Transparen\a – pilon al reu=itei

ªtiinþa la UTM pentru perioada 2000-2004a fost ACREDITATÃ

Þara nu se poate ridica decît prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 2(80). Februarie 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.

Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

M

O

T

O

Nefericirea e fricoasã: ea urmãreºte peoamenii pe care îi vede cã tremurã, dar fugedacã mergi hotãrât în întâmpinarea ei.

„Nu prea multe sunt minþile care mor dincauza uzurii, ele în majoritatea cazurilorruginesc din cauza neîntrebuinþãrii.”

C. Bouvi

Pe 9 februarie 2006 membrii ConsiliuluiNaþional pentru Acreditare ºi Atestare alRepublicii Moldova s-au întrunit în sala Se-natului UTM pentru a supune unei analizeamãnunþite ºi argumentate calitatea cerce-tãrilor ce se produc pe linia a 7 profiluriºtiinþifice propuse de UTM.

Dna Daria Grabco, preºedinteleComisiei Specializate pentru evaluarea calitã-þii cercetãrilor ºtiinþifice la UniversitateaTehnicã a Moldovei, profesor universitar,doctor habilitat, a expus un raport amplu însubiectul dat. Întrucât au fost evaluate 7profiluri pentru cercetãri ºtiinþifice la UTM,se înþelege de la sine cã la fiecare profilseparat a funcþionat ocomisie formatã dinspecialiºti corespunzã-tori. Perioada a cuprinsanii 2000-2004. Dincriteriile dupã care a fostapreciat fiecare profilvom arãta aici în specialcâteva: corespundereametodelor ºi aparataju-lui utilizat obiectivelorproiectate; competitivi-tatea rezultatelor cerce-tãrilor ºtiinþifice; nivelulde solicitare a rezulta-telor de cãtre economianaþionalã.

Dna Daria Grabcoa menþionat cã UTMefectueazã cercetãri fundamentale ºi aplica-tive, desfãºoarã activitãþi de inovare ºi transfertehnologic. În cadrul UTM sunt formulate ºiverificate noi teorii ºi ipoteze: acad. IonBostan, prof. univ. Vasile Marina, prof.univ. Anatol Casian. Sunt lansate noiconcepþii: prof. univ. Ion Tighineanu, prof.univ. Valerian Dorogan. Sunt fondatedirecþii ºtiinþifice noi: membrul-corespondental AªM Teodor ªiºianu, prof. univ. IonTighineanu º. a. O direcþie prioritarã în cadrulUTM este formarea ºi menþinerea potenþia-lului ºtiinþific prin studii postuniversitare(masterat, doctorat) ºi prin reciclarea ºiperfecþionarea cadrelor înalt calificate, stagiide diferite durate la centre ºtiinþifice interna-þionale din SUA, Italia, Franþa, participãri ladiferite conferinþe ºi ºcoli ºtiinþifice. UTMdispune de un potenþial uman-ºtiinþific decertã valoare. În cadrul profilurilor de cer-cetare-dezvoltare, care au fost supuse eva-luãrii, activeazã 292 de colaboratori ai UTM.Fiecare dintre profilurile de cercetare-dez-voltare dispune de cadre cu grade ºtiinþifice,al cãror numãr depãºeºte norma de minimum13 doctori ºi doctori habilitaþi.

UTM pregãteºte cadre ºtiinþifice prindoctorat la 43 de specialitãþi, care cuprindtoate profilurile de cercetare-dezvoltare su-puse evaluãrii pentru a fi acreditate.

LaLaLaLaLa ConsiliulConsiliulConsiliulConsiliulConsiliul NaþionalNaþionalNaþionalNaþionalNaþionaldedededede Acreditare ºiAcreditare ºiAcreditare ºiAcreditare ºiAcreditare ºiAtestareAtestareAtestareAtestareAtestare

sitarã care întruneºte 46 de calculatoare, princare cercetãtorii au acces la catalogulelectronic al bibliotecii. Activitatea ºtiinþificãºi de inovare în cadrul celor 7 profiluri decercetare de la UTM corespunde direcþiiloraprobate prin Hotãrârea Parlamentului RMpentru perioada anilor 2000-2010 ºiAcordului de parteneriat dintre GuvernulRM ºi AªM pentru anii 2005-2008 privinddirecþiile strategice ale ºtiinþei ºi inovãrii.

Un plus important la UTM este cã practictoate elaborãrile colaboratorilor UTM într-oformã sau alta – lucrãri de laborator, proiectede an, de diplomã – sunt utilizate în procesuldidactic. Lucrãri ºi proiecte de diplomãcu elemente de cercetare anual suntelaborate peste 700.

Au fost menþionate activitãþile ºtiinþificeºi de inovare de un deosebit prestigiu naþio-nal ºi internaþional: dezvoltarea nanotehno-logiilor – Ion Tighineanu ºi colegii, aceastãdirecþie reprezentând una dintre prioritãþilede vârf ale SUA ºi ale þãrilor dezvoltate; teoriaºi aplicarea termoelectricitãþii – prof. AnatolCasian ºi colegii; emiþãtoare laser receptoride luminã, ghiduri de undã ºi senzori – prof.

Valerian Dorogan, dr. hab. GhenadieCorotcencov, prof. Viorel Trofim º.a.;noile tehnologii ºi prelucrãrile fotonice amaterialelor microelectronice – membrul-corespondent al AªM Teodor ªiºianu ºicolegii.

În ultimul timp la UTM a fost deschisã încão direcþie de cercetare deosebit de importantãpentru RM: elaborarea sistemelor de conver-siune a energiilor regenerabile – energiaeolianã (a vântului) ºi a energiei cinetice decurgere a apei râurilor, direcþie ce are un

pronunþat caracter aplicativ. Staþiile eolieneºi micro-hidrocentralele fãrã construcþiabarajelor sunt aºteptate de micii producãtori,în special cei rurali.

Un compartiment aparte reprezintã cerce-tãrile în cadrul granturilor internaþionale. Laprofilul „Tehnologii avansate...” pe parcursulultimilor 5 ani au fost obþinute 4 granturiinternaþionale cu o finanþare de cca 300 demii de dolari SUA, fapt ce a permis dotareaCentrelor de cercetare cu utilaj modern ºiefectuarea cercetãrilor ºtiinþifice la nivelulstandardelor mondiale.

În perioada 2000-2004 cercetãtorii dela UTM au participat la 1287 de confe-rinþe ºtiinþifice internaþionale ºi naþionale.În aceastã perioadã la UTM au fost editate174 de monografii ºi manuale; 8 dicþio-nare, 112 culegeri de lucrãri, 2945de publicaþii în þarã ºi peste hotare. LaUTM se editeazã revista ºtiinþificã „Meri-dian ingineresc”, în care se publicã ºi unînsemnat numãr de autori din strãinãtate.

În final, Comisia Specializatã a CNAA aconcluzionat cã Universitatea Tehnicã aMoldovei prezintã în sine o instituþie ºtiinþifico-

didacticã ce posedã un potenþialºtiinþific valoros, care are amplecapacitãþi de cooperare peplan naþional ºi interna-þional.

Consiliul naþional pentruAcreditare ºi Atestare al RM aacreditat prin vot unanim 6profiluri de cercetare ºtiinþificã laUTM. ªi anume:1. Tehnologii avansate, produseindustriale scientointensive ºimateriale noi în construcþia demaºini;2. Tehnologii moderne în dome-niile electrotehnicii ºi energeticii;3. Electronicã, informaticã ºi co-municaþii;4. Procesarea, calitatea ºi securi-tatea produselor alimentare;5. Arhitecturã, construcþii ºi de-sign;6. Antreprenoriat ºi educaþiasocio-umanã în inginerie.

Ultimul profil (nr. 6) a comasat în sine 2profiluri propuse de UTM: „Inginerie econo-micã” ºi „Umanizarea învãþãmântului ingi-neresc”.

Prin acreditarea profilurilor de cercetare-dezvoltare la UTM a fost recunoscutã la nivelnaþional valoarea semnificativã a colectivuluiºtiinþifico-didactic ºi a rezultatelor marcanteobþinute în perioada supusã acreditãrii (anii2000-2004). Îi felicitãm pe toþi cu ocaziaacestui tonic eveniment, care ne pro-pulseazã spre noi succese în viitor.

Colaboratorii ºtiinþifici dispun de labora-toare, diverse unitãþi de instalaþii, aparatajde mãsurãri, calculatoare performante,asigurând obþinerea unor rezultate veridiceºi competitive. Echipamentul ºtiinþific a sporitde la 40 de mii de lei pentru un cercetãtor înanul 2000 la 75 de mii de lei pentru uncercetãtor în anul 2004.

La profilurile de cercetare-dezvoltare nr. 1ºi nr. 3 „Tehnologii avansate, produse in-dustriale scientointensive ºi materialenoi în construcþia de maºini” ºi „Elec-tronicã, informaticã ºi comunicaþii” înmod deosebit s-a subliniat existenþa unuipotenþial ºtiinþific de o importanþã excepþio-

nalã. Este vorba, înspeþã, despre labora-toarele specializate denivel internaþional:Centrul Naþional detestãri ale materialelor,Laboratorul de micro-ºi optoelectronicã,laboratorul de spec-troscopie opticã, La-boratorul interramu-ral de cercetare a semi-conductorilor minus-culi.

S-a menþionat cuplus ºi existenþa laUTM a bazei expe-rimentale „Centrul decercetãri tehnico-ºtiinþifice ºi implementarea tehnologiilor avansate „Etalon”.

S-a notat cã în ultimii 5 ani UTM aacordat o atenþie prioritarã asigurãrii proce-selor de cercetare ºi didactice cu calculatoarede performanþã. Numãrul lor a fost încreºtere – de la 470 de calculatoare în anul2004 pânã la 1300 în anul 2004. Toatecalculatoarele sunt conectate la Internet.UTM dispune de o bibliotecã tehnico-ºtiin-þificã ce întruneºte peste 1,4 mil. de cãrþi.În bibliotecã este instalatã reþeaua univer-

Reuºita studenþilor în general ºi rezultatelesesiunii de iarnã în special – problemã care trebuiesã-i frãmânte, dar ºi sã-i mobilizeze pe tineriistudioºi spre a-ºi vedea împlinit visul de a însuºicu succes viitoarea profesie – a constituit su-biectul principal al recentei ºedinþe a Consiliuluide Administraþie al UTM.

