S OCIE TA TEA ROMANA DE FILOSOFIE

ODIAGIU PROFESORULUI ION PETROVICI

ISTOR1A

EILOSOFIE1 MODERNtVOL. V

FILOSOFIA ROMANEASCA DELA ORIGINI PANA ASTAZI

deN. Bagdasarg Traian Herseni

VIS. S. Bairs6ineseu

//

BUCUR ES TI II 1941

SOCIOLOGIA

Cateoa lännalri

Sociologia îi afla din ce in ce mai putin loculistoria filoso fiei. Toate straduintele ei din ultima vreme duespre aceastsá despartire. Sociologia vrea sá fie o stiintä de sinestatatoare i sa se desfaca in chip neindoelnic de once filo-sofie. Tendinta însái poate fi judecata felurit, dar ca faptobiectiv ea se impune oricarui cercetaor, incat nu ne este in-ggdmt s'a" o treoem Cu vederea. Totusi, odatä ce am precizatlucrul acesta i cititorul este pe deplin lamurit, nu vedem nicio primejdie in algturarea tabloului istoric al sociologiei ro-mânesti la cel al preocuparilar filosofice propriu zise. Veci-ngtatea aceasta poate fi chiar folositoare. Cititorul va vedeaprin comparatie mult mai limpe,de cAt s'a indepartat socio-logia de filosofie, cât a izbutit sa infaptuiasca din tendinta eide neatgrnare. Numai ca, in loc sa judece intamplarea aceastain functie de treapta de inrudire, va trebui sa o judece in functiede treapta, de instrainare a ei de filosofie.

0 istorte a sociolopei romanesti este prematura. Nelipsesc pentru aceasta cercetarile migàloase de biblioteca, petemeiul carora sa se incerce o sintez5. -de proportii mari. Nus'a incercat pâni acurn nici cel putin o istorie completa (despecialitate) a literaturii românesti, pentru care nu lipsesc lu-crarile preOtitoare, j, ceea ce este mult mai supärator, nu aveminca o bibliografie serioasa a tuturor publicatiilor românesti.

In imprejurarile acestea nu ne este cu putinta decgt osimpla schita a desvoltarii ideilor sociologice dela noi i mciaceasta nu va putea fi ferita de Linde lipsuri, socotite de cei careau avut prilejul sa adanceasca o anumitä perioada sau operavreunui scriitor, ca neingaduite. Suntem incredintati insä.incercarea noastra va atrage atentia asupra unui material bogat,care isi asteapta de mult cercetatorii. Mai ales colaboratorii

438 cateva läreturiri

nostri mai tineri, care au strans mult material privitor la ideilesociologice ale scriitorilor romani, in cadrut Seminarului deSociologie al Universitatii din Bueuresti, vor gasi in randurileacestea un nou indemn, pe langä cel didactic, pentru asemeneacercetOri.

3. Sociologia este stiinta realitätii sociale, stiinta socie-tatii sau a fenomenelor sociale. Ea se deosebeste atat de eticä,stiinta idealului moral, si politica, tiinta conducerii si a re-formei sociale, eat si de stüntele sociale particutare (econorma.

dreptul etc.), care studia. zä numai anumite aspeete alesocietOtii (fenomenele economice, juridice etc.).

O schità istorica a sociologiei trebue sà insire deci nu-mai acele idei 5i acele scrieri care au o atitudine stiintificä deconstatare si explicare a vietii sociale intregi. Asemenea ideiau apärut tarziu. Sociologia a trecut i la noi, ca pretutindeni,printr'o fazO de pregaltire, in care problemele ei apar inglobatein cuprinsul altor preocupári, in note de eilätorie, in observatiietnografice sau culegeri de folclor, sau in cuprinsul preocupOrilorde reformäl, in ideologiile politice, care totdeauna au si o con-ceptie, oel putin rudimentarä, despre societate si, in sfarsit, insistemele mai largi de &dire filosofieä sau istorioä. Ea sedesprinde apoi treptat de celelalte discipline filosofice i tiin-Vice, ¡Anal ce isi statorniceste un inc sigur g bine definit fatäde ele. Din pricina aceasta multä vreme nu yam gäsi in istoriagandirii romanesti serien i inchinate de-a-dreptul sociologiei, cinumai idei sociologiee in scrieri de altä naturä.

Faptul acesta ne-a determinat sA reproducem cat mai mattetexte, eaci numai asa putem impristia once indoialä despreexistenta unei sociologii românesti. Altfel s'ar fi putut credecà atribuim noi aoeste idei sociologice scriitorilor romani, prin-tr'o interpretare mai largä a unor idei invecinate sau chiarstrOine de sociologie.

Existä o preocupare sociologicá In gandirea romaneasoimai inainte ca sociologia si se fi ivit ca a tiing de sine stä-tätoare. Dovedirea acestui lucru constitue partea intaia a lu-crarii noastre. Exista Insà, cel putin in zilele noastre, si o mis-care sociological propriu zisä, vrednioi de aoeeasi atentie ca sisträduintele din sträinatate. Infitisarea acestui fapt constituepartea a &ma a incercOrii de fati.

N. Mtlescu 439

I. Premergatorii sociologiei romanesti.

1. N. Mzlescu (1625-1714). Cel dintaiu Auditor romancare a deschis un drum larg cercetaritor stiintifice in legaturacu viata omeneasca, este spatarul Nicolae Milescu. Om de in-tinsa cultura, un enciclopedist in intelesul bun al cuvântultd,nu lipsesc din opera lw." geografica i etnogra-fica, nici unele in-forrnatii pretioase pentru sociologie. Insemnarile lui in legaturacu viata sociala sunt de obiceiu fugare si neindestulkoarese marginesc la simple relatad de fapte. Cu toate acestea scri-erile lui cuprind lucuri vasuie $i trae, stranse in calatorii lungi

anevoioase,inc'at nu este un simplu compilator,ci un observatorde teren, cel dintaiu Roman care a luat contact stiintific cu rea-litatile sociale, care a intreprins cercefäri §tiintifice directe.Cereetarile etnografioe i sociologice de teren dela noi, atat deraspandite azi, isi gasesc in Milescu cel dintaiu premergaitor.Faptul acesta ramâne adevarat, cu toate cá Milescu nu a cer-cetat realitatile romanesti si nu a calatorit cu ganduri pur 5tiin-lifice. S'a folosit irisa de calatoria sa in China (1675-1677)ca trimis al larului, ca s'a observe cat mai multe lucruridescrie cele vazute. Astfel ne-au ramas dela el trei lucraricare intereseaza i sodologia, cunoscute sub numele de Itine-rarul siberian", Stateini Spisok" i, Descrierea Chinei". Primaa fost publicata In romaneste de G. Sion in 1888, sub titlulDe la Tobolsk pina in China" 1), apoi impreuna cu a cloua,.de Em. C. Grigoras in 1926, sub titlul Cilatorie in China" 2),dar, dupia cum, a dovedit C. C. Giurescu, textele acestea nu co-respund cerintelor inca se ageaptä inca o edi-tie româneasca a operelor lui Milescu, care sa prezinte sufi-ciente garantii pentru a putea fi folosite. Dar chiar asa cum suntinfatisate lucrarile lui Milescu, ne putem face o idee desprevaloarea lor.

Milescu dà foarte multe informatii despre asezarile o-

De la Tobolsk pana in China. Note de calatorie de Splitarzzlu M-colee Mzlescu 1675. Traduse dupà textu grecescu de G. Szon. Extrasu díaAnalele Academieí Romane Sería II. Tom. X. Memorille Sectiunet Istorice,Bucuresci 1888.

Splitaral Nicolai Mzlescu : Calatorie In China (1675-1677) In roma.-neste si cu o prefata de Em. C. Grzgoras (Publicatiile Caseí Scoalelor, Bu-curestt 1926).

C. C. Gzurescu : Nicolae Mtlescu Spatarul. Contributiuni la operasa literata, (Acad. Rom, Mem. Sect. Ist, S. III. T. VII. M.em. 7 Bucuresti1927). V. la pag. 18 relatit despre o alta publicare a Itinerarului Siberian"la 1905, de fapt o stmplä reproducere a traducerii luí Sion.

440 Dimitrie Cantemír

menesti, despre triburi, religii, obiceiuri, ceremonii, organizare,diplomatie, care constituesc un material sociologic de pret. Damun singur exemplu:

Pe langä mare si pe lang5 fluviul Amur locuesc Samoezii,iar mai inoolo Ostiacii. Aceste popoare sunt foarte numeroasepe malurile lui Obi, pana la Narim i inainte. Printre acestiasunt si Tarari, Oda dincolo de orasul Tomsk si panä pe lainceputurile fluviului Obi, iar imprejurul Berezovei sunt altareidolesti ale Ostiacilor. Se zice c acolo era idolul de aur mnnitBaba; cele mai multe sunt insa de argint, de arama si de(emu vopsit. Acesti pagani oferä templelor for i primele fiaresalbatece care le vaneaza"1). Despre Ostiaci Milescu ne maiinformeaza cà locuesc in iurturi (corturi)", toti ...se ocupäcu vanatul pestelui: unii ma.nanca pestii chiar cruzi; altiiusuca sau ii fierbe; sare i paine ei nu cunosc; se nutresc numaicu peste i cu rädacinile unei plante care se numesc sauca, pecare o aduna vara, o usuca si apoi iarna o manilla'. Pesteleil vaneaza nu numai pentru mancare, ci din unii pesti isi fac,jupuindu-le pielea, i imbracaminte, i apci, servindu-se lacusutul lor CL vinele sau matele de peste. Ei umbla cu foarteusoare vase facute din lemne, in care se pun cate cinci i easepersoane. Ei poarta arcuri i sigeti, gata fiind totdeauna pentrurazboiu. Femei au foarte multe si tine fiecine cate voieste-2).

Despre China informatiile sunt bogate i valoroase. Caatitudine tiintificà, Milescu isi dä foarte bine seama de superi-oritatea observatiei directe si nu se sfieste sa spuna despre geo-grafii contemporani cà despre aceste locuri i rauri ei nimicanu stiu; i dacä vreunii din ei au spus cate ceva, au insirat maimult fabule, dupa cum le-au auzit i ei dela alii, dar nici untiln'a mers Ara acolo, ea sa faca experienta"). Constiinta acea-sta care abia daca in zilele noastre se va raspandi in deajunsprintre oamenii de stiinta, arata limpede eat de inaintata eraconceptia despre stiinta a lui Milescu i cat de mult s'a pierdutprin faptul ca pilda lui n'a putut fi continuata.

2. Dimitrie Cantemir (1674-1723). Celalalt mare gan-ditor al vrernii, Dimitrie Cantemir, face un pas mult mai insem-nat in privintastim. telor sociale. El alcatueste cea dintai mono-grafie regionalä româneascä, Descrierea Moldovei-, opera en-

Dela Tobolsk 'Ana In China, trad. Sion, pag, 31-32, (Cu ortogra-fía noug, cum vom reproduce toate textele, pentru a usura eítírea lor).

Op. cit. pag. 43.Op. cit. pag. 12.

Dimitrie Cantemir 441

ciclopedic6. de mare insemnatate pentru geografie, istorie, etno-grafie, sociologic si politicà. Informatille despre organizatia so-cial a politica a Moldovei, despre viata ei economica, despreoeremoniile publice si private, despre obiceiuri etc., intereseazafoarte de aproape sociologia.

De sigur nici Milescu, nici Cantemir nu sunt sociologi,dar lucrarile lor deschid putinta acestei stiinte: Milescu princulegerea de material din care se cladeste sociologia; Cantemirprin material si prin incercari de explicare care Il apropie simai mult de zilele noastre.

Cantemir sta.rueste mai ales asupra determinarilor geo-grafice ale vietii omenesti, stand si in privinta aceasta aläturide ganditorii cei mai de seama ai veacului

Astfel, lamureste neatarnarea eá.lorva tinuturi moldovenestiIn cea mai mare parte pnn condittile geografice prielnice. Pri-mul este Ciimpulung, in judetul Sucevei, inconjurat de un lantcontinuu de munti foarte inalti. Are cam cincisprezece sate, caretoate se folosesc de legi st de judeaatori particulari. Cateodataprimesc doi vornici trimisi de domni, totusi nu rar, daca acestiavatatnä pe locuitori, ii gonesc sprijiniti de intariturile pe carenatura li le-a dat. Ei nu cunosc munca campului, caci n'au campiiIn muntii lor; toata ocupatia lor este cresterea oilor. Plätescimpozit anual nu cat ar voi domnul, ci cum li s'a fagaduit dedorm») anteriori, i aceasta invoiala o reinnoiesc prin trimisu-lor de cate ori vine un domn nou in Moldova. Daca domnular voi trateze cu asprime i sa le impue biruri noi, nu stairmult de vorba, ci refuzand plata impozitului, se retrag in adan-curile cele mai ascunse ale muntilor; de aceea nu pot domnitoriisa le ceara mai mult decal sunt

A doua republieà mai mica in Moldova este Vrancea injudetul Putnei, aproape de hotarul Valahiei, inconjurata dintoate partile de munti foarte stancosi. Ea are 12 sate si numara2.000 de case; pentru acelas motiv ca i Campulungul, locui-torii se multumesc cu cresterea oilor si nu cunosc plugul Eide asemeni platesc in fiecare an domnitorului un impozit anumit

hotarit, se conduc dupä legile lor i refuza poruncile domtti-torului si pe judecatorii

A treia este Tigheciul in judetul Falciu, o pa.dure ase-zata la hotarele Bugeacului Tatarilor, apararea oea, mai puter-nica a intregei Moldove asezata intre Prut i Basarabia. Lo-cuitorii platesc in fiecare an domnitorului un mic impozit si

442 Dimitrie Cantemir

sunt toti calarasi. Odinioara ajungeau la 8.000, astazi de abiapot sa aduci in anvil de lupti 2.000. Ei intrec pe toti cei-lalti locuitori ai Moldovei in partea rizboinica, de aceea pro-verbul zice: cinci ostasi dela Cram lac mai mutt decat zecedin Bugeac. Cinci Moldoveni intrec pe zece dela Cram i cinciCodreni biruesc pe zece moldoveni-. Codreni insemneaza: delapadure (codru), fiindca in Moldova se zice Codrul Tighe-ciului- 1).

Cantemir explica prin factonl geografici i obiceiurile:Dupa cum diferita e clima in diversele provincii ale Moldovei,tot asa deosebite sunt si 2), dar nu uita nici insem-natatea vecinatatilor politice. Locuitorii din Moldova de jossunt mai deprinsi cu armele din catiza deselnr razboaie cuTätarii; sunt si soldati mal buni si mai cruzi, dar sunt turbura-tori j nestatornici i, daca n'au in fatä un dusman din afara,lenevia Ii strica lesne j urzesc ràsvrátiri contra eomandantilor

cateodata chiar contra domnitorului- 3). Vecinatatea aceastan'a putut totusi sá strice anumite obiceiuri din batrani, caretin de fire si traditie. E de lauda vrednica a fi deosebiti5i totdeauna cunoscuta ospitalitatea pe care o acorda cala-torilor si strainilor. Desi sunt foarte saraci din cauza vecina-tatii Tatarilor, dar o mancare si un adipost nu refuza trecAto-rului, ha chiar pe cel cu cai Il in trei zile fara plata. Pecel care vine 11 primesc cu bunatate i veselie, ea si cum ar vent.'un frate sau o ruda. Sunt unii care intarziaza cu prânzul panain ceasul al noualea si, ca sa nu m'ánance singuri, trimit ser-vitori pe drum si once calator intalnesc, Il poftesc la masasi la adapost" 4).

Cu totul alta e firea Moldovenilor de sus: Locuitotiiidin Moldova de sus sunt mai pasnici i nedeprinsi cu armele,ei vor mai bine sa manance in liniste painea castigata cu su-doarea fetii lor. Sunt foarte religiosi, aproape Oda la super-stitie... Hotule sunt rare la ei, sau aproape c5 nu sunt. Tot-deauna s'au aratat credinciosi domnitorului si, daca s'au produs5i la ei turburari interioare, focul a fost pus de boierii din Mol-dova de jos. Ceea ce este rar la Moldovenii ceilalti, la ni veigasi castitate i moravuri oneste chiar inainte de casätorie.

Dimane Cantemzr: Descrierea Moldovei. Trad. Gh. Adamescu. Ed.Cartea Románeasa Bucuresti, pag. 125-126. Se gAsesc aici i o notitäbiografioà" (pag. XII) st una bibliografice (pag. XXVII).

Op. cit. pag. 129.Op, cit. pag. 129.Op, cit. pag. 130.

Sunt mai priceputi decat ceilalti in afacerile publice, Içi vadmai bine de afacerile lor particulare, indeplinesc poruncile cumare staruinta, fata de oaspeti sunt mai sgArciti decat cei dinMoldova de jos-1). Pana cu totul de curand, psihologia po-poarelor i sociologia nu intrecuseri treapta de stiinta pe carese gaseste Cantemir. Iar in privinta atitudznei avemInca i azi mult de II-Iva-tat dela el:

Avand a descrie obiceiurile Moldovenilor, lucru necu-noscut de nimeni sau de putini dintre straini, iubirea de patrieporunceste a lauda neamul in care ne-am niscut si a recomandape locuitorii tarii noastre de origine; de alta, parte iubirea ade-varului se opune i opreste a lauda faptele pe cari dreaptajudecata ne sfatueste a le critica. Ar fi mai de folos pentrupatrie, daca locuitorii si-ar pune inaintea ochilor cu sinceri-tate vitiile in care balacesc, decal data s'ar insela înii printr'oblanda lingusire i printr'e scuzä iscusita, ineat sa creada c'abune sunt faptele lor, pe care le critica toatà lumea deprinsäl cumoravuri mai alese- 2).

In once caz, straduinta de azi a sociologiei romanestide a cunoaste obiectiv 4ara i neamur pe cale monografica,isi are radacina locala in opera celor dintai oameni de stiintadela noi cu rasunet peste hotare: N. Milescu si D. Cantemir.

2. Dupa Cantemir, veacul al XVIII-lea n'a mai dat laiveala ganditeri cu bogatie mare de preocupari, care s5 fiputut cuprinde in sambure i idei sociologice. Veacul acestaeste stapânit de problema covâritoare a originii poporului ro-mânesc si a latinitatii limbii noastre, care ,a avut ca urmarespecializarea in istorie i filologie a celor din scoala ardeleana.Se mai poate aminti din aceasta vreme doar scrierea cu caracteretnografic a lui loan Budai-Deleanu: Scurte observari asupraBucovinei-, scrisa in nemteste i publicata de Gh. Bogdan-Duica in Gazeta Bucovinei (Cernauti) din 1894. Ntt se cu-waste anul manuscrisului, in once caz e din per-ice& trecerespre veacul al XIX-lea. Se clau date istorice, geografice, eco:nomice, demografice i sóciale in legatura cu populatia Bu-covinei. Reproducem o caracterizare psihologica a Moldovenilor.

Caracterul 'or principal si in genere al tuturor Româ-riilor, este o iubire puternica pentru neat:it-flare i libertate, ofoarte mare adeziune la tara, locul in care sed, familie, obi-

Op. cit. pag. 130-131.Op. cit. pag. 126-127.

loan Budai-Deleanu 443

ceiuri, din care cauzi rar emigreaza; nu sufera tonul de staPanal functionarului, mai ales nu al celui din sanul lor; unul caacesta trebue sa dovedeasca multa popularitate; din contra,in mod fin 5i cu vorbe bune faci cu ei once; in genere cuinteleapta conducere ei sunt mai curand adusi la scop cleatcu stricteta; legilor primite de ei ì recunoscute de bune leraman credinciosi; i daca Romanul este pedepsit pentru trans-gresiunile sale oricat de aspru, el se linisteste zicand: legea,m'a batut; din contra, de-i rarnane i cea mai mica pedeapsiarbitrara pe care a trebuit s'o sufere dela domnul sau ori delaun functionar public, el ii cugeta intotdeauna un tine minte"si se sileste ca la proxima ocazie sa se razbune".

Budai-Deleanu descrie i star'ea proasta a taranimei, ex-ploatata de boieri, care aveau mandria turceasca, sireteniagreceasca i lacomia jidoveasca" si mai ales de arendasi, strainiin cea mai mare parte, si de administratia cu totul corupta.

Cu veacul al XIX-lea apar din ce in ce mai multe scriericare ar putea interesa si sociologia. Locul de frunte Il ocupatot notele de calitorie i culegerile directe de material. Amintirndin prima; jumatate a veacului al XIX-lea, afara de ganditoriicare au jucat si un rol politic, numai trei scriitori: DinicuGolescu, I. Codru-Dragusanu 6 Anton Pann.

Scrierea lui Goleseu intitulata: Insemnare a calatorieimele in anii 1824, 1825 si 1826"1) este inferioara celor ra-mase dela marii sAi inaintasi, Milescu i Cantemir, dar aducetotusi un lucru pe atunci destul de nou: compararea starilor delanoi cu cele din strainatate. Proeedeul desi manuit cu stangaciede boierul carturar Golescu, pane in lumina atat deosebirilede forma., §Ait si pe cele de stadiu dintre popoare, care suntazi la temeitil morfologiei si a fazeologiei sociologice. De siguracestea nu eraa in intentia sa, el compara cu simtimantul infe-rioritatii lucrurilor d?, acas5. 6 cu gandul sA clea Romanilor unindemn si un model de desavarsire, totusi metoda comparativa'isi gaseste un inceput de intrebuintare. Nici cu Golescu socio-logia romaneasea nu ja finta, dar se pregateste unul din mij-loacele ei de lucru.

Amintind pe Wand unguri pentru ea sa-i asemuiasca apoicu ai nostri, Golescu scrie: Locuiton.i sunt prosti i far'denici o invätatura, Lira i soiosi imbracati, càci unii lucreazape an 104 de zile, iar cei din Ardeal ce se hianesc de stapanul

1) Intrebuintam editta P. V. Hanc$, Bucuresti "Minerva", 1915

444 Dinieu Goleseu

Dinka Golescu 445

mosiei, 198. Unii lucreaza mai putin, dupa tocmirile ce au prinlegb..turi Cu stapanii, i aceste zile sunt bez (afara de) zilele celucreazà in intrebuintarea imparatiei, cum la forspanurile, adicala trecerile ofitenlor ostasesti, si la facerea i dregerea drumu-rilor, cari zile toate strangandu-le cineva, i alaturand Dumini-cile i sarbatorile imparatesti, si de se va intampla ornul pestean bolnav catusi de putine zile, nu stiu de le vor ramane zilesa munceasca pe seama lor. Si cu toate acestea sunt mai fericitidecat Românii nostri, cari lucreaza nurnai 12 zife pe an. Acuutiudece fiescare care pot fi pricinile de a fi mai in buna stareaceia care muncesc altora peste 200 zile pe an, de cei celucreaza numai 12 decal eh numai caci nu-i lipseste din auzulurecbii, de cum se naste si pana rnoare, cuvintele: aducu felurimi de mijloace prefacute, In auzire numai drepte"1).Dei in fuga condeiului, Golescu observi aici cu multi patrun-dere un pkat care a 'fost rnereu al Prii românegi. Aparentasuperioritate formala, juridica, fata de alte tari, este injosita demoravurile de jaf si bun plac ale dregatorilor i claselor con-ducatoare. Observatia aceasta va reveni ceva mai tarziu in multedin scrierile sociologice românesti.

Trecand din Ungaria intr'o tara' mai inaintata, cum eraAustria, Golescu simte si mai adanc deosebirile: In sate, ea-sele satenilor, adica a acelor prosti birnici, sunt de zid, intocmaica pe la noi prin orase, casele boierilor; iar oranduelile celebune ale acestor sate, nici cä se pomenesc pe la noi in °rase;caci acele sate au teatre, doctori, gerahi, spiteri, scoale, preotivrednici de preotie, i toate savarsite prin ingrijirea stapanirii.Apoi i in casele lor averea mai cu prises, dupa cum am aratatIn satele sasesti: i acest satean da, dupa starea lui, adica 50sau 100 fiorini, iar milionistii vienezi, i din alte orase, dau50 sau o sutà de Trill"; iar nu ca la noi, unde far'de deosebiretoti cauta, numai din spinarea Rumânului, din care pricina lesunt i spinarile goale, far 'de a face si lui un cat de mic ajutorsi bine" 2).

Celalalt cal:a tor al vremii, I. Codru-Drägupnu, dela carene-a ramas Peregrinul transilvan"3), ne aduce o mult maimare bogatie de observatii si impresii, culese hare anii 1835

Op. cit. pg. 19-20.Op. cit. pg. 40.Calatoriile unui Roman ardelean in tara si In strainalate (1835-44)

.Peregrinul transilvan". Pub!, de Const. Onciu, ed. 2-a. Bucuresti, Casa$coalelor. 1923.

Op. cit. pg. 75.Op. cit. pg. 26.Op. cit. pg. 27.Op. cit. pg. 75.

5i 1844 de prin Muntenia, Franta, Austria, Italia, Anglia siRusia, si uneori comparatu- mai aminuntite si mai instructive.Opera aoestui scriitor e tot numai un izvor pentru sociologie,dar un izvor pretios, care ilustreaza epoca de pregatire de carene ocupam.

Codru-Dragusanu are o atitudine stiintifica mult mai ac-centuata, sau cel putin o straduinta constienta in acest seas,dupá cum dovedeste declaratia Nimic mai usor decal acritica, nimic mai greu decAt a zugravi adevárul, a enunta ju-decata dreapti, bazata pe observatii minutionse, juste, in toateclasele i in toate locurile despre care vrei sä, scrii").

Codru-Dragusanu ne da unele informatii in legatura curealitatile romanesti de atunci i compara ceea ce stia din Ar-deal cu ceea ce vedea in Tara Romaneasca. Comparatu-lesunt uneori brutale, dar par intotdeauna sincere. lata impresiape care i-o face Calarasii-Vechi. El consta numai din bor-deie, care, de altmintrelea, pe dinguntru sunt lipite ca5i preväzute cu mobile destul de solide si alese, dar totfac o impresie bizara asupra noastra, cand stim cá la noinumai tiganii locuesc in bordeie, pe cand aici ()ameni altminterea,plini de banr 2). $i declara mai incolo despre locuitorii Mun-teniei cä mä prinde mirarea ea au niste care de tot monstruoase,fara nici un cuiu de fier, apoi inalte, sa te urci cu scara, ,catot omul ara numai cu opt boj i cu patru poganici, apoi eàoamenii lucreaza i Duminica i sarbatoarea, ca si cum n'arfi crestinr 3).

Intr'o scrisoare din Ianuarie 1840, Codru-Dragusanu scrie:Voiu sa-ti descriu Romania, in care traiesc de patru anijumatate. Nu m'asi incumeta, dar in toamna trecutäi facui insfera administrativg, un ocol in cea mai mare parte a tarii,co aceasta ocazie, n'am inchis ochii la cele ce mi se desfasurarainaintea lor-4). Procedeul va fi acelasi: Ca sa rná poti pri-cepe, voiu cam compara lucrurile cu ale noastre ardelenesti7.Constatarile lui sunt insotite de aceleasi aprecien i aspre, neo-oolite, care û caracterizeaza scrisul. Nenorocirile politice sivicisitudinile, ce dureaza de saptesprezece veacuri, fac cà taraare aspectul de colonie noua si e putin importanta caci, pecând ar putea nutri zeoe, abia are doua milioane de locuitori, cat

446 L Codru-Dragusanu

I. Codru-Dragusanu 447

Transilvania... Nu e de mirare dar ca in Romania vedem ceamai mare parte a locuitorilor pästori in grasele campii desertesi in muntii deliciosi, dar cu dreptul ne mirOm cä n'au ajunsa innobila soiurile dé vite, ci se perpetuà cornutele, copitatelesi lanoasele cele mai ordinare din Europa".

,,Agricultura, pomii si. viticultura, combinate, numara a-semenea mare parte de adepti, insa si aici, fiecare marginm. -du-se pe langa datinile mostenite dela strabuni, clomneste stareaprimitiva, simpla, cruda, fOra de cat de patina rafinatie inmetoda productiei, nici in varietatea productelor"1).

Iobagia aici se cheama claca si e asemenea organizatäreglementar in toata tara... Clacasul capata nou5 pogoane ...deparnant. cu pOsune cu tot, spre uzufruct. Pe acestea colonul edator a presta 12 zile dei lucro, a lua parte la iobagie..., a duceun car de lemne si a da dijrna din toate productele la proprietor.Aceasta pe fatä, dar sa vezi reversul! Zilele de fucru le trans-forma ciocoii in lucru de zile si bietul 4..-.4acas lucreazá cel putinde trei od 12 zile, spre a sfarsi treaba masurata... Dijma seia si. din fan, ha chia' r Isi. din stratul de patrunjel, caci nu oja proprietarul, ci cataonul de arendas"2).

Codru-Dragusanu nu se multumeste numai ,cu descried sicomparatil, incet, incet isi formeaza si o conceptie despre deter-minismul vietii sociale, in care inflaenta franceza, in special alui Montesquieu, e vaclit5.3).

Incercand O parale15. intre Elvetia. si Transilvania", Co-dru-Dragusanu crede ea* dup6 institutii, ca si. dupa natura,seamana Wile amandoua si, asa mi se pare cá natura singuraconditioneaza institutiile"4). Ideea aceasta din urrna o gäsimapoi enuntata intr'o forma malt mai precisa. Libertatea afec-tioneaza, mai inainte de bate, aier subtire si curat, care se aflanumai pe varful muntilor, activitate rara, conditionata prin ri-coarea climatericO a inaltinillor, sau sobrietate, frugalitate sitot felul de privatiuni... Clima dulce, traiul indestulat si luxulafemeiazi, si. sunt boala liberatii, si iata pentru ce tOrile grasesi indestulate numära putini adepti ai libertatii, ci, din contra,fac locuitorii sa incline spre servitute"5).

Op. cit. pg. 76.Pg. 86.Morztesquzeu era nu numai cunoscut in vremea aceea, ci si tradus.

Cf. MArimea Romanilor sau bAgarea de seamai asupra pricinilor inaltarii sicaderii lor. Trad. din frantuzeste de Stanciu Cdpiltmeanul, 1830.

Pg. 236.Pg. 240-241.

Codru-Drägusanu nu nesocoteste nid inräurirea altor factoriasupra vietii popoarelor i uneori observatiile lui nu sunt lipsitede finetä, chiar dacä imbraci o formiä de haz, amestecat cu pu-tinä ardár5,ciune, ca in textul urmätor:

Limba francezà e viril ä prin excelentä, ea cunoaste putinediminutive in nume, i nicidectun in adjective. Rom'anul se cheamäIonità, Costache, Iordache, are mosioarà. micufá, bouleniVácusearà, lapticel i mämäliguta, de aceea umblä flämfinjorticgos, *1à 11 inghite mormäntelul! Diminutivele sunt in uznumai la pop oarele subjugate si decäzute; noi le-am adoptat delaGreci, ca.ri, dupä decadentä., venirä intre noi sà ne initieze invitiile de ei contractate" 1).

Mai trebue amintit, cel putin eu O vorbä, i folcloristulAnton Pann (1794-1854). In sine, opera acestuia, cel putinpentru sociologie, este putin insemnatà. Dar culegerile salede folclor, in special Povestea Vorbei" proverbeduite dupä subiecte de prin fume adunate i iaräsi la lumedate" i O seiatoare la tarä", eu toate deformärile pecare le-au suferit, deschid o fereastrà spre realitatea spiritualävie a satului, cum va face mai tArziu si sociologia, cand va voisä fie stiinta realitätii sociale", Cu o puternicà ramurä destiinta natiunii romanesti" 2).

II. Inceputurile sociologiei romänestiin ideologiile politice.

In al doilea pätrar al veacului al XIX-lea se ivesc si lanoi curente de idei, care vor duce nu odatá si la inchegiri cucaracter sociologic. Influenta capitalismului sapä tot mai adincrinduelile cele vechi ale fàrii. ca sà d'irirne treptat intreguledificiu, in timp ce se construia prin fortele revolutionare, liberalo-burgheze, o tarà nouä. Se pregäteau 1848, 1859, 1864, 1877:revolutia, unirea, constitutia liberalá i neatarnarea politici Eve-nimentele acestea erau prea insemnate, sdruncinul pricinuit deele pe toate taramurile prea adanc, ea sh nu imbie la &dire

Pg. 261.Cf, pt. perioada aceasta sí Topografía Tarii Romanesti" de Dr.

Const. Caracas (1800-1828) si Notitii statistice asapra Moldovei de $u¡tzMcolae (1849), asupra carora vom starui in alta lucrare, inchinata sociolo-giei rurale romanesti. (Vezi : Ion Veverca : Nicolae Sutu Viata, actívítateasí opera intaiuluí economist ídeolog din Romania 1798-1871, Buc. 1936;r¡i Pompei Samarzan: O veche monografie sanítara a Munteníei TopografíaTariit Romanesti" de Dr. Const. Caracas (1800-1828), Teza, Buc, 1937).

448 Anton Pann

Ion Eliade-Radulescu 449

pe contemporani i s nu-i duei la o searnà de intrebiri cucaracter sociologic, pe lânga cele politice. Ideologii politici depretutindeni desvolfá aläturi de icieile politice i idei sociologice.La noi nu se putea intampla altfel. O istorie ardanuntit'a aB.cestor idei ar fi foarte instructiva, dar ea nu va fi posibiladecat mult mai tarziu. Noi ne dam seama pe deplin de greu-atile unei asemenea lucràri si nu ne gandim sä facem aici deeito schita s'araeá, pentru a pune problema, nu pentru a o deslega.

Von, urmari cateva din lucrfärile cu caracter social alerevolutionarilor dela 1848, apoi ale catorva din reprezentantiiliberalismului, ai conservatorismului, ai socialismului, ai popora-nismului i tarinismului i, in sfar§it, ale celor care,ferent daci au fost integrati in vreun partid, au reprezentatmai mull nationalismul. Cum nu ne intereseazà aici viata

ci curentele de idei sociologice, nu vom urrdäri lucr'arileacestea in lumina insemna'atii lor politice i nici nu le vomraporta la evenimentele politice, ca sá le privim in legkturalor de adversitate sau luptä. comuna (o schiti strict necesarà dmIn Incheiere), ci vom desprinde pentru fiecare curent firul pro-priu de desvoltare, infati§and cateva din operele reprezenta-tive. In sfarsit, vom aminti in acela§i timp i lucrArile 5tiin-ffice ale ideologilor politici, ca sä nu revenirn asupra acelo-rasi gAnditori in despartiminte aparte.

A. Sociologia papptista hberalii

Revolutia din 1848 a strâns oameni cu temperamenteidei foarte felurite. Unii, devi conservatori, cum se vor dovedimai tarziu, voiau inlaturarea stapânirii sträine, altii, liberali

progresisti, ar fi vrut pe langä aceasta §i o seama de re-forme in spirit nou. Nu e locul sä" ne ocuparn aici de acestelucruri1), vom indica numai cateva din ideile sociologice ale revo-lutionarilor pasoptisti, fie ea ele au fost date la iveall in preajmalui 1848. fie mai tirziu, dupà linistirea vremilor.

1. Ion Eliade-Raulescu. Spiritul cel mai complex simai activ al acestui timp este fárà indoialA Ion Eliadeaadu-lescu, pe care G. D. Scraba Il socotege drept parintelesociologiei române" 2). Gandurile lui sociale sunt imprà§tiate

V. Istoria parttdelor politice in Ronania de A. D. Xenopol.Scraba: loan Heliade Radulescu. Inceputurile Filosofiei i Sociolo-

giei romine. Bucure0i, Socec, färä data, pg. 6.

29

450 Ion Eliade-Radulescu

intr'o sumedenie. de publicatii, dintre care mai insemnate pentruistoria sociologiei românesti trebuesc considerate cOrtile: Echi-librul intre antiteze (cunoscutä si sub numele de Isahar, Labo-raportul, Spiritul si materia), aparutä la 18591) §i Istoria cri-tica universa16, scriere postutna-, publica-1 la 18922).

Dupä. Eliade ROdulescu doctrinele filosofice, religioasesi politice, ce au fácut educatia genului uman si care fura'cauza inapoierii sau a stä.rii in loe" a popoarelor,se pot impjárti In trei ramuri principale. Aceste doctrine unelese zic unitare, altele dualiste i altele trinitare-. Unitari sezic cei ce recunosc si cred un singur principiu ca inceput altuturor, i principiul lor este monada sau unitatea simplO. Dua-listi se zic aceia ce observand vazura i incheiará ca fieceobiect sau idee îi are altul opus ce-i stá in contra... Obiectulsau ideea opusa in doctrinele dualistilor se zice antiteza... Dinunitari... si din dualistii cei mai rationatori- unii devenieátrinitari, zicand c2á toatä unitatea fiind compusà, de se va re-duce la cea mai simplá expresie, este intradevOr o trinitate"3).

Eliade este trinitar. Universul este plin de duali1ti na-turale care dand fiecare un rezultat, formeazá atatea trinitOti.Din maritagiul spiritului universal cu materia uriiversalá a iesitcreatia sau universul. Din maritagiul sufletului Cu corpul rezultOomul. Din mire 6 mireasà sau din ta1 si mamá rezulth fa-milia. Si asa mai incolo cata s'a' avem trinitàfi, ca sá avemcreatie sau progres- 4). Conceptia aceasta filosoficO o gasimaplicat In toate domeniile 6 mai ales in domeniul social sipolitic. Era fatal astfel ca Eliade sà ajungO la o teorie aevolutiei sociale, la o doctrinä de esentä. sociologici Gene-ratiile nu se sucoed distincte prin linii de demarcatie, cand adicise termina una, sa inceapä alta, cOnd mor toti pOrintii deodatä,atunci sa se nasca toti fii, iar deoda1; si in aceeasi generatiese vad i prunci i adolescenti i juni, i birbati, i maturi,bltráni. Junetea posea' mai exclusiv tot ce e al puteriial miscarii: i activitate, adicO, 6 energie; bltrânii posed re-flexia 5i cauta repausul. Unii avanseaza 6 miscO ideile noi

I Elzade Reidulescu : Opere complete, Vol. I. Echilibrul intre antí-teze. Ed ingrijità de P. V. Hano, Bucuresti, Minerva 1916.

Bucurescí, Typografia Statuluí, 1892 (2 vol.)Echilibrul intre antiteze, pg. 13.Echilibrul intre antiteze, pg. 22. Pt. inrAurírea luí Hegel asupra luí

Ellade vezí: Tudor Vzanu : Influenta luí Hegel in Cultura Romana, Acad.Rom. 1933 Pt. f ormatia generaia a lui Ebade, v. D. Popooicz : Ideología 11-terarà a luí I. Heliade-Rädulescu sí Santa Cetate". lntre utopíe si poezíe,1935 (publ. Inst. de Istorie Líterara sí Folclor, cond. de D. Caracostea).

Ion Ellade-Rklulescu 451

produse de bä.trani si acestia conservä; iar din echilibrul pro-prietätilor etätilor iese adeväratul progres. Precum fiii cu pä-rintii fac o singurä familie, asemenea progresistii cu conservatoriiun singur camp cautä a face'. Desbmarea intre fii si pärinti eaisolutie, blestem; desbinarea intre progresisti si conservatori

luptä dezastroasä, resbel intestin, turburare, ce nu aducedeck scäpätarea familiei, educatia 5tirbità a junimii; si in loc deprogres, la care aspirä cei dintai, societatea nu se alege (lee&cu inapoiere; cäci generatia notiä, lipsitä de cresterea cuvenitä,

mai inapoi decat cea veche''1).Ideea transmisiunii experientelor dela o generatie la alta

reluatä si in Istoria critica universalr, in care Eliadeincearcä, intre altele, sä infältiseze pe scurt evolutia omem.rii,reusind sä-si completeze doctrina sa sociologici cu ckeva idei noi.

Omenirea se desvoltä ca si individul, pe varste. Stareasälbatecä sau de pädure cu meseria. vânatului fu cel dinCii pasal copiläriei omului- 2). Cand animalele vanate ii ,cädeau inmanä vii, sau prin luptà ori alungare sau prin curse nu puteaudecat säi aducbi mai mare multumire, cäci se puteau conservasi manca la timp de lipsä. Sunt multe animal° ce träiesc §i'

umblä in turme. Cand de acestea ii cäzurä In manä, averealui se inmulti, provizia lui ii asigura nutrimentul pentru untimp mai indelungat. Cand vizu cä din acestea unele se im-blânzesc, se domesticesc, se pot conserva ca sit fructele pentrutimp de lipsà, mintea lui fäcu niste pasi si mai inainte in eco-nomie- 3). Hrana, imbräcämintea, locuinta, armele corespunzi-toare acestor sfäri au apärut si ele si au imbogälit viata ome-neascä si au märit treptat siguranta omului.

Dar ceea ce intereseaza direct istoria sociologiei, Cu pästo-ritul apare, dupà Eliade, faza socialä a omenirii, care la rânclulei a insemnat un imens progres. Conditia de pästor, deinomada sau nestabili, insä deveni mai blandä, mai sociabiladeck a vanätorului. Dacä. imprejurul unei prade se adunä nunumai oamenii, ci si fiarele, cu atk mai vartos imprejurulunei turme; insotirea de aci inainte nu mai fu treckoare, cidurä indelung ca si turma. Fiul nu-si mai abandona pärintiispre a alerga 5i a se pierde dupä vanat, ca si adesea in zilelenoastre, unde isi poate afla bine capului. Nutrimentul si nece-sariik le afla langi turmä. Pärintii rämaser5 insotiti [Ana la

Echilibru fntre antiteze, pg. 32.Istoria criticA nniversalä, vol. I. pg. 97.Op. cit. pg. 97.

batranete de fii pi de fiii fiilor. Imprejurul turmei incepuraa se forma cele dintai familii pi a cunoapte primele sentimentepaterne pi filiale mai presus de sentimentul animal. Turmelepi productele stabilira nu numai familia, ci pi un fel de so-cietate, caci nevoia de a apara vitele de fiare pi insupi deoameni, facu pe posesori a se insoti mai multi intru ajutor re-ciproc. Pe alocurea incepura a se vedea astfel adunati la untoe, parinti, copii, nepoti pi al doilea nepoti, cu ajutor de altioameni pe conditiuni de a fi gardiani 6 servitori ai turmelorpi de a se compart4i din foloasele lor. In starea aceastavede inceputul semi/Ili/1m Acum prin inmultirea oamenilor laun loc fara a se mai abandona, once idee, once aflare, onceinventie, folositoare spre ale traiului, nu mai fu pierduta, unulcomunica altuia cele vazute i aflate i once cugetare. Spre ase intelege, semnele limbajului se inmultira. In sanul semintieiluara inc,eputul artele de prima necesitate pi limba lua un ca-racier oricum mai uman- 1).

Preocuparile sociologice ale lui Eliade Radulescu eraudeci destul de inaintate. Speram ca studiile lui D. Popoviciasupra acestui ganditor roman pi editia critita pe care o pregi-tepte, yo/ inlesni un studiu mai temeinic al sociologiei lui, celal lui Scraba fiind astazi neindestulator.

2. N. Mcescu. Alt mare ganditor dintre revolutionariidela 1848 care merita sa fie amintit i aici este Nicolaecescu. Preocuparile lui de istorie socialei Il apropie foarte multde sociologie i adancind trecutul social al tarii noastre, operalui cuprinde, in urma lui D. Cantemir, un sambure de socio-logic nationala, menit sa creaseä treptat, de asta data faranici o intrerupere, pi sA rodeasca pe deplin in zilele noastre.

In Cuvant preliminar despre isvoarele istoriei romane",publicat in 1845 ca introducere la revista istorica' Magazinulistoric pentru Dacia- 2), Balcescu arata ea istoria nu trebuesa fie numai ca un sir de oarecare intamplari politice sau mili-tare uscate, fara nici o culoare, fara nici un adevar local; nutrebue sa se ocupe numai de oarecare persoane privilegiate; darsa se arate poporul roman cu institutiile, ideile, sentimentele,obiceiurile lui, in deosebite veacuri" 3). Sociologia de azi se

Istoria criticä universAla, vol. I. pg. 98-99.Intrebuintam N. Bacescu: Scrieri istorice. Editie comentata de P.

P. Panaztescu (Col. Clasicii Romani Comentati, cond. de N. Cartojan), Cra-i ova, Scrisul Romanesc tiara data).

Op. cit. pg. 24.

452 N. Balcescu

ocup5. si ea de institutii i se adreseazà, pe laugh' studitd'direct al re,alitätii, acelorasi izvoare pe care le recomandaBalcescu. El scrie: Istoria noastra ca a tuturor natiilor, ,secoprinde in cinc i feluri de documente: intai poesiile i traditiilepopulare, al doilea legile si actele oficiale, al treilea cronicilece coprind fapte generale, al patrulea inscriptiile i monu-mentele, al cincilea scrierile care zugrävesc obiceiurile private" 1).

Bälcescu nu se multumeste cu o simplä enuntare de prin-cipii. El scrie Despre starea sociali a muncitorilor plugari inPrincipatele Romane in deosebite timpuri" articol publi-cat intai in Magazinul istoric pentru Dacia, in 1846 socotitde specialisti ca primul stucliu de istorie socialii la noi",(P. P. Panaitescu). StrAbat in scrierea aceasta i primele ideide sociologie ruralá ale vremii.

Deosebirea ce se vede in starea muncitorilor piugari intremai multe popoare isi are pricina in institutiile ce carmuescproprietatea. tinele popoare au primit impartirea pamintutiiIn proprietäti private, in vreme ce altele ,au pastrat principiul càtot pamantul este al statului... Mai multi se invoesc a zice capricina acestui deosebit obiceiu este cä cele dintai societati s'auasezat prin colonizatie, in vreme ce cele de al doilea s'auformat prin concuista (cucerire). Imprejurarile care deosebescaceste doua moduri de organizatie sociala sant çà colonistii,ce se expatriazä ca sa dobandeasca pacea, libertatea sau bunastare materialä, ce le lipseste in locul lor de nastere, sant a,gri-cultori i alcatuesc o adunare de familii sau asociatii egale,care fireste ca impart parnantul coprins in parti si la toatafamilia, poate i la tot insul se &A o parte. De simt oarecareimpotrivire dela locuitorii aoelui pamant, ei nu-i robesc, ci semultumesc numai a coprinde locul ce le trebue, träind subt legilesale si gata a primi de cetateni pe cei vechi locuitori. Popoa-rele concherante (cuceritoare) insa, supuse fiind neaparat unuicap razboinic indräznet i investit cu o putere nemärginita, santmai adesea straine agriculturii. Ele se multumesc mai 'bine acere dela supusii lor productele pimantului, dec.& a le dobAndiprin intelegerea si silintele lor. Despotismul dar, este sufletulconcuistei, dupä cum egalitatea este sufietul ,eolonizatier 2).

In ce priveste starea làrànimii, Balcescu crede ca aceastaera la inceput sloboda i stapinà de mosia ei. Dacia fiindocupatä prin colonizare. Cu vremea insa, mai ales din pricina

Op. cit. pg. 25.Op. cit. pg. 118.

N. BAlcescu 453

454 Ion Ghica

deselor razboaie si a samavolniciei celor mari, puterea Ora-nimii a slabit si ea a elzut intr'o robie din ce In ce maigrea. Astfel s'a stins egalitatea straburtä de drepturi si de stareIn %rile noastre'', si s'a format acea monstruozitate sociala cao tara intreaga sá robiasca la vreo eativa particulari. O aristo-cratic de bani sau de stare, singurul fel de aristocratie ce afost totdeauna in tara noastra, se intocmi atunci-1). BAleeseutrage de aici concluzii istorice in favoarea democratiei 2).

3. Ion Ghica. Cel mai apropiat de sociologia propriu zisa,prin preocuparile sale de stiinte sociale (economiedin generatia celor dela 1848 este Ion Ghica. Om invatat siminte clara, opera lui de economist nu se putea margini laconsideratii tehnice sou la idei de stricta specialitate, incattrece adeseori in domeniul invecinat al sociologiei, in teoriiexemplificari mai cuprinzatoare.

Problema sociabilitatii omului, care preocupâ i azi peunii sociologi, i-a dat prilejul lui Ghica sa scrie cateva paginiinteresante de sociologie.

...Progresul i civilizatiunea au de scop indreptarea re-lelor j imbunatkirea societatilor omenesti, iar nu desfiintarealor i intoarcerea la omul salbatic sau la omul naturii... A pre-tinde cá in starea de natura ar exista o mai mare catime de binemoral, deck in starea de civilizatiune, este a nega intelepciunealui Dumnezeu, care a facut pe om sociabil; a sustine asemeneateorii, este a nega cea mai frumoasa din toate legile ordinuluiuniversal, legea perfectibilitatii" 3).

...Sihastrii... cari au trait o viata de izolare completä s'audepartat de lume i i-au impus-o ca o privatiune, ca un sacri-ficiu fault lui Dumnezeu... Vietile sfintilor ne arata cata vir-tute a trebuit sa fie intr'acei oameni ca sä poata rezista priva-tiunilor ce-si impuneau i tentatiunii de a se intoarce in lume.Statistica inchisorilor celulare, aratandu-ne multimea cazurilorde alienatiune mentala, ne dovedeste cat este de anevoie omuluide a trai fara a comunica cu altii, cand nu este sustinut de oideie mai presus de gandirile ordinare. Aristot zicea omulca s nu aibiz trebuinki de societate, trebue s'd fie aitä sau zeu".

Op. cit. pg. 124.Ideile din studiul acesta sunt reluate in brosura de propaganda

,,Question économique des principautés danubiennes", tiparita anonim laParís, la 1850, in care cere rezolvarea chesttunii taranesti prin improprie-tarirea täranilor (P. P. Panaitescu, pg. 18).

Ion Wilco: Serien, ed. ingrijita de P. V. Hanes, Buc. 1914. vol. I,pg. 122 si urm. (0 edttie noua, de Veverca).

Op, cit. vol. I. pg. 123-124.Op. cit. vol. I. pg. 124.Op. cit. vol. 111, pg. 125.

Ion Ghica 455

Omul, o fiinta de un ordin mai inalt decat toate cele ceexista pe fata pamantului, trebuia neaparat sa fie sociabil, fi-indica numai in contactul cu alti oameni isi poate multumiaspiratiunile sufletului si ale intelectului, caci numai in stareasociala poate gasi sprijinul necesar la implinirea trebuintelorsi dorintelor sale, numai in vieata social., in unirea a mai multorinterese intr'unul i azelas scop poate gasi puterea de a invingepiedicile si greutatile ce intampina din partea naturii si a pre-juditielor; numai in vieata sociala se poate lumina i perfectiona.Prin schimbul ideilor sale cu acelea ale altor oameni îi ma-reste cercul cunostintelor; puterea fie caruia se adauga si seinmulteste cu puterile de aceeas natura ale cel_orlalti i doban-deste astfel ceeace putem numi lucrarea spiritului omenesc. In-dustria 5i mestesugurile, artele, stiintele si literatura, aceste mari

frumoase producte ale intehgentii, cari suie pe om atat de susIn ordinul moral si intelectual, sunt monumentele nedestructibileridicate de lucrarea colectiväl a spiritului si a puterii omenesti,adica a sociabilitatii"1).

Ghica urmareste solidaritatea omeneasca, expresie a socia-bilitatii, in amandoua sensurile: in timp (solidaritatea dintre ge-neratii) si in spatiu (solidaritatea dintre popoare i grupuri),Ira de care progresul n'ar fi cu putinta.

La lucrarile secolilor trecuti vin de se adaoga descoperiride adevaruri noi, peste cari secolii urmatori adaoga altele siastfel omenirea se suie treptat pe toata ziva catre perfectibilitate,imbunatatindu-si necontenit starea materiala, intelectuala

Bufon zicea ca omul tine puterea sa dela societate, &lisai-a perfectionat ratiunea, i-a exersat spiritul i i-a inmultitputerile- 2).

,,Omul nu poate trai in izolare, fiindca organismul salfizic si intelectual Il pune in necesitate de a avea trebuinfä deajutorul semenilor sai, nu numai a cebra cari Il inconjoara, dar acelor de departe; lucrara unii pentru altii, fiindca in starea socialne procuram multumiti pe cari nu le-am putea dobandi prin noiinsine. Ca sa ne convingem de acest adevar, nu avem decatconsiderara ceeace mancam, ce bem i ne imbracam intr'un an,pentru a ne incredinta ca munca noasträ proprie i individualanu ne-ar putea procura acele obiecte mci cu o lucrare staruitoarede mai multe secole 2).

456 Ion Ghtca

Sociabilitatea este determinata de mai multi factori. Omulnaste sociabil i este silit sa fie sociabil; aceeas necesitate sauo necesitate analoasa face 5i pe alte animale a trii in carduri.Mai intai 11 indeamna instinctul de aparare ca si se poata pazi

apara unul pe altul la caz de nevoie, omul fiind mult maislab decat multe fiare salbatice. Sociabilitatea, fie simt, fieinstinct, o gasim la multe alte animale, ceeace dovedeste a auoarecare simpatie i incredere unul intr'altul, incredere care face

nasca simtul de indrisneali sau curajul- 1). In alta parte,Ghica afirma ca proprietatea a format societatile, ca sa, opoata ap5.ra- 2).

Societatile insesi sunt de mai multe feluri si de gradedeosebite de desvoltare. Societatea este o zicere colectiva,contine intr'insa ideia de mai multe individe fara distinctiunetimp, de localitate, de semintie si de numar; adunarea a mai mul-tor familii, cari au interese morale 5i rnateriale comune, formeazao populatiune; cand acea aglomeratiune a dobandit prin limbä, prinreligie, prin obiceiuri i prin aspiratiuni un caracter propriudeterminat, trece la starea de popor; popoarele prin desvoltarealiteraturii, prin traditiuni istorice, prin creatiunea de institutiuni

prin apararea unui teritoriu, ocupat de dansii, dobandescdreptul la o vieata proprie intr'un teritoriu determinat si bineaparat, constituie o natiune i formeaz5 un stat- 3).

Ion Ghica si-a dat seama de interdependenta fenomenelorsociale, de caracterul organic, totalitar, al societatilor. Intrebogat i sarac existà o legatura stransi, cáci unul este munca

celalalt capitalul, i and saracul sufera sau nu voeste salucreze, bogatul sufera, caci capitalul pierde din valoarea lui,ramanand in nelucrare; asemenea and capitalul scade, muncasufere; lucrarea regulata i activ6 a acestor doua instrumente d'eproductiune, munca i capitalul, infiinteaza creditul... Bogatul,and nu face el insusi binele, ca Humboldt si ca Lowrinson,contribue a forma acel public pentru care lucreaza artistulinvatatul. Pentru bogat lucreazà arhitectul, pictorul si sculptorul,el aduna frumusetile vechi i moderne ale artei si ale mestesu-gurilor, el imbogateste galeriile i colectiunile, intreprindelatorii,... o multime de intreprinderi care aduc cel mai marefolos societatilor, nu se pot face decat cu bani; a trebuit sa

Op. cit. vol. IV. pg. 185,Op. cit. vol. 1. pg, 141.Ghica, Serieri, vol. 1. pg. 126-127.

