranzactioneaza pe piata

instrumentelor financiare derivate, pentru scadenta Septembrie 2007 la 3.250 lei, iar optiunile Call si Put pentru acelasi pret de exercitare la 0.150 lei.Sa comparam urmatoarele grafice:

Long Call la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei

Fig.24

Page 175: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

175�

Long Futures la 3.250 lei si long Put la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei

Fig.25

Se poate observa cu usurinta faptul ca graficele sunt identice.

Arbitrajul cu optiuni -Conversie/Inversare

Cele doua forme de baza ale arbitrajului cu optiuni sunt sunt conversia si inversarea.Astfel se poate compensa o pozitie prin initierea unei strategii sitetice echivelente.Acesta tranzactie poarta fie denumirea de conversie, fie de inversare.

�In cazul conversiei se cumpara activul suport �In cazul inversarii se vinde activul suport.

Riscul initierii unei pozitii simple se dovedeste in cele mai multe cazuri prea ridicat astfel incat urmarirea posibilitatilor de arbitraj ce pot aparea in diverse situatii datorita discrepantelor existente intre preturile diferitelor instrumente financiare reprezinta o solutie eficienta de a realiza profit in conditiile unui nivel minum sau chiar zero de risc.Daca de exemplu un investitor poate sa cumpere contracte futures (sau actiuni) si sa construiasca o pozitie echivalenta de vanzare (sau invers) obtinand o diferenta favorabila de pret, va marca acest profit indiferent de directia pe care va evolua piata.

Construirea alternativei sintetice implica intotdeauna combinarea celorlalte doua

pozitii fundamentale.In cazul optiunilor Call, aceasta presupune utilizarea contractelor futures(sau a actiunilor) si a optiunilor Put.In cazul optiunilor Put sunt folosite optiunile Call si contractele futures(sau actiunile), respectiv in cazul contractelor futures sunt utilizate optiunile Call si Put.

Ca si regula generala, atunci cand sunt combinate optiuni Put si contracte futures,

ambele sunt fie cumparate fie vandute. Cand sunt combinate optiuni Call fie cu contrecte futures sau cu optiuni Put, daca optiunea Call este cumparata atunci cealalta este vanduta si invers.

Page 176: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

176�

Matricea pozitiilor sintetice

Pozitia sintetica

Compensare Conversie/Inversare

+Sn=+ C – P

- S Inversare

- Sn = - C+P

+ S Conversie

+Cn=+ P+S

- C Conversie

+Pn=+C - S

- P Inversare

-Cn=- P- S

+ C Inversare

-Pn=- C+S

+ P Conversie

Exemplu: In conditiile in care la data de 17.08.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5

DEC07 la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.1550 lei/actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.3000 lei/actiune, pretul futures atingand un nivel maxim de 4.3800 lei/, se putea initia urmatoarea strategie: vanzare Put, cumparare Call si vanzare futures.

Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune cu primele corespunzatoare de 0.1550 lei/actiune, respectiv 0.3000 lei/actiune replicau o pozitie long futures sintetic la un pret de 4.0000 lei + (0.3000 lei -0.1550 lei)= 4.1450 lei/actiune

Page 177: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

177�

Fig.26

Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de 4.3500 lei/actiune genereaza un profit de (4.3500 lei – 4.1450 lei)= 0.2050 lei/actiune indiferent de directia de evolutie a pietei dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.

Fig.27

Relatia de paritate Put-Call

Conceptul de paritate Put-Call defineste relatia existenta intre pretul unei optiuni Put, respectiv a unei optiuni Call si a activului de la baza acestora.

Astfel, in functie de tipul de exercitare al optiunilor, american sau european si de activul suport de la baza, relatia de paritate Put-Call poate prezenta urmatoarele caracteristici:

Page 178: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

178�

Optiuni de tip european pe actiuni

In cazul acestora, paritatea put-call indica faptul ca valoarea optiunii call plus

valoarea actuala a pretului de exercitiu (Xe-rT) este egala cu valoarea optiunii put plus valoarea activului suport ambele avand acelasi activ suport, acelasi pret de exercitare si aceeasi scadenta. Relatia de paritate put-call este: P(S,t) + S= C(S,t) + Xe-rT unde: P(S,t) – pretul optiunii put la data t cand pretului activului suport este S C(S,t) – pretul optiunii call la data t cand pretul activului suport este S X – pretul de exercitare al optiunii (ambele optiuni au acelasi pret de exercitare) S - pretul activului suport r – rata dobanzii fara risc t – data curenta T – perioada de timp pana la scadenta optiunilor call si put

Aceasta relatie arata ca prin combinarea de optiuni se pot crea pozitii care prezinta aceleasi caracteristici ca detinerea propriu-zisa a unui activ. Daca egalitatea nu este respectata inseamna ca exista posibilitatea efectuarii unui arbitraj (= cumparare ieftina si vanzare scumpa).

Optiuni de tip american pe actiuni

Relatia de paritate Put-Call este valabila numai pentru optiunile de tip european, insa

este posibil sa obtinem o inegalitate aplicabila optiunilor de tip american sub forma:

S - X C(S,t) –P(S,t) S - X* e-rT

Cele doua formule prezentate mai sus sunt valabile in cazul optiunilor avand ca active suport actiuni. Cea de-a doua formula reprezinta un caz particular a primei in cazul optiunilor cu exercitare de tip american.

Optiuni de tip european pe contracte futures

Formula de paritate put-call pentru optiuni de tip European pe contracte futures este: P (S,t) + S* e-rT = C(S,t) + X* e-rT unde S- pretul contractului futures corespunzator

Page 179: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

179�

Optiuni de tip american pe contracte futures

In continuare vom prezenta relatia de paritate put-call in cazul optiunilor existente la

Bursa din Sibiu, optiuni de tip American pe contracte futures. Similar optiunilor pe actiuni, formula de paritate put-call in cazul optiunilor pe futures

de tip american se prezinta sub forma unei inegalitati:

S* e-rT - X C(S,t) –P(S,t) S - X* e-rT

Daca relatia de paritate nu se respecta, apar oportunitati de arbitraj intre cele trei tipuri de instrumente financiare.

Exemplu:

Pretul futures curent al DESIF5 decembrie este de 4.3100 lei/actiune, in conditiile in

care o optiune Call pe acest contract la un pret de exercitare de 4.2000 lei/actiune este disponibila cu o prima de 0.4000 lei/actiune, iar o optiune Put avand acelasi pret de exercitare, cu o prima de 0.2500 lei/actiune inegalitatea va fi urmatoarea:

exex xx 23.00648.023.00648.0 2000.43100.42500.04000.02000.43100.4 −− −≤−≤−

1800.01500.00400.0 ≤≤ Observam ca relatia se respecta.

3.3 Strategii complexe cu optiuni Strategiile privind tranzactiile cu optiuni pot fi initiate atat pentru acoprirea riscurilor

cat si in scopuri speculative. Intregul complex de factori ce concureaza la alegerea corecta a strategiei care sa se

adreseze profilului individual de risc poate fi redus la analiza a doua elemente: tendinta de evolutie a pietei, respectiv volatilitatea activului suport de la baza contractului options.

Atat evolutia pietei, cat si volatilitatea preturilor se pot situa pe trei coordonate: in crestere, in scadere sau neutra, din combinatiile acestora rezultand diverse scenarii.

Volatilitate in crestere

Volatilitate nedefinita

Volatilitete in scadere

Piata in crestere

Long Call/Long

Call Sintetic

Spread invers Call echilibrat

Bull Spread

Long Futures Sintetic

Short Put/ Short Put Sintetic

Piata in scadere

Long Put

Spread invers Put

echilibrat

Bear Spread

Short Futures

Sintetic

Short Call

Page 180: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

180�

Piata incerta

Long Straddle

Short Butterfly

Long Strangle

Box conversion

Short Straddle

Long Butterfly

Short Strangle

In continuare vom ilustra aspectele teoretice cu o serie de exemple practice pentru a observa aplicabilitatea acestor strategii in conditiile specificate ale pietei.

Piata in crestere-volatilitate in crestere

1.LONG CALL SINTETIC(PUT HEDGE)

Premisele strategiei: Investitorul de�ine ac�iuni pe pia�a spot sau pozi�ii deschise de cump�rare pe pia�a futures insa datorita nivelului ridicat al volatilitatii doreste sa se protejeze impotriva riscului unei eventuale scaderi. Astfel, pot fi cump�rate op�iuni PUT pentru a proteja valoarea portofoliului de ac�iuni, pozi�ia beneficiind �i de cre�terea pie�ei.

Implementarea strategiei: op�iunile PUT sunt cump�rate cu un pre� de exercitare a,

investitorul de�inând ac�iuni sau contracte futures de cump�rare. Num�rul op�iunilor PUT cump�rate va fi dependent de anticip�rile negative ale investitorului �i de num�rul de ac�iuni (contracte futures) de�inute.

Profit poten�ial: este nelimitat, fiind dat de diferen�a dintre profitul realizat pe ac�iuni

(contracte futures) �i prima pl�tit� pentru op�iuni. Pragul de rentabilitate: Pre�ul de achizi�ie futures (sau pre�ul de achizi�ie al

ac�iunilor) la care se adaug� prima pl�tit� pentru op�iunea PUT. Risc de sc�dere: poten�ial limitat, câ�tigul realizat de op�iuni, pe m�sur� ce pia�a

scade va fi compensat de pierderea marcat� pe ac�iuni, astfel pierderea maxim� egaleaz� prima pl�tit� la care se adaug� diferen�a dintre pre�ul de achizi�ie al ac�iunilor (respectiv al contractelor futures) �i pre�ul de exercitare al op�iunii �i se realizeaz� dac� activul suport futures se tranzac�ioneaz� la sau sub pre�ul de exercitare al op�iunii PUT.

Marja: nu e necesar� depunerea marjei decât în cazul în care sunt de�inute pozi�ii

long pe contractele futures suport. Men�iuni: caracteristicile strategiei sunt similare celei long call. Exemplu:

Page 181: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

181�

Investitorul de�ine 1 contract futures long DESIF5 IUN07 la un pre� de 3.2200 lei/ac�iune �i cump�r� la data de 04.04.2007 o op�iune Put cu aceea�i scaden�� la un pre� de exercitare de 3.1000 lei/ac�iune pentru care pl�te�te o prim� de 0.1566 lei/ac�iune.

Fig.29

Pragul de rentabilitate: 3.2200+0.1566 = 3.3766 lei/ac�iune Profit poten�ial: nelimitat dac� pre�ul futures cre�te peste nivelul pragului de

rentabilitate. Risc de scadere: 0.1566 +3.2200 – 3.1000 = 0.2766 lei/ac�iune

2.SPREAD INVERS CALL ECHILIBRAT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata va inregistra o volatilitate

ridicata, pe un trend ascendent. Implementarea strategiei: Se vinde o optiune Call cu un pret de exercitare a si in

acelesi timp se cumpara doua optiuni Call cu un pret de exercitare mai ridicat, b. De obicei pozitia este stabilita prin vanzarea unei optiuni la bani sau in apropierea

acestui nivel si cumpararea a doua optiuni Call in afara banilor, astfel incat sa se obtina un credit initial (desi in valoare destul de redusa). In functie de preturile de exercitare selectate exista posibilitatea inregistrarii unui deficit initial.

