1

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA SECTIA SOCIOLOGIE ANUL IV SEMESTRUL I, 2007-2008 SOCIOLOGIE URBANA

Diferentele intre cartierele muncitoresti si cartierele rezidentiale cartierul Manastur versus cartierul Europa

Nume: Lazar Muresan Alisa Finaru Andeea Florea Liliana Puscas Nicoleta

2

Vedem cum totul se schimbă, iar societatea umană nu face excepţie. Lumea

modernă e într-o stare de schimbare socială rapidă şi constantă, iar noi luăm ca de la sine

înteles faptul că inovaţiile sociale şi tehnologice vor continua să transforme vieţile noastre.

Astfel putem observa că spaţiul de comunicare pe care îl reprezintă ansamblul urban este

definit ca traumatizat prin comlexitate, ritm şi diversitate. Vorbind de civilizaţia modernă

contemporană, binenţeles, urbanizarea şi industrializarea sunt trăsături definitorii ale

acesteia. Urbanizarea este una din tendinţele cele mai semificative din lumea modernă.

Această creştere a marilor oraşe este o mişcare nouă, dacă e să ne uităm la existenţa

umanităţii până acum şi cu toate acestea se desfăşoară în toată lumea şi cu o viteză

uimitoare. Urbanizarea masivă a mediului social oferă oportunităţi şi provocări fără

pecedent în istoria speciei. Urbanizarea la scară largă a început numai în decursul ultimelor

secole.

Planificarea, constructia, modelarea, renovarea, amenajarea spatiului urban sunt

preocupari care trebuie sa intre in sfera de interes a unei stiinte a actiunii. Cercetarea

sociologica este singura in masura sa ofere o imagine cuprinzatoare a problemelor sociale

din teritoriu de referinta. Componenta umana si sociala a activitatii de planificare urbana

se refera la aspecte problematice ale vietii comunitatilor urbane: locuinte – constructia de

locuinte, consolidarea locuintelor degradate, amenajarea ansamblurilor de locuit; drumuri

amenajarea, repararea acestora; transport – fluidizarea traficului, acoperire teritoriala;

salubritate; servicii de educatie, de sanatate, culturale accesibile populatiei; dotari de timp

liber. Procesul de planificarea urbana este axat in primul rand pe identificarea scopurilor

concrete ale orasului, pe determinarea resurselor disponibile pentru atingerea acestor

scopuri precum si pe evidentierea constrangerilor ce le blocheaza realizarea. Planificarea

urbana reprezinta ansamblul masurilor de dezvoltare controlata a regimului constructiilor si

investitiilor in orase. Aceasta nu inseamna, insa, doar amenajare fizica ci si amenajare

sociala, un ansamblu de activitati orientate spre realizarea unei actiuni sociale sau spre

rezolvarea unor tensiuni sociale, a unor situatii critice din prezent. Modelarea unui oras are

in vedere conceperea acestuia ca pe o structura fizico-spatiala complexa si concreta prin

asamblarea mai multor unitati componente care redau o realitate sociala prin luarea in

considerare a urmatoarelor elemente:

3

a) conceptia despre viata si oras a unei societati intr-un moment al evolutiei sale (ansamblu

de reprezentari despre societatea urbana si modul in care trebuie sa se desfasoare viata intr-

un oras, despre felul in care trebuie sa arate orasul in acord cu acestea);

b) gandirea urbana reprezinta acel ansamblu de idei si doctrine care exprima conceptia

despre oras si viata urbana intr-un moment al evolutiei sale;

c) modelul urban este reprezentat de organizarea spatiala a formei fizice urbane cu ajutorul

careia se pot studia fenomenele urbane, relatiile intre ele, procesele de transformare ale

acestora;

d) instrumentele de aplicare a modelului urban reprezinta mijloacele prin care se transpune

in practica un model urban.

Avand in vedere aceste aspecte de ordin general-valabil pentru spatiul urban, pot fi

conturate cateva aspecte referitoare la dezvoltarea turismului si implicatiile acesteia in

procesul de planificare urbana.