Ion C. Brätíanu 457

fie oameni bogati ca s se poata face corabii si aduce naviga-tiunea i comerciul in starea in care le vedem la natiunile celecivilizate; a trebuit oameni bogati ca sa intreprinza ridicarea defabrici, exploatatia de mine, drumuri de fier etc. Cele mai multedin lucrarile si din industriile de astazi nu ar fi existat, dacanu ar fi fost bogatul" 1). Sau textul mult mai plin de intuitiisi mai adânc ca intelegere: ...industria manufacturala nu estenumai un element de imbogatire si de buna stare, dar este toto-+data si un element de desvoltare intelectuala i politica; estemantia in care se infasoara arta si stiinta, leaganul in care aucrescut i s'au desvoltat libertatile i drepturile omului. Exer-sarea unei industrii cere dela acei care o practica cunostinternai intinse, un spirit mai ager si mai destept, mai ornat, decital acelor care tin de coarnele plugului. Burghezia care estestatul major al industriei manufacturale, a fost pretutindeni p5.-zitorul libertatii, precum plugaria a fost pavAza patriotismului.Industria apartine oraselor, precum plugaria apartine satelor.Daca rnoravurile sunt mai simple si rnai curate la tara, inteli-genta este mai desvoltata la tirg" 2).

Pe linga problemele insirate, Ion Ghica a fost preocupat,chiar daca nu le-a dat o desvoltare deosebita, de problema modei,a opiniei publice, a civilizatiei, a progresului etc., care, sub unaspect sau altul, intereseazi i sociologia din zilele noastre 3).

4. Ion C. Bratianu. Cu Ion Ghica si Ion C. Bratianu, pecare urmeazä sA-1 infatisam, sociologia pasoptisti de esentärevolutionara se confunda treptat cu sociologia de guvernAmAnta partidului liberal, cuprinsà in numeroase scrieri pina in zilelenoastre 4). Trecerea la putere sArAceste, cum se intimplä deobiceiu, continutul sociologic al doctrinei, in favoarea ideilorpolitice cu aplicare imediata, a programului de guverramAnt,a tacticei de partid si a propagandei electorale. Evolutia aceastaapare foarte limpede in opera lui Ion Bratianu. Dela studii so-ciale de intindere si profunzime ideologica, dela inceputul carieril

Serien, vol. 1. pg. 58-60.Serien, vol. 11. pg. 208-209. Textul acesta 11 face pe Eugen De-

metrescu sa' admità eh' Ion Ghzca a cunoscut totufz i a fost chzarde valoarea i sensul sociologlc al actzvitd (ii industrzale" (Influenta $coaleieconomice liberale in Romania in veacul al X1X-lea, Bile. 1935, pg. 113).

Cf. si N. Georgescu-Tzstu : Ion Ghica scriítorul, Acad. Rom. 1935,Cum nu ne propunem s'a ístovim istoría sociologtei romanesti, cí

numat sA facem dovada cA si la noi existä o sociologie mai veche decit cearecunoscuta de obicelu, l'asAna la o parte multe name si scrierí care ar me-ríta cel putin sa fíe amíntite. Dintre doctrinarii líberali mai noi, un loe decínste s'ar cuveni mai ales luí Vzniild Briitzanu.

458 Ion C. Brätiant

sale politice, trece spre discursuri parlamentare si articole deziar, cu caracter de politica pura 1). Se intelege, pentru noisunt interesante numai cele dintai.

Ca si Ghica, Britianu este un om al veacului 19., de aceeagandirea sa oglindeste cu fidelitate spiritul vremii: incredereaIn tiintà i educatie, credinta in perfectibilitate", pretuireavalorilor umanitare": libertate, egalitate, fratietate, i alai alesa valorilor economice capitaliste: industrie, comer t, tehnica.

Omul... este o fiinta perfectibila, fara sfarsit, de Ninavoe, prin ,singura-i putere i libera-i vointa. Misiunea lui pepamant este a-si desvolta facultatile morale, intelectuale si

Domeniul omului dar se intinde peste tot ce poate fimaterie de gandit, de simtit si de-o intrebuintare materiala.Para a putea fi märginit decat de dreptul, deopotriva cu alsau, al seminilor säi. Insa cum omul ca sa traiasca din viataintelectuala i morala, trebue mai intai sà traiascä de viata

materiala, de aceea Dumnezeu a pus la dispozitiaearuia... bogatiile firesti ale pämintului" 2).

Viata oricarei societati este o desvoltare necontenita, oapropiere creseanda de perfectiunea absoluta. Progresul nu seopreste decat cand o putere straina da societatii o lovire sdrobi-toare, sau cand se zamislesc in sanul ei chiar. unul din acelevicii, al carui efect este de o potriva cu paralizia n trupulomenesc, sau, in fine, cand institutiile nu mai pot tine, cad in ba-trânete. Desvoltarea intr'o societate se face prin progresul sti-intelor, al artelor, prin tmbunatatirea moravurilor, prin intro-ducerea dreptatii, patrunzand din ce In . ce mai mult in relatiile

civile i economice, i chiar prin modificarea insusiidealului, de care once societate are ne,aparatä trebuinta" 3).

De perfectibilitatea omului se leaga strans sociabilita-tea" lui. Des-avarsirea nu este cu pufinta decat prin societate. EsteIn natura omului sà traiasca tri unire i tovarasie stransa Cusemenii sai, si se simte impins la aceasta viata comuna, nunumai de trebuintele sale morale si inteleetuale, ci i de in-lesnirea vietii materiale. Centrul comun de vietuire cand este

Cf. Din scrierile i cuvântarile luí Ion Briitzanti 1821-1891 (Bucu-resci, 1903) sí Ion C. Brätianu Acte si cuvántàrí publ. de N. Georgescu-Tistu(Asezamantul Cultural Ion C. BrAtianu, Buc. 1932).

Republic6 Románä" (articol publ. in fruntea No. 1. din RepublicaRomanä, Paris, Noemvrie 1851 sí semnat de B. in numele redactiei").Dup4op. Din scrierile sí cuvântärile lui Ion C. Brätianu" 1903 (cit.), pg. 17.

Nationalitatea" (articol pub]. in Republica Rominä." No. 2Bruxelles, 1853) dupà op. cit. pg. 43.

compus de un element omogen, ale cam* raporturi sunt determi-nate prin niste legi conforme unor principii, i infatiseaza ounitate, un ce organic si Cu viata, atunci se numeste o societate.Societatea dar eAte un centru neaparat pentru om, si dela bunaei organizatie depinde desvoltarea i fericirea omului si a orne-nirii intregi- 1).

Fiecare treapta sociala, reprezentatä de un cerc socialmai cuprinzator, ridica pe om spre perfectiune. In adevar,omul suge la sanul maicii sale cea dintai viath morala; pe ge-nunchii tatalui sau primeste intaia raza care îi lunam eaza inteli-genta, s-i in cercul comunei invata a iubi pe semenii sai. In urrna,Il ja patria pe aripele ei, ca sa-i arate un orizont despre carenici nu visase Inca; Il face a simti ca bat in pieptul sau inimilemai multor milioane de oameni, intelege solidaritatea i fratia,este gata a se jertfi, este sacrat cetatean. In mima natiunilor deaceeasi familie, cercul fratilor sai se lärgeste, se simte mai taredecat Samson, viata devine pentru dansul o armonie, totul creste,totul se intinde, pluteste in largul marii. Ginta Il initiazä, mai multdecat once alt, in tainele vietii generale. Facandu-i pipaite indivi-dualitátile cele mari ale omeniri, Ii arata ca. este o clasificatietranscendenta, invata cà omul nu este o anomalie pe pamant,ci coroana acestei lumi armonice. Tot ginta Il introduce in o-rnenire, j omenirea, facandu-1 sa inteleaga o lume manta langacea fizicà, Ii da drumul in nesfarsit, i astfel se suie pana laDumnezeu, sigur de aci inainte de nemurirea 2). In urmalui Bratianu, un gânditor si profesor cu reputatie ca Izoulet nuva avea in legatura cu societatea un limbaj mai putin inflorit 51o atitudine mai putin Erica.

Societatea, clup6. Ion C. Bratianu, nu este omogeni, eacuprinde mai multe elemente organice, fara ca piardA deciunitatea. Societatea ca un orclin natural, are elementele saleproprii, care dupa noi sunt: Individul, familia, natiunea sau pa-tria, semintia, si omenirea. Sunt naturale i sunt singurele, fiincloàle gasim, mai mult sau mai putin, oriunde este o societate deoameni, ha inca unele pana la oarecare grad, le gasim chiarintre dobitoace. Am zis ca sunt singurele naturale fiindca inonce societate s'a introdus o altà clasificatie si a predomnit,precurn nobleta, teocratia etc. etc., aceea societate a fost o mon-struozitate si nu a putut produce decal. neprasnicii. In socie-

Art. Republicl RomAna" (cit.) pg. 18.Nationdlitatea" (cit.) pg. 61.

Ion C Brätianu 459

460 Ion C. Brätianu

tatea aceea insä unde temelia principal:a a fost o parte mai mici.sau mai mare din aceste elemente, acolo omenirea s'a mani-festat, mai muit sau mai putin, in frumusetea ei''1).

Discutia privitoare la fbrmele felurite ale omenirii, carenu pot fi suprimate färä a distruge insäsi omenirea, Il duce peBrätianu sä citeze in sprijinul tezei sale 5tiinta socialà i shl

intrebuinteze chiar termenul de sociologie, probabil pentru primaoarä intr'o scriere romaneaseä (in articolul Nationalitatea dinRepublica Romanr Nr. 2. Bruxelles, 1853), intr'o vremeIn care nici sträinätatea nu-1 consacrase inch* definitiv. Reproducen!textul, pentru valoarea lui iston'a

Lupta intre apärätorii privilegiului, ai exploatärii unorade chtre ceilalti i ai par tizanilor egalitä tii i frätiei, a impinsspiritele eminente si inimile generoase la un comunism undeindividualitatea era suprimath 6 societatea devenia o mânistirecare conducea lumea la nimicnicie. Tot astfel, lupta intre partizaniisclaviei i abolitionisti a condus pe oamenii progresului a vedeaunitatea omenirii in distructiunea gintelor 6 a nationalitätilor...Abolitionistii... se silirä a demonstra origina comunä a tuturoroamenilor... Färi a mai intra in alte consideratii, zic cä, chiarde ar fi aclevarat 0à genul omenesc intreg s'ar fi trägand crintr'osingur5 pereche, tot n'as vedea putinta ca intr'o zi toate gintele,familiile i naiunile sä se topeaseà intr'o unitate deplinä aspeciei umane" 2).

Este adevärat ea toat5 desbaterea era pe täramul Bise-ricei crestine. $tiintele inca nu erau destul de inaintate spre ademonstra prin mijloacek lor egatztatea $i freitia oantenitor,pästradu-le tot ce te este lor propriu".

Sociologia n'avea inc;d nici numete chiar, nu se stiaafarä de originä, omenirea este una, nu numai in prezent, ci si intrecut i viitor, adeci una in spirit ca i in timp. ,Stiinta ne des-copere din ce in ce mai muit minunata armonie in nesfiir$itul oa-rietiitilor; ea legitimeazii tot ce este fireSc in societate, siin domeniul istoriei tot ce este factice, arbitrar sau de invoialei- 3 ).Deci Brätianu nu numai 0á aminteste de sociologie, dar se fo-loseste de rezultatele ei de atunci 5i Ii atribue ea sareinadeosebeascä i deci sä legitimeze( tot ce e firesc in societate-,impotriva istorie' i, care poate cuprinde i elemente de aiti natura.

Republic4 RotnAng" (cit.) pg. 18-19.Bräftanu, op, cit. pg. 48.Hem., Pg. 49.

Stefan Zeletin 461

Sociologia apare deci ca 5tiinta natural a' a societatir 5i aremenirea, ca §i la Auguste Comte, sä indrumeze rational vatalaolalta a oamenilor1).

Numarul revolutionarilor de la 1848 care s'au ocupat cuprobleme sociologioe, precum i al liberahlor, in tot decursulvremii, este mult mai mare. Cele infati§ate constituesc insa odovada suficienta pentru afirmatia noastra cá printre izvoarelesociologiei romanesti trebuesc socotite i ideologiile politice aleveacului 19., care au precedat sociologia de catedra i sociologiaca preocupare pur tiintificà. Textele pe care le vom reproducedin scrierile altor curente politice, vor demonstra acelasi lucru.

5. $tefan Zeletin. Dar mai inainte de a trece la un altcurent sociologic, va trebui sá insemnam cateva cuvinte despreun sociolog liberal contemporan, care reprezinti in gandirea dedupa razboiu, cu mijloace pur tiintifice, Para interese de partid(intrucat n'a fost membru al partidului liberal), aceeasi pozitieca i pasoptismul j vechii liberali. E vorba de Stefan Zeletin,cel mai de seami teoretician al evolutiei burgheziei romanesti.Il treoem aici pentrucä opera sa, dei cu totul desinteresata, areconsecinte politice liberale i lamureste activitatea intreprinsade acest partid in tot decursul desvoltarii pe care a avut-o.

Lucrarea sociologica principala a lui $t. Zeletin este Bur-ghezia Romana Origina i rolul ei istoric- aparutä19252). Nu ne &dim s rezumarn aceast6 carte care este re-lativ noua, de mare raspandire §i care, ca totalitate, prive0emai mult istoria sociala decat sociologia. Desprindem numaidefinitia. termenilor, teoria generali si in special atitudinea luítiintifica pe care o socotim capitala pentru studiile de sociologie.

Burghezza este clasa socialii care se ocupd ca valori deschirnb, adjca cu nedrfuri- . Ea cuprinde o trinitate socialaalcatuitä din cei ce produc rn5rfurile, sau industriqi; din cei cele pur, in circulatie, sau negustori; §i din cei ce ajuta cu

0 cercetare a influentei (directa sau indirecta) pe care a trebuits'o EWA.' Comte asupra luí Brattanu, ar fi foarte insemnata pentru intelege-rea veacului 19. románesc.

In once caz, faptul ea BrAtianu, cel mai de seama' om de stat liberaldin Romania este probabil cel dintaiu care a primit stiinta noua, sociologia,pare a fi o nouä dovada de legatura pe care o sustine Fr. Oppenheimer,K. Brinkmann si mai ales H. Freyer, intre aparitia societàfii burgheze sioriginea sociologiei (Cf. T. Herseni: Elemente de Istoria Sociologíei, 1938,editie de Universitate).

Pentru biografia sí bibliografía lui Zeletin, v. Cezar Papacostea :Stefan Zeletin. Viata si opera luí (In Revista de Filosofie, vol. XX) (Serianona Nr. 3, 1935).

mijloace banesti, atat circulatia, cat si productia, adicä bancherisau financian. Cum toate aceste categorii soma' le, prin insasifunctia lor ajung stapanitoare de capitaluri, clasa burgheza poartitotdeauna si numele de clasa' capitalistr. Desvoltarea istoricanu cunoaste numai o clasà burgheza, ci si o societate burgheza,creata de aceasta patura socialä dupá nevoile ei proprii... Astfeloriunde apare bufghezia, i ca ea schimbul, apare in mod nein-laturat 5i corolarul acestuia: libertatea". Caracteristica socie-tatilor burgheze este libertatea in toate formele de manifestareale vietii obstesti". De aceea partidele burgheze si-au luatnumele de particle liberale, iar ideologia burgheza este cunosoutaindeobste sub numele de liberalism"1).

Burghezia strabate trei faze deosebite, dupa fazele dedesvoltare ale capitalismului insusi. Am vorbit de o trinitatecapitalistà alcatuita din capitalul comercial, capitalul industrialsi capitalul financiar. In ,evolutia istorica infloreste mai intaicomertul, apoi se desvolta in mod mai anevoios industn.a, pecând c.apitalismul financiar isi aratä toata forta economica abiain vremea.noastra. Fiecare din aceste forme succesive ale capi-talului dà i un caracter deosebit clasei care-1 manueste, i prinaceasta intregei oranduiri sociale. Predominarea capitalismuluicomercial dá nastere fazei mercantiliste a burgheziei; predo-minarea capitalului industrial aduce era liberalismului, iar vremeanoastra. in care capitalismul de banca sta sà absoarbà ambeleforme de mai inainte ale capitalului, alcatueste faza imperia-lismulur 2).

OriginaliMtea lui St. Zeletin nu consta in definitiile a-cestea sau in schema de desvoltare a burgheziei, pe care ledatoreste gandini economice si sociologiei apusene, in deosebilui W. Sombart 3), ci in aplicarea riguroasä a lor in studiulburgheziei romanesti.

,,Cele trei faze de evolutie a capitalismului scrie Ze-letin au insusirile lor proprii, de aceea nu se poate intelegedesvoltarea uneia, dupa normele desvoltarii aheia: fiecare trebuecercetatä in sine, si lamurita dupa caracterul ei deosebit. Dartocmai aceasta e greseala, care se face de obiceiu in studiulburgheziei, si s'a facut totdeauna in studiul burgheziei române...S'a incercat a se intelege nasterea societatii romane moderne,

Burghezia Romang, Cultura NationalL, 1925, pg. 10-11.Op, cit. pg. 18.Cf. Der moderne Kapitalismus.

462 $tefan Zeletin

Stefan Zeletín 463

care in chip firesc are un caracter mercantilist, in analogie custarea actualä a burgheziei europene, care a trecut de mult lafaza liberala, pe alocurea la cea imperialista" 1). In luminaacestei conceptii evolutia. burgheziei romane nu prezinta nimicnefiresc, monstruos sau unic, cum au sustinut jumm. istii (con-ceptia forma fara fond-) sau socialistii (teoria neoiobigiei")....$i junimistii i Gherea scrie Al. Claudian, cel mai buncunoscator al lui Zeletin criticau ceea ce li se parea anormalIn evolutia Aceasta depasire a atitudinii entice fatade fenomenele sociale romanesti este opera lui Stefan Zeletin-2).Dela critia el a trecut la siiintd, la explicare.

Capitalismul roman este o necesitate istorica sustineSt. Zeletin el purcede in chip necesar din economia bi-neasca, pe care ne-a impus-o capitalismul apusean, i revolutiasocial-politica, pe care el a pricinuit-o, consta in distrugereavechei clase a nobilimii agrare i intemeierea nouei clase capi-taliste. Cu prefacerea claselor stäpânitoare se prefac i a4e-zàmmtele politice, sub care ele inteleg sa conduca tara potrivitcu interesele lor"). Prefacerea vechiului regim agrar in re-gimul modern e un proces istoric natural, care insa imbracAforme deosebite dupa conditiile sociale, in care se indeplineste.Nici mizeria claselor rurale, in perioada aceasta de prefaceren'are nimic nefiresc...''. ...Oriunde patrunde invazia capitalista,

scoate taranimea din starea ei sociala sträveche, urmarea,nemijlocia e mizeria largä a satelor. ()data cu trecerea tara-nului dela vechiul sistem de stàpanire a pamântului la proprie-tatea individuala burgheza, se infaptueste si o trecere delaviata rural a patriarhala la saracie i foamete- 4). Se intelegedeci ca oriunde patrunde capitalismul, i incepe procesul declisolvare a lumii vechi, el trebue sh." se astepte la protestulpaturii rurale: la rasvratiri. Taranimea romana nu putea face,si nu a facut exceptie- 5). Din expunerea de mai sus reese,cà revolutia noastra agrara trebue privit5 i cercetata ca oncefenomen natural: crizele agrare au fost o urmare necesar5 adesvoltarii capitalismului sub formele lui inferioare, i vor dis-parea iaras in chip necesar, prin inaintarea capitalismului catre

Op. cit. pg. 24.Al. Claudzan : Sociología luí Stefan Zeletin (in Revista de Filosofte,

vol. XX. (Seria nou5.) Nr. 3, 1935) pg. 266.Zeletzn: Burghezia Romani pg. 74 sl 75.Op. cit. pg. 186. Cf. si pg. 200.Op, cit. pg. 202.

464 Stefan Zeletin

stadiul superior al productiei industriale. Politica noastrà agraranu are nici o parte de vina in deslantuirea acestor crize,nu poate avea nici o parte de merit in vindecarea lor" 1).

Rolul istoric al burgheziei noastre a fost crearea Roma-niei moderne sau, cu vorbele lui Zeletin: istoria nasterií Ro-maniei moderne este istoria desvoltarii capitalismului national" 2).

Conceptia lui Zeletin a fost criticata, uneori aspru cri-ticatä 3), dar meritul de netägaduit al luí este atítudinea per-fe,ct stimtifica pe care o are in fata fenomenelor sociale. Inprivinta aceasta Zeletin se apropie de socialtsmul ttintific (nupolitic). Zeletin insusi a tä.gä.duit ca ar fi marxist sí, pnvrt intotalitatea operei lui, de sigur nu este. Filosofia lui se apropiede spiritualism §i idealism, este deci potrivnica materialismului;in politica s'a declarat neohberal, deci potrívnic socialismului 4).Totusi in istoria sociaM §i in sociologie este inrudit cu mar-xismul, atat prin insemnatatea pe care o dà factordor economiciIn cauzalitatea socialä, cat i prin credinta intr'un proces fatalal evolutiei soma' le.

Facand o critica a scrierilor sociologice ale lui C. Do-brogeary t-Gherea, Zeletin fixeaza admirabil atitudinea stiinti-flea marxista, pe care el insusi o respectä in studiile sale desociologie:

Care este, in aclevar, atituclinea socialismului stiintificfatä de societatea burgheza? Repetár' n: a socialismuluinu a brosurilor de propaganda socialista. Ca once disciplina

socialismul nu are vreun sentiment fata de burghezie:el reprezintä sfortarea de a o intelege. Deaceea: a) doctrinasocialismului stiintific priveste burghezia ca o faza necesarade evolutie socialä., avand functia ei istorica definita; b) aceastäatitudine speciala decurge dintr'o atitudine generala fata d'e evo-[uf ja aceasta e priviti ca un proces natural, avandlegile sale proprii, ce nu atarnä de vointa noastri, ci se impunacesteia; c) procesul natural al evolutiei sociale este lamurit,ca once alt fenomen natural, prin spontaneitatea sa proprie,ca o desvoltare dela fond spre forma.; dela structura economic6spre asezamintele juridico-politice, care se altoesc pe aceastästructur5.-.5).

Pg. 214.Pg. 234.Cf. V N. Madgearu : Agrarianism, capitalism, imperialism. Bueu-

reef, 1936.Cf. C. Papacostea, op. cit. pg. 213 si pg. 223 si urm.Op. cit. pg. 240-241.

Stefan Zeletin 465

Citatul azesta dä misura exacti a rnarxismului" din operalui Ze1etin. Marxismul sAu oonsti in atitudini pe care socia-lismul $tiintific le imprumuti dela Iiiintá (punctele a si b)sunt deci anterioare acestuia, avand doar meritul aplicärii instudiul evolutiei capitaliste, i in insemnàtatea pe care o acordristructurii economice (punctul c), pozitia hotirit marxistä, darnu numai marxisti. AtAt i nirnic mai mult.

O alta fati a activititii sociologice a lui Stefan Zeletin,striinii de liberalism, dar remarcaba...4 cu totul noui 14 noiin tari, o constitue incercirile sale de sociologia cunoasteriisau de istoria sociali a Ondirii, din nenorocire intrerupte prinrnoartea sa timpurie.

Intre lucririle postume ale lui Zeletin, publicate de Re-vista de Filosofie in 1935, este si. un studiu intitulat: Formede giix' Idire si forme de societate-, deosebit de interesant pentruproblema care ne preocupa". Intradevir, Zeletin sustine in studitilaoesta ci nasterea filosofiei este un reflex al conditiilor so-ciale" i ci variatia formelor de filosofie este reflexul vaziatieiconditiilor de viga Curentele de gandire sunt pirtiintegrante ale vietii sociale, de aczea ele trebue sA aibi uncaracter core,spunzitor. Societatea este un intreg organic, deaceea nu se poate ca felul de viati si fie orientat intr'un fel

felul de gandire in alt fel. Cfind totus se intampli casocietatea si ajungä in contradictie cu ea insis adeci, cafelul de gandire sA nege felul de viatä atunci sunt semnede reactiune i descompunere- 2).

Zeletin crede ci aici va trebui si inceapi rolul révo-lutionar al sociologiei. Tanira stiintä este chemati si aratevariaba succesivi a structurii sociale, i potrivit cu aoeasta,variatia corespunzitoare a functiunii spiritului. Scurt, ea trebuesA incetiteneasci in tinutul 5tiintelor spiritului ideea reiativuluiistoric. lata de ce istoria' gindin'i i istoria societitii alcituescun tot: oea clintl dA fapte, cea din urmi merge ceva mai adanc:ea descoperi cauze"3).

Cum v.= vedea, aceastä laturi a activitätii sociotogice alui Zeletin este continuatä de unul din fostii s'a colaboratori,Alexandru Claudian, care a reusit sá aplice metode sociologicein cAteva din lucririle sale de istoria filosofiei si care, probabil,

Rev. de Filosofie, vol. XX. (Serie nona) Nr. 3, pg. 274.Op. cit. pg. 286.Op. cit. pg. 292-293,

30

466 P. P. Carp

va realiza pe deplin programul acesta gandit impreunä. ca $tefanZeletin.

B. Sociologia conservatorist:d

Pasoptismul a fost continuat, cum am vèlzut, de partidulliberal. Doctrina opus6 acestora e cunoscuth prin numele dejunimism §i e reprezentatà de partidul conservator. Nu ne inte-reseaza evolutia partidului conservator si desmembrarile lui,in linii mari doctrina a rimas aceeasi, aa cum a fost formulatade junimisti.

Junimismul nu trebue sa se confunde infra toate ca socie-tatea Junimea- dela Iasi, desi e faurit i reprezentat maiales de conducatorii acesteia1). El este curentul mult mai ge-neral care a urmat c.a o reactiune fat.ä de introducereaizbanda ideilor pasoptiste, liberale 2).

Reprezentantii cei mai de seamá ai doctrine' juninnstesau ai qociologiei conservatoriste ronnaneti sunt P. P. Carp,Titu Maiorescu, C. Radulescu-Motru si pe plan etnopedago-gic S. Mehedinti.

1. P. P. Carp. Junin'. ismul nu este o doctrina exact con-hará liberalismului, pentruca admite reformele savarsite in spi-ritul acestma, dar cere un ritrn mai domo!, o evolutie mai in-ceata, ca progresul sa se faca in chip temeinic, nu prin imitatie,ci prig asimilare. Junimismul apare deci mai mult ca o frana,ca o constiinta critica- a liberalismului. Atitudinea aceasta eciar exprimata de Petre Carp, in incercarea pe care a facut-osa lamureasca inversunarea dintre partidul conservator si ce!liberal:

...Era chestiune,a de a se §ti daca se democratizeazi sau

G. Ibrdileanu serie: Junimisti" nu sunt toll acet care au facutparte din societatea literarä din Iasi sat din partidul politic cu acest numesi dimpotriva, multi care n'au fticut parte din gruparea ltterara sac politica'sint in realitate junimisti". Tot Ibraileanu defineste: Junimismul" este,mat inainte de toate recomandarea de a se feri de importarea civilizatietsau, mai de grabi, recomandarea unei precautiuni exagerate cand e vorbade a importa aceaRta civilizatie" (Spiritul critic in Cultura Romaneascä, ed.11. Iasi 1922 pg. 99. Cf. si lacob Aregruzzis Amintiri din Junimea" i Gh.Panu : Amintiri dala Junimea" din Iasi, Buc. 1908.

Junimismul e privit de E. Lovinescu ca opera colectiva a uneigeneratil tot atat de solidare in atitudinea el., pe cat fusese si generatiadela 1848 prin reprezentantit sal de capetenie; junimismul reprezinta, deci,o replica' necesara in ritmul evoluttei noastre" (Istorta civilizatiei romanemoderne. II. For(ele reactionare, Buc. 1925, pg. 128).

Tito Maiorescu 467

ba Statul roman. Din cauza aceasta a provenit inviersunarea,caci democratizarea n'are nimic a face Cu principiile pur politice.Libertatea in Anglia a ajuns la o culme care poate nu existala noi; cand va veti pune pe taramul social si va veti intreba,daca democratizarea este realizatä in Anglia, veti fi nevoiti araspunde ca nu. De acolo provine ca, dei in aparenta acestedoua partide pe raramul abstract politic au aceleaqi ins4pe rarámul aplicärii ne aflárn 146 cu o profundcl, divergentacare a existat, i astazi a venit momentui sa ne intrebam dacaacea profunda divergenti poate sa existe cum a existat panaa.stazi? Cred ca. nu. Toti conservatorii seriosi trebuiau sa con-simta la faptul implinit, trebuiau s'a admita revolutiunea sociala,democratizarea societatii noastre, ca un ce irevocabil,lupia nu mai poate avea loe decat In privzrea mijloacelor cetrebue sA intrebuintam ca sa micsoram pe cat se poate relele,rezultatc ce sporesc din modul defectuos cum aceastä democra-tizare a fost faptuita. A fost o nenorocire la noi cA democra-tizarea s'a facut de sus in jos, iar nu de jos in sus.-- 1).

P. P. Carp a fost un luptator politic, nu un ganditor, deacee.a. cu toata vasta lui cultura, ideile reprezentate de elsunt foarte putin inchegate. Opera de sistematizare au facut-opro fesorii Titu Maiorescu i Radulescu-Z/Iotru. Prin acestiaideile politice ale conservatorismului romanesc devin teorie so-ciologia 2).

2. Tztu Studiul cel mai de seama al lui TituMaiorescu In aceasta privinta, poarta titlul, renumit in istoriavremii: In contra dtrectiei de astazi in cultura rominr (1868)aparut i In Criticele- sale 3).

Cufundata Oda la inceputul secolului XIX in barbariaorientala, scrie Maiorescu societatea romana pe la 1820incepu a se trezi din letargia ei, apucata poate de abia atuncide miscarea contagioasa, prin care ideile revolutiunii francezeau strabatut panà in extremitätile geografice ale Europei. Atraside lumina, junimea noastra intreprinse acea emigrare extraor-dinara spre fantanile stimtei din Franta si Germania, care Odaastazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libereo parte din lustrul societatilor sträme. Din nenorocire numai

P. P. Carp: Discursuri vol. I. 1868-1888. Buc. Socec, 1907, pg.260-261 (sublinierile noastre).

Precum datoritä profesorului S. Mehedzrztz, ele devin teorie etnope-dagogica' si. etnologicg.

Critice 1866-1907. vol. I. (Intrebuitam ed. Socec, Buc. 1926).

468 C. Radulescu-Motru

lustrul din afarä. Cci, nepregätiti, precum erau i sant, tineriino§tri, uhniti de fenomenele marete ale culturei moderne, eise patrunserä numai de efecte, dar nu pätrunsera Ora la cauza,.vizura numai formele de deasupra ale civilizatiunii, dar nu intre-vazura fundamentele istorice mai adanci, care au produs cunecesitate acele forme §i fara a caror preexistent6 ele nici nuar fi putut exista. $i astfel marginiti intr'o superficialitate fatala,cu mintea i cu mima aprinse de un foe prea u§or, tinerii romanise tntorce-au i se intorc in patria lor cu hotarirea de a imita§i a reproduce aparentele culturii aPusene, cu increderea, ca inmodul cel mai grabit vor realiza indatä literatura, tiinta, arta-frumoas i mai intai de toate libertatea intr'un stat modern"1-).

Astfel s'a ajuns la teoria junimista a imitärii formelorfarä fond", a civilizatiei de suprafatä, care n'are nimic a facecu adev&ata civilizatie. Transformarile reale ale societatilor

civilizatiilor nu se fac prin salturi, ci printr'o evolutie lent:a,In care apare intai nevoia, sensul, munca, ideile, sacrificiilepe urmä formele, ca simple expresii ale calor dintâi, ca hainecare le imbraca. Drumul invers este nu numai ineficace, darde-a-dreptul clistrugator de civilizatie 2).

3. C. Radulescu-Motru. C. Radulescu-Motru inchinä a-cestei probleme o cárte intreaga: Cultura Romana i Politi-cianismul" 3), i va reveni asupra ei in multe din scrierileulterioare 4).

Prin politicianism scrie C. Radulescu-Motru in-telegem un gen de activitate politicä, sau mai bine zis, opracticare me5te§ugita a drepturilor politice, prin care cativadintre oetaferu'i unui Stat, tind i uneori reu§esc sa transformeinstitutiile i serviciile publice, din mijloace pentru realizareabinelui public, cum ele ar trebui sá fie, in mijloace pentrurealizarea intereselor personale" 5).

Politicianismul poate avea o dublä origini; el este produs,sau dintr'o degenerare a adeviratei politici, politica inte-leasä i cinstit practicatà alta data; sau dintlo nepotriVird

Tziu Mazorescu : Critice. vol. I. pg. 155-156.Cf. si T. Mazorescu : Discursuri parlamentare ce privíri asimra

desvoltärií politice a Romanteí sub Domnia luí Carol I. (2 vol. Socec, Buc.1897).

IntrebuíntOm ed. III-a, Buc. Socec, 1904.De pildä Vocatia (Buc. 1932) sau Romanismul (Buc. 1936). Cf. *1

Conceptia conservatoare t progresul (in DoctrineIe Partídelor Politice, ed.de I. S. R. Buc.).

Cultura Romaneasci ei Politicíanismul, pg. III.

intre mecanismal ciitii Politice si fonclul sufletesc al poporuluichemat si-1 practice". Cazul al doilan se iveste la popoareletinere si insemneaza o primejdie de moarte pentru desvoltarealor. Politicianul este purtätorul spoielii de civilizatie, si prinaceasta disolvantul cel mai puternic pentru -unitatea vietii -na-

tionale a popoarelor tinere..." 1).Prime jdia aceasta a amenintat si scerta Romaniei. De

acee,a C. Radulescu-Motru scrie despre boala dé care a su-ferit societatea romana' in ultima jumatate a secolului al XIX-lea" si descrie fazele acestei boli, asemenea bolilor organice.O perioada de infiltrare a fost aceea In care toate influeatelestrem- e, pretinse civilizatoare, au patruns in corpul nostru social;o perioada de culminare, cand s'au copiat pe intrecute legilesi institutiunile de aiurea; o perioadä de descrestere, aceea incare ne aflam" 2).

C. Radulescu-Motru, ganditor cu o vasti cultura psiho-ilogic-a si sociologica, nu se multumeste cu enuntarea faptelor,ci incearca o explicare a lor, in cadrul unei teorii generale aculturn".

Cultura este o conditiune indispensabilli pentru desvoltareapopoarelot iesite din starea de barbarie. In cultura se oglindestefinalitateo constiintei sociale; prin ea faptele omenesti dobandescun inteles mai inalt, devin istorice. Poporul fara cultura n'areistoiie, fiindca n'are un criteriu oare 'sa stabileasca valoareaevenimentelor petrecute" 3). Culturile sunt expresii ale popoa-relor. Cultura adevarata, prin mijlocirea careia un popor seridica si prospera, se presintä totdeauna ca o individualitateputernica. In ea gäsim rezurnate toate insusirile caracteristiceale societatii, toate creatiunile mari si. on-ginale iesite din sufle-tul acesteia" 4). Nu toate popoarele ajung insä la o culturä.desavarsita. Unele raman in barbarie, altele se ridic-i la o starede semi-cultura, in sfarsit altele, cele nenorocite, s'au sleit,pana la disparitiune, intr'o stare de cultura falsa, de pseudocultura".

Pseudocultura se caracterizeaza prin lipsa de legatura aelementelor care o compun, prin discordante sau contradictiilauntrice, prin lipsa de adancime si originalitate. Pseudocultunlenu sunt expresia originalitatii unui popor, ele nu formeaza indi-

Op. cit. pg. IV. (sublinierea noasträ.).Op. cit. pg. 5.Op. cit. pg. 5.Op. cit. pg. 8.

C. 121clulescu-Motru 469

470 C. Radulescu-Motru

vidualititi, ci sunt opere de un itatie i spoiali. Dimpotrivi,semicultura di impresia unei realitäti nedesivarsite, care rimineinsi o putui ti si un drum spre cultura adevirati, ceea cedi un caracter de netigiduiti skatate.

Poporul romin, daca n'a avut o culturi desivarsitä, aavut totusi o semiculturi. Starea de semiculturi dureazi Orala inceputui secolului al XIX-lea. Dupi aceasti data urmeazio perioadi de triginire, in care crâmpeiele vechii noastre cul-turi incearci in zadar sà covArseasci influentele noi. Aceastiperioadi se incheie de odati cu prima jurnitate a secoluluial XIX-lea. Ultima generatiune formatä la scoala culturii stri-mosesti este aceea care realizeazi in 1859 actul eroic al Unirii.Cu disparitra. acestei generatiuni se taie i firul de continuitateal culturii române".

De aici inainte sufletul paporului nostru se insträineaiäde trecutul säu. Procesul de intregire a constiintei nationale,proces urmirit de atatea secole, dar neisbindit, este terminatCu proclamatiuni politice fictive si mincinoase").

Cultura existà nurnai intru atat, intruck este actuaL insufletul omenesc- 2) de aceea comit o greseali ie jude-cati aceia, cari cred ci se poate imprumuta o culturi,a se pregiti din vreme dispozitiunile sufletesti ale societitii.Cultura nu rezidi in obiectele externe i materiale..., ci inforta interni care le-a produs... Bunurile culturale sunt insisidispozitivaile actuale ale sufletului unei generatiuni. O socie-tate devine culti din momentul ce membrii sai se bucuri deanumite functiuni sufletesti, i intretin constient in practica vietiilor anumite deprinderi intelectuale i morale").

Lucrurile acestea se inteleg mai bine daci se tine seamide deosebirea dintre culturi i civilizatie. Pentru ca un poporsi fie apt d'e culturi, se cere ca el si fie apt de o personalitate.Se cere ca intre constiintele membrilor sii si se stabileasci ounitate sufleteasca...; pe aceasti unitate a constiintei socialese bazeazi apoi creatiunile in ara, in 5tiinta, In religiune, intehnici... Popoarele care ajung la aceasti unitate de contiinta,au o culturi; iar cele cari nu ajung, pot avea cel mutt o

Caracterul distinctiv intre culturi i civilizatiune stä inaceea, ca una, cultura, pitrunde adânc firea poporului, pe cand

Op. cit. pg. 18,OD. cit. pg. 29.Op. cit. pg. 31-32.

C. Rädulescu-Motru 471

civilizatiunea sta numai la suprafatä". Popoarele culte au oviatà spiritualä potrivita individua1iLàii bc. Popoarele memtea avea numai o civilizatiune, sant lipsite de aceastä individua-litate; ele n'au in mijlocul activitätii lor acel germene unificator,care sä le duca la o unitate sufleteascr 1).

Civilizatiunea ...se poate dobancli prin imitatiune", pecand cultura de imprumut nu exista; ea trebue s isvorascädin miezul personalitatii noastre. Din spontaneitatea inirmia min' noastre trebuesc sä se producä valorile morale si reli-gioase, iubirea de adevär i pläcerea de a crea; iar darul de

itatiune oricat de folositor ar fi el, nu ne poateacest isvor läuntric al sufletului nostru" 2).

Romania a imprumutat o civiliza tie, dar cultura ro-mana a rämas aceiasi". Sub aparenta sclipitoare a civilizatiuniiexterne traeOe mai departe in poporul nostru acelas sufletdin trecut", suflet de pastor i plugar" 3).

Insemnätatea profesorului C. Radulescu-Motru pentru so-ciologia romaneasca este mult mai mare decat o pot reda celecateva citate. Intreaga sa operä filosofica, psihologica, peda-gogicä §: politica, e stribätuta de un spirit constient sociologic.De aceea nu trebue socotit numai printre sociologii conserva-toristi, printre cei care au fäcut sociologie din nevoisi locul sau este deopotrivä printre cei care au fäcut socio-logic din interes de specialitate, ca preocupare stiintificä, desin-teresata. Schitarn in cateva cuvinte i latura aceasta a gan-dirii sale.

Intr'una din primele serien i stiintifice, C. Radulescu-Motrustabileste pe baza rezultatelor filosofiei contemporane" (deatunci), drept un principiu general ca nu existä manifestarea sufletului, care reprezentând o valoare, sä nu fie in acelastimp datoritä in mare parte factorilor sociali" 4). Omul ab-solut izolat" sustine mai departe n'ar avea nici chiarceeace numim experienta, pentruca n'ar avea putinta de a-sifixa intr'un mod oarecare impresiunile sale subiective pentru aavea continuitatea necesara oricarei experiente. Omul absolutizolat n'ar ajunge nici cel putin la constiinta personalitätii sale,

Op. cit. pg 64-65.Pg. 67.Pg 175-176. Cf. pt sociologia conservatoare si Al. Marghzloman

Doctrina conservatoare (in Doctrinele Partidelor Politice, ed. de I S. R.Buc.). Doctrina conservatoare nu admite ca progresul real poate veni prinsalturi". De aceea ea so Intemeiazg pe frachtze sí pe realitate (pg. 112).

ProblemeIe Pslhologiei, 1898.

4724

C. Widuleseu-Motru

necum la constiinta unei experiente personale. El nu si-ar sticorecta iluziunile si nici rezuma in cum* te cele vazute. Auzulpentru el ar fi cel mai putin util, caci n'ar avea tovarasi cucari sa comunice. Pentru un asemenea am n'ar exista probabildecal viata actuala asa cum o cunosc animalele. Valonle stiin-tifice, estetice, morale, religioase, economice nu exista cleatca rezultate ale vietii sociale-. Pentru a. incheia in termeniintalniti de obiceiu numai in lucrarile sociologice dé specialitatie,ea singura creatoare de valori reale nu poate fi decal socie-tatea, pentruca ea singura exista''.

Vi 4a sociala afirma C. Radulescu-Motru in altii lu-crare1), este mai mult decal un mediu extern. Ea estepentru indivizii care traiesc in ea, adioa pentru oameru., untransformator si un fundament in acelas timp. Un transfor-rnator, fiindca prin viata sociala viata individuala isi schimbaorientaren si caracterele; un fundament, fim. dca prin manifes-tarile sale sociale, viata individuala are o continuitate in con-stiinta, generatillor care se succed. Viata sociala nu se alaturavietii psihice individuale, ci o patrunde pe aceasta din urma,in asa fel ca aproape- o transforma cu totul. Aceea ce in vi ata,animalului este o exoeptiune, in viata (=dui devine o regulr.E vorba de atentie, imitatie, comunicare si cooperare.

In sfarsit, viata sociala aduce transformarea activitatii indi-vidului in activitate institutionala sau culturala, adica in acti-vitate can traieste desprinsa de individ in cursul generatiiloromenesti. Sufletul individual devine spirit obiectiv.

C. Sociologia socialista.

Daca am gasit idei sociologice in scrim& ideologilor libe-rali si conservatori, cu eat mai mult trebue sa gasim in scrierilesocialiste. Deosebirea e ca socialismul in Romania, dei .destulde vechiu, n'a avut nici succes, nici mare desvoltare. Fatade cele doua curente amintite, care au stapanit viata publicaromâneasca peste o jumatate de veac, socia. lismul este aproapeinexistent. Mara de C. Dobrogeanu-Gherea, aproape ru.ci undoctrinar socialist din Romania T1U s'a ridicat pana la treaptaunei gandiri stiintifice, 'Meat si merite a fi amintit intr'o istoiiea saciologiei. I. Nadejde, V. Mortun, I. Moscovici, G. Gri-

1) Curs de psihologie, 1923, pg. 322 51 urm.

Theodor Diamant 473

gorovici, Radaceanu etc., ca s insirarn cateva nume de lup-tatori socialisti, nu sunt oameni de stiinta in intelesul cà arfi imbogatit prin idei originale gandirea sociali. tiintificä. Eise multumeau sä reproduca i uneon' sa adapteze ideile socio-logice marxiste la imprejuranle dela noi, fara preocupariVice personale 1). De sigur nu este acelasi lucru cu atitudinea

ideile lor politice 2), dar acestea nu ne intereseaza aici.1. Theodor Mamant. Pentru vechimea preocuparilqr so-

cia' lisle din Romanaa', desi ideile lui sociologice sunt fara in-sernnatate. trebue amintit Theodor Diamant, adept al lui Fou-rier si unul dintre oei dintai care a aplicat doctrina acestuia,organizand un fálanster tocmai in Romania din prima jumitatea veacului al 19.

Ion Ghica scrie despre el: Era un om de frunte, inte-ligent, muncitor, staruitor i plin de devotament- 3). A facutstudii la Miinich, s'a dus apoi la Paris, unde avea multiprieteni din tara. In urma revolutiunii franceze dela 1830.ideile de inovatiuni sociale luasera un avant aa de mare, *breastcuprinsera toate spiritele, i tinerimea de pe atunci se aruncasemai toata in vartejul reformelor celor mai extravagante si maichimerice. Prietenii i camarazii pe cari i-a gisit la Paris:Iancu Vladoianu, Costica Bräiloiu, Iancu Balaceanu, NiculacheNiculescu, Barbu Katargiu, Stavrache Niculescu i altii, eraupe annici, care mai mult, care mai putin, adepti ai saintsimo-nismului i incetul cu incetul s'a pomem't si el' distras delainvatatura i invaluit in cercul ideilor comuniste, cu deosebireacà fu-nd dotat cu un temperament entuziast, and imbratia oideie, o strangea cu toata caldura tineretii si se cansacra eicu trupul i cu sufletur. Enfantin, unul din fruntasii saint-sun' onieni, 1-a pretuit foarte mult. Prin Considérant cunoasteinsa pe , Fourier si se pomeneste falansterian, de o mie deori mai fanatic decat fusese pentru sistemul lui Saint-Sirnon''.Mai departe: Fourier a mun't Para a-si vedea visul cu ochii,nu s'a invrednicit sa ridice cel mai mic falanster... Diamantinsa s'a intors in tara, bine hotarit a persista in acele idei...Tanarul Manolache Balaccanu... care deverrise unul din adeptii

Cf. Doctrínele Partidelor Politice" si Nona Constitutie a Romania"editate de 1. S. R.

V. atitudinea de mare onestitate intelecttalà sí mult bun simt ro-'125.1:mac a luí G. Grzgorovici din Constitutia sovieticä 1 constitutia demo-cratice din vol. Noua constitutie a ROMfitliel (Cit.).

Vezi I. Ghwa: Serien, vol. III. (Scrisori catre V. Alexandri). Edingrijitä de P. V. Hanes (1914),

474 C. Dobrogeanu-Gherea

cei mai infocati ai fourierisrnului... a consacrat mosia sa dinPrahova, numita Scaeni, pentru infiintarea unui falanster... Gu-vernid temandu-se ca sä nu se inradacineze credintele comunistein tara... ordonat imprastierea seriilor i grupelor i trimi-terea in exil a sefilor Manolache Balaceanu i Diamant-.

Un biograf recent, D. Popovici, corecteaza cateva dinformatiile lui Ion Ghica despre Diamant i reconstitue pe

baze de documente, experienta fourieristä dela Scaeni (din 1836)da suficiente date bio-bibliografice despre personagiul ciudat

care este probabil primul socialist roman°. Pentru istoria so-ciologiei romanesti insemnatatea lui Diamant nu trece insa defaptul insusi cä a venit In tarA cu idei socialiste utopice. Elindica un inreput, care nu va lua o forma 5tiintificà decatmai tarziu, datorita marxismalui.

2. C. Dobrogeanu-Gherea. Cel mai de seama reprezentantal ideilor marxiste sau a asa zisului socialism stiintific- dinRomania este C Dobrogeanu-Gherea. Ideile lui sociologicede sociologie s'ávAritA in chip constient meritä sA fie infa-tisate, cel putin pe scut.

Lucrarea sociala principala i cea mai originala a luiGherea este Neoiobiígia, cu subtitlul caracteristic Studiu eco-nomico-socio/ogic al problemei noastre agrare- 2).

Gherea poNneste, ca si conservatorii, dela dezacordul...dintre institutiile noastre civilizate, dintre legile noastre occiden-tale si realitatea vietii, in buna parte orientala si semi feudala- 3),ca sa ajunga, se intelege, la concluzii cu totul diferite.

Evolutia sociala nu se face la intarnplare ...Progresulproductiei, schimbului i impartirei produselor, precum i divi-ziunea muncii, cooperatia sub toate formele, marireapopulatiei si a densitatii ei, acesti factori constituesc fortele cari,In profunzimea organismului influentandu-se i stimu-landu-se una pe alta, lucrand fiecare in parte si toate impreuna,prin relatiile i lupta de grupari si clase sociale, fac ca socie-tatea sä se desvolte si s'a evolueze, transformandu-se treptatdin tr'o epoca i treapta de desvoltare, In alta epoca si altátreapta mai 'Malta" 4). La baza liberalismului stá burghezia,care isi creeaza institutii conforme cu interesele ei de clasa.

D. Popovicz : Santa Cetate In tre utopie 5i poezie. (Inst. de Ist. h-terarà st folclor, condus de D. Caracostea) Buc. 1935.

Buc. Socec, 1910,Neoiobagia, pg. 9Neoiobagia, pg. 14

Organizarea sociala, politieä i juridica se desvolta din, prin6 alaturi de desvoltarea economico-materialr.

...In tara noastra nu numai ca n'am avut o desvoltareorganica-socia. la, din care sa fi rezultat necesarmente institu-tiile occidentale ce am introdus, dar n'am avut nici imprejurari,nici conditii sociale, fie obiective, fie subiective... pentru intro-ducerea lor''1), adicä. nici fortele economice cari sà new-siteze o asemenea transformare, nici clasele producatoare, nu-

'meroase si importante, cari s'o reclame- 2). Totusi fenomenuls'a produs 6 el trebue sà aiba o explicatie.

Gherea explica: Epoca istorica capitalista... necesiteazatransformarea tarilor inaporate in tari liberalo-burgheze- 3). Sau:O societate inapoiata, intrand in relatii cu capitalismul occi-dental, acesta Ii modifica procesul de viata sociala, Ii revolu-tioneaza toate raporturile economico-sociale si morale, îi pro-duce aclanci modificari culturale: toate acestea nu numai justi-fica, dar necesiteaza institutir liberalo-burgheze, dupa cum lenecesiteaza si propasirea ulterioara a acelei societati- 4).

Dar odata introduse institutrile liberalo-burgheze... tre-buia sa se stabileasca o concordanta intre ele i relatrile deproductie si de organizare a ei"). Aceasta concordanta nus'a fà.'cut.

Situatia economico-sociala creiatä tarii- prin reforma a-grara din 1864 n'a fost cea pe care o cereau institutiileliberale. Ea a mentinut sub o alta forma, cea burgheza, vecheaiobagie 6 a dus deci la neoiob'ágie. Institutiile politico-socialeburgheze stau alaturi de relatiile de producere semifeudale, cutoate ca ele sunt profund antagonice, se exclud una pe alta-.Pe baza unei asemenea monstruozitati traim noi de o jumatatede veac; intransa t5i au originea multe, profunde i dureroaseanornalii, nu numai din viata economico-sociala a satelor noastre,dar si din viata lor moralà i culturalä.; si tot intransa isi auoriginea multe si insemnate anomalii dureroase din viata Oraintregi- 6). Caci Gherea, ca toti marxistii, este un integralist.O societate nu e un agregat confuz, ci un organism social;deci nu se poate ea viata anormala dintr'o parte esentiala a

Op. cit. pg 27.Op. cit. pg. 28-29.Pg. 31.Pp. 39Pg, 44.Pg. 68.

C. Dobrogeanu-Gherea 475

476 C. Dobrogeanu-Gherea

organismului, cum sant raporturile agrare, si nu influentezeintreaga viati a intregului organism"1).

NeoiolnIgia este dupa Gherea o intocmire economico-politico-sociala agrara particulara taxii noastre si care consistadin patru termem.:

Raporturi de productie in buna parte iobagiste, feudale;O stare de drept liberalo-burgheza, prefäcuta in iluzie

minciuna, lasind pe taran la discretia stapanului;O legislatie tutelara care decreteaza inalienabilitatea pa-

minturilor taranesti i reglementeaza raporturile dintre stapanirnuncitori, raporturi izvorite din cei dòi termeni de mai sus;

In sfirsit, insuficienta pamintului asa zisului mic pro-prietar taran i pentru munca i intretinerea familiei sale, faptcare-1 sileste sa devina vasal al marei proprietati".

Aceasta intocmire ibrida i absurda, aceasta neoiolaagiesconstitue problema agrara specifica t aril noastre" (la 1910)

singura solutie pe care o propune Gherea era desfiintareaei totala 2).

In alta parte Gherea incearca sià generalizeze cazul Ro-stabileste o noua lege" de evolutie a capitalismului,

apropiinclu-se in chip ciudat de junimism, adica de reactionari":In tarile inaintate capitaliste, formele sociale urmeaza fonduluisocial; in tarile inapoiate, fondul social e acela care urmeazaforrnelor sociale" 3).

Gherea formuleaza ciar si sociologia generala a marxis-mului:

Socialdemocratul marxist, in virtutea oanceptiei sale so-ciale insasi si a metodei sale de cercetare, nu e un inventatorde forme de convietuire i evolutie sociala. Evolutia socie-tatilor se face in virtutea unor legi, cari rezulta din intregcomplexul vietii sociale din istona. omenirii dintr'unintreg complex de conditii naturale, in cari se desvolta omul

societatea. Socialdemocratul marxist cerceteazi aceste legisi din aceasta cercetare se domireste asupra evolutiei societatilorroxlerne... Unul din caracterele esentiale ale evolutiei formelorde convietuire sociala consista si in faptul ca aceste forme sodesvolta pas cu pas, una din alta, astfel ca o forma socialasi o epoca istorica pregateste conditiunile de existenta nece-

1) Pg. 357..2) Neoiobägia, pg. 369-371.3) Dupi Stefan Zeletin: Burghezia rorninä, pg. 28-29.