În acest sens un accent deosebit s-a pus penecesitatea îmbunãtãþirii reuºitei la disciplinelegeneral-universitare: matematica, chimia, fizica,unde, în mod tradiþional, rezultatele sunt maislabe. Un prim pas în acest sens trebuie sã-l facãcatedrele respective, acestea urmând sã-ºi in-tensifice activitatea de instruire, gãsind metodede predare noi, mere mai intensive ºi mãrindnumãrul consultaþiilor. O problemã ar fi ºi dife-renþierea acestor discipline, în funcþie de profilulfacultãþii. Este necesarã ºi amplificarea munciieducative în sensul uniformizãrii efortuluistudentului pe tot parcursul semestrului, dar nu

La Consiliul deLa Consiliul deLa Consiliul deLa Consiliul deLa Consiliul deAdministraþieAdministraþieAdministraþieAdministraþieAdministraþie

numai în ajunul sesiunilor, au menþionat membriiConsiliului. Sãlile de lecturã trebuie sã fie plineîn fiecare zi, munca sã fie continuã, nu cu inter-vale. În acest sens s-a reactualizat necesitateadeschiderii unor sãli de lecturã ºi în cãmine, încare s-ar putea lucra ºi peste programul sãlilorde lecturã ale bibliotecii. Însã sãlile din cãmineurmeazã a fi înzestrate cu necesarul de cãrþi,calculatoare, mobilierul respectiv.

În acelaºi sens al revitalizãrii aspectului reuºi-tei la studii ºi catedrele ar trebui sã-ºi revadã me-todele de predare ºi evaluare. Cursurile ar trebuidivizate în 4-5 module, iar examinãrile urmeazãa fi îndesite pe parcursul semestrului, bunãoarã,dupã fiecare modul studiat, în felul acesta studenþiilucrând continuu, cu mai mare efect.

Consiliul a cerut sã se desfãºoare adunãri încadrul fiecãrei catedre, a fiecãrui decanat, cudezbaterea tuturor aspectelor ce þin de reuºitã.Procesele-verbale ale acestor adunãri sã se

centralizeze la rectorat pentru a generaliza ideilecele mai constructive ºi a le aplica în practica de zicu zi. Reuºita trebuie sã-i preocupe ºi pe pãrinþi.Se impune deci o colaborare permanentã ºi inten-sã între catedre, decanate ºi pãrinþi.

Tot în sensul îmbunãtãþirii reuºitei se cere oregândire a formelor de colaborare între profesoriicare predau cursurile teoretice ºi cei care însoþescaceste cursuri cu lucrãri practice ºi de laborator. Eitrebuie sã se întâlneascã periodic, sã discute, astfelca sã se vadã dacã nu cumva teoria „merge” prearepede sau, invers, prea încet; dacã nu cumva înpredare se admit anumite deficienþe; dacã trebuieschimbate anumite accente etc. În cadrul unorasemenea întrevederi se poate vedea clar cumînainteazã studentul pe linia reuºitei. Aceastãconlucrare permanentã între profesorii celor douãaspecte – teoretic ºi practic – trebuie sã devinã unelement permanent la toate catedrele ºi facultãþile,el fiind aplicat de mai demult în universitãþile tehnice

occidentale ºi înregistrând un efect bun. Consiliula mai concluzionat cã forma exclusiv scrisã aexamenelor, aplicatã în ultimul timp, are anumitecarenþe. Aici poate pãtrunde racila copiatuluisau a fiþuicilor, iar, pe de altã parte, nu dezvoltãvorbirea studenþilor, un fapt extrem de necesarunui viitor inginer, care trebuie sã poatã vorbiexplicit cu masele de lucrãtori pe care le vaconduce. De aceea o bunã parte din examenetrebuie sã treacã înapoi la forma oralã sau la oformã mixtã.

Sondajele sociologice în masele de studenþivor fi de asemenea un factor benefic în muncageneralã de îmbunãtãþire a calitãþii predãrii ºiînsuºirii. Într-o formã anonimã, studenþii îºi vorexpune cât mai deschis ºi mai obiectiv opiniilecu privire la predarea diferitelor cursuri, la lecþiilepractice ºi de laborator, la diferite aspecte uni-versitare. Transparenþa – iatã cuvântul de ordinecare trebuie sã pãtrundã permanent întreaga acti-vitate a profesorilor ºi studenþilor. Transparenþatrebuie sã fie stilul obiºnuit ºi tonic al vieþii uni-versitare.

ªtiinþa la UTM pentru perioada 2000-2004a fost ACREDITATÃ

Transparen\a – pilon al reu=itei

2Â c Mesager Universitar, Februarie 2006Nora redacţiei: Rapoartele celor 4 centre de cercetare-dezvoltare pe direcţiile știinţifice

respective constituite în cadrul UTM au fost audiate de către reprezentanţii Secţiei de Știinţe fiziceși Inginerești a AȘM înainte de momentul acreditării cercetărilor știinţifice la UTM. Întrucât

Pe 10 decembrie 2005 la UTM a ieºit laraport... ºtiinþa. În faþa reprezentanþilor Secþieide ªtiinþe fizice ºi inginereºti a Academiei deªtiinþe a RM au prezentat anumite rapoarteºefii a 4 centre de cercetare-dezvoltare pedirecþiile ºtiinþifice respective, constituite încadrul UTM.

Din partea AªM au fost prezenþi la acestmoment de raportare totalizatoare dnii IonTighineanu, vicepreºedinte al AªM, ValeriuCanþer, academician-coordonator, IonGeru, membru-corespondent al AªM, ºiEmil Rusu, secretar ºtiinþific al secþiei.

Dl Valerian Dorogan, prorectorul pen-tru cercetare ºtiinþificã la UTM, a oferit primulcuvânt de raport dlui Ion Bostan, rectorulUTM, academician al AªM, coordonator alcentrului de Cercetare-dezvoltare din cadrulUTM cu denumirea „Tehnologii avansate,produse industriale scientointensive,materiale noi în construcþia de maºini”.În acest centru activeazã 7 doctori habilitaþi,36 de doctori în ºtiinþe, 24 de tineri cercetãtoricu vârsta de pânã la 35 de ani. La cercetãrisunt încadrate 10 catedre de la FIMCM ºiFIMM. Structura cercetãrilor: cercetãri încadrul Programului de Stat; cercetãri în cadrultemelor de contract instituþionale; cercetãri încadrul granturilor naþionale ºi internaþionale;cercetãri în cadrul planurilor de lucru ºtiinþificpe catedre. Între anii 2001-2005 sub egidaCentrului dat au fost publicate 997 de articoleîn revistele de specialitate, rezultatele obþinuteau fost prezentate la 15 expoziþii interna-þionale, apreciate cu 15 medalii de aur, 22 –de argint ºi 3 – de bronz. Proprietatea inte-lectualã a elaborãrilor din cadrul centrului afost protejatã cu 95 de brevete de invenþii.

În continuare dl Ion Bostan a trecut lacaracterizarea diferitelor teme care secerceteazã în cadrul Centrului dat în perioademai mari sau mai mici ºi ce rezultate suntobþinute la momentul actual.

Tema „Sisteme de acþionare submer-sibilã ale complexului robotizat de ex-tracþie a concreþiunilor feromanganicede pe fundul oceanului planetar” a fostiniþiatã încã în anii ’80, secolul trecut în cadrulprogramelor unionale din ex-URSS. Nouta-tea ºtiinþificã a temei a fost confirmatã prinmai multe brevete de invenþii. Au fost elabo-rate bazele teoretice de descriere a angrena-jului precesional. În ultimul timp a fost ela-borat ºi un soft special... În plan practic aufost elaborate 12 proiecte ale mecanismelorde acþionare, componente ale complexuluirobotizat. Existã acum relaþii cu China, þarãcare se intereseazã de conceptul extrageriiconcreþiunilor feromanganice de pe fundul

Mãrii Chineze. China deci se intereseazã decercetãrile de la UTM în acest sens, cercetãricare astfel sunt susþinute ºi stimulate încontinuare.

Dl Ion Bostan a expus în continuare înacelaºi mod alte aspecte de cercetare, la carese lucreazã intens ºi continuu, pânã la anu-mite finalizãri practice ºi neapãrat în cola-borare cu centre de cercetare ºi întreprinderidin alte þãri, deoarece anume aceastã cola-borare poate aduce un real ºi impunãtor

folos. În continuare au fost exemplificatecolaborãrile cu Universitatea Tehnicã dinConstanz, Germania.

Trebuie spus cã aceste concreþiuni fero-manganice pe fundul oceanului planetarconþin zãcãminte privind tot Tabelul elemen-telor chimice al lui Mendeleev ºi pot sã ajungãîntregii planete în viitorii 200 de ani. Înprezent sunt formate 4 asociaþii internaþionalecare cerceteazã tehnologiile de extracþie ºifabricare a acestor concreþiuni. Cercetãtoriide la UTM, precum a declarat dl Ion Bostan,intenþioneazã sã intre în asociaþia care va ficreatã de cãtre China.

Termenul concreþiune se explicã îndicþionare astfel: „Depunere care seformeazã în rocile sedimentare princoncentrarea substanþelor minerale dinsoluþii apoase în jurul unui corp strãin”.

„Concreþiune” are ºi un sinonim – „sinter”,de la ultimul venind ºi noþiunea de „sinteri-zare” cu explicaþii suplimentare: „Procedeude lipire a unui material granular fãrãajutorul unui liant, numai prin încãlzireºi, eventual, prin presare”.

Dacã e vorba de fundul oceanului pla-netar, este de înþeles cã formarea unor aseme-nea roci este ºi rezultatul presãrii.

Centrul dat de la UTM colaboreazã pe ace-iaºi bazã a transmisiilor precesionale planetare

cinematice cu o întreprindere din Stuttgart,Germania ºi în domeniul automobilelor.