Modernizarea urbana implica deopotriva restructurare, reconstructie, renovare,

amenajare. Restructurarea urbana presupune transformari fundamentale ale elementelor de

structura urbana, operatii succesive de schimbare a ceea ce se cere a fi schimbat si de

integrare a ceea ce este considerat a fi valoros. Amenajarea urbana inseamna a face ca ceva

sa corespunda unui anumit scop sau a transforma anumite elemente cu scopul de a castiga

din punct de vedere al confortului.

Reconstructia urbana inseamna a construi din nou intr-un alt context. Renovarea

urbana se refera la pastrarea anumitor elemente si adaptarea acestora la cerintele noi.

Renovarea urbana nu reprezinta doar mutarea in cladiri noi a unei populatii care traieste in

conditii improprii de locuit ci isi propune restituirea unei structuri pentru o anumita zona

considerata, a unui cadru de viata care nu “tradeaza trecutul” fiind corespunzator

necesitatilor actuale.

Comunitatiloror definite spaţial trebuie să adăugăm multitudinea intereselor

comunităţilor bazate pe habitat, muncă, joacă, clasă, asemănare, hobby-uri, religie şi

personalitate pentru a putea înţelege bogăţia vieţii urbane.

Centralizarea progresivă a puterii şi administraţiei departe de cartiere, cuplată cu

creşterea profesionalismului a dus la un atac cleşte asupra puterii comunităţilor.

Deprofesionalizarea care a urmat şi dependenţa de producţie a afectat cele mai multe

4

domenii ale vieţii de zi cu zi - locuinţa, serviciul, producţia de mâncare, educaţia,

transportul şi recreaţia, seviciul medical şi social. Se întâmplă rar ca puterea şi controlul pe

care cei mai mulţi din locuitori şi în special cei săraci o au asupra propriei lor vieţi, să

sporească, decât să se diminueze.

Cresterea populatiei judetului Cluj, in general si a celei urbane, in particular, s-a

realizat pe seama migratiei populatiei provenite din ruralul judetului, a judetelor limitrofe si

mai putin pe seama populatiei din judetele extracarpatice. Element de interes major in

studiile asupra urbanului, densitatea populatiei s-a impus in preocuparile specialistilor din

diferite domenii. Aceasta rezulta din necesitatea rezolvarii unor probleme practice, cum ar

fi amplasarea unor dotari social-culturale, organizarea transportului in comun, amplasarea

si realizarea de noi constructii cu scop rezidential. In cadrul perimetrului urban, densitatea

populatiei prezinta diferentieri mari, conditionata fiind de o serie de factori (functiile si

evolutia structurii functionale, conditiile naturale si social-istorice, extinderea intravilanului

prin includerea in perimetrul orasului a unor suprafete neconstruite).

Stilurile de viaţă nu sunt determinate de mărimea, densitatea şi eterogenitatea

aşezărilor urbane, ci de clasele sociale ale oamenilor şi de ciclul vieţii. Astfel înţelegerea

oraşului ar ajuta la înţelegerea întregii societăţi care îl creează. Termenul de urban ar trebui

redefinit pentru a desemna producţia şi transformarea spaţiului social. Astfel oraşul ar

trebui văzut ca fiind compus din producţia, consumul, schimbul şi managementul

elementelor simbolice.

Metodologie Aria problematica a lucrarii se refera la amenajarea spatiului urban si anume

diferentele dintre cartierele Manastur si Europa, cartier muncitoresc versus cartier

rezidential. Ca ipoteza de cercetare a acestui studiu propunem comparatia intre cele doua

cartiere precum si tendinta de extindere spatiala a cartierelor rezidentiale si tendinta de

renovare a cartierelor muncitoresti. Metoda de cercetare folosita este observatia si interviul

semistructurat. Pentru a surprinde diferentele majore intre cele doua cartiere am ales pentru

analiza populatia din cartierul Manastur respectiv cartierul Europa. Subiecţii incluşi în

eşantion au fost aleşi astfel încât să fie cât mai diverificaţi în ceea ce priveşte

caracteristicile lor sociodemografice şi pentru a obţine rezultate cât mai valide. Pentru

5

descrierea celor 2 cartiere si delimitarea spatiului de cercetare s-a folosit metoda

observatiei.Ne-am deplasat in cartierul Manastur, respectiv cartierul Europa.