Ion Ionescu 477

sare epocei urmatoare i, dupa cum, spre pilda, epoca feudali,a pregatit toate conditiunile obiective i subiective de existentaepocei burgheze, astfel i aceasta din urma le pregiteste epoceisocialiste. De aici urmeaza in chip evident, c5 o societate nunumai ca nu poate, fara sa-si primejcluiasca existenta,creeze o proprie evolutie in afara de aoeea care rezulta dindesvoltarea ei istorica i fireasca, dar nici mäcar nu poate 6ásarii peste o anumitä epoca de desvoltare a societatilor, cum arfi, spre pild, cea capitalista si nu poate dintr'o cauzla foarte

pentrucà tocmai aceasta epoca e aceea care pregätestecondititmile neoesare de trai celei viitoare").

Socialismul n'a prins in Rom5nia, el este o doctrinä deimport, incat nici sociologia pe care ar putut-o desvolta,este insemnata. Nu e lipsit de semnificatie faptul cä cea maibuna lucrare socialista- dela noi se ocupi de problema agrareisi este in favoarea improprietaririi taranilor. Probleme specificsoma* liste, izvorite din nevoile proletariatului, nu apar decal intarile industriale, ,pentruca mnnai acolo exista o clasä muncito-reaieä exploatata si deci in conflict cu cea capitalista. Proble-mete politico-sociale caracteristice Ora noastre au fost problemataraneasica §i problema nationata, inc:it in chip firesc in jurulaoestora a trebuit sa apara lucrarile sociologice cele mai intere-sante.

D. Sociologia poporanisla itaranisa.

Poporanismul i aranismul sunt foarte bine reprezentateIn Ronfania, fiind micàri discute din necesitati specifice tariinoastre. Din pricina aceasta chiar numai o insirare a cartilorinchinate problemei t5ranesti ne-ar lua foarte mult loc. De aceeane restrAngem la cativa din reprezentantii mai de seama, at:iteat e nevoie sa lamurim i aspectul rural al sociologiei rominesti.

1. Ion lonescu dela Brad. Cel dintâiu mare cercetator indomeniul vieij taränesti a fost Ion Ionescu dela Brad, agronomcare a deschis seria marilor agronomi ai Ronfiniei, dela P.S. Aurelia. n i Gh. Major panä la Gh. Ionescu-Sisesti, N. Cor-nateanu i altii 2).

Neoiobagia, pg. 409.Cf. G. Ionescu-Szseez Développement de la science agricole en

Roumanie, Buc, 1932 (Extratt de .La vie scientifique en Roumanie 2. Sci-ences appliquées"), in care se di si bibliografie.

Pentru sociologia romaneasca, Ion Ionescu dela Brad aredouà merite cu totul deasebite: 1. E eel dintaiu cercetator pre-ocupat in chip stiintific i statornic (ca specialitate) de reali-tatile sociale din tara, de realitatile concrete, mai ales subfata tor cea mai romaneasca: viata taraneasca. Din aceastä pri-cina trebue socotit ca intemeietorul sociologiei rurale românesti.

2. E tot cel dintaiu care a cautat sä ja contact Cu aceste rea-sa. intrepnnda cercetari directe, cercetari la teren, pe

unitati sociale caracteristice: sat, judo, regiune. De aceea trebuesocotit i ca intemeietorul monografiilor sociale romanesti, cacel dintaiu monografist- roman, in intelesul de azi al cuvan-tului, de observator stiintific al fenomenelor sociale vii.

Sunt deosebit de interesante din acest punct de vedere rnaiales patru din lucràrile lui: Excursion agricole dans la plainede la Dobroudjea-, din 18501). Agricultura Rom'An'a. din Ju-detiulu Dorohoiu-, din 1866 (539 pg.); Agricultura romanä,din Judetiulu Mehedinti-, din 1868 (772 pg.)2) 5i Agriculturaromana din Judetul Putna, din 1869').

De sigur lucfarile acestea au in primul rând un caractertehnic, de agronomie, dar din nici una nu lipsesc date 5i obser-vatii in legaturä cu viata tarandor. In ancheta asupra Dobrogeiintreprincle statistica familiilor pe nationalitati, se ocupa de ali-mentatie, de boli, de cresterea populatiei, ca sa conchìd ca lo-cuitorul Dobrogei se sprijina doar pe calitatea pamantului pecare II iubeste i cultivà i de pe care el recolteazi un fel debunatate 5i de s'ankate morala, care U fac fericit" 4).

Monografiile de judete pe care le-am putut consulta, cu-prind o informatie foarte intinsà i loarte pretioasa despre starea

viata fáranimii i In genere despre viata economici.Monografia judetului Dorohoiu cuerrinde 4 parti: I. Stu-

diul statistic al judetului (teritoriu 5i populatie); II. Studiutagricol al judetului (pamantul, clima, productia, semanaturile,descrierea exploatatiaor rurale, domenide statului, imbunatatiri inagricultura, epizotia. viteIor); III. Industria judetului; IV. Co-mertul judetului.

Publ. in Journal de Constantinople. Intrebuíntam trad. rorn. de F.Mihailescu: Excurstune agrícolä in Dobrogea facuta de Ion Ionescu delaBrad-anul 1850" (extras din Analele Dobroget, an. III, Nr. I).

Amandoua publícate de Mínísterul Agricult. Comerc. st [Ater. pu-blice Bucurestí, Imprimaría Statuluí.

Cit. dupä G. lonescu-Szse#1, op. cif Mind mal greu de gäsit, n'amputut-o consulta sí deci ne multumím s'o amíntím.

Op. cit. (trad. rom.), pg. 154.

478 Ion Ionescu

Introducerea la monografia judetului Dorohoiu lamuresteca studiul a fost intocmit conform art. 3 si 5 din OrdonantaDomneasca dela 28 Noemvrie 1864, prin care inspectorii agri-coli sunt obligati sa Lea inspectii generale de 6 luni pe an

sa intocmeasca descrierea um* judet care i se va indica.Descrierea, precizeaza ordonanta, trebue facuta din punct devedere agricol, comercial, industrial si statistic si va cuprindeosebite imbunatatiri ce vor trebui introduse in fiecare din acesteramuri-. Fiind inspector agricol, Ion Ionescu a fost insarcinatCu studiul i descrierea judetului Dorohoiu- prin ordin mini-sterial din 7 Iulie 1865.

Scopul cärtii, continua autorul, este imbunatatirea agri-culturii si e cea dintdi carte de acest fel care se face in tard....Am voit sà zicem i sa afirmam si in aceastä carte sädemon-stria' cum exisfä si la Romani o agricultura' potrività cu clima

pamantul lor, cu imprejurarile lor economice i comerciale, Cudatinele i legile lor, cu moravurile u caracterul lor national, oagricultura care, oricat ar fi de inapoiatä, totusi cuprinde insine un tezaur de cunostinte pe care Romanii 1-au mostenit delabunii i strabunii lor-1). Si observi, cu o adancime de vedereneintalnita nici la liberali, nici la conservatori i cu atat maiputin la socialist, c5 existand o agricultura proprie a Ro-mânilor, cine s'ar putea indoi cum ca nu exista la dansii si ocivilizatie oarecare''?

Ion Ionescu porneste dela realitate, ca sà injghebeze ostiinta romäneascä, pe temeiul careia. apoi sä se poatä imbunatatiagricultura. Cuvintele lui sunt i astazi pline de invätäturäbun simt. Românii poseda... un intreg de cunostinte atat demulte si atb.'t de variate asupra pamantului lor i mijloacelorde a-1 exploata, cat este peste putin. tä. ea un observator inte-ligent sá nu gaseascä materialele cu care s'a compuna stiintaagricola a Romanilor, sau cel putin arta agriculturii lor, meste-sugul... acela cu care se ocupa marea multirne a locuitorilor

Adunarea acestor cunostinte, descrierea combinatiilor cese fae spre a dobatidi profitul cel mai mare cu cheltuialacea mai mica, este lucrarea de constatare a starii actuale aagriculturii romane. Si lucrarea aceasta este necesara, este ab-solut m dispensabila desvoltàrilor i imbunä."atirilor ulterioare aleagriculturii... Constatarea aceasta a starii actuale este punctul

1) Op. cit. pg. IV.

Ion Ionescu 479

de purcedere al imbunatatinlor ce trebue sa se realizeze inagricultura romana... A constata ceca ce este si a propunececa ce trebue sa fie, iata, intr'un cuvant, indoitul scop ce1-am urmarit in tot cursul investigatiilor ce le prezentim inaceasta carte-1).

Metoda este si ea foarte limpede formulata. Ar trebuicercetata agricultura din toate tinuturile locuite de Romani, chiardad. deocamdata- se va lucra numai la cea din tinuturile libere.Cercetarea trebue sa fie directa' i amianuntita. Pentru casà pot face acest studiu am fost silit a merge din sat in satsi a observa pretutindeni i pamantul i oamenii i mijloacelelor de exploatare si de existenta si de castiguri-2).

Cealalta rnonografie, Agricultura romana din judetul Me-hedinti-, aparuta in 1868, este mutt mai intinsa (772 pg.)si mutt mai bogata ca material. Cuprinde patru parti: I. Studiulstatistic al judetului Mehedinti (teritoriul, populatia, statisticafinanciara, statistica judiciara, stafistica instructiei publice, sta-tistica cultului, puterea, armata); II. Studiul agricol al judetului(conditu-le generale ale producerii, conditiile speciale ale pro-ducerii, culturile accesorii, mijloacele de imbunatatire); III. Stu-diul industrial (idei generale, panzeturile, dimia, scoartele, chi-limurile, boiangia, abagia, cojocaria etc.); IV. Studiul comer-cial (ochire generala asupra comertului, pretul produselor, bal-cru. rile, exporte!, importul, veniturile vamilor din judet etc.).E usor de inchipuit ce material informativ bogat cuprind lu-crarlo acestea si ce valoare imensa au pentru cercetatorii deazi, ca material de comparatie, mai ales ca i rnonografia jude-tului Mehedinti e intocmita in mare parte tot pe observatiila teren. Umbland din sat in sat si vorbind cu toate treptelede producatori, am cules cu scrupulozitate toate observatiileexperientele tor, toate metodele lor de cultura, toate calculelelor de producere, toate imprejurarile, in fine, cate contribuescla producerea agricola, la crearea avutiei muncitortilui de pa-mint, la succesele sau reversele intreprinzatorului industriei agri-cole- 3). lata de ce it socotim. pe Ion Ionescu dela Barlad cace! dintaiu monografist- roman, ea pioner al sociologiei ruderomanesti si precursor al 5colii romane de sociologie.

2. C. G. Stere. Dad parasim linia agronomilor cu ten-dinte sociologice, $ntrucat Ion Ionescu dela Brad este cel mai

Op. cit. pg. VIVII.Op, cit. pg. XI,Agricultura romina din judeful Mehedinti, pg. 4.

480 Ion Ionescu

C. Stere 481

reprezentativ dintre ei, gasim, pe la sfaritul veacultti trecut,inceputurile unui alt curent, a càrui sociologie e tot litranisti,cum tiiränistä e intreaga conceptie de viatä pe care o intati-eaza. Ne gandim la poporanism.

Poporanistul cel mai tnteresant pentru sociologie, prin marealui putere de &dire, bogata experienta de viata i temeinicasa cultura, este C. G. Stere, ideologul micàrii despre careurmeaza sä dam cateva referinte.

Dela inceput trebue 36 precizam ca C. Stere, atat denenorocit in politica militanta, a fost un mare ganditor in do-meniul teoriei politice §i mai ales in domeniul §tiintei. Dacipolitica din timpul räsboiului n'ar intuneca puternica sa perso-nalitate, Stere ar fi fost socotit, fara nici o indoiala., printrecei mai de seamä scriitori ai neamului romanesc. Va trebui

privim deci sub amandoua aspectele, ca om de §tiintaca teoretician politic, ca sä-i judecam cinstit contributia so-ciologica.

DMtre lucrärile ,§tiintifice ale lui Stere, cea mai insemnatapentru istoria sociologiei romane§ti este tezia sa de licenta delaFacultatea de Drept din Ia§i: Evolutia individualitàtii i No-tiunea de persoiana in Drept-, cu subtitlul semnificativ pentrunoi. Studiu sociologic §i juridic'', din 18971). Este c,ea dintaiincercare de sociologie teoretia La inaltimea celor din occident,intreprin. sa in aceasta specialitate cu depIin tiinä. A4 fi vrutsa-mi iau un subiect pur sociologic- serie Stere fiindcaimi adunasem un material insernnat in aceasta ramurä de cu-no§timte, careia i-am consacrat mai multi ani de muncii. Darregulamentul in vigoare al facultatii noastre nu permite a-

1) Atragem atentía asupra acestei date, cad o greseala in privinta eía facut pe un sociolog de talla luí M. Ralea sa-i acorde lui Stere meritepe care nu le are. In índicatile bibliografice din ,,Introducere in Soceologie"(far% data) M. Ralea scrie

C. Stere e Evolutia individualitätii. Iasi 1893, opera putin cunoscuta,lost: remarcabíla ca conceptie i documentare. Precedeazii opmule lui Dur-kheim fi Tunnies" (subl. rioastre). In realttate cartea lui Stere a apärut la1897, lar cele doul serien i ale lui Durkheím, in care 1st formuleaza ciaropiniile" sociologice, au aparut inainte : De la division du travail social",In 1893, Les Règles de la méthode sociologíque" in 1895, lar cartea fun-dament-alit a luí Thnnies e Gemeinschaft und Gesellschaft" a aparut la 1887deal cu zece auj inainte. Ceva mal mult e Stere foloseste pe Durkheim cuLes règles de la méthode sociologeque" din Revue philosophique, 1894,Nr. 5-8 si-1 trece in Lista screerilor citate", alaturi de Comte, Giddings,Letourneau, Spencer, Tarde, Ward etc.

31

482 C. Stere

ceasta''1). Totusi prima lucrare stiintifica a lui Stere ni-I areaca sociolog, i Inca' un sociolog cu aptitudini neobisnuite.

Toate vietuitoarele se luptä, putem spune noi astäzi-- scrie Stere si nici omul nu face exceptie; in vartejufluptelor sociale neincetate, formele de raporturi sociale intreoameni se fac si se desfac, dar in fiecare moment se poategäsi un echilibru oarecare nestabil; i acest echilibru se oglin-deste in sistemul dreptului contemporan. Hind astfel lucrurile,e yacht c tiinta dreptulwi mi poalte fi decat o stiinta speciala

subordonati stiintei generale asupra fenomenelor sociale,sociologiei: stiintei asupra structurei societatifor (statica sociala)

euolutiei lor (dinamica sociala). Sociotogia cerceteaza' intrealtele, o,onditiunile i formuleaza legile, dupa care se pot stabiliin fiecare fazä a evolutiei sociale momentele de echilibru alfortelor sociale''2).

Stere nu-si face insa iluzii despre noua stiinta: Sociologia,pur i simplu, nu... exista incr. ,,Si poate insusi fondatorulsociologiei, A. Comte... a contribuit la acest rezultat negativ''3)

pentruca, dupa el, sociologia singura nu este o

abstract& obiectul ei nu este vreo grupa pur speculafiva denotiuni abstracte, sä spunem socialitater, ci fenomeneleconcrete ale societati omenesti in realitate... a tinut seamachia' r numai de popoarele din apusul Europer). Comte a in-trodus dintr'o confuzie, in randul stiintelor abstracte, o stiintäconcreta ,despre societatea omeneasca, in locul unei sociologiiabsfracte. care ar studia ,,,socialitatea in toate manifestarile ei,In mod abstract-. Dintre sociologi, numai G. Tarde, Durkheimsi F. Giddings au simtit... cam ce trebue sa fie sociologia caiiintô abstrarta- . Cu toate acestea, Stere socoteste cà exista

intreprinderi realizabile cu mijloacele stiintifice actuale"prim' tre acestea pare a fi si studiul, pe baze sociologice, alevolutiei notiunei juridice de persoarir 4), care 11 preocupi.

Nu staruim. asupra tezei lui Stere, ne multumina- sacaracterul ei sociologic. Persoana din dreptul roman primitiv

Stere. op. cit. pg. XII (sublinierile noastre). Cum se intämplä foartedes, un regulatnent universitar, in loe sá promoveze ttinta sub toate for-mele ei, a intärziat desvoltarea sociologlei romänesti si, in ce priveste peStere, I-a instrainat treptat de preocupärtle sociologice, sä se ocu.pe de studii juridice si sä .evadeze" (adieä sä. se piardà pänà in cele dinurmä in politicS, pentru ea sä. se refacä abia la sfärsitul vietti in literaturi).

Op. cit. pg. 11,Pg. 13.Op. cit. pg. 34.

e" dupa el un produs fir' esc al intregii evolutii soma' le,dela cele, dintai inchegari ale conviettnr" ii sociale, §i ODA laaparitia statului 5i a dreptului... Notiunea de persoanä la Ro-.mann'' vechi, nu e decat un moment din dureroasa §i. sbuciumataistorie a emanciparii i a diferentieru- individualitätii omene§tidin protoplasma sociala prinn'tiva"1).

...In societatile prirnitive nu exista individualttate, cum ointelegem noi astazi. Sub apisarea selectiunii naturale i aluptei pentru trai, automafismul psihic, imitativitatea 5i suges-tibilitatea, produc ni§te grupäri sociale cu un caracter gre-garist ...puternic pronuntat, in care fiecare individ nu e decalcopia celuilalt..." 2). In societatile primitive, vointa §i col4tiintagenerala sunt produsul... unei evolutii impersonale, determinatede selectiunea naturala §i automatismul psihic. In aceasta staresociala nediferentiatal", dupa expresia lui W. Wundt, procesulde individualizare" inca nu s'a inceput, psihica individual ecu desavar5ire absorbita in psihica sociala 3).

Notiunea vointei §i con§tiintei generale" se reazama pem'§te fenomene reale, ce se petrec in once grupare sociala §iconstituesc chiar conditia psihologica a vietii sociale la toatetreptele desvoltarii istorice a societatilor omenWi. Once copit,deschizand ochii in ace-a:stà lume, gäse§te o atmosfera de idei,de sentimente i§i de tendinti, atmosfera determinatä de in-treaga istorie a societatii. Aceasta atmosferä psihica socialäil imbibeaza cu desavarire, ii formeaza sufletul, ii umple con-tinutul con0iintei 5i ii determina directia vointei. Astfel vointa§i corwiinta mdividuala ajung fatal numai o reflectare a vointei§i congiintei generale'', a atmosferei psihice sociale. In vremeanoasträ, un om ajunge tarziu, abia daca ajunge, la constiintade sine, formandu-§i astfel o individualit ate proprie, putandprelucra criticete continutul vointei §i con§tiintei generale" §imancipandu-se treptat de sub stapanirea ei... Dar §i dupiaceasta, vom ta §i con5tiinta generala" nu dispare §i nu sepoate descompune aritmeticete intr'o sumà de vointi indivi-duale" 4).

...Evolutia impersonala, sub conducerea exclusiva a yo-u'. ter generale'', a putut sa fie numai extrem de inceata. Autrebuit mii §i zeci de mii de ani pentru a trece dela o fazi

Op. cit pg. 35.Pg. 65.Pg. 84.Pg. 81-82.

C. Stere 483

484 C. Stere

la alta ceva mai superioard; si au trecut peste douä sute demilenii de existentä omeneascd, pand ce omenirea,, dela pro-toplasma sociald primitivd, din acea stare de nediferentiare ab-soluti, dela promiscuitate neinfranatd, lip.ä de once sefisi once legi i institutii politice, comunism extrem, lipsä deonce individualizare, sà poata ajunge in sfarsit, in socie-titile oele mai inaintate, la arel grad de diferentiare i indivi-dualizare, cdnd s'au putut pune primele inceputun., primele in-cereiri de aiatii politicà' de stet, cdnd s'a rupt firul om-bilical ce o leagi cu socialitatea animalr. (Insa atatea nearnurin'au ajuns Odd aci nici astdzi). Si procesul n'a fost delalibertate i independentd individualá inspre legäturi sociale totmai stranse si mai apdsdtoare, dupä cum cred spencekstii,

ci dela o lipsd totald de once independentd individuali, delao tipsi totald chiar de once individualitate, inspre tot alaimare individualizare, inspre tot mai largi emancipare a indi-vidulM de sub jugul vointei i constiintei generale, inspre oliberare tot mai hotäritd de sub apdsarea evolutiei impersonate

inconstiente, intr'un cuvânt: dela gregarism inspre indivi-dualisrrz" 1).

113 afard de teoria aceasta clespre evolutia socialä, Stevedesvoltd foarte multe probleme sociologioe si le da adeseorideslegdri vrednice de retinut. Mai reproducem conceptia luidespre originea vietii sociale i despre cooperatie ca factorulprimordial al on.cdrei societäti.

...Primele injghebdri sociale sunt guvernate de legile ge-nerate biologice ale evolutiei aMmale, de lupta pentru existentd

selectia naturald. Acestea sunt conditide biologice ale origi-nilor societatii... Selectia naturald. a gdsit punctul de reazdraIn automatismul psihologic al oamenilor primitivi, in imitativitatea

sugestibilitatea naturii lor psihice, cari produc starea sufle-teased specified a societdtilor primitive: gregarismul, domnireaexclusivd a oonstiintei i vointei generale si lipsa de individua-litate personald. Acestea sunt conditiile psihologice ale origi-nilor societätii''.

Insä daca... voim sä gdsirn un principiu general care sine lämureased pentru ce o grupare sociald... trece prin o anu-mita evolutie, pentruce ea in diferite momente se cristalizeaziIn anumite forme sociale, atunci trebue sd iesim din sfera biologiei

psihologiei i sd intrdm in domeniul propriu al sociologier..

1) Op. cit. pg. 113-114.

Cea dintai tntrebare, care se impune aci este care suntavantajele vietii sacra' le, adica acele avantaje, care servescde punct de aplicare a fortelor selectiei naturale, fixandu-se astfelpunctul de plecare al evolutiei sociale, momentul cand evolutiabiologica se transforma in evolutie socialr. Stere raspunde:avantajul este: cooperatia in intelesul larg al cuvantulurAceasta putere a maselor-. acest prisos de puteri, care re-zulta din cooperatie si care raise poate reduce la suma puterilorindividuale intrate in c,00peratie, este acel avantaj al vietii sociale,care a §i impus-o. Omul a iesit din mainile Naturii gol sislab, far-a nici o arma naturala ca la alte animale; nu s'a pututconserva si ridica invingator, cleat prin cooperatie; prinacea sporire de putere, determinata de ea 2).

...Notiunea de cooperatie are pentru tiinta socialä a-ceeasi insemnatate, pe care o are de pilda, notiunea de atractiepentru mecanica cereasca, astronomie, sau ideea conservärii deenergie pentru fizica; adica notiunea de cooperatie este... unprincipiu fundamental al (sociologiei), in jurul caruia se gru-peaza toate datele tiintei. Intreaga desvoltare socra. la poate ficonsiderata ca o crestere a acelei puteri a maselor-, a aceluiprisos de putere nereductibila, care hotara izbanda societäIn lupta pentru existenti i conditiona astfel insusi mersul pro-gresului" 3). Insa cooperatiunea este un fapt neseparabil deviata sociala; si daca noi am fi partizani ai formulelor laconice,cum e a lui H. Spencer: Society is an organism- sau a luiG. Tarde: La société c'est ar trebui sa spunem:Societatea este o cooperatiune" 4).

Dintre lucrarile de teorie politica, trebue sa amintim celpurin studad Socialdemocratism sau poporanismr, aparut inrevista Viata Romaneasca- In 1907 §i 1908, in care Steredemonotreaz5 cu argumente imprumutate chiar din doctrina so-ciaHista, imposibilitatea unui partid si a unei lupte politice pebaze rnarxiste, social-democrate, la noi in tara.

Stere fiind poporanist si de sigur si sub influenta popora-nismului rusesc, nu credea in fatalitatea evolutiei sociale delafeudalism la societatea capitalista, industriala, spre societateasocialista. De aceea a fost, in vremea lui, cel mai documentatadversar al marxismului din Romania.

Op. eit pg. 94-96Pg. 98.Op cit. pg. 99.Pg. 101.

C. Stere 485

486 C. Stere

In stucliul amintit, Stere se intreaba intrucat se poatejustifica din punctul de vedere al imp:rejurarilor concrete alevietii noastre sociale, i chiar in lumina conceptiei socialiste,organizatia i activitatea unui partid social democratic in Ro-mania-1). Care sunt imprejurarile concrete ale vietii noastresociale- (studiul cä.rora revine sociologiei), care fac cu neputinfao miscare social-democrata i cer dimpotriva poporanismul? Stereprecizeaza: 1. Caracterul social al populatiunii; 2. gradul dedesvoltare economica; 3. situatia nationala; 4. raportul de puteridin punct de vedere international2).

Populatia Romaniei este in marea ei majoritate täräneasch".Socialismul se bazeaza insa pe proletariat, de unde Stere trageconcluzia in chip firesc, ca fara proletariat industrial.. nuexistä, nu poate exista un partid social-democratie 3). Sau cevamai amanuntit: In tarile agrare problemele ce se impun societa-tilor moderne prin evolutia industriala nici nu se pot pane, intrucatlipsesc conclitiile materiale pentru aceasta. Si deci, un partidpolitic care ar urmari rezolvirea acestor probleme, ar urmari,prin. aceasta, o imposibilitate istorica i culmea absurditatii. Inconsecintä, in tarile agricole programul social-democratic e o

posibilitate si un non-sens. $i pe langa aceasta in ele lipsestechiar baza materiala indispensabila pentru un partid social-de-mocratic, proletariatul industrial, a cärui organizare i luptapolitica singura poate duce la cucerirea puterii politice, in scopulde a revolutiona productia. Mai mult, in tarile industriale ele-mentul care duce lupta politica i sociala, singurul elementactiv, fiind proletariatul industrial, chestiunea agrarä poate fisubordonata acolo rezolvirii problemei industriale i aranimeapoate juca un rol, mai mult sau mai putin pasiv, pana ce pro-letariatul va ajunge la dictaturr si va impune transformarea

Pe cand in tärile agricole, clasele muncitoare fiind re-prezentate in majoritate covarsitoare prin tä.ranime, acestae singurul element social, pe care se poate razima un partidpolitic, ce urmareste cucerirea puterii politice, sau, cel putin,o inraurire pozitiva asupra inersului afacerilor publice, in scopde a apara interesele maselor populare. In asemenea conditiuni,taranimea nu numai nu poate juca un rol pasiv, ca in tarile

Viata Romfin easel vol. VI. 1907, pg. 171.Op. cit. pg. 174.Pg. 175.

industrializate, dar ea, tendintele sociale ale ei, trebue fatal sacoloreze actiunea oricirui partid democratic; si chestiunea agraranu numai nu poate sa fie aici subordonata oricarei alte probleme,dar aceasta chestiune este singura problema proprie ce se impuneIn aceste imprejurari, pentru a fi rezolvita de catre societate,

rezolvita, conform cu tendintele social, ale teirò'nimii, con-form cu interesele ei, i in sensul evolutiei proprii a productieiagricole''1).

Dar daca Romania va pierde caracterul de tara agricolàtilraeasca, prin desvoltarea fatala a industriei marl, prat

industrializare, cum pretind marxistri, ce valoare mai are aceastaargumentatie? Stere crede insa ca evolutia socialá nn poatefi klentia pentru toate tarile i pentru toate popoarele-3).Dela comunismul primitiv, in care traiesc inca., de pilda, Eschi-mosii din Nordul Americii, i !Ana la o tara ideala a capitalis-mului modern ca Anglia, inaintea noastra se desfasoara in spa4u.toará istoria sociala a omenirii, cu toate fazele-i intermediare.Si insusi acest fapt de coexistenta a unor sari sociale atat dedeosebite, intr'o epoca ea a noastra, cand in acelas timp rapi-ditatea i frecventa eomunicatiilor fac cu neputintá izolarea in-delungata de feluritele infauriri din afarä pentru once popor,ne arata Cat de absurda este credinta ca un popor ramas inlama trebue sà treaca prin toate fazele de desvoltare a 'Main-tasilor säi. Daca n'ar fi decat saltul savarsit sub ochii nostride Japoma. , Inca ar fi indeajuns pentru a dovedi, cal in situatiaactuala a raporturilor mondiale, pentru o farä determinata sepot suprima multe. stäri intermediare, care erau inevitabile inprogresul popoarelor din Apusul European, si astfel se poatemodifica adanc, pana la infinit, dupa infinita varietate astarilor sociale, mersul insusi al evolutiei sociale") Deaici rezulta, cá fiecare tara, pentru a-si croi calea spre pro-gresul social, trebue sà studieze conditiunile ei proprii. Nurnaiacest studiu poate servi de baza $tiin(ifica soli& pentru pro-gramele i organizatiile politice" 4).

Dar gradul de desvoltare economica a României nu nu-mai cá nu face inevitabilr, dar nu face nici cel putin cuputintr industria" lizarea ei. Industriile mari cer debiwuri, plat:ainterna si mai ales externa. Feirei piatei externa nu poate fi

I) Op. cit. pg. 323.V. R. vol. VII. 1907, pg. 15.VII. pg. 15.VII. pg. 16.

C. Stere 487

488 C. Stere

mare industrie moderna, nu poate urma industrializarea socie-tätii i, deci, nici nu se poate tate i desvolta proletariatulindustrial, cu caracterul lui social', specific, cu rolul lui politicsi economic determinat. Prin urrnare, viitorul industriei mariIn Romania atarni de posibilitatea pentru ea de a avea debu,seuristraine, de asigura piata externa. Piete straine nu se potdeschide insa pentru industria unei tari deck pe Jolla1) Pria forta: prin cucerirea de colonii, prin asigurarea, cuajutorul tratatelor internationale, totdeauna incheiate pe bazaraporturilor reale de putere, a zonelor dé interese-, deprotectorate- etc. 2) Prin superioritatea economica, care sapermita biruinta pacinica, prin concurenta libera., a produseloraltor pri-1). Dupa Stere amandoua caile acestea sunt inchisepentru Romania i deci in faza actuali de desvoltare in raportcu desvoltarea capitalismului apusean, industrializarea ei esteimposibila . Romania nu poate urma desvoltarea industriala aEuropei apusene" 2 ).

Acesta este aspectul pur economic- al problemei Pen-tru o concluzie definitiva trebue sa se tina seama si de pro-blemele de ordine nationala, culturala i politica, pentrucari poporul nostru e nevoit sa gaseasca o solutie potlivita cuimprejurarile concrete ale vietii sale in acest moment istoric,sub pedeapsa de pieire, sau eel ptitin de regres la o adevaratastare de barbarie" 3). Problemele care cer o deslegare urgenta

fata de care social democratismul nu are nici o putere, sunt,intre altele, problema nationali si problema ovreia. scii.

Nationalismul, inteles cum trebue, este o lege a vietii so-ciale si a creatiei culturale. ...Pentru nici o grupare etnicr

scrie Stere nu e cu putinta un rol activ in progresul o-menesc, o contribuire la tezaurul civilizatiei omenesti, decittdach ea se constitue ca natiune, desvoltandu-si insusirile spiri-tului sau propriu, geniul sau national; altfel ea ramane con-damnata la sterilitate, la o imitatie de forme goale" fara realaviata intelectuala, fira putere creatoare" I). ...Pentru noi nuexistZ cultura decal in forma noastra nationalä., nu existachiar, decal in aceasta forma- 5). Socialismul,nascut din impreju-rari straine nona, nu-si pune problema fiinei nationale- , care

VII. pg. 25.VII. pg. 36.VII. pg. 48.V. R. VII. pg 174.VII. pg. 185.

VII pg. 186.VII. pg. 192.VII. pg 193.VII. pg. 193.VII. pg. 196.

C. Stere 489

pentru Romänia este capitala. El nu duce lupta pentru ca-racterul national al culturii, ca factor al civilizatiunii univer-sale- 1).

Sträin de problema nationala, socialismul nesocoteste sichestiunea eoreiasce din Ron-tânia. Totusi problema aceastase pune pentru Stere ca ganditor social, care tine seama de rea-litatile concrete dela noi.

Stere precizeaza insä ca problema ovreiasca nu este oproblema religioasa si nici una de rasä. Ea este o problemiicultural i5 §i una demografica.

...Caracterul arhaic al religiunii mozaice, firesc, pentruantichitate, dar 4,ffit de nepotrivit cu mentalitatea noasträ, ducefatal la un conflict cu cultura modernä" 2). Astazi religia...e indiferenta pentru legatura nationala la toate popoarele mo-derne, pe cand Evreul... lepidându-se de religie... pierde fatalsi nationalitatea". Mai milt: de fapt o pierde (nationalitatea)si când isi insuseste mentalitatea moderna, când isi asimileazicultura europeana, necompatibile Cu insusi fondul arlipic al mo-zaismului". Fiind lipsit si de o limba proprie, Evreul ca ataree condamnat la sterilitate culturala. Prin once creatiune artis-tica, stiintifica, filosofica, el iese fatal din cadrul iudaismuluisi nu numai fiindca un Evreu nu le poate produce dec.:it informe nationale sWine, dar fiindca, insusindu-si gändirea mo-derna, la fiecare pas trebue sa dea o noua lovitura in conceptiajudaica a lumii si a vietii" 3). Aceasta imprejurare ne poateexplica pentruce instinctul de conservare sileste judaismul satinà cu alga tenacitate la baza lui arhaica, sä se opuna laonce incercare de inovatiune, sa duca la paroxism fanatismulconservator si exclusivismul national si religios- 4).

Evreii constituesc astfel pretutindeni un corp strain, greude asimilat. Dar indiferent de faptul acesta, chiar numai masa§i pro gresiunea, repeziciunea imigratiei evreesti, in imprejurarileconcrete ale Romäniei, Inca justifica indeajuns ingrijirea oa-menilor nostri de stat, -- in afar& de once sentimente antrsemite.Cad presupunând ca am fi fost expusi la imigratia, in aceia.,imasa §i progresiune, a altor elemente etnice decat Evreii, cre-deti ca politica romäneasca, in aceasta privinta,ar fi fost alta?-5).

Problema... se complicä inch prin faptul ca Evreii, vinindintr'un moment critic al desvoltarii noastre economice, politice

culturale, intr'un moment de tranzitie, de transformare dintemelie a intregului nostru edificiu social, au format aici, inregiuni intinse, tot stratul claselor mijlocii, impiedecand astfeldesvoltarea normalä a tarii-1). Solutia problemei nu poate fideck ajutorul statului pentru emigrarea acestui prisos de po-pulatic evreeascr. Emigratia Evreilor nu se poate läsa invoia întâmplerii, ci trebue regularizata i canalizati conform cuinteresele noastre. Numai atunci, incepand cu elementele cele maiputin dorite, aceasta emigratie in 15-20 ani ar putea pro-duce uli efect simtitor... Dacäi peste 20-30 ani ar ramanea80, chiar 100 mii de Evrei, repartizati mai mult sau maiputin egal intre o populatie de 8 milioane (pe atunci), probleman'ar mai avea gravitatea ei de astazi-2).

In sfarsit, pe plan politic, socialismul este cu neputintäpentrucä este o doctrina reoolutionarä. In Romania insä nu sepoate risca o actiune revolutionara farä a se primejdui seriosindependenta tä.rii, prin posibilitatea interventiunilor din afara.Imi dau seama scrie Stere de toate scadenle si de toatenemerniciile vietii noastre de stat... Daca insä ele ne indeamnaspre o politica hotarita de reforme adânci i largi, ele nune pot ierta, in imprejurarile concrete, o actiune readutionarii,care ar atinge la radäcinä puterea insasi a statului''').

Stere formuleaza pe baza acestor consideratii necesitateadavarsirli realitätii existente, care poate duce la o demo-cratie rural. O taranime liberá i stäpana pe pamântul ei;desvoltarea meseriilor si a industriilor mici, cu ajutorul uneiintense miscari cooperative la sate si in orase; monopolizarea decatre stat, in principiu, a industriei mari (afarä de cazuri excep-tionale, unde s'ar putea desvolta dela sine, fära prejuditiu pentruviata economica); aceasta este formula progresului nostru eco-nomic 5i social, ce ni-o impun conditiile insesi ale vietii noastrenationale''4). Poporanismul, spre difereng de socialismul ro-mânesc, cere astfel: program pentru popor si nu popor pentruprogram- 5), dovedinclu-si caracterul sociologic, realist, strain_de once utopie.

VII. pg. 197Pg. 206. Stere sería acestea in 1907.V. R. vol. VIII 1908, pg 51V. R. v. IX. 1908, pg. 68IX. pg. 78.

490 C. Stere

Radu Rosetti 491

3. Radu Rosetti. In afara de politica agrara a tehnicienilor

si de ideologia politica poporanistä., rascoalele täränesti din

1907 §i evenimentele prevestrtoare ale lor au provocat o h-teratura foarte bogata, din care nu lipsesc nici scrierile taram'stecu caracter sociologic. Cele mai pretioase sunt färä indoial5. alelui Radu Rosetti: Pamäntul, sätenii i stäpänii in Moldova-

Pentruce s'au rasculat täraniir 1), singurele de care nevom ocupa. cu toate cä pentru o istorie a sociologiei rurale ro-mânesti ar fi interesante toate.

Radu Rosetti nu este un sociolog, ci un istoric social,dar prin incercarea de a lamuri institutiile sociale ale Romaniei

rascoalele din 1907, opera sa are si o insemnä hate sociolo-fiind un izvor si un punct de plecare pretios pentru teo-

riile mai cuprinzatoare.Reproducem o parte din rezurnatur pe care face

singur, la sfársitul cartii .,Pämäntul, sätenii i stäpAnii in Mol-dova- 2).

...Românii din Moldova erau ocármuiti, ca i acei dintar& vecine, de ve:hiul obiceiu sub care se trezise neamul(dreptul românesc). Parnantul... era imphrtit in hotare pe careerau asezate sate. Fiecare hotar, la randul lui, era impartit infasn. deopotriva, numite jireabn, corespunzand fiecare la ekeo casa de gospodar in vatra satului si stäpänitä de gospodarulacelei case. Satele erau ocarmuite de un judet sau capetenienumit cneaz cand era ereditar, jude sau vataman, cand eravremelnic. Judetul, care se folosea si el de o jireabie (sau chiarpoate de mai multe), judeca oamenii, strängea birul si-i duceala rasboiu. Pentru aceste servicii el primea dela fiecare sáteana zcea din roadele pamantului i trei zile de slujba; apoi sefolosea singur de dreptul sà tinä moarä i cräsma. Judetideereditare se impärteau intre fiii i fiicele cneazulur.

La intemeerea Domniei, cnejii capati dela intemeetorulei intarirea tacitá, de fapt, a judeciilor tor. In curand acesteintariri, ca 6 daniile din loe pustiu sau domnesc, se dauscris. Apoi, judeciile Ala atunci inalienabile, incep a se vindecu consimtámântul Domnului... Rasboaiele, navalirile 6 pustiirilepagânilor micsorand mult populatia àrii, ocuparea in jireabii setulbura i cade in neobisnuinta, in cea mai mare parte a täriitinerea säteanului nu mai este statornicä, el ocupä când un cap&

Amandoug: Bucuresti, Socec, 1907.Pg. 449. Cf. si inceputul vol, Pentruce s'au riisculat Oran:1?

492 Rack Rosetti

al hotarului, eat' altul. Daniile i intäririle serse date de DOMMjudetilor incep a intemeia credinta ca dreptul judetului asuprahotarului este rnai vechiu si mai mare decit acel al sateanului.Aceasta credin' mai astiga putere prin faptul aclucerii a nu-rneroase colonii straine, menite sa umple golurile din populatiasatelor existente sau sà intemeieze sate noua. Colom'i aduside judet pe un hotar pustiu sau slab populat privesc, in chipfiresc pe judet ca avand un drept superior asupra acelui pa-mint. Cuvântul de judet cade cu totul in neobisnuinta si esteinlocuit prin acel de stapän. Puterea clasei stapânitoare spo-reste din ce in ce: ea reduce prin abuz i mestesug jumMatedaca nu mai mult a taranimii la vecinatate. Totus, in veaculXVIII, vedem dreptul de folosinta al sateanutui asupra hota-rului sau inca in picioare.

Clasa stapanitoare se imputineazä prin faptul ci multiurmasi de judeti cad la starea de rizasie-. Stäpfinitorii findnu numai a reduce intreaga täranime la vecinatate, dar chiar atransforma vecinätatea in robie desavarsità... De aici urmeazao nouà a:Aire a dreptului sateanului asupra painântului. Delamijlocul veacului XVIII lovirile la acest drept se inmultesc...Stapanii nu-si mai zic stävini de sate, ci stapini de mosii-.Impilärile continua si in veacul al XIX-lea. Din toate ne-dreptätile de care a avut parte (aränimea romAra, cea maistrigitoare este firii indoiala Regulamentul Orgarlic. Pe cândclasa stApânitoare se incarca cu pn'vilegiuri, cu scutiri, cu puteri,cu drepturi si foloase, taranimii i se rupea, in folosul aceleasiclase sapAnitoare, folosinta a jumAtate din pamäntul ce-i läsasechiar anaforaoa dela 1805, fara ca macar sa se scadä in schimbceva din indatoririle ei catre stapäni ce acestia Meuse sä i seimpuna sub regimul fanariot. 1 se rapeste totodata i dreptulde folosinta la padure, chiar pentru trebuintele ei personale,de care nici Fanariotii nu cutezase s'o despoaie. Boen'rnea,In acelas timp parte interesata i judecator. hotaraste cu delasine putere transformarea aproape desavarsita a judeciei in alod,prefacerea sMptinilor in proprietari-

TAranimea a pierdut deci treptat drepturile ei la mosiesi libertatile stravechi, in favoarea clasei stapanitoare, care nus'a dat in laturi dela nici un mijloc ca s'A exploatcze i sä sub-juge clasele de jos1).

1) Pt. teza contraed v. Gh. Panu : Cercetdri asupra Stgrei Täranilorin veaeurile treeute, Bue. 1910.

Radu Rosetti 493

Procesul acesta, care n'a putut fi lichidat nici prin refor-mele agrare din a doua jumätate a veacului XIX., a dus lastarea disperata din 1907 pe care Radu Rosetti o infkiseazaIn cartea Pentruce s'au rasculat thrann-?-.

La noi, numai o neinsemnata parte din obstie, 36.318din 1.058.172 proprietari, sau 3,43 la suta, sunt taranisensul adevarat al cuvantului, adica au de unde sä traiasca.

sporeasca. Din ramasita obstiei 1.015.302 proprietari,dispurtand de 3.219.665 hectare, fara de proa putini mopenisau razasi, au sau cat li trebue pentru a träi sau mai putin decatli trebue pentru traiul lor si a familiilor lor. Rämäsita intin-derii cultivabile a tarii, 3.952.648 hectare, sau aproape 50la sutä din acea intindere, este impärtitä in 6.652 proprietati,din cari 2.381 dispun de intinderi intre 50-100 hectare, al-catuind un totul de 165.456 hectpre. Rarnasita de 3.787.192hectare se imparte intre 4.171 proprietati, nu proprietari, cacisunt proprietari cu un mare numar de mosii. Dela aceastä mi-noritate infimà a natiunii se vede obstra' fara pamant sau cu putinpamant nevoita sa cearä pinaänt, fie pentru hrana, fie pentrudobanda ei-1). De aceea Rosetti a avut curajul sä arate des-lusit cA latifundiul este dusma.nul- 2) §1 sä cearä o distribuiremai dreapta a proprietatii, preconizand totodata o politica tä-räneascä pentru ridicarea integrala a nivelului de viata al satelor.Toate chestiunile de legatura cu buna starea i cu sänätateataranimii care, la noi mai mult decat oriunde, este insasi natiunea,trebuesc luate in oca mai de aproape bagare de seama i chib-zuinta. Nu trebue sA neglijam nimica pentru a lucra la intarireasi la imbogatirea ei, &Li ea reprezintä viitorul i toata putereanoastrir 3).

4. V. N. Madgearu. Dintre agrarianii" din zilele noastrecel mai temeinic ca pregatire stiintifica i cel mai larg orientatsociologic este V. N. Madgearu, a cärui pozitie ideologicaeste foarte inrudita cu a lui Const. Stere. Pentru discutia noastracartea sa cea mai interesanta este: Agrarianism, capitalism, im-perialism'', cu subtitlul Contributiuni la studiul evolutiei so-ma' le romanestr, apäruta in 1936, dar c,are strange laolaltastudii ceva mai vechi4).

Pentruce s'au räsculat iiiranii? pg. 634,Op. cit. Cartea V. Cap, IV.Op. cit. pg. 628.Cf. si V. Madgearu : Doctrina tariinistà (in Doctrinele partidelor

Politice, publ. de Inst. Social Romiln).

494 V. Madgearu

Teza fundamentala sustinuta de V. Madgearu o constitueideea cà evolutia' agriculturii urmeaza calea ei proprie- i deci

rile agrare cu o ordine economica deosebita de cea capita-lista, au o linie aparte de desvoltare. De unde incheerea po-poraniste ca nu exista nici o indicatie care sa indreptäteasca-asteptarea ca evolutia socialä., cel putin in aceasta parte a lurnii,va urma liniile teoriei marxiste" 1). Argumentarea insasi si con-secintele pentru stiintele sociale sunt foarte atragatoare.

In Rusia, ca i in tot rasäritul Europei, sociologul, cuprivirea deschisa asupra realitatilor sociale, descopera existentaunui mediu social agrar taranesc, care implica' desvoltarea uneiordine economice, deosebità de ordinea economicaDaca se desparte harta Europei printr'o linie, care pornestedela Baltica i coboara, inspre Adriatica, toata intinderea din-spre rasaritul ei este alcatuita din taxi, a caror organizatiesocial este dominata de economiile rurale taranesti... In toateaceste parti ale lumii, forma tipica de organizare economica esteeoonomia familiara sau semifamiliara, care nu lucreaza cu sa-lariati. Este deci timpul ca fara balastul teoriilor economiceclasioe, sau marxiste, care îi au obarsia intr'un mediu social-economic cu o structurà deosebita, sa se cerceteze realitateaagrar-taraneascà din rasaritul Europei... Traditia, care existaIn 5tiinta economica contimporana dela David Ricardo, de ase socoti regimul economic actual, exclusiv capitalist, trebueparasite (dupá cum au demonstrat-o econorriistii rusi in fruntecu A. Cm' janov). In toate tarile agrare, modur de producliedominant nu este cel al economiei capitaliste, ci al' economieifamiliare, care nu intrebuinteaza salariati. Aceste economii fa-miliare taranesti au o conceptie cu totul diferit:a despre profit

o organizatie de exploatare deosebita. Categoriile stiinteieconomice clasice, proprii economiei capitaliste salariul, pro-fitul, renta etc. nu se regasesc in econonna. familiara tära-neasca, i,ar incercarea de a interpreta fenornenele ei vitale cuajutorul lor, da gres- 2).

Indiferent de atitudinea generala Eta de conceptia ma-terialista a istoriei, problemele sociologiei economice au (ostcercetate de economisti, in tarile din apus, punandu-se rand perand pietrele unghiulare la edificiul stiintei economice. Acestanu poate fi insä desavarsit, Ora cand nu se vor fi luminat

Op. cit. pg, 58.Op. cit. pg. 136-137.

M. Kogalniceanu ,±95

toate aceste ,probleme ale sociologiei economice in mediile so-cial-economice agrare din rasaritul i sudul Europei").

Nu se poate tagadui ea orientarea aceasta a cercetariloreconomice este de o insemnitate foarte mare nu numai pentru-stiintele economice, dar pentru intreg grupul stimtelor socialesi mai ales pentru sociologie. Ceva mai mult: preocuparile a-cestea privesc direct si saciologia, ele sunt i probleme socio-logice. De aceea. Virgil Madgearu are un loc pe deplin meritatin istoria sociologiei romilnesti, chiar fata de unii sociologi7de profesie.

E. Sociologia nationalistä.

Dacà frecem acum la pozitiile socialogice alimentate decealaltä mare problema a neamului romanesc, de problema na-tionalä, istoria sociologiei romanesfi se imbogateste cu un ca-pitol deosebit de interesant i probe:WI, dintre bate, cel maibogat. Nu vom starui totusi decal ca sà schitam cateva dinliniile esentiale. Pentru aceasta amhitirea catorva din scrierilelui M. Kogalnicearm, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, A. Po-povici i A. C. Cuza va fi de ajuns 2).

1. M. Kogälniceanu. M. Koaniceanu formuleaza incadela 1843, in vestita so prelegere de deschidere a cursului deistorie nationala, temeiurile nationalismului romfinesc 3). Omultotdeauna, inainte de neam, si-a iubit familia, inainte de lume,

iubit neamul i partea de pamant, fie mare, fie mica, incare, parintii sai au trait si s'au ingropat, in care el s'anascut, a petrecut dulcii ani ai copilariei ce nu se maiintorc, a simtit cea intal bucurie si cea intai durerebärbat. Acest simtimant, nu cunosc inca nici un neam, nici osemm. tie cat de bruta, cat de salbatica, care sa nu-1mima mi se bate cand auz rostind numele lui Alexandru petbun, lui Stefan cel mare, lui Mihai Viteazul... Si nu ma rusineza va zice c acesti barbati, pentru mine, sunt mai mult dealt

Pg. 80.De sígur ar fi de cel mai mare ínteres si scrierile nationalíste ale

lul N. ¡oiga, M. Manoilescu i ale altora, uneon de-a-dreptul reprezenta-tíve, dar pentru desvoltarea soczologrei romanesti, nu a polztrcii, sunt maiputin insemnate. Pt. N. Iorga. filosof al istoriei, v. N. Bagdasar : FilosofíacontemporanA a istoriei, Buc. 1930.

Cuvant pentru deschíderea cursului de istorie national& In Acade-mia MihälleanA, rostit in 24 Noemvrie 1843 (In M. K. Opere, editie comen-tat& de N. Cartojan) (col. Clasicii Romani Comentati, Scrisul Romanesc,Craíova).

496 M. Kogälniceanu

Alexandru c,e1 Mare, decat Anibal, du& Cezar; acestia aunterou- lumii, in lac ca cei dintai sunt erou- patriei mele. Pentrttmine bat:ilia dela Rasboerd are mai mare interes dec.& lupiadela Termopile, i izbanzile dela Racova i déla Calugareniimi par mai stralucite decat acele dela Moraron 6 ,Salamin" a,pentruca sunt castigate de catre Romani! Chiar locurile pa-triei mele imi par mai placute, mai frumoase decat locurile celemai clasice. Suceava 6 Targovistea sunt pentru mine mai tnultdecat Sparta si Atena! Baia' , un sat ca toate satele pentrustrain, pentru Romani are midi mult pret decat Corintul, pentrucaIn Bata' avanul Riga a Ungariei, Matei Corvinul, viteazul svi-tejilor, craiul crailor, cum) Ii zicea Sixt IV, ranit de sabia mol-dovana, fu pus in fugä. 6 uitä, drumul patriei noastre !" 1).

Aceeasi atitudine o gasim in programul Daciei literare-,aparut in 1840. Dorul imitatiei s'a facut la noi o manic pri-mejdioasa, pentruca omoara in noi duhul national. Aceasta manieeste mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele esde subt teasc cärti in limba romaneasca. Dar ce folos! cä stmtnumai traductii din alte limbi 6 inca 6 acele de ar h bune.Traductiile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vomputea aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea ceamai pretioasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapteeroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurilenoastre sunt destul de pitoresti si poetice, pentru ca s'a putemgasi 6 la noi sujeturi de scris, far& sät avent pentru aceastatrebuinta sa ne imprumutim dela alte natii- 2).

In nä.zuinta de a pune in valoare acest punct al progra-mului sau- dupa cum arata N. Cartojan Kogalnkeanupublica schitele de moravuri-: Scene pitoresti din obiceiurilepoporului: nou chip de a face curte- 6 Fiziologia provincialuluidin Iasi'', prima avand 6 o oarecare valoare etnografica (lo-godna i nunta taraneasca), a doua fiind o incercare de psilio-logic sociala, intr'o haina de literaturä vesela. In unja acestorlucrari, dar cu un c,aracter mai pronuntat de stiinta, trebueamintitä i cartea din tinerete despre tigani, interesanta 6 pentruetnografie 6 pentru sociologie 3).

Kogalniceanu a fost insa mai mult un deschizator de dru-

Op. cit. pg. 79-80.Opere (cit.). pg. 41-42.Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigains connus

en France sous le nom de Bohémiens, suivie d'un recueil de sept centsmots ctgains. Berlin 1837 (cit. dupa" N. Cartojan).

B. P. Hascieu 497

muri, decal un realizator in stiintä. Lucrar& lui, ca i discur-surile politice, cuprind mai mult argumente in favoarea atitu-dinilor politice sit a reformelor sale, decat teorii i preocuparistiintifice 1).

2. B. P. Hasdeu. Daca trecem la B. P. Hasdeu, situatiase schimba cu desavarsire. Hasdeu e in primul rand un omde stiinta, unul dintre cele mai stralucite si mai cuprinza.Ioarecapete pe care le-a produs neamul nostru. Enciclopedist castructurA mentalä, erudit, patrunzator i vesnic framantat deidei, aproape nici o problema nu i-a scapat firä sal preocupe.De aceea nu e nici o mirare ca i sociologia româneasca isigaseste in el un mare precursor.

La drept vorbind, activitatea lui Hascleu nu se incadreazausor intr'un simplu curent, fie el chiar al nationalismului. Dadtotusi Il amintim in cadrul acestuia, e din pricm a cá in teoriilesale sociale, singurele care ne pot interesa aici, este adancnationalist.

Nationalismul este o conditiune esentiala a tuturor crea-tiunilor mari in sfera ideii. Ceea ce-i originalitatea pentru un

divid, este nationalitatea pentru un popor. Fara nationalismprogresul poate ajunge la apogeu, dar numai progresul material,progresul brut, progresul vietii- 2).

Politica si stiinta trebue sa fie tot nationale, deci pentruRomani, romanesti : De cäte ori Romarlii cru luerat rongineste,ei au inchis ochii asupra granifei i au izbutit totcleaune. Po-litica trebue sa se bazeze numai pe stiinta românr, care estespiritul aplicat catre natura pamantului roman si catre naturanatiunii romane- 3). Stiinta Natiunii pe care o preconizeaza inzilele noastre Profesorul Gusti i elevii sai, isi gaseste un ves-titor in B. P. Hasdeu.

Hasdeu se apropie de sociologia de azi 6 prin conceptiasa integralis[a desp.re fenomenele sociale, prin formularea in-terdependeritei lor functionale. Dupa cum observa", Mircea E-bade, conceptia organica i unitara a oricarei realitati istoricedomina intreaga gandire a lui Hasdeu-. Legaturile dintre viata

Despre insemnatatea lui Kogalniceanu ca doctrinar al na(ionalismu-lui palate, cf. N. lorga: Doctrina nalionalistä (in Doctrinele Parttdelor Poli-tice, publ. de I. S. R.).