„Minihidrocentrale” este o temã nouãºi foarte actualã pentru realitatea industrialãa republicii. ªi aici Centrul „Tehnologii avan-sate...” de la UTM are acumulate deja maimulte rezultate. Uzina „Incomaº” producedupã proiectele tehnice de la UTM unelecomponente pentru minihidrocentrale. Altecomponente se vor produce în colaborare cuUzina „Hidrotehnica” din Bucureºti, Româ-nia. Despre cercetãrile de la UTM în temaminihidrocentralelor se intereseazã ºi Turcia.

Aria cercetãrilor care se fac în cadrul Cen-trului „Tehnologii avansate...” cuprinde ºitema foarte actualã pentru noi – genera-toare electrice eoliene (producerea ener-giei electrice cu ajutorul vântului). Rezultateavansate sunt ºi aici.

Raportorul a expus încã multe alte temeîn care se duc cercetãri rezultative: pe temede contract, în domeniul rezistenþei materia-lelor, cel al transporturilor etc. – toate avândzeci de brevete de invenþie ºi zeci de articole înreviste de specialitate, multe fiind ºi expusela conferinþe ºi simpozioane de profil.

Centrul are un ºir de cercetãri comune cuCentre ºtiinþifice ºi universitãþi din strãinãtateîn cadrul diferitelor granturi care aduc ºi veni-turi pentru dotarea laboratoarelor ºi sporireaîn continuare a gradului de eficienþã a cerce-tãrilor.

Pe marginea raportului prezentat de ºefulCentrului de cercetãri „Tehnologii avan-sate...” s-au expus ºi opinii de discuþie. S-avãzut cã cuantumul intelectual-tehnic la UTMeste impunãtor, dar baza experimentalã tre-buie mult întãritã, fapt pentru care trebuiescbani solizi, altfel zis, aici trebuie sã-ºi spunãcuvântul ºi organele respective de stat.Academia de ºtiinþe, în rolul sãu depatron al cercetãtorilor din universitãþi,trebuie sã punã în acþiune pârghiile argumen-tative în acest sens. În continuare în faþaSecþiei respective a AªM au raportat desprestarea cercetãrilor la UTM în celelalte centre.

Dl Valerian Dorogan, prorector pentruºtiinþã la UTM, prof. univ., dr. hab., a raportatdespre rezultatele obþinute în cadrul Centruluide cercetare-dezvoltare „Electronicã, Infor-maticã ºi Comunicaþii”. Aici activeazã cated-rele, laboratoarele ºtiinþifice ºi ºtiinþifico-didactice ale FRT ºi FCIM. Menþionãm numaiaspectele cantitative. Au fost realizate 12 temeinstituþionale de cercetare; granturi naþiona-le – 6, internaþionale – 12; proiecte în cadrulProgramelor de Stat – 2. Au fost elaborate 6manuale; publicate lucrãri ºtiinþifice 523;brevete de invenþii – 60. Au fost obþinute me-dalii ºi premii speciale la Saloane interna-þionale – 41.

Coordonatorul dl Ion Stratan, prof.univ., dr. al Centrului „Tehnologii moderneîn domeniile electrotehnicii, energeticii ºimediului”, a raportat pe larg despre succeselecercetãrilor care au fost destul de pregnante.

Coordonatorul dl Mircea Andriuþã,prof. univ., dr. hab. al Centrului „Arhitecturã,Construcþii ºi Design”, a raportat succint asu-pra rezultatelor de cercetare obþinute încadrul FCGC ºi FUA.

În urma audierii rapoartelor ºi a discu-þiilor pe marginea cercetãrilor de la UTM,reprezentanþii AªM au dat înalte aprecierimuncii ºtiinþifice din cadrul universi-tãþii. Cercetarea ºtiinþificã este element indis-pensabil pentru ridicarea calitãþii de pregãtirea noilor generaþii la nivel european.

În ºedinþa Senatului UTM din 24 ianuarie2006 a fost supus analizei aspectul foarteimportant al activitãþii UTM – cercetareaºtiinþificã.

Dl Valerian Dorogan, prorectorul pentrucercetarea ºtiinþificã, prof. univ., dr. hab., asusþinut raportul “Totalurile activitãþii de cercetareºtiinþificã în 2005 ºi sarcinile pentru 2006”.Bilanþul a fost aprobat de Senat ºi materialelecorespunzãtoare in extenso (în mod desfãºurat)sunt difuzate la toate catedrele, astfel cãpersoanele interesate – profesori, doctoranzi,masteranzi, studenþi – pot lua cunoºtinþã de ele.

Aici însã vom da publicitãþii hotãrâreaSenatului în subiectul dat.

H O T Ă R Â R E ASenatului Universităţii Tehnice a Moldovei

24.01.2006

Totalurile activitãþiide cercetare ºtiinþificã în a. 2005

ºi sarcinile pe a.2006

În baza informaþiei prezentate de cãtreprorectorul pentru cercetare ºtiinþificã prof.univ. dr. hab V. Dorogan ºi având în vedereobiectivele trasate în Hotãrârea SenatuluiU.T.M. din 20 decembrie 2005, comparti-mentul „Cercetare-dezvoltare”

Senatul hotãrãºte:

1. A aproba totalurile activitãþii de cerce-tare ºtiinþificã în a. 2005 ºi sarcinile pe a. 2006.

2. Prorectorul pentru cercetare ºtiin-þificã:

2.1. Împreunã cu grupul de lucru, de-semnat de Consiliul Rectorilor, ºi format dinprorectorii pentru cercetare ºtiinþificã, sã

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat

participe activ la modificarea Codului cuprivire la ºtiinþã ºi inovare, pentru ajustarealui cu specificul cercetãrii universitare.

2.2. Împreunã cu organizaþiile abilitate(AªM, CNAA) ºi prorectorii pentru cercetareai universitãþilor R.M., sã participe la perfec-tarea actelor normative ce ar reglementainstruirea prin doctoranturã, luând în consi-deraþie Prevederile Procesului de la Bologna.

2.3. Împreunã cu DIªDT sã continuelucrul privind ajustarea activitãþii de cercetarea universitãþii la Codul cu privire la ºtiinþã ºiinovare al Republica Moldova ºi la preve-derile Procesului de la Bologna.

2.4. Împreunã cu DIªDT ºi Departa-mentul Relaþii Internaþionale, sã întreprindãmãsuri concrete privind amplificarea rela-þiilor în domeniul cercetãrii cu Universitãþiºi Centre de cercetare de peste hotare, înspecial cu cele din România;

2.5. Sã asigure o conlucrare eficientã cuAªM, Ministerul Industriei, unitãþi de pro-ducþie în vederea creãrii unui parc tehno-logic, ce va facilita procesul de implementarea realizãrilor ºtiinþifice;

2.6. Împreunã cu DIªDT ºi coordonatoriiCentrelor de cercetare-dezvoltare, pânã la1.05.2006 sã perfecteze Regulamentele deactivitate ale Centrelor;

2.7. Împreunã cu DIªDT, în termen depânã la 1.03.2006, sã elaboreze un nou regu-lament intern ce vizeazã instruirea prindoctoranturã, luând în consideraþie preve-derile regulamentelor AªM ºi CNAA ºi modi-ficãrile posibile.

3. Departamentul Investigaþii ªtiin-þifice ºi Dezvoltare Tehnologicã:

3.1. În termen de pânã la 1.05.2006sã efectueze atestarea colaboratorilorantrenaþi în cercetare;

3.2. La concursurile de suplinire a postu-rilor ºtiinþifico-didactice, o atenþie deosebitãsã se acorde activitãþii de cercetare ºtiinþificãa concursanþilor;

3.3. În scopul antrenãrii mai masive astudenþilor la procesul de cercetare, prorec-torul pentru cercetare, DIªDT, decanii facul-tãþilor împreunã cu catedrele:· sã organizeze tradiþionala Conferinþã a stu-

denþilor ºi doctoranzilor la nivel naþional,antrenând studenþi ºi doctoranzi din toateuniversitãþile Republicii Moldova;

· sã organizeze seminare ºtiinþifice studenþeºtila nivel de catedre cu participarea docto-ranzilor ºi conducãtorilor de doctorat;

· sã asigure participarea masivã a studenþilorla diverse concursuri naþionale ºi interna-þionale, expoziþii de invenþii, etc.;

· sã asigure elaborarea tezelor de licenþã cuelemente de cercetare pentru obþinereanotei maxime.

4. Responsabil pentru realizarea prezen-tei hotãrâri este prorectorul pentru cercetareºtiinþificã prof. univ. dr. hab. V. Dorogan.

Ion BOSTANPreședinte al Senatului U.T.M.,

Acad. al A.Ș.M. prof. univ. dr. hab.

I. DROBENCOSecretar știinţific al Senatului,

conf. univ., dr.

Domnul Romeo Mihai Ciobanu esteprofesor universitar, dr. ing. la UniversitateaTehnicã „Gheorghe Asachi” din Iaºi, Ro-mânia, Facultatea de Textile – Pielãrie, Ca-tedra Management ºi Ingineria Sistemelorde Producþie. D-lui vine deja al treilea anîn fiecare semestru la Chiºinãu pentru apreda cursurile „Bazele ingineriei siste-melor” ºi „Managementul proiectului”studenþilor de la Facultatea transfrontalierãde Inginerie, specialitatea „Inginerie Eco-nomicã”, extensiune universitarã a univer-sitãþii ieºene la UTM (decan dl GheorgheCondurachi, profesor ieºean).

În luna noiembrie 2005 profesorulRomeo Ciobanu a predat cursuri, proiecteºi lecþii de laborator studenþilor din anulcinci de la „Inginerie Economicã”. Domniasa este autorul cursului de lecþii „Manage-mentul proiectului”, pe care l-a predatstudenþilor ºi pe care l-a adus ºi în semn dedonaþie discipolilor sãi. Tot în semn dedonaþie au fost aduse ºi diverse materialedidactice auxiliare, exemple de proiecte, pecare studenþii sã le utilizeze drept modele.La sfârºitul lunii ianuarie 2006, dlui vareveni pentru a primi examenul la obiect.