Cartierul Manastur a fost construit in perioada anilor 1965-1989 in urma demolarii

caselor care apartineau satului cu acelasi nume. Blocurile construite aici au reprezentat

locuinţe funcţionale pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) iar pentru

popularea cartierului au fost aduşi oameni de la satele din judeţul Cluj. În prezent este cel

mai populat cartier al municipiului Cluj-Napoca , cu o populatie de aproximativ 120.000 de

locuitori. Acest cartier cuprinde o multitudine de blocuri inalte de 10 etaje ,fatade

stralucitoare, balcoane foarte lungi cu sticla de culoare bleu, portocaliu si violet, cele mai

multe dintre ele fiind construite la sfârşitul secolului XX (anii 70-80), în timpul regimului

comunist. La parterul fiecarui bloc se gaseste cate un magazin alimentar, precum si

numeroase sedii de banci, iar in fata sunt plantati copaci, conifere, mesteceni, fagi si

gradini amenajate cu flori. In spatele blocurilor se gaseau spatii verzi care acum au fost

inlocuite cu garaje. In prezent se afla în plin proces de modernizare. In ultima perioada s-

au construit o multime de supermarketuri cum ar fi : Cora, Kaufland, Billa, McDonalds, 2

piete agroalimentare, piata Ion Mester si piata Flora, numeroase baruri si restaurante, 2

dispensare cu medici de familie, o sectie de politie si o primarie de cartier. In Manastur se

gasesc numeroase linii de transport in comun, troleibuse liniile: 1, 6, 7, 9, 24, 25, 29, 43,

43b, 52, respectiv tramvaie liniile 101 si 102, care fac legatura cartierului cu diferite zone

ale orasului. In acest cartier se afla numeroase scoli generale, gradinite si doua licee. Ca si

delimitare teritoriala in partea de Nord se invecineaza cu cartierul Grigorescu, in partea de

Est cu cartierul Gradini Manastur, in partea de Nord – Est cartierul Zorilor. Cele mai

importante strazi in acest cartier sunt: Strada Primaverii , strada Izlazului, Calea Floresti,

Calea Manastur.

Cartierul Europa a fost construit inainte de 1990, inainte terenul fiind vilan

existand doar 4 case. In prezent acesta este unul din cartierele rezidentiale ale clujului fiind

unul dintre cele mai nou construite. Dupa 1990 au inceput sa se construiasca vile in regie

proprie din ce in ce mai moderne si incep sa apara blocuri desi a fost conceput ca si cartier

de vile, cu garaj propriu. In acest cartier lipsesc cu desavarsire scoli, gradinite, pietele,

sectia de politie, dispensarele, restaurante, magazine si mai ales mijloacele de transport in

comun, iar transportul fiind asigurat de masinile proprii.Exista spatii verzi amenajate numai

6

in gradinile proprii, iar strazile sunt foarte inguste si neasfaltate. A fost declarat cartier al

Clujului doar in urma cu un an , iar delimitarea lui incepe doar la cativa metri de

terminarea cartierului Zorilor. Ca strazi ce apartin cartirului enumeram urmatoarele: Eugen

Ionesco, Mircea Eliade, Panait Istrati, Nichita Stanescu ,V. Bibescu, V. Stoica A..Gurgianu,

Iuliu Merca. Peste doua sute de case si blocuri cu cateva mii de locuitori formeaza cartierul

Europa.

Interpretarea rezultatelor In ceea ce priveste principalele probleme ale orasului, subiectii s-au referit la:

aglomeratia urbana, trafic intens, poluare, coruptie, mizerie, strazi neingrijite, zgomot. Pe

langa aceste probleme la intrebarea aceasta majoritatea subiectilor care locuiesc in cartierul

Manastur s-au referit nivelul de trai foarte scazut, salarii si pensii foarte mici, unii s-au

rezumat la preţuri „Îs mai scumpe ca în U.E. anumite produse” alţii la faptul că „a trebuit să

îmi las copiii să plece din ţară ca să îşi facă un viitor. Dacă era treaba trabă nu trebuia să

plece...înainte mai aveai ceva la mînă..da aşa trăbă să-ţi iei lumea în cap şi să pleci. Aici nu

mai ai nici un sprijin, nici un ajutor...”