B. P. Hasdeu: Scrierí literare, morale si politice. Ed. críticA deMircea Ellade, Buc. Fundalia Regale Carol II.", 1937 tom. II. pg. 123 (Dindiscursul: Canzele si rezultatele cosmopolitismului, din 1871)

Op. cit. t. II. pg, 279 (Zvon de invazie" art in Columna luí Tra-ían. an. L 1870).

32

sufleteasca i limba unui neam, sunt tot a-tat de organice calegatura ce exista intre toate activitatile (economice, spin.%

tuale, morale) ale acestui neam. Hasdeu avea precis m." tuilia

unitatii spirituale a vietii popoarelor dupa cum intelegeacaracterul structural al institutiilor i industriilor ce se nascsi se organizeazä in launtrul unui neam"1).

O trasatura fundamentala a nationalismului lui Hasdeueste antisernitismul, care i-a inspirat numeroase lucrari, cumsunt acele Studii asupra iudaismulur, din care retinem: Tal-mudul, ca profesiunea de credinta a poporului israelit" (1866)si Industria nationala, industria streina si industria ovreiascafata cu principiul concurentei" (1866). In cea de a doua,mult rnai teoretica (lac& prima, pe langa argumentele aduseimpotriva Evreilor, care aici nu ne intereseaza, incheaga si oconceptic privitoare la problema natiunii, de un vadit interessociologic.

O natiune presupune doua elemente constitutive: un pi-mant si un neam. Fiecare pamânt are o natura a sa proprie:

natura, pe care nu o poate nimici influenta neamului i princare awl pamant se asearnana, cu el insusi i difereste de toatecelelalte pamanturi. Anglia fu totdeauna sula: sub Britani,sub Saxoni, sub Danezi, sub Normanzi... Fiecare neam aresi el o natura a sa proprie; o natura, pe care nu o poatenimici influenta parnantului i prin care acel neam se aseamanacu el insusi i difereste de toate celelalte neamuri. Armenipastreaza ceva armenesc stereotip in Franta, in Turcia, inGermania, in Italia, in Polonia... Astfel fiecare pamant are

idee a sa specialä n universalitatea pamanturilor, i fiecareneam are o idee a sa speciala in urniversalitatea neamurilor".

Asezandu-se vreunul din neamuri pe vreunul din parnan-turi, legatura celor doua specialitati produce ,c) Natiune. Unireadintre pamant i neam pe baza careia se inalta o natiune, eatat de stransa, inc.& pamantul resfrange in toate ale saleimaginea neamului i neamul resfrange In toate ale sale ima-gm" ea pamantului''2).

Problema aceasta a raporturilor dintre am si natura, carea dus la crearea antropogeografiei si este Oda astazi unadin preocuparile de seama ale sociologiei, o gasim tratata sub

forma mai generala si mult mai amanuntitä in Istoria Critica

Mircea Ehade : Introducere (op. cit. t. I. pg. XLVII 41 urm.)Pg. 17-18.

498 B. P. Hasdeu

B. P. Hasdeu 499

a Romanilor1), (vol. I. studiul III, pag. 167), sub titlul Ac-tiunea naturei asupra omulur. Aici Hasdeu hi desfasoara inplin puterea sa de patrundere, ea sa lumineze problema, faraexagerari si cat mai conform cu faptele. Fara sä nege inrau-rirea naturii asupra omului, nu admite Ca' ea ar fi atotstapa-nitoare. Alti factori, de aceeasi insemnatate, hotarasc soartapopoarelor.

A admite fina cercetare si fin g restrictiune dictaturaglebei, a trece peste idiosin. crasiile individuale si de ginte, auita principiul atavismului, a nu recunoaste Providenta, a nu'Asa omului liberul sau arbitru fati eu natura si cu Divinitatea,

este a nu intelege istoria-2).Deci primul factor care margineste inriurirea naturii este

gintea,... in virtutea careia Bascii si stranepotii Gotilor, buna-oara, locuese de secoli pe aceeasi coasta a Pirineilor, faiica totus o natura exterioara absolut identioa si fi putut asimilaprin. tr'ro nectimata actiune de toate zilele vita teutonici cu ceaiberica''3). De altfel problema este mult mai complexa pen-truca nu este mai nid o natiune sub soare care si nu fi su-ferit multiple... amestecuri cu alte ginti-, apoi nu este nicio gMte... care sa nu fi trecut succesiv prin multe si diverseclime- si in sfarsit, nu este mai nici o climi.., care si nu fiindurat irtaca.r o picituri modificatoare dela felurite natiuni-4).Nimeni, dela Hasdeu incoace, n'a formulat la noi problemaaceasta in termeni mai precisi. .

Al doilea factor care mirgineste actiunea naturii II for-meaza institutille, caci vitiul institutiunilor, cari adesea sunto oarba imitatiune din afara, uneori un capriciu individual aloelor dela cArrni pot miseli natiunile cele mai bine inzestratedin punctul de vedere al pamantului."5).

Dar nu numai originea nationala, nu numai forma de gu-vernamant bunä sau rea, ci chiar o singuri idee mare, sguduindcu energie tot organisml uman, poate si paralizeze actiuneaclimei-. O idee mare implioa pe un rnare orn... Astfel unindivid... poate si smulga uneori o natiune de sub arbitrulaaturii-6).

Buc. Imprimeria Statului. Ideile din aceastä carte nu sunt toate ori-tinale, dar nu se poate tAgAdui lui Hasdeu insusirea rari de a adopta ideileTrenaii in chip critic, selectiv, nu prin =Haile.

Istoria Criticfi a Romiinilor. I. pg. 171.Op. cit. pg. 173.Pg. 175.Op. cit. pg, 177 si urm.Pg. 178.

In sfarsit. 'accidentele locale märginesc si ele actiuneanaturii. ...Alarä de nordul extrem sau de sudul extrem, suntprea putine täri destul de intinse unde clima sa nu fie oarecumIn anarhie, inlesnind astfel ea insäsi omului calea de a seemancipa" 1). ...Mai in fiecaretarä,.... se ciocnesc si se con-trabalanseazä mai multe diferite nature, a caror varietate scapätotalitatea unei natiuni de masa presiunii exterioare. Este insanu mai putin adevärat ca una din aceste sub-clime, anume ceamai räspanditä, joac5 totdeatin.a un rol predomnitor" 2).

Din toate acestea nu urmeazä, insä cä actiunea naturii eneinsemnata. Gintea, institutiunile, ideile isau bärbatii marirecursul la accidente locale pot invinge tirania pämantului, darnu-1 distrug, ci abia Il netezesc pe deasupra" 3). Natura nuucide, liberul arbitru, nu impiedicä progresul, nu opreste reali-zarea celo/. mai frumoase tendinte ale unei natiuni; dar ea leimprimä o directiune, o directiune adesea intreruptä si apoireinnodatä din interval in interval, o directiune ce nu poate fiacee.asi la Tamisa i Bosfor, in Urali si Ande; iar supradi-rectiunea tuturor directiunilor partiale, precum si toate cateräman nesträ.bhtute pentru cugetul omului, este in Providentä" 4).

Concluzia metodologicä la care ajunge Hasdeu, punedin nou in fruntea stiintei de azi: Numai printr'un studiumonografic al naturei fiecärei regiuni cu toate particularitätilesale, La. r nu prin idei generale preconcepute, se poate constataactiunea-i asupra diferitä in felurite täri atat dupapropriul sä.0 fond, precum i dupä reactiunea gintii, a institu-tiumlor, a oamenilor man', a Necursului la accidente locale,altele" 5). Hasdeu a cerut sa se faca cercetäri monograficesau cercetäri la teren, in leghtura" Cu intreaga viatä popularäromâneascä si a intocmit el insusi un chestionar pentru studitdfolclorului juridic 6), incât din toate punctele de vedere trebuesocotit ca un inaintas al sociologiei romanesti.

3 M. Eminescu. Ceilalti ganditori nationalisti cu ex-ceptia lui A. C Cuza nu mai par la prima vedere atAtde apropiati de sociologie ca Hasdeu. Preocupärile lor prin-

Pg. 179.Pg. 180.Pg. 180.Pg, 181,Op. cit. pg. 181.Cf, D Gust: : Sociologia militans, 1934, pg. 59. ateva din räspun-

surile la chestionarul Jut Hasdeu se pasirearä la Academia Romana,manuscris.

500 B. P. Hasdeu

M Eminescu 501

cipale par a-i indeparta de stiinta noastra. Totusi scrierile lorpolitice cuprind bogate idei sociologice, care ar merita sä fieanalizate mai de aproape, in cadrul unor lucrari speciale.

Mihail Eminescu, fara indoiala cel mai de searna ganditor-nationalist al neamului romanesc, oricat ar parea de ciudat,este unul din primii sociologi adevarati ai tärii. Pacat ca scrie-

politice au un caracter de polemica i gazetarie, .decicu fatalitate fragmentar, care ascunde uneori, pentru cititorulneprevenit, intelesul adanc i adevarat al .ideilor sale.

Problemele care l-au preocupat mai staruitor pe Eminescusunt problema statului si problema progresului. In legatura cuacestea trateaza insa si problema societatii, a natiunii, a claselorsociale, a conducerii etc.. In deslegarea tuturor acestor problemeel este integralist, socotind realitatile sociale ca intreguri orga-nice, ale caror parti trebue sa se imbine armonios si a carorevolutie trebue sa se faca treptat, Ara salturi i fara rupturi.Fenomenele sociale sunt fenomene naturale si ea atare se supunanumitor legi, care nu pot fi calcate fara urmari dintre celemai grele. Dar ceeace pentru noi e vrednic de atentie, e faptulea Eminescu sustine ideile acestea in numele sociologiei cu ceamai deplina stiinta. Intradevar, Eminescu scrie:

Sociologia nu este pana acum o stiinta, dar ea se inte-meiazä pe un axiom, care e comun tuturor cunostintelor omenesti,ca adic intamplärille concrete din viata unui popor sunt supuseunor legi fixe, cari lucreaza in mod hotäzit i inevitabil. Scrii-

cari in privirea ideilor lor politice sunt foarte inaintati, auTenuntat totusi de-a mai crede cá statul i societatea sunt lucruriconventionale, rasarite din libera invoiala reciproca dintre cetá-jeni nu mai poate sus tine cá libertatea votului, intrunirile

parlamentele sunt temelia' unui stat. De sunt acestea sau desunt, statul trebue sä existe si e supus unor legi ale naturii

fixe, indaratnice, neabatute in cruda lor consecintr 1).Axiomul acesta, pe care se ,intemeiaza sociologia, St5, la

baza tuturor consideratiilor sociale, politice si economicelui Eminescu.

Mai infai Eminescu neaga ca ar fi existat inaintea eon-stituirii statelor" o stare de vecinica vrajba... rasboiul tuturorcontra tuturor-. Oamenii nu s'au adunat ca sá stabileasea unmodus videndi prin discutie i punere la cale-. Acest stadiu

1) M. Eminescu : Scrieri politice, ed. comentata de D. Murdrasu,¡col. Clasicii Romani Comentati), pg. 99, art. Actualitatea (in Timpul, 1877).

vine... cu mult Mai tarziu. Dar precum in roiul de albine sauIn musinoiul de furnici nu exista legi scrise i facultali dedrept, desi toate fiintele cate compun un roiu, traesc intr'oranduiala stabilita prin instincte inäscute, tot astfel amul pri-mitiv traeste din cele dintai rnomente in societate, iar andincepe a-si da seamä si a cauta sa explice modul de convietuiresi de oonlucrare, se rase relighle, care stabilesc adevaruri mo-rale. sub forme adevarat cA dogmatice sau mitologice, religiicare sunt tot odat i codice. Cu incetul insa, omul perfectibilse desprinde din totalitatea organizatiei naturale largestedin ce in ce cercul sau de activitate individuala i atunci abiaincepe pentru el viata intr'adevär omeneascä, viata libera").Eminescu enunta in treacat, la 1878, idei sociologice care vorface mai tarziu cariera in opera unui Tönnies sau Durkheim.Cel dintaiu va sustine prioritatea comunitatii, a vietii socialenaturale, instinctive, fa ta de societate, ca forma de asodatie,

contractuará, conventionala. Cel de al doilea va sus-e treptata eliberare a individului de grup i deci caracterul

istoric evolutiv, al libertatii si al ideei de om.Eminescu intareste Si cu alt prilej ideia ca popoarele nu

sunt producte ale inteligentei, ci ale naturei" Para de careo stiinta a societatii n'ar fi fost posibilä.. Popoarele la incepututdesvoltaru- lor.., au nevoe de un punct stabil, imprejurul caruiasa se cristalizeze lucrarea lor comuna, s tatul: lor, precum roiulare nevoe de o matca". Deci si statul este un asezamant alnaturei si nu al ratiunei- 2). Problema raportului dintre stat

societate, care framanta gandirea germana din veacul trecut,1-a preocupat si pe Eminescu, de sigur nu strain de influentaacesteia. Istoria dinlauntru a popoarelor este o lupta intreideea statului si individualism". Acesta din urma consta inurmarirea intereselor proprii, impotriva tuturor. Dar intereseleindividuale sunt armonizabile". In aceasta consta ideea statu-lur, in ideea armoniei intereselor". Indivizii se pot uni inclase sau partide, care vor continua insa sub forme superioareaceeasi lupta pentru suprematie". Statul insa, ca o formäsi mai inalta.... nu vede in clase indivizi deosebiti, ci un com-plex de organe sociale, un individ': natiunea. Toate clasele suntinaintea sa egal de importante, menirea sa este de a stabili

Serien i politice ; pg. 170-171 (cap. Liberalism si conservatorism,1878).

Op. cit. pg. 51 (Influenta austriaca' asupra Romanilor din Principate,1876).

502 M. Eminescu

M. Eminescu 503

armonia' intre ele, de a opri ca una sa fie exploatata prea multprin alta, chci toate trhesc i infloresc una de la alta si pieireauneia' conditioneaza pieirea mai curand sau mai tarziu a celei-lalte". Statul mai are si un scop moral ...el va chuta a deprindeclasele superioare la o munch folositoare, care sh compensezepe deplin sacrificiile celor inferioare". De,ci societatea e campulschimbarilor vecinice, a luptelor pentru existen. i uprematie,

statul este regulatorul acestei lupte, el opreste ca acesteputeri egal de folositoare sa se nimiceasca una pe alta. Socie-tatea e miqcarea, statul stabilitatea-1).

Nu e de mirare cleci ca Erninescu &A o insemnatate cutotul deosebita statului in toate scrierile sale politice. Statul,pria puterea lui unificatoare, formeazi natiunea, tot el mentineechilibrul mire clase, asigurà dreptatea in viata publica si facecu putinth progresui.

Dar din moment ce statul este un asezamant al naturei",el se supune unor legi fatale. Astfel, orice Stat are nevoie deo seamh de conditii indispensabile, pentru ca sa poata existade pe o zi pe alta. La statele cu trecut istoric sau can' si-auavut in -curs de sute de ani obiceiurile lor juridice si admini-strative, lucrul merge dela sine. Moravurile fara legi pot totul,legea fara moravuri aproape nimic. E un adevar acesta, atatde general, aplicabil tuturor formatiunilor de Stat, incat... Sta-tele in cari exisa si mai multh justitie si mai multh libertatecethteneascA, sunt acelea unde obiceiul vechiu, datina tine loelegilor scrise, uncle acea datina nici a fost codificat6 vre-odi-nioara" 2). De aceea civilizatia aclevarata a unui popor con-sista, nu in adoptarea cu deridicata de legi, forme, institutii,etichete, haine streine. Ea consisth in desvoltarea naturala, or-ganica a propriilor puten', a propriilor facu1t5ti ale sale. Nuexista o civilizatie umana generala, accesibilà" tuturor oame-nilor in acelas grad si in acelas chip si fiecare popor îi arecivilizaía sa proprie, desi in ea intrh o multime de clemente,comune si altor popoare- 3). De unde concluzia foarte fireascala care ajunge Eminescu:

.,Natura poporului, instinctele i inclinarile lui mostenite,geniul lui care adesea neconstiut, urmareste o idee, pe cand

Op. cit. pg. 52 si urm. (Influenta austríacg 1879).Scrieri, pg. 280 (Desvoltarea istoric5. a RomAniei, 1881).Scrieri, pg. 307-308 (Semi-Barbaría, 1881).

tese la razboiul vreIiii, acestea si fie determinante in viataunui stat, nu maimutarea legilor i obiceielor streine").

In lumina aceleiasi conceptii adanci despre natura (eno-menelor soma' le arta de a guverna- dupa Eminescu estünta de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecumstadiul de clesvoltare in care se afla si a-1 face si mearga

cu mai mare siguranta pe calea pe care a apucat" 2).De unde i ideea, care ni se pare cu totul moderna, ci sistemulde organizare a neamului romanesc trebue si isvorasca din stu-diul profund i constiincios al trebuintelor noastre locale'', asacum sustm. e i coala sociologica monografica de azi.

In ace1asi fel trebue inteles si conservatorismul- lui Emi-nescu, pentruca cine zice progres nu-1 poate admite decat culegile lui naturale, cu continuitatea lui treptatä. A imbatraniIn mod artificial pe un copil, a rasadi plante fara raclacinäpentru a avea gralina gata in doua ceasuri, nu e progres, cidevastare... Adevaratul progres nu se poate opera &cat con-servánd pe de o parte, adaogand pe de alta: o vie legaturaintre prezent i viitor, nu insa o serie de sarituri färä oran-duia. Deci progresul adevarai fiind o legatura naturalä intretrecut i viitor, se inspiri din traditiunile trecutului, inlätura insiinovatiunile improvizate i aventurile hazardoase- 3).

Statul fiind organizarea fortelor vii ale popoarelor, trebuesi fie national. Vorbind despre Romania, Eminescu îi exprimaconvin. gerea ci Chestiunea de capetenie pentru istoria i eon-tinuitatea de clesvoltare a acestei tari este ca elementul romanescsi ramâe cel eletermin. ant, ca el si dea tiparul acestei formede stat, ea limba lui, inclinarile lui oneste si generoase, bunullui simt, c'un cuvant geniul lui si ramae si pe viitor normade desvoltare a tarii i si pätrunda pururea aceastä clesvol-tare- 4). Eminescu este atat de patruns de aceasta idee, inc.&crede ca daca Evreii au zis congresului dela Berlin: sautara si fie cum o vrem noi sau si nu fie- un apropiatviitor va zice: sau tara aceasta si fie in adevar romaneasa,sau nici nu merita si fie" 5), 0 tara meritä si existe numaiatAta vreme cat îi pastreaza caracterul ei national.

Serien, pg. 329 (Arta guverrard, 1882).Idem.Serien, pg. 211-212 (Despre program, 1880).Serien, pg. 318 (Problema evreíascrt, 1881).Sorter% pg. 294-295 (Teoría paturfi suprapase, 1881).

504 M. Eminescu

M. Emineseu 505

Antisemitismul lui Eminescu este intemeiat tot in chipstiintific, cu vaditä incercare de obiectivitate, fara urà., färàslabiciune. Marile fenomene soma' le se intamplä, dupa a noa-stra pàrere", scrie Eminescu intr'o ordine cauzalä totatat de necesara ca i evenimentele elementare, i daca nuputem zice ca avem ura in contra ploiei, chiar cand cade preamulta, sau contra ninsorii, tot astfel nu ura putem simti pentru uneveniment atat de elementar ca imigratiunea in masse a unuielement etnic, care a contractat anume apucaturi economice cenu ne convin, sub persecutiile altor popoare. Dar totodata nicio minte serioasa nu poate pretinde cà poporul nostru, cel nevi-no', at in chestie, sà poarte urmarile nefaste ale persecutiilor, ceisraelitii au avut a le suferi de la altr 1). De altfel Emi-nescu nu e propriu zis un antisemit-, el este impotriva tuturorstrainilor care falsificä fiinta nationala a tarii, sentiment careeste foarte raspandit la noi. Dovada e ca atacurile cele maivehemente ale lui Eminescu nu sunt indreptate impotriva Evrei-/or, care nu patrunsesera in viata politica a tarii, ci impotn.va, paturii superpuse-, pe care o vedea la conducere. El distingeade-o parte rassa romana, cu trecutul ei, identica in toatepe cari le locueste, popor cinstit, irnos, capabil de adevärsi de patriotism. Avem apoi deasupra acestui popor o pàturà"superpusä., un fel de sediment de pungasi si de cocote, ràsälritAdin amestecul scursaturilor orientale i occidentale, incapabila deadevàr si de patriotism- 2).

Intelegem dupa toate acestea simpatia adanca pe care aaNut-o Eminescu pentru tkinime i teoria lui ch aceasta estesingura clash' pozitiva- dela noi, pe al carei spate träim cutotii-. Sà reproducem insa si argumentele. Sa nu uitam unMeru toata activitatea unei societati omenesti e mai multori mai putin o activitate de lux, numai una nu: producereabrutä care reprezinta trebuinjele fundamentale ale omului. Omul,in starea sa fireasca, are trebuinta de putine lucruri: mancarea,locum. ta, imbracamintea. Aceste pentru existenta personala. Deaceea o natie trebue sà ingrijeasca de clasele care produc p-biectele ce corespund acestor trebuinte... Producatorul materieibrute pentru aceste trebuinte este taranul... Aceasta este intr'otara clasa cea mai pozitivä din toate, cea mai conservatoare

Serien i pg. 316-317 (Problema evreiaseä., 1881).Serien, pg. 287 (Pätura suprapusä, 1881).

in limba, port. obiceiuri, purtatorul istoriei unui popor, natiaIn intelesul cel mai adevarat al cuvântulur 1).

Putem incheia. Insemnatatea lui Eminescu pentru socio-logie in afara de ideile lui nationaliste pe care o stiintacu adevarat romaneasca nu le poate deat fructifica i trebuesa le fructifice consta in convingerea lui nestramutatifenomenele sociale sunt fenomene naturale, supuse unor legifatale de care trebue sä se tina neaparat seama. W. Sombart aobservat cu drept euvant cá tiinta societatii n'ar fi putut luanastere fara o asemenea convm" gere, aparuta in alte tari prinveacul 18, pentruca nu exista stiinfa pentru un domeniu alintamplarii, al bunului plat sau al anarhiei. Eminescu reprezintadeci la noi convingerea care sta la origui. ile sociologiei si delael incoace sociologia româneasca devine posibila, 'chiar daca nus'ar mai fi ivit nici o inrAurire din afara. Faptul ea pe urmelegAndirii germane, deosebeste societatea de stat, deci obiectulsociologiei de al politicei, alta conditie pentru desvoltarea socio-logiei, cum a aratat Hans Freyer, este un merit in plus al luiEminescu. Tot el a formulat, e drept, numai in poezie, unadin putinele legi care pot fi primite pAnä azi in sociologie:Uncle trece drum de fier, toate antecele pier- in caredrumul de fier infatiseaza capitalismul international, iar ante-cele, forma straveche a civilizatiei autarhice.

4. Aurel C. Popovici. Aurel C. Popovici este din toatepunctele de vedere mult inferior hu. Emineseu. Totusi, pentrusociologia nationalista, el merita sa fie mentionat. Ne vommargini la o singura lucrare a lui, Nationalism sau Demo-cratie-, cu subtitlul O critica a civilizatiunii moderne-,1910, cu toate cà i alte serien i ale lui au uxi interes sociologic

anticipeaza in multe privinte ideile raspAndite azi in Europanationahsta, afara, se intelege, de eonceptia sa privitoare lastatele unite ale Austriei pentru noi, cei de azi, cam-plet neinteleasa 2).

Intradevar, Popovici desparte cu desavarsire nationalismulde democratie, la fel ea ganditorii italieni sau germani de astazi.Cele doua conceptii sunt, dupa el, contradictorii, ele nu pot sta

Serien, pg. 70 (Influenta anstriaa, 1876).Cartea insa in care expune aceastä conceptie cuprinde nameroase

idei sociologice, influentate de Gobineau si H. St. Chamberlain, cum a ar5tatP. Pandrea. cf. A. C. Popovici : Slat si Natiune. Statele-Unite ale Austriei-Mari. Trad. cu o prefatil de Petre Pandrea (Fundatia Regele Carol II",1939).

506 M. Eminescu

Aurel C. Popovici 507

aläturi, färà a se primejdui soarta unui popor, cäci una din ele,ciemocratia, este distrugkoare.

Se insealä... toti nationalistii cari nu pot intelege c intrenationalism sz democratism adevärat e o antztezä organicä,zastroasä pentru cel dintaiu. Dezastroasä, dacä nu azi, atuncimane sau poimâne, dar in once caz. Pentrucä nationalism in-semneazä ingrijirea in prezent ca viitorul nationalitätii sä nufie primejduit. Al nationalirátii, nu numai al poporului. Ceeace constitue o enormä, o esentialä deosebire politicä...- Pe dealtä parte, indatii ce masele mari ale poporului vor fi con-tiente de forta voturilor, ele nu se pot preocupa decit de in-

teresele lor materiale, de interesele Atunci oncepreocupäri de culturà treptatä normalä, nationalà cad din planin plan mai jos. Massele nu stiu pretui libertatea ca factor decultura. Pentru ele, egalitatea e idealul... Votul universal dä-rfima partidele cu adevärat nationale i constitue 'particle demo-cratice, materialiste, al cäror nationalism e un simplu oportu-nism de azi pe mâne"1).

Nationalismul singur asigurä cultura, cäci cultura ade-raL nict nu se poate concepe altminteri decat in sens national:

In legaturä cu valoarea pa care o are pentru reala clesvoltare aparticularitätilor unei riationalitäti- 2). Factorul adevärat alintregei culturi omenesti este nationalitatea- 3). Intreaga civi-lizatze a lumii nu se produce decal de nationalitäti. 5i nu sepoate mentine i desvolta decat in läuntrul lor. Omenirea e oabstractie, un cuaint. Ea nu träieste si nu poate dealtIn si prin nafionalitáfile ce o alcätuesc- 4).

Nationalitatea este izvorul ì legea tuturor mardestäriloromenesti. Astfel: statul trebue in prima linie in interesulpropriei sale conserväri sà dea poporului sau popoarelorsale putinta de a träi liber dupi geniul lor propriu- 5). Sau:toate legile sunt bune dacà se fac in continuä potrivire Culimbile si obiceiurile, cu traditiile i moravurile bune ale po-porului. Si toate sunt rele cari le vatam5, §i le zgudue peacestea. Si sunt nenorocirea i moartea unui popor, dac5 le sapäsi le nimicese

Aura C. Popovzcz, op. cit. Buc. Minerva, 1910, pg. 16-17.Op. cit. pg. 28.Pg. 358.Pg. 56Pg. 126.Pg. 127

508 Aurel C. Popovict

De ace-ea si manifestarile superioare ale culturii, trebuesà se adape din acelasi izvor. In popor nu numai ca sunt cu-nostinte inradacinate de legi i asezaminte concrete, istorice; inpoporul romtmesc este o intreaga filosofie politica, o intreagieconomie politica, o intreaga morala..., o intreaga estetica-, cese gasesc iD limba lui, in literatura lui, in maximele, prover-bele i zicatorile lui, in povestile i poeziile lui poporale-. A-cestea sunt creatiuni ale geniului sä.u. $i aceste creatiuni suntcomori de intelepciune pe care numai oarneni cari s'au ocupatserios cu asemenea chestii le pot prelui... Un om, bine orientatin aceste stiinte i cu dragoste de neam i silitor, ar puteascrie adevarate trat ate de filosofie, de politicä, de economiepolzticä, de moralä, da arta, exclusio pe temeiul ideilor pe carele are poporul romartesc despre el. Si am convingerea aesträ.-mutatä ca' s'ar putea da, pe baza acestor idei nationale romanesti,cea mai adevarata i cea mai luminoasa sintezà a tuturor con-ditiunilor neap:irate pentru existenta i desvoltarea normala aStatului si a poporului roman- 1).

Soctologia, pe care Popovici n'o uita, trebue sà fie totnatzonalä. Critica pe care o aduce sociologiei din vreme,a sa nueste lipsita de valoare nici pentru zilele noastre, cu toate cade atunci multe lucruri s'au schimbat cu desavarsire.

Nu existä ein- intr'o omenire-, din punctul de ve-dere al unei analize serioase. Nu exista dec.& om in familiasa, in nationalitatea sa: Roman, Neamt, Turc s. a. Numaicunoscându-i origina si mediul real, zilnic, in care traeste,poti intelege. Tot asa nu exista o omenire- dec.& in for-mele ei concrete: ale diferitelor pop oare i nationalitati. Prinurmare, nurnai pornind dela realit ate, dela experientele prac-fice, milenare ale unui popor oarecare, poli ajunge la consta-tarea conditiunilor indispensabile desvoltarii lui, la constatareaunor adevaruri vecinice i valabile apoi pentru toatà omenire. a.;...exact ea in stiinta pozitivä: n'ai voe si nu poti sà construesti osintezä, inainte de a fi facut exact toate analizele ,necesare.Ca in toate cercetarile serioase, mai intaiu trebue sa-tigineA obiectul cercetärii, apoi aduni tot materialul ne-cesar pentru studierea lui. lata de ce sociologia e o stiinta-

azi de batjocura lumii. Intaiu, ea nici azi nu stie ce vrea.apoi trateaza- toate chestiile sociale- ale omenirii-, cu

I) Op. cit. pg. 50-51.

Aurel C. Popoviei 509

fel de fel de date, clae peste gramadá, adunate din Belgia §i.din Patagonia, din Suedia §i dela Bu5mani, fara nici un cazLazard, Para nici un fir conduator, fära nici o sin gura teoriesau hipotez stiintificeste intenzeiatä. Dar ce-mi pasa mie deBu§mani i Patagoni §i de Suedezi ! Pentru mine, ca Roman,hotarit a descoperi conditiile de desvoltare normala a poporu-lui rneu, tot materialul necesar existä aici acasi, intro Romani,material national, produs al unei lungi desvoltari istorice. Dacä.§tiu ce caut, i ma pricep la treaba, la metodele de cercetare§tiintifica, azi nu trebue sà ma deranjez nici pana in Bulgariasa-mi aduc material. Aceasta poate fi util mai tarziu, acurrv

insa n'ar servi decat a-mi distrage atentia fixatá asupra unuisingur punct pe harta lumii : a neamului romanesc. El constituetot asa o parte a naturer, a omenirii, ca i Patagonezul sauBu§manul. Dar in absolut alte conditiuni istorice i actuale.Tot ce voiu descoperi eu la acest neam romanesc, ca con-ditiune necesara vietei lui nationale, are sa-i serve in primalinie lui... Dar atunci, cand voin fi izbutit a cunoaste si a do-vedi ca aceste conditiuni sunt indispensabile vietii natioualeromâne5ti i viitorului ei, intre ele se vor gasi unele cari suntindispensabile orisicarui popor cu aspiratii nationale pe fatapamântului. Acestea sunt atunci dovedite a fi mai mult clecatconditiuni nationale: ele constitue atunci eterne adec`aruri inviata natiunilor, legi naturale de desvoltare culturala- 1). Nu-mai cautand deci a cunoa§te mereu §i temeinic microcosmosulnationahtatii, vom putea cunoa§te odata macrocosmosul ,ome-nirii- 2). Nu vreau sa zic prin aceasta fire0e cà sociologia...nu ar fi produs §i cateva lucràri pozitive. Din contrà. Sustininsh categoric ea o multime de savanti-, mai ales francezi

italieni, compromit nu numai politica, ci §i sociologia- 3).Aurel Popovici n'avea cum banui cà tocmai in 1910, cand

dadea la iveala gandurile acestea, cel care ocupa atunci primacatedrá de sociologie la noi in tara, Profesorul D. Gusti, valega sociologia de problemele neamului romálnesc, sub forma deazi a stiintei natiunii j a sociologiei romanesti, &And 5tiintei untemeiu realist, o metoda concreta 5i un rost precis. Nu-i maiputin adevàrat insa ci 5i azi mai existä sociologi care nu sepot hotari pentru nimic precis i nimic folositor. Pentru acetia

A. Popovict, op, cit, pg. 54-56,Pg. 57.Pg. 111.

critica vehementä, dar in multe privinte dreaptà, a lui AurelPopovici, este Inca valabili

5. A. C. Cuza. Legaturile lui A. C. Cuta ca sociologiasunt mai usor de aritat. El nu este numai un ganditor politic,ci si un demograf i un economist, incat este inrudit din treipärti cu preocupärile sociologiei1). Inteligenta sa vie 1-a &is,de altfel, chiar färä de voie, la interesante teorii sociologice.

Spre deosebire de majorita:tea nationalistilor de azi, A'.

C. Cuza era democrat. In cartea sa Täranii i Clasele di--rigente- din 1895, scrie: Lucrarea de fatä se prezintä... enpretentia de a stabili o nodd directie in politieä, a carei tendintisunt nationale i democratice. Nationale, pentrucà afirmäna cutärie dreptul de a ne dezvolta dupä caracterul nostru etnicdeosebit, si nu recunoastem alte interese, in marginile acesteitäri, decal interese curat romanesti, adicä ale rasei noastre pro-prii. Democratice, pentrucä voim sA ridicàm adeväratul elementdemocratic al tärii din starea de mizerie in care e lä.sat de toti,pregam" d pe taranul nostru, prin culturá i prin imbunäti-tirea stärei sale materiale, ca si poatä lua parte la conducereadestinelor sale 2 ).

Alte trasaturi caracteristice ale nationalismului reprezentatde A. C. Cuza sunt crestinisrnul i antisemitismul. Lucrareasa principalä de doctrinal politica Nationalitatea in artr aresubtitlul: Introducere la doctrina nationalistä-crestinä." 3). Ca-teva spicuiri din scrierea aceasta ne vor lamuri toate aspectelecloctrinei.

,,0 natie serie A. C. Cuza este totalifatea indioizilor daacela$ sage formânci prin coheziunea lar naturalä aceepi fi-rnt colectit ca organe pro prii care sunt clasele sociale §-i

Statul qi ca acelo sufilet, care este nationalitatea- 4). Intocmai

Inteun sens deosebit putin de al nostru, A. C. Cuza se socotesteel insusi ca unul care activeaza in domeniul sociologtei, intrucAt gäsesteDemografia se prezinta ca o ramurd de sine sfataloare a Sociologlei, ocu-pand locul dintânt in ststemul incg neispeavit al $tiintelor sociale a carela doua parte ar fi Econonna politzed sí a treta parte Stiinta Culturei bite-lectuale a societätei, care se af là abia la inceputul desvoltärei sale" (Des-pre Poporatie, Iasi 1899, pg. 29).

Taranii si Clasele dirigente, Iasi, 1895, pg. LXVIII. si urm. De alt-fel tot democrat $i nationalist se socoteste $t N. Iorga si a fost incontesta-bit M. Kogälniceanu. Cf. N. lorga : Doctrina nationalistä (cit.),

Pub!. in rev, 1905-1906, apot in volum, 1908. Intreb. ed. III, Car-tea Româneascg. Buc. 1927.

Op. cit. Pref. la ed. III. pg. VII, In allá parte A C. Cuza defínetenatia in termeni apropiati de al ttalianului Mancini : O natze este totalzta-tea indunzilor de acelas seinge, asezatt pe un pàmcint determinat, canecesani a existen fu lor, aviind acelas grai, pe care et I-au format, acelas

510 A. C. Cuza

A. C. Cuza 511

precum sufletul omului este factorul hothritor al manifesta-tiilor lui, tot asa i sufletul natiilor, care 6ste nationalitatea,determina', in mocl caracteristic pentru fiecare, in once domeniu,manifestatiile ei. Legea nationalitätei, se poate dar cuprinde in-urmatoarea formula: Nationalitatea este puterea creiatoare aculturei umane cultura, puterea creiatoare a nationalitätei".De unde concluzzaH Natiile trebue sä se pastreze, cum sunt,cu once sacrificii, desvoltand nationalitatea lor, intrucat fiecarereprezm. ta o forma deosebita a culturei umane-1).

De la cultura pamantului care este baza culturei,natiile se ridica la cultura spiritului, fiecare cu insusirile er.O exceptie dela drumul deesta normal o face numai natia e-vreiasca, strain' a dela incq3ut de cultura pamantului, traindpretutm deni suprapusa celorlalte popoare, din exploatarea munceiion productive, parazitara, incapabila sä-si creieze cultura eiproprie" 2).

A. C. Cuza îi rez-umä astfel principide i concluzidecartii sale Nationalitatea in arta-

Plecánd dela prin. cipiul ca nationalitatea e puterea cre-atoare a artei i Arta putere creatoare a nationalitateiam vazut di:

Instrainarea de sine a natiei, e nimicirea ei.Insträinarea artistului, e nimicirea lui".Instrainarea operei de arta, e nimicirea ei".Ca prin urmare:Arta nu poate sà existe decat ca artä. nationalr.Arta Irish' e numai unul din elementele culturei umane

a carei putere creatoare, in genere, e nationalitatea. Umani-tatea nu-i decât cuprinsul natiurzilor, care o compun i natiilenu exista clecat prin cultura lor, care e puterea, creatoarea nationalitater .

Din aceste adevaruri simple, urmeaza unele concluzii ne-cesare, pe care le-am rezumat in urmatoarele patru regule fun-damentale ale culturei...: 1. Fiecare popor sa-si conserve nati-onalitatea sa... 2. Fiecare teritoriu sA serveascA dezvoltarei urzei

¡recut, aceleasi interese prezente. aceleas: asp:rain in oidor z alciitumd, caorganism, aceeas putere, natzonahtatea creatoare a culture: umane, care nueste dar decdt productul et vanat". (Nationalitatea in arfii, ed. III. pg. 143).Cf. sí ,,Problema natiunie de D. Gusti (in Sociología mtlitans) pentru critic&definitiei i analiza sociologic . a probleínei.

Op. eft pg. VILVIII.Pg. 9.

singure nationalitä.0... 3. Artistii, invatatii, bärbatii -politicisä fie reprezentantii nationalitkei lor... 4. Scoala sä cultivenationalitatea...''1).

E usor de väzut misura in care conceptia lui A. C. Cuzadespre artä, culturä, nationalitate, natiune, umanitate, este deesentä sociologica. Avem aici a, face din plin cu o sociologicnationalista, in sensul de fundamentare stiintifica a unei doctrinepolitice sau, fiind vorba de nationalism, a unei conceptii deviata.

O altä lucra a lui A. C. Cuza: Despre Poporatie- 2),din 1899, aratä tot atät de apropiat de sociologic', darde astä datä intr'un sens absolut tiintific, färä preocupäri depoliticä militantä. Toatä lucrarea poate fi considerata ca o in-cercare a unui sistem de sociologie unilateralä cum amnumi-o in lumina istoriei doctrinelor de azi adicä o incer-care de a lämuri toate fenomenele sociale printr'un singur fac-tor: cel demografic3). Cateva citate vor lämuri conceptia aceasta

Statistica poporkiei este adevärata oglindä in care putemprivi starea unui popor si care singurä poate s ne dea o ideeexacta' despre desvoltarea la care a ajuns, despre destoiniciasa in lupta pentru existentä, despre bunkatea institutiilor sale

despre viitorul ce-1 asteaptrAceasta ar fi oarecum surprinderea aspectului static, dar

poporatia este un factor dinamic, un factor al evolutiei sociale,deci valoarea demografiei este mult mai mare:

,,Sub presiunea nevoilor crescande ale poporatiei, stäpâtutdde tendinta ei de a trece purarea de limita rnijloacelor de exis-te* disponzbzle, omul perfectionat insusirile sale, mijloacelesale de producere, si-a imboatit cunostm. tele, a desvoltat impär-tirea rnuncci, si-a imbunatätit formele politice 6 sociale in-läuntrul eärora s'a miscat. Aceasta este dar adeväratul principiual poporapez §i in acelas timp przncipiul civilizafiei, cauza, prinurmare, careea putem atibui Inmultirea speciei umane, 6 per-fectionarea insusirilor ei, precum si, ca o consecintä, räspändireaculturei pc pämant''').

Op. cit. pg. 136 si urm,A. C. Cuza : Despre poporatíe. Stabstica, teoria si politica ei. Stu-

dm economic, Iasi 1899.Asa cum s'a incercat de alte sísteme lämurirea vietii sociale prin

factorul geografie, rasial, economic etc., spre deoselmre de sociología inte-gralà, care tme seama de totalitatea factoriler conditionanti.

Op. cit. pg. 4.Op. cit. pg, 241-242.

512 A. C. Cuza

Cu tot caracterul unilateral al ei, teoria clemograficäsociologica a lui A. C. Cuza, o corectare a doctrinei luiMalthus, nu este lipsitä de valoare. Unilateral nu vrea sa zicägresit, el necompiet, Inc& o teorie mai cuprinzatoare a puteatine seama de cele stabilite de A. C. Cuza in legituri co de-terminärile demografice, alituri de alli factori tot atit de in-semnati. De aceea prezentäm liniile mari ale acestei teon'i.

Dupâ A. C. Cuza, funetia esentiard a vietii este pasirareade sine. Din aces t axian" rezultä pentru problema poporatieiurmatoarele corolare":

Poporatia are o putere nemarginitä de inmultire, dincare cauzà ea tinde sA tread. de once limite care ar marginidesvol tarea ei''.

Limitele firesti ale desvoltârii poporatiei 'sunt de-terminate in tot momentul de cantitatea mijloacelor de existentape care si le poate procuna i cu care este obisnuitä." sA trh'iasci".

Nefiind in stare sa treacâ de limitele mijloacelor deexistenta, la extremitatea carora se ingrarnadeste necontenit, po-poratia se sileste pururea sâ le lärgeasca perfectionându-si insu-

institutiile, cuprinzând noi teritorii i intrând in luptiCu poporatiile rivale".

4. Inlauntrul oricaror limite de desvoltare, determinateintotdeauna de cantitatea mijloacelor de existentä disponibileintr'o epocl data si in anumite conditiuni, naturale i sociale,fiecare individ se luptâ de-a dreptul cu conditiunile in care estechemat a trai, cautând sä-si largeasca sfera lui de desvoltare

Cu toti ceilalti indivizi, cari traesc in aceleasi conditiuni, pentrupàstra existenta proprie inaintea si in contra tuturor"1).

Tezele acestea se cuprind rezumativ in aceastä lege a poporatiei"formulatä de A. C. Cuza astfel:

Poporatia are tendinta constanta de a trece de limitade pe firma a desvoltarii ei posibile, limita determinata in totmomentill de cantitatea mijloacelor de existenta pe cari si lepoate procura si cu cari este obicinuita sA traiasca" 2).

A. C. Cuza isi dä singur seama de stramtetea teoriei sale,de aceea canta s'o largeasch pe altä. cale. Examinarea condi-tillor care determina cantitatea mijloacelor de existenta, ca limitade pe urmä a desvoltarii poporatiei" Ii di un prilej nimerit.

1) Op. cit. pg. 373-374.2j Op. cit. pg. 374

33

A. C Cuza 513

514 A. C. Cuza

Conditiile acestea sunt de mai multe feluri 6 A. C. Cuzale claseaza in doua mari categorii:

I. Conditii naturale clad rezultà de-a dreptul dininsusirile firesti ale poporatiei 6 din imprejurarile naturale alemijlocului (mediului) in care este chemata a se desvoltaanume: 1. Insusirile poporatiei, rasa, pu terca i energia ei;2. Productivitatea j situatiunea solului; 3. Clima, intemperiile6 anotimpurile; 4. Intinderea teritoriulur.

II. Conditii sod& care rezultà din starea de desvol-tare culturalä i economica la care a ajuns poporatia 6 dinrelatiunile oamenilor intre dânii, i anume: 5. Cunostm. tele,sanatatea i morahtatea poporatiei; 6. Modul de administrarea intereselor publiee; 7. Organizarea sociala; 8. Relatiuniledintre diferite poporatir 1).

In chipul acesta, desi numai prin Imijlocirea poporatiei,sunt hati in seamä 6 alti factori ai stäsii i evolutiei sociale,afara de factorii demografici. Prin aceasta A. C. Cuza estemult mai aproape de spiritul sociologiei de azi, care cautà sàredea realitatea socialä sub toate fetele ei i sä o lämureascäprin toti factorii care o conditioneaza.

Spiritul sociologic, prin esenta lui integralist, se vadestesi mai limpede in teoria demografica a claselor sociale, pecare o adopta (dupa Hansen) A. C. Cuza. Intradevar, dupaA. C. Cuza poporatia unui stat este o fiinta organicä, intrea cärei pärti exista legatura cea mai stransà. Clasa pozitivácare stapaneste pämantul, clasa ruralei, alimenteaza cu exc,e-dentele ei clasa de mijloc orii$eneascii, i din aceasta se recru-teaza apoi elementele care alcatuesc dasa dirigentei" 2). Deaici adevarul ea un popor trebue sa stäpineaso5 toate claselesociale i in specia. 1 clasa de mijloc, primejduita In chip deo-sebit prin infiltratia sträinilor. Cand in sanul unei poporatiise introduce o clasa de mijloc, o poporatie de alt neam, cualte traditii, de alte obiceiuri, legatura dintre diferitele parti aleorganismului este intreruptr serie A. C. Cuza 3). Con-cluzia: statul... trebue sä. Leh toate sfortarile pentru a eliminaelementele streine, care-i pericliteaza existenta" 4). Argumentulacesta demografic si sociologic impotriva strainilor a fost adoptatIn urma lui A. C. Cuza de toti nationalistii romani 6 chiar

Op, cit. pg. 433.Op. cit. pg. 464Pg 464.Pg. 465.

de ganditorii fle alta nuantä., cum e de pilda C. Stere, care atdorit o solutie obiectiva, fara caracterul unei prigoniri reli-gioase sau de rasa, acestei probleme.

In sfarsit, unul din meritele lui A. C. Cuza pentru des-voltarea stiintelor sociale din Romania, este preconizarea cer-eetarilor la teren sub forma de monografii rurale- pentru stu-diul starii populatiei satesti. A intocmit pentru aceste cercetarisi un chestionar, publicat sub titlul Intrebari privitoare lastarea poporatiei rurale-, in 1901. In Introducere, A. C. Cuzaarata ca o politica mai stiintifica- nu este cu putinta decatdaca, in afara de legile generale, se cunosc mai amanuntitfaptele. In Romania clasa care merita o atente deosebitä estetarinimea, dar inceputul oricarei lucrari temeinice de indreptaretrebue sà piece dela cercetarea amanuntita a starei satelor noa-stre, asupra careea santern Inca departe de a fi lamuriti").

Se naste Intrebarea: care va fi calea cea mai sigura pecare vom ajunge la dobandirea unei cunostinti exacte a lucru-rilor-. Am avea ca model de cercetare a faptelor socialemetoda asa numita a monografidor de familii, creata i expe-rimentata de... F. Le Play.... Noi credem insa ca daca a-ceasta metoda e foarte utila cand e vorba de cunoasterea mun-citorilor industriali, in multe privinte ea este insuficienta pentrucercetarea poporatiei muncitoare rurale, mai ales la noi in tara...lata pentru ce am crezut cá, intru cat ne priveste, e mai utilsa inlocuim monografiile familiilor cu mono grafiile satelor, maipotrivite, dupa parerea noastra, cu imprejurarile in care triim

cu cerintele subiectului- 2).Intrebarile, in numar de 51, se refera la urmatoarele

probleme: I. Comuna i administratia ei. II. Locuitorii i averealor. III. Starea fizica i morala a locuitorilor. IV Dorintele

parerile locuitorilor. Un chestionar deci destul de sumar sica totul nesistematic, dar oricurrr un Inceput, care ar fi pututsa dea roade, daca ar fi fost aplicat cu staruinta i perfectionatIn urma experientei. Caci Intrebarile- acestea au fost alcatuite

cu gandul cà vor servi deocamdata unui grup de studentiai Universitatii din Iasi, in cea mai mare parte fii de sateni,pentru a se calauzi in cercetarea localitatilor lor, pe care lecunosc mai bine-. Si A. C. Cuza adauga cu drept cuvant:E o experientä, din toate punctele de vedere interesanta,

Intrebari (Bib'. Soc. Universitare RonAne din If4í, No, 3, 1901) pg,Op. cit. pg. 5,

A. C. Cuza 515

516 A. C. Cuza

care ei (studentii) doresc a o intreprinde si care va fi foarteutila, daca va reusi"). Experienta n'a reusit. A. C. Cuzaa vazut insa limped° intr'o problemä de metodologie, care vafi deslegata dupa toate oerintele stiintifice si va fi aplicatäintr'un chip menit sa rodeasca, abia Cu un sfert de veac inurmä, de catre Profesorul D. Gusti i coala sa. Meritul depioner pe care 11 are A. C. Cuza in domeniul oercetarilor mo-nografice rurale nu i-1 va putea tagadui insa nimeni; chiardaca faptul de acum 38 de ani a devenit abia in urma un.merit prin straduirrta altora i fara nici o inräurire directä.

III. Sociologia de specialitate.

Un inceput de specializare in domeniul sociologiei gasimchiar in rändul gänditorilor politici amintiti, fie prin aprofundareapreocuparilor politice, ca la C. Stere sau C. Dobrogeanu-Gherea, fie prin preocupari stiintifice alaturi de cele politice,ca. la C. Radulescu-Motru sau mai in urmä, la $tefan Zeletin.Procesul acesta de specializare cuprinde Insà i gänditori carenu s'au remarcat In domeniul doctrinei politice sau au facut

intämplator sau, in sfärsit, au avut preocupari stiintificecu totul straine de cele politice. Va trebui sa insemnarn catevacuvinte i despre acestia, mai inainte de a infatisa contributiacelor care si-au facut din sociologie straduinta principala avietii lor.

A. Prtmele incercari.

Mai inainte ca sociologia sa fi aparut pe plan stiintificca o preocupare de sine statatoare, ea s'a ivit in sistemele mailargi de sandire: in filosofie, din nevoia de intregire a con-ceptiei despre lume cu o conceptie despre societate, care totparte din lume este, si in filosofra istoriei, din nevoia de gdelimita precis câmpul istoriei si natura ei ca stiinta, fata dealte preocupari de stiinta sociala, printre care de pe la sfär-§itul v. 19 sociologia ocupa un loe de frunte. In prima si-tuatie gasim idei sociologice in filosofia lui Vastle Conte, ina doua situatie, in filosofia istoriei a Itu. A. D. Xenopol.

1) Intrebäri, pg. 5.

C. Ditmtrescu-Iasi 517

Alte incercari sociologice s'au ivit in invatamantul filo-sofic universitar, din nevoia de a lamuri, cel putin in cursuriintamplatoare, studentii despre noua ramurä filosoficr in 'Aidädesvoltare cu rasunet mare in publicistica de specialitate;aceasta intr'o vreme in care profesorii Facultatilor de Filosofiepredau pe rand mai toate disciplinele filosof ice, dela istoriafilosoftei, metafizica, logicá i teoria cunostintei, Oda la psi-hologie, pedagogie, etica i sociologie. Astfel C. Stere ne infor-meaza la 1897 6.: La Universitatea din Bucuresti a fostdeschis anul acesta un curs de sociologie de oatre eminentulprofesor al Facultratii de litere d. C. Danitrescu-Iqi" 1),probabil primul curs de acest fel in tara noastra. Din pkateC. Dimitrescu-Iasi nu si-a publicat cursurile, incat nu putemsti precis care au lost ideile sociologice profesate de el. Dinamintirilc celor care 1-au apucat si din putinele scrieri cu ca-racter social care au ramas dela el 2), se pare ca C. Dimi-trescu-Iasi avea In sociologie o atitudine mai multdemocratica, iar cand incearca sa trateze problemele obiectiv,facea psihologie sociala. Dar faptql insusi a a introdus sociologiain Universitate, lucru rar in sträinätate, constitue un merit cuneputintb.' de tagaduit. De aceea suntem intru toate de pärereaProfesorului C. Radulescu-Motru, care serie:

Meritul cel mai mare al lui C. Dimitrescu-Iasi, in campulactivitatii sale de profesor de filosofie, este insà crear ea cursiduide sociologic. Intr'o vreme, când un asemenea curs era con-siderat oarvcum ca subversiv la cele tnai multe Universitatieuropene, el a fast introdus in Bucuresti printre cursurile obli-gatorii ale Facultatii de filosofie i litere, dupi insistentaSi tot C. Radulescu-Motru lamureste: Insistenta pentru creareacursului de sociologie se explica, dupa noi, dintr'un singur motiv,si pe care Il cunoastem toti prietenii lui C. Dimitrescu-Iasi.C. Dimitrescu-Iasi avea convingerea ch. noua §tiintä este menitäsä serveasca idealul democratiei. Sociologia era pentru el stiintarevolutionara, care avea s'a netezeasca drumul spre solidaritateaomeneasca, i astfel sa grabeasca morala iubirii dintre oameni...Sociologia era pentru el o stiintä. revolutionara, dar revolutio-nara in intelesul ca ea avea sä inlature prejudecatile pentru aface loc adevarului. Sociologia expusa de el la curs, daca n'aanticipat adevarul deplin, a combatut totusi prejudecatile, si de

C. Stere : Evolutia individualitàtií (eft), pg. VIII. nota'.Cf. C. Dinutrescu-Iap. Omul st opera. Volum omagial, Bucuresti.

Socec, 1933. Mai ales cap. II. Studit fslosofice.

518 G. D. Scraba si H. Fundateanu

ace,ea rolul sau de critic pe terenul firosofiei sociale, a fost,la vremea sa, un rol important, din care a profitat tinerimearomana intre anii 1885-1916"1).

La Universitatea din Iasi C. Leonardescu a predat logica,estetica, psihologia, metafizica, istoria filosofiei, dela 1897 chiar

soczologia- ne informeaza Profesorul D. Gusti. Situatia aceastaa durat pana ce prin regulamentele... facultatii de literefilosofie din Iasi si Bucuresti (sanctionate prin inaltul decretregal din 1908), profesorul de istoria filosofiei vechi i eticra fost obligat a face si un curs de sociologie pentru licentaIn filosofie" 2)

Retinem in once caz faptul ca de pe la 1897 incoaceIn Universitatile romanesti s'au pred,at i cursuri de sociologie,ceeace dovedeste un interes in plina desvoltare pentru stiintaaceasta 5i indica existenta unei atmosfere prielnice pentru des-voltarea sociologiei insasi, pentru inradacinarea ei in culturaromâneasc i deci pregatirea zilei in care va putea sa se mani-festo ca o preocupare originala.

Tot din timpul acesta ni se semnaleazi un manuscris de/storza Sociologiei, in posesia unui librar din Iasi, ramasurma poetului j istoricului Nicolae Beldiceanu, care din neno-rocire, se pare ca s'a pierdut3).