Dl Romeo Ciobanu ne-a relatat satis-fãcut cã studenþii din Republica Moldovasunt interesaþi ºi activi la obiectul pe care îlpredã. Frecvenþa deplinã este un factor po-zitiv în mersul calitativ al procesului deînvãþãmânt. Este mulþumit ºi de faptul cãstudenþii sãi sunt plini de idei ºi propuneri.Astfel, din partea studenþilor care urmeazãa deveni prima promoþie a anului univer-sitar 2005-2006 la specialitatea „InginerieEconomicã” cu profil electrotehnic, ener-getic ºi electoenergetic s-au înregistrat dejatrei iniþiative de susþinere a tezelor delicenþã.

ziarul nostru, precum se știe, apare rar – o singură dată pe lună, evenimentele uneori seprecipită astfel că vin unele peste altele.

Redacţia publică și darea de seamă de la rapoartele amintite, întrucât ele reflectă o faţetăcomplementară a tabloului general al cercetărilor vaste și profunde ce se efectuează la UTM.

Cercetarea știinţifică –element vital al universităţii

Aspect ce fortificã universitateaProfesori români

la UTM Aspect ce fortificã universitatea

Mesager Universitar, Februarie 2006 Âc3

Cu dl decan Grigore Musteaþã, conf.,dr., am cãutat sã pãtrund în conceptul „edu-caþie” la FTMIA, pornind de la ideea cã într-adevãr educaþia este fundamentul succeselordidactice spre care tindem permanent.

Dl decan, pedagog cu experienþã, sub-liniazã pe drept cuvânt cã munca educativãîntr-o facultate cu mase mari de studenþitrebuie sã aibã o idee-pivot, o axã pe care,dacã o realizezi zi de zi, devine o solidã apãrã-toare, o pavãzã în faþa diferitelor cusururi,metehne, vicii, „neciopliri”, necuviinþe,grosolãnii, nedelicateþe, mitocãnii etc.

O asemenea idee-pivot educativã, spunedl decan, este „a-l învãþa pe student sã în-veþe”. A învãþa este munca permanentã aunui student. Dacã un om iubeºte munca,înseamnã cã mintea, sufletul lui mereu vorfi preocupate anume de aceasta – munca.Nu va mai fi „loc” pentru a-i intra în cap alteidei de nuanþã educativã urâtã.

Studentul îºi poate iubi munca numaiîn cazul în care ea are randament, deoarece,ºtim, omul iubeºte munca care dã folos ºi,pe cât e posibil, mai mare.

Prin urmare, spune pe drept dl decanMusteaþã, dacã noi, profesorii, reuºim sã-l învãþãm pe student sã înveþe cu folos pentrusine însuºi, acesta va simþi plãcerea muncii,îºi va iubi munca care, de fapt, îi formeazãacum profesia de viitor, adicã, vorbind altfel,noi am reuºit principalul în educaþie. Noi l-amferit pe student de erori educative grave.Restul – educaþia manierelor, sã zicem, va fi

de acum mult mai uºor sã i le inoculãm stu-dentului, el având în suflet principalul –dorinþa, iubirea de a munci – a învãþa.

Odatã ce e cunoscutã în toatã facultateaideea-pivot a educaþiei, îndrumãtorii de gru-pã acþioneazã în consecinþã. Cu îndrumãtoriide grupã (la anii I ºi II) lucreazã de acuma

prodecanul pentru educaþie, dl Iurie Subo-tin. E de notat cã dl Subotin are o anumitãpregãtire anume pedagogicã, D-sa fiindabsolvent al Universitãþii de Stat, unde în modobligatoriu se fãcea ºi pedagogie la toate fa-cultãþile. Dl prodecan Subotin are grijã caorele educative sã fie introduse în orar, caîndrumãtorii de grupe sã aibã planuri de lucrucu grupele, uneori sã organizeze ºi seminare.Îndrumãtorul de grupã are un registru, în care

ca în oglindã se vede situaþia personalã afiecãrui student. Rareori, dar totuºi la Consiliilefacultãþii sunt examinate experienþele de lucrueducativ ale îndrumãtorilor de grupe. Sãptã-mânal (marþi) dl Subotin organizeazã adunãricu monitorii de grupe.

Dar în cãmin? ªi iatã aici apare funcþia edu-cativã a unui al doilea prodecan – dl MihailLivcotnic. Dumnealui mai având în funcþieºi latura gospodãreascã a facultãþii, are ocaziesã intre destul de des în cãmine ºi sigur cã este

indicat ca sã aibã în rãspundere ºi momentuleducativ cu studenþii la locul de trai.

Mi se pare o completare logicã ºi, pe câtse vede, eficientã a acestor 3 persoane –decanul ºi doi prodecani, pentru a acoperiun sector fundamental în bunul mers alfacultãþii – educaþia. Vasãzicã, paradigma estepusã bine în cadru, iar în grupe ea se umplede conþinut educativ zi cu zi. Aici vom adãugaºi diferitele întâlniri cu persoane marcante

din domeniul specialitãþii, din culturã, dinarte, unde studenþii deschid uºi spre filozofiaomului bine organizat pentru viaþã.

ªi Catedra de ªtiinþe Socioumane, prinprofesorii sãi, aduce un prinos educativ bun,organizând diferite dialoguri cu privire lafilozofia vieþii.

Biblioteca UTM se întâlneºte deseori custudenþii pentru a-i familiariza cu diferiteaspecte informative în cãutarea cãrþilor, altorsurse de specialitate.

La facultate apare ºi „Ziarul studenþesc”,cu publicarea articolelor în limbile românãsau rusã.

Pentru unele întâlniri binefãcãtoare esteinvitat ºi pãrintele Goncear de la biserica„Trei ierarhi” din campusul studenþesc „Râº-cani”.

La anii superiori (3-4) grupele academiceintrã sub tutela catedrelor de specialitate. Aicimunca educativã îºi modeleazã într-un felcaracterul: excursii la întreprinderi, convorbiricu specialiºti de marcã etc.

Precum se vede, multe acþiuni ºi schemeorganizatorice converg în albia educativã ºitocmai pe aceastã bazã atmosfera de lucru afacultãþii este bunã, se simte ritmul sãnãtosal studiilor în aule, sãli de lecturã, labora-toare, deplasãri la stagii de practicã, întâlniriale delegaþiilor strãine etc., etc.

La facultate de sus în jos ºi viceversa esteînþeles principiul cã pe o bazã educativã bunãse clãdeºte solid edificiul instruirii profe-sionale.

E bine sã ºtim acest citat din Aristotel:„Educaþia are nevoie de trei lucruri:sacrificiu, ºtiinþã ºi exersare”.

UTM are destule ocazii pentru a-ºi expu-ne rodul muncii creatoare în tehnicã, design,arhitecturã, construcþii, vestimentaþie etc. Dedata aceasta dl Liviu Hâncu, profesor dedesign la Facultatea de Industrie Uºoarã, ne-a deschis fereastra... picturii.

Pe 15 septembrie 2005 în sãlile Muzeu-lui de Istorie din Chiºinãu profesorul nostru aexpus peste 170 de pânze picturale. În temei,peisaje. Peisajele plaiului moldav din nordul,centrul ºi sudul þãrii, din care transpare desi-gur fierbintea iubire pentru pãmântul carel-a nãscut pe el ºi pe noi, pe toþi.

A absolvit Colegiul de Arte Plastice„Alexandru Plãmãdealã” din Chiºinãu, apoiAcademia de Arte Vizuale din Sankt-Peter-sburg, fapt ce denotã cã are o încãrcãturãponderabilã de cunoºtinþe ºi simþire în ceeace se numeºte a interpreta viaþa prin pensulã,culori ºi compoziþii vizuale.

Expoziþiile UTMExpoziþiile UTMExpoziþiile UTMExpoziþiile UTMExpoziþiile UTM

„Omagiu naturii”

Vizitatorii zãboveau destul de multiºor înfaþa pânzelor, pentru cã, se vede, firul „electric”de transmitere a sentimentelor avea tensiune.

„Omagiu naturii” înseamnã nu numaipeisajul, dar ºi casa, ograda de la þarã, adicãacel loc ancestral, unde se naºte omul (doarspunea filozoful: veºnicia s-a nãscut la sat),fiinþa care percepe peisajul, are sensibilitate.ªi iatã cã dl Liviu Hâncu cunoaºte filozoficacest sens ºi are neapãrat pe multe dintrepânzele sale ºi casa, ºi ograda þãrãneascã, ºi„nucul din faþa casei”, iar toate acestea ºi petine, spectatorule, te fac sã fii filozof, sã reflec-tezi adânc.

În acest sens la vernisaj a vorbit dl Con-stantin Spânu, decanul FIU ºi totodatãcritic de artã, colegi de la FIU ºi din breaslã,unii dintre studenþii cãrora Liviu Hâncu lepredã materia frumosului.

Îi urãm succese ºi în continuare.

ÎndrumãtorulÎndrumãtorulÎndrumãtorulÎndrumãtorulÎndrumãtorulde grupãde grupãde grupãde grupãde grupã

Constantin Codreanu –prietenul ºi pedagogul

Ni se întâmplã adesea sã fim într-o salãde curs sau la vreo adunare la care se þine undiscurs. Dupã un timp ne dãm seama cã, defapt, nu e decât o înºiruire de cuvinte care nutransmit nimic. ªi în acel moment te gândeºtice-ai face tu dacã ai fi în locul celui carevorbeºte. Cred cã primul lucru la care trebuiesã ne gândim este cum spunem ceea ce vremsã spunem, pentru ca ceilalþi sã înþeleagã exactceea ce trebuie. Sigur cã nu e un lucru uºor,pentru cã un discurs nu e un monolog, ci ocomunicare între vorbitor ºi public. Un dis-curs, oricum ar fi el, trebuie rostit cu o tonalitatefireascã, aºa cum îi vorbiþi unui bun prieten.

Faptul cã în acel loc sunt mai mulþi oameninu schimbã deloc situaþia. Puteþi considera cãsunt mai mulþi prieteni de-ai dumneavoastrãºi sã le vorbiþi în aºa fel, încât personalitateape care o aveþi sã se manifeste din plin. Nutrebuie sã-i priviþi pe ceilalþi de sus sau sã imitaþipe cineva atunci când vorbiþi. Fiþi aºa cumsimþiþi cã trebuie sã fiþi, pentru cã, la urma urmei,oricine poate þine un discurs. Sigur cã nu toþi

ne naºtem cu capacitãþi oratorice excepþionale,dar fiecare dintre noi se poate exprima bine înpublic ºi poate sã comunice lucruri interesante.