Pragul de rentabilitate: este realizat in doua puncte, cel inferior, este redat de pretul de exercitare mai redus la care se adauga creditul initial incasat (daca pozitia are un debit initial atunci nu va exista prag inferior de rentabilitate) iar celalalt se obtine atunci cand valoarea intrinseca a optiunii cu pret de exercitare a, este egala cu valoarea intrinseca a celor

Page 182: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

182�

doua optiuni cu pret de exercitare mai ridicat la care se adauga (din care se scade) creditul (debitul) initial.

Profit potential: este nelimitat daca piata inregistreaza o ampla variatie pozitiva.Daca pretul futures se situeaza la nivelul pretului de exercitare mai redus, a sau sub acest nivel profitul va fi limitat la valoarea creditului net.

Risc de scadere: Piererea maxima se produce atunci cand pretul pietei este la acelasi nivel cu pretul de exercitare mai ridicat, fiind egala cu diferenta dintre cele doua preturi de exercitare, din care se scade (la care se adauga) creditul (debitul) net initial.

Exemplu: La aceeasi data 04.04.2007, se vinde o optiune Call DESIF5 IUN07 la un pret de

exercitare de 2.9000 lei/actiune cu o prima de 0.4580 lei/actiune si se cumpara doua optiuni Call avand acelasi activ suport cu un pret de exercitare mai ridicat 3.2000 lei/actiune, platindu-se o prima in valoare de 0.2160 lei/actiune.

Fig.30

Pragul de rentabilitate : Pm1=2.9000 lei + 0.4580 lei-2x0.2160 lei=2.9260 lei/actiune Pm2=2x3.3580 lei- 3.3180 lei = 3.3980 lei/actiune Profit potential: este nelimitat daca pretul futures din piata depaseste nivelul

pragului de rentabilitate superior, 3.3980 lei/actiune. Pierderea maxima survine atunci cand pretul futures din piata este identic cu pretul

de exercitare mai ridicat, 3.200 lei si va fi de 0.3000 lei -0.0260 lei= 0.2740 lei/actiune.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF5 s-a situat la nivelul de 4.3100 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor profituri de 0.9334 lei/actiune prin intermediul strategiei LONG CALL SINTETIC, respectiv 0.9120 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul SPREAD INVERS CALL ECHILIBRAT.

Page 183: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

183�

Piata in crestere-volatilitate nedefinita

3.BULL SPREAD

Premisele strategiei: Investitorul are convingerea c� pia�a nu va sc�dea dar vrea totu�i s� previn� acest risc. Poate fi considerat� o strategie conservatoare pentru cei ce anticipeaz� c� pia�a va înregistra o cre�tere moderat�.

Implementarea strategiei: Se cump�r� o op�iune CALL cu un pre� de exercitare a �i

se vinde simultan o alt� op�iune CALL cu pre� de exercitare b, mai mare, înregistrându-se un deficit ini�ial (debit) egal cu diferen�a dintre prime. În mod similar, este cump�rat� o op�iune PUT la un pre� de exercitare a �i o alta este vândut� la un pre� de exercitare b, mai mare, având un surplus ini�ial (credit) din diferen�a de prime.

Profitul poten�ial este limitat în ambele cazuri: - în cazul cump�r�rii �i vânz�rii de CALL profitul net este dat de diferen�a dintre

pre�urile de exercitare din care se scade debitul ini�ial net. - în cazul cump�r�rii �i vânz�rii de PUT profitul este egal cu creditul ini�ial net. Câ�tigul maxim se realizeaz� pentru ambele variante în momentul în care pre�ul

futures, la scaden�� este mai mare sau egal cu pre�ul de exercitare al op�iunii vândute. Pragul de rentabilitate: - pentru op�iunileCALL: pre�ul de exercitare al op�iunii cump�rate la care se adaug�

debitul ini�ial; - pentru op�iunile PUT: pre�ul de exercitare al op�iunii vândute din care se scade

creditul ini�ial. Pierdere poten�ial� este limitat� în ambele cazuri: - pentru CALL este egal� cu debitul ini�ial pl�tit; - pentru PUT pierderea e egal� cu diferen�a dintre pre�urile de exercitare �i creditul

ini�ial. Pierderea maxim�, în ambele cazuri se produce dac� pre�ul futures, la scaden��, se

situeaz� la, sau sub pre�ul de exercitare al op�iunii cump�rate. Marja: Exist� posibilitatea ca necesarul de marj� s� fie compensat. Men�iuni: Diminuarea valorii timp nu are o importan�� prea mare deoarce pozi�ia e

echilibrat�. Exemplu:

La data de 28.03.2007, se vinde o op�iune Call DEBRK IUN07 la un pre� de

exercitare de 2.4000 lei/ac�iune pentru care se prime�te o prim� de 0.0210 lei/ ac�iune �i în

Page 184: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

184�

acela�i timp se cump�r� o op�iune CALL având acela�i activ suport la un pre� de exercitare mai mic, 2.1000 lei/ac�iune pentru care se pl�te�te o prim� de 0.0980 lei/ac�iune.

Fig.31

Pragul de rentabilitate: 2.1000 + (0.0980-0.0210) = 2.1770 lei/actiune Pierdere poten�ial�: 0.0980-0.0210=0.0770 lei/actiune, pierderea maxim� se

realizeaz� dac� pre�ul futures la scaden�� este mai mic sau egal cu pre�ul de exercitare al op�iunii cump�rate.

Profit potential: 2.4000-2.1000- (0.0980-0.0210) = 0.2230 lei/actiune Sau, la fel se poate vinde o optiune PUT DEBRK IUN07 la un pre� de exercitare de

2.2000 lei/ac�iune pentru care se prime�te o prim� de 0.1950 lei/ac�iune �i în acela�i timp se cump�r� o op�iune PUT având acela�i activ suport la un pre� de exercitare mai mic, 1.9000 lei/ac�iune pentru care se pl�te�te o prim� de 0.0400 lei/ac�iune.

Page 185: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

185�

Fig.32

Pragul de rentabilitate: 2.2000 -(0.1950 – 0.0400) = 2.0450 lei/actiune Pierdere poten�ial�: 2.2000-1.9000-(0.1950 – 0.0400) = 0.1450 lei/actiune Profit poten�ial: (0.1950 – 0.0400) = 0.1550 lei/actiune

4.LONG FUTURES SINTETIC

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata se va situa pe un trend

ascendent Implementarea strategiei:Se cumpara o optiune CALL cu un pret de exercitare a si

simultan se vinde o optiune PUT cu un pret de exercitare identic.(strategia este deseori intrebuintata pentru optiuni cu preturi de exercitare diferite)

Pragul de rentabilitate: daca pozitia este stabilita cu un debit initial atunci pragul de rentabilitate va fi atins in momentul in care pretul futures al activului suport va depasi nivelul pretului de exercitare al optiunilor cu valoarea neta a primei platite.Daca pozitia inregistreaza un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu diferenta dintre pretul de exercitare al optiunilor si valoarea primei nete incasate.

Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul

futures creste, peste nivelul pragului de rentabilitate. Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza sub nivelul pragului de

rentabilitate. Exemplu Se cumpara o optiune Call DEBRK IUN07 la un pret de exercitare de 2.1000

lei/actiune cu o prima de 0.0980 lei/actiune si se vinde o optiune PUT avand acelasi activ suport la un pret de exercitare identic cu o prima de 0.1300 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: In cazul de fata Pm= 2.1000 - (0.1300 - 0.0980)= 2.0680

lei/actiune. Profit poten�ial: nelimitat, daca pretul futures depaseste 2.0680 lei/actiune.

Page 186: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

186�

Pierdere poten�ial�: nelimitata, crescand pe masura ce pretul futures scade sub nivelul de 2.0680 lei/actiune.

Fig.33

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile BRK s-a

situat la nivelul de 3.0500 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor profituri de 0.2230 lei/actiune prin intermediul strategiei BULL CALL SPREAD si 0.1550 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul BULL PUT SPREAD, respectiv 0.9820 lei/actiune aplicand strategia LONG FUTURES SINTETIC.

Piata in crestere- volatilitate in scadere

5.SHORT PUT SINTETIC(COVERED CALL)

Page 187: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

187�

Premisele strategiei: investitorul de�ine ac�iuni pe pia�a spot sau pozi�ii deschise de

cump�rare pe pia�a futures dar nu consider� c� valoarea lor va cre�te substan�ial pe termen scurt, ci va fi mai degrab� neutr� astfel c� se poate realiza profit din vânzarea op�iunilor CALL.

Implementarea strategiei: se vând op�iuni CALL, num�rul acestora fiind determinat

de previziunile în privin�a pie�ei �i de num�rul de ac�iuni, respectiv contracte futures de�inute. Profitul poten�ial este limitat - prin vânzarea de CALL investitorul î�i compenseaz�

pierderea, în cazul cre�terii pie�ei cu profitul poten�ial din pozi�iile pe ac�iuni (futures). Profitul maxim este dat de diferen�a dintre pre�ul de exercitare al op�iunii �i pre�ul la care au fost achizi�ionate ac�iunile (sau contractele futures) la care se adaug� prima încasat�. Se ob�ine dac� pre�ul futures este mai mare sau egal cu pre�ul de exercitare al op�iunii CALL.

Pragul de rentabilitate: pre�ul de achizi�ie al ac�iunilor (sau al contractului futures)

din care se scade prima op�iunii CALL. Riscul de pierdere este ridicat, similar celui dat de de�inerea de ac�iuni (pozi�ii de

cump�rare pe pia�a futures), par�ial compensat de prima încasat�. Pierderea maxim� apare când pia�a realizeaz� o sc�dere important�. Se poate �ine cont în acest caz �i de costul de oportunitate ap�rut op�iunile CALL).

Marja: e necesar� depunerea marjei.

Exemplu: Investitorul de�ine un contract futures long DETLV SEP07 la un pre� 0.8000

lei/actiune �i mai vinde o op�iune CALL DETLV SEP07 la un pre� de exercitare de 0.8400 lei/actiune pentru care prime�te o prim� de 0.0350 lei/actiune.

Page 188: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

188�

Fig.34

Pragul de rentabilitate: 0.8000 – 0.0350 = 0.7650 lei/actiune Profit poten�ial: limitat, 0.0350+0.8400-0.8000=0.0750 lei/actiune Risc de pierdere: poten�ial nelimitat dac� pre�ul coboar� sub nivelul pragului de

rentabilitate.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile TLV s-a situat la nivelul de 0.8700 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0750 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Put Sintetic.

Piata in scadere-volatilitate in crestere

6.SPREAD INVERS PUT ECHILIBRAT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o evolutie descendenta a pietei pe

fondul unei volatilitati ridicate. Implementarea strategiei: Se vinde o optiune Put la un pret de exercitare b si se cumpara doua optiuni Put, cu

un pret de exercitare a, mai redus, avand acelasi activ suport. De obicei se vinde o optiune Put la bani, iar cele doua optiuni cumparate sunt in afara banilor, astfel incat pozitia se stabileste cu un credit initial. In functie de preturile de exercitare selectate, strategia poate fi realizata si cu un debit initial.