Dupa 1900 apar tot mai des lucrari romanesti inchinatesociologiei. Unele dintre ele n'au decal meritul preocupärii, reu-sind sa popularizeze noua stiinta pani aproape de zileIe noastre,Para a contribui in chip deosebit la desvoltarea ei. Dintre acesteafac parte 5i lucrarile lui G. D. Scraba §i H. Fundateanu (fostulprofesoi de sociologie la Scoala de stiinte de Stat4). Altele

C. Rddulescu-Motru : Cuvant inainte (vol. omagial ).D. Gustt : Introducere la cursul de Istorta filosofiei grecesti, Etici

sí Soctologle, 1910 (pub]. st in Sociologia milttans, 1934, cf. pg. 24-25).Dupa Al. I. Alexandrescu. Oríginile Civilizatiet. Ed. II. Buc. 1931.a D. Scraba . Sociologle,Bue, 1914 etc. H. Funddteanu:Sociologia,

1912; Despre Razboate, 1915; etc. Cu totul aide] trebuesc prtvíte lucrarileluí Scraba despre Heliade Radulescu sí V. Conta, prin care a atras atentiaeercetatorilor asupra unei soczoloAzz romdnestz, merit care ii apartine in In-tregime. In 1898 ist incepe aparitta Reinsta de Drept sz Soczologze". Din peri-oada de dupa 1900 mat pot fi citati Popovici (Spulber), Lb, Constant, Por-sena, mai tar= Trisca etc. (vezt G. Vladescu-Racoasa: La Sociologie enRoumaníe, in Revue Int. de Soc. 1929) Apot : St. Anttm : Studd sociologíce,1907. Faptul cal mat insemnat din aceasta vreme este Intaiul Congres Romande Stiinte Sociale" din 24-27 Sept. 1906, cu prilejul carttía s'a incercat-sa se oglíndeasca starea noastrit sociará din prezent, mai ales starea popu-146 rurale" pe temeiul uneí vaste anchete sociale" printr'un chestionartrunis autoritatilor satesti prin Ministerul de Interne Anchetele acestea suntdeosebít de interesante pentru istoria sociologiei rurale dela noi, pe carevom incerca-o in alibi lucrare. Rezultatele lor au fost prezentate de GScraba in lucrarea: Starea sociala a sateanului, Bucuresti, 1907.

Vasíle Ceuta 519

incearcb." primele injghebari de sisteme, frá sa izbuteascaa se situa in câmpul propriu zis al sociologiei, ramanand oarecumla marginea filosofiei sau a stiintelor exacte., Astfel sunt sistemelede &dire sociala ale lui D. Draghicescu i Spiru Haret.Acestea au insa un merit de netagaduit, prin caile pe carele deschid, daca nu intotdeaurta prin contributia lor stiintificapropriu zisa.

Ir procesul acesta de specializare i autonomie, merita decio atentie deosebita Vasile Conta, A. D. Xenopol, D. Draghi-cescu i Spiru Haret, contAutia sociologica a cirora urmeazisà o infatisam pe scurt.

1 Vas& Conta. Ganditor de masura neobisnuita, celdintaiu creator de sistem filosofic in Romania, Vasile Contaa dat 6 sociologiei romanesti un imbold si o stralucire carenu pot fi date urtarii. Este meritul mai vechiu al lui G. D.Scraba si mai recent al Profesorului Traian Braileanu, de afi arälat 'impede faptul acesta 1).

Vasile Conta face primul pas spre sociologie din nevoiaspecific filosofica, de a dove& unitatea universului prin apli-carea acelorasi principii la toate fenomenele existente. Ceeacestiinta constata ca valabil pentru fenomenele fizice i filosoficeeste valabil i pentru fenomenele sociaie. Nici in domeniulacestora nu exista liber arbitru sau libertate. Aceleasi legi sta-tornice 6 inflexibile stapanesc intregul univers.

Once natiune- scrie Vasile Conta in Teoria Fa-talismului (1875-76) este produsul mediuiui in care eatr'aieste. Se intelege aici prin mediu toate obiectele exterioarecari vir, in contact cu omul, precum: natura 6 configura tiasolului, aspectul Naturii, climatul, felul nutrimentului, etc. Le-gatura de cauzalitate intre mediu i natiune este astfel de stransa,incat toate manifestatiunile de ,vieata ale acesteia oglindesc pec,e1 dintaiu. Astfel mediul se reflecta in toate ideilesociale, politice i religioase ale poporului care este produsuls'u. Asa dar, acesta nu poate simti, nici gandi, nici crede,nici voi, nici lucra altfel clecat cum este poruncit de cätremediu, care-i trimite impulsiuni necesare".

Mergerea unei natiuni in clecursul timpului asemeneaasculth de legi fixe. Faptele istorice 6 succesiunea lor nu sunt

1) G. D. Scraba: Vasile Conte. Studiu filosofíc. Buc. Socec (fArA datA),paragr.t Filosofía socialä (pg. 85) sí Sociología stiintificA (pg. 90). TraianBriftleanu: Filosofia socialA a luí Vasíle Conta (in Rev, de pedagogie", II.CernAuti, 1932).

520 Vastle Conta

rezultatul intimplirii. Ele oonstituesc o inlintuire care a trebuitsi fie asa i nicidecum altfel. Aceasti concluziune a fost scoasimai cu semi din observatiunea faptului acestuia; ci adici, ladoui sau mai multe natiuni, cari se gisesc in aproape aceleasicondirtii, aceleasi idei, se nasc si dispar in acelas chip, daunastere la aceleasi idei fizice, la aceleasi actiuni i reactiuni,cari toate se realizeazi in aceleasi institutii,astfel cá inlintuirilede fapte a tuturor acestor natu'' se aseamini-1).

Deci nu existi nici cea mai mica deosebire intre legilefenomenelor sociale i intre acelea ale lumii fizice, propriuzise: i unele i altele sunt exacte, inflexibile i prin urmare fa-tale- 2). De unde concluzia cá fatalitatea domneste asuprafenomenelor sociale, intocmai ca i asupra fenomenelor fizio-logice" 3 ).

Ideea aceasta 1-a preocupat pe Vasile Conta in toateoperele sale si ajunge la aceeasi incheiere chiar daci se vedeconstrins de 'fapte sá recunoasca unele deosebin' intre stad'iulde desvoltare al sociologiei fati de stiintele fizice i biologice.Astfel. ir privinta legilor, Vasile Conta scrie ch.: nu trebuesi se uite cá psihologia i sociologia ca tiinti pozitive sunt lainceput; ci in domeniul 'or s'a stabilit niste legi false i ne-complete, inerente tuturor stiintelor pozitive cam] se aflau infaza aceasta. Asa cà azi putem face afirmatia c o lege psiho-logicá sociologici este neprecisi sau fa1ä, insi nu cucertitudinea hatiriti cí niciodati nu se vor mai descoperi legicomplete si statornice in acest domeniu- 4).

Ideile acestea circulau insà peste tot in veacul 19, , subinriurirea filosofiilor pozitiviste (Comte), evolutioniste (Spen-cer), materialiste (Biichner) etc.. Le-am gisit si la alti On-ditori romAni. Deci nu aici trebue cautatà originalitatea luiVasile Conta. Aceasta se videste in incercarea de a aplica teoria,ondulatiunii universale i in domeniul sociologiei 5) si de a luao pozitie criticà atat fati de Comte, 6.1 i fati de Spencer ;inproblema fundamentali a sociologiei de pe vremea aceea: pro-blema raporturilor dintre individ i societate 6).

Vaszle Conta : Opere filosofice. Ed. rev5zutií de Nicolae Petrescu,Buc. Cartea Ronfaneasca, pg. 37. Idetle acestea sunt prezentate ca rezulta-tul cercetärilor luí Comte si Buckle.

Op. cit. pg. 40.Op. cit. pg. 41.Intbile principit cart alcAtuesc lumea, opera' postumA, publ. in 1888

in Opere, cit ). pg. 530-31.Cf. Teoria ondulattunii universale, 1876-77, (in Opere, pg. 157-270).Cf. Ortgtnea Spectilor, 1877 fin Opere, pg. 271-338).

Vasile Conta 521

Formele Materiei, dupa modul stabilirii i desvoltariilor, se impartesc" dupa Vasile Conta in doua categorii:In evolutive i neevolutive. Formele evolutive sunt acelea, caridela momentul nasterii lor cresc pe nesimtite i treptat panala un punct culminant si de acolo tot asa de regulat descresc'Ana la extinctiune; si care totodata asculta de legea ondulatiuniiuniversale... Ca exemplu de forme evolutive se pot cita animalele,plantele, planetele, etc.. Forme neevolutive sunt acelea cari nuindeplinesc conditiunile de mai sus. Astfel sunt: zidirea uneicase de mana de om; formarea unui munte prin eruptiune vul-canica, etc." 1). Orice forma evolutiva este o unda... Fie,careunda contine alte unde secundare.. la randul sau, ea estecontinuth de o unda mai mare... Cu chipul acesta, Materia inmetamorfozarea ei vesnich face o adevarata miscare ondulatoare...In toate aceste miscari Materia asculta de... legea ondulatiuniiuniversale- 2).

Fenomenele sociale i spirituale se supun aceleiasi legi.Nu este religiune, sistem de organizatiune sociala orinu este un cuvant, ordine de idei care sa nu aiba unda sa").Ideea aceasta este reluata, cum vom vedea, in zilele noastre,de Traían Braileanu i inr'adacinata in sociologia

In Originea speciilor" Vasile Conta revine asupra pro-blemelor de sociologic §i schiteaza chiar un inceput de sistempersonal (Cap. III. intitulat Chestiuni de Sociologie) 4). In-raurirea lui Spencer (ale carui Principii de Sociologie aparu-sera de curand) in desvoltarea iacestor chestiuni este recunoscutachiar de Vasile Conta. Astfel, ghsim la el definitia societatiica un organism §i ideea evolutionista cà intre nenumaratele feluride socierati animale i omenesti nu exista deosebiri radicale,ci numai deosebiri de grad" 5). Totusi Vasile Conta are siidei personale in sociologie. El combate in multe privinte peSpencer, reusind sa-1 depaseasca uneori in chip evident, cumse poate dovedi prin textul de mai jos, care mefita sh fiereprodus in intregime.

Spencer conchide ca, pe cand in individul organic scopuldestinatia celulelor este conservarea i fericirea intregului

individ, in societatea politica, din contrh, conservarea i feri-

Teoría Ondulatiunii untversale. (in op. cit. pg. 163)Op. cit. pg. 166.Op. cit. pg. 178.Op. cit. pg 324Op. cit. pg, 331-332.

522 Vasíle Conta

cirea indivizilor este scopul societatii. Ceeaoe inseamna ca inviata politicà nu individul trebue s6 fie sacrificat pentru inte-resul statului, precum se facea in antichitate, ci statul trebuesa fie organizat asa ca fiecare individ sa-si procure cea maimare fericire posibila. Eu cred cá atat opiniunea celor antici,cat i opiniunea moderna sustinuta si de Spencer, sunt gresite;fiindca amandoua sunt exclusive si unilaterale. Este adevaratsocietatea are de scop si de efect, conservarea i progresul indi-vizilor; dar si asociatiunea i cooperarea indivizilor are de scopsi de aect conservarea i progresul societatii. Si precum cutaregrad de conservare si fericire pe care II gasesc indivizii insocietate nu se poate concepe fara o anumitä cooperare a indi-vizilor. Asa dar, pe cat interesul societatii trebue sacrificatinteresului indivizilor, tot pe atata i interesul acestora trebuiesacrificat interesului societätei; cáci aici e vorba de doi ter-men: oorelativi, iarà nu de o subordonatiune militara. Si in faptasa s'au i practicat lucrurile in toate timpurile, Cu toate pie-dicile si juridice din favoarea unei sau alteia dinopiniunile unilaterale de mai sus. Niciodata n'au lipsit, chiar insocietal& cele mai civilizate, legi penale si restrictive pentruindivizi in favoarea conservarii sociale; precum niciodata n'aulipsit sarcini i ingrijiri a puterei sociale in favoarea conservarii

fericirii indivizilor. Forma si chipul efectuarii acestor sacri-ficii reciproce se modifica, i trebuie sa se modif ice, in decursultimpurilor; dar principiul ramane acelas"1).

Afirmatia ca indivizii i societatea sunt doi termeni core-latior, este reluata azi in sociologie ca o idee cu totul moderna,ceeace dovedeste inc5. °data ,puterea de intuitie i gandire socio-logicil a lui Vasile Conta.

Opera lui Vasile Conta a r6mas netermidatä 2). Intamplareaaceasta a pagubit mai ales sociologia. Este un mare nenorocpentru stiinta socialr scrie Profesorul D. Gusti capm' tr'o moarte atat de timpurie Conta n'a putut desvolta lu-crarile pe care le planuise in ultimii ani ai vietii sale. El aveaintentiunea sa scrie un tratat de sociologie (dupa afirmarile luiproprii din manuscrisul.... Notes préparatoires pour un traitéde droit civil"), precum si cel putin o lucrare de sociologiejuridid 3).

Op. cit. pg. 336-337.Cf. de pild'a (Plan de l'ouvrage) L'art de se conduire et de conduire

dans la Société, de V. Conta, publicat dup5. un manuscris inedit de D. GustíIn Arhíva pentru *Uinta si reforma social:A, 1920 si Sociología militans (eft).

Sociologta mílitans, pg, 544. Conta s'a näscut la 1845 si a murít la 1882.

A. D. Xenopol 523

Dar chiar asa neimplinit, Vasile Conta castigat unloe nediscutat in sociologia romaneasca1).

2. A. D. Xeno poi. Celalalt mare ganditor roman, A. D.Xenopol, care se bucura pana azi de o pretuire nestirbita intoate cercurile stiintifice din lume, n'a fost nici el strain desociologie. Sistemul sau de filosofia istoriei este astazi indeajunsde cunoscut ca sa mai staruim asupra lui 2), dar insemnatateasa in cadrul sociologiei romanesti merita sa fie subliniatapuf in prin cateva cuvinte.

In cartea principala de &dire teoretica a lui A. D.Xenopol: Principiile fundamentale ale Istoriei 3), sa gäsesteun capitol intitulat: Legile sociologice-, in care gasim o partedin ideile care ne intereseazi, dar care de fapt sunt raspandite

desvoltate in publicatii foarte numeroase din tara si strainatate.Dupa A. D. Xenopol stiintele sunt de doua categorii,

dupa natura fenomenelor pe care le studiaz i procedeele lo-gice pe care le intrebuinteaza: strinte teoretice i tiinte istorice.Primele se ocupa cu fenomenele de coexistenta su repetitie,urmaresc asemanarile dintre fenomene si au deci un caracterde generalizare, urmarind sa stabileasca legi. Stiintele istoricese ocupa dimpotriva, cu fenomenele de succesiune, urmarescdiferentele dintre fenomene 5i au deci un caracter de individua-lizare, urmarind s'a stabileasca serii.

Sociologia este o stiinta teoretica i deci se deosebestelimpede de Istorie. Dar in cazul acesta trebue sa se inteleagaprin sociologie numai partea statica, sociologia dinamica fiindde fapt acelasi lucru cu Istoria.

Confuzia care s'a facut intotdeauna mire fenomenele coe-xistente i fenomenele succesive, se repeta i in domeniul lap-telor sociale, in care se confunda, pe nedrept, sociologia sta-tica, studiul starilor societätii sau a actiunii lor reciproce simul-tane, cu sociologia dinamica, studiul desvoltarii sociale. Far4sa se tina seama de diferenta de natura intre faptele coexistente

faptele succesive, se aplica intregei stiinte a manifestarilorspiritului social, principii care nu pot carmui decat o parte

In politicg V. Conte a luptat pentru nationalism. Discursul sgu din1879 ca deputat de Iasi, in chestia evrefascg, este pang azi unul din izvoa-rele principale ale grandirii nationaliste dela noi. Discursul acesta poateamintit si printre lucrärile de sociologie nationalistg romaneascg.

Cf. D. Gush. In memoriam A. D. Xenopol (in Sociologia militans)si N. Bagdasar : Filosofia contemporang a istoriel (cit).

Intrebuintám ed. francezg din 1899. Cf. si ed. II. Théorie de Ilis-toire, 1908.

din ele; se trece ideea de lege de pe arimul faptelor coexis-tente al sociologiei statice, pe cel al faptelor succesive al so-ciologiei clinamice, si se face din intreaga sociologie, prin urmaresi din istorie (sociologie dinamicä), o stiintsa in genul stiintelornaturale de caracter coexistent, intemeiata pe legi de manifes-tare si de producere i comportand o previziune a evenimen-telor" 1).

Sociologia studiaza deci fenomenele sociale coexistente, la-vand putin. ta sà stabileascà legi de repetitie i sä faca pre-viziuni la fel ca stiintele naturale.

Deosebirea pe care o face A.. D. Xenopol. intre sociologieistorie, ata de insemnatä pentru desvoltarea i indrumarea

amandorora, se pästreazä pânà azi in stiintä, ea nefiind decatrar depasitä de pozitii mai cuprinzätoare.

3. D. Dri6ghicescu. Scriitor de limbä francezä, ca exceptiaPsichologiei Poporului Roman" 2), D. Dräghicescu este foarteputin cunoscut in tara si iiiraurirea operei lui in desvoltarea so-ciologiei romAnesti este aproape inexistenta. Il amintim totusica un exemplu de efort individual pe tärarnul sociologiei si maiales al filosofiei sociale, efort prin care D. Drä.ghicescu a reu-sit sä fie cunoscut peste gramtä i s'a-si cucereascal un loc satis-fäcätor in istoria doctrinelor sociologice3). Meritul lui D. Dra-ghicescu pentru sociologie consta' in näzuinta neincetatä de aasigura acesteia un domeniu propriu si o fiinfä aparte ca stiintä,fatä de stiintele naturale. In schimb desfiinteazà psihologiao confiindä cu sociologia. Intr'una din primele sale lucran: LeProbléme du déterminisme social 4), D. Dräghicescu incearcasA demonstreze cA determinismul social are o realitate, nu nu-mai deosebita de realitatea determinismului biologic, dar chiaropusä acestuia" 5). Träsaturile esentiale ale determinismului so-cial sunt: artificialul, idealul, constientul, justitia, ca opuse

Op. cit. pag. 208-209. Cf. si A. D. Xenopol : La prévision en socio-logie. Communication faite le 10 Janv:er 1912 à la Société de Sociologie deParis (publ. in Revue InternationaIe de Sociologie, 1912) din care sev'ád si mai ciar legaturile lui Xenopol cu sociologia si cercurile sociologicedin strain'atate.

Din Psichologia Poporului Rom'an, Bucuresti, Alcalay, 1907.Vezi de pildà F. Squillace : Die soziologischen Theorien, trad. R.

Eisler), 1911 (citat In nota 2, pg. 279), P, A. Sorokm: Les Théories sociolo-giques contemporaines (trad. R. Verrier) 1938 (Infalisat In Cap. VIII. L'écoledu sociologisrne, paragr. 3) sau H. E. Barnes and H. Becker: Social Toughtfrom Lore to Science, 1938 (2 vol.), (amintit la pag. 829 si 1060, inUa(isat pescurt la pag, 1090-91

Cu subtitlul Déterminisme biologique & Determinisme Social, París1903.

Op. cit. pag. 7.

524 A. D. Xenopol

D. Dräghicescu 525

selectiei naturale, mecanismului, instinctivului- 1). Sau mai arna-nuntit: Realitatea etico-sociala nu numai cà nu este naturalastrict° sensu, dar natura sa este o denaturare'', o rasturnare"a ordinei naturii, sau mai exact, ea este o a doua naturd, gänditä,ralional i prin urmara o a doua natura de ideal, de arta, deratiune i intentie, in opozitie cu natura biologica sau alta, careeste mecanica, spontanä., irationalä., negandita, si care poate firezumata intr'un singur cuvant: natura organicà a instinctulur.Legea etico-sociala cea mai incontestabila, care conduce ra-porturile exterzoare ale indivizilor, este justitia, i prin urmareegaiitatea i solidaritatea, care sunt negatia insasi a legilor na-turale: selectia, concurenta, inegalitatea- 2). Deosebirea din-tre deterrninismul vital i determinismul social consta in aceea cadeterminismul social derivii dintr'un ansamblu de institutii exte-rioare fare de corpul individului, care constituesc Ereditateasociala, pe &and determinismul biologic deriva dintr'un ansamblude instincte inscrise in corp si care constituesc ereditatea bio-logicr 3).

Plecänd dela aceasta deosebire fundamental dintre de-termirrismul social si cel biologic, D. Dräghicescu ajunge saconstruiasca un sistem complicat de filosofie socialä de tipspeculativ, care ar trebui sa fie discutat odata amanuntitla noi. Aici amintim numai câteva din afirmatiile de baza.

Dupa D. Draghicesu fenonienele scoiale sunt fenomene su-biective, in care individul joaca an rol hotaritor. Sociologia carear incerca sà trateze obiectiv societatea, ar cädea exact Ingresala celor care insufleteau natura, eaci precum nu trebuesa atribuim fenomenelor naturale o viata sufleteasca, nu putemtagadui faptul acesta fenomenelor sociale. Daca nu se poatesavärsi o stiinfa subiectiva a lurnii obiective fizice, nu se vaputea savArsi nici o stiinta obiectiva a lumii subjective, a spi-ritului si a societatii" 4). Sociologia naturalista denatureazä fap-tele cele mai reale si evidente, ori de cate ori tagadue§te auto-nomia i initiativa indivizidor in viata sociala 5).

In realitate, in once eveniment social- se gasesc douaelemente necesare. ,,I. o stare sociala data care es te conditiace usureaza i ajutà intentia i eforturile individului; 2. efortul

Op, cit. pag. 17.Op. cit. pag, 39.Op. cit pag. 84.Du r6le de l'individu daps le déterminisme social, Paris, 1904,

pag. 25.Op. cii, pag, 6.

individului, al cärui rol este sa usureze i sa ajute miscareanecesara a societatii..." 1). De aceea, in masura in care individulse identifica cu societatea, legue psihologice i legile sociolo-gice sunt 'identice. Cu ata mai mult cà intreaga viata psihicasuperioara a amului este de origine sociala, conditionata detrairea lui in societate. Constiinta omeneasca i personalitateasunt fenomene individuale, carora noi le-am gasit conditiile deaparitie si de existentä date in cea a societatilor in care eleapar i se continua. Cu necesitate, procesul de evolutie al consti-intei i ce] al evolutiei sociale, din care rezulta, urmeaza undrum paralel i identic- 2). Deci dacä este imposibila o socio-logie obiectiva, e bot alit de imposibila o psihologieceea ce insemneaza tea Ala in cele din urma, cele doua stiintetrebue sa se contopeasca 3).

Ideile acestea sunt desvoltate de D. Draghicescu pe largintr'o seama de lucrari speciale, atat pentru a aplica sistemulsat de sociologie subiectivr, cat i pentru a trage toate con-cluziile din teoria originii sociale a constiintei, ceea ce implicaoriginea sociala idealului i in genere a intregii vieti spiri-tuale omenestil).

Sa amintim i lucrarea sa Din Psichologia PoporuluiRoman'', care are meritul de a fi cea dintai incercare de tacestgen, ca s ne dam dearna cel putin in parte, de activitatea luiD. Draghicescu.

4. Spiru Haret. Creator al inva,famantului modern dinRomania, om politic, matematician i fizician de seama, SpiruHaret a incercat sä construiascà i o mecanieà social4, adresatadeopotriva matematicienilor- i sociologilor" 5). Este vorbadeci de o incercare pornità din stiintele exacte de a rezolvaprin analogic si problemele sociologiei, sau, in intentia lui SpiruHaret, de a aplica metoda stiintifica in studiul chestiunilorsociale- 6).

Metoda preconizatä. de Spiru Haret se intemeiaza pe con-sideratia ca anumite principii care stau la baza Mecaniei Ra-

11 Op. cit. pag. 16.Op. cit. pag. 340.Cf. Le Problème de la Conscience. Etude psycho-sociologique. Paris

1907.Cf. L'Idéal créateur, Paris, 1914; La réalité de l'esprit. Essai de

sociologie subjective, Paris, 1928; etc.Sp. C. Haret : Mécanique Sociale, París-Bucarest, 1910 (Prefata).

Lucrarea aceasta e si ea des citatä in istorille doctrinelor sociologice diesträitatate, ea si lucràrile lui Driighicescu.

Op. cit. Introducere.

526 D. Dräghicescu

Op. cit. pag. 2.Mécanique Sociale, pag. 32-33.

Spiro Haret 527

tionale, pot, intr'un anumit fel, sa fie stabilite i pentru feno-menele sociale-, chia. r daca pe de o parte cauzele care deter-mina achilibrul i miscarea sunt mai numeroase in Sociologiecleat in Mecanier, iar pe de alta parte studiul felului de aactiona al cestor cauze este departe de a fi atAt de inaintatIn Sociologie ca in Mecanior 1).

Spiru Haret dà apoi o larga intrebuintare metodei mate-matice- in studiul fenomenelor 5i problemelor sociale-, convinsca pe calea aceasta asigura sociologiei caracterul de stiintaexacta-. Reproducem una din legile- stabilite de el, ca sadam o idee despre rezultatele aplicarii principiilor mecanice insociologie.

Toate fenomenele sociale sunt continue... Este un -raptde observatie cá nici o functie sociala nu ja niciodata o valoareinfinita In limitele observatiei; aceasta cauza de discontinuitatenu se prezintä ded in sociologic. Bine inteles, aceasta nu in-semneazä cá unele variabile care figureaza in ecuatia care re-prezinta fenomenul nu sunt susceptibile de a lua in aceasta ecuatievalori infinite; dar aceste valori nu sunt niciodata realizate inviata sociala. Pe de alta parte, e tot un fapt de observatie ca,fiind date conditille unui fenomen social, schimbarile de starein corpul social se fac prin trepte insensibile si in asa fel cael nu poate trece dela o stare la alta fársá ssá treac5. prin toa.testarile intermediare. Aceasta insemneaza ea, daca legea feno-menului este reprezentatà printr'o curba sau printr'o parte decurba cuprm. intre punctele A si B, toate punctele curbeicuprinse mire cele douà puncte vor corespunde unor faze suc-cesive ale fenomenului, i ca nu va fi niciodata o intrerupere.In starsit, in nici un fenomen social, atAta timp cat conditiilesale nu se schimba, nu se observa o oprire brusca. Deci <feno-menele sociale sunt continue, atata timp cat conditiile in carese produc nu se schirnbr 2).

Noutatea mecanicei sociale ca atare se reduce deci, incazul cel mai bun, la citeva expresii matematice i fizice, apli-cate unor fenomene 6 relatii despre natura cäxora se cunosteafoarte puf in.

Alteori mecanka socialr saraceste de-a-dreptul reali-tatea, ca in definitia societatii sau a corpului social- ca o reu-niune de indivizi supusi pe de o parte actiunilor lor reciprooe,

528 Spiru Haret

si pe de altä..parte actiunilor exterioare"; sau a individului caun element constitutiv al corpului social-, care joaca, pentrucorpul social, acelasi rol ca atomul pentru un corp material" 1)

pierzandu-se din vedere tocmai diferenta specifier a socie-tatii i individului fatä de alte fenomene.

Spiru Haret era un om de prea mare inteligentä si largacultura, ca sa nu fi surprins i unele adevaruri sociologice, chiarcand metoda intrebuintata de el Il ispitea sg reducä la formemai simple de existenta bogatia fenomenelor sociale, adica tocmaiceca ce au ele non i propriu fata de fenomenele fizice. Deaceea Mecanica Sociali a sa se citeste i azi cu folos, cuconditia sa se faca abstractie de ce e mecaniod in ea si sa seurmareasca numai studiul societatii. Disocierea nu este intotdeaunausoara, dar nici cu neputinta.

Spiru Haret stabileste trei grupe de cauze care contribuescla formarea i desvoltarea unei societati: cauze de naturà eco-nomic6 (fertilitatea solului, bogatiile naturale, aptitudinile po-pulatiei pentru comert si industrie etc.), cauze de natura inte-lectualà (gradul de inteligentg, de instructie, numgrul i valoareainstitutidor culturale etc.) si cauze de natura moralä (prescrip-He morale ale religiei, principiile legislaiei civile, institutia fa-miliei etc.) 2).

Factorii primordiali insa care au favorizat progresul so-cietatilor omenesti sunt conformatia mdinii i lunbajul, cele douadeosebiri esentiale dintre om i animale. Mana i limbajul suntadevarate forte sociale, deoarece sunt cauze de prim ordincare au determinat miscarea sociala, adica variatia starii eco-nomice, intelectuale si morale- a societaIii 3).

Spiru Haret dat seama deci de complexitatea deter-minismului sociologic, ca i tiinta de azi, i simplificarile inexpresie nu inlaturà i adancimea gandirii i seriozitatea ana-lizei El tine seama in lamurirea evolutiei sociale detoti factorii reali, dela mediul geografic pAdal la personalitateaumana, cu manifestarile ei spirituale i tendintele de desavarsiremorala.

El insusi, cu toata recomandatia obiectivitatii matema-tice", cand e vorba de realitatde fundamentale ale existentii o-menesti, depaseste punctul de vedere cantitatio i chiar punctul

Pag. 42.Op, cit pag 42-43.Op. cit. pag.0183,

de vedere al constakirii, pentru a schita un ideal social, dejustitie i progres.

Nu este deajims" scrie Spiru Haret in legatura cuca suma factorilor de buna stare economica, inte-

lectuala i morala a unei societati sa fie mare; mai este nevoieea ea sa fie repartizata cat mai armonios cu putinta in masasociala; caci este greu de a numi bogata sau cultivata o societatéin care averile colosale ale catorva indivizi se ridica deasupraunei gloate de flamanzi, sau un strat intelectual subtire acopera

ascunde masa adanci ce cloceste in nestiinta". Se poatedeci vorbi de o civilizatie interioara", fa t5 de civilizatia ex-terioara" i daca atingerea idealului c,elei dintai pare grea,este totusi permis dé a face eforturi pentru a se apropia de elcat mai mult cu putintr 1), pentruca civilizatia trebue s aibade scop scaderea sumei de suferinta a societatii omenestr2).In fata problemelor specifice ale umanitatii, mecanicismul luiHaret cedeaza treptat locul unei conceptii de moral a sociala,dovedindu-se prin aceasta prea stramt ca sa deslege completproblemele sociale. Sociologia nu se poate constitui ca o stiintade analogie, fie cà e vorba de psihologie, ca la D. Draghi-cescu; sau de mecaniea rationala, ca la Spiru Haret; ea areprobleme care reclama un gen propriu de stiinta. Incercarileamintite panä acum n'au reusit sa inchege un sistem autonomde sociologie. Acesta se va ivi din alta parte.

B. Primul sistem de sociologie.

D. Gusti. In timp ce dintre ganditorii infatisati pana acum,C. Stere da la iveala ideile sale de sociologie poporanista, C.Dobrogeanu-Gherea aplica marxismul in deslusirea fenomenelorromânesti, Radu Rosetti lamurea prin istoria sociala starea des-nadajduitä a taranimii, D. Draghicescu incerca o sociologiesubiectiva, iar Spirit Haret o mecanica sociala, ii incepeacariera D. Gusti, menit sa fie autorul oelui dintaiu sistem de so-ciologie stiintifica din tara noastra. Tot D. Gusti este crea-torul invatamantului sociologic de stricta specialitate, inaugurandIn 1910 primul curs regulat si sistematic de sociologie la Uni-versitatea din Jai. De atunci desvoltarea sociologiei romanestise leaga strans de activitatea Profesorului D. Gusti, pAni in

Op. cit. pag. 235.Op. cit. pag. 236.

Spirt Haret 529

34

zilele noastre, cand 1'1 gasim in fruntea Institutului de StiinteSociale al Romaniei, conducand cercetarile sociologice la tercaale numerosilor sai elevi, care formeaza, cum vom vedea, ceadintai scoala sociologic:a romaneasca.

Sistemul da sociologie al Profesorului D. Gusti, in formalui de astazi, s'a inchegat incetul cu incetul. Intuit in chip ih-murit Incä dela inceputurile carierii stiintifice1), sistemul acestaeste schitat la 1910 in mai toate liniile lui mari 2), adancitpanä la 19193) §i. desvoltat in infatisarea lui de azi prin cer-cetarile monografice la teren, care i-au adus cea mai deplinaverificare 4).

Sociologia, dupä. Profesorul D. Gusti, este sistemul decunoastere a realitätii sociale prezente. Conceputa ca stiintarealitatii sociale, sociologia capata un fundament pozitiv. Eanu se poate multumi, ca pana acum, cu vagi speculatii de filo-sofie sociala, ci trebue sa urmareascà fenomenele sociale vii,in forma lor concreta, asa cum le gälsim raspandite pe glob.Observatia directa, sub forma monografiilor de unitati sociale,devine metoda fundamentala a sociologiei. Caracterul acesta,realist al sociologiei se intareste prin aplicarea ei in studiul rea-litatii sociale prezente, de fapt a singurei realitati adevarate.De aceea sociologia nu reconstrueste realitatea, cum procedeaziistoria cu societatile apuse, ci reda fenomenele de viata socialiomeneasch a§a cum se ghsesc in realitatea concretä, urn-landapoi sä le prelucreze dupa nevoile de clasificare, generalizaresi lämurire ale stiintei, pentruca ea se ridica panä. Ia cele maiindrasnete operatii stiintifice, dela descoperirea conditiilor deproducere a fenomenului social panä la explicarea mecanismului

D. Gustz : Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Motivationdes praktischen Wollens, 1904 si Sozialwissenschaften, Soziologíe, Politikund Ethik, in ihrem einheitlichen Zusammenhang, 1909.

Introducere la cursul de istoria filosoftei grece$ti, eticA $i sociolo-gie, 1910 (pub!. $i in opera capitalä a Prof, D. Gusti, Sociologia militans, LS. R. 1934).

Sociología rasboiului, 1915 si Realitate, stiintä si reformä socialä (inArhiva pentru stiinta si reforma sociall, An. L Nr. 1. 1919, publ. $1 in So-ciologia militans).

Sociologia monograficä, 4tiintä a realitätii soctale (studio introductivla Teoria monograftei sociologice de Traian Herseni, I. S. R 1934) $1 La Mo-nographie et l'Action monographIque en Roumante. Conferences données Al'Université de Paris (Etudes de Sociologie et d'Ethnologie Juridiques, Paris.1935). Cf. $i Sociologia mtlitabs (cit). Bibliografia completä in Mélanges D.Gusti, 1936 (Archives pour la science et la réforme sociales) Notice bio-bliographique. Despre viata si opera Profesorului D. Gusti vezi studitle sem-nate de G. Vbidescu-Reicoasa, M. Valcdrzeseu, H. H Stahl si Trazan Hersenidin Mélanges D. Gusti si Omagiu Profesorului D. Gusti, 1936, publicate caprilejul implinirii a 25 de ani de invätämint universitar.

530 D. Gusti

de functionare i intelegerea intuitiva a sensului adanc obiectivpe care Il cuprm' de" 1).

Sociologia nu este insA singura 5tiinta sociala. Din pri--cina aceasta situatia ei ca stiinta nu poate fi pe deplin lamuritadecal printr'un sistem de clasificare a stiintelor.

Dupa Profesorul D. Gusti stiintele se pot imparti in treicategorii: in stiinte naturale, stiinte soma' le si stiinte formal° 2).De grupa stiintelor naturale tin stiintele fizico-chimice i bio-logice. De grupa stiintelor formale tin matematica i logica.Sociologia face parte din grupa stiintelor sociale. Aceasta in-semneaz6 ca e nevoie si de o clasificare a stiintelor sociale.Dupa Profesorul D. Gusti stiintele sociale sunt de doua ca-tegoru- : statice i dinamice, dupa cum urmaresc fenomenelesociale realizate, inchegate pe deplin, sau fenomenele socialein devenire, in mecanismul lor de infaptuire, caci prin viatasociala se pot intelege doua lucruri- ea se poate intelegeea fenomen, ca fapt, obiect, ca ceva devenit ori ca proces,eveniment, ca ceva care devine- 3). Primele sunt stiinte de con-statare 6 explicare, cestelalte sunt stiinte normative, de apre-ciere i valorificare. $tiintele sociale statice la randul lor poturmari aspecte partiale ale realithtii sociale, cum sunt fenome-nele juridice, economice, lingvistice etc., si atunci obtinem grupastiintelor sociale particulare, ca dreptul, economia politica, ling-vis Lica etc. sau studiaza realitatea socialá in toatá comple-xitatea ei, ca totalitate, sarcina care revine sociologiei. ...Viatasociala, cu toate mamlestarile ei complexe, formeaza un tot

care singur exista sub formá concrefá; activitateaeconomicii, moraLi a. m. d. nu se pot concepe fa-a o viatásociala, ele stint parti nedeslipite din viata sociala i numai prin-tr'un proces de abstractiune se pot privi 4). Stiintelesociale particulare au a studia i cunoaste cauzal partile abstracteale totului social si concret, pluralitatea sociala. Sociologia area studia acest tot insusi, unitatea socialr 5). Sociologia estedeci stiinta realitatii sociale prezente, privita ca totalitate. Dingrupa stiintelor dinamioe fac parte etica si politica, prima fiind

Socíologia militans, pag. 80 (Cap. Monografía sociología, stiín(A arealitatíi sociale).

Cf. sí D, Gusti j Trazan Herseni: Elemente de Sociologle, ed. IV,1938,

D. Gusti: Sociología militans, pag. 33.41 Sociologia mílitans, pag. 32.5) Sociologia milítans, pag. 34.

D. Gusti 531

532 D. Gusti

§fiinta idealului etic, a doua, stiinta mijloacelor pentru realizareavalorilor i normelor sociale i etice.

A clasifica stiintele nu insemneaza insa a le instraina unade alta. Profesorul D. Gusti sfairueste asupra unitatll cunoasterii

clasificarea stiintelor in sistemul sau insemneaza mai muh odiviiiune a muncii tiinIi4jce, decat o faramitare a domeniuluicunostin. Realitatea sociala prezenta se leaga de realitateasociala viitoare prin" tendintele ei firesti de evolutie. Realitateasociala viitoare, la rândul ei, este in continuu proces de infap-tuire, de realizare a scopurilor urmarite de viata sociala. Rea-litatea sociala tinde spre ideal, iar idealul se transforma inrealitate sociala De aceea stiintele sociale particulare, socio-logia, politica i etica urmaresc de fapt momentele aceluiasi procesde viath sociala omeneasca si ele numai impreuna pot da so-coteala de procesul aoesta intreg. Intre sociologie i tiintelesociale parficulare exista un raport de intima reciprocitate. So-ciologia se intemeia. za pe rezultatele stiintekw sociale parti-culare, caci numai in cunoasterea analitica progresiva a partilorsta conditia de suverana cunoastere i stipAnire a totului. Sti-intele sociale la randul lor au nevoie de reflectiile sociologiei,caci fiecare 'din ele are imperioasa nevoie de cunoasterea ge-nerala a legaturii problemelor lor cu problemele celorlalte stiintesociale..."1). Pe de altä parte, stiintele sociale, ca i sociologia,constata si lamuresc cauzal fenomenele sociale ca o realitate ne-cesara, ele nu se ocupa, nu se pot ocupa, daca aceasta realitateare vreo valoare si care anume. Pentru ceste stiinte un criminalca si un erou, o crima ea si o salvare a patriei din pericol,sunt fenomene de o egala insemnatate... Politica i etica se in-treaba dimpotriva: daca realitatea sociala.' are vreo valoarecare anume, daca acest proces de apreciere este intemeiatpentru ce, mai inainte de toate insa daca actualitateaposibilii, pe care ne-o di sinteza sociologiei, este realizabilaprin activitatea vointei 6- anume cum-2). Sociologia arata cecace este, etica ceca ce trebue sa fie, iar politica mijloacele princare ceca ce este se poate transforma in oe,ea ce trebue sa fie.Stiintele sociale sociologia politica 6 etica formeazao serie riguros logicá, fiecare 5tiinta dintre ele este o consecintalogica a oelor care o precedeaza, dupa cum fiecare stiinta careprecedeaza este ipoteza metodologica a celei ce urmeaza;

Op. cit. pag. 34.Op. cit. pag. 34.

1) Sociologia militans. pag. 38.

asa, sociologia este o consecinta logica a stiintelor socia16,politica si etica sunt o consecinti logica a sociologiei si aintelor snciale... Politica se fondeaza pe sociologic si pe stiin-tele sociale particulare,_ stiintele sociale particulare i sociologiagasesc completarea lor necesara in politica. Etica este stiintanormativa cea mai inalta, care inchide seria stiintelor socialeexplicative si normative"1).

0 &dire sociala completa, dupa aceasta conceptie despre.stiintele sociale, nu se paate margini la un sistem in cadrul uneism. gure stiinte, ci trebue sä. se inchege intr'un sistem unitar desociologie sintetica, de politica i etica. Intradevar, sistemulProfesorului D. Gusti cuprinde toate aceste trei stiinte intr'odesavArsita unitate de &dire, iar stiintele sociale particularese cuprind ca elemente de sinteza in sociologie.

Profesorul D. Gusti porneste in sistemul sau de sociologie,etica, dela ideea de om, pentruca nu trebue sa se uite

ca termenul abstract de realitate sociala insemneaza viata so-cialà Färá ideea de om nu se intelege nimic dinrealitatea sociala. Analizand omul, Profesorul D. Gusti, ajungela concluzia ca ceca ce deosebeste finta acestuia fata de celelaltegenurl de realitate, este constiinta de sine. La eandul ei constiintade sine este insotita de trei afecte fundamentale: iubirea desine, simpatia i religiozitatea. Prin primul afect omul ja actpe cale emotionala de sine insusi, pune stapAnire emotiva pepropria sa fiinta. Prin al doilea, omul isi proecteaza eul inafara, mai ales in constiinta sernenilor i astfel simpatía devineízvorul socializarii omului. Al treilea afect consta in imbinareade teamit si respect pe care le simte omul in fata necunoscu-tului care 11 inconjoara. Prin constiinta de sine activitatea o-mului se schimba si ea ca desavarsire; din instinctiva devineconstienta, adica voluntara. Omul, datorita vointei sale, urma-reste scopuri i mânueste mijloace. Prin urmare ceca ce ca-racterizeaza omul este constiinta d'e sine si vointa. Dintre a-cestea, pentru un domeniu de ,activitate cum este viata socialkmai insemnata e vointa, care din toate punctele de vedere neapare ca o realitate relativ independentä, cu un determinismpropriu, in sirrul universului. De aceea, dupa Profesorul D.Gusti, vointa sociala, care depune activitatea socialä creatoare,este insasi esenta realitatii sociale. In toate manifestarile so-ciale, in activitatea economica, morala, in faptele politice, In

D. Gusti 533

obiceiurile juridice, ca i in obiceiurile religiaase, elementul pri-mordial i initial, care da acestor manifestari pecetea sociali,este vointa sociala, caci nu se intampla nimic prin aceste ma-nifestari care sa nu izvorasca din relatiunile, actiunile §i reac-tiunile dintre indivizi. Vointa este principiul de unire al acestormanifestari sociale, vointa da tuturor ideilar i sentimentelor pu-tere de realizare sociala. Se poate spune: ideile i sentimentelesunt simple cuprinsuri obiective de vointa, sunt simple motiveale vointei" 1).

Datorita simpatiei i vointei, omul este social mai ilia-inte de once - experiental, a priori social, adica prin insasi struc-tura sa psihica. Omul nu este social pentruca traieste in societate,ca o deprinidere castigata prin experienta, ci este social pen-truca societatea traieste In el, ca un element component al:

alcatuird sale sufletesti, pentruca prin însài constitutia psi-hica a vointei sale este sociabil". Simpatia di omului primul

puls spre societate, iar vointa, urmarind scopuri socialemijloace tot sociale, devine un factor permanent de socializare.Scopul valorizat nu este niciodata izolat, el este conditionatnational, religios, economic, intr'un cuvant este conditional so-cial, caci face parte integranta i nelipsita dintr'un imperiu dealte scopuri i valori, dintr'un sistem de scopuri i valori, carese raporteaza la familie, natiune, epoci istorice, umanitateainsasi"

Societatea nu se reduce insi la vointa sociala. Ca existenVifenomenologica ea ni se infatiseaza ca o sumedenie de unit5ti so-ciale, adicà de asocta" tii de indivizi cu un caracter sintetic tota-litar, cu numeroase relatii inauntru si in afara si In continuidesfasurare de viata i transformare, adica procese socide.O unitate sociala' ne apare ca o totalitate de relatii, actiuni,

reactiuni ale membrilor cari le compun, toate forme ale ac-tivitatii omenesti, expresii deci ale vointei" 3).

Unitatile sociale sunt de trei feluri, dupa gradul lor deconsistenta, obiectivare i durata. 1. Comunitati sociale. Suntunitatile sociale care au pastrat i in formele complexe de viatäceva din autonomia unitatii sociale elementare prin ea insä§i.Adica sunt forme organice, aproape complete de viata sociala,cu o legatura puternica inlauntru i cu o durata mare, cari

Sociologia militans, peg. 32.Pag. 32.D. Gush : Sociología uniatilor sociale (in rev. Sociologic

L 6, 1936) peg. 3.

534 D. Gusti

constring aproape pänä la anihilare membrii componenti, insensul eä acestia n'au libertatea sä. le aleagä i nici st le Ora-seascä dupä voie. O astfel de comumtate este de pildä familia.2. Institutii sociale. Sunt unitätile sociale creiate ulterior princristal izarea i obiectivarea deprinderilor sociale in asa fel ineätsä- se poatä: desprinde de indivizii anumiti, putänd inlocu-iaseä unii cu altii. Institutiile nu mai au membri, ci functionari,slujitori. Acestia au in genere libertatea sä: intre sau sa pä-räseasca institutia, dar inläuntrul ei trebue sä-i respecte, intrutoate, normele. Institutia cea mai mare a zilelor noastre esteStatul, cu organele lui administrative. 3. Grupäri sociale. Suntunitätile sociale libere, creiate prin vointa pärtilor, cari se con-stituese usor si se desfac usor, iar inläuntru asigurà membrilordestulà initiativa persorialä. Ele se desvoltä in mai toate socie-

sunt bazate pe simpatia taurà sau pe diferite interese.Astfel sunt cluburile, asociatiile sportive, literare etc." 1). So-cietatea concretä se compune intotdeauna din asemenea unitati.De aceea sociologia, ca tiinä de realitäti, trebue sà porneasciintotdeauna dela studiul unitätilor sociale.

Indiferent insa sub ce anume formä ni se prezintä ele,unitätile sociale sau societatea îçi pästreaz6 caracterul voluntar

deci se gäsesc in continua desfäsurare de vointä, in nein-treruptä activitate. Once societate depune deci o seami deactwitiiti sau manifesMri. Numärul acestora i felul lor par afi nelimitate. Stiinta insä trebue sä le reducä la tipurile lorfundamentale. Sistemul ProfesorulUi D. Gusti le reduce la patrucategorii: manifestärile economice, spirituale, politice i juridice.Once uniiate socialà, hind compusä din oameni, va trebuisatisfacä nevoile fundamentale ale acestora, nevoi care sunt saude orcline materialä, care impun necesitatea manifestärilor so-ciale economice; sau de ordine sufleteasa, de unde necesitateamanifestärilor sociale spitituale (religia, arta, stiinta, morala).Aceste douä manifestäri constituesc insasi substanta sau materiavietii sociale i sunt deci cate gorii constitutive ale societätii.Activitätile constitutive nu pot insä sta aläturi, nu se pot desvoltaimpreunä färä o reglementare a lor. De aici nevoia altor ma-nifestari, care sä coordoneze pe cele dintii, sà le conduci,le organizeze, sä le administreze, sa le reglementeze. Acesteasunt manifestärile politice si juridice, categorii deci de naturä

1) Sociología unítsittlor sociale, pag. 5.

D. Gush 535

536 D. Gust'

functionalh sau regulativil 1). Cele patru categorii sunt necesareuniversale, in intelesul c nici o societate normal nu se poate

lipsi de ele i deci se ghsesc pretutindeni, in toate formelede viath.' socialh omeneasch.

Dach sociologia s'ar multumi sh fie o tiinth strict des-criptivh, ea s'ar mhrgini la studiul unititilor, relatiilor, pro-ceselor i manifesthrilor sociak. Sociologia este insh, duph CUMam arhtat, o §tiinth explicativa. Ea trebue sh urmäreaschgeneza fenomenelor sociale, imprejurhrile datorith chrora so-ciethtile sunt atht de variate in structura kr i in forma ma-nifesthrilor de viath. Factorii care inrauresc societatea suntei foarte numero§i. Si pe acetia sistemul Profesorului D.Gusti îi reduce, sub numek de cadre, la patru fipuri funda-mentale, cadrul cosmologic, biologic, psi hic i istoric. Oncesocietate se desvolth intr'un mediu fizic, geografic, §i nu poateschpa de inrAurirea acestuia. Societatea ameneasci este in le-ghturh cu toate inveli§urile pimântului, atmosferh, hidrosferi,litosferh, biosferh i deci fiecare din ele poate inrhuri intr'unfel sau altul desfh§urarea activithtilor sociale. Profesorul D.Gusti cuprinde toti factorii ace§tia fizici sub numele de cadrucosmologic. Cu atat mai mult o societate omenea.sca este in-raurità de factorii biologici umani, populatie, rash., ereditate,boli etc., cuprini in cadrul biologic. Aceste douh cadre suntcadre naturale, dar societatea se desvolti i intr'un mediu social,fie sub inrhurirea indivizilor componenti 'sat a altor societàficoexistente, care constituesc cadrul psihic, fie sub inraurireatrecutului, a traditiei dela o generatie la alta, ceea ce constituecadrul istoric. Aceste douh. cadre sunt cadre sociale.

Cadrele sunt §i ele necesare i universale, pentruch nuse ghse§te nicheri o societate omeneasoà, nici in trecut, niciIn prezent, care sh scope de inraurirea lor. Profesorul D. Gustiprecizeazh insh ch cele patru cadre numai condi(ionedza, nucauzeazh viata socialh. Ele sunt simple conditii care impiedichsau favorizeazh manifesthrile societhtii, dar nu le determinhiIn chip absolut. Factorul primordial al oricärei manifesthri so-ciale ramâne vointa. Aa se explicit' de ce in cadre aserfiäni-toare s'au putut desvolta societhti deosebite §i de ce in cadredeosebite s'au putut totui desvolta sociefali in mare parteasemhnhtoare. Aceasta insemneazh ch determinismul social sau

1) Sociología militans (cap. Sociología ràzboiului, mal ales pag. 357).

D. Gusti 537

cauzalitatea in sociologie, sunt duble, pe de o parte un impulsclinlauntru, in functie de voinla sociala, pe de alta parte, oconditionare e(terioara, in functie de cele patru cadre.

Elementele fundarnentale ale sistemului de sociologie alProfesorului D. Gusti sunt asa dar unitii tile sociale, cu esenta,lor, vointa socialà, manifesta'rile sociale §i cadrele. Se pune inmod firesc problema raporturilor dintre aceste elemente. Pro-fesorul D. Gusti stabileste in aceasta." privinta cinci raporturide paralelism care constituesc impreuna legea paralelismuluisociologic1). Existä un raport de paralelism intre vointa si cadre,vointa i manifestari, cadre si manifestari, cadre intre ele simanifestari intre ele. Vointa i cadrele determina intotdeaunaimpreuna manifestarile. 0 manifestare este produsul comun alvorn tei si al cadrelor. Acestea actioneaza deci paralel. Elenu se pot nici desfiinta una pe alta si nici nu au vreo eficacitatecand actioneaza separat. Intre vointa i manifestari exista tot unraport de paralelism, dar de natura deosebita. Vointa i mani-festarile sunt realitati echivalente, una exprimä pe cealalta. Fie-care tip de vointà sodala desfasoara manifest:61'i pe masurasa si fiecare manifestare este expresia directa a vointei. Celedoua realitati pot fi deduse in chipul acesta una din alta, eleavand o desvoltare paralela, corelativä. Paralelismul dintre cadre5i manifestari constä. in inraurirea reciproca a acestora. Nunumai cadrele inrauresc 6 deci transformä dupá natura lormanifestarile, dar si manifestarile transforma prin reactie ca-drele. Societatile omene.sti se adapteaza activ la mediu, elesufera schimbari in contatit cu acesta, dar in aceeasi misura IItransforma dupa nevoile lor. Cons tatam deci o actiune paralelaatat dela cadre la Manifestari, cat 6 dela manifestari la cadre.Paralelismul intre cadre consta in actiunea lor simultaná asuprasocietatilor j deci in imposibilitatea de a lamuri viata socialanumai printr'o parte din cadfe. Cadrele actioneaza intotdeaunatoate deodata, in chip paralel i deci i sociologia trebue sà leurmareascä in aceastä actiune paralela a lor. In sfarsit, para-lelismul intre manifestari consta in coexistenta acestora, in sensulca exista toate deodata si se inrauresc reciproc. O mani-festare poate sa se desvolte la un moment dat mai mult decatcelelalte, dar nu poate nici s suprime pe acestea, nici sa scapecomplet de influenta lor. Paralelismul acesta sociologic demon-

1) D. Gusti : Paralelismul sociologic (in rev. Sociologie Romitneasci,II. 9-10. 1937).

streaza unilateralitatea sistemelor sociologice care atribue un pri-mat factorilor economici, manifestarilor spirituale sau oricareiadin cele patru manifestari amintite. Societatea nu poate fi re-dusa nici ca fenomen, nici ca determinism la una singura saunumai la o parte din manifestari. Acestea exista si se desvoltaintotdeauna paralel.

In urma acestor analize, Profesorul D. Gusti definestesocietatea ca totalitatea autonoma a manifest&ilor economicesi spirituale, reglement ate politic si juridic, depuse de unitätiie-sociale, prin vointa social& conditionate de cadrul cosmologie,biologic, psi hic si istoric.

Pe langa problemele aratate, sociologiei ii revine i studiultendintelor de evolutie sociala. Urma"rind procesele sociale, adicatransformarile de structura pe care le paate surprinde in cerce-tarea realitatii sociale, sociologia ajunge pe nesimtite la pro-blema directiei pe care o urmeaza transformarile sociale. Ea sta-bileste astfel tendintele pe care le are viata sociala spre formeleviitoare de realitate sociala. Pe baza acestor studii, sociologiaincearca i previziuni, daca nu cu siguranta stiintelor exacte,totusi cu destula probabilitate. Cu studiul tendintelor de evolutiesociala, sociologia îi atinge insa limita ei ca stiinta, domeniulrealitatii prezente sfarsindu-se aici. Problemele ei sunt conti-nuate de alci incolo de celelalte doui stiinte sociale, politica6 etica, in domeniul carora cade realitatea sociala viitoare.Profesorul D. Gusti, cautand sá lamureasca procesul intregde desfasurare a vietii sociale, isi intregeste sistemul de sociolo-gie printr'un sistem de politica i etica.