Dacã doriþi sã existe o comunicare realãîntre dvs. ca vorbitor ºi ceilalþi trebuie sã îiajutaþi, mai ales la început, sã vã adreseze oîntrebare. Simulaþi o întrebare ºi un rãspuns,pentru ca punþile de legãturã sã se stabileascãmai uºor. Feriþi-vã de exprimãrile preten-þioase, pentru cã nu toþi cei care vã ascultãsunt experþi în ceea ce vreþi sã spuneþi, iarcel care nu înþelege nici nu poate fi atent.Un alt lucru important este sã vorbiþi cusinceritate despre ceva în care credeþi. Existãºi mici trucuri care vã vor ajuta în acestemomente, cu condiþia sã le aplicaþi: subliniaþilucrurile importante prin varierea tonului ºiritmului cu care vorbiþi, prin pauze înainte ºidupã ideile importante. E suficient sãconºtientizaþi aceste principii ºi discursuldumneavoastrã va suna mult mai bine, iarcei care vã vor urmãri vor fi încântaþi.

„Săptămâna” (3 octombrie 2003)

Luaþi aminte!Luaþi aminte!Luaþi aminte!Luaþi aminte!Luaþi aminte!

Domnul Constantin Codreanu, lect.super. la Catedra Electroenergeticã, FEn,face parte din cohorta tinerilor specialiºti.Activeazã la UTM din 1993 ºi tot de atunci ise încredinþeazã an de an funcþia deîndrumãtor de grupã. O acceptã cu plãcereºi este bucuros când poate face ceva pentrudiscipolii sãi. Totodatã, este un mare norocºi pentru studenþi sã aibã în faþã nu doar unprofesor, ci ºi un bun prieten, un pedagog.

Conform Hotãrârii Senatului UTM din24 ianuarie 2006 “Cu privire la decernareapremiilor Senatului pe anul 2005 pentrumunca de cercetare ºi pe anul universitar2004-2005 pentru munca de educaþie”, lacompartimentul “Cel mai bun îndrumãtorde grupã academicã al anului universitar2004-2005” dl Constantin Codreanu aobþinut Premiul de gradul I (1000 de lei) ºiDiplomã de gradul I în calitate de îndrumãtoral grupei EE-042 (Electroenergeticã).

Dl Constantin Codreanu predã obiec-tele “Alimentarea cu energie electricã aclãdirilor”, “Metrologia, standardizarea ºimãsurãri electrice” ºi “Informatica”. În lunamartie a.c. Domnia sa va susþine teza de doctorîn ºtiinþe tehnice “Modelarea caracteristicilorstatice ºi utilizarea lor în calculul sistemelorde alimentare cu energie electricã” la Institutulde Energeticã al AªM (conducãtor ºtiinþific,Ion Proþuc, doctor în ºtiinþe tehnice, ºefulCatedrei Electroenergeticã; consultant ºtiin-þific, Ion Stratan, doctor în ºtiinþe tehnice,decanul FEn). Pânã în prezent a publicat 12articole ºtiinþifice în reviste de specialitate dinþarã ºi de peste hotare ºi a participat activ ladiverse conferinþe tehnico-ºtiinþifice naþio-nale ºi internaþionale. E de menþionat cã dlC. Codreanu este absolvent al FEn, spe-cialitatea Electroenergeticã. Tocmai de aceea,domnia sa þine cu ardoare la aceastã facultateºi la studenþii care vin sã-ºi facã studiile aici.

Fiecare profesor, îndrumãtor de grupãîndeosebi, dispune de metodele ºi tacticilepersonale pentru a ajunge la inima ºi minteastudenþilor. Îndrumãtorul Codreanu este unbun psiholog. Prin contactul studentului cuîndrumãtorul, prin expuneri de pãreri ºi între-þinerea discuþiilor studentul poate obþine oesenþialã experienþã de viaþã. Dl Codreanuconsiderã cã ºi vârsta unui îndrumãtor degrupã conteazã. Cu cât este mai tânãr, cu atâtºi contactul este mai facil. Însã, pe de altãparte, susþine ºi ideea cã de la un îndrumãtorînaintat în vârstã studenþii pot obþine cunoº-tinþe temeinice privind modul de viaþã, forma-rea ca personalitate ºi ca specialist în do-meniu. Dl Codreanu ne mãrturiseºte cã ºidomnia sa obiºnuieºte sã se consulte cu în-drumãtorii colegi mai înaintaþi în vârstã, sã lepreia din metodele de lucru. Nu uitã ºi defaptul cã unii dintre ei, au fost ºi dascãlii sãi.

Actuala grupã a dlui Codreanu E-051(Energeticã) din anul IL este încã destul deslãbuþã la capitolul studii. Acest fapt însãnu este o barierã pentru dl Codreanu caresã-l facã sã cedeze cu una – cu douã. Muncamigãloasã, rãbdarea de a orienta corect înviaþã fiecare student, discuþiile permanentela fiecare lecþie ºi nu doar la orele educati-ve, sunt întotdeauna utile ºi dau rezultateledorite. Pânã la urmã, eforturile depuse sesoldeazã cu ridicarea nivelului de reuºitã îngrupele sale, depãºirea factorilor negativi airestanþelor ºi ocolirea obstacolelor de oricegen.

De la începutul anului de învãþãmântpune în faþa studenþilor cerinþa: sã nu laselucrul de azi pe mâine. Rezultatele pozitive laînvãþãturã se pot obþine doar cu eforturizilnice. A-i învãþa pe studenþi sã înveþe – ºiacesta este un criteriu de bazã. Dl Codreanuîi învaþã pe studenþii sãi cum sã selectezematerialul necesar din tot volumul de infor-maþie, cum sã lucreze în bibliotecã, în sala decalculatoare.

Relaþiile de prietenie între grupa aca-demicã ºi îndrumãtorul de grupã Codreanunu se încheie la expirarea celor doi ani defuncþie. Continuã pânã la absolvire. Discu-þiile particulare cu monitorii de grupe privindmetodele de influenþare ºi corectare a unoraspecte educative, formarea anumitor trã-sãturi civice ºi chiar legãturile cu pãrinþiipersistã toþi anii.

Dl Constantin Codreanu se poatemândri cu mulþi discipoli care i-au ascultatde sfaturi ºi au ales drumul corect în viaþã.Printre aceºtia se numãrã, de exemplu, maiieri studenþii, astãzi tinerii specialiºti IonPãduraru ºi Andrei Bacean, care i-au deve-nit colegi de breaslã.

Secretul unui discurs reușit

Munca educativ= la FTMIA

4Â c Mesager Universitar, Februarie 2006

Studentulare următoarele drepturi:

– sã urmeze activitãþile didactice ale facultãþiila care a fost înmatriculat în conformitatecu planurile de învãþãmânt;

– sã foloseascã laboratoarele, amfiteatrele,sãlile de cursuri ºi seminare, sãlile de lec-turã, biblioteca, mediateca, complexul spor-tiv ºi celelalte mijloace puse la dispoziþia sade cãtre UTM pentru pregãtirea profesionalãºi pentru activitãþi cultural-sportive;

– sã participe la activitãþile universitare ºi ºtiin-þifice din cadrul UTM;

– sã aleagã ºi sã fie ales ca reprezentant îndiverse structuri ºi foruri universitare deconducere;

– sã beneficieze de asistenþã medicalã;– sã beneficieze de burse de studii ºi de alte

forme de sprijin material în conformitatecu actele normative în vigoare.

Studentul are următoareleîndatoriri:

– sã se pregãteascã ºi sã participe activ laorele de curs, seminare, lucrãri de labo-rator, precum ºi la verificãrile periodice;

– sã susþinã toate formele de evaluare acunoºtinþelor prevãzute în cadrul sesiu-nilor de examene;

– sã-ºi verifice situaþia universitarã la sfârºitulfiecãrui an de studiu;

– sã foloseascã cu grijã bunurile materialepuse la dispoziþia lui în spaþiile de învãþã-mânt, cãmine, cantine etc., rãspunzândpentru bunurile distruse;

– sã manifeste comportament civic ºi respectfaþã de colegi, precum ºi faþã de cadreledidactice ºi personalul administrativ;

– sã excludã din vocabular expresiile necen-zurate, obscene, vulgare;

– sã nu insulte, sã nu ofenseze cadrele didac-tice, administrative ºi colegii;

– sã respecte regulile de prevenire a incen-diilor;

– sã nu fumeze în incinta universitãþii, sãfoloseascã pentru fumat numai locurilespecial amenajate.

Obligaţiile studentuluiîn biblioteca UTM:

– sã respecte cu stricteþe regulile de folosirea bibliotecii;

– sã manifeste un comportament decent, sãfoloseascã un limbaj civilizat ºi sã se con-formeze prevederilor din Regulamentul deordine internã;

– sã se comporte civilizat, sã protejeze bu-nurile bibliotecii, sã pãstreze liniºtea, or-dinea ºi curãþenia în bibliotecã;

– sã nu extragã fiºe din cataloage ºi sã nufacã însemnãri pe ele;

– sã pãstreze ºi sã restituie fiºa de control ºifiºa cu numãr;

– sã nu transmitã permisul de intrare altorpersoane;

– sã nu intre în sãli cu genþi ºi cu haine desezon rece, folosirea garderobei e obliga-torie;

– sã nu consume alimente ºi bãuturi în sãlilede lecturã;

– sã deconecteze telefonul mobil;– sã completeze corect ºi citeþ toate datele în

buletinul de cerere pentru fiecare titlu depublicaþie;

– sã verifice cu atenþie starea publicaþiilorprimite, semnalând bibliotecarului even-tualele deteriorãri;

– sã nu iasã afarã din sãlile de lecturã cupublicaþiile ce i s-au dat doar spre consul-tare;

– sã anunþe bibliotecarul în cazul ieºirii dinsala de lecturã cu o publicaþie pentru copiere;

– sã pãstreze în stare bunã publicaþiile împru-mutate, sã nu facã însemnãri, sublinieri ºialte deteriorãri;

– sã respecte termenele de restituire a publi-caþiilor împrumutate, nerespectarea estesancþionatã;

– în cazul pierderii sau deteriorãrii uneipublicaþii trebuie sã gãseascã ºi sã restituieun exemplar din aceeaºi ediþie sau o altãpublicaþie consideratã echivalentã;

– sã respecte orarul de funcþionare a sãlilorde lecturã.