Page 189: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

189�

Pragul de rentabilitate: Se realizeaza in doua puncte, cel inferior, se obtine atunci

cand valoarea optiunii vandute este egala cu suma (diferenta) dintre valoarea intrinseca a celor doua optiuni cumparate si creditul (debitul) initial. Cel superior este atins atunci cand valoarea intrinseca a optiunii vandute este egala cu creditul initial. Daca strategia se realizeaza cu un debit initial, atunci nu exista prag superior de rentabilitate

Profit potential: Nelimitat, daca piata scade sub nivelul pragului inferior de rentabilitate, iar in situatia in care se situeaza peste pretul de exercitare b, este limitat la creditul net.

Risc de scadere: Pierderea maxima apare atunci cand pretul pietei este identic cu pretul de exercitare a si este egala cu diferenta dintre cele doua preturi de exercitare, b-a, din care se scade (la care se aduna) creditul (debitul) initial.

Fig.41

Exemplu La data de 31.07.2007, se vinde o optiune Put DESNP SEP07 la un pret de

exercitare de 0.6000 lei/actiune pentru o prima de 0.0390 lei/actiune si se cumpara doua optiuni Put la un pret de exercitare mai redus, de 0.5800 lei/actiune cu o prima de 0.0160 lei/actiune, astfel incat se inregistreaza un credit initial.

Pragul de rentabilitate: In cazul de fata: Pm1= 2x (0.5800lei- 0.0160 lei)-(0.6000 lei- 0.0390 lei)= 0.5670

lei/actiune Pm2= 0.6000 lei- 0.0390 lei+ 2x 0.0160 lei= 0.5930 lei/actiune Profit potential : In exemplul dat, profitul potential este nelimitat, daca pretul pietei scade sub 0.5670

lei/actiune, fiind limitat la creditul net de 0.0070 lei/actiune in cazul in care pretul pietei depaseste 0.6000 lei/actiune.

Risc de pierdere: Pierderea maxima in cazul de fata este de 0.6000 lei- 0.5800 lei –(0.0390 lei – 0.0320

lei)= 0.0170 lei/actiune si survine daca pretul futures DESNP SEP07 este identic cu pretul de exercitare minim.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a situat la nivelul de 0.5050 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0620 lei/actiune prin intermediul strategiei Spread invers Put Echilibrat.

Page 190: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

190�

Piata in scadere-volatilitate nedefinita

7.BEAR SPREAD

Premisele strategiei: Investitorul consider� c� pia�a nu va cre�te dar dore�te totu�i s� se protejeze împotriva acestui risc. Este o strategie conservatoare pentru cei ce previzioneaz� c� pia�a va înregistra o sc�dere moderat�.

Implementarea strategiei: Este vândut� o op�iune CALL cu un pre� de exercitare a

�i cump�rat� o op�iune CALL cu un pre� de exercitare b, mai mare, ob�inându-se un credit ini�ial, sau, în mod similar, este vândut� o op�iune PUT cu un pre� de exercitare a �i alta cump�rat� cu pre� de exercitare b, mai mare.

Profitul poten�ial este limitat în ambele cazuri: - în cazul cump�r�rii �i vânz�rii de op�iuni CALL profitul net este dat de creditul ini�ial; - în cazul cump�r�rii �i vânz�rii de op�iuni PUT câ�tigul este dat de diferen�a dintre

pre�urile de exercitare din care se scade debitul ini�ial. Profitul maxim se ob�ine dac� la scaden�� pre�ul futures este sub pre�ul de exercitare

al op�iunii vândute. Pragul de rentabilitate: - pentru optiunile de tip CALL: pre�ul de exercitare al op�iunii vândute la care se

adaug� creditul net primit; - pentru op�iunile de tip PUT: pre�ul de exercitare al op�iunii cump�rate din care se

scade debitul ini�ial. Riscul de pierdere este limitat în ambele cazuri:

Page 191: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

191�

- în cazul op�iunilor CALL pierderea net� e egal� cu diferen�a dintre pre�urile de exercitare din care sc�dem creditul ini�ial;

- în cazul op�iunilor PUT pierderea e dat� de debitul ini�ial. Pierderea maxim� se marcheaz� dac� la scaden�� pre�ul futures este mai mare sau

egal cu pre�ul de exercitare al op�iunii cump�rate. Marja: Exist� posibilitatea ca necesarul de marj� s� fie compensat. Men�iuni: Diminuarea valorii timp nu are o influen�� prea mare datorit� faptului c�

pozi�ia este echilibrat�.

Exemplu: Se vinde o op�iune CALL DESNP IUN07 la un pre� de exercitare de 0.5600 lei/ac�iune

pentru care se prime�te o prim� de 0.0370 lei/ ac�iune �i în acela�i timp se cump�r� o op�iune CALL având acela�i activ suport la un pre� de exercitare mai mare, 0.6000 lei/ac�iune pentru care se pl�te�te o prim� de 0.0120 lei/ac�iune.

Fig.44

Pragul de rentabilitate: 0.5600 + (0.0370-0.0120) = 0.5850 lei/actiune Pierdere poten�ial�: 0.6000 -0.5600-(0.0370-0.0120)=0.0150 lei/actiune, pierderea

maxim� se realizeaz� dac� pre�ul futures la scaden�� este mai mic sau egal cu pre�ul de exercitare al op�iunii cump�rate.

Profit potential: 0.0370-0.0120= 0.0250 lei/actiune La data de 06.04.2007 se vinde o op�iune PUT DESNP IUN07, la un pre� de

exercitare de 0.5500 lei/ac�iune încasându-se o prim� de 0.0100 lei/ac�iune �i se cump�r� o alt� op�iune PUT pe acela�i activ suport la un pre� de exercitare mai ridicat, 0.5800 lei/ac�iune pl�tindu-se pentru aceasta o prim� de 0.0250 lei/ac�iune.

Page 192: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

192�

Fig.45

Pragul de rentabilitate: 0.5800 –(0.0250- 0.0100)= 0.5650 lei/actiune Profit poten�ial: 0.5800-0.5600–(0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune Risc de pierdere: (0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune

8.SHORT FUTURES SINTETIC

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza situarea pietei pe un trend descendent. Implementarea strategiei: Se cumpara o optiune Put cu un pret de exercitare a si simultan se vinde o optiune

Call cu un pret de exercitare identic (strategia este deseori intrebuintata si pentru optiuni cu preturi de exercitare diferite).

Pragul de rentabilitate: Daca pozitia este stabilita cu un debit initial, atunci pragul de rentabilitate este atins

cand pretul futures scade sub nivelul pretului de exercitare cu valoarea primei nete platite.Daca pozitia se stabileste cu un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu pretul de exercitare la care se adauga valoarea primei primite.

Page 193: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

193�

Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul

futures scade, sub nivelul pragului de rentabilitate Risc de pierdere:

Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de rentabilitate. Exemplu: Se cumpara o optiune Put DESNP IUN07 la un pret de exercitare de 0.5700

lei/actiune cu o prima de 0.0210lei/actiune si se vinde o optiune Call avand acelasi activ suport la un pret de exercitare similar, cu o prima de 0.0290 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: 0.5700 lei + (0.0290 lei - 0.0210 lei)= 0.5780 lei/actiune Profit potential:Nelimitat, crescand pe masura ce pretul futures scade sub nivelul de

0.5780 lei/actiune Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de

rentabilitate, 0.5780 lei/actiune.

Fig.46

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a

situat la nivelul de 0.5300 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0250 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Call Spread, 0.0150 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Put Spread si 0.0480 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Futures Sintetic.

Page 194: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

194�

Piata incerta-volatilitate in crestere

10.LONG STRADDLE

Premisele strategiei: investitorul consider� c� pia�a va fi foarte volatil� pe termen scurt.

Implementarea strategiei: se cump�r� o op�iune CALL �i una PUT cu acela�i pre� de exercitare a, de obicei la bani.

Profit poten�ial: nelimitat în condi�iile în care pre�ul fluctueaz� în afara limitelor stabilite de cele dou� praguri de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: este dat de dou� nivele ale pre�ului, nivelul inferior se ob�ine sc�zând din pre�ul de exercitare valoarea celor dou� prime, iar nivelul superior este ob�inut prin ad�ugarea la pre�ul de exercitare a celor dou� prime.

Risc de pierdere: pierdera maxim� este limitat� la valoarea celor dou� prime pl�tite. Marja: nu e necesar� depunerea marjei. Men�iuni: pozi�ia pierde din valoare odat� cu trecerea timpului prin reducerea valorii

timp a op�iunilor. Exemplu: La data de 10.10.2007 se cump�r� o op�iune CALL �i una PUT DESIF2 DEC07, cu

acela�i pre� de exercitare 3.7500 lei/actiune, pentru care se pl�te�te o prim� de 0.1320 lei/actiune, în cazul CALL �i de 0.1520 lei/actiune în cazul PUT.

Fig.49

Page 195: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

195�

Pragul de rentabilitate: 3.7500 +0.1320+0.1520=4.0340 lei/actiune 3.7500 –(0.1320+0.1520)=3.4660 lei/actiune Risc de pierdere: 0.1320+0.1520= 0.2840 lei/actiune Profit poten�ial: nelimitat dac� pre�ul futures este mai mare sau egal cu 4.0340

lei/actiune sau mai mic sau egal cu 3.4660 lei/actiune.

11.SHORT BUTTERFLY

Premisele strategiei: investitorul are a�tept�ri moderate în privin�a volatilit��ii ridicate

a pie�ei. Implementarea strategiei: sunt vândute dou� op�iuni CALL cu pre�uri de exercitare,

b respectiv c �i cump�rate, în acela�i timp, dou� op�iuni CALL cu acela�i pre� de exercitare a, egal cu media celor dou� (o pozi�ie similar� se poate crea folosind op�iuni PUT).

Profitul poten�ial este limitat la creditul ini�ial primit �i se realizeaz� dac� pre�ul

futures la scaden�� este fie mai mic sau egal cu pre�ul de exercitare minim fie mai mare sau egal cu pre�ul de exercitare maxim.

Pragul de rentabilitate: pragul inferior egaleaz� pre�ul de exercitare mai redus la

care se adaug� creditul net iar cel de-al doilea egaleaz� pre�ul de exercitare cel mai ridicat din care se scade creditul net.

Risc de pierdere: limitat la diferen�a dintre pre�ul de exercitare mediu �i cel minim

din care se scade creditul ini�ial. Marja: exist� posibilitatea ca necesarul de marj� s� fie compensat. Men�iuni: strategia poate fi dificil de realizat într-un interval scurt de timp. Exemplu: Sunt vândute dou� op�iuni CALL DESIF2 DEC07 la pre�uri de exercitare diferite

3.5500 lei/actiune respectiv 3.8500 lei/actiune, pentru care se încaseaz� primele corespunz�toare în valoare de 0.2550 lei/actiune �i 0.0900 lei/ac�iune. În acela�i timp se cump�r� dou� op�iuni CALL cu pre� de exercitare identic, situat la media celor dou� pre�uri ale op�iunilor vândute adic� 3.7000 lei/ac�iune pentru care se pl�te�te o prim� de 0.1380 lei/ac�iune.