Idealul etic este personalitatea creatoare de valori culturale,care ne apare ca o realitate maximala, unitate armonioasa aiubirii de sine, simpatiei i religiozitatii, Cu o voila cat maiputernica. Imperativul moral este ca atat indivizii cat i indi-vidualitatile colective cum sunt natiunile, sa devina personalitaticreatoare de valori culturale. Valoarea personalitatii i valoareaculturii (care purcede din valoarea personalitatii) sunt valorietice absolute. Ideii personalitatii i ideii culturii trebue sa sesupuná toate valorile i scopurile vointei, toate valorile i sco-purile politicei"1).

Politica este sistemul mijloacelor pentru realizarea idealuluimoral si este deci subordonata eticei. Norma politica, dupa.

1) Sociología militans, pag. 371

538 D. Gusti

Profesorul D. Gusti, este dfeptatea, conceputä ea armonia sco-purilor i mijloacelor individuale nationale i umanitare. Suntdrepte actiunile care nu ating nici fiinta indivizilor, nici a na-tiumlor, nici a umanitatii (in sens de unitate culturala i moralAa natiunilor). Dreptatea politica este de valoare eticá, pentrucaserveste idcii personalitatii i ideii culturii, caci fara dreptatenu se poate desvolta nici o personalitate, nici o culturr 1).

Incadrat in istoria gandirii sociale, sistemul de sociologie,etica i politica al Profesorului D. Gusti rezolva intr'o sintezacuprinzatoare multe din antinomille anterioare i prevesteste pede alta parte cateva din solutnle sociologiei de mai tarziu.

Prin analiza esentiala a ideii de om, Profesorul D. Gustiinlatura antinomia dintre egoism si altruism. Sub forma lornormala, aceste doua motive ale actiunii omenesti nu se excrud,ci, dimpotriva, se sprijina reciproc. Sub forma iubirii de sinesi a simpatiei, dupa cum am väzut, ele sunt afeetele fundamentaleinsotitoare ale constiintei de sine si cu cat una este mai des:voltatä, cu atat mai desvoltata este si cealalta. Iubirea de sinecare exclude simpatia ,adica egoismul in intelesul obisnuit, nueste decat o forma degenerata.

Teoria personalitatii inlatura antinomia dintre individua-lism si colectivism ,atat sub aspectul ei sociologic, cat si subaspectul etic si politic. Apriorismul social desleagä antinomia dinsociologia clasica, a raporturilor dintre individ i societate.individul nu poate fi conceput farä societate, din moment ce ocuprinde in insasi structura sa psihica, nici societatea nu are orealitate de sine stätätoare fata de indivizii care o compun, dinmoment ce este manifestarea simpatiei i vointei lor creatoare.Prin afirmatia aceasfa, ca individualitatea umanä si societateasunt corelative, Profesorul D. Gusti anticipeazi totodata sociologiafenomenologicA desvoltata mai ales dupa razboiu. Pozitia aceastaeste intarita apoi prin ideea de personalitate, prin care opozitiiledintre individ si societate se absorb treptat. Personalitatea maxima-lizeaza ca existenfá tocmai ceea ce este specific individualitatiiomenesti, adica iubirea de sine, simpatia, religiozitatea i vointa,dar in acelasi timp ea integreazä prin creatia valorilor culturalepe om in societate si Il leaga indisolubil de aceasta. Antinomiadintre individ i societate, redusi considerabil prin teoria aprio-rismului social, este indepartata cu desavarsire prin teoria per-sonalitatii.

1) Op, cit. pag. 37.

D. Gusti 539

Pe plan el je, teoria personalitatii da o valoare maxima, deideal 5i imperativ moral, tocmai procesului acesta de contopirea tendintelor individuale i sociale in campul creatiilor culturalecare le cuprind §i le intrebuinteaza pe amandoua. Individul caatare e lipsit de valoare, cum lipsita de valoare e i some' tateacare nu este in stare sa desvolte o cultura. IndividW caOiga. ovaloare prin personalitate, adica tocmai prin faptul care daputinta societatilor s'a desvolte o culturä i care, in acela5i timpcu socializarea sa, ti asiguri cea mai deplina originalitate.

Ca o ultimà consecinta, teoria personalitatii Intäturi peplan politic antinomia dintre liberalism i totalitarism. Individulnu are dreptul sa fie ocrotit decal in m'asura in care se stradue§tesa devina o personalitate. Liberalismul care vrea sa asigureindividului o libertate cu once pret §i. socoteasca egal cutoti ceilalti indivizi, impotriva intereselor colective, culturalesau de slat, e lipsit de un temeiu tiintific serios. Genul acestade individualism duce in ultima consecinta Ita anarhism. In rea-litate oamenii se deosebesc i ca existenta i ca valoare, pringradul lor de persorialitate, §i. statul este obligat sä sprijineeforturile indivizilor de a deveni personalitati, prin care serealizeaza.' atat ceea ce au ei mai original, cat §i misiunea cul-turala a statului. Pe de alta parte totalitarismul e tot atat delipsit de fundament §tiintific, cand preconizeaza absorbirea com-pleta a Mdividului de care stat, saracirea personalitatii umaneprin uniformitate i reducere la functiile folositoare unui anuraitregim politic. Natiunile i statele nu-vi pot indeplini cea maide seama misiune a lor in lume, desvoltarea valorilor culturale,decat prin puternice personalitati individuale §i colective. For-mula la care ajunge Profesorul D. Gusti este a statului culturalintemeia. t pe personalitati creatoare de valori culturale.

In sMr§it, teoria personalitatii ca ideal social inlatura an-tinomia dintre realism 5i. idealism din etica. Realitatea aa cwrieste data, din punct de vedere moral este neindestulatoare, deunde necesitatea unui ideal, dar idealul social strain de realitate,oricat ar fi el de frumos 6 de 'Malt, este inoperant. ProfesorufD. Gusti nu accepta realitatea data, dar nici nu formuleaza unideal strain de aceastä reali tate. Personalitatea ca ideal socialindica desavar§irea putintelor care ii sunt date omului, desa-varirea lor continua pana la desvoltarea maxima, a creatiei

-culturale.Pe langa anticiparea sociologiei fenomenologice prin con-

540 D. Gugti

D. Gus ti 541

ceptia apriorismului social, Profesorul D. Gusti anticipeazä multedin tezele sociologiei noologice prin conceptia sa despre valorileculturale; ale sociologiei universaliste prin caracterul totalitarpe care 11 da societätii vi ale sociologiei realiste prin teoriasociologiei ca vtiinta a realitatii sociale. Daca tinem seamade cerc,etärile monografice, asupra carora your reveni, creatoruloelui dintâiu sistem de sociologie din tara noastra este i celdintaiu sociolog roman care intoarce, sub o forma originala,sociologiei mondiale un imprumut vtiintific care a rodit printr'in-sul, ca un aport romanesc la vtiinta universalä.

C. $ociologia de catedra.

1. Privire generala. Cu Profesorul D. Gusti ja ffintala noi sociologia de catedrA ,adica sociologia reprezentata depersonalul didactic universitar specializat in aceasta materie vicare imbin. a preocuparile vtiintifice cu cele pedagogice. Cursurilemai vechi de sociologie, cum am vAzut, nu erau predate de so-ciologi, incat perioada noua Insemneaz6 un progres vadit. Acti-vitatea sociologica romaneasca de azi se datorevte aproape numaiuniversitatilor. Faptul acesta purcede de sigur din imprejurareaea la noi °amain- de vtiinta nu au putinta sá traiascä pe /Irmaoercetarilor tiintifjce, incat sprijinul statului i incadrarea lorIn invatamant san alte activitati invecinate, este absolut nece-sara. Posturile de specialitate din universitati asiguril i activi-tatea vtiintifica permanentä, de-o viata intreaga, a celor care ledetin. . In chipul acesta apar atat putinta cast i obligatia uneidesvoltari neintrerupte a sociologiei. Pe de altä parte, cursurile

seminariile universitare raspandesc i intretin interesul pentruvtiintä in randul oamenilor de cultura vi uneori chiar in maselemai mari ale populatiei. Aceeavi activitate asigura improspatarea6 lärgirea cadrelor prin tineretul tot mai numeros care se de-dica, incepand chiar cu studiile de licentä vi doctorat, preocu-pärilor sociologice. Sociologia are astfel un camp de activitateo bazä de desvoltare, care chia. r daza prezinti unele defecte, cumsunt dogmatismul didactic vi eruditia greoaie i adeseoria universitarilor, sunt totuvi foarte greu de inlocuit in fazaactualá a culturii romanevti. De aceea trebue sa recunoavtemcá sociologia de catedra vi-a dovedit cu prisosinta foloasele

alaturi de cele pedagogice. Ea vi-a indeplinit in

chipul acesta rosturile ei istorice, constatare care pretueste maimult decal, once apre,ciere.

Straclum- tele sociologiei de catedra ifu sunt ins. pretutin-deni aceleasi. Dupa geniu i varsta, ca tot ce e creatie ome-neasca, sociologia' profesorilor de sociologie este foarte inegala

ca valoane i ca intindere. Generatia mai veche a dat cativasociologi de seama care si-au asigurat un loc definitiv in istoriasociologiei romanesti, pe cand altii s'ar putea sa fie cu totuluitati prin selectia neiertatoare a vremii. La fel, generatia ta-nara s'a remarcat prin cateva nume, fara sa se poata spuneprecis ca se vor mentine Odà la sfarsit in stiinta, pentru ase realiza pe deplin, sau vor disparea nu peste mult, fara nicio urma durabilä. De aceea situatia istoricului in ce priveste so-ciologii in viala este deosebit de grea. El este dator sa ami n-teasca pe toti care s'au relevat printr'o activitate sociologica,dar nu poate starui decal asupra acelora care s'au impus inchip neindoelnic prin opera lor stiintifica, adica asupra aceloracare au adus o contributie originala in domeniul sociologiei,contributie care sä. insemneze o promovare a cunostintelor

sau eel putin un drum nou pentru cercetarile viitoare.2. Universit.atea din Bucuresti. Catedra de sociologie

etica a Universitatii din Bucuresti a fost ocupata mai intaide I. Ròdulescu-Pogoneanu, care a trecut apoi la catedra depedagogie practica. Din timpul preocuparilor sale de stiintasociala, a ramas o lucrare interesanta despre Etica lui Wundt-,care se page citi i astazi cu folos 1). Cated'ra a fost ocupatiapoi prin transferare dela Universitatea din Iasi de catre Pro-fesorul D. Gusti, titularul ei actual. Asupra sistemului de so-ciologie, etica i politica al Profesorului D. Gusti am staruitpe larg, ca cel dintàiu sistem incheiat si original de sociologieromâneasca. Asupra colaboratorilor universitari ai ProfesoruluiD. Gusti (Gh. Vladescu-Racoasa, M. Vulcanescu, H. H.Stahl, Traían Herseni si Anton Golopentia), intru cat e vorbade elevii sAi, care impreuda cu altii formeaza cea dintâi coalasociologica romaneasca, vom reveni. Ramane deci sa amintimaici numai opera sociologica a lui N. Petrescu, conferentiarde sociologic comparata pe laugh' catedra de sociologie dinBucuresti.

N. Petrescu a publicat pana acum i lucrar interesante do

1) I. Reidulescu-Pogoneanu Studii astpra Eticei germane contempo-rane, I. Etica lut Wundt, Bucuregi 1911

542 N. Petrescu

N. Petrescu 543

logica, politicà, istoria filosofiei i istoria civilizaiei, dintrecare unele privesc i sociologia, cum sunt lucrarile despre Hegel

Hobbes sau cele despre civilizatia americana i cea engleza1).In toate lucrarile sale N. Petrescu dovedeste o informatiebogatä si o &dire ordoriata. Contributia sa personala in so-ciologic consta in incercarea unei sociologii comparate-, con-.ceputa altfel decat ca o intrebuintare a metodei comparative,fapt prea vechiu (Spencer, Wundt, Durkheim etc.) si preaFàspAndit in sociologia' de azi, ca sä mai poata fi socotit cameritul unui singur gAnditor.

' Dupa N. Petrescu sociologia' comparata este o disciplinacomplimentara a stiintei generale a societatii. Ea izvoraste dinnevoia de a explica si interpreta diferentierile infinite cari seivesc din natura psihica a fenomenelor sociale si din valorile na-tionale in curs. Dar astfel de diferentieri sunt manifestarileunui fond comun, care se afla la baza oricarei organiiári sociale.Ca aspecte ale aceluiasi substrat, mardestarile omului in so-cietate reprezinta situatiuni provizorii, intotdeauna capabile detransformat. Caracterul relativ al relatiunilor stabilite de socio-logia comparata nu implica insa, cum s'ar putea crede usor dedoctrinan i dogmatici, ca aceasta disciplina este imposibila castiinta i inutila ca metoda. Sociologia comparat6 e posibilica stiinta pentruca... se bazeaza pe un concept de unitate,. spi-ritul ornenesc, prin care fenomenele sociale se explica in con-ditiunile de evolutie, rash' i nationalitate. Ca metoda, sociologiacomparatà e uta, pentrucà ne dà un mijloc de a interpreta fe-.nomenele sociale dintr'un punct de vedere mai adecvat com-plexului de conditiuni pe care ni-1 ofera societatea. In sfarsit,infatisata din punctul de vedere al principiului pecare se bazeazaal scopului suprem pe care Ii urmareste, sociologia comparatieste in acelasi thug propedeutica unei stiinte generale a spi-ritului omenese 2 ).

Teoria statuluí la Hegel (in Revista de Filosofie vol. XVI. SeriaNouä, nr. 3-4, 1931); Thomas Hobbes, viata si opera (Societatea Rom'an6.de Filosofte, Bucuresti 1939); Fenomenele sociale In Statele-Unite. Bucurestí1922; Anglia, societatea, statul, civilizatia. Bucurestí Fundatia pentrn Lite-raturà i Artti Regele Carol II", 1938 (ed. II. 1939). Anglia" este socotitäde autor ca o aplicare a conceptiei sale sociologtce, intrucit intreaga lu-crare trateaza diferentierile nationale din punctul de vedere comparativ"fpag. 9) ín once caz e una dintre cele mai fecunde $i apreciate lucrtiriale luí IV, Petrescu, de mare folos pentru sociologie.

N. Petrescu: Introducere in studitil comparativ al societtitii (confe-ring de inaugurare a cursuluí de sociologic comparatii), Bncurestl 1922,pag. 19. Cf. sí lucrarile sociologice principale ale luí N. Petrescu : The Prin-ciples of Comparative Sociology, London 1924 si The interpretation of Na-

544 N. Petrescu

Asa dar sociologia' comparata se bazeaza pe diferentieriledeterminate de natura psihica a fenomenelor sociale si pe diferen-tierile nationale recunoscute ca valori de judecati in societate- 1)si isi pune problema de a explica conflictele si contradictiunilesociale in timp si spatiu" si problema incompatibilitätii va-lorilor nationale intre popoare" 2), cu alte cuvinte problemadiferentierilor care complica societatea"). Ea e posibili castiinta datorita faptului ea ,,spiritul omenesc" inteles ca sin-teza tuturor motivelor care dau nastere la conditiunile si compli-catiunile societatii... constitue substratul comun al tuturor ma-nifest5rilor sociale" si deci particularitatile unui grup socialsau ale unui popor" nu sunt ceva in sine, absolut, ci o formaa aoeluiasi spirit omenesc, care creeazä- in continuu forme nouide viata sociala" 4).

Utilitatea sociologiei comparate, astfel conceputà, se va-de§te mai ales pe planul unei culturi si politici internationale.Când omenirea va incepe sa priveasc5 diferentierile locale sinationale ca manifestari ale unui fond comun, atunci cultura vadeveni compatibila cu viata sociala si politica a popoarelor.Atunci vom putea realiza o societate a natiunilor unde valorilemorale s'A reprezinte nu constrangeri dictate de imprejurari po-litice, ci obligatiuni corespunzAnd naturii omenesti" 6). Prinstudiul comparativ al societatir sustine N. Petrescu neapropiem de idealul culturir 6).

3. Universitatea din lqi. La Universitatea din Iasi socio-logia este reprezentata, dup5 transferarea Profesorului D. Gustila Bucuresti, de Petre Andrei, actualul titular al catedrei desociologic si etica. Profesorul Petre Andrei este unul dintrecei mai de seama invitati ai tarii i inraurirea sa, mai ales prinactivitatea ministeriala, intrece cu mult cadrele universitatii, incava trebui sà-i infäti5arn opera intr'o sectiune aparte. Dintrecolaboratorii sai, amintim pe V. Harea, loan Lupu si ElenaMoisuc 7).

Ilona] Differentiations, London 1929. In prima gäsim aceastä scurtà dar pre-cisä definitie: ,,Sociologia comparatà este stiinta procesului diferentierilorsociale".

Introducere etc. pag. 13.Op. cit. pag. 14.Op. cit pag.15Op. cit. pag. 9-10Pag. 17.Pag. 16. Dintre lucrarile lui N. Petrescu mai amintim: Psihologia

popoarelor primitive (in Analele de Psihologte, vol. V. Bucuresti 1938).V. Harca a publicat numai articole de revista' I. Lupu: Die Grund-

lagen der Gesellschaft, das Recht t nd die Religion in der Durkheim Schule

M. D. Ralea 545

La iaceeasi Universitate au profesat $tefan Zeletin lacatedra de Istoria frlosofiei grecesti, a carui contributie socio-logica am alum' tit-o, M. D. Ralea, la catedra de psihologieestetic.a, pArià." la recenta sa transferare la catedra de esteticacritica literara a Universitatii din Bucuresti, i functioneaza inprezent Al. Claudian, pe langä catedra de filosofiePentruca atat M. D. Ralea cat si Al. Claudian au debutat intina co sociologi i sunt cunoscuti in cultura romaneasci maiales prin latura Aceasta a. activitatii lor, trebue sa-i amintimsi aici.

Mihai D. Ralea este un ganditor de netagaduit talent. In-oeputurile sale stiintifice, prin cateva lucran i sociologie, auinsemnat pentru multi o adevarafá. revelatie. Din picate M.D. Ralea a parasit treptat preocupOrile acestea de inceput pen-tru a se dedica psihologiei gi criticei literare gi intr'o larga mi-surà politioei militante. De aceea opera sa de sociologie a ramasneincheiatà i cuprinde mai mult intuitii decat idei pe deplininchegate, pareri inteligente in loe de rezuliate stiintifice sigure,schite promitatoare in loc de constructii Tnasive i durabile.De sigur nu se poate spune acelasi lucru despre campurite deactivitate pentru care a pàrasit dela o vreme preocuparile so-

M. D. Ralea a publicat trei hicrari de sociologie care me-rità fie analizate: Ideea de revolutie in doctrinele socia-liste-1), Introducere in sociologie" 2) i Contributii la ti-ta' la societatii").

Prima este cea mai serioasä lucrare sociologica a lui M.D. Ralea, cunoscuta i in sträinatate i adeseori citata ca ooontributte cu autoritate. Cuprinde trei parti: I. Formarea idea..lului revolutionar (Revolutia economica sau revolutia-program"),II. Formaren ideii de cucerire a puterii politice (Revolutia

sau revolutTa." -mijloc"), III. Formarea ideii de clasa (Re-volutia mixta, politica j economica sau revolutia-organ"). In-troducerea" cuprinde un studiu substantial despre Definitia re-volutiei".

Iasi 1931; Vina si procesul ei la Rom&ni, Iasi 1934 etc. ; E. Mozsuc : DasVerhältnis von Ethik und Soziologie in der neuren soziologischen Literatur,Leipzig 1936.

Cu subtitlul : Studiu asupreevolutiei tacticei revolutionare. Bucu-restis ed. Casei $coalelor 1930. Teza de doctorat la Sorbona, a apilrut maiintaiu in limba francezfi.

Ed. de Fundatia Culturali Principele Carol". FärA data.Bucuresti, ed, Casei Scoalelor 1927.

35

Un corp social, un program de valori si un transport deputere- scrie M. D. Ralea iati cele trei elementede care o revolutie nu mai e revolutie. Dacä intrebuintam me-toda diferentei inlä.turând necesar pe fiecare din aceste ele-mente, dar pästrand pe celelalte douä, yam veclea cá ori decâte ori unul din ele lipseste, conceptul de revolutie e necom-plect. 1) 0 miscare care nu se sprijinä pe un corp social, peo classà ce nu a avut pánä atunci puterea, se va putea numiref orma, o reforma mai indräzneatä., dar cu toate acestea acor-daa de bunà voie de clasa dominana. Dacii e vorba de lupta',ea se va putea numi räzboiu civil, luptä, de partid, schimbare deministere. dar nu va fi o revolutie. 2) Färä un ideal, färäi untablou de valori, miscarea va rimâne o riscoalä, o ravräfire,usor de potolit. 3) In sfarsit, färä un transfer de putere, eava rsimâne o conspiratze, un complot impotriva sigurantei Sta-tului, o crima sanctionati de toate codurile. De unde aceastalclefinitie complectä- : Revolutia este cucerirea puterii de c:atreo clasb care nu a mai ocupat-o niciodatä mai inainte, cu scopulde a impune grupului intreg un nou etalon de valon 1).

Definitia aceasta Ii inlesneste lui M. D. Ralea o tipologiea revolutiei, care stä la baza intregei sale lucräri.

Daci analiza, pe care am fä.cut-o, e adevärati, cele treielemente deosebite in notiunea de revolutie, ne vor conduce siprivim aceasta matiune sub trei aspecte diferite: revolutia caprogram, fiica filosofiei istoriei si mai ales a ideei de progressi de drept natural: revolutia ca mijioc, corespunzand tacticeipartid, conceptie care îi are originea in ideea de conspiratie, con-tinuatä mai tArziu de cucerirea puterii politice; in sfarsit, re-volutia. ca organ, corespunzänd ideei de clash' i constituirii pro-letana. tului sub forma de clasä revolutionarä,. Revolutia-progrant,revolutia-migoc, revolutia-organ, iatä cele trei tipuri din conto-pirea cärona a iesit notiunea contemporanä a revolutiei- 2).

Lucrarea ac,easta de tinerete i inceput de carierä stiin-tifical a lui M. D. Ralea este o dovadà limpede i puternicàdespre ceeace ar fi putut crea acest ganditor romän dacä arfi continuat sà activeze pe tirâmul sociologiei.

Celelalte douä lucräri, dei mai putin clesvoltate i maiputin originale, dove,desc acelasi lucrit. Introducere in socio-logie-, cu un caracter informativ si didactic, este o lucrare cleat

Ideea de revolulie In doctrinele socialiste, pag. 24.Op. cit. pag, 25.

546 M. D. Ralea

Introducere in Sociologie, pag. 22.Op. cit. pag. 34Ideea de revolutie etc. pag. 357.

M. D. Ralea 547

concisä, in care M. D. Ralea expune ideile sociologice pe carele adopta §i care ar fi putut constitui o baza pentru desvoltariulterioare. Astfel, dupa M. D. Ralea, sociologia este studiulcomparativ al societatilor: comparatie in timp, intre societätileantice si cele contimporane, cu ajutorul metodei istorice, com-paratie in spatiu, intre societaile primitive si cele complexe, cuajutorul metodei etnografice. Din compararea institutiilor di-verselor societati se rx)t scoate tipuri comune, legi de for-matiune, legi de evolutie- 1). Dar ce sunt societatile? O so-cietate e o stare de multime- stabilete M. D. Raleatipizata prin repetitie in institutiuni, sanctionatà prin reguli-de constrangere i condusa de valori oomune. Punctul de greu-tate al acestei definitiuni cade astfel pe urmatoarele elemente:1) stare de multime, 2) institutie, 3) valoare- 2).

Cartea Contributii la §tiinta societatii- cuprinde o seamäde studii publicate mai intai in revistele de specialitate, dintrecare remarcam pentru vigoarea atitudinei sau documentarea lor

Sociologia claselor-, Democratie .§i creatie'', So-ciologia i teoria cunoa§terii- §i Problema clasificirii societi-tilor''.

Ideea sociologica cea mai de pret a lui M. D. Ralea,atat prin originalitatea ei, eat i prin consecintele pe care le-arfi putut avea in tiinta, se refera la sanctiunile premiale subforma succesului. La sfar§itul tezei sale de doctorat, M. D. Raleaemite parerea cä cele doua tipuri de sanctiune penal:a 5i.

premia' stabilite de Durkheim, se desvolta in functie deviata sociala. Cu cat' societatile sunt mai desvoltate, cu ata sanc-tiunile premiale ocupa un loc mai insemnat. De aceea in so-cietatile contemporane cazurile de infractiune susceptibile depedeapsa sunt din ce in ce mai rare. Se incurajeazä insä onceinventie §i mai ales acelea care sunt de orclin moral, artisticsau tiintifíc. Societatea decerna oricarei inventii fericite bre-vetul sau, care e succesul însui. Putem chiar afirma ci pemgsuril ce sanctiunile penale se imputineaza, sanc(iunile premialese inmultesc. Poate in societatile viitoare succesul va inlocui res-ponsabilitatea". Si o nota ne informeaza cA autorul i§i propunesit desvolte aceasta idee intr'o lucrare viitoare- 3).

Promisiunea aceasta e repetata i in Introducere in, in care citim: Alaturi de sanctiunile penale, coercitive,

emanate dela regula m' stitutionala, trebue s alaturam sanctiunilepremiale, recompensatorii, pe care le acordi societatea acelora careii indica valori fecunde, utile, pentru consolidarea vietii co-lective. De aceea 5tiinta sociologica, ramasa prin opera luikheim numai la studiul pedepsei,... trebue intregit cu stucliulsuccesului, adica al felului cum societatea recompenseaza in-divizi O Sociologie a succesului studiu pe care11 yom intreprinde intr'o lucrare viitoare, ni se pare compli-mentul necesar al cercetanlor sociologice actuale"1).

Faptul ca M. D. Ralea revine mereu asupra problemei,insemneaza fara indoiala ca o socoteste deosebit de importantaatat pentru §tiinta, cat i pentru posibilitatea proprie de a con-tribui in chip hotäritor la desvoltarea sociologiei. Credem elM. D. Ralea are dreptate. Desvoltarea ided lui Durkheim des-pro sanctiunile premia' le, intr'o tearie vasta a succesului, ar in-semna un castig foarte mare pentru sociologia contemporana,M. D. Ralea care s'a ocupat am' de-a-randul de aceasta pro-blema si care este inch' taIriar si in plina activitate spiritual,ne dà dreptul sa sperarn ca va serie candva i aceasta lucrareprin care suntem siguri ca îi va asigura un loe de frunteistoria gandirii sociologice.

Alexandru Claudian, celalalt ganditor de esentä sociolo-gica al Universitatii din Iai, este mult mai putin cunoscut demarele public, pentrucà este un carturar retras, preocupat ne-intrerupt de idei, fara o activitate publica prea intinsa. Inschimb Al. Claudian a izbutit sà adanceasea in chip nebanuitun clomeniu putin cunoscut la noi deopotrivi de instructixpentru sociologie i filosofie anume: istoria sociala a ide-ilor. Preocupan'le acestea 1-au apropiat de Stefan Zeletin1-au desemnat, clupa moartea acestma' , ea pe continuatorul celmai de ISeamä, al lui. In chipul acesta Al. Claudian, parisindoarectun sociologia' pentru istoria filosofiei. ajunge totwi la ooonceptie care lumineaza pe alte cii i problemele sociologiei.

Retinem trei din lucrarile de interes sociologic ale luiAl. Claudian: Cercetari filosofice i sociologice" (Iasi 1935)in care strange laolaltä studii mai vechi raspandite prin reviste,Colectivismul in filosofia lui Platon" (Iasi 1936) si cartea sa

Originea sociala a filo sofiei lui Auguste Comte"(Bucuresti 1936).

Nu putem starui aici asupra rezultatelor la care ajunge

1) Introducere In Sociologie. pag. 33-34.

548 Al. Claudia]]

Al. Clauclian 549

Al. Claudian acestea privesc mai mult istoria filosofieidar metoda i viziunea sa de ansamblu merita s. relevate§i in istoricul sociologiei romane5ti.

Adesea fara 'ea ganditorul s'o §tie 'Iárnurit", preci-zBaza Al. Claudian societatea in care el traiegesufletului sau pecetia bine desenata a unor tendinte i aspiratiicolective. Aceste aspiratii leaga pe creatorii ceior mai abstractosisteme de idei de epoca istorica §i de tara in care au träit.Substratul social al ideilor filoso fice, prin intermediul substra-tului lor sufletesc, iatii ce ne propunerni sei deseo perim, in limitaposibilului"1). Varietatea curentelor filosofice, altfel greu deexplicat, se explica uKor daca nu uitinn ca filosofia este justi-ficarea teoretica a aspiratiilor difuze ale unei epoci. $i cfindse schimba aspiratiile colectivo, se schimba i filosofia" 2).

Pima acum Al. Claudian a izbutit sa explico §tiintific maiales ideile politice ale lui Platon §i Comte, precuM i o seamide asemänäri pe care le gasege intre idéile acestor doi gfinditori,demonstrând ca idealurile sociale nu pot fi operante decAtIn anumite conditii economice, sociale, psihologice, cultural°,care le favorizeaza" 3).

O serie de desamagiri (cele dela Atena), serieClaudia' n i mai ales nemultumirea de o aristocrafie in carecrezuse, fäcuse pe Platon sà adauge idealutui politic al luiSocrate aristocrafie sobra, infeleapta i competentä politi-ce§te asceza regun. ului oolectivist, impus aristocratiei de exem-plul al filosofilor conducatori politici. Alto desi-luzii (dela Syracuza) l-au intors po elevul lui Socrate la con-ceptii rnai realiste, la o aristocratie educati cu multä grijä,ea ce p din Legi, dar fira regim coleetivist propriu zis, aristo-cratie pe care Socrate ar fi recunoscut-o, poate, pirtase in uneleprivinte la spiritul lui" 4).

Sau, despre Aug. Comte: cugetarea pozitivista trebueconditionati, in ce privete aparitia ei, atAt in limpul istorie,cat si in stratificarea social a unui anumit moment istoric..." 5).Crescutà pe taramul liberalismului revoltat contra Restauratiei,filosofia pozitivista este, de fapt, o &side* a liberalismului,este filosofia savantilor" revoltati contra industrialilor", räs-

Cercettlri filosofíce si sociologtce, pag, 6.Op. cit. pag. 17Colectívismul In ftlosofia tut Platon, pag. 105.Op, cit. pag. 105-106.Oríginea socialà a filosofiei luí Auguste Comte. pag. 206.

550 Al. Clauclian

coalra ideologici a tinerilor intelectuali plini de avant progresistcontra unei burghezii care s'a impicat mai usor deck ei cu Res-tauratia. Revolta contra Restauratiei clerioale si contralipsei de orizont a burgheziei liberale").

In sfarsit, despre asemankile dintre Platon si Comte:Dad. Platon si Comte si-ar fi vazut realizate eel putin oparte din idspiratiile lor vechi de actiune politica eficienta, dacale-ar fi fost ingaduit de imprejurarile externe, ca i de reactiunealor interioara, sä contribue la progresul social, asa cum Il con-cepeau ei, ei n'ar fi visat oonduoerea societatii de catre filosofi,(adica, in ultima analiza, de catre ei insisi). Acea.stä idee col-ILLstitue iesirea pe care si-a sapat-o pe planul teoretic o aspiratiecare nu izbutise s'ä se realizeze i c'dreia nereusita Ii ctd pro-portii foarte inarr 2).

Pe calea aceasta Al. Claudian ajunge nu numai sä dea untemeiu stiintific istoriei filosofiei, dar si sa clemonstreze semni-ficatia socialä a ifilosofiei i deci necesitatea pentru once socio-logie integrala- de a-si incorpora problema sau cel putin de atine seama de rezultatele obtinute de istoria socialä a ideilor.Filosofia esté - si ea, in mare parte, un asPeet al vietii sociale.De sigur istoria sociala a ideilor i sociologia cunoasterii suntindeajuns de desvoltate in alte täri, dar la noi este meritul luiAl. Claudian (alaturi de St. Zeletin) de a le fi indicat foloa-sele i de a fi facut cele dintäi aplicatii largi i doveditoare.

4. Unioersiiiitile din Cluj qi Cernau(i. Catedra de socio-logie a Universitatii din Cluj a fost ocupatä dupä. Unire, deo-;data' cu românizarea ei, de Virgil Baxbat, un sociolog de marebogatie sufleteasca" si de un tar prestigiu de catedra, care insia decedat in plina activitate, fara s6 fi putut da toate roadelede care era capabil.

Virgi/ I. Barbat a lasat in urma lui o operà foarte inegalaca valoare i neunitara ca preccuOri: cästi, brosuri, articole derevistà si de ziar, orientate mai ales practic, care problemelepolitice, educative, culturale si economice3). Prin vocatie afost sociolog al culturii, preocuparea de fenomenul cultural re-venin' d mereu in scrierile sale ea un mofiv fundamental al gandirii.Una din cele mai bune lucrari ale sale, Imperialismul ame-

Op. cit. pag. 220.Cercetetri etc. pag. 104.Cf, I. E. Naghzu : Via% si opera lui Virgil WArbat (1879-1931),

Note biografice si bibliografice (In rev. Sociologie Romfineasca, III. 4-6,1938, pag. 258).

Virgil Bärbat 551

rican"1), ne indreptateste sà credem ca Virgil Barbat ar fiputut sä inchege lucrar mari i durabile, dacà ar fi avut noroculsä se realizeze pe deplin. In infatisarea ei de azi opera 5tiin-tifica a lui Virgil Barbat este mai mult o schita promitatoare,un plan de inalta gandire, abia pornit spre infaptuire. Poateca publicarea manuscriselor, ramase in urma sa, sa schimbesituatia aceasta 2).

Virgil Barbat va ramane de sigur in istoria miscarii cultu-rale de dupa razboiu, prin cursurile sale universitare, prin Ex-tensiunea Universitara" dela Cluj, al carei suflet a fost, priapublicarea Revistei de Sociologie" i colaborarea sa la publi-catille politice i culturale, dar ca am de §tiintä, amintireava slabi deodata cu disparitia celor care 1-au apucat in viatasi 1-au putut pretui i altfel decat prin scrieri.

Pentru istoria sociologiei romanesti este deosebit de pre-tios un articol al lui Virgil Barbat din Revista de Sociologie"pe care o conducea, intitulat Sociologia o schita istorica

o definitie- 3), care ne lash* sá vedem In chip neindoelmc catde mult a pierdut stiinta prin moartea sa prematura, care i-ataiat nemilos putinta de a-si desvolta sistemul de &dire.

serie Virgil Barbat nu este un accidentIn viata spirituala a omenirii..." Sociologia apare atunci candomul incepe sa priveasca de-a-lungul timpurilor cu ajutorul ra-tiunii lui i atunci cand el se simte destul de tare spre a incercasA domine cu ajutorul acestei ratiuni, vremea i istoria neamuluilui omenesc- 4). Pasul spre problemele adevárat sociologice vafi facut atunci cand omenirea, dupa ce comparase pe de oparte diferitele culturi, care aparusera i murisera de-a-lungulvremurilor si pe de alta parte, culturile existente si variate,din diferitele parti ale pamantului zilelor noastre, se va intrebacare este, la urma urmelor, unitatea de masura si de judecata aacestor culturi si care este, prin urmare, esenta oricarei culturi

drumul care sa o poata duce pe a noastra la o prosperitatecat mai durabilr 5). Sociologia a voit sä-si creeze un obiect,propriu, al ei, desprinzand societatea" de toate finalitatile

Cu subtitiul : Doctrina luí Monroe, Bucuresti, Cartea Romineasci1920. (Naghiu dateaza gresit lucrarea aceasta in 1913, cAci ea a fost scrisäIn 1912 sí publicatà abia in 1920).

Lista acestor manuscrise a fost publicatà de Corma V. Barba( InAnuarul Universitgii din Cluj, 1931-1932 (dup5. Naghiu, op. cit).

In Revista de Sociologie, I, Aprilie 1931, Cluj, pag. 23,Op. cit. pag. 23-24.Op. cit. pag. 26,

umane, acaparate de celelalte stiinte. Aceasta a fost o gre4ala..."pentruca pe de o parte umanitatea este izvorul a tot ce esteomenesc, pe de alta parte umanitatea fara creatia umana esteo abstractie, ceva neexistent". Sociologia va avea drept misiunesa precizeze notiunea astfel completata, incepand prin a fixadiferenta dintre om", considerat ca fiinta culturala, in fataomului-animal dela care el a pornit si terminand cu caractereleesentiale ale culturii. Ea va trebui si studieze apoi care suntconditiile de desvoltare ale omului cultural, sau mai pe scurtale culturii si in fine, sa prinda directia, adica idealul acestuiproces nou din univers... Sociologia este stiinta celei mai vechipreocupari omenesti, stiinta creatiei umane"1).

Daca Virgil Barbat ar fi izbutit sa scrie un tratat de so-ciologie ca stiinta a culturii, probabil ca ar fi dat la ivealaopera mare a vietii lui si ar fi daruit sociologiei romanesti oconceptie de temeiu, menita sa-si taie un drum propn'u *i siducal la roade de lunga durata.

Dintre colaboratorii lui Virgil Barbat pot fi amintiti Const.Sudeteanu, urmasul gu la catedra din Clui, si George Em.Marica, elevul sau cel mai apropiat, asistent la aceeasi catedra.

C. Sudetemu n'a publicat pana acum decolt serien i fara im-portanta. Introclucere in sociologia lui Aug. Comte" (Arad1925) sau Durkheim si doctrina scoalei sociologice franceze"(Cluj 1936) sunt lucrari de popularizare, iar Opinia publica"(Cluj 1935) e lipsita de valoare stiintifica2). Singurul meritde necontestat al lui C. Sudeteanu este traducerea cartii luiEmile Durkheim: Regulile metodei sociologice (Bucuresti 1924),care a ajutat destul de mult la formarea unei culturi sociologicein taro noastrà".

George Em. Manca a publicat pana acum doua lucrari se-rioase si documentate de istoria sociologiei: Emile Durkheim.Soziologie und Soziologismus" (Jena 1932), tez5 de doctoratla Colonia si Problema culturii moderpe in sociologia germana"(Bucuresti 1935) in care infatiseaza sistemele de &dire Alelui F. Tönnies, G. Simmel si M. Weber. Daca George Mancava reusi sä aduca si o contributie originala la sociologie, va puteafi socotit de sigur printre sociologii de valoare ai Rominiei.

Tot la Universitatea din Cluj, profeseaza Eugeniu Spe-

Op. cit. pag. 33-34.Cf. a Gust: : Raportul pentru verificares titlurilor, lucriirlIor 0)

activitAtii candidatilor la catedra de sociologie a Universitäjii din Cluj tnirev. Sociologie RomineascA, I. 3. 1936, pag. 10).

552 Virgil BArbat

Petre Andrei 553

rantia. la catedra de filosofia dreptului, care a avut un timp infitulatura catedrei sale vi sodologia. Jurist, psiholog, pedagog,filosof, estetician, rnanifestat prin numeroase lucräri, EugeniuSperantia este in aceeavi mäsurä i sodolog, unul dintre cei maiinteresanti vi mai productivi din tara noastrá. Lucrärile salemerità deci o analizi specialà, pe care vom face-o intr'un pa-ragraf aparte.

La Universitatea din Cernäuti catedra de sociologie i eticáeste ocupatä de Profesorul Traian Bräileanu, unlit dintre eeimai harnici i mai apreciati sociologi români. Revista sa In-semnäri Sociologice" care vi-a incetat aparitia, stransese in jurulsu o seamä de tineri preocupati de sociMogie. Dintre acevtiaarmn'tinn mai ales pe Leon Topa, asistent pe längä catedra desociologic a Universitätii din Cernäuti, un tänär harnic i pregätit.

Insemnätatea Profesorului Traian Bräileanu intrece cudimpul de acfivitate universitarä, ca vi a Profesorilor PetreAndrei vi Eugeniu Sperantia, incät ,i1 vom trata ca vi pe acevtia,intr'un paragraf aparte. Aka' atunci vom putea judeca la justaei valoare desvoltarea sociologiei universitare din Romania.

5. Petre Andrei. Profesorul Petre Andrei are pentru des-voltarea sociologiei românevti o indoitä semnificatie: 1) estecel din täiu sociolog format in tarä, intr'o universitate romAneascii;2) este un sistematician de frunte, cäruia sociologia romineascàIi datoreazä pArià acum cea mai vastä oränduire vtiintifici dematerial vi un puternic spirit de metodä.

Petre Andrei s'a format in cel dintaiu seminar de socio-logie din tarä, in Seminarul Universitäfii din Iavi, de sub condu-cerea Profesoiului D. Gusti. Studiile pe care le-a fäcut ulteriorin strAinätate au insemnat de sigur o adâncire vi o completare apregätirii sale vtiintifice, dar temeiurile acesteia le-a cipitatin tarä. Dad tinem seama de faptut ciä) o universitate nu se poatemândri cu profesorii ei pregätiti in sträinätate, decat in sensulc.à se bucura de activitatea lor, câ meritul ei consta numai Inelementele pe care ea insä.vi le poate forma, Petre Andrei estec,ea dintâi i panä asfäzi cea mai mare mändrie a invätämäntuluisociologic din Romfinia. Elev al Profesorului D. Gusti, PetreAndrei a devenit in curând el insuvi un strálucit maestra In spe-cialitatea care ne preocupä. In desvoltarea romiineascä asociologiei faptul acesta nu poate fi trecut ca vederea.

Pentru inceputurile vtiintifice ale Profesorului Petre An-drei, literatura sociologid din tarâ pastreazi un document deo-

sebit de pretios. Sunt aoele Studii sociologice i etice Dinlucrarile Seminarului de Sociologie i Etica al Facultatii deLitere i Filosofie din Iasi; Director: Dimitrie Gusti; vol. I.

II", apärute la Iasi in 1915. Petre Andrei semneaza studiulmasiv i documentat despre: Mecanicism si teleologism in so-ciologia contemporanä: 1) Mecanicism si teleologism in socio-logia lui H. Spencer si G. Tarde; 2) Sociologia marxistasociologia neokantiana, si o anexa: Despre procesul de cu-noastere i recunoastere al valorilor, in care îi expune ideilepersonale 1).

Inraurirea Profesorului D. Gusti asupra primelorlucrarv iale lui Petre Andrei este foarte fireasca si usor de aratat.Viata sociala, realitatea sociala" scrie P. Andrei acarei esenta este vointa saciara, este complexa si are mai multeelemente, mai multe aspecte decat au considerat sociologia mar-xista si cea neokantiana. Acele elemente nu stau intr'un raportde dependenta genetica, nu se pot reduce unele la altele. Rea-litatea sociala e c,onstituita de anume elemente, deci are elementeconstztut;oe i e calauzitä, e organizati de alte anumite elemente,care sunt elemente organizatoare. Elementele constitutive, caresunt manifestarile psihice i fenomenele economice, formeazastructura unitàtii sociale, iar elementele organizatoare: fenomenelepolitice i juridioe formeazi functamea realitätii sociale... intreaceste elemente exista un raport de coexistenta originara, sau,cum spune D. Gusti, un paralelism, caci toate cele patru ele-mente considerate sunt in once realitate sociala, _poate nu inacelasi grad de desvoltare, dar sunt, caci Para ele nu putem aveao realitate sociala formata, cu structura i functiune" 2). Con-cluzia ca in locul monismului materialist marxist si al monis-mului neokantian" trebue sa se introduca un monism volunta-rist" in sociologic este tot gustiana 3).

Celelalte lucrari ale Seminarului din Iasi sunt semnate de NeculaiGluulea: Mecanica j matematica In stiinteIe sociale: Corma N. Leon. Socio-logia ideilor-forte dupä A. Fouillée ; Gheorghe Salmi : Incercari asupra pro-blemei indívidualului sí socialului in productiunea artistica ; Ion Set lacecDespre evolutionism economic, L Consideratiuní asupra legilor evolutiei eco-nomice; II. Despre socialismul de stat sí socialismn1 de catedra.

P. Andrei, op. cit. pag. 146-147.P. Andrei, op. cit. pag. 148. Inraurirea Profesorului Gusti asupra

scrierilor din tínerete ale luí P. Andrei se poate urmari sí In etica. DupaP. Andrei idealul Il constitue cultura, íar valorile culturale sunt opera per-sonalitätii" (Despre procesul de cunoastere si recunoastere al valorilor, cit.pag. 164), Dupa D. Gusti idealul etic este personalítatea creatoare de valorículturale.

Cf. si lucrarea principala de etíca a Profesoruluí P. Andrei : Problemafericírii, fundamentul sAu ettco-sociologic (Iasí 1921) In care sustine ca sco-

554 -Petre Andrei

Petre Andrei 555

In lucrärile de mai tärziu Profesorul P. Andrei îsi in-cheagä treptat un sistem personal de sociologic si adoptä ohm' rpozitii potrivnice fatä de doctrina fostului säu profesor 1). Inpriyinta aoeasta trebue sä tinem seama mai ales de cele douälucrari fundamentale ale sale: Probleme de sociologie2), din1927 si SoCiologie Generalä3), din 1936, prima, o colectiede studii substantiale, publicate anterior in revistele de specia-litate, a doua un vast tratat scris pe baza experientei de profesor,cu reterinte la literatura sociologicä din toatä lumea.

Punctul de plecare al Profesorului Petre Andrei in gindireasa sociologicä Il constitue problema metodei, Discutia asuprametodei, pe care o intrebuinteazä sociologia in oercetarea feno-menelor sociale-, scrie Petre Andrei are o foarte mareimportan, pentrucä a explica metoda inseamnä a lämuri inacelasi timp i obiectul de cercetat-4).

Despre metodä Petre Andrei se intreabä: existä o anumitämeta& unitarä, recunoscutà de toti drept cea mai bunä si intre-buintatà in toate stiintele sau fiecare stiinta are metodele saleproprii?" Solutiile sunt grupate in doua categorii: Monismulmetodologic-, care afirmä necesitatea unei metode unitare pen-tru toate stiintele, indiferent de obiectul lor- i dualismul me-todologic-, care sustine deosebirea metodelor dupä obiectul deceroetare sau dupä grupele de stiinte- 6).

Petre Andrei socoteste cä din punct de vedere metodo-logic sociologia trebue sä fie eclecticä... sä utilizeze intotdeaunaobservatia i experimentul, clasificarea i generalizarea, inductia

deductia, pentrucà fenomenele sociale sunt determinate defactori mai numerosi si mai variati clecät cele fizice. Fenomenelesociale sunt produsele sufletului omenesc, in primul Mild, elese desvoltä insA intr'un mediu fizic si biologic si sunt conditio-nate istoriceste, de aceea sociologia nu se poate limita la in-trebuintarea unei singure metode rigide- 6).

pul moral, idealul etic e umanitatea", lar umanitatatea e totalitatea valo-rilor culturale omene$ti" $i mijlocul de realizare e personalitatea (pag. 136),Pentru problema valorilor ezi si teza de doctorat: Filosofia valorii (lito-grafiatg, Biblioteca Facultatii de Litere din Ia$i), care ar fi meritat sa fíetiparitä.

Cf. Sociologie Generala", In care pune la indoiala valoarea teo-retina a monografiilor sociologice, recunoscand doar va/oarea /or descrip-tiva (pag. 296).

Bucuresti, ed. Casei Scoalelor (316 pag).Craiova, ed. Scrisul Romanesc (590 pa').Probleme de sociologie, pag.Op. cit. pag. 76.Op. cit. pag. 95.

Chestiunea metodei 11 duce pe Petre Andrei la analiza vietiisociale si la o conceptie sociologici personali, care merit&fie pusà in adevirata ei luming, fiind o contributie stiintificänu numai interesanti, dar si pretioasi ea adevär.

Fenomenele soma' le, transformirile societitii si ale sta-formele juridice, economice, religioase, nu le f)oate cerceta

sociologul, daci se mirgineste sä arate numai fundamentur /ormaterial, cici toate acestea indici o existenti spirituall nece-sari, care se manifesti ea o puternicg forti creatoare. Socie-tatea e produsul spiritului, e o parte din spirit. Intradevir nuonce grupare de indivizi se poate numi societate; astfel simplajuxtapunere spatialä." a mai multor oameni nu formeazg societatea...Numai când o grupare, o multime de indivizi, are un scop comun,numai atunci se forineazà o societate. Dar si aceasti idee de scopcomun trebue bine inteleasi... Pentru ca si putem vorbi de so-cietate .trebue neapirat si existe relatii de reciprocitate intre

Numai acolo unde oamenu" intre ei, urmirindlun &cop comun, numai unde e o constiintä comunä, idei i sen-timente comune, existá cu adevirat o societate. Prin urmare so-cietatea umani nu este o sumi mecanici de unitati, ci ea apareea o adevirati totalitate, ca o organizatie teleologicá, cu un spirital ei, cu vointa i viati proprie cleosebiti de aceea a indivizilor"1:).

Analiza aceasta 11 apropie pe Petre Andrei din nou deD. Gusti, pästrind insi o independentä destul de accentualEsenta societätii scrie Petre Andrei este comunitateade seo p, de interese, de aceea propriu zis societatea ne apareea o comunitate teleologica, care creeazi apoi comunitatea desentimente si de idei. Dar scopul, interesul, sunt in functie devointä, inegt in ultima instantal, vointa apare ca factorul fun-damental pentru constituirea sociefátii, cind vorbim despre

nu ne gändim insi la vointa ci e vorbao vointi superioari celei individuale, de vointa sociala... Aceastävointi nu este o rezultanti a unor vointe individuale concordante,ci ea cuprinde in sine vointe diferite, legate intr'o unitate du-rabilà, ea inglobeazi intr'un tot motive convergente si divergentede actiune. Aceasti vointi ne impune si ne constrange prinorganele sale" 2). Societatea este deci o comunitate psihicg

ca atare sociologia va trebui si utilizeze i metodaIn cercetarea fenomenelor sociale" 3).

Op. cit. pag. 95-97.Op. cit. pag. 97-98.Op. eit pag. 99. Fag de tendinta Profesorului D. Gusti de a ingloba

556 Petre Andrei

Conceptia' aceasta schitata in Probleme de sociologie" estedesvoltata pe deplin in tratatul de Sociologie Generala", peacecasi bazi eclectica, nedogmatica, de sinteze personale a a-devarurilor aflate in diferite sisteme.

Petre Andrei porneste mai ales dela doua conceptii socio-.logice oontemporane: dela sociologismul lui Durkheim si. delaformalismul si relationalismul sociologic (G. Simmel, Max We-ber, L. von Wiese), care in aparentä nu pot fi concilia. te, ciarcare de fapt nu pat limuri decat impreuna realitatea sociala intòatà complexitatea ei. ...Fiecare conceptie are o parte deadevar, toate fiind insa unilaterale, pentrucä nu privesc decalun aspect al problemei si nu cerceteaza societatea in totalitateaei reala."1). Meritul deosebit al Profesorului Petre Andreiconsta tocmai in desavarsirea celar doui conceptii amintite siintr'o superioara imbinare si intrebuintare stiintific.a a lor.

Societatea are un indoit caracter, ea apare mai intai caoeva exterior, care ne depaseste si ni se impune, dar in acelasitimp este 5i interioara, existentä in sufletul nostru, pentruca toatefenomenele si institutiile sociale constau in ultima instanta dinanuniite forme si modalitati de relatii intre indivizi" 2). Feno-rnenele soma' le, ca raporturi dintre indivizi, sunt bazate pe faptepsihice, chiar daca ele apar cu un caracter exterior si constran-gator" pentruca institutiile sociale sunt numai forme de obiec-tivare i de concretizare a raportunlor dintre indivizi. Si daciele au un caracter obiectiv si constrangator, aceasta se explica,In primul rind, prin faptul ca produsele spiritului chiar si celec,are par foarte subiective, toate se pot obiectiva, dobandind uncaracter concret 6 impersonal... Societatea traieste in noi, darIn acelas timp traieste 6 prin noi... Fiecare individ gise0e,dela nasterea sa, institutii create de generatiile anterioare, legisi obiceiuri sub a caror dominare creste 6 a caror influenta seimprima adanc in spiritul sau. Dar toate legile, toate institutiile,au fast la origine raporturi vii ale unor indivizi, rezultate aleunor trebuinti simtite, nu numai ceva rece si exterior, cum levedern noi astazi" 3).

Profesorul Petre Andrei precizeazä insa ca prin aceastä

bate metodele In monografia sociologicA, Profesorul P. Andrei sustine ne-cesitatea de a Intrebuinta toate metodele in chip convergent, fail o erarhi-zare a lor.

1) Sociologie General, pag. 144.2/ Op. cit. pag. 1463) Op. cit. pa. 147 si urm.

Petre Andrei 557

558 Petre Andrei

interpretare nu ajunge la nominalism sau individualism, caci nu,priveste societatea numai ca un nume pentru gruparea indivizilor,ci vede in ea o realitate ca vieatà proprie, deosebità de aceeaa indivizilor si care poate influenta pe individ, dar care totusitraieste prin indivizi-. Dupi Petre Andrei fenomenele socialesunt relatii dintre oameni substantializate, concretizate, obiec-tivate- 1).

Societatea este o realitate, care traieste prin indivizi,dar dureazà mai mult ca ei si isi.maten'alizeaza existenta indiferite obiecte. Religie, drept, arta, stiintà, ne apar ca si cumar fi produse ale unei realitati superioare, exterioare i inde-pendente fata de noi, tocmai pentruca ele se formeaza treptat,treptat, prin aportul fiecarei generatii si se ooncretimaza in fapte.Continutul lor rarnane insa tot ipiritual si tot produs al rapor-turilor interindividuale, desi intotdeauna aproape nu se mai re-cunoaste partea individuala de colaborare. in acest mod doban-deste societatea o existenta de sine statatoare- 2). Societateaponte fi definita dezi ca o totalitate de relatiuni interindividuale,obiectivate i concretizate in institutiuni- 3).

Formula aoeasta nu este numai ingenioasa, ci ne ajutasa intelegem mai precis mecanismul de formare si functionarea vietii sociale, care ramâne in multe sisteme sau nelamufit, sauobiect de pura speculatie filosofica.