Încălcările de disciplină

Mai jos sunt expuse posibilele încãlcãride disciplinã în universitate:

1. Comportament/acþiuni necin-stite. Necinste ºcolarã înseamnã plagiere,bârfã asupra lucrãrilor/temelor sau exa-menelor; angajarea în colaborãri neauto-rizate în timpul/în cadrul lucrãrilor; luarea,obþinerea sau utilizarea anumitor materialepentru lucrãri fãrã permisiunea profesorului;prezentarea dosarelor false sau incorecte pri-vind succesele la învãþãturã; a acþiona singursau în colaborare cu cineva în falsificareadosarelor sau a obþine grade, onoruri, pre-mii în mod necinstit; a fabrica, a falsifica date,proceduri de investigaþii, analiza datelor.

2. Comportament diversionist în sa-la de studii. Încãlcarea ordinii. Com-portament diversionist în clasã înseamnã ase angaja într-un comportament care per-turbeazã substanþial activitatea didacticã,abilitatea profesorului de a preda sau a învãþastudentul. Sala de studii subînþelege orice locunde studentul este angajat în muncã spreobþinerea unui credit sau satisfacerea cerin-þelor de program, precum ºi a altor activitãþididactice.

3. Falsificarea. Falsificarea înseamnãprezentarea/furnizarea informaþiei false, in-complete care duce în eroare oficialitãþileuniversitãþii; falsificarea/uneltirea de unulsingur sau cu alte persoane împreunã lafalsificarea dosarelor sau a documentelor; araporta fals despre existenþa unei bombe, foc,dezastru natural ori alt tip de situaþii excep-þionale oficialitãþilor universitãþii sau altorunitãþi/agenþii pentru situaþii excepþionale.

4. Refuzul de a recunoaºte ºi a mãr-turisi complicitatea în acþiuni rãu in-tenþionate. Refuzul de a identifica sau aidentifica fals o acþiune rãu intenþionatã a cuivaatunci când asta cere o oficialitate autorizatãa universitãþii printr-un ordin sau o citaþie,înseamnã încãlcare.

5. Încercare de jignire sau de înºe-lare. Încercare de jignire sau de înºelareînseamnã a modifica un dosar sau un docu-ment, folosit sau eliberat de cãtre universitate,anume în scopul de a jigni, înºela sau dezin-forma.

6. Comportament de ameninþare,hãrþuire sau atentat în campus. Com-portamentul de ameninþare, hãrþuire sauatentat în campus înseamnã a pune în ame-ninþare sau în pericol sãnãtatea, siguranþa saubunãstarea altei persoane.

7. Comportament dezordonat încampus. Comportamentul dezordonat încampus presupune un asemenea compor-tament care incitã sau poate sã incite pertur-barea liniºtii; perturbarea sau întrerupereaprocesului de predare, de investigaþie, admi-nistrativ ºi de funcþionare a serviciilor pub-lice; perturbarea disciplinei sau a activitãþiloruniversitare încuviinþate.

8. Posedarea sau folosirea armelorîn campus. Posedarea sau folosirea armelorîn campus sau a articolelor, substanþelorutilizate în calitate de arme, incluzând arme

de foc, substanþe inflamabile sau explozibile,substanþe biologice ºi chimice periculoase,cu excepþia unor cazuri când folosirea aces-tora este permisã de cãtre autoritãþile univer-sitare pentru unele activitãþi cerute de ooarecare temã, este încãlcare gravã.

9. Posedarea ºi folosirea neautori-zatã a drogurilor ºi alcoolului în cam-pus. Este încãlcare gravã.

10. Utilizarea neautorizatã a facili-tãþilor ºi serviciilor universitãþii – în-seamnã a folosi incorect proprietãþile sau faci-litãþile universitãþii; folosirea neadecvatã saudeteriorarea echipamentului antiincendiar, aldispozitivelor de siguranþã sau alt echipamentpentru situaþii excepþionale; obþinerea frau-duloasã a acestora prin înºelãciune, acþiunineautorizate; nerestituirea la timp ºi în starebunã a bunurilor, a locuinþei universitãþii.

11. Furt, daune proprietãþii, vanda-lism. Aici se are în vedere jaful, stricãciunile,distrugerile, posedarea neautorizatã, vin-derea sau dãruirea frauduloasã a proprietãþiicare aparþine universitãþii sau unui membrual comunitãþii universitare sau unui oaspete.

12. Accesul nepermis – înseamnãintrarea fãrã voie în proprietatea, facilitãþilesau serviciile universitãþii; obþinerea saupunerea la dispoziþia altei persoane a unormijloace pentru un asemenea acces neau-torizat; include ºi folosirea neautorizatã saupunerea la dispoziþia altei persoane a cheilor,cardurilor sau codurilor de acces.

13. Comportament diversionist – în-seamnã a întrerupe intenþionat evenimenteleuniversitare; participarea la anumite demon-straþii care întrerup activitãþile normale aleuniversitãþii ºi lezeazã drepturile altor indi-vizi; a conduce sau a incita pe alþii la pertur-barea activitãþilor universitare normale sauprogramate; angajarea în acþiuni de blocarecare întrerup miºcarea liberã, fie a persoa-nelor pedestre sau a vehiculelor în campus;producerea sau cauzarea zgomotului careperturbeazã activitãþile sau funcþiile univer-sitare autorizate.

14. Intervenirea intenþionatã peteritoriul universitãþii sau la activitãþileuniversitare cu expresii libere, înseam-nã utilizarea cuvintelor indecente, necuviin-cioase, fãrã ruºine, obscene ºi a înjurãturilor/sudalmelor.

15. Tentativa de mituire (corupereactivã, conform Codului Penal) sau mitui-rea, – promisiunea, oferirea sau darea unuicadru didactic sau unei persoane cu funcþiede rãspundere, personal sau prin mijlocitor,de bani, bunuri sau servicii, în scopul promo-vãrii ilegale a examenelor/colocviilor, proiec-telor/lucrãrilor de an individuale sau altorforme de evaluare a cunoºtinþelor, a altor pri-velegii ºi avantaje sau a oricãrei decizii favo-rabile ce nu i se cuvine. Coruperea activã, caºi cea pasivã (luarea mitei), este consideratãinfracþiune care este pedepsitã penal ºi prinexmatricularea din universitate.

16. Mijlocirea în coruperea activã(mituire), – primirea sau extorcarea de baniºi bunuri, acceptarea de servicii sau avantajepentru sine sau altã persoanã în scopul de ao face sã sãvârºeascã acþiuni ilicite, indiferentdacã asemenea acþiuni au fost sau nu sãvâr-ºite, se considerã, conform Codului Penal alRepublicii Moldova, trafic de influenþãºi astfel de infracþiune este pedepsitã penalºi prin exmatricularea din universitate.

17. Încãlcarea regulamentelor uni-versitãþii – înseamnã un comportamentcontradictoriu care încalcã regulamenteleuniversitãþii (de ordine interioarã ale univer-sitãþii ºi de ordine interioarã în cãminelestudenþeºti), care au fost expuse sau publi-cate, inclusiv dispoziþiile conþinute în con-tractele cu studenþii.

18. Încãlcarea legilor de stat în cam-pus – înseamnã un comportament care esteîmpotriva legilor de stat, inclusiv legile deinterzicere a întrebuinþãrii alcoolului, drogu-rilor, a jocurilor de noroc, hãrþuirea sexualã,comportament indecent, incendiere preme-ditatã.

19. Încãlcãri persistente – înseam-nã implicarea în acþiuni repetate de încãlcarea acestui cod.

Proceduri și sancţiuni

Aici sunt expuse sancþiunile valabile dacãvreun student sau acþiune studenþeascã sedemonstreazã a fi vinovatã de încãlcareaprezentului cod.

1. Avertizarea ºi mustrarea – în-seamnã avertizare, mustrare în formã oralãsau scrisã.

2. Cererea/porunca de ascultare/su-punere – înseamnã respectarea de bunãcredinþã/voinþã a cererii universitãþii ca ocondiþie de admitere la studii în universitate;restricþii; restituire; eliminare/mutare din lo-cuinþã; reþinerea/refuzul de eliberare a diplo-mei de studii sau a unui grad pentru o anu-mitã perioadã de timp.

3. Confiscarea – înseamnã confiscareabunurilor folosite sau posedate prin încãlca-rea regulamentelor universitãþii; confiscareacertificatelor/documentelor false sau folositefraudulos.

4. Stagiu disciplinar, eliberareaprovizorie – înseamnã un statut special cucondiþiile impuse în timp limitat dupã stabi-lirea abaterii în comportament.

5. Suspendarea sau exmatricula-rea. Înseamnã încetarea/suspendarea statu-tului pe duratã nu mai mare decât pentruun an de studii a studentului sau încetareadefinitivã a statutului studentului.

a. Suspendarea provizorie, pe o pe-rioadã nedefinitã – pânã la audienþa în faþaComitetului Disciplinar; preºedintele saudelegatul poate impune suspendarea ime-diatã cu pierderea tuturor drepturilor ºiprivilegiilor studentului dupã estimarea/aprecierea dovezilor primite.

Contestări privind pedeapsastudentului

Orice student sau organizaþie studen-þeascã care a fost învinuitã de încãlcarearegulilor sau statutului universitãþii trebuiesã aibã ºansa de a obþine o audienþã ºi acce-sul la cel puþin o contestare corectã ºi des-chisã. Pentru a proteja drepturile studenþilorsau organizaþiilor studenþeºti, preºedintelesau delegatul ar trebui sã asigure fiecãruidelincvent o procedurã de contestare pentrua pune în discuþie încãlcãrile. Procedura dejudecatã va reflecta preocuparea universitãþiipentru aflarea nevinovãþiei studentului sauorganizaþiilor studenþeºti acuzate inclusiv ºidreptul ambelor pãrþi de a lua decizie ºi asoluþiona cazul într-o anumitã perioadã detimp.