Page 196: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

196�

Fig.50

Profit poten�ial: limitat la creditul ini�ial primit 0.2550+0.0900-(2x0.1380) = 0.0690

lei/actiune Pragul de rentabilitate: 3.5500 + 0.0690 =3.6190 lei/actiune 3.8500 -0.0690 =3.7810 lei/actiune Risc de pierdere: 3.7000 -3.5500-0.0690=0.0810 lei/actiune �i este maxim dac�

suportul futures la scaden�� se tranzac�ioneaz� la pre�ul de exercitare mediu.

12.LONG STRANGLE

Premisele strategiei: investitorul consider� c� pia�a va fi foarte volatil� pe termen scurt.

Implementarea strategiei: se cump�r� o op�iune PUT cu pre� de exercitare a �i una CALL cu un pre� de exercitare b, mai ridicat.

Profit poten�ial: nelimitat în condi�iile în care pre�ul fluctueaz� în afara limitelor stabilite de cele dou� praguri de rentabilitate.

Page 197: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

197�

Pragul de rentabilitate: este dat de dou� nivele ale pre�ului, nivelul inferior se ob�ine sc�zând din pre�ul de exercitare al op�iunii PUT valoarea celor dou� prime, iar nivelul superior este dat de suma primelor �i a pre�ului de exercitare al op�iunii CALL.

Risc de pierdere: pierderea maxim� este limitat� la valoarea celor dou� prime pl�tite.

Marja: nu e necesar� depunerea marjei. Men�iuni: pozi�ia pierde din valoare odat� cu trecerea timpului prin reducerea valorii

timp a op�iunilor.

Exemplu: Se cump�r� o op�iune PUT DESIF2 DEC07 cu un pre� de exercitare de 3.7500

lei/ac�iune pentru care se pl�te�te o prim� de 0.1520 lei/actiune �i o op�iune CALL DESIF2 DEC07 cu un pre� de exercitare de 3.8500 lei/ac�iune pentru care se pl�te�te o prim� de 0.0900 lei/actiune.

Fig.51

Pragul de rentabilitate: 3.7500 -(0.1520+0.0900)=3.5080 lei/actiune 3.8500+(0.1520+0.0900)=4.0920 lei/actiune Profit poten�ial: nelimitat în condi�iile în care pre�ul futures va fi mai mic sau egal cu

3.5080 lei ori mai mare sau egal cu 4.0920 lei. Risc de pierdere: limitat la valoarea celor dou� prime pl�tite, adic� 0.2420 lei/actiune

�i se realizeaz� dac� suportul futures se tranzac�ioneaz� între cele dou� pre�uri de exercitare la scaden��.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF2 s-a

situat la nivelul de 3.4300 lei/actiune.Evolutia pietei favoriza lichidarea pozitiilor in cazul strategiilor LONG STRADDLE si LONG STRANGLE anterior datei scadente. In cazul mentinerii pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0360 lei/actiune prin intermediul strategiei LONG STRADDLE, 0.0690 in cazul strategiei SHORT BUTTREFLY si respectiv 0.0780 lei/actiune in cazul strategiei LONG STRANGLE.

Page 198: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

198�

Piata incerta –volatilitate neutra 13.BOX CONVERSION Premisele strategiei Presupune folosirea uneia din numeroasele combinatii de contracte futures si optiuni

care au avantajul de a conserva un profit. Implementarea strategiei Exista diverse moduri in care se pot combina contractele futures si/sau optiunile

pentru a genera profit.De exemplu daca se observa ca pozitia Long Futures Sintetica(o optiune Long Call + o optiune Short Put cu pret de exercitare identic) este mai ieftina decat pozitia futures suport se poate cumpara un contract futures sintetic si vinde contractul futures actual pentru a obtine castigul scontat.

Profit potential :Valoarea profitului va fi aceeasi, indiferent de evolutia pretului futures.

Risc de pierdere:Daca pozitiile nu sunt inchise simultan se pot marca pierderi. Exemplu: In conditiile in care la data de 29.03.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5

IUN07 la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.6000 lei/actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.1000 lei/actiune, pretul futures situandu-se la nivelul de 3.2800 lei/actiune iar pretul spot la nivelul de 3.2100 lei/actiune se putea initia urmatoarea strategie: vanzare Put, cumparare Call si vanzare futures.

Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune cu primele corespunzatoare de 0.6000 lei/actiune, respectiv 0.1000 lei/actiune replicau o pozitie long futures sintetic la un pret de 3.6000 lei – (0.6000 lei -0.1000 lei)= 3.1000 lei/actiune

Page 199: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

199�

Fig.52

Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de tranzactionare din piata, de 3.2800

lei/actiune genereaza un profit de (3.2800 lei – 3.1000 lei)= 0.1800 lei/actiune indiferent de directia de evolutie a pietei dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.

Fig.53

Page 200: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

200�

Piata incerta-volatilitate in scadere

14.SHORT STRADDLE

Premisele strategiei: Investitorul este sigur c� pia�a va avea o volatilitate redus�. Implementarea strategiei: Se vinde o op�iune CALL �i una PUT, cu acela�i pre� de

exercitare a. Profit poten�ial: limitat la valoarea celor dou� prime încasate �i va fi maxim dac�, la

scaden��, pre�ul futures este identic cu pre�ul de exercitare. Pragul de rentabilitate: este realizat în cele dou� puncte b �i c, unde b este dat de

diferen�a dintre pre�ul de exercitare �i valoarea celor dou� prime iar c este suma acestora. Risc de pierdere: nelimitat dac� pia�a înregistreaz� fluctua�ii mari, peste cele dou�

nivele marcate de pragurile de rentabilitate. Marja: e necesar� depunerea marjei. Men�iuni: dac� pia�a nu realizeaz� mi�c�ri ample atunci valoarea pozi�iei va cre�te

pe m�sura ce valoarea timp a op�iunii va sc�dea. Exemplu: La data de 06.08.2007 se vinde o op�iune CALL �i una PUT DESIF5 SEP07 la

acela�i pre� de exercitare 4.2000 lei/ac�iune pentru op�iunea CALL încasând o prim� de 0.1500 lei/ac�iune iar pentru PUT o prim� de 0.0700 lei/ac�iune.

Fig.55

Page 201: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

201�

Profit poten�ial: 0.1500+0.0700=0.2200 dac� la scaden�� pre�ul futures este identic

cu pre�ul de exercitare 4.2000 lei/ac�iune. Pragul de rentabilitate: 4.2000+(0.1500+0.0700)=4.4200 lei/ac�iune 4.2000-(0.1500+0.0700)=3.9800lei/ac�iune Risc de pierdere: nelimitat dac� pre�ul futures cre�te peste 4.4200 lei/ac�iune sau

scade sub 3.9800 lei/ac�iune.

15.LONG BUTTERFLY

Premisele strategiei: investitorul consider� c� pia�a nu va avea o volatilitate foarte ridicat� dar dore�te totu�i s� se protejeze împotriva unor fluctua�ii ample.

Implementarea strategiei: se cumpar� o op�iune CALL, cu un pre� de exercitare b, o op�iune CALL cu un pre� de exercitare c, mai ridicat �i se vând în acela�i timp dou� op�iuni CALL cu un pre� de exercitare a (media celor 2) (o pozi�ie similar� se poate crea folosind op�iuni PUT).

Profit poten�ial: limitat la diferen�a dintre pre�ul de exercitare mediu �i cel sc�zut din care se mai scade �i debitul net ini�ial.

Pragul de rentabilitate: Pragul minim d, este dat de pre�ul de exercitare minim la care se adaug� debitul ini�ial net iar pragul superior, e este dat de pre�ul de exercitare superior din care se scade debitul ini�ial net.

Risc de pierdere: limitat la debitul ini�ial �i se înregistreaz� dac� pre�ul futures la scaden�� este fie mai mare sau egal cu pre�ul de exercitare maxim, fie mai mic sau egal cu pre�ul de exercitare minim.

Marja: Poate fi cerut� marja. Men�iuni: Strategia poate fi destul de dificil de realizat într-un interval scurt de timp.

Exemplu: Se cumpar� dou� op�iuni CALL, DESIF5 SEP07 cu pre�uri de exercitare diferite, la

4.0000 lei/actiune cu o prim� de 0.2950 lei/actiune respectiv la 4.4000 lei/actiune cu o prim� de 0.0600 lei/actiune �i în acela�i timp se vând dou� op�iuni CALL la un pre� de exercitare mediu de 4.2000 lei cu o prim� de 0.1500 lei/actiune.

Page 202: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

202�

Fig.56

Pragul de rentabilitate: 4.0000 +(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.0550 lei/actiune 4.4000 -(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.3450 lei/actiune Profit poten�ial: 4.2000 -4.0000 –(0.2950 +0.0600-2x0.1500) =0.1450 lei/actiune Risc de pierdere: limitat la debitul ini�ial 0.2950 +0.0600-2x0.1500=0.0550 lei/actiune

�i se realizeaz� dac� pre�ul futures este mai mic sau egal cu 4.0550 lei/actiune sau mai mare sau egal cu 4.3450 lei/actiune.

16.SHORT STRANGLE

Premisele strategiei: investitorul anticipeaz� c� pia�a va fluctua într-o band� pu�in mai larg� decât în cazul strategiei straddle.

Implementarea strategiei: Se vinde o op�iune PUT cu un pre� de exercitare a �i o op�iune CALL cu un pre� de exercitare mai mare, b.

Profit poten�ial: limitat la valoarea celor dou� prime încasate �i este maxim dac� pre�ul futures, la scaden�� se situeaz� între cele dou� pre�uri de exercitare.

Pragul de rentabilitate: este realizat în cele dou� puncte c �i d, unde c este dat de diferen�a dintre pre�ul de exercitare mai mic (a) �i valoarea celor dou� prime, iar d este dat de suma pre�ului de exercitare mai mare (b) �i valoarea celor dou� firme.

Risc de pierdere: nelimitat dac� pia�a înregistreaz� fluctua�ii mari, peste cele dou� nivele marcate de pragurile de rentabilitate.

Marja: e necesar� depunerea marjei. Men�iuni: dac� pia�a nu realizeaz� mi�cari ample, atunci valoarea pozi�iei va cre�te

pe m�sur� ce valoarea timp a op�iunii va sc�dea.

Page 203: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

203�

Exemplu: Se vinde o op�iune PUT DESIF5 SEP07 la un pre� de exercitare 4.1000 lei/ac�iune cu

o prim� de 0.0700 lei/actiune �i o op�iune CALL având acela�i activ suport �i aceea�i scaden�� la un pre� de exercitare de 4.4000 lei/ac�iune cu o prim� de 0.0600 lei/actiune.

Fig.57

Pragul de rentabilitate: 4.1000-(0.0600+0.0700)=3.9700 lei/actiune 4.4000+(0.0600+0.0700)=4.5300 lei/actiune Profit poten�ial: limitat la valoarea celor dou� prime încasate:

0.0600+0.0700=0.1300 lei/actiune Risc de pierdere: nelimitat dac� pre�ul futures este mai mare sau egal cu 3.9700 lei

sau mai mic sau egal cu 4.5300 lei.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF5 s-a situat la nivelul de 4.2400 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.1800 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Straddle, 0.1050 lei/actiune prin intermediul strategiei Long Butterfly si 0.1300 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Strangle.