Fata de societate individul apare intr'o dubla hipostaza,jucind doua roluri, cancl pasiv, &And activ, caci el suferä in-fluenta fenomenelor sociale, este determinat de ele, dar si elle poate influenta prin puterea spiritului sail creator. El estesuportul fenomenelor soma' le, dar si agentul cu putere de ino-vatie. De aceea explicarea societàtii nu va putea fi complectasi adevanatä daca se va neglija cu totul indìvidul i mai ales nuse va putea explica evolutia sociala, farä a se lua in considerareindividul. Societatea in evolutia sa, isi schimba structura necon-tenit, dar in toata gama acestor schimbari agentul activ, di-namic, este omul. In once societate au loc doua procese sue-cesive, care se repetä mereu i anume im proces de individua-lizare si un altul de socializare sau tipizare- 4).

Psihismul omenesc este intradevar un reflex al societAtii,dar el are in acela5i timp puterea de a prelucra datele sociale

Op, cit. pag. 148Op. cit. pag. 148-149.Op, cit. pag. 363.Op. cit. pag. 149.

Petre Andrei 559

in mod propriu si de a crea lucruri now*, care sunt apoi so-cializate i tipizate. Inca individul apare ca un factor dinamicde primu importan% in evolutia sociala. Iatä in ce mod trite-legem conchide Petre Andrei ca societatea e infunctie de indivizi si indivizii in functie de societate. Sociologia,ca stiin% de sine staatoare, trebue sa studieze tipurile gene-rale de institutii, precum 5i modurne de obiectivare i concre-tizare ale reloilor sociale in institutiuni-1). A explica so-cietatea in mod obiectiv inseamdá a cerceta cum dobändescfenomenele de relatie reciproca un corp si cum se concretizeazaele in institutii cu viat5. proprie- 2).

Conceptia aceasta a Profesorului Petre Andrei a fostschitata i in lucrarea sa Das Problem der Methode in derSoziologie" (Lepzig, 1927), incat este cunoscutà i apreciatil5i in stràinätate 3). Este o verificare, de care trebue sä) se tidisearnà in judecarea sträduintelor sociologice a acestui ganditor,care ocupä de mult un loc de frunte in cadrul universitätii5tiintei române5ti.

Sociologia generalä" a Profesorului Petre Andrei estefoarte bogata in dei si in material documentar, incat ne estegreu infatisam complet confinutul. E destul sà notamIn fiecare capitol, (1. Sociologia ca stiintä, 2. Ce este socio-logia, 3. Raporturile dintre sociologie i alte stiinte, 4. Meto-dologia sociologiei, 5. Ce este socieatatea: natura si esenta ei,6. Factorii i condibile vietii sociale, 7, Geneza vietii socialeformele ei, 8. Structura i evolutia societätii), Petre Andreiexpune pe 'alga: conceptiile personale, teoriile mai de searnacare circula azi in 5tiintä, ca sá ne dam seama cà tratatulacesta de sociologie este in acelasi timp o pretioasa istorie adoctrinelor sociologice.

Pe de alta parte pentru a nu pierde din vekieresistemul sau intreg de &dire sociala trebue sa pre-cizam eh' Profesorul Petre Andrei n'a publicat Oda acumdeca ideile sale de sociologie generalä. Petre Andrei desparteinsä stiinta sociefatii (Sociologia) de stiinta statului (Poli-tica), iar sociologia o divide in sociologie generala si sociologicspeciala. (Prima va trebui sä fie... teoria societätii omenesti,

Op. cit. pag 150.Op. cit. pag. 281.Cf. si precizärile Profesorului Petre Andrei in legturà cu miele

.obiectii care i s'au adus de criticii germani (Sociologie Genera16, pg. 150151). Petre Andrei este cunoscut in straingtate si prin lucrarea: Die sozio-logische Auffassung der Erkenntnis, Berlin 1927.

560 Traían Br Aileanu

ariltánd ce este ea, care e natura societatii, ce insemneaza struc-tura sociala, care sunt elementele i conditiile necesare pentruexistenta unei socieräti, precum si in ce consta procesul detransformare sociala. In schimb sociologia speciala are menireade a studia diferitele tipuri de institutiuni in evolutia lor,incepAnd dula forma cea mai primitiva, dela clanul nediferen-tiat si pana la statul national din zilele noastre- 1). Prin urmareProfesorul Petre Andrei mai are de publicat o Politica si unsistem de Sociologie speciala, ca sa dea la iveála toate preocu-parile sale in legatura ca organizarea i evolutia societatii.

6. Traían Brileanu. Profesorul Traian Brailean- u esteun scriitor fecund, care a publicat nu numai lucrari de socio-logie, ci si de etica, politica i teoria cunostintii 2). Pentrucunoas terca gandirii sale sociologice trebuesc consultate mai ales:Introducerea in Sociologie, din 1923, §i Sociologia Generara.,din 1926.

Meritul deosebit al Profesorului Traian Braileanu in des-voltarea sociologiei románesti consta in incercarea de a fructi-fica in stiinta un sistem románesc de gandire: filosofia luiVasile Conta.

...Ceeace constitue originalitatea i genialitatea lui Conta"scrie Traian Braileanu este distinctiunea intre forme

evolutive si forme neevolutive, o chestiune de importanta fun-damentala pentru problema sociologica, 6 care nu-si poate gasi,dupa parerea mea, o solutiune mai nimerita de cura e cea daráde Conta" 3). E vorba despre raporturile dintre sistern-elementele sale, asa curn le-a conceput Conta, i care 11

ajuta pe Profesorul Traian Braileanu sà emitä o teorie ori-ginala in sociologie.

Sistemul, curn este organismul viu sau once alt sistem,poate fi analizat pana la cele mai mici demente, dar niciandpoi nu vom putea explica sistemul prin partile sale, noi na vomputea compune un sistem din elementele combinate de noi. Once

Sociologie Generalà, pg. 165.Amíntím: Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik, Wien

und Leipzig, 1919; Despre conclitiunile constiintel sí cunostintei, CernAuti1912; Política, CernAuti 1928; Sociología si arta guvernArit, 1937; Statulcomunitatea moralA. CernAuti, 1936. Trazan Brzizleanu, este colaborator laRevue Internationale de Sociologie inca ideile sale mai de seamA suntcOnoscute sí peste hotare.

O buril expunere a sístemului de sociologie al Profesoruluí TraíanBrAileanu se gäseste in artícolul luí Leon Topa: La Sociología in Romania(estratto da ,,Genus", vol. III, nr. 1-2, Maggio 1938).

Introducere In Sociologie, pg. 12.

sistem vom consttiui, lui îi va lipsi lucrul esential, pe care-1poate dobandi numai in contact cu alte sisteme qi care esteautonomia. Procedarea dela elemente la sistem, ne va da tot-deauna un mecanism, nicicar' Id un organism-1).

Majoritatea doctrinelor sociologice au nesocotit acest a-devar, crezand ca pot construi societatea din elementele ei.Adevarul e tocmai invers: insusirile individuale sunt explicabileprin. analiza comunitatii in care se naste i traieste individul-.Individul dispare intr'un sistem- pe care Profesorul BraileanuIl numeste comunitatea omeneascr. Raporturile interindivi-duale, din cari se explica fenomenele nasterii-, desvolt;iriimortii- individului, formeaza obiectul 5tiintei etice, care inac,est fel ar forma partea intaia, criticsá, a filosofiei sociale. Inpartea a doua ar trebui continuata cercetarea dela punctul dis-paritiei individului in comunitate. In acest punct, separatiuneabiologic i psihica a individului, autonomia sa, care are o mareimportantò reala pentru individul-sistem in raport cusisteme, devine o iluzie, o nerealitate, o fictiune. Inaintea noa-stra se ridica alta realitate: comunitatea-. De unde definitiasociologiei ca stiinta despre raporturile intercomunitare- 2).

Asa dar, individul i comunitatea sunt sisteme autonome,care revin spre cercetare etieei i sociologiei. Sociologia nu seocupà de individ, ci de eomunitate.

Profesorul Traian Braileanu elimina deci opozitia dintresocietate- prin recunoasterea autonomiei individului

prin conceperea societatii ea un sistem ireductibil la indiviziicomponenti. Comunitatea nu poate fi explicata prin raporturiinterindividuale, prin asociere de indivizi, ci prin diferentiereaoriginarà de tesuturi sociale" 3).

De aici ipoteza Profesorului Traian Braileanu: Societateaeste un sistem autonom sau o forma evolutiva- 4). Societateaeste... un organism ,un sistem, caracterizat prin echilibrul par-tilor din care este compus. Aceste parti nu sunt insà reprezin-tate prin indivizi, ci prin tesuturi sociale in stare sa creeze,pentru adaptarea societatii la mediul imprejmuitor, organele ne-cesare mentinerii echilibrului- 5).

Faptul elementar al societatii omenegi nu este un agregat

Op, cit pg. 18.Introducere in Sociologie, pg. 20.Sociologia Generala, pg. 23.Soctologia Generara, pg, 28.Sociología Generala, pg. 38.

Traían Brälleanu 561

36

562 Traían Bralleanu

omogen de indivizi, ci diferentierea In sexe si varste, din cares'au desvoltat ulterior societatea complexa. Toate formele so-ciale nu sunt decal variatii ale raporturilor intre tesuturile

adica intre sexe i vArste"1.).Structura fundamentala e data din capul locului, si ea

nu se poate schimba: o anumita rasa sau varietate biologicáomenea.seä. constantä. Intr'un mediu constant va da acelas tipsocial. Variatiunile tipurilor sociale pot fi deci reduse la inrau-ririle unor factori externi care actioneaza asupra structurii so-ciale sou in mod direct sau prin mijlocirea tipului biologic de-pendent de ele" 2).

Diferentierile sociale pot fi recluse deci /a cauze externeIntre aceste cause sau forte externe Il gasim si pe individ,care, prin actiunea sa, Ii imprima societatii omenesti caracterulspecific omenesc, deosebit de cardcterul societatilor animale" 3).Individul inraureste a supra mediului ce-1 impresoara i deci siasupra mediului social, prin modul cum interpreteaza fenomenelesupuse observatiei sale. Raportul dintre individ i societate estedeci altfel decat in sistemele sociologice curente. Daca facemsociologie i nazuim a explica fenomenele sociale, ra,portul intresocietate i individ este unul dintre multele raporturi posibileintre societate i totalitatea mediului cu care sta societatea incontact, iar daca facem psihologie individualà, vom trebui sätinem seama si de faptul cá individul träeste i In societate,deci pe langa con:actul su Cu obiectele moarte, cu animalele,cu semenii sai etc., vom avea sá analizäm i efectele contac-tului SU cu sistemul social" 4).

Rosturile sociologiei i problemele ei se deduc dupa a-ceste consideratii cu destula limpezime. Sociologia generalátrebue s ne dea conceptul lamurit al coMunitätii omenesti easistem autonom, ca evolutiva" 5), si are de descoperit

fixat toate legue sociale, intemeiate pe principiul cauzalitatiigenerale 6). Dacä se urrnaresc efectele inrauririi mediului am-biant asupra societatii si se studiaza deci structura societatiiIn conditiunile in care se g5.seste, se dobandesc legi socialestatice; daca se urmaresc efectele aetiunii societatii asupra me-diului sau functiunile societatii, se dobanclesc legi sociale duna-

Socíologia Generalsa, pg. 61.Op, cit. pg. 62.Pg 63.Pg. 70.Sociología Generalä, pg. 73.Pg. 74.

Sociología Genera15, pg. 75.Op, cit. pg. 76.

Traian Begleanu 563

mice. Profesorul Traian BrOileanu precizeaiä cA nici candnu sunt date, in timp i spatiu, aceleasi conditiuni, acelascomplex de forte, astfel cA ill mod necesar fiecare societate isiva avea caracterul ei individual unic. Prin comparatia, in timp

spatiu, a complexelor de for¡e cari actioneaza asupra sis temuluisocial, se vor putea fixa cu privire la structurà tipuri sociale,fie ca faze de desvoltare ale aceleiás societAti, fie ca varietätide forme sociale". La fe!, .,societatea fiind o formä evolutivA,modul 6 da actiune, va depinde de faza de desvoltare, in carese gäseste intr'un moment dat; ea nu va acliona deci nici andintr'un mod identic. Prin comparatia felului de comportare asocietaIilor in diferitele faze de desvoltare in care se 'aflä, putem,clobändi tipuri sociale dinamice. Legile sociale generale, statice

dmamice vor putea fi fixate din sinteza celor dou'd punctede vedere, intrucat fenomenele sociale pot fi considerate cafiind produse de sistemul social, fie prin schimbarea structurn-sale (a raportului infra pärtile sale constitutive), fie prin ac-tiunea societätii asupra mediului (prin schimbarea structurii me-diului ambiant)"1).

In cuprinsul staticei sociale Traian Braileanu stabilesteprincipiul cä. structura unei societäti va fi determinatä de inräu-nrea medfUlui ambiant, deci ea va fi expresia adecvatä a actiuniimedmlui amblant asupra societätii"). De unde concluzia ch.

dupä fortele care actioneazà asupra comunitätii" se poate sta-bili tipul social structural". Astfel mediul arnbiant ca tota-litate (sistemul cosmic)" determinä familia (comunitatea bio-logicä diferentiatä in sexe j varste)". Fortele fizice (climatul,pozitiunea geograficä, structura i configuratia solului)" deter-minä semintille (varietOtile antropologice)". Flora si forma"determinä genurile de viatä (culegOtori, pescan, vänätori, päs-tori, agriculton)''. ,Fortele politice (comunitatile straine)" de-termina. formarea statelor, pentru asigurarea autonomiei.

determinä comunitkile juridice, adicä o ordine socialä saulegi ca.re sA inlesneasea i sä asigure viata comunä i colabo-rarea pasnicä.

In cuprinsul dinamicei social°, care are de fixat functiilecomunitätii, rezultatele actiunii ei asupra mediului, Traian Bräi-leanu stabileste functiunile sociale desprinse de actiunea me-diului ambiant" j sistemele creiate prin functiunea societkii".

564 Eugeniu Sperantia

Astfel educatia creeazä tipul psihic individual (adaptat laordin' ea soma' Politica" la randul ei creeaza statul identicCu natiunea (sistemul social autonom adaptat la mediul interna-tional)". Economia" i industria" creeaza sistemul socialautarc (adaptat la mediul biologic si fizic)". In sfarsit, religia(stiinta)' creeaza cosmosul corespunzator ordinei sociale"0.

Jata in 'Mille lui mari sistemul de sociologie al Profeso-rului Traian Braileanu, asa curn este infatisat in lucrarile depana acum. Profesorul Traian Braileanu a anuntat o desvoltarespeciala a acestui sistem ca o teorie a comunitatii omenesti",care va insemna, de sigur, incoronarea operei sale stiintifice.Dar indiferent de lucrarea aceasta, sistemul publicat permiteo ordonare satisfacatoare a probleMelor sociologice i cel putinin mana celui care 1-a gandit si a adeptitor sai, este un instru-ment foldsitor pentru sistematizarea si intelegerea fenomenelorsociale, ceeace nu se poate spune decat despre foarte putinesisteme din sociologia contemporanà.

7. Eugeruu Speranha. Profesorul de Enciclopedia Drep-tului dela Uru'versitatea din Cluj e un ganditor multilateral, cuo bogata activitate publicistica, indeajuns de cunoscuta si in strai-nä.tate. Dintre iucrarile sociologice ale lui Eugeniu Sperantiaamintim Traditia i rolul ei social -- studiu de sociologie bio-logica" (Oradea, 1929), Factorul Ideal Studii sociologice

aplicari la vieata noastra nationala" (Oradea, 1929), Feno-menul social ca proces spiritual de educatie" (Orada, 1930),Curs de Sociologie Generalr 2), (Oradea, 1932), Proble-mcle Sociologiei contemporane- (Bucureti, 1933), Perspectivaistoricà in viala sociala, in cultural si in educatie" (Bucuresti,1934) §i lucrarea masivä care umple un gol in literatura so-ciologicä Introducere in Sociologie, Tomul I, Is-toria conceptiilor sociologice; Tomul II, Principiile fundamen-tale ale Sociologiei- (Cluj, 1938 6 1939, 772 pg.).

Vieata sociala scrie Eugeniu Sperantia, e interac-trunea constiintelor. Participarn la vieata cu adevarat sociala,exclusiv prin fiinta noastra spirituala. Contactul nostru materialtine de mecanicà, de fizieä, de chimie, sau de fiziologie, darnu de sociologie. Manile i picioarele noastre nu fac parte dinlumea sociala, i nici n'o pot ajunge vreo data; numai starile

Cf. Sociologta Genera15., pg. 236.Partea 1. Teoriile determtnismului social. 1930-1931. Note luate la

prelegeri si edttate de studentii Toma V. StefAnescu, Tiberiu Popovict si 1.Taring5.. Facultatea de Drept din Oradea.

Eugeniu Sperantia 565

noastre psihice o patrund in m'a'sura in care se comunica dela oconstiintä la alta. Atitudinile psihice care raman subiective,care nu exercita nici o actiune obiectiva asupra altor constiinte,sunt sociologiceste inexistente. Constiintele diverse, ca energiidiferite. puse in contact si actionänd uncle asupra altora, con-stituesc o sinergie asemanatoare aceleia la care se reduce or-ganismul fiziologic. $i dintr'una si din cealalta nu fac parte decaacele elemente care se infatiseaza ca energii si care exercita oactiune. Reprezentari, idei, credinte, sentimente, aprecien, as-piratii, deciziuni, iata principalele elemente constitutive ale or-ganismului social; toate sunt de aceias natura si origine: toatesunt spirituale. Ele se determina reciproc, fiecare pe toate sitoate pe fiecare" 1).

Sociologia trebue sa se ocupe de factorul ideal", demasa sau sistemul valorilor circulante". Factorul ideal alvielii sociale scrie Eugeniu Sperantia poate... sa fiestudiat separat, abstractie facänd de influeirtele sale reciprocecu factorul antropologic, individual si gregar. Realitatea acestuifactor ideal" este insa de natura pur socialä. El nu existidecât socialmente, si tot ce exista socialmente trebue sa-1 con-tina. El este realitatea centralä a vietii sociale" 2). $i EugeniaSperantia ajunge sä schiteze liniile mari ale unui sistem de socio-logie a factorului ideal-, care ar lua locul filosofiei culturii.

...Cele trei chestiuni speciale care trebuesc elucidate pen-tru deplina intelegere a vietii sociale sus tine Eugeniu Spe-rantia. vor fi urmatoarele:

Problema culturii in genere, a esentii i structurii ei,a alcatuirii i transformarilor ei. E problema factorului ideal"sau axiologic"; e problema simplexiei 6 corelatiunilor reci-proce ale valorilor circulante".

Problema repercusiunii factorului ideal" asupra celuiantropologic; problema dirijarii si modificarii manifestärilor in-dividuale prin actiunea factorului ideal". Dar aceasta e pedeoparte tocmai problema civilizatiei" (ca educatie a gru-pului) si de alta: a educatiei" (civilizarea individului). Unuldintre efectele pe care aceasta actiune le implica este insasicoeziunea socialii a indivizilor. Altai e c,ontagiunea socialä. (cumsunt: alcoolismul, sinuciderea) in ceca ce are ea pur sufletescsi abstractie facând de factorul antropologic-individual.

Traclitia si rolul el social, pg. 104-106.Problemele Sociologiei contemporane, pg 27.

3. Problema influentii exercitate de catre particularita--tile raselor si de tati factorii bio-fiziologici asupra factoruluiideal" (asupra structurii, naturii, nasteriiApoi: repercusiunile imprejurarilor materiale asupra

educatiei, deci asupra fizionomiei grupelor sociale. Consi-derentele darwinismului social, cum sunt: lupta pentru exis-tenig, c,oncurenta, imperialismul, selectiunea i ierarhia (stra-tificarea socialä), in masura in care pot fi constatate in vieatasocial, urmeaza a fi tratate tot in cadrul celei de a treia pro-bleme speciale. Deasemenea, tot aci infra' actlunea individuluiomenesc, prin particularitatile sale psihologice i fiziologice,asupra vietii sociale: in special: rolul geniului", rolul inven-tatorului", al prestigiului personal", al propagandistului", alagitatorului" i al criminalului''1).

Ideile acestea care in forma expusA reprezinfá o simplaschitä sau uneori un program au fast de'svoltate cum se cu-vine abia de curând in lucrarea Principiile funda men-taleale Sociologiei (1939) cea mai de seamg si mai ori-ginalá scriere sociologica a lui Eugeniu Sperantia si una dintrecele mai frumoase din literatura sociologicg romaneascä. AiciEugeniu Sperantia îi incheaga pe deplin sistemul säu de so-ciologie axiologica, pe care Il socotim ca o contributie foarteinsemnatg la lárnurirea realitatii sociale.

...Vieata sociala" scrie Eugeniu Sperantia cursulintreg al istoriei, cu toate amgnuntele sale, nu se poate con-cepe in mod adecvat ciacà nu se tin in seaniá: mottvattunilepe care oamenii le dau actelor lor, daca nu se fine in searnacaracteful intentional al acestor acte, semnificatia (sau sensul)ce se atribue lucrurllor, precum i valoarea lor Intentiune, mo-tivatiune, semnificatie qi valoare sunt atribute exclusive ale con-stiintei si tot ce e constient le presupune" 2). Se adauga faptulca: indivizii cu adevgrat sociali trebue atribue unii ahoraintentiuni, motivatiuni, semnificatiuni i aprecien i 3). ...Rea-litatea socialä nu exista decat daca e ganditä, stiuta de noicei care participam la ea" 4). Societatea e un fapt care sepetrece in gandire. Existenta ei e idee". Deci sociologia trebuesa plece dela &dire §i nu poate exista decat ca o prelungire

Op. cit. 27-28.Introducere in Sociologie, T. II. pg 497.Op. cit. pg. 498.Pg. 500,

566 Eugeniu Sperantia

si aplicare a epistemologiei"). De aici definitia rezumativä:lumea social este Puntea oalorilor circulante care in mantfes-tarde lor caracteristice si reciproce se comporta "in mod analogcu ftintele organice- 2). O biologie cu totul pecialä a acestuitip do oteara derioatä sau de vieatà sublimatä din alte vieti,ràmâne de ficut; ea are sà consemneze conditiile de nastere

filiatiune, condi/iile de räspändire si de adaptare, de luptäsi de conjunctiune, de mutatiune si de selectiune., de dominan /à

recesivitate ale acestor entitäti vii care sunt valorile cir-culante- 3).

Sociologia astfel conceputä se desface in douä. pärti- Dina-mica socia] ä (forte, elemente, conditii) si Statica socialà (efi-,ciente si entitäti sociale).

Dinamica socialä se ocupä de goana dupli valori-, inte-leasä ca douä tendinte: T. conformtzarea cu valorile, sau insu-sirea lor, si 2. expansiunea valorzlor sau propagarea lor 4),

interiorizarea si. exteriorizarea valorilor. Apoi: de ierarhiasocialä., dr continuturile sau elementele circulante si de con-ditiile circulatiei.

De pildä, exteriorizarea sau comunicarea de valori are caprocedeu psihologic general sugestia in sensul cel mai larg-.Eugeniu Sperantia distmge trei tipuri de sugestie, dup5 modulde desfäsurare i dupä gradul de eficacitate: 1. .gestul deitic,2. gestul verbal (expresia verba%) si 3. consträngerea 3).

Valorile duc astfel la o ierarhie socialà- Orice grup isiorganizeazä automatic si spontan, o dita. Caracterele oricä'reielite se po reduce la un numär de trei particularitäti functionale:I. Ea e centru de creatiune j emisiune a valorilor circulante,deci ea e principiu al oriental-flor sufletesti, sursa traditiilorsi a patrimoniului axiologic colectiv; II. Ea e propulsoareacirculatiei valorilor, deci centru al fortelor cohezive; III. Ea efactor determinant al modurilor de comportament, deci si factoral fizionomiei grupurilor- 6). Caracteristicile elitei sunt: 1. Pre-ferinta pentru preocupärile spirituale i subordonarea celor deordin animal ;2. Increderea in spiritualitate (increclerea in spiritsi in creatiunile lui; credinta in preeminenta spiritului); 3.Increderea in propriile puteri spirituale.

Pg. 501.Op. cit. pg. 516.Op, cit pg. 515.Op. cit. pg. 543.Op cit. pg 552.Op. cit. pg. 565.

Eugeniu Sperantia 567

568 Eugenia Sperantia

In ce priveste continuturile sau elementele circulante, Eu-geniu Sperantia distinge douä tipuri: cultura si civilizatia. Planulculturii constä din finalitäti si motive: 1. nevoia constientä aapärärii vietii", 2. nevoia comunicàrii intermintale, 3. nevoiade a sti, 4. nevoia de frumos, 5. nevoia normei de conduitàfatä cu alter", 6. nevoia de justitie, 7. aspiratia spre absolut(spre norma a bsolutä i spre principiul transcendent al fiintei'').Planul civilizatiei cons a din valori realizate, semnificatiunimijloace: 1. tehnica (industn'alä. etc.), 2. limbajul, 3, stiinta,4. arta, 5. moravurile, 6. dreptul, 7. religia corespunzätoarenevoilor" culturale 1).

Concluzia dinamicei sociale in ce priveste viata socialä ecà aceasta presupune: 1. Spiritualitate, 2. Credinta in spiritua-litate, 3. Comunicativitate, adicä: postulatul transmisibilitä.tii con-tinuturilo:. de constiinta, 4. Adoptiunea subiectivä a valorilorexogene, 5. Normativitate uniformizatä si 6. Ierarhizarea. per-soanelor 2).

Statica socialä se ocupa de grupul social, de institutiede persoanä.

Un grup social este sinergia constientà a unor comporta-mente personale (adicä a comportamentelor mai multor per-soane) sub actiunea unui total organic de valori circulante- 3).

Intoväräsirile de oamem' iau nastere prin puterea gandurilorpe care ei i le schirnbä intre ei i care-i leag5. impreuniFirea feluritä a oamenilor inräureste 'felul gändurilor 3chimbuIlor, iar schimbul de gandun', astfel inräurit, hotäräste purtareasi faptele înlàntuite intre ele ale intregei intoväräsiri omenesti- 4).De aici doui probleme pe care Eugeniu Sperantia le trateazàpe larg: 1. Repercusiunile rfactorului ideal (sau axiologic")In viata grupului si 2. repercusiunile factorului antropologicin viata grupului social.

Grupurile sociale fiind extrem de numeroase, Eugeniu Spe-rantia incearcá o tipologie geneficà i analiticr a lor.

...Dupà cum socialitatea decurge din unele conditii de gre-garitate sau creeazä o gregaritate nota, existá dota felun' degrupäri sociale", denumite in termenii consacrati de Tönnies:comunitäti i societä.ti. Insä, deosebit de acest proces spontansau primar, care dä aparitiuni nota, prirnare, putem observa

Op. cit. pg. 607.Op. cit. pg. 634.Op. cit. pg. 643.Pg. 646.

scrie E. Sperantia cA grupele soaiale pot lua nastereprin procese secundare, adici prin deviatie din alte formatiunipreexistente" 1).

Eugeniu Sperantia distinge in formarea secundar ä sau de-rivativä a grupurilor sociale, urmätoarele patru cazuri: a) Ade-ziunea (spiritual5.) disjunctivä (formarea de rupe gregare nouidin cauza divergentei spirituale intr'un grup vechiu); b) Ade-zumea (spiritualà) conjunctivä (formarea unui grup gregar nouprin convergenta spiritualä a mai multora); c) Coeziunea (gre-garä) conjunctivä (convergentä spiritualä din cauza aglutinäriigregare); d) Coeziunea (gregarä) disjunctivä (formarea dis-persivä de grupuri mici in divergentä spiritualä din cauza segre-gatiunii) 2).

Dupä conditiile constitutive" grupärile sociale pot fi cla-sificate in: 1) agregatiuni spatiale si 2) grupuri de contiguitateidealä. In sAnul celor dintai E. Sperantia deosebeste aglome-rärile exogene- in care factorul sufletesc vine dupä constituireaturmei, fiind exterior si eterogen fatä cu imprejurarea care i-adat prilejul sä se formeze" i aglomerärile endogene- in carefactorul sufletesc este insäsi cauza directi a intalnirii spatialedin! re forta de agregatiune porneste din vieata läun-tricr. Aglomerärile exogene sunt de trei feluri: 1) instabile,accidentale, 2) periodice si 3) stabile" 3). Aglomerärile endogenesunt tot de trei feluri: 1) trecaoare, 2) intermitente si 3) per-manente- 4). A doua mare categorie de grupäri sociale (gru-purile de contiguitate idealä)... care nu comportà convietuirea

contiguitatea spatialä, ci exclusiv raportul intermintal, pedea-supra oricärei proximitäti materiale, cuprinde trei ordine saucazuri posibile: a) Contiguitatea idealá intemeiatà pe constiinta

b) contiguitatea idealä datorità convergentei teleo-logice (a acelorasi interese sau scopuri) i b) cea care rezultädin .constiinta de comunitate axiologicr 5).

Ultimele probleme de care se ocupä Eugeniu Sperantia inlucrarea sa de sociologie axiological sunt institutia i persoana.Institutia e definita ca o sintez6 de functiuni sociale, sub normefixe, in vederea unor scopuri sau tendinte definite" 6) si e deo-

Pg. 698.Pg. 699.Pg. 711-712.Pg. 716Pg. 727.Pg. 748.

Eugeniu Sperantia 569

Pg. 759.Pg. 759-760Pg. 767.

sebira de persoanele care o servesc, precum si de grupul lor cao entitate interpersonalr. Aceasta insemneazi cá viata socian,afarà de grupurile sociale amintite mai produce si alte tipuri derealitäti. In afati de stabilirea legkurii dintre fiintele omenestiindividuale procesul social duce la sinteze de actiuni sau functiunisociale, la institutii.

Personalitatea este ca i institutia un produs si un organsocial- si este definirá. ca identitatea constientà i voluntaraprogresivà a eului cu sine insusi in toate imprejurä.rile-1). Per-sonalitatea presupune: 1) un total de acte intentionate, coordo-nate intre ele; 2) Coordonarea actelor e datoritá convergenteilor spre un scop general sau spre un total sistematic de scopuri;3) Coordonarea i unitatea actelor ce constitue fondul i esentapersonalitkii decurge din norme fixe- 2). Societatea nu urmá-reste niciun scop cu mai multä persevere* si cu mai arzätoaredorinfá. decat afirmarea si valoarea personalitkii omenesti-.Personalitatea este spiritul- 3)

Intelegem de ce Eugeniu Sperantia care porneste in specu-latille lui sociologice dela factorul ideal-, îi incheie sistemulaxiologic cu teoria personalitkii, adieá a celei mai de sea* valoriomenesti. Sistemul acesta se dovedeste de o desivarsitä consec-venta logici Eugeniu Sperantta. a tras toate consecintele po-sibile din premiza fundamentan a sistemului sän de sociologie,cà societatea insemneaz5. factor ideal-, sistem de valori cir-culante-. Prin aceasta sistemul de sociologie al lui EugeniuSperantia lasá la o parte o sumedenie de probleme defmitivinceratenite in sociologie, dar in schimb adanceste cu mult foloscapitolul sociologiei privitor la circulatia valorilor i efectele lorasupra vietii omenesti.

Eforturile Profesorilor D. Gusti, P. Andrei, Traian Brà-ileanu si cele ale lui Eugeniu Sperantia pästreazà sociologia ro-mâneasch la un nivel ridicat i Ii asigurá o crestere originan'6 bogara in viitor.

Sociologia de catedrá îi dovedeste pe deplin rostun'le eiIn desvoltarea sociologiei rominesti. Cele patru sisteme originalede gindire sociologica de strictä specialitate din România purceddin campul ei si tot aici se gäsesc sknburii unor creatii viitoare,chiar clacà ei vor putea Incolti candva, dupá cum vom vedea,

570 Eugeniu Sperantia

Preocupari Inrudite 571

in alta parte decat in Universitate. Creatoare in sine si pentruinvaTimantul romanesc, sociologia de catedra dela noi este deo-camdata singura baza reala pentru o traditie sociologica ro-mâneasca, punct de plecare sigur i rodnic pentru sociologiaoriginala de maine. Datoriti ei izvoarele contradictorii ale stra-in' atatii vor putea. fi inlocuite cu izvoare rornane0i, purcese dinnevoi i ganduri specifice tarii noastre.

8. Preocupari Inrudite cu sociologia. Nu putem Incheiacapitolul acesta despre sociologia de catedra. fail sa amintim cel putinbite° not& i contributia altor stiinte la desvoltarea clisciplinei care nepreocupa. Invatamantul superior a ajutat desvoltarea sociologiei nu num-tiprin activitatea catedrelor de specialitate, ci si prin munca "Inruditä a celorlaltecatedre. O expunere cat de sumara., chiar numai bibliografica, a tuturorcontributiilor de acest gen, ne-ar duce la un tablou care ar depasi ca muttintentiile noastre. De aceea nu indicam decal cateva nume, dintre cele maireprezentative, i cateva lucriri care au exercitat saa exercita o hirauhemai adanca.

Din domeniul discipliaelor filosofice trebuesc amintiti mai a!es P.P. Negulescu, Lucian Blaga, Tudor Vianu si I. C. Petrescu. Aproape toatelucrarile stiintifice ale Profesorului P. P. Negul es e u intereseaza. In ceaMai largä masura si sociologia. Volumul II din opera sa fundarnentala,Filosofia Renasterii, se ocupa de Ideile politice i sociale" (1914). Lu-crarle sale tnasive dela razboiu incoace, Partidele Politice (1926), Ge -

neza formelor culturii (1934) si. Destinul omenirii (2 vol. 1988-39) apar tinfrä Indoial i sociologiei. Lucian B1 a g a, strälucitul fi!osof al cul-turii, scrierile caruia Aunt adeva.'rate podoabe ale gandirii romanesti, In-tamplator (si de sigur, temporal) define chiar o catedra de sociorogie (cea desociologie rurall dela Cluj). Doul din lucrarile sale stmt ,menite sa fe-cundeze i sociologia: Orizont i stil (1936) si Spatial mioritic (1936)6opere de netagaduita originalitate i profunzime. T udor Vian u, este -ticianul Universitatii din Bucuresti, in afar& de conceptia sa despre arta,putemic colorata sociologic, are o viziune foarte interesanta despre func-tia artei Iniauntrul civiiizatiei. Lucrarea sa de capataiu, Estetica (2 vol.1934 si 1936, ed. II-a 1939) se citesfe cu mult folos si de cei preocu-pati de problemele sociologice. I. C. Petresc u, anul din putinii nostripedagogi sociali, desvolta idei legate strans de problemele sociologice.Conceptia regionalismului educativ 11 leaga, de monografiile sociologice,iar Incercarea deosebit de meritoasa 3e a constru,i o pedagogie rom a-neas e a, Il aseaza. In plina. problematica sociologica. Chain mai aleslucrarile Regianalismului educativ (ed. III. 1933) si Contributii la opedagogie româneasca, vol. I. Satul temeiul statului (1938).

Din domeniul disciplinelor filosofice mai pot fi amintiti pentm con-tributia lor la desvoltama sociologiei C. Narly Ai. I. Gabrea dintre peda-gogi, N. Margineanu si G. Zapan dintre psibologi.

Din domeniul stiintelor sociale amintim pe juristii Andrei A. B. a-d u le s c u (Manovafia comtmei Chiojdeanca, 1904 etc.); Mir cea D jsu-v a r a, care pe langa filosofia drepfului se octipà de aproape i cu sociologiajuridica.; I. C. Filit ti (Proprietatea solului In Principatele Romane pan.

572 Preocupgri inruclite

la 1864, firi data.); V. B ulg a ru (Fenomenul agrai, 1936); pe eco-tiomistii G. Z a ne (Economia de schimb in Principatele Romane, 1930)si G. N. L e on (Monografiile sociale, Bucuresti 1925, 16 pg.); pe lingvistul

folcloristul 0 v id Den s u s i a nu cu majoritatea operelor ' sale; peistoricii diferitelor aspecte culturale V. P â r van N. I o r g a, cu atiltde variata lor operi istorica.; G. Ibräileanu (Spiritul critic in cul-tura româneasci, ed. II. 1922); G. Lo vine s cu (Istoria civilizatiei ro-mine modeme, 3 vol. 1924-25); G. Oprescu (Arta tiräneasci laRomani, 1922), N. C arto j an (agile populate in literatura romaneasci,2 vol. 1929 si 1938); pe antropo-geografii i etriografii S. Me hedin t i cuaproape intreaga sa opera, stiintificl, V intili Mill A ile s R o-m ul us V ui a. Dintre acestea subliniem lucra'rile lui Vasile Farm% alelui Ovid Densusiann si ale Profesorului Siunion. Mehedinti, firi ajutorulcirora nu putem intelege pe deplin fenomenul social romanesc.

Din donieniul stiintelor biologice i biosociale trebue si amintim peG r. An ti pa (Problemele evolutiei poporului roman, 191'9; L'OrganisationOn kale de la vie collective des organismes et du mkanisme de laproduction dans la biosplfere, 1935); 1, S imio n es c u. (Tara noastil,ed. II. 1938); Iuliu M. old o van (Igiena natiunii, 1925; Biepolitica, 1926);G. B a nu (Sinitatea poporului roman, 1935); I. Flcd.oaru (SozialeAuslese, 1933); I. Cl a udi a 'n (Alimentatia poporului Roman, 1939); G r.B e n et a t o (Anchetg. .asupru alimentatiei tiranului din Muntii Apuseni,1936) si opera biologici i demografiel gat de bogati si de folositoarea doctorului S a bin M an u il i (cf. publ. Inst. Centr. de Statisticg.).

Daci ar fi si stäraim, n'ain gäsi operi istorici de valoare, nicioperi etnografici, lingvistici, juridicä, de eaonomie nationali sau de fol-clor ca sii Inirim numai cateva din disciplinele sociale existente, firio cat de mid, insemnitate sodologici. Nota noastri este indestulitoaremsi pantru a anta existenta unor contributii foarte bogate de care sepoate bucura sociologia din partea celorlalte stiinte, incat insirarea altornume i lacriri, nu-si mai are rostul aici.

D. Cea dinted qcoalii sociologica

1. Dep4;rea cadrului universitar. Ultima intimplare vred-nick de remarcat in sociologia româneasca este incercarea de adepa5i cadrul universitar, de a stArni un interes pentru problemelesociologice in cercuri mult mai largi i de a cherna la deslegarealor cercerátori din toate profesiunile §i din toate domeniile de

Procesul acesta de lärgire a sociologiei române§ti, carea dus la crearea unei coIi, apoi a unei mic.ri sociologice, segàse§te in plina desfä§urare, 'Mat nu vain putea strui asupra luica aSupra lucrurilor implinite, ci ne vom margini la indicatiilestrict necesare pentru a pune in lumini semnificatia lui in §tiinta

cultura româneascà.Cala aceasta noua de desvoltare a sociologiei romiinepi

Institutul Social Roman 573

se datoreste Profesorului D. Gusti, care dela razboiu incoace aprezidat toate institutele cu caracter sociologic, a indrumat toatecercetarile socio. logice de teren si a condus cele mai de searriapublicatii de specialitate. Profesorul D. Gusti a reusit sa strangàpru. mijloacele acestea o mana de oameni pe care i-a crescut inspirit de echipa si care formeaza prin temeiul comun pe care11 dt sistemul de sociologie infatisat, cea dintai scoala socio-logica romaneasca. Amintim cateva din momentele mai de seamaale acestui proces de constituire a unei directii sociologice ro-mânesti.

2. lnstztutul Social Roman. Depasirea cadrului universitaral sociologiei românesti s'a fácut prin crearea unui nou cadru:Institutul Social Roman. Titulatura a variat. La inceput, in1918, s'a infiintat o Asociatie pentru Studiul si ReformaSoma' là in Romania'', devenita in 1921 Institutul Social Roman.Acesta s'a transformat in 1938 in Institutul de Cercetari So-ciale al Romaniei (Serviciul Social), iar in 1939 a devenit Insti-tutul de Stfinte Sociale al Romaniei1). Functia lui stiintificaa ramas ins6 aceeasi si este singura care ne intereseaza acum.

Institutul Social Roman a insemnat dupa razboiu o marerioutate 6 un progres cu neputinfà de tagaduit pentru organizarea

indrumarea shintelor sociale in Romania. Meritele lui suntfoarte numeroase.

ct) Mai intai a creat un camp nou de activitate sociologica,alituri de cel universitar, i prin aceasta a marit exigentele delamurire a problemelor stiintifice si a desvoltat simtitor spiritulcritic in domeniul stiintelor sociale. Institutul Social Romana shins laolalta pe cei mai de searnà cerc,etatori sociali din tara,

1) Comitetul Asociatiet pentru Studiul si Reforma Sociala era compusdin : Presedinte, D. Gusti ; vice-presedinti : C. Busila si L. Colescu ; secretargeneral. V. N. Madgearu ; membri : C. Botez, G. Cipaianu, Sextil Puscarm,I. Raducanu, M. Sanielevici, C. Stoicescu $1 N. Tabacovici ; censori: 1. Glo-goveanu, Aníbal Teodorescu si E. Craciun. Primul comttet al Institutulut So-cial Roman: Presedinte, D. Gustt ; vice-presedintt C Botez si C. Bustla ;secretar general, V. N. Madgearu ; easier: I Glogoveanu ; membri : M. Diu-vara, C. fonescu-Sisesti, M. Manoilescu ; censori : A. Costin, D Ioanitescu,N. Ionescu. Institutul de Cercetari Soctale al Romaniet a avut Cd presedinteactiv pe M. S. Regele Carol II., vice-presedinte D. Gusti, secretar generalAl. Costin. In afara de un comitet numeros, cuprindea patru directii cu per-sonal salariat Directia Cercetarilor Sociologice conclusa de Traian Herseni,Directia Documentarit conclusa de Chr. Galitzi, Directia Stattstica conclusa.de D. C. Georgescu si Directa Publicatiilor conclusa de A. Golopentia. Corn:-tetul actual al Institutului de Stitt& Sociale al Roma:316 Presedinte: D.Gusti ; vice-presedinti C Radulescu-Motru st Anibal Teodorescu ; secretargeneral Al. Costin ; membri : Victor Slavescu, Petre Andrei, Víctor Valco-vici, N. Cornateanu, Dr. N. Ionescu-Mihaesti si Mircea Vulanescu.

574 Institutul Social Roman

dandu-le putinta nu numai sa lucreze impreuni, ci si sa se ve-nfice reciproc, sä-si confrunte afirmatiile i sh le intemeiezeastfel mai riguros.

Institutul a avut multi vreme un caracter privat. Faptulacesta i-a asigurat o hbertate deplina in alegerea 6 tratareaproblemelor, libertate pe care prin firea lucrurilor universitatean'a avut-o niciodata.

Institutul Social n'a incadrat numai pe sociologi, ci re-prezentanth tuturor stiintelor sociale: economisti, istorici, ju-risti, oameni politici etc. In chipul acesta s'au indepartat bane-rele adeseori arbitrare dintre stiinte 6, in locul unui spiritingust de specialitate, s'a creat un mediu favorabil conlucrarii

sintezelor.Institutul Social a legat stiinta de problemele de actu-

ablate 6 dintre acestea a dat intotdeauna precadere problemelorromanesti. Pe calea aceasta a dat pe de o parte o indrumarepractia de utditate imediata, stiintelor sociale, ceea ce nuputea face universitatea, datoare sä transmità mai ales elementeleeterne ale stiintelor, pe de allá parte a inaltat preocupärile so-ciale practice la un nivel stiintific si le-a dat o indrumare ra-tionala si documentata.

Institutul Social a stimulat i cereefärile regionale si araspandit interesul pentru stiintele sociale in toate centrele cul-turale mari ale tärii. El a organizat mai intai filiale la Timi-soara i Chisinau (Institutul Social Banat-Crisana 6 InstitutulSocial Roman din Basarabia), apoi sub forma Institutului deCercetari Soc,ale al Romanici, regionale la Timisoara, Chisinäu,Cluj, Iasi, Cernauti, Craiova si Constanta.

Institutul Social a cautat sä informeze stiintific si cer-curile culte ale tärii prin publicatiile lui 6 prin cicluri de pre-legeri cu subiece de actualitate. El publica din 1919 Arhivapentru Stiinta si Reforma cea mai insemnatä revistä despeciahate din tara si una dmtre cele mai bune din lume, iarde citiva ani incoace, revista Sociologie Romaneasc5 in care sedesbat mai ales probleme sociologice in legatursi cu satul ro-rnAnese. Dintre prelegerile publice notam pe cele publicate involum avand un caracter de mai mare durata: Noua Consti-tutie a Romaniei-, Doctrinele Partidelor Politice-, PoliticaExtern a Romanier 6 Politica Culturir.

Tnstitutul Social Roman a organizat in cadrul lui 6 oimportanta biblioteca de specialitate, in care s'a putut citi in-

Institutul Social Român 575

totdeauna ultimele reviste din toata lumea si care a pus la dis-pozitia cercetatorllor materialul stiintific si documentar necesar.

Institutul publica el insusi cercetäri stiintifice in co-

lectia Biblioteca de Sociologie, Etica i Politica'',pe langa revistele amintite.

Institutul a organizat dela o vreme toate cercetarile socio-logice de teren si a dat putinta cel putin un timp unui manunchiude oameni de stiinta sa se ocupe numai de cercetari. Datoritälui a aparut vremelnic, dar ca o putinta perfect demonstrati,ala.turi de personalul didactic universitar, cercetatorul de profesie,ocupat exclusiv de stiinta, care isi imparte vieata intre bibliotecasi teren si care deci este pus in situatia de a-si realiza toateposibilitatile creatoare de stiinta.

Institutul Social, organizat in chipul acesta, a constituitun cadru deosebit de favorabil pentru desvoltarea unei miscarisociologice romanesti, menita sa duca la creatii stiintifice ori-ginale. Intradevar, din sanul lui s'a desprins miscarea mono-grafica existentä azi in tara si prin el s'a intarit prima scoalàsociologica romaneasca, dupa ce s'a constituit pe incetul inUniversitate si in cercetaxile monografice.

In sfarsit, Institutul Social a asigurat i legaturile noa-stre stiintifice cu strainatatea printr'o statornica participaré lacongresele internationale. Castigandu-si merite precise in aceastiprivinta, lui i-a revenit organizarea celui de al XIV-lea Con-gres International de Sociologie, cace trebuia sà se tina in toamnaanului 1939 la Bucuresti, sub presedintia Prafesorului D. Gustisi care a fost amanat din pricina rizboiului. Tot ca o rectmoa-stere a Institutului Social Roman, a fost ales delegatul saula congresele internationale de sociologic, G. Vladescu-Racoasa,vice-presedinte al Institutului International de Sociologie.

Institutul Social Roman apare deci in istoria socio!ogiei ro-mánesti ca cel mai important cadru de activieate, dupa univer-si[ate, prin care s'a adaugat la directia sociologic.a universitaramai veche, o noua directie sociologica, preocupata in primul randde cercetarile de teren. Am aratat meritele sociologiei de catedra',sà aratarn pe scurt i meritele sociologiei de teren. Lamurimastfel cele doua mari directii ale sociologiei romanestizilele noastre.

3 Cercetilnle monografice. Ca metoda si program de lucru,monografiile sociologice au fost concepute de Profesorul D.Gusti inca in primele cursuri i seminarii pe care le-a tinut

organizat la Universitatea din Iasi, ca titular al catedrei de so-ciologie1). Aplicarea la teren a acestui program, adica ceadintâi cercetare monografica, n'a putut fi facuta decat in 1925,cu Seminarul de Sociologic al Universitatii din Bucuresti, laGoicea-Mare, in judetul Dolj. De atunci ins5. Profesorul D.Gusti a organizat cercetgri monografice in fiecare varà, dandu-leo extensiune din ce in ce mai mare. Dad cercetArile acestea arfi eamas numai in cadrul Seminarului, ele ar fi constituit unfoarte bun mijloc de educatie i pregätire 5tiintific1 meritpe care Il subliniaza de pildA Paul Fauconnet 2) dar pe planstiintific ar fi dus cel mult la cateva teze bune de doctorat. Deaceei Profesorul D. Gusti, pistrand colaborarea Seminaruluisau dela Universitate, a transpus cercetarile monografice laInstitutul Social Roman, la inceput ca program al Sectiei So-ciologice, apoi al intregului Institut (in special sub forma In-stitutului de Cercetari Sociale al Romaniei). Urmand calea a-ceasta., monografide sociologice au devenit ceea ce sunt eleastäzi- o metodà sintetica de cercetare stiintifica directa a rea-litAtii sociale 6 aot ca5tigat un loc bine definit in istoria socio-logiei3). Sub aspectul acesta suntem datori sa le inregistràrn§i aici.

Cercetarile monografice au la baza sistemul de ociolo-gie al Profesorului D. Gusti, ca plan general de lucru si orientareteoretica in probleme, dar, cum e 6 firesc, ele au dus in acelasitimp la o experientà noua, experienrA de teren cu rezultate meto-dologice si stiintifice din ce in ce mai bogate. E primul aspectpe care trebue sa-1 scoatem in evidenta.

Experienta monografica de teren a adancit metodele de cer-cetare si a statornicit o tehnica inaintatä de lucru, care asiguraobiectivitatea rezultatelor, i deci intrebuintarea lor ca temeiual teoriei sociologice. Astfel observatia, metoda principala acercetärilor directe, a fost imbinata sintetic cu intelegerea,

Cf. D. Gust:: Introducere la Cursul de Istoria Filosofiei Grecesti,Etica si Sociologte (lectte inaugural a tinutá in 8. IV. 1910, publicata si inSomologia Milttans, pg. 24) 51 Du Seminar fur Soziologie, Politik und Ethikan der Universitat Jassy, 1912 (Extras).

P. Fauconnet : L'Enseignement de la sociologie (Bulletin de l'InstitutFrançais de Sociologte, Séance du 9 décembre 1931, pg. 11).

Fapt recunoseut din ce in ce mai limpede sí in striiinätate. Cf.Philippe E. Mosely : The Sociological School of Dimitrie Gusti (in The So-ciological Review, vol. XVIII, nr. 2, London 1936); Joseph S. Roucek: So-ciology in Rumania (in American Sociological Review, vol. III, nr. 1, Fe-bruary 1938) ; H. E. Barnes and H. Becher : Social Thought from Lore toScience, vol, II. 1938, pg. 1091.

576 Cercetarile monografice

Cercetàrile monograf ice 577

1) G. Vlddescu-Riicoasa a publicat relativ putin. Meran' salu principale cä a reprezentat In ultimii ani Institutul Social Romsin si scoala dela Bu-curesti la Congresele Internationale de Sociologie, informand strAinatateadespre eforturile sociologiei rominesti. Fiind reprezentantul Biroului Inter-national al Muncii, In tara s'a ocupat mai mult de politica socialg. Dintrelucriirile sale sociologice citäm: La Sociologie en Roumanie fin Revue Inter-nationale de Sociologie, 37-e année, nos. I-11, 1929) si Profesorul D. Gusti,vieata, opera si personalitatea lui" (in Omagm Profesorulti D. Gusti, 1936).

37

irea, experimentul i statistica, pentru a inlesni, dupa reguli dince in ce mai precise, o redare cal mai exacti a realitätii socialesub toate aspectele ei calitative (semnificative) i cantitative(numerice). Apoi s'a fixat experimental un sistem practic defise (fisa de informator, fisa de constatare, fisa de opinie, fisade raspandire, frecventa i circulatie etc.), de formulare (de-mografice, economice, de statistica judiciara, culturala, admi-strativa etc.), de planuri de lucru (pentru fiecare problemä inparte, de care tin i genealogiile de familii, bugetele tarinesti)si, in starsit, o potrivit5 intrebuintare a mijloacelor de inregis-trare mecanica (fotografie, fonografie, cinernatografie). Metoda

tehnica monografica, precum i unele rezultate stiintifice alecercetärilor monografice, au fost expuse pânál acum in câtevalucrari, asupra cáirora vom reveni, dar fiind vorba de o experientasi o munes-a in continu5 clesfasurare, ele n'au fost inca publicateIn intregurHe.

Al doilea aspect al cercetarilor monografice care trebuescos in evidenta, este caracterul lor colectiv, de colaborare aunui numar mate de specialisti din toate domeniile preocupatede unitatile sociale. Monografille concepute de Profesorul D.Gusti, dupa sistemul s'al de sociologie, sunt menite sà epuizezerealitatea sociala, incat nu pot fi opera unui singur om i nicicel putin a unui grup de sociologi. Realizarea riguroasa a pla-nului de lucru, cere concursul geologilor, geografilor, agrochi-

botanistilor, zoologilor, biologilor, psihologilor, istori-cilor, economistilor, juristilor, lingvitilor, muzicologilor etc. A-.ceasta constitue tocmai una din trasaturile originale ale mono-grafiilor romanesti, ele sunt sintetice ca metocla si sintetice carezultate, imbinand toate metodele i tiintele care pot fi cle

folos in explicarea realitatii sociale.O parte din colaboratorii Profesorului D. Gusti pentru

cercetarile monografice au fost recrutati din Seminarul de So-ciologie al Universitatii din Bucuresti i sunt deci elevii saidirecti. Din aceOia fac parte: G. Vladescu-Racoasal), (care

a participat numai la primele campanii), D. C. Georgescul),C. Constantinescu-Mircesti 2), Mircea Vulcanescu, H. H. Stahl,Traian Herseni, P. Stefanuca 3), $tefania Cristescu-Golopen-tia 4), Al. Dima, Anton Golopentia, Gh. Foca 5), Ion Ionica,Florea Florescu 6), sit a. in. d. 7). Aitii, i ei foarte numerosi,au fost chernati din alte campuri de activitate (unii cu numemai demult stabilit in stiinta) si au fost integrati in InstitubilSocial Roman, care a fost totdeauna prielnic acestui gen decolaborari .Amintim din grupa aceasta pe Profesorul Fr. I.Rainer, distinsul anatomist si antropolog al Universitatii dinBucuresti, care a participat la cercetarile monografice dela Ne-rej, Fundul-Moldovei i Dragus, cu toti colaboratorii si delaInstitutul de Anatomie i Embriologie din Bucuresti 8); Prof.Constantin Brai1oiu, folcloristul muzjcal, care este unul dintrecei mai harnici i priceputi cercefátori de teren din Romania,care a reusit 6. intemeieze, in contact cu monografia, o foarteinteresantl sociologie a vietii muzicale 2), care incá nu si-adat toate roadele10); Prof. N. Cornateanu, valorosul economistagrar, care a studiat bugetele 15.raneti §i tehnica agrari. in ateva

D. C. Georgescu este singural colaborator al Prof esorului D. Gusticare a participat la toate campanula monografíce. Specializat In problemelede demografie i biologie socialá, activitatea sa stiintifica deosebit de maxi-tuoasà, dei foarte utirá sociologiei, nu tine propriu zis de domeniul acesteia.CitAm dintre contributiile sale monografice : Evolutia demografica a satuluíCornova (in A.rhiva pentru Stiínta si Reforma Sociala, anal X., 1932), Con-sidérations sur l'alimentation paysanne en Roumania (in Mélanges D. Gusti,1936), L'Alímentation des habitants si l'Habitation (in monogr, Nerej, 1939) etc.