Procedura trebuie sã includã:

– motiv pentru contestare;– proceduri pentru documentarea cererii

de contestare;– examinarea celor care apeleazã.

Atenþie la „Cod”

„Codul deontologic al studentului” (proiect)

Termenul „Cod” înseamnă o culegere de reguli de comportare.

La Consiliul de Administraţie din 6 februarie a.c., a fost analizat „Codul

deontologic al studentului” (deontologie – teorie despre datorie, despre obligaţiile

morale).

Publicăm în continuare extrase din „Codul deontologic al studentului” (proiect).

Textul integral al „Codului” adoptat de Senatul UTM va fi difuzat la toate cele 10

facultăţi ale UTM. Observaţii, sugestii puteţi expedia la anticamera rectorului sau

pe adresa electronică a ziarului.

Puncte de reper în situaþia

ºi comportamentul de student

Mesager Universitar, Februarie 2006 Âc5

Ion BOSTANpreședinte al Senatului U.T.M., acad., prof. univ.

Ion Drobencusecretar știinţific, conf. univ., dr.

H O T + R ~ R E A

Senatului U.T.M.din 24.01.2006

Cu privire la decernarea premiilorSenatului pe anul 2005 pentru munca de cercetareși pe anul universitar 2004-2005 pentru munca deeducaţie

În baza Hotarîrii Comisiei permanente de decernare a premiilor Senatului U.T.M. ºi a discuþiilorpe marginea raportului prezentat de preºedintele Comisiei, prof. univ. I. Samusi, Senatul

H O T Ã R Ã ª T E:

1. A decerna premiile Senatului U.T.M. pe anul 2005 pentru munca de cercetare și pe anuluniversitar 2004-2005 pentru munca de educaţie următorilor competitori:

Compartimentul 1.4. „Laureat al anului 2005 în domeniul de cercetare”

Numele, prenumele, Catedra, facultatea Gradul premiuluititlul didactic ºi ºtiinþific

LUPAªCO Andrei, Cat. PATPC Premiul de gradul I,prof. univ., dr. hab., FTMIA 2500 lei ºi diplomãºef cat. de gradul I

SOCHIREANU Anatol, Cat. TM ºi OMlect. univ. FIMCM

GRAMA Vasile, Cat GCG Premii de gradul II,conf. univ., dr., ºef. cat. FCGC cîte 1000 lei ºi diplome

de gradul IIKOROTCENCOV Ghenadii, Laboratoruldr. hab, colaborator Micro-Optoelectronicãºt. principal UTM

LUPU Olga, Cat. TAPTClect. sup., dr. FTMIA

URSU Viorica, Cat. DPlect. sup. FCGC

RUSU Ion, Cat. TMACconf. univ., dr. FUA

CHICIUC Andrei, Cat. Electromecanica Premii de gradul III,conf. univ., dr. FE cîte 500 lei

BODEAN Ghenadie, Cat. CPAE ºi diplome de gradul IIIconf. univ., dr. FRT

LUPAN Oleg, Cat. MDSlect. sup., dr. FCIM

BERNIC Mircea, Cat. UTIconf. univ., dr. FIMM

TAªCI Stepan, Cat. EMCconf. univ., dr. FIEB

Compartimentul 1.5. „Laureat al anului 2005 în domeniul creativităţii tehnice”

Numele, prenumele, Catedra, facultatea Gradul premiuluititlul didactic ºi ºtiinþific

DULGHERU Valeriu, Cat. TM ºi OM Premiul de gradul I,conf. univ., dr. hab, ºef cat. FIMCM 1500 lei ºi diplomã

de gradul I

MONAICO Eduard, Cat. MDSinginer FCIM

NASTAS Vitalie, Cat. Telecomunicaþii Premii de gradul II,conf. univ., dr. FRT cîte 700 lei ºi diploma

de gradul IIGUÞUL Vera, Cat. ACGVlect. sup. FUA

PÃNêESCU Ion, Cat. GDD Premiul de gradul III,conf. univ., dr. FIMM 500 lei ºi diploma

de gradul III

Compartimentul 1.7. “Cel mai bun student al a.u. 2004-2005

Numele, prenumele, Catedra, facultatea Gradul premiului

ªTIRBUL Sergiu Gr. CCIA 032FCGC

RADILOV Tudor Gr. EE 042FE Pemii de gradul I,

CHIHAI Viorel Gr. TI 013 câte 700 lei ºi diplomeFCIM de gradul I

ILI Natalia Gr. DVI 031FIU

PASINCOVSCHI Victor Gr. PACCM 011FIMCM

FARTAUL Nina Gr. TI 013FCIM

OPREA Alexandru, Gr. DP 0411 Pemii de gradul II,FCGC cîte 500 lei ºi diplome

BOªCÃNEANU Anatolie Gr. IME 041 de gradul IIFE

DOHOTARU Daniela Gr. FI 011FCIM

PAVLENCO Natalia Gr. MTCÞ 031FIU

SAVIN Serghei Gr. EM 041FE

MEDVEDI Semion Gr. TI 011 Pemii de gradul III,FCIM câte 400 lei ºi diplome

ADOMNIÞA Ina Gr. MTCP 011 de gradul IIIFIU

Compartimentul 1.6. “Cel mai bun doctorand al anului 2005

Numele, Catedra, facultatea Gradul premiului prenumele

SCOBIOALÃ Viorica, Cat. DTP Premiul de gradul I,lect. sup., dr. FIU 1500 lei ºi diplomã

de gradul I

DICUSARÃ Ion Cat. TM OMFIMCM

SÎRBU Lilian Cat. MDS Premii de gradul II,FCIM cîte 800 lei ºi diplome

de gradul II

BIªCA Vasilina Cat. EnologieFTMIA

CIUMAC Liubovi, Cat. MSlect. asist. FIMM

ÞURCANU Dinu Cat. SOEFRT

TUTUNARU Irina Cat. MCTT Premii de gradul III,FIU cîte 500 lei

DALTÃ Ghenadie, Cat. DP ºi diplome de gradul IIIlect. asist. FCGC

BALMUª Lilian Cat. EMEIAFUA

APREUTESII Viorica Cat. TMEFE

Compartimentul “Cel mai bun indrumător de grupă academică

al anului universitar 2004-2005

Numele, prenumele, Catedra, Grupa Gradul premiuluititlul didactic ºi ºtiinþific facultatea academicã

CODREANU Constantin Cat EE EE 042 Premii de gradul I,lect. sup. FE câte 1000 lei ºi diplomã

de gradul IGOREA Gheorghe Cat. UTI MAIA 0411conf. univ., dr. FIMM

URSU Leonid Cat. MS M 041conf. univ., dr. FIMM

IARMALIUC Lidia Cat EMC EMC 0411 Pemii de gradul II,lect. univ. FIEB cîte 300 lei ºi diplome

DELIU Angela Cat EMI EMI 043 de gradul IIlect. sup. FIEB

Pentru prima datã în Hotãrârea SenatuluiUTM din 24 ianuarie 2006 privind decer-narea premiilor senatului a apãrut ºi compar-timentul “Cel mai bun îndrumãtor de gru-pã academicã”. Suntem plini de satisfacþiepentru cei 5 îndrumãtori de grupe de la FIEB,FEn ºi FIMM, care au obþinut premii pentrumunca lor educativã, rãbdãtoare, înþeleaptã,autentic pedagogicã depusã în grupele pecare le-au îndrumat ºi au obþinut succesefrumoase în anul universitar 2004-2005.

Dar. Dar în acelaºi timp ne întrebãm cunedumerire îndreptãþitã, de ce numai 5îndrumãtori de grupe?! Doar “Regulamentulprivind decernarea premiilor Senatului UTMîndrumãtorilor de grupe academice înce-pând cu anul universitar 2004-2005” suntprevãzute 35 de premii (6 pentru FCIM; 12pentru FIMM, FRT, FUA; 15 pentru FEn,FIMCM, FTMIA, FCGC, FIEB; 2 pentru FIU).

Tocmai 35 de premii posibile, dar nu-mai… 5 realizate! Uluitor de puþine!

Dl I. Samusi, preºedintele Comisieipermanente pentru decernarea premiilorSenatului UTM, prof. univ., dr., ne-a informatcu aceeaºi nedumerire îndreptãþitã cã nu aufost înaintate candidaturi de la facultãþi ºicatedre. Absente au fost tocmai 7 facultãþi:FRT (decan, dl S. Andronic), FIU (decan,dl C. Spânu), FIMCM (decan, dl A. Toca),FTMIA (decan, dl Gh. Musteaþã), FCIM(decan, dl I. Balmuº), FUA (decan, dl N.Grozavu), FCGC (decan, dl V. Toporeþ).

Pãcat. Pãcat pentru cã bani au fost alocaþidestui pentru a îndulci munca destul de migã-loasã, precum se ºtie, a îndrumãtorilor degrupe. ªi mai cu seamã a celor ce cu devota-ment pedagogic îºi fac datoria anul întreg destudii, sãptãmânã de sãptãmânã.

Sperãm cã pentru viitoarea premiere(decembrie 2006 – ianuarie 2007) domniidecani vor cere cu toatã perseverenþa ºefilorde catedre sã prezinte candidaturile ºi acteleînsoþitoare la timp, astfel ca banii alocaþi sãajungã în mâna îndrumãtorilor de grupãmerituoºi. Munca educativã trebuie sti-mulatã numaidecât, ea fiind pilonultuturor succeselor. Iar premierea îndru-mãtorilor de grupe este unul din stimulenþiiputernici în acest sens.

Nota redacþieiNota redacþieiNota redacþieiNota redacþieiNota redacþiei

Premiiși pentru

îndrumătoriide grupe

6Â c Mesager Universitar, Februarie 2006(Aportul

absolvenţilor din Odesa)O splendidã eO splendidã eO splendidã eO splendidã eO splendidã eccccchipãhipãhipãhipãhipã

Inaugurarea Institutului Politehnic a im-plicat o serie de mari probleme – obþinerealocalurilor (blocuri de studii, cãmine), aloca-þiilor bugetare ºi inventarului gospodãresc,formarea contingentului de studenþi, dota-rea bibliotecii ºi cabinetelor cu literaturã,procurarea aparatajului pentru laboartoare,angajarea personalului auxiliar, acumulareadocumentaþiei metodice etc. Problema ceamai importantã însã era formarea unuicolectiv pedagogic de calitate.