Page 204: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

204�

Rezumat: - op�iunea define�te un contract standardizat care d� cump�r�torului dreptul

dar nu �i obliga�ia de a cump�ra sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un

pre� prestabilit, numit pre� de exercitare, contra unei sume pl�tite vânz�torului la

încheierea contractului, numit� prim�, în cadrul unei perioade de timp predeterminate.

- exista doua tipuri de optiuni: Call (drept de cumparare) si Put (drept de

vanzare)

- optiunile Call si Put sunt doua contracte complet separate si distincte, si nu

parti opuse ale aceluiasi contract.

- activul suport poate fi reprezentat de ac�iuni, indici, valute, rate de dobând�,

contracte futures sau alte m�rfuri fungibile.

- în cadrul unui contract cu op�iuni, cump�r�torul are drepturi, iar vânz�torul

doar obliga�ii.

- dup� cump�rare, op�iunea poate fi exercitat� dac� genereaz� profit, poate fi

revândut� contra unei prime sau poate fi p�strat� pân� la scaden��.

- activul suport al unei optiuni tranzactionate pe piata SIBEX este un contract

futures.

- vanzatorul unei optiuni trebuie sa depuna marja, in timp ce cumparatorul unei

optiuni trebuie doar sa aiba prima in cont.

- scadentele optiunilor corespund scadentelor contractelor futures echivalente.

- optiunile pot fi de tip european (pot fi exercitate doar la scadenta) sau de tip

american (pot fi exercitate oricand pe durata de viata a optiunii).

- prima reprezinta pretul unei optiuni si e alcatuita din valoare intrinseca si

valoare timp.

- prima unei optiuni e determinata in principal de volatilitatea activului suport,

de timpul pana la maturitate si de relatia dintre nivelul pretului de exercitare si pretul

activului suport.

- prin exercitare, pozitia deschisa pe piata optiunilor dispare, si se deschide

pozitia echivalenta pe piata futures.

Page 205: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

205�

X. ANALIZA FUNDAMENTAL�

Se bazeaz� pe informa�ii despre cerere �i ofert�

Analiza fundamental�

Se bazeaz� pe informa�ii despre cerere �i ofert�

Analiza tehnic�

Studiul pie�ei prin examinarea altor factori de influen�� decât cei externi care afecteaz�

cererea �i oferta

Analiza fundamental�

Principalele surse de informare folosite în pie�ele financiare interna�ionale:

- situa�ia economic� general� a celor dou� ��ri

- situa�ia monetar�

- politica monetar� �i valutar� a b�ncii centrale

- politica fiscal� guvernamental�

- situa�ia datoriilor externe

- conjunctura politic�

- conjunctura interna�ional�

Surse interne de informare: principalii indicatori economici publica�i de diferite comisii

guvernamentale �i organiza�ii private, Banca Na�ional�, Ministerul Finan�elor

Analiza tehnic�

Principiul de baz�: evolu�ia pre�urilor în trecut poate s� indice posibilele mi�c�ri ale acestora

în viitor

Pre�ul este dat de rezultatul final al combina�iei tuturor factorilor ce ac�ioneaz� asupra pie�ei

Elemente necesare pentru a realiza o analiz� tehnic�:

•pre�ul (deschidere, maxim, minim, închidere)

•volumul (num�r de contracte)

•num�r de pozi�ii deschise

Graficele - baza analizei tehnice

1. Graficele liniare

Cel mai popular grafic

Page 206: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

206�

Orice interval de timp poate fi reprezentat de un singur pret, notat printr-un punct

Se realizeaz� dintr-o succesiune de puncte unite printr-o linie;

Graficele - baza analizei tehnice

1. Graficele liniare

Grafic liniar-DESIF5

1.8

2

2.2

2.4

2.6

2.8

3

3.2

1/3/20

06

1/10/2

006

1/17/2

006

1/24/2

006

1/31/2

006

2/7/20

06

2/14/2

006

2/21/2

006

2/28/2

006

3/7/20

06

3/14/2

006

3/21/2

006

3/28/2

006

4/4/20

06

4/11/2

006

4/18/2

006

4/25/2

006

5/2/20

06

5/9/20

06

5/16/2

006

5/23/2

006

5/30/2

006

6/6/20

06

6/13/2

006

6/20/2

006

6/27/2

006

2. Graficele bar�

Page 207: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

207�

Evolutia derivatului Sif5 - scadenta iunie 2006

1.77

1.97

2.17

2.37

2.57

2.77

2.97

3.17

1/3/20

06

1/10 /200

6

1/17/200

6

1/24/200

6

1/31 /200

6

2/7/20

06

2/14 /200

6

2/21 /200

6

2/28/200

6

3/7/20

06

3/14/200

6

3/21 /200

6

3/28 /200

6

4/4/20

06

4/11 /200

6

4/18 /200

6

4/25/200

6

5/2/20

06

5/9/20

06

5/16/200

6

5/23 /200

6

5/30/200

6

6/6/20

06

6/13 /200

6

6/20/200

6

6/27 /200

6

3. Graficele japoneze (lumân�ri japoneze)

Evolutia derivatului sif5- scadenta iunie 2006

1.77

1.97

2.17

2.37

2.57

2.77

2.97

3.17

1/3/20

06

1/10/2

006

1/17/2

006

1/24/2

006

1/31/2

006

2/7/20

06

2/14/2

006

2/21/2

006

2/28/2

006

3/7/20

06

3/14/2

006

3/21/2

006

3/28/2

006

4/4/20

06

4/11/2

006

4/18/2

006

4/25/2

006

5/2/20

06

5/9/20

06

5/16/2

006

5/23/2

006

5/30/2

006

6/6/20

06

6/13/2

006

6/20/2

006

6/27/2

006

Page 208: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

208�

4. Graficele punctuale

-urm�resc doar mi�carea pre�ului;

-se alege o m�rime de oscila�ie a pre�ului;

-fluctua�ia minim� a pre�ului determin� marcarea X sau O în grafic;

-se utilizeaz� în analiza intra-day;

Page 209: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

209�

Graficele- baza analizei tehnice. Întrebari

1.Care este instrumentul de baz� în studiul analizei tehnice:

a.desenul tehnic;

b.timpul;

c.pre�ul;

d.num�rul de pozi�ii deschise;

2.Graficul punctual urm�re�te:

a.indicatorii economici;

b.timpul;

c.trendul si inversarea de trend;

d.oscilatorii pre�ului.

3. Forma�iunea(lumânare) de tip “doji”ne furnizeaz� urm�toarele semnale:

a.evolu�ie a pre�ului puternic ascendent;

b. evolu�ie a pre�ului ascendent sau descendent;

c.pia�� în echilibru;

d.simetrii ale graficului X �i O.

4.Pe parcursul unei zile, la BMFMS, perechea euro/usd are o evolu�ie relativ constant�,

tranzac�iile înscriindu-se in intervalul 1,2700 si 1.271. Fiind pe un grafic punctual care

urmareste o evolutie a pretului de 3 pips, care este profitul maxim ce se poate realiza

pe o singura directie si cu o singura pozitie deschisa?

a.1 ron;

b.6 ron;

c.7 ron;

d.10 ron.

5.Pe parcursul unei zile tranzactiile pe pia�a Ron/Eur atinge urm�toarele nivele:

deschidere 3,55 ; maxim 3,56 ; minim 3,54; închidere 3,55. Urm�rind un grafic japonez,

care este m�rimea corpului lumân�rii?

a.0

b.0.01

c.0.02

d.3.56.

Page 210: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

210�

Trenduri. Linii de trend Trendul ascendent este prin defini�ie o succesiune de pre�uri minime �i maxime în cre�tere.

Trendul poate fi considerat ascendent �i dac� numai minimele sunt în cre�tere.

Trendul descendent este prin defini�ie o succesiune de pre�uri minime �i maxime în sc�dere.

Trendul poate fi considerat descendent �i dac� numai valorile maxime sunt în sc�dere.

Trendul neutru - oscila�ia pre�ului între un prag superior (rezisten��) �i unul inferior (suport)

Trendurile ascendente �i descendente se mai definesc �i ca linii de trend. În cazul trendului

ascendent linia de trend se traseaz� unind minimele barelor de pre�. Pentru un trend

descendent se unesc maximele barelor.

Trenduri (exemple)

Page 211: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

211�

Linii de trend (exemple)-trend channel crescator-descrescator

Linii de trend (exemple)-trend channel crescator

Linii de trend – Întreb�ri

1.Primele semnale de sfâr�it al unui trend ascendent apar atunci când:

a) pre�ul maxim al zilei curente este mai mic decât pre�ul maxim al zilei precedente;

b) pre�ul maxim al zilei curente este mai mic decat pre�ul de inchidere al zilei precedente;

c) pre�ul minim al zilei curente este mai mic decat pre�ul minim al zilei precedente;

d) pre�ul de închidere al zilei curente este mai mic decat pre�ul maxim al zilei precedente.

Page 212: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

212�

2.În cazul unui trend descendent linia de trend se traseaz� pe:

a) punctele de minim al intervalului studiat;

b) punctele de maxim al intervalului studiat;

c) pre�ul mediu ponderat corespunz�tor fiec�rui interval;

d) cel pu�in dou� puncte de minim.

3. Trendul neutru:

a) tranzac�ii consecutive la acela�i pre�;

b) specula�ii intra-day;

c) num�r constant de pozi�ii deschise;

d) oscila�ii ale pre�ului între praguri suport �i rezisten��.

Prag suport. Prag rezisten��

Când pe un trend ascendent, presiunea exercitat� de cump�r�tori este contrabalansat� de

ordinele de vânzare, stopând cre�terea pre�ului, se formeaz� un prag rezisten��.

Când pe un trend descendent, presiunea exercitat� de vânz�tori este contrabalansat� de

ordinele de cump�rare, stopând sc�derea pre�ului, se formeaz� un prag suport.

În general pre�urile evolueaz� în cadrul acestui culoar delimitat de nivelurile de rezisten�� �i

suport. Dup� ce un prag este “spart”, el tinde s� se transforme în opusul s�u (suportul odat�

“spart” devine rezisten��, iar rezisten�� odat� dep��it� devine prag suport).

Prag suport. Prag rezisten��

Page 213: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

213�

Teoria retragerilor

Dup� o evolu�ie pronun�at� într-o anumit� direc�ie a pre�ului, apare o mi�care în sens opus,

cunoscut� sub denumirea de retragere.

1) Teoria retragerilor normale, cuprinde trei niveluri de retragere din m�rimea intervalului de

evolu�ie: 33%, 50%, 66%

2) Numerele lui Fibonacci - foarte populare printre anali�tii tehnici: 23,6%, 38,2%, 61,8%.