La intrebarea daca au cunostiinte despre istoria cartierului in care locuiesc, unul

dintre respondentii din Manastur a spus : „pai locuiesc aici de 30 de ani.cand m-am mutat

in bloc strada era locuita de romi cu colibe ca si la Pata Rat.Le-a demolat si a inceput

constructia blocurilor. Dupa demolare veneau romii si-i blestemau pe cei care construiau.”.

Intervievatii din cartierul Europa , la aceasta intrebare au raspuns: „ este un cartier nou,

linistit, in care locatarii sunt persoane cu venituri msai consistente, construit dupa 1990,

cand erau numai patru case. Locuiesc in acest cartier numai de trei ani, iar ceea ce cunosc

despre inceputul cartierului este din auzite.”

In ceea ce priveste evolutia celor doua cartiere, subiectii din Europa sunt

nemultumiti de faptul ca acest cartier , in planul urbanistic, era prevazut ca fiind un cartier

numai de vile, ajungandu-se in prezent sa se construiasca blocuri. „S-au dezvoltat noi

constructii, locuintele s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie, au aparut blocuri si s-a

dezvoltat reteaua de strazi.” Respondentii din Manastur au spus ca dupa demolarea

colibelor de romi s-au inaltat blocuri dotate cu electricitate iar incalzirea se facea de la o

centrala termica care cuprindea mai multe blocuri: ”blocul a fost intai pe curent, nu era

7

incalzire, centrala era pe pacura si era frig in apartamente pentru ca nu putea da caldura

datorita faptului ca apartamentele si blocurile erau legate la aceeasi retea.Apoi mai tarziu,

s-a transformat pe gaz si conditiile de locuit au devenit normale. Apoi s-au construit

magazinele Union, Minerva si Big, dispensarul Ion Mester, iar in locul catedralei, inceputa

inainte de 1990 era un parau mare si teren viran. Dupa revolutie s-a dezvoltat cartierul si s-

au construit multe magazine de tot felul. ”Un alt subiect a raspuns: „Nu au fost schimbări

aşa de importante care să mă dea la pământ. În ultima vreme e mai mult stres...cam la asta

se rezumă schimbările de aici.”

Despre avantajele cartierului subiectii din Europa au enumerat lipsa poluarii,

intimitatea si linistea:”cartierul nu este la strada principala si acest fapt inseamna lipsa

poluarii si lipsa zgomotelor.”Ca avantaje ale cartierului Manastur au fost enumerate mai

multe facilitati existente, cum ar fi: transport in comun care asigura legatura Manasturului

cu toate celelalte zone ale orasului, o vasta retea de magazine care asigura alimentatia

publica , nefiind necesara alimentarea din alte parti, scoli, gradinite, dispensare medicale,

statii de alimentare cu carburanti, piete. Raspunsul unuia dintre subiecti a fost: ”Circulatia

este buna, sunt mai multe linii si statii, doua piete, biserici, medici de familie, moll-urile

Cora, Billa, Kaufland, Metro, o sectie a consiliului popular, toate sunt in apropiere si nu

trebuie sa mergem in centru cand avem nevoie de ceva.”

Din punct de vedere a dezavantajelor din cartierul Europa, subiectii sunt

nemultumiti de strazi, aparitia blocurilor si racodarea la utilitati s-a facut propriu, de fiecare

in parte: ”Strazile au dimensiunu reduse, sub normele prevazute, datorita preturilor

terenurilor, iar propietarii nu au vrut sa renunte la o parte din suprafata aflata in propietate

pentru a o ceda in favoarea construirii strazii. ”Un alt subiect a raspuns:”Cand am inceput

constructia casei m-am asigurat la primaria Cluj-Napoca ca nu se vor face blocuri in zona.