C. Constantmescu-Mucest: a publicat o interesant& monografie socio-logic& a satului Ezibei In 1939, in colaborare au elevii sal dela Liceul dinBazargic.

P. $tefeinucii si-a incadrat activitatea shin(ificä in Institutul Socialdin Basarabía, conducand cercetärile monografice ale acestuia. A publícatnumeroase studit despre literatura popularä.

$tefarna Cristescu-Golopentia s'a specializat in problema magiei. Cf.Practica magic's: a descantatulut de strans" in satul Cornova (Arhiva, 1932),L'Agent magíque dans le village de Cornova (in Mélanges D. Gusti) etc.

Cf. maí ales studiul au : Aspeetele spiritualitätii sätesti (in Socio-logía Romaneasca, anul II, nr. 5-6, 1937).

Cf. nurneroasele sale contributii monografice publicate in revistaSociologie Romaneasca.

D. C. Amvir sí Ernest Bemea, care astäzi nu mai fac parte dintrecolaboratorit Profesorului D. Gusti, s'au format tot in scoala Seminarului deSociologie si datoreazg Profesorului D. Gusti cele maí bune lucran de terenale Ion.

Cf. Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains desCarpathes, Bucuresti 1937.

Cf. art. Arhiva de Folklor (In revista Boabe de Grau, Anul II.Nr. 4, 1931).

Dintre colaboratorii al care au participat la cercetArile monogra-flee amintim pe Il. Coczfiu sí Alexandru Ttberzu.

578 Cercetarile monograf ice

Cercetárile monografíce 579

campanii monograf ice 1) 6 care a §tiut s intrebuinteze ata deinteligent i rodnic cunogintele de teren in activitatea sa caMinistru al Agriculturii; apoi Ion Canea 2), V. Tufescu 3),

M. Popescu-Spineni 4) 5i. N. Popp dintre geografi; cloctorulI. Fäcäoaru 5) , dintre antroporogi; Val. Butura 6), dintre etno-botani6i; Raul Canescu 7), dintre zoologi; Al. Bärbat 8) , dintreeconomi6i; D. Sandru, dintre lingvi6i 9) ; V. V eniamin i I.

dintre juri6i; I. Chekea, clintre etnografi; I. Cazan"),dintre fo1clori6i etc., a caror nume sunt bine cunoscute din pu-blicatiile de specialitate, mai ales din revista Sociologie Ro-maneasa.". Dintre colaboratorii Profesorului D. Gusti in cadrulInstitutului trebue sà amintitn 6 pe Christina Galitzi-Brätescu,care 6-a fäcut studiile in America 6 a publicat interesante con-tributii in legatura cu aceasta.

Inqtitutele Regionale au strans §i ele un numar destul demare de cercetatori de teren, dintre care unii ocupa un loc defrunte in mi§carea monograficä. Amintim pe P. Stefanuc5.,Al. Stirbu, §i N. N. Moro§an dela Chi6näu, C. Grohorean, I.Nemoianu, Adrian Brudariu etc., dela Timi§oara, I. Facäoaru,P. Rämneantu, Tib. Morariu, A. Parnpu etc. dela Cluj, carelucreaza sub indrumarea de inaltà competintä a ProfesoruluiIuliu Moldovan, Leon Topa dela Cernäliti, D. Papadopol délaCraiova i colaborarea pretioasä. a Profesorului Balteanu delaia6 11).

Impreuná cu asistentii sái Ing. Vasilzu i Ing. Tzculescu.Cf. Determinärí geofizice in asezarea satuluí Runcu (in Arhiva etc.,

1932), numeroase artícole in revista Sociología Románeasa sí Monografiasatului Clopotiva

Cf. cap. Géographie physique si Géographie humaíne din monogra.-fia cit. Nerej.

Cf. Geografia economícà a satuluí Drägus (in Sociología Romineasa,anul IV, Nr. 4-6, 1939).

Cf. Compozítía rasiall a populatía din Sant (Násaiud) (in revistaSociología Romineascá, an I, Nr. 10, 1936); Studiul genealogic al uneí

asociale din Sant (NásAud) (in Sociología Româneasa, an. H, Nr. 4, 1937);Antroposociología (in Sociologie Románeascá, anul I, Nr. 7-9, 1936) etc.

Cf. Credinte in legáturá cu cultura graului la Romanii din Transil-vania (in Sociologie Româneasa, anul 11, Nr. 7-8, 1937); Etnobotanica (inSociología Románeasa, anul IV, Nr. 1-3, 1939), art. Botaníque in monogr,Nerei (vol. JI).

Cf. Problemele sí bibliografía cadrului cosmología (In SociologíaRomineasc5., anul II Nr. 4, 1937); Pescuítul la Sant (Näsäud) (in SociologieRománeasa, anul I, Nr. 1-3, 1936).

Autorul valoroaseí monografií regionale: Desvoltarea si structuraaconomia a Tárii Oltuluí (Clu), 1938). A redactat víeata economia din mo-nografía Drägus (sub típar).

Cf. Graiul in monografía Drágus (sub típar) etc.Cf. La Itttérature populaíre in monogr. Nerej, vol. II.Cf. pentru completarea bibliografíca a calor prezentate de noi Th.

580 Secala dela Bucuresti

Cercetarile monografice care au pus in miscare cateva zecide savanti de toate varstele si sute de cercetatori tineri, carese cleprind acum in munca .stiintifica, asigura sociologiei deteren o desvoltare metodica si de amploare in viitor si iprinaceasta o reinnoire a tuturor stiintelor sociale.

De altfel, cercetarile monografice au depasit dela o vremeatat soaala Profesorului D. Gusti, cat si Institutul Social Ro-man, pentru a deveni o miscue stiintifica cu adepti in toatecercurile intelectuale. din tara: invatamant, administratie, cercuride studii politice etc. Miscarea aceasta este insà cu totul re-centa, incat dacà o putem inregistra pentru intentiile ei, n'aputem inca juaeca pana nu vor fi publicate rezultatele cerce-tarilor.

4. $coala sociologic:a' dela Bucure#1. Dintre cercetatoriiinsirati trebue sa staruim, fiind vorba de un tablou al sociologieiromanesti, mai ales asupra acelora dintre elevii Profesorului D.Gusti care s'au specializat in sociologie si care formeaza ceeiace se cheama del,a o vreme scoala sociologica dela Bucuresti--Numarul lor, dintre care am amintit pe cei mai reprezentativi.cum sunt Mircea Vulcanescu, H. H. Stahl, Anton Golopentiaetc., e destul de mare si in continua crestere, dar nu puteminfatisa aici decat pe cei care au publicat contributii sociologiceteoretice mai insemnate, recunoscute ca atare si de alte cercuristiintifice. In aceasfà privintà trebue sä, notä.,n1 activitatea socio-logica a lui H. H. Stahl si a noasträ proprie, intru cat facemparte din aceeasi scoala sociologici.

Mircea Vulamescu, unul dintre cei mai inzestrati ganditoridin generatia noasträ., din pkate a, publicat foarte putin1), incat

gFeu de prezentat dupa adevarata lui valoare. Totusi, pentrucase cade sa-i facem dreptate, amintim ca scoala sociologicidela Bucuresti- ii datoreaza foarte multe sugestii si este Oda,astazi unul din indrumatorii cei mai de pret ai miscatii mono-grafice. Metoda si tehnica de teren, ca si lucrarile teoretice ale

Luda: Sociología romineasca din ultima vreme. Insemnar: bibllografice(in Buletínul Bibliotecii, Academia de Inane Studii Comerciale sí Industrialedin Bucuresti, an. V, nr. 2-3, 1939, pg. 147). Th. Lucia a publicat sí altelucrar bibliografice de mare ínteres pentru ístoría ideilor economice sí so-male dela noi, ca.: Anul publicistic 1844 in Moldova (In Independenta Eco-nomia XXI. 2 sí 3, 1938) sau Economisti romini din Transilvania pinil laUnire (Economía Nationala, LXV, 5. 1938).

1) Pentru sociologia româneasa sunt deosebit de importante studiile:Teoría 41 sociologia vietu economice (in Arhíva etc. 1932) sí Dimitrie GuSti,prof esorul (in Omagiu Profesorului Dimitrie Gustí, 1936).

$coala dela Bucuresti 581

scoalei gustiene, n'ar fi ajuns la nivelul lor actual fari contri-boa' oralä a acestui ganditor de exceptionalO. calitate1).

Anton Golopentia, venit in monografie mult mai tarziu,fiind si mai tanar, n'a apucat sà-§i arate inch' masura putin-telor sale stiintifice, dar a-at ,munca sa de indrunator a °e'ermai tineri, eat i colaborarea sa la eforturile colective ale 5c0111sociologice dela Bucuresti, la care adaugam temeinica sa pre-gatire §tiintificà, indreptätesc autoritatea de care se bucura inrandurile cercetätorilor de teren2).

a. H. H. Stahl. Cel mai de seama cercetätor de terendintre elevii Profesorului D. Gusti este 0115. acum H. H.Stahl. Fara o pregatire sociologic& teoretica prea desvoltata,intru cat studiile sale de baza sunt de naturà juridic i istoric5.,H. H. Stahl a izbutit sa-si creeze un loc de frunte in sociologiamonografica, datorita unui exceptional simt al muncii de teren,unei desavarsite manuiri a tehnicei de lucru i unei fecundeintuitii a problemelor. H. H. Stahl compenseazà Cu prisosinfiprin cercetarile sale de teren, toate lipsurile care i s'ar puteaOsi in alte privinte. De aceea socotim ca H. H. Stahl meritäde pe acum un loe in istoria sociologiei româneti i sträduintelesale stiintifice vor starni interesul i pretuirea tuturor cercurilorde specialitate.

Lucrarile sociologice ale lui H. H. Stahl sunt de dotacategorii: lucrari de indrumare si cercetari de teren. Dintrelucrarile de indrumare citäm Tehnica monografiei sociologice-(1934), in care expune procedeele imonografice de teren dupäexperienta colectiva a scolii gustiene ì Monografia unuisat, cum se alcitueste, spre folosul Carninului Cultural- (ed.II, 1939), o editie populara, 0.1 multe Imbunatatiri ins`i, acelei dintai. Aceste doua lucrari au 6:Lanza munca a numerc§icercetatori de teren i prin aceasta si-au dovedit pe deplinrostul i însuirile. Contributia originala strict personala a luiH. H. Stahl trebue cantata insä mai ales in cercetarile sale

11 Cel putín scrlítorul acestor randuri a folosít intotdeauna din tova-'ría stiintifica' a luí Aftrcea Vulcdnescu i isí indeplineste o datorie placutasa o recunoasca.

2) Anton Golopentia desvolta mai ales latura de politica tiintificl dingandirea Profesorului Dimitrie Gustí. Dupa Anton Golopentia sociologia tre-bue inglobata in politica, in once caz rostul ei primordial consta' in infor-marea i ortentarea conducerit unui stat printeo cercetare continual si inte-grala a yield nathinii respective". Cf. teza sa de doctorat Die Informationder Staatsftihrung und die iiberlieferte Soziologie" (färä data) si articoleleRostul actual al sociologiei, Contributía 4ttintelor sociale la conducerea polí-ticii externe si Rolul stiintelor sociale in noua tehnica administrativa (in rev.Sociologie Romaneasca, anul II si III.).

582 $coala dela Bucuresti

de teren. Orientat spre problemele de istorie sociala a satuluiromânesc, cu tendinta unei sociologii a organizatillor stravechide vieat6 sateasca, H. H. Stahl a inchegat pe acest taramo teorie proprie, care merità sa fie infatisata cal putin incateva cuvinte.

H. H. Stahl porneste dala constatarea ca documenteJe suntcu totul neindestulätoare pentru lamuri trecutul satului ro-manesc, pentrucä vieata läuntricà a acestuia, fund neatarnatade legaturile cu statul sau eu boerii, era anonima, reglementatade obiceiuri nescrise, firä interes pentru cei dinafara. De aicinevoia de alta metoda, pe care H. H. Stahl o gaseste incercetarea sociologica a forrnelor sociale strävechi care s'aupastrat in vieata sociala actuala, intipArite In organizatia teri-torialä, in organizarea comunitatii, in obiceiurile economicejuridice etc.. Pe calea aceasta studiat trecutul satului rorna-nesc si a ajuns la cateva concluzii foarte insemnate. H. H.Stahl si-a legat numele de cercetarea satelor de razesi,special a satelor din Vrancea 1), dar räzäsia este socotità caun fapt general si deci sttuliul ei insemneaza o contributie lalamurirea unei pärti insemnate din istoria sociala.

Satul românesc a fost studiat inainte de H. H Stahl denumerosi istorici. Acestia au adoptat in ce priveste origineasatelor teza taraneasca, de natura biologica, genealogica. Porninddela faptul ca multe sate românesti sunt umblatoare pe batrani-- adich" isi impart mora in parti egale dupa batranii care auintemeiat satur, iar locuitorri actuali îi calculeazä drepturile pebaza genealogiei, dupa treapta lor de descendenta din acesti

istoricii cred cá satele au fost intemeiate de o familiesau de mai multe familii inrudite si locuitorii actuali d'escindintradevar din ele. H. H. Stahl sustine cá teoria originiibiologice a satului de razesi este ilogica si nu poate fi veri-ficata istoric-.

In primul rand, nu /oate satele românesti sunt umblätoarepe bitrâni, nu toate au cunoscut devalmasia proportionala, unele,cum sunt cele din regiunea straveche a Vrancei, n'au cunoscutdecal devalmäsia absoluta 2). Asa dar o parte din sate nu

Vezi in special monumentala monografte sociologia a satului Nerej(Vrancea), ap'airutè sub conducerea sa : Nerej, un village d'une région ar-chaique (3 vol. Bacuresti 1939, Institut de Sciences Sociales de Roumania).

Cl. H H. Stahl : Le Problème du village archaique roumain (invol. I al monogr. cit. Nerej), studiu in care se gAseste o pretioasä tipologiea satului románesc, i Organizarea sociala a (firanimii (in Enciclopedia Ro-miniei, vol. I.). Sunt cele dota ízvoare principale pentru eunoasterea teo-riei lui H. H. Stahl.

$coala dela Bucure0 583

umbla pe bitrani. H. H. Stahl crede apoi cà ceata devalmasaabsoluta este forma sträveche de organizare a satului romanescsi este anterioara celorlalte, in sensul ca din ea a purces formaumblatoare pe batrani cu diferjtele ei varietati.

Trecerea dela ceata devalmaA absoluta la satul umblatorpe batrani s'a ficut din pricina urmatorilor factori: 1. progresultehnicei agricole, care a determinat cresterea treptatä a renta-bilitätii 2. saturatia demografica ce a dus la tinereaprivata sub forma impartirii parnanturilor de cultura; 3. jocul

care. a dus la neegalitatea economici a familiilor cudescendenti putini fata de cele cu descendenti numerosi (chia-burii si sarmanii). °data impartirea pamanturilor de cultura

neegalitatea economica aparute, procesul acesta de disolutiea cetei devalmase continua in chip necesar. Chiaburii cer drep-turi proportional° si in padure, izlaz etc., ramase desalmasesi izbutesc sa &lira acest lucru. Pentru organizarea devalmasieipe cote par: proportionale se cere insä o norma juridica po-trivita. Aceasta a fost imprumutata din dreptul familial, anumegenealogia, care de asta data insa este fictiva, un instrumentjuridic, nu o realitate. Prin urmare, genealogia din dreptul satesceste o fictiune juridica i satul umblätor pe batrani nu arataoriginea, ci disolutia: formelor vechi de vieata sälteasca. In cepriveste satele de clacasi, H. H. Stahl crede ca ele au iavutaceeasi organizatie launtrica pe care au avut-o si cele de ra-zesi, de unde reiese ca intr'o vreme anumita ele au fost una.

H. H. Stahl n'a reusit Inca sa convinga cereurile stiintificedespre temeinicia tezei sale si probabil va trebui sà mai adunemult material pentru a putea face o demonstratie deplina, daripoteza aceasta de lucru, ipoteza pe care sociologia monograficaa formulat-o Oda' acum in cercetarea evoiutiei satului roml-nesc, apare superioara in multe privinte teoriilor" existente.Majori[atea acestor teorii sunt mai putin dovedite decat ipotezaIn curs de verificare a lui H. H. Stahl. De aceea ea trebueluata in consideratie de pe acum, cel putin tot atat cat ve-chile teorii.

b. T raian Herseni. Activitatea noastra sociologici a fostinregistrata, daca nu totdeauna pretuita, de cei mai de seamasociologi ai tarii si de cativa sociologi straini 1), pentru a

1) Cf. D. Gusti : Raportul pentru verificarea tttlurilor, lucrariloractivitäjii candidatilor la catedra de sociologie a Universitfitii din Cluj (inSociologie Románeascä an. I, nr. 3, 1936), P. Andre: Sociologie Generali

584 $coala dela Bucuresti

justifica in deajuns citeva rinduri si in istoricul acesta al so-ciologiei românesti. Se intelege, nu poate fi vorba decit de osimpla dare de seamä asupra citonva din lucrarile principale,pentru a inlesni cititorilor sa ne ineadreze in miscarea socio-logica dela noi.

Lucrarea noastra, Teorta.' monografiei sociologice" (1934),care impreuna cu Tehnica monografiei sociologice- a lui H. H.Stahl a indrumat cercetarile monografice din ultimii ani, esteun rezultat al unei activitati colective, ea expune principiileformulate de Profesorul D. Gusti i colaboratorii sài, printrecare ne gasim din 1927 si noi, in legatura cu monografia 60-ciologieä.

Dintre lucrarile cu un caracter personal not5.m Reali-tatea sociala, Incercare de ontologie regionala- (1935)cateva din cercetarile la teren.

In Realitatea sociala- ne-am propus sà. -ch'utäni daca existao regiune ontologica a societkii, oare sà poata fi privita caobiect al sociologiei. Pentru deslegarea acestei probleme amrecurs la tràirea directa in societate, ca sa dobindim astfeldatele cele mai sigure, de natura nemijlocita. Asa dar, pro-blema: societatea ca existenta; metoda: trairea noastra proprieIn aceasta existenta.

Rezultatele pe care le-am dobandit sunt urmatoarele: 1.Societatea este in primul rind o stare de contiintn, ea sebazeaza pe simtimântul de noi'', care dei mai putin stucliat,exista cleopotriva i paralel simtimintului de eu". Aceasta con-stiintä, pe care o numim socia' ne infkiseaza societatea cape 2. o convietuire omeneasen. ConstiMta sociala ne deschidespre semenii nostri i numai spre ei i ne leaga.comunitate de vieata.. Comunitatea sociala este: 3. de natur'äsufleteascn, mi biologica. 4. Societatea fiind vieata, insemneazàactivitate, anume: 5. activitate spiritualn, pentrucä in socie-tate nu intra decit vieaa sufleteasea desvoltata de constiintasociala, adica activitatea dotati ca un inteles si o valoare. 6.Rezultatul activitatii spirituale este fapta cu un inteles autonomsau spiritul obiectiv. 7. Spiritul obiectiv 6 vieata socialá. sunt

(Craiova, 1936, pg. 63), E. Sperantza : Introducere In Sociologic, tomul I.Istoria conceptiilor sociologice (Cluj, 1938, pg. 467), etc. Apoi Mosely sí Roucek(op. ell ), G. Richard (in darea de seama despre Arhiva pentru Stiinta siReforma Sociala, 1933-1935, in Revue Internationnale de Sociologie, August1936), D. Wamofte (in Revue de lInstitut de Sociologie, nr. 2, 1934, pg. 425427), G. Jacquemyns : La Vie sociale dans le Borinage huillier (Bruxelles1939, pg. 8),

$coala dela Bucuresti 585

identice cu clomeniul culturii. 8. Societatea nu este o fiintacolectiva supraindividuala, ci o functiune a omuiui care numaidatorita convietuirii este in acelasi timp i individualitate i fiintasocia' la. 9. Societatea este un nou plan de existenti, anumeplanul existentei umane creatoare de cultura'. 10. Ea este oexisten tä polarä care cuprinde intr'un pol constimta individuala,In celalalt, grupul tovarásilor. 11. Da astfel nastere unei struc-turi particulare de natura' spiritua/-obiectiv6 i structural-func(io-narii. 12. Aceasta realitate este sui generis, ea nu poate fireclusa la nitnic altceva din cosmos. Prin urmare o stiintä aei devine posibilá.

Sociologia ca 5tiinti cerceteaza unitatile sociale concretepe temeiul observatiei pentru a stabili tipurile lor structurale,functionale si evolutive 6 dà astfel socoteala de realitatea

la asa cum se desfasoara ea in timp 6 in spatiu1).Pe planul cercetarilor directe a unitatilor sociale ne-am

ocupat panä acum de ct,tele de copn-, cetele de feciori, orga-nizatüle barbatesti, de categoriile sociale, de carciuma 6 depastorit 2). In stucliul nostru Stana din Muntii Fagarasului-,ca sá stäruim cel putin asupra uneia din contribuliile teoreticeale cercetarilor noastre de teren, dupa ce am aritat cá pentrusociologia poporului românesc cele dota tipuri de vieati socialä,etnici, vieatä de pastor si vieati de plugar, sunt de cel maimare interes, am caracterizat pe scurt cele doua tipuri sociale6 importanta lor pentru lamurirea istoriei nationale. Vieataciobaneasca nu cunoaste felul de trua' trupeasch a plugardui,munca grea a câmpului, marginirea la o bucata oarecare depamint, peste care trebue si stea aplecat mereu, in intelesuladevarat al cuvântului, arändu-1, sapanclu-1, culegandu-1. In schimbnici vieata de sat nu cunoaste greutatile vietii pastoresti, desipar a fi mai putine, alergatura, ploile, furtunile, asprimile mun-telui i lupia directa cu salbaticiunilo. Si tot asa nu se potrivescin privinta partilor usoare ale vietii. Stana nu cunoaste sarbato-

Cf. 5i Sociologia contimporanA (in Arhiva etc,, nr. 1-2, 1934). Pro-blema sociologiet (in Revista de Ftlosofie, nr. 1, 1934), Stiinta Natiunii (inRevista Fundatiilor Regale, nr. 12, 1934), MetafizicA 51 sociologie (in revistaGand RomAnesc, nt. 8, 1933 si nr. 1-2, 1934), Vointa socialA (in SociologieRomineascA, an. II, nr. 4, 1937), CAteva consideratii in legAturA cu intelege-rea sociologicA (in Sociologie RomineascA, an. II, nr. 7-8, 1937).

Cf. StAna din Muntii FAgárasului (in revista Boabe de Grau, nr, 6,1934), Observatii sociologice privitoare la copiii din DrAgus (in Arhiva etc.,nr. 1-4, 1933), Categoriile sociale cornovene (in Arhiva etc., 1932), Ceataf eciorilor din DrAgus (in Sociologie RomfineascA, an. I, ur. 12, 1936), atevadate privitoare la o carciumg. tiírAneascA (in Arhiva etc., 1-2, 1937), ClubulHusarilor (in Arhiva etc,, nr. 3-4, 1934).

586 Seoala dela Bucure*ti

rile, praznicile, petrecerile; satul nu cunoaste rägazul, hoinärealasi gändurile sloboG-le. In sat vieata este a obstei, insul nu estecleat o färämä. neinsemnatä din vieata ei ; la stäni vieata emai neatärnatä, mai singuraticä, mai a fiecäruia. aici legaurae mai stränsä cu firea inconjuratoare decät cu oamenii. Dinindeletnicirile acestea douä, plugäritul i ciobänitul, nasc cu nece-sitate forme originale i diferite de vieatä".

Am atras apoi atentia asupra legiturilor dintre cele douätipurl de vieatà socialä etnicä. O cercetare mai aproape s'arputea sä descopere imprejuräri mai prielnice productiei spiri-tuale (artä, folclor, stiintä i filosofie popularä) in viea tapistoreascg decat in cea plugireascä. Räspändirea acestor pro-ductii in vieata säteascä, Oda' la colorarea acesteia cu träsäturiputernic pástoresti, n'ar infälisa o prea mare tainä. Legäturaintre cele douà tipuri de vieatä este o inlesnire fireascä, iardirectia inräuririi se impune prin numärul productiilor si nou-tatea lor. Ciobanii ii poartä pretutindeni cantecele i credintelesi le räspandesc prin comunicativitatea care e destul de cuno-scutä. Pentru sat - multä vreme faptul acesta a putut sä insem-neze singurul mijloc de a afla un cântec nou, un cintec dinaltä parte, alte lämuriri despre lume si vieatä, sfaturi necu-noscute pentru necaz sau nenorocire, aduse azi din militärie,sau de drumeti (destul de räspänditi) si mai ales de cärti,de scoalà si de säteni de-a-dreptul din alte sate 5i dela oras,Pästorii au putut sa indeplineascà multä vreme functia de In-noire a vietii spirituale ssite5ti, Orin prestigiul omului umblatcare stie multe, fatà de vieata asezatä si de supunere social äa sa Faptul acesta ar explica in alt chip decat prin ori-ginea pastoralä a poporului românesc (teza Ovid Densusianu),caracterul pastoral al fol orului romänesc.

Activitatea noasträ sociologic5., la fel cu a celorlalti p`arta5iai coli sociologice dela. Bucuresti (M. Vulcänescu, H. H.Stahl, D. C. Georgescu, I. Ionicä, Anton Golopentia etc.)este abia la inceput, incat ne putem multumi cu aces te ea' tevaindicatii, läsand in sarcina celor care vor veni dupà noi, sä oinregistreze in intregime si sä o judece dupà valoarea ei de-finitivä.

IV. INCHEIERE.(Bdantui soczologiei romanqti i perspectioele ei de desvoltare).

Cu toate lipsurile, de care ne dam foarte bine seama,tabloul acesta al sociologiei romanesti dovedeste cu prisosintgexistenta unei sociologii in tara noastri i arata caile ei prin-cipale de desvoltare.

Dupii o lunga perioada de pregatire in care nu se poatevorbi de sociologie, ci numai de idei sociale sau uneori si maiputin, de ma:erial care poate fi intrebuintat sociologic (Milescu,Cantemir etc.), ,au aparut o searp5 de incercari constiente dea rezolva pe cale stiintifica probleme sociale si politice românesti.Daca ar fi sa stabilim o data anumita pentru ivirea sociologieila noi procedeu care in 5tiinti are intotdeauna un caracterarbitrar ar trebui sa ne oprim la anul 1848. Ideologii revo-lutiei din 1848 fie ca au, pregatit-o, fie ca au savarsit-o, fiec.a au lamurit-o, sunt cei dintai sociologi romani. Era si firescsà se intample asa. Ideile sociale nu apar la intamplare, elestint provocate de evenim. entele sociale, de transformarile ivitein structura vietii sociale sau de luptele politice care urmarescasemenea transforman.

Prin urmare patrunderea capitalismului si formarea burghe-ziei romane in conflict cu vechile stari cu alte forte sociale,au provocat primele ganduri care pot fi socotite sociologice.Faptul ca cel mai de seama reprezentant politic al liberalismuluiromanesc, Ion Braianu, e cel dintaiu (sau printre cei dintai)care intrebuimeaza termenul de sociologie, poate fi socotit dinpricina aceasta deosebit de semnificativ. Revolutia 1iberal5 aveanevoie de sprijinul stiintei pentru a intari hunea notia pe care oconsfintea. Se pare insa c,a burghezia mai demult formatacare se intärea treptat prin carnert, industrie si finante, nu

588 Bilant sí perspective

avea nevoie de o sociologie cons tructiva, ci doar de una justi-ficatioà. La 1848 burghezia romina era mnchegat i In curandea a devenit triumfatoare in tate sectoarele vietii publice (eco-nomie, politica, legislatie, administralie) i deci isi impuneainteresele cu destula usurinti.. De aceea sociologia liberalá n'aavut o sarcm' a combativa, nici una constructiva., ci trebilia doarsa arate la inceptit aoantajele revolutiei blirgheze (de unde con-ceptele ei fundamentale: progres, civilizajie, perfectibilitate, so-ma' bilitate, educatie, ratiune, tehnica, stiinta, propn'etate, bogatie,libertate), iar mai tarziu sá demonstreze caracterul normal alevolutiei burgheziei si al istoriei nationale liberale ($tefan Ze-

Sociologia pe unja aceasta iusoteste evolutia sociala pentruca sh o jusfifice, nu o pregiteste, nici nu o cladeste. Initiativasocia' nu-i apartine i astfel ea are tot timpul un rol demina a doua.

Fortele sociale burgheze nu erau insa singure in socie-ta tea româneasca. Ele au intimpinat in chipul cel mai firescrezistenta sau atacul altor forte, care au avut fiecare cite osociologie a lor.

Mai intii, liberalismul trebuia sa disolve starile vechi, pecare voia si le inlocuiasca nu numai in viata economica, ciIn viata politicá. Starile vechi erau reprezentate de boieri, carestapaneau päminturile, satele de cl'Acasi, slujbele publice i toateprivilegiile legate de acestea. Liberalismul va ataca deci mareaproprietate in numele dreotatii sociale, clacisia in numele

privilegiile in numele egalitatii etc. si va ciuta si leacapareze intr'o forma sau alta in folosul burgheziei. Reactia'starilor vechi faja de atacurile liberale a dus pe plan politic laconservatorism, iar in teoria sociala la sociologia junimista.

Triumful liberalismului are insa i unele urmari neprielnicepentru burghezie. Cea mai de semi a fost trezirea taranimii

prin liberarea de serbie i improprietatire care a ajunsrepede la constiinta intereselor sale proprii, diferite de aleboierimii si ale burgheziei. In momentul in care burghezimea adat lovitura de moarte boierimii. scotand de sub puterea eifirinimea, a inliturat un potrivnic istovit prin evolutia istoricisi 1-a inlocuit cu altul, viguros ca structura, puternic ca nutnir§i capabil de o desvoltare neprevazuta. Cind minoritatea bur-gheza s'a inscaunat In locul minoritatii boieresti la conducereastatului a trebuit si desrobeasca majon'tatea firineasci i si otase apoi sa se organizeze intr'o tabara adversa. Luptele Pra-

Bilant si perspective 589

nimii au dus la o politica taraneasca, iar pe plan de gOndirela sociologia. poporanista si firanista.

0 alta urinate neprielnica pentru burghezie a propriuluiei triumf, a fost ivirea primelor elemente muncitoresti, legateIn chip firesc de industrializare 'si masinism, ivirea proletaria-tului romOnesc, e drept putin insemnat ca numar si putere, dartotusi un proletariat, care avea interese potrivnice - burghezieisi care dela inceput s'a constituit ca un adversar necrutätor alei. Proletariatul lupta pentru ziva de maine in nadejdea ca vaizbuti sa procedeze intr'o zi fata de burghezime exact cum aprocedat aceasta fata de boierime. Lupta proletara a dus peplan politic la socialism, iar in teoria sociala la sociologiasocialista.

Asa dar liberalismul intimpina pe de o parte fortele boie-rimii pe care voia. sa le nimiceasca, pentru a le lua locul, pede alta parte fortele desrobite ale taranimii si fortele createprin propria sa desvoltare, ale muncitorimii. Conservatorismuli se opunea in numele trecutului, taranismul in numele prezen-tului (marea majoritate taraneasca a tarii), socialismul in nu-mele viitorului.

In timp insa ce se ducea lupta aceasta de interese pe clasesi particle, tara se indeparta de rosturile ei permanente, isiprimejduia specificul national, isi instraina finta ei romAneasca,pentru a lasa joc liber finantei internationale, civilizatiei depretutindeni si populatiilor de origine etniea eterogena. Libe-ralismul a avut nevoie pentru deplina lui izbOnda de sprijinulstrainatatii, sprijin pe care a trebuit sa-1 plateasca cu numeroaseconcesii economice, politice si culturale fag de ea. Din pricinaaceasta liberalismul a provocat si adversitatea nationalismului,In numele intereselor permanente ale fiintei noastre nationale,ceea ce a dus in afara de o politica nationalista, la o socio-logie nationalista.

Nascute din nevoi diferite si urmarind scopuri separate,parivnice sau straine uncle de altele, cele patru sociologii po-litice românesti ivite in veacul al XIX-lea in opozitie Cu so-ciologia liberala, au avut in chip necesar structuri si evolutiideosebite.

Sociologia conservatoare sau junimista are un caracter critic,de negatie, aparut din nevoia de aparare. Cei mai lucizi repre-zentanti ai conservatorismului ti dadeau foarte bine seama casingura cale de a apara vechile interese, fära a le compromite

§i mai rä.u, este de a ataca pe cale notita si in aceea§i 1115SUriii

ca singura cale de a incetini disparitia stirilor vechi, cand pas-tra rea lor completa devine cu neputintà, este de a incetiniaparitia celor nouä. (P. Carp). De aici caeva urmäri caracte-ristice: 1. Sociologia liberala i cea junimistä au aceleasi preo-cupari, mai exact, socialogia junimista adopta problemele socio-logiei liberale, numai ca le da o deslegare deosebita. Cu altecuvinte. desi sociologia junimistà e o preocupare ivita din nevoileboierimii. nu discuta chestiunile acesteia, ci pe cele ale burghe-zimii, numai cà ori de cate ori sociologia liberala va gasiun fapt e normal, cea junimista Il va socoti anormal; ori decate ori sociologia liberala va cauta sa justifice un evenimentsa-i arate avantajele, sociologia junimista va cauta sa-1duiasca i sa-i scoata la ivealä defectele. Astfel sociologia juni-mista nu va ataca progresul, nici cultura, nici chiar institutiileliberale, dar va critica progresul savarsit de liberan, in numeleprogresului adev&at, pseudo-cultura liberala in numele culturii,institutiile liberale improvizate (imitatie, spoiala, forma farafond) in numele adevaratelor institutii liberale (savarsite de josIn sus, cu forma care exprima fondul) etc. cu intentia vaditade a incetini desvoltarea liberalismului (Titu Maiorescu, C.Radulescu-Motru). In ultima analiza, liberalism si junimism so-ciologic insemneaza doua feluri de a privi aceeasi desvoltaresociala, unul Cu dorinta de a o accelera si de a o justifica,cellaU cu dorm. ta de a-i incetini mersul i a-i tagadui valoarea.2. Totusi evolutia celor doua sociologii nu este paralela, cums'ar putea crede. In timp ce liberalismul triumf a, avea o nevoietot mai reclusa de o justificare, pentruca se impunea prin fortalucrurilor, nu prin puterea argumentelor. Teoria liberala de-venea de prisos din pricina realitatii liberale. De aceea dela 1848incoace, cu exceptia ea-torva momente de crizä a capitalismului,sociologia liberala a fost in continua. descrestere. Dimpotriva, cucat conservatorismul era. mai ,primejduit, alungat din vechile luipozitii, cu arat teoria conservatoare era mai necesarä., cu ateasociologia junirnistà mai desvoltata, mai adanca, mai necruta-toare. De aceea in timp ce liberalismul biruia pe plan social,iar sociologia. liberala isi saracea continutul, conservatorismulera infrant treptat, iar sociologia junimistä se desvolta la ma-ximum. S'a spus intotdeauna despre hberali cu o nuanta dedispret, cà n'au avut de partea lor intelectuaiji. Adevarul parea fi ca nu i-au avut pentrucä n'aveau nevoie de ei. Liberalii

590 Bilant i perspective

Bilant si perspective 591

îi intareau rândurile cu industriasi, cu negustori i cu bancheri.Acestia le asigurau indeajuns succesul economic si succesulpolitic. Dimpotrivä conservatorii aträgeau intelectualii pentrucäaveau nevoie de ei, atat pentru a inlocui boierimea in descrestere,cat i pentru a duce lupta de critica i tagäduire impotriva libe-ralilor si a se pastra astfel in vi ata politica. Situatii diferiteau impus mijloace deosebite. In privinta aceasta cazul Junimei-este deosebit de semnificativ1). Afirmatia cà Junimea- a avutinapoia ei pe conservatori este adevaratä, dar ca unele rezervecare nu pot fi nesocotite. Junimei:- a sträns intelectuali dinbate clasele sociale i chiar de toate nuantele politice, cu bateca ea insasi era conservatoare-. Faptul nu se poate lämurinumai prin simpatia dmtre boieria veche, de nástere, i boierianouä, de carte, ci trebue s se tina seamä de imprejurareaaratata, oä pozitiile conservatoare fiind in continu crizà, aveaunevoic de intelectuali ca sa se intareasca. Junimea- aträgeaintelectuali din bate partite si ea insasi a fost cu putintä tocmaipentrucä era conservatoare, caci aici erau probleme de gandit,aici intelectualii îi gaseau o intrebuintare maxima' si li se asi-gura succ,esul atat in viata intelectualä, cat i in viaja socialä

politicä. Pe cand liberalii promovau pe capitalisti, pentrua-si intäri situatille castigate, conservatorii promovau pe inte-lectuali, pentru a-i intrebuinta impotriva liberalilor. Se intelegede ce in timp ce liberalii stäpaneau bancile, junimistii stapaneauuniversitatile. Fiecare intrebuinta mijloacele pe care le aveala indemanä si care se potriveau mai bine cu situatia de fapt.3. 0 ultimä urmare, paradoxalä la prima vedere, a fostsociologia junimista a ajLftat, se intelege fara voia ei, realizärileliberalismului mai mull decat sociologia liberalà. Sociologia libe-rala justifica, inainte sau pe urma, dar totdeauna justifica infäp-tuirile liberate. Acesta a fost rostul ei i atata vreme cat a fostnevoie sä si-1 indeplineascä, si 1-a indeplinit. De aceea spuneama.' ea n'a avut un caracter constructiv. Sociologia junimistä aveaalt rost. Ea critica toate infäptuirile liberate, le critica din ofi-cie, nu numai in parlament, ci pretutindeni, in publicatii, inuniversitati, in prelegen' publice. Critica aceasta n'ar fi fost insaeficace daca se marginea sä nege cena ce fäceau liberalii, eaa fost silità sa arate si cum ar fi trebuit sa se procedeze, lucrude care in chip fatal liberalii au fost nevoiti adeseon sä. tinä

1) Cum poate este semnificativ faptul mai recent ea: eel mai de seamäsociolog liberal, .5te fan Zeletzn, n'a fost membru al partidului liberal. Acestan'a cautat sa-1 cbstige pentrucb: probabil n'avea ce face cu el.

592 Bilant si perspective

seama. Pe calca aceasta sociologia junim' istg a colaborat maitotdeauna, färä sg vrea, cu liberalismul, si a asigurat realiza-rilor acestuba' mai mula prodenti, mai mult spirit critic, maimultg seriozitate, lucruri pe care nu si le putea asigura priaputeri proprii i nici prin sociologia liberalg, de esentg justifi-cativa'. Faptul acesta ar merita s'a fie cercetat ()data mai deaproape.

Cu totul alta este situatia celorlalte sociologii politice dinveacul al XIX-lea si inceputurile veacului al XX-lea. T5zani-mea s'a zbitut pang la marea reforma' agrarg de dupg rgzboiuin concliti; de vialg deosebit de grele, cunoscute din toate scri-erile de specia' liiate. Dar pe cand boierirnea i burghezimea isiputeau spune cuvantul cu usurinta prin pgrtasii lor, *anime&nu avea alta cale pentru a-si manifesta nemultumirile decatrgscoalele, care deveniserg. endemice. De aici rolO1 specific alsociologiei tgrgniste sau al celei poporaniste. 1) Ea trebuiape de o parte s'U' cerceteze nevoile tgraninu'i i sg le exprimein limbaj stiintific. Din pricina amaste prirnele cereetgri de terendin Romania s'au indreptat spre agricultura. i spre sa,te (IonIonescu dela Brad). 2) Ea trebuia pe de alta parte sg explicergscoalele i sg pung in loming revendiegrile t'Afines-ti. Deaceea o foarte mare parte din vechea sociologie targneascá.a inflorit in jurul rgscoalelor (Radu Rosetti). In sfarsit,sociologia poporanistg dando-si searng de insemngtatea targnimiisi de structura i evolutia specifica. a tairilor agrare, a cerutpotrivirea formelor politice la aceastg realitate i deci o altidesvoltare decat cea infgptuità de liberali sau cea imaginatäde socialisti (C. Stere). Sub toate formele ei, sociologia aceastaexprima nevoi s; cauta solutii, incercand si obting o .viati maibung pentru majoritatea locuitorilor

Sociologia tgrainistg (poporanistg) nu are prin urmare nicicaracterul justificativ al celei liberale, nici caracterul critic alcelei junim' iste, ci un caracter de revendicare, de cercetare, ex-plicare si exprimare a nevoilor tgrgnesti si de incercare de ,a legäsi o deslegare.

Sociologia socialista n'avea la noi un temeiu social seriosproletariatul era foarte redus incat ea ne apare in ce

priveste planurile de viitor ea o himerg, cu neputintg de infäptuit,iar fatg de realitatea existentg, atitudinea ei a fost eclecticg,asenignatcare in multe privinte cu sociologia junimistá in critica

Bilant si perspective 593

burgheziei 6 Cu cea poporanista." in revendicirile sociale (Ghe-rea). Din aceeasi pricini ea a fost cea mai putin desvoltatä dintretoate pozitiile sociologice apárute din nevoi politice.

In sfärsit, sociologia nationalisti, foarte bine reprezentatiIn tot acest rástimp, oglindea indoita nevoie de a critica valorilestráine in numele celor etnice, valorile noui, de import'', innumele celor traditionale, autentice", si de a indruma creatiilesocia' le çi spirituale eatre pästrarea specificului national, catreorganicitate i originalitate. De aici cele dou6 fete ale ei carese intregesc una pe alta in cadrul aceleiasi conceptii de viatá:1) criticii necrutitoare a procesului de instriinare a culturiiromânesti, si 2) indrumare a creatiilor culturale in duhul natio-nal rominesc. In ultimi analizi sociologia nationalisti este deesentá normativi, ea pretuieste toga activitatea 6 toate creatiiletirii in lumina idealului national si cauti si impuni acest ideal,ca find singurul valabil in toate sectoarele ivilizatiei romi-nesti. Faptul cá sociologia. nationalistä numirá printre repre-zentantE sái pe Mihail Eminescu, uriasul creatiei românesfi, de-monstreazi parcà experimental, prin proba infäptuirii istonce,valoarea originará 6 eterni a normei propáváduite de ea. Chiardaci Eminescu s'ar fi ,multumit cu opera sa poetici, firá sifi desvoltat vreo ideologie socia inci ar fi fost un argumentgráitor dela sine pentru sociologia normativa in sens románesccare a urmat dupi el, adici pentru nevoia 6 putinta unei culturisupericare care si: desivárseasci strávechea noastri culturá ef--nici, de esent5 popularä (Aurel Popovici, A. C. Cuza, N.Iorga, S. Mehedinti).

Acestea sunt fetele prIcipale ale sociologiei románesti dinveacul al XIX-lea si inceputurile veacului al .XX-lea: 1) osociologie justificativa, cea liberali; 2) o sociologie critic5,,ceajunimistá; 3) o sociologie revendicativa, cea poporanistá; 4) osociologie uto pica (in raport cu vremea), cea socialisti; 5) osociologie normativ,6, cea nationalisti; toate cinci de struc-turi .si tendinte politice.

Dela sfärsitul veacului al XIX-lea spre zilele de fati aaparut insi, alituri de sociologiile desvoltate de miscárile po-litice de atunci, din nevoile lor de luptá i construcjie socialä,o sociologic autonomi, de structurá i tendinte pur stiintifice,care a insemnat un pas hotiritor in constituirea sociologiei ro-mánesti. Sociologiile structurate politic pot fi, cum s'a dovedit

38

594 Bilant si perspective

In nenumarate randuri, de un folos practic foarte mare, darele raman prin. insasi esenta 'or, legate de anumite interese sideci de anumite perspective de cunoWere, care le inchid atiltcaile ,mor cunostinte sau adevaruri integrale, cat si caile uneiobiectivitati stiintifice riguroase. In alcatuirea lor stiintifica infrade sigur numeroase adevaruri scoase din experienta i nevoilereale ale unei párti din viaja sociala, dar mai tadeauna se in-departeaza sau se nesocotesc alte adevaruri, care pureed dinexperien ì nevoile altor categorii de viatä. Origineaa straduintelor stiintifice impune acestora desbinarea, luptapartialitatea caracterisfice acesteia. Apoi sociologiile savarsitedin nevo; politice trec in chip necesar granitele cunoasterii obiec-live, pentru a deverii instrument de valorificare sau apreciere arealitatil sociale. Ele nu se multumesc sa arate numai ceea ceexista, sI constate si sá explice realitatea socia là asa cum esteea, sin' gura sardna a sociologiei ca. stiinta, ci vor cauta, cumam vazut, sà aprecieze aceasta realitzte, fie pentru a-i gasio justificare, fie pentru a o critica si a arata cum ar trebuifie, pentru a formula pe calea aceasta anumite revendicari, fiepentru a o indruma i a-i impune anumite norme mai dinaintestabilite. Se intelege aä sociologia totusi ia i in chipul acestafiinta si d destule roade, pentru a-si dovedi in dea.juns rostu-rile, dar ea nu va izbuti sa-si arate toatä mäsura de care estein stare; pe calea aceasta ea se condamna singura la o impli-nire trunchiata. Tocmai pentru a intemeia 5tiintific actiuneapolitica, sociologia trebue sa adopte o viziune apotitid, sa seocupe de realitatea socialà nu in numele politioei sau in cadreleei, ci in chip neatarnat, cu cat mai multa nepartinire, pentrua pune astiel la indemana oamenilor de stat dornici de a-siintemeia" actiunile pe realitati, o documentatie stiintifica cat maisigura" si cat mai completa'. Sociologia in masura in care este#iinNnu poate accepta fara primejdia de a se indeparta tocmai'de natura ei tiinjificä, niciun fel de amestec strain in activitateaei. Sociologia in mäsura in care este insa stiinta realitOitii so-ciale, poate fi de folos in chipul cel mai firesc tuturor actiuniloromenesti. deci i actiunilor politice, care au nevoie pentru reu-sita lor de cunoasterea reditatii sociale.

Dar intru cat domneste cel putin in unele oercurioarecare confuzie in privinta raporturaor dintre sociologieviaja politicà, sa precizam si mai mult cele afirmate de noi.

Bilant si perspective 595

Exemplul urmator ni se pare destul de lämuritor. Precum vantulnu bate pentru ca s.á miste morile de vant, ci mintea omeneascase foloseste de vant pentru a pune in miscare morile, nici so-ciologia (cu diferentele usor de sezisat), nu se desvolta in chipnecesar pentru ca sä inlesneasca actiunea poiiticä, ci aoeasta sepoate folosi sau uneori trebue sa se foloseasca de ea pentrua-si mari sau asigura eficienta. Exista, se intelege, o diferenta,esentiala pe care nu o nesocotim. Fiind vorba de o activitateomeneasca, actiunea politica poate cere sau impune nu numaifolosirea, ci si aparitia sau desvoltarea unei sociologi¡ de careea are nevoie, cum am aratat pe larg cà s'au i petrecut lucru-rile in tot decursul veacului al XIX-lea, dar aceasta nu insem-neazi ea se modifica insasi structura logia a sociologiei, na-tura ei ca stiinta. Actiunea politicá poate cere sau impune pentruteluri proprii, de pilda zidirea unei catedrale (tot fapta orne-neasca.), dar aceasta nu Insemneazä cà arhitectii pot inlocuiprincipiile arhitecturii cu principiile politicei. Cele din urma potinrauri sau conditiona pe cele din-tal, in bine sau in rau, cums'a intamplat frecvent in istorie, dar nu le poate desfiinta. So-ciologia fund stiintii, nu actiune politicá, teorie nu practica, are

ea principii specifice de structura i desvoltare, care pot fi(si sunt de obiceiu) inraurite sau conditionate i politic, darcare nu pot fi niciodata indepartate cu desAvarsire, fara a sedesfiinta sociologia

Se intelege acum de ce socotim sociologia provocatasustinutà de miscarile politice, in cadrul activitatii lor de altanatura, ca o putintä implinita din punct de vedere stiintific numaipe jumatate, fiind diformatä prin originea ei i sprijinul primitdin alta parte si de ce socotim ca un pas hotaritor despartireasociologiei de activitatea i cadrele politice.

Procesul de separare a sociologiei de politica practicä sedatoreste la noi universitatilor. Acestea au dat putinta, prinrostul 5i organizarea lor, ganditorilor cu inclinari teoreticese ocupe de realitatea sociala in chip desinteresat, pentru acunoaste si explica, nu pentru a transforma. Incepand timid, inopera celor dintai creatori de sisteme filosofice dela noi (Contasi Xenopol), sociologia devine treptat o preocupare ,covarsitorteoretica in opera profesorilor de sociologie de azi (D. Gusti,P. Andrei, Tr. Braileanu, E. Sperantia).

596 Mani si perspective

Astfel purificatä, sociologia a putut deveni apoi, prin In-stitutul Social &min i eercerárile monografice, din nou defolos actiunii politice, dar de asta dati sit-a pästrat in intregirneatAt initiativa, sau neatarnarea, cât j structura ei

Sociologia româneascä de azi, cu cele douà directii prin-cipale ale ei, una speculativa, universitarä, alta de teren, mono-graficä, nu vrea sà sávarseascä deck opera §-tiintifica.

Sociologia universitarà in forma ei tipicá se ocupa de pro-bleme lipsite de actualitate, Ara' vreo legkurá precisA cu rea-lita.tea socialä romaneasci, de aceea actiunea statului romanfoloseste foarte prim' pe urma ei. Sociologia universitarämentine in cadrul foarte util al preeitirii teoretice a studentilor,a orientirti lor in problemele sociale generale, färá de care nuse pot intelege nici desvoltarea socialá istoric5., nici structura so-cialA a vremurilor noastre, dar se tine in genere departe de pro-blemele sociale in care e interesat direct statul.

Dimpotrivä., sociologia de teren, pästrand structura teo-reticil dobAnditi prin eforturile universitätilor, cerceteazä.

sociale dela noi §i din pricina aceasta ea pune la inde-mana statului un material documentar care este i rominescde actualitate si care deci poate fi intrebuintat de acesta in.

actiunea lui de guvernare. Sociologia de teren este Para in-doiali conditionará i ea de momentul istoric in care ne gäsim.Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei, care reprezintä azicercetärile de teren, contintiä activitatea Asociatiei pentru Stiinta

Reforma Sociatá creatä, imediat dipà räzboiu. Momentulacesta este in deajuns de gr äitor. Unirea mai tuturor tinuturilorromânesti in cuprinsul tarii mari a pus problema cea mai boil-ritoare din toatä. istoria Románilor: dacä este in stare neamuiromânesc pus in sarsit, in conditii normale de activitate, s'acreeze o civilizatie 1 o culturà de esentä. superioarä. In oncecaz incercarea rnerita i trebuia cu once pret fácua si se papecá problema e pe cale de a fi deslegatä as täzi in mod pozitiv,prin eforturile neincetate ale tuturor sectoarelor vietii românesti.De sigur opera inceputä trebue continuatà i dessávArsitä, darimportant e cä ea s'a dovedit poslbd5. In opera aceasta dereconstructie i creatie româneascà stiinta nu putea sà steade o parte si se intelege, cu at& mai putin stiinta reahtä.tiisociale., adieá sociologia. Farà sä-si trädeze rosturile ei speci-fice de cunoastere teoretioà, sociologia poate coopera la reali-zärile statului cu conditia simplä sä se ocupe de realitätile sociale

Bilant si perspective 597

pe care statul are nevoie sa le cunoasca, adica realitatile socialeromânesti si cele ale tarilor cu care suntem in contact. Estemeritul sociologiei de teren (D. Gusti) de a fi demonstrat pu-tinta acestei cooperari si este meritul statului ori de cate ori'one seama in actiunile lui de documentatia stiintifica existenta.

Perspectivele sociologiei românesti se desprind, in luminacelor infatisate, destul de lamurit.

Sociologia universitara isi va continua rosturile ei educa-tive, de indrumare teoretica a generatiilor tinere in domeniulrealitatilor sociale.

Sociologia de teren isi va continua rosturile ei de cu-rtoastere, &and preferinta realitatilor sociale românesti.

Atat sociologia universitara, cat si sociologia de terenvor coopera si mai departe la infaptuirile statului, prima prinpregatirea tehnicienilor de care acesta are nevoie, a doua prinprocurarea materialului stiintific documentar nec,esar actiunii destat.

Cele doua curente sociologioe se vor apropia treptat,modul cel mai firesc, unul de altul. Sociologia universitara

se confunda uneori cu cea de teren, cum e cazul scolii delaBucuresti, din cadrul eäreia Profesorul D. Gusti a initiatconduce cercetarile la teren, iar colaboratorii sai universitari(Mircea Vulcanescu, H. H. Stahl, Traian Herseni si AntonGolopentia) au fost formati prin cercetärile la teren. Din pri-cina aceasta cursurile 6 seminariile universitare vor putea sàdesbata probleme sociologice romanesti, iar oercetarile de terense vor putea extinde in toate centrele universitare. Universitatilevor capiita astfel un rost nou, fara sä. se inlature cel vechiu,de a colabora in mod direct la opera nationala a statului, prindocumentarea pe care o poate da. Cercetarile de teren isi vorpastra la rândul lor, prin contactul cu universitatile, caracterullor teoretic i deci viziunea sociologica adevarata (P. Andrei).Deci 6 una si alta din cele doua directii .sociologice românestiau numai de catigat din sträusa lor colaborare.

Dar faptul cel mai insemnat pentru menirea stiintificaa sociologiei e ca prin adâncirea cercetarilor de teren (f acutede universitati si institute, adica de oamenii de specialitate),sociologia ronfaneasca poate ajunge cu vremea la o sociologieoriginala de mari proportii, care sa se impuna' si in sträinitate,si care deci sä infaptuiasca un sector insemnat al culturii na-

598 Mint sí perspective

tionale, sectorul creatiei §tiintifice. Dupa ce va ajuta cu mij-loacele ei specifice neamul romfinesc in incercirile lui de ainfAptui o mare cultura, sociologia, prin cercetarile de femurva putea sä fie ea insa§i un element insemnat din aceasta cultura.

Acestea sunt eateva din perspectivele care se deschid sopio-logiei românegi, in lumina carora once efort, oricat ar fi demare, este in deajuns de rasplatit.