Pragurile lui Fibonacci se ob�in împ�r�ind mi�carea ini�ial� (considerat� 100) la 1,618

P1 = 100 / 1,618 = 61,8%

P2 = 61,8 / 1,618 = 38,2%

P3 = 38,2 / 1,618 = 23,6%

Teoria retragerilor

Prag Rezistenta

Prag Suport

Page 214: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

214�

Problem�:

Dup� o evolu�ie pe un trend ascendent a ac�iunii SIF5 între nivelurile de 0,98 �i 3.07 este

admis� o retragere maxim� a pre�ului, conform teoriei lui Fibonacci, pân� la valoarea de:

a) 1.78

b) 2.58

c) 2.02

d) 2.27

Page 215: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

215�

Pa�i în rezolvarea problemei:

- calcul�m amplitudinea mi�c�rii ini�iale:

3.07 – 0,98 = 2,09 sau 20.900 de pa�i

- retragerea maxim� conform teoriei lui Fibonacci este de 61,8%

20.900 pa�i X 61,8% = 12916,2 = 12916 pa�i

- deci dup� atingerea pragului rezisten�� la 3.07 este admis� o retragere maxim� de

12916 pa�i

3,0700 – 1,2916 = 1,7784

Teoria retragerilor- Întreb�ri test

1. La un trend descendent al parit�tii euro/dolar între nivelurile 1.2927 si 1.1758 a doua

retragere admis� a pre�ului, conform teoriei lui Fibonacci, pân� la valoarea de :

a) 1.1036;

b) 1.2204;

c) 1.1483;

d) 1.2480.

2 La un trend descendent al ac�iunii SIF5 între pre�urile de 3.07 �i 1.75 este admis� o

retragere maxim�, conform teoriei lui Fibonacci, pân� la valoarea de :

2.06;

2.25;

2.57;

2.39.

Forma�iuni grafice

Forma�iuni care confirm� evolu�ia pre�ului pe trendul curent - forma�iuni de continuare

Exemple: triunghiul (ascendent, descendent, simetric), steagul, fanionul

Forma�iuni care semnaleaz� sfâr�itul trendului - forma�iuni de inversare

Exemple: forma�iunile M �i W (“double top” �i “double bottom”), forma�iunile “cap �i

umeri” superior �i inferior, rombul

Page 216: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

216�

Forma�iuni de continuare

Forma�iuni de inversare de trend

Forma�iuni de inversare

Page 217: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

217�

Forma�iuni grafice- Întreb�ri

1.Forma�iunea “double top” se realizeaz� între linia suport aflat� la nivelul de 1.1632 �i

linia de rezisten�� situat� la 1.1932. La îndeplinirea forma�iunii, pre�ul “target”este:

a)1.1385; b)1.1332; c)1.1269; d)1.1110.

Page 218: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

218�

Page 219: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

219�

Page 220: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

220�

Oscilatori

Un oscilator este un instrument de m�sur� a vitezei de evolu�ie a pie�ei

1. Media Mobil�

- exprim� pre�ul mediu al unui produs (activ) la un moment dat

- este nevoie de stabilirea unui interval de timp etalon: 5, 10, 15, 20 zile sau

s�pt�mâni, luni, ani

- lungimea ideal� a mediei pe o anumit� pia�� =

[Lungimea ciclului pie�ei/2]+1

- mediile mobile pe intervale scurte sunt medii mobile rapide, iar cele pe intervale

lungi sunt medii mobile lente

Media Mobil� Simpl�

n

inchidereeturin

�1

_Pr

Media mobil� d� sensul de baz� al trendului pie�ei. Cât timp pre�urile se men�in sub valoarea

mediei mobile trendul poate fi considerat descendent. Cât timp pre�urile se men�in peste

valoarea mediei mobile, trendul poate fi considerat ascendent. Schimbarea de trend este

anun�at� de apari�ia unui punct de spargere al mediei mobile.

Media Mobil� Simpl� pe 5 zile a contractului futures ROL/USD

Ziua Pret cotare MMS

1 33530 -

2 33512 -

3 33490 -

4 33450 -

5 33501 33497

6 33525 33496

7 33486 33490

8 33490 33490

Page 221: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

221�

Media Mobil� Ponderat�

MMP = [(P1 x 1)+(P2 x 2)+...+(P(n-1) x (n-1))+(Pn x n)]/[1+2+3+...+(n-1)+n]

Ziua Pondere Pret cotare Ponderare MMP

1 1 33530 33530 -

2 2 33512 67024 -

3 3 33490 100470 -

4 4 33450 133800 -

5 5 33501 167505 33488

Oscilatori DMA

OSCILATORI – ÎNTREB�RI

1.Media mobil� simpl�:

a.exprim� pre�ul func�ie de exponentul calculat;

b.exprim� pre�ul ponderat;

c.exprim� pre�ul mediu al unui produs la un moment dat;

d. este o medie ce reflect� lichiditatea pie�ei.

Evolutia paritatii EURO/USD in perioada MAI-August 1999

1

1.01

1.02

1.03

1.04

1.05

1.06

1.07

1.08

1.09

5/1/

1999

5/8/

1999

5/15

/199

9

5/22

/199

9

5/29

/199

9

6/5/

1999

6/12

/199

9

6/19

/199

9

6/26

/199

9

7/3/

1999

7/10

/199

9

7/17

/199

9

7/24

/199

9

7/31

/199

9

8/7/

1999

8/14

/199

9

8/21

/199

9

Vanzare

Cumparare

Page 222: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

222�

2.Oscilatorul DMA (Dual Moving Average):

a.Utilizeaz� pre�urile de închidere pentru dou� intervale de timp;

b.urm�re�te spread-ul între cump�rare �i vânzare;

c.vizeaz� dou� medii mobile cu dou� intervale de timp diferite;

d.este un ansamblu de oscilatori care semnaleaz� indicatorul”divergent�”.

XI. Rolul �i atribu�iile Casei Române de Compensa�ie

Scurt istoric �i prezentare

Casa Român� de Compensa�ie SA (CRC) este contrapartea central� a pie�ei derivatelor de la Sibiu. CRC a fost înfiin�at� în august 1998 �i a preluat activitatea de garantare, decontare �i compensare de la fostul departament al BMFM în septembrie 1998. La înfiintare a avut un capital de 180.000 lei noi, împar�it în 1800 de ac�iuni a 100 lei.

La ora actual�, CRC are un capital de 5.767.200 lei, împ�r�it în 25.632 ac�iuni cu valoare nominal� de 225 lei fiecare. Aceste ac�iuni sunt de�inute de 70 de ac�ionari, dintre care 42 de SSIF-uri, BMFM �i BVB.

CRC a fost autorizat� de CNVM ca �i contraparte central� prin atestatul 49 din 31.01.2006 �i este înscris� în Registrul Public CNVM cu nr. PJR1118CCCC/320001. Cadrul legislativ în care CRC î�i desf��oar� activitatea este format din Legea 297/2004, Regulamentul CNVM 13/2005 �i Regulamentele CRC 1, 2 �i 3.

Membrul Compensator este un intermediar înscris în registrul public al C.N.V.M., denumit în continuare MC, care îndepline�te cerin�ele de admitere stabilite de CRC �i care a încheiat un contract de compensare-decontare cu aceasta.

Obiectul de activitate al CRC este realizat prin nova�ie. Nova�ia este o no�iune juridic� prin care CRC se interpune în tranzac�iile efectuate de membrii compensatori. Din punct de vedere juridic, CRC devine contraparte a fiec�rei tranzac�ii, cump�rând de la vânz�tor �i vânzând cumpar�torului.

În cazul în care nu ar exista contraparte central� (pia�� neorganizat�), tranzac�iile s-ar desf��ura direct între operatorii pie�ei, fiecare trebuind s� urm�reasca drepturile �i obliga�iile ce-i revin ca urmare a tranzac�iilor executate cu to�i ceilal�i operatori, ca în figura de mai jos.

Page 223: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

223�

În cazul existen�ei contrap�r�ii centrale, aceasta devine contraparte a tuturor tranzac�iilor executate, fiecare membru compensator având drepturi �i obliga�ii doar fa�� de aceasta. Avantajul acestui tip de pia�� este c� elimin� practic riscul de contrapartid�. Atribu�iile CRC Ca institu�ie a pie�ei, CRC are urm�toarele atribu�ii: - stabile�te condi�iile de acces în pia�� a membrilor compensatori; - deschide conturi pentru fiecare membru compensator; - înregistreaz� toate tranzac�iile efectuate în pia�� �i �ine eviden�a lor în conturile membrilor compensatori; - execut� asumarea �i garantarea drepturilor �i obliga�iilor fa�� de p�r�ile fiec�rei tranzac�ii, prin nova�ie; - execut� compensarea �i decontarea tranzac�iilor efectuate; - stabile�te proceduri de evaluare �i gestionare a riscului �i de urm�rire a încadr�rii membrilor compensatori în limitele de risc stabilite; - evalueaz� zilnic riscul ce trebuie acoperit pentru fiecare cont în parte, pentru pozi�iile deschise în urma tranzac�iilor efectuate; - actualizeaz� zilnic profitul/pierderea fiec�rui cont cu pozi�ii deschise, folosind pre�ul de cotare (marcare la pia��); - execut� transferul primelor op�iunilor de la cump�r�tor la vanz�tor; - stabile�te comisioanele �i tarifele pentru serviciile prestate c�tre membrii compensatori. Condi�ii de acces la statutul de membru compensator

Pot deveni membri compensatori persoanele juridice înscrise în Registrul Public CNVM ca intermediari (SSIF-uri, b�nci etc), în urm�toarele condi�ii: - s� fie membri BMFM �i CRC, fie prin cump�rarea de ac�iuni BMFM �i a 20 de ac�iuni CRC, fie prin cump�rarea a 20 de ac�iuni CRC �i închirierea dreptului de tranzac�ionare de la BMFM, fie prin depunerea unei garantii de 20.000 lei si închirierea dreptului de tranzactionare de la BMFM

-s� de�in� personal autorizat

În urma constat�rii îndeplinirii condi�iilor, între CRC �i MC se încheie un contract de compensare – decontare, prin care p�r�ile convin s� respecte anexele contractului, respectiv Regulamentele 1 �i 3 ale CRC. De asemenea, MC va depune o contribu�ie ini�ial� de 1 % din capitalul ini�ial autorizat, iar pe parcursul activit��ii va depune o contribu�ie anual� de 0,1% din expunerea maxim� înregistrat� în anul anterior.

CC

Page 224: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

224�

Back-office-ul instrumentelor financiare derivate

Conturile în care se înregistreaz� IFD au un rol dublu: 1. înregistrarea �i �inerea eviden�ei instrumentelor financiare derivate tranzac�ionate 2. influen�a IFD tranzac�ionate asupra sumelor existente în cont. 1. IFD tranzac�ionate

Contractele futures

Fiecare tranzac�ie este înregistrat� în conturile ambelor p�r�i, dup� pozi�ia pe care fiecare o de�ine în tranzac�ie. La sfâr�itul sesiunii, se calculeaz� num�rul total de contracte vândute �i cump�rate �i se calculeaz� pre�ul mediu ponderat separat pe vânzare �i pe cump�rare pentru ziua respectiv�.

Suma contractelor �i pre�ul mediu se calculeaz� separat pe fiecare tip de contract, pe fiecare scaden��, iar în cadrul acestor criterii separat pe vânzare �i pe cump�rare. Diferen�a dintre num�rul de contracte cump�rate �i vândute reprezint� num�rul pozi�iilor deschise în aceast� zi. Pre�urile medii sunt calculate doar orientativ, cu pân� la 4 zecimale, calculele profiturilor sau pierderilor fiind f�cute pe baza valorii tranzac�iilor.

Dup� calcularea num�rului de contracte �i a pre�urilor medii zilnice, contractele se cumuleaz� cu cele de�inute anterior, separat pe vânzare sau cump�rare, �i se calculeaz� pre�ul mediu ponderat al num�rului total de contracte de�inute pe vânzare sau cump�rare.