Cei de la primarie mi-au spus ca imobilele vor avea doar parter, etaj si mansarda. A trebuit

sa facem investitii foarte mari, deoarece am introdus singuri utilitatile, gaz, apa, canalizare,

curent. Au fost banii nostri. Nu ne-a ajutat nimeni.”.Dintre dezavantajele cartierului

Manastur au fost amintite circulatia intensa, existenta multor masini si lipsa parcarilor,

poluarea, zgomotul prea mare: “Linia de tramvai care trece pe langa bloc face un zgomot

infernal, precum si alarmele masinilor care se declanseaza. Exista foarte multe masini,

aproape fiecare familie detine cate doua autoturisme, iar locurile de parcare sunt foarte

8

putine. Circulatia este foarte intensa deoarece pe aici trece centura de ocolire a orasului

pentru tiruri si camioane, care fac zgomot mare si praf.”

La intrebarea despre locuinta unii subiecti au spus ca locuiesc la casa, altii la bloc.

Cei care locuiesc la casa in cartierul Europa au intre 5-8 camere, pana la 6 terase, piscina,

bucatarie, 3 bai, mansarda, gradina si garaj, iar suprafata utila este de aproximativ 820

metri patrati. Cei care locuiesc la bloc in cartierul Manastur au 1-4 camere, o bucatarie, 1-2

bai, 1-2 balcoane, iar suprafata utila este de pana la aproximativ 100 metri patrati.

Cu privire la modificarile facute in ultimul timp in locuinta, subiectii din cartierul

Europa au raspuns ca nu a fost nevoie de imbunatatiri:”Locuinta fiind noua si construita de

la inceput pe gustul meu nu a necesitat modificari, totul fiind nou si de buna calitate.” In

cartierul Manastur, subiectii au enumerat mai multe modificari si imbunatatiri aduse

incepand de la gresie si faianta pana la izolarea si zugravirea blocului in exterior:”Anul

trecut am facut cele mai multe modificari, am parchetat intreg apartamentul, am pus

centrala termica, termopane, iar anul acesta am izolat apartamentul pe dinafara si s-a

zugravit blocul.” Alt subiect a raspuns in felul urmator:” Nu am fost nevoit sa fac

modificari in apartament deoarece l-am cumparat recent, si are tot ce ne trebuie pentru

confort, centala termica, gresie, termopane.Vechii proprietari l-au renovat inainte de

vanzare.”

In ceea ce priveste relatiile cu vecinii, respondentii au spus ca sunt relatii bune, se

cunosc intre ei si la nevoie se pot baza pe vecini si se pot ajuta reciproc. Locuitorii urbani

sunt în mod evident dependenţi de mai mulţi oameni pentru satisfacerea trebuinţelor, sunt

în contact cu un mai mare număr de grupuri organizate, dar sunt mai puţin dependenţi de

persoane anume şi dependenţa lor de alţii este restrânsă la o foarte fracţionată dimensiune a

activităţii celuilalt (Wirth,13). In cartierul Europa relatiile cu vecinii sunt mai reci, se

cunosc prea putin dar din politete se saluta:” Relatii le sunt reci desi ne cunoastem din

vedere, ne salutam dar fiecare prefera intimitatea casei lui. Nu avem relatii de prietenie…

sper ca pot sa ma bazez pe niste oameni cu care impart acelasi spatiu, zona.” Un alt

respondent din cartierul Europa a raspuns:”nu imi cunosc vecinii deoarece tocmai m-am

mutat in cartier dar sper ca relatiile dintre noi sa fie bune, sa ne intelegem si sper sa nu fiu

nevoit vreodata sa apelez la vecini.” In cartierul Manastur relatiile sunt bune, mai vechi cu

vecinii care locuiesc de multi ani in acelasi bloc, iar cei care s-au mutat recent nu-si cunosc

9

vecinii doar se saluta:” Nu ne cunoastem cu vecinii noi care s-au mutat in scara, dar cu cei

vechi ne intelegem foarte bine, ne vizitam des, si ne ajutam reciproc.”Un alt respondent

care s-a mutat de ceva timp in bloc spune ca nu isi cunoaste vecinii, “Majoritatea vecinilor

mei sunt in varsta iar din respect ii salut numai. Inca nu am fost in situatia sa apelez la

dansii dar cred ca nu m-ar refuza.”