Num�rul total de contracte de�inute �i pre�urile lor medii se calculeaz� pe fiecare tip de contract, pe fiecare scaden�� �i separat pe vânzare �i pe cump�rare, pe fiecare cont de house, Market-Maker �i clien�i ale intermediarilor. Pozi�iile deschise pe baza c�rora se calculeaz� marja necesar� reprezint� diferen�a dintre num�rul total al contractelor cump�rate �i num�rul total al contractelor vândute.

Exemplu:

Tip contract: DESIF2 Scadenta: SEP07 Cotare: 3.7600 Poz. deschise : 12442 ________________________________________________________________________________ Subtotal Cumparare Vanzare Comision

1 3.7100 17 3.7216 10.80

________________________________________________________________________________ Total Cumparare Vanzare Poz.Des.

1759 3.7028 1694 3.7237 65 C 0.52%

Profit: 39,104.50 Marja: -36,000.00 Comision: 2,071.80 ________________________________________________________________________________ Tip contract: DESIF3 Scadenta: DEC07 Cotare: 2.4999 Poz. deschise : 1204 ________________________________________________________________________________ Total Cumparare Vanzare Poz.Des.

75 2.4583 75 2.6051 0

Profit: 22,013.00 Marja: 0.00

Page 225: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

225�

Comision: 90.00 ________________________________________________________________________________

Clearingul contractelor cu op�iuni

Din tranzac�iile cu op�iuni rezult� pozi�ii deschise, ca diferen�� dintre op�iunile

cump�rate �i cele vândute sau exercitate. La fiecare tranzac�ie, cump�r�torul pl�te�te o prima vânz�torului, în schimbul c�reia are oricând dreptul de exercitare, în perioada de valabilitate a op�iunii.

Pentru pozi�iile deschise pe vânzare, titularul contului este obligat s� men�in� în cont suma necesar� acoperirii riscului calculat.

O op�iune cump�rat� �i vândut� la acela�i pre� de exercitare este considerat� închis�. De�in�torul acesteia nu mai are dreptul de a o exercita, rezultat din plata primei, nici obliga�ia de a se supune exercit�rii, rezultat� din încasarea primei. Ca urmare, un cont cu un num�r egal de op�iuni vândute �i cump�rate la acela�i pre� de exercitare este considerat închis, f�r� nici un drept de exercitare. Câ�tigul sau pierderea contului rezult� doar din diferen�a dintre primele încasate �i cele pl�tite.

Pozi�iile deschise se pot închide �i prin exercitare. În calculul pozi�iilor deschise pe op�iuni se iau în considerare �i exercit�rile. Tranzac�iile cu op�iuni se înregistreaz� la fel cu cele cu contracte futures, cu o eviden�� zilnic� �i una total�, pentru fiecare contract, scaden��, tip �i pre� de exercitare. Din tranzac�iile cu op�iuni apar pozi�ii deschise, prime pl�tite sau încasate, op�iuni exercitate �i comisioane De exemplu, tranzac�iile cu op�iuni DETLV MAR08 Call cu pre� de exercitare 0.7500 se înregistreaz� separat, iar pozi�iile deschise nu se compenseaz� cu op�iunile DETLV MAR08 Call 0.8000. Exemplu: contul de mai jos nu a înregistrat tranzac�ii în ziua raportului Tip contract: DETLV Scadenta: DEC07 ________________________________________________________________________________ Tip optiune: Put Pret exercitare: 0.7000 ________________________________________________________________________________ Total Cumparare Vanzare

0 0 50 0.03 Prime incasate: 2,260.455

Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 50 V

________________________________________________________________________________ Marje: 0.00 Prime incasate: 2,260.45 Comision: 30.00 ________________________________________________________________________________ Tip contract: DETLV Scadenta: SEP07 ________________________________________________________________________________ Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.1600 ________________________________________________________________________________ Total Cumparare Vanzare

0 0 100 0.0255 Prime incasate: 3,842.19 Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 100 V ________________________________________________________________________________

Page 226: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

226�

Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.2000 ________________________________________________________________________________ Total Cumparare Vanzare

0 0 100 0.015 Prime incasate: 2,260.11 Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 100 V ________________________________________________________________________________ Marje: 0.00 Prime incasate: 6,102.30 Comision: 120.00 Scaden�a

La scaden�a contractelor, CRC inchide toate pozitiile deschise pe contractele scadente, dupa cum urmeaza:

1. Se exercita automat optiunile in bani - Call-urile cu preturi de exercitare sub pretul de regularizare la scadenta - Put-urile cu preturi de exercitare peste pretul de regularizare la scadenta Optiunile in afara banilor expira si sunt sterse din conturi

2. Pozitiile deschise futures, inclusiv cele rezultate din optiunile exercitate vor fi inchise la pretul de regularizare de la scadenta, dupa care, începând cu urm�toarea zi lucr�toare vor fi �terse din conturi. Bineîn�eles, influen�a lor (profit, pierdere, comisioane, prime) va fi p�strat� în continuare în soldul conturilor respective. 2. Influen�a IFD tranzac�ionate asupra sumelor existente în cont.

Situa�ia zilnic� a contului are 5 componente: 1) Sold = 1.1 + 1.2 Soldul reprezint� suma existent� în cont, cu toate influen�ele IFD tranzac�ionate.

1.1 Numerar: rulajul contului � profit/pierdere � prime încasate/pl�tite – comision unde rulaj = depuneri - retrageri de sume din cont. 1.2 Valori mobiliare: valori mobiliare constituite ca garan�ie financiar�, evaluate conform Regulamentului nr. 3 privind gestionarea riscului, în limita a 30% din marja necesar�.

2) Marja necesar� = suma riscurilor tuturor pozi�iilor deschise de�inute, sau suma necesar� de bani pentru men�inerea tuturor pozi�iilor deschise de�inute în cont. 3) Profit op�iuni = profitul minim al op�iunilor adânc în bani rezultat din sistemul de evaluare a riscului – no�iunea va fi dezvoltat� în capitolul "Evaluarea riscului". 4) Disponibil tranzac�ii/Apel în marj� = (1) + (3) - (2); suma disponibil� pentru ini�ierea de

noi pozi�ii deschise ( dac� este mai mare decât zero) sau suma apelului în marj� (dac� este

mai mic� decât zero.);

Modul de calcul al Disponibilului tranzac�ii, respectiv al Apelului în marja este urm�torul: a)Disponibil tranzac�ii apare ca excedent al contului peste marja necesar� pentru toate pozi�iile deschise, de care titularul de cont poate dispune prin ini�ierea de noi contracte. b)Apelul în marj� apare în cazul în care diferen�a dintre Sold plus Profit op�iuni �i Marja Necesar� este negativ�.

Dac� suma dintre Sold �i Profit op�iuni este egal� cu marja calculat� pentru toate pozi�iile deschise, în situa�ia zilnic� a contului va ap�rea disponibil tranzac�ii/ apelul în marj� 0 (zero).

Page 227: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

227�

Disponibilul tranzac�ii/ apelul în marj� se calculeaz� pentru întregul cont al MC �i includ rezultatele marc�rii la pia�� a pozi�iilor deschise ale tuturor contractelor tranzac�ionate pe respectivul cont. 5) Disponibil numerar = (4) - 1.2 - (3): suma disponibil� pentru retragere

Disponibilul numerar se calculeaz� numai în situa�ia în care pentru contul respectiv se înregistreaz� disponibil tranzac�ii.

Situa�iile zilnice ale conturilor descrise la alin. (1) �i (2) reflect� separat atât conturile house, Market-Maker, cât �i contul clien�i al respectivului MC, aceste situa�ii fiind afi�ate în ELTRANS în timpul �i la sfâr�itul sesiunii de tranzac�ionare.

Apelul în marj� Când soldul contului împreun� cu profitul din op�iuni nu mai acoper� necesarul de marj�, contul respectiv se g�se�te în situa�ia de apel în marj�. Apelul fiind explicit precizat în situa�ia contului, membrul compensator este obligat s� r�spund� la acesta f�r� alte formalit��i, pân� la ora 12 a sesiunii urm�toare de tranzac�ionare. Pentru a r�spunde la apelul în marj�, MC are 2 variante: fie s�-�i reduc� necesarul de marj� prin închiderea de pozi�ii, fie s� alimenteze contul pentru a acoperi necesarul de marj� pentru pozi�iile de�inute. Scopul ac�iunilor sale trebuie s� fie încadrarea în necesarul de marj�, adic� soldul contului s� acopere necesarul de marj� pân� la ora 12, în caz contrar CRC având dreptul de a închide for�at pozi�ii de�inute de respectivul membru compensator. Închiderile for�ate se fac prin suspendarea dreptului de tranzac�ionare al MC �i efectuarea de tranzac�ii de închidere pe contul s�u de c�tre CRC.

Fondul de garantare Contribu�ia individual� a unui MC la fondul de garantare se constituie din:

a)Contribu�ia ini�ial� a MC, care va fi depus� înainte de accesul în pia��. Aceasta contribu�ie va fi de 1% din capitalul ini�ial minim al unei societ��i de servicii de investi�ii financiare prev�zut la art. 7 din Legea nr. 297/2004, corespunz�tor obiectului de activitate autorizat; b)Contribu�ia anual�, depus� la cererea CRC. Contribu�ia anual� la fondul de garantare va fi calculat� anual, în luna ianuarie, �i va fi de 0,1% din cea mai mare expunere a MC, calculat� ca sum� a celor mai mari marje necesare în anul precedent pe conturile de house, Market-Maker �i de clien�i, indiferent în ce perioad� din anul precedent a tranzac�ionat MC respectiv; c)Contribu�ia special� care se constituie pentru a respecta prevederile art. 23 alin. (1) �i (2) din Regulamentul 3 al CRC; d)Contribu�ia suplimentar� depus� de MC ce de�ine calitatea de Market-Maker. Aceast� contribu�ie este stabilit� de c�tre Consiliul de Administra�ie �i cuprins� între 10.000 �i 100.000 lei pentru fiecare contract �i scaden�� pentru care MC de�ine calitatea de Market-Maker, în func�ie de caracteristicile pie�ei respectivului contract. Contribu�ia suplimentar� se va restitui membrului compensator la încetarea calit��ii de Market-Maker �i va putea fi constituit� �i din valori mobiliare.

(2) Contribu�iile ini�iale �i anuale ale MC se constituie numai în numerar.

Fondurile totale Contribu�iile men�ionate mai sus reprezint� contribu�ia minim� a MC, în numerar, pentru admiterea �i men�inerea în sistemul de compensare – decontare al CRC. Totalitatea sumelor b�ne�ti �i a valorilor mobiliare puse la dispozi�ia CRC �i aflate în conturile de marj� �i în fondul de garantare reprezint� fondurile totale ale MC. Fondurile totale ale MC trebuie s� dep��easc� cu cel pu�in 10% expunerea înregistrat� de MC pe conturile sale, expunerea fiind egal� cu marjele necesare pentru men�inerea tuturor pozi�iilor deschise. Situa�ia fondurilor totale ale MC este expus� într-o fereastr� separat� în ELTRANS, în cadrul tab-ului Clearing, dup� cum urmeaz�: 1. Fonduri totale 1.1 + 1.2 + 1.3 + 1.4 + 1.5 1.1 Numerar cont House

Page 228: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

228�

1.2 Valori mobiliare cont House 1.3 Numerar cont Clien�i 1.4 Valori mobiliare cont Clien�i

1.5 Numerar cont Market Maker 1.6 Valori mobiliare cont Market Maker 1.7 Fond garantare 1.7.1 + 1.7.2 1.7.1 Numerar 1.7.2 Valori mobiliare Evaluate conform art. 27 din Reg 3 CRC

2. Marja necesar� 2.1 + 2.2 + 2.3 2.1 Marja necesar� cont House 2.2 Marja necesar� cont Clien�i 2.3 Marja necesar� cont Market Maker 3. Fonduri totale necesare 2 + 10% din 2 4. Diferen�a de fonduri de constituit 3 – 1, dac� 3 > 1 Sistemul de evaluare a riscului participan�ilor pe pia�a instrumentelor financiare derivate (SER) Sistemul de evaluare a riscului se bazeaz� pe rela�iile matematice dintre contractele futures �i op�iunile pe acestea. Ambele tipuri de IFD pot fi reprezentate prin func�ii de gradul I. Diversele func�ii rezultate ca urmare a tranzac�ion�rii pot fi reprezentate grafic �i pot fi calculate profitul sau pierderea pentru fiecare component� a portofoliului în anumite puncte ale graficului. Prin calcularea rezultantei tuturor func�iilor în anumite puncte ale graficului se ob�ine valoarea portofoliului în punctele respective, valoare folosita pentru calculul riscului. Modul de calcul folosit pentru calculul riscului op�iunilor se deosebe�te pu�in de cel folosit de participan�ii din pia��, deoarece primele op�iunilor sunt excluse din calcule. Motivul este c� primele se pl�tesc �i/sau se încaseaz� în momentul tranzac�iei �i nu constituie un risc aflat în viitor. Elementele principale ale SER sunt urm�toarele: Pre�ul de cotare - reprezint� pre�ul ultimei tranzac�ii futures efectuat� în pia�a respectivului contract. În cazul în care la sfîr�itul zilei nu s-au executat tranzac�ii, pre�ul de cotare se calculeaz� în func�ie de cota�iile existente. Intervalul de evaluare (riscul contractului) este stabilit de specifica�iile contractului (risc de cre�tere �i de sc�dere). Valoarea sa este în pa�i ai contractului �i specific� intervalul pe care se va calcula riscul portofoliului, pornind de la pre�ul de cotare existent. Exemplu: la contractul ROL/USD, riscul de cre�tere este egal cu cel de sc�dere �i are valoarea de 1.200 de pa�i, iar 1 pas = 0.0001 lei. La pretul de cotare de 2.9000, intervalul de evaluare este 2.9000 +/_ 0.1200, adica 3.0200 – 2.7800 . Daca se schimba pretul de cotare, se schimba si intervalul: Exemplu: daca pretul de cotare devine 2.9150, intervalul de evaluare devine 2.9150 +/_ 0.1200, adica 3.0350 – 2.7950 Pe intervalul astfel stabilit se calculeaz� valoarea portofoliului, cumulat pe futures �i pe op�iuni pentru acela�i contract �i scaden��. Calculul se face pe capetele intervalului (valori extreme) �i pe pre�urile de exercitare ale op�iunilor (aceste puncte reprezint� puncte de inflexiune, în care rezultanta func�iilor este susceptibil� de a-�i schimba direc�ia). Dintre valorile rezultate, cea mai mare valoare negativ� reprezint� riscul portofoliului pe contractul �i scaden�a respectiv�, deoarece arat� cea mai mare pierdere ce poate apare pe respectivul interval. Daca portofoliul are valoare mai mare sau egal� cu zero în toate punctele de pe interval, riscul este zero.

Page 229: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

229�

Daca portofoliul are numai valori pozitive, cea mai mic� valoare constituie suma ce se înscrie la rubrica “Profit Op�iuni”, iar riscul este zero. DE RE�INUT! - Pre�ul de cotare se schimb�, dar riscul pentru contractele futures este constant; - Profitul sau pierderea ce apar ca urmare a cot�rii la pia�� influen�eaz� soldul contului. Deci în cazul în care se înregistreaz� un profit, soldul va cre�te, dar riscul va r�mâne acela�i. La fel, dac� se înregistreaz� o pierdere, soldul va sc�dea dar riscul va r�mâne acela�i. - Op�iunile vândute se coteaz� la pia��, dar nu influen�eaz� soldul, doar riscul lor se modific� odat� cu pre�ul de cotare. Practic, cu cât intra mai adânc în bani, o op�iune are risc tot mai mare de a fi exercitat�, iar marja ce se re�ine este tot mai mare. Cu cât iese din bani, op�iunea are risc tot mai mic, iar marja re�inut� scade propor�ional. Pentru op�iuni vândute mult în afara banilor este posibil ca riscul, respectiv marja re�inut�, s� fie zero.

Page 230: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

230�

EXEMPLU 1 In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cump�rare futures �i o op�iune PUT cump�rat� la pre� de exercitare 9000, pre�ul de cotare fiind 9000. Riscul contractului respectiv este 300. Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 ± 300, respectiv 8700 – 9300. In punctul 8700: - 1 contract futures cump�rat - fa�� de pre�ul de cotare are o pierdere de 300 - 1 op�iune put cump�rat� la pre� exercitare 9000 – fa�� de pre�ul de cotare are un profit de 300 TOTAL la 8700 : - 300 + 300 = 0 (zero), deoarece op�iunea put acoper� pierderea contractului futures în caz de sc�dere a pre�ului. In punctul 9300: - 1 contract futures cump�rat - fa�� de pre�ul de cotare are un profit de 300 - 1 op�iune put cump�rat� la pre� exercitare 9000 – fa�� de pre�ul de cotare are valoare zero, deoarece este în afara banilor. TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300 Valorile celor 2 riscuri calculate în 8700 �i 9300 sunt 0 �i respectiv 300. Se observ� c� indiferent de evolu�ia viitoare a pre�ului nu exist� risc de pierdere, deci riscul acestui portofoliu la acest pre� de cotare este zero, adic� marja re�inut� este zero lei. IMPORTANT: de�i pierderea acestui portofoliu este zero, din cotarea la pia�� a contractului futures se poate ajunge în situa�ia ca soldul contului s� fie negativ. Acest lucru se întâmpl� deoarece op�iunea nu este cotat� la pia��, iar profitul s�u apare în sold numai dac� este exercitat�. În acest caz contul trebuie alimentat, în a�a fel încât soldul s�u s� r�mân� pozitiv sau zero pân� la exercitarea op�iunii.

Cumparare futures + cumparare Put

-350-300-250-200-150-100

-500

50100150200250300350

8650 8700 8750 8800 8850 8900 8950 9000 9050 9100 9150 9200 9250 9300 9350

Page 231: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

231�

EXEMPLU 2

Cumparare futures + cumparare Put

-350-300-250-200-150-100-50

050

100150200250300350

8650 8700 8750 8800 8850 8900 8950 9000 9050 9100 9150 9200 9250 9300 9350

In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cump�rare futures �i o op�iune PUT cump�rat� la pre� de exercitare 8950, pre�ul de cotare fiind 9000. Riscul contractului respectiv este 300. Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 ± 300, respectiv 8700 – 9300. In punctul 8700: - 1 contract futures cump�rat - fa�� de pre�ul de cotare are o pierdere de 300 - 1 op�iune put cump�rat� la pre� exercitare 8950 – fa�� de pre�ul de cotare are un profit de 250 TOTAL la 8700 : - 300 + 250 = -50, deoarece op�iunea put acoper� pierderea contractului futures în caz de sc�dere a pre�ului începând cu 8950. In punctul 9300: - 1 contract futures cump�rat - fa�� de pre�ul de cotare are un profit de 300 - 1 op�iune put cump�rat� la pre� exercitare 8950 – fa�� de pre�ul de cotare are valoare zero, deoarece este în afara banilor. TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300 Valorile celor 2 riscuri calculate în 8700 �i 9300 sunt -50 �i respectiv 300. Se observ� c� indiferent de evolu�ia viitoare a pre�ului nu exist� risc de pierdere mai mare de 50, deci riscul acestui portofoliu la acest pre� de cotare este 50, respectiv marja re�inut� este 50 puncte x valoarea unui punct.

Page 232: Sibex Instrumente Financiare Derivate Sibex Instrumente Financiare Derivate

Bursa Monetar Financiar� �i de M�rfuri Sibiu Tranzac�ii bursiere cu instrumente derivate

232�

EXEMPLU

Valorile din acest exemplu sunt pur teoretice, în scop exclusiv didactic

Pe contractul DESNP SEP08 (activ suport 1000 ac�iuni) pre�ul de cotare este 0.4000 lei, iar riscul de crestere este egal cu cel de scadere, având valoarea de 0.0500 lei/ac�iune. Un SSIF are urm�torul portofoliu pe acest contract: 10 contracte futures cump�rate – C 10 CF 10 op�iuni CALL cu pre� de exercitare 0.3800 cump�rate – C 10 Call 0.3800 20 op�iuni CALL cu pre� de exercitare 0.3700 vândute – V 20 Call 0.3700 20 op�iuni Put cu pre� de exercitare 0.4100 cump�rate - C 20 Put 0.4100 10 op�iuni Put cu pre� de exercitare 0.3900 vândute - V 10 Put 0.3900 Care este riscul acestui portofoliu ? Pentru a r�spunde la întrebarea de mai sus, mai întâi se stabile�te intervalul de calcul, pentru a afla valorile capetelor acestuia, în care vom calcula valoarea portofoliului. Acest interval este dat de pre�ul de cotare ± riscul stabilit de specifica�ii, deci : 0.4000 ± 0.0500 = 0.3500 �i 0.4500 Acestea sunt valorile pe care le înlocuim în func�iile de gradul I reprezentate de pozi�iile din portofoliu, aflând astfel rezultanta lor în aceste puncte, respectiv valoarea portofoliului în aceste puncte. 0.3500 0.4500 C 10 CF - 0.0500 x 10 x 1000 = - 500 0.0500 x 10 x 1000 = + 500 C 10 Call 0.3800 0 (Call în afara banilor) (0.4500 – 0.3800)x10x1000 = +

700 V 20 Call 0.3700 0 (Call în afara banilor) - (0.4500 – 0.3700)x20x1000 = -

1600 C 20 Put 0.4100 (0.4100 – 0.3500)x20x1000 = +

1200 0 (Put în afara banilor)

V 10 Put 0.3900 - (0.3900 – 0.3500)x10x1000 = - 400

0 (Put în afara banilor)

Total + 300 - 400 Riscul acestui portofoliu este cea mai mare valoare negativ�, respectiv 400. Limit�ri ale pozi�iilor deschise Pentru contractele cu peste 2000 de pozi�ii deschise sunt impuse limit�ri procentuale ale de�inerilor. În principiu, nici un membu compensator nu are voie s� de�in� peste 30% din num�rul de pozi�ii deschise pe un contract �i scaden��. Dep��irea procentului de 30% oblig� la reducerea pozi�iilor sub acest procent în condi�iile stabilite în Regulamentul 3 al CRC.

SIBIU, aprilie 2008