La ultima intrebare privind mutarea in alt cartier si motivele mutarii, respondentii

din cartierul Europa unii au raspuns ca nu au in plan acest lucru fiind multumiti de zona,”

Nu m-as muta in alta parte, sunt multumit de cartierul in care locuiesc deocamdata.” iar

altii datorita nemultumirilor legate de aparitia blocurilor doresc sa se mute in alta parte

pentru ca nu au intimitatea care si-au dorit-o:” am plecat de la bloc cu gandul ca voi sta la

casa, ca voi avea mai multa liniste si intimitate, insa acest lucru nu este posibil nici in

aceasta zona datorita ridicarii blocului langa gardul casei mele.” In cartierul Manastur

respondentii au spus ca s-ar muta intr-o zona linistita daca ar avea mai multi bani:”Daca ar

fi sa ma mut as alege sa ma mut intr-un apartament mai mic unde sa fie mai multa liniste

pentru ca sunt in varsta si am nevoie de acest lucru”, iar altii care au toate facilitatile

necesare in apropiere nu vor sa se mute:” sunt multumita de acest cartier , toate magazinele

si statiile de transport in comun sunt la scara blocului.”

INTERPRETAREA FOTOGRAFIILOR

Am atasat mai jos 4 fotografi culese in urma activitatii pe teren. Primele 2 prezinta

o parte a cartierului Europa iar urmatoarele 2 fotografii prezinta o parte a cartierului

Manastur. Prin aceste fotografii am incercat sa evidentiem cat mai bine caracteristicile si

diferentele intre cele doua cartiere.

In prima fotografie se poate observa faptul ca acest cartier este unul de vile, fiecare

casa avand parter si etaj. Casele sunt construite foarte aproape una de cealalta, nefiind

foarte mult spatiu liber intre ele. Arhitectura caselor este una moderna. Strazile sunt foarte

inguste, neasfaltate, pline de gropi si murdarie si nu sunt trotuare. In spate se pot observa

blocurile din cartierul Zorilor deoarece trecerea dintr-un cartier in altul se face rapid de pe

strada Lunii.

10

In a doua fotografie se observa una dintre nemultumirile locuitorilor cartierului

referitoare la constructia blocurilor in zona. Se poate vedea faptul ca blocul este construit

intre case si ste foarte aproape de gardul acestora, diminuand luminozitatea si afectand

intimitatea.

A treia fotografie ilustreaza aglomeratia urbana a unei strazi principale si anume,

strada Primaverii din cartierul Manastur la o ora de varf. Acest cartier este dupa cum se

poate observa ,un cartier muncitoresc, cu blocuri inalte, vechi. Se poate observa linia de

tramvai care trece prin acest cartier si face legatura cartierului cu Piata Garii dar si cu

Bulevardul Muncii. In dreapta se poate vedea un bloc care a fost recent renovat, el iese in

evidenta in contrast cu celelalte. In stanga se vede o parte din biserica ortodoxa care este in

constructie de mai multi ani, aceasta fiind construita peste un parau acoperit.

Exista foarte multe magazine la parterul fiecarei scari de bloc dupa cum se poate

observa in ultima fotografie. Aceste magazine asigura aprovizionarea cartierului cu produse

alimentare si nealimentare necesare. Se poate observa o agentie a Bancii Transilvania

precum si o reprezentanta a retelei de telefonie mobila Orange.

Prin aceste fotografii s-a incercat prezentarea pe scurt a principalelor probleme de

interes din acest proiect. S-a incercat cuprinderea in imagini a avantajelor si dezavantajelor

locuitorilor din cele doua cartiere.

CONCLUZII

In urma cercetarii facute s-a ajuns la concluzia urmatoare: cartierele rezidentiale,

datorita faptului ca au fost construite mai tarziu, au tendinta de extindere spatiala,

constructiile noi sunt foarte numeroase, iar tendinta cartierelor muncitoresti aparute in urma

procesului de urbanizare si industruializare din perioada comunista, deci fiind foarte vechi

au tendinta de renovare si modernizare. Aceste cartiere sunt foarte diferite ca structura, ca

marime, ca tip de locuinte dar si ca tipuri de relatii interumane.

Studiul oraşelor este important pentru felul în care impactul vieţii urbane afectează

populatia dar şi pentru că implică faptul că valorile şi cultura urbană devin dominante în

întraga societate. Oraşul ar fi locul în care cei mai mulţi sunt străini unii faţă de alţii, în care

relaţiile sunt bazate pe nevoile funcţionale pe care oamenii le au, decât pe orice obligaţii

11

emoţionale. Pentru a aduce critici mediului urban nu ne putem rezuma doar la ideile pe care

le susţine abordarea ecologică a oraşului, cum ar fi impersonalitatea de care sunt afectate

relaţiile umane, prin însăşi natura rolurilor sociale care se defăşoară în oraşe, deoarece

acestea au fost mult dezbătute până acum şi nimeni nu poate nega fapul că acestea conţin

aspecte negative cât şi pozitive.

Dupa Hancock si Duhl(1986) „ Orasul e mai mult decat simple caramizi si mortar.

Un oras are viata sa, propriul suflet, un spirit, o personalitate...” Orasele trezesc sentimente

puternice in oameni si adesea ambivalente.

Lumea moderna, in termenii lui Anthony Giddens “ o lume a distantarii spatio-

temporale” este transformata puternic de paradoxurile unui sistem de comunicare mondial,

care conecteaza si deconecteaza in acelasi timp la o lume imposibil de atins.

Structura presupune previzibilitate. Un spatiu structurat e un spatiu in care e

probabil ca anumite evenimente sa nu se produca. Din “The structures of the life-world” a

lui Schutz si Luckman ajungem la concluzia ca ii cunoastem pe ceilalti in perspective

variate ce tin de proximitate, profunzime si anonimare in experientele traite. Variatia se

extinde de la intalnirea cu un alt om la atitudini vagi, institutii, structuri culturale si cu

“umanitatea in general”. Cea mai importanta experienta a celorlalti are loc in situatia de

interactiune fata-in-fata, care e cazul prototip al interactiunilor sociale. Dar în contextul în

care lumea modernă e lumea distanţării odata cu trecerea de la contextele subiective la cele

obiective se produce o tot mai mare deplasare spre polul anonimarii. Astfel Schtz ajunge la

concluzia ca lumea contemporana este stratificata dupa nivele de anonimare si ca acest

proces de anonimare a unei tipificari este invers proportional cu profunzimea

continutului.Astfel cu cat sunt mai departe de nivelul intimitatii ca atat mai necunoscuti

devin ceilalti oameni. Deoarece despre necunoscuti stim prea putine nu ne putem angaja

decat intr-o interactiune superficiala si formala sau se intampla deseori, de evitarte

reciprpoca a interactiunii. Acest tip de interacţiune este de altfel cel specific mediului urban

de aceea tindem să credem că relaţiile dintre indivizi sunt afectate ceea ce pe termen lung

are efect şi asupra stării de sănătate a indivizilor, văzută din perspectiva socială.

În intâlnirea frecventă cu necunoscuţii care ne dau sentimentul de a fi pierduti, de a

nu stii cum sa actionam, la ce sa ne asteptam deoarece aceştia sunt “indepartati din punct

de vedere social, desi apropiati din punct de vedere fizic”(Bauman, 1995), Bauman spune

12

ca evitarea contactului ar fi o solutie, dar nici aceasta nu ne-ar salva de o anumita neliniste

si stinghereala cauzata de o situatie intotdeauna marcata de pericolul greselilor.

BIBLIOGRAFIE

13

• Pascaru Mihai, 2003, Matricea comunitară. Cunoaştere, comunicare şi acţiune

comună în satul contemporan Presa Universitară Clujeană

• Robertson, Ian, 1981, Sociology, Urbanization and Urban Llife, Second Edition,

Worth Publishers, Inc., New York

• Vasile Cristea, Calin Baciu, Dan Gafta, 2002, Municipiul Cluj Napoca Studii

Ambientale

• Dictionar de Sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998

• Bauman, Zygmunt, (1995) Etica Postmoderna, Amacord

• Schutz, Alfred, Luckman, Thomas, (1973) The Structures of the Life-World,

Northwestern University Press, Evanstone

• Wirth, Louis, Urbanismul ca mod de viaţă

• http://www.iccv.ro/romana/studii/teme/2001/perceptii/2.pdf -accesat la 5 decembrie

2007

Cartierul Europa

14

15

Cartierul Manastur