Completarea catedrelor generale (mate-matica, fizica, chimia, desenul, limbi moder-ne, ºtiinþe sociale, educaþia fizicã) a fost oproblemã relativ simplã.

Timp de douã decenii de dupã rãzboiUnivesritatea de Stat ºi 3 institute pedagogice(din Chiºinãu, Bãlþi ºi Tiraspol) au pregãtitcâteva mii de tineri în aceste domenii. Îninstituþiile numite, precum ºi la Acedemiefãcuserã studii sute de doctoranzi. Astfel cãdeja era de unde alege cadre pedagogice cuperspectivã.

Completarea catedrelor de specializarede la Facultãþile de Electrotehnicã, Mecanicã,

Electrofizicã, Tehnologie ºi Construcþii a de-curs cu multiple dificultãþi.

Un mare rol în rezolvarea problemeicadrelor pentru catedrele inginereºti l-auavut cei 42 absolvenþi ai institutelor tehnicedin Odesa: Politehnica, Institutul Tehnologic,Institutul de Morãrit-Panificaþie, Institutul deConstrucþii.

O parte din ei s-au înscris acolo de sine-stãtãtor. Majoritatea însã au fost trimiºi lastudii de cãtre Ministerul Învãþãmântului dinChiºinãu.

Tot acest tineret s-a întors în Moldova, s-aangajat la Politehnicã ºi a participat activ lacrearea laboratoarelor, în organizarea pro-cesului de studii ºi a muncii ºtiinþifice, în for-marea organizaþiilor obºteºti. Au adus cu eiexperienþã ºi tradiþii din ºcoli superioare cureputaþie. Anume datoritã lor Politehnicanoastrã a devenit rapid o ºcoalã superioarãde prestigiu. Vinieta propusã cititorilor noºtria fost compusã de cãtre colaboratoarea UTMdna Viorica Ostaº-Tofan; imaginile suntluate din vinietele institutelor respective (pro-moþiile 1954-65).

Majoritatea acestor absolvenþi au fãcutulterior studii la doctoranturã în cele maiprestigioase institute din Moscova, Lenin-grad, Kiev, precum ºi la Academia noastrã.S-au întors cu o nouã experienþã, au devenitsavanþi cu tematicã ºtiinþificã proprie. Austabilit legãturi ºtiinþifice, pe care le-au pusîn serviciul altei generaþii de tineri.

Cu timpul o bunã parte din absolvenþiide la Odesa au ocupat posturi de rãspun-dere. Lãsãm sã vorbeascã cifrele: 1 prorector(T. Andros), 3 decani (M. Cherdivarenco,V. Musteaþã, G. Pavlov – concomitent ºiºefi de catedrã), 3 prodecani (T. Paiu, A.Hadjioglu, V. Ungureanu), 8 ºefi decatedrã (A. Antonovici, N. Baboi, G.Ganea, V, Gologan, A. Guþu, E. Ojog,S. Orlov, I. Stog) ºi 3 ºefi de dapartamente(M. Ichizli, A. Marin, V. Stroiu). DomniiG. Ganea, M. Ichizli ºi I. Stog au lucratcâþiva ani în Universitãþi din Africa.

Trei persoane au susþinut teza de doctorhabilitat ºi au titlul de profesori universitari:dl Valentin Musteaþã (ales ºi membrucorespondent al Aª RM), domnii M. Cher-

divarenco ºi V. Gologan. Au susþinut tezede doctor în ºtiinþe tehnice ºi au devenitconferenþiari 31 de alþi foºti absolvenþi aiInstitutelor din Odesa.

Chiar cã a fost splendidã aceastã echipãde tineri ingineri – harnici, capabili ºi frumoºi,care se pot mândri cã au participat activ lapunerea temeliei Universitãþii Tehnice.

Aurel MARINCIUC,conf., Catedra Macanica Teorectică

P. S. Douã treimi din cei de pe imaginemi-au fost subalterni la Facultatea de Meca-nicã (anii 1965-67) ºi Facultatea de Electro-fizicã (1967-69). Îi ºtiam pe toþi ca entuziaºti,doritori sã facã ºtiinþã. Veneau la decanat cuiniþiative, erau gata sã execute oriºice sarcinãpropusã. Au fost stimaþi de colegii lor ºi destudenþi. Astãzi, când au trecut peste 40 deani, continuã sã activeze la UTM 20 de per-soane; sunt decedaþi 10 ºi au plecat în alteinstituþii sau la pensie – 12. Cu toþii au lãsataici o bunã amintire.

Dl Ion Avram, ºeful Catedrei Radio-comunicaþii, ne-a informat: reieºind dincontextul cã în prezent telefoanele mobileacþioneazã negativ asupra posesorului întimpul comunicãrii, în anul universitar pre-cedent (2004-2005), în cadrul catedrei aapãrut ideea de a cãuta posibilitatea de micºo-rare a influenþei radiaþiei la emisie asupracreierului uman.

Numeroasele materiale ºi studii ºtiinþifico-medicale publicate în literatura de specialitateºi pe Internet, atenþioneazã tot mai insistentdespre influenþa negativã a aparatelor detelefoane mobile asupra stãrii de sãnãtate a

abonatului. Existã o explicaþie: deºi nivelulputerii semnalului de emisie al telefonuluimobil este scãzut (de la unitãþi de mW pânãla unitãþi de W), amplasarea antenei telefo-nului mobil chiar în imediata apropiere decreierul abonatului de cca. 1-2 cm ºi frecvenþaînaltã a semnalului (aproximativ 900 MHz),acþiunea câmpului electromagnetic esteimensã. La iniþiativa colaboratorilor catedrei,a unor masteranzi ºi doctoranzi, a fost lansatãcercetarea procesului de micºorare a influ-enþei radiaþiei la emisie. De menþionat, înlipsa unor laboratoare performante la catedrã,studiile ºi cercetãrile de rigoare se efectueazã

în laboratoarele puse la dispoziþie de Institutulde Cercetãri ªtiinþifice „ELIRI”. Tot aici îºi aresediul ºi secþia „Construirea aparatajuluiradio” a Clubului studenþesc tehnico-sportivde radioamatori „Politehnic” (preºedinte, dlIon Avram).

Cercetãrile migãloase se realizeazã pedouã cãi: 1) Descoperirea formei antenei latelefonul mobil care sã aibã o altã diagramãde directivitate (astfel încât sã nu ocupe razacapului abonatului); 2) Utilizarea pentruantenã a unor materiale speciale (inclusivmagnetice).

Deºi sunt încã la etapa iniþialã de cer-cetare, colaboratorii ºtiinþifici se pot prezentadeja cu unele realizãri: s-au descoperit câtevaformule matematice ale diagramei de direc-tivitate care pot fi simulate la calculator. Dl I.Avram ne mãrturiseºte cã aceastã direcþie decercetare este nouã ºi pe plan internaþional.

La Catedra Radiocomunicaþii existã multeprobleme care necesitã soluþionare: lipsaunor metodici de lucru, a programelor desimulare la calculator, lipsa unui laboratorspecial la catedrã, a echipamentului de mã-surãri, etc. Rezultatele obþinute de cãtrecercetãtorii de la Catedra Radiocomu-nicaþii au fost expuse într-un referat amplude cãtre masterandul M. Alexandreanu întimpul conferinþei tehnico-ºtiinþifice a facultãþiide la sfârºitul semestrului trecut.

Studiile de influenþã negativã a diagra-mei de directivitate la antena telefoanelormobile ºi utilizarea materialelor speciale laconstruirea antenei îi preocupã în mod deo-sebit pe studenþii ºi masteranzii de la FRT.La solicitarea lor, au fost aprobate teme delicenþã în acest domeniu.

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

FRT. O nouã direcþie de cercetare

Mesager Universitar, Februarie 2006 Âc7

Recent a avut loc un eveniment foarteimportant ºi mult aºteptat de studenþii de lamasteratul european “Energie ºi Mediu”:deschiderea oficialã a laboraturului decalculatoare. Cu aceastã ocazie aducemsincere mulþumiri ºi urãri de bine tuturorprofesorilor care au contribuit la realizareaacestui program. Mulþumim mult cadrelordidactice care ne îndrumã ºi ne susþin. Pro-fesorii fiind bine pregãtiþi profesional ne pre-dau lecþii de calitate. La fel sunt utilizatetehnologii noi în predarea lecþiilor. Efectul estemaxim. Studenþii sunt impresionaþi, foartemulþumiþi de oportunitãþile care li se oferã.În afarã de calculatoarele performante, salaeste dotatã cu o bibliotecã bogatã de cãrþispecializate, ultimele versiuni ale sistemelorsoftware de calcul ºi modelare, diferite tipuri

Impresiile masteranzilorFCGC. Profesorii Profesorii Profesorii Profesorii Profesorii

UTMUTMUTMUTMUTM susþinsusþinsusþinsusþinsusþin

perfecþionareaperfecþionareaperfecþionareaperfecþionareaperfecþionarea

profesorilorprofesorilorprofesorilorprofesorilorprofesorilor dindindindindin

ºcolileºcolileºcolileºcolileºcolile profesionaleprofesionaleprofesionaleprofesionaleprofesionale

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

Circulau în cadrul UTM diferite zvonuri.Zvonuri rele. Cum cã unii profesori sau uniistudenþi duc tratative reciproce condamnabileîn privinþa falsificãrii, triºãrii examenelor.Pedagogul sã decadã moral atât de mult?…Studentul sã apuce pe o cale imoralã de peacum?…

La Facultatea Radiolelectronicã ºiTelecomunicaþii nenorocirea moralã a datpeste noi. Cazul s-a întâmplat în timpul sesiu-nii de iarnã a examenelor. Examenele doarsunt “vama”, “momentul crucial” de control.Controlezi cunoºtinþele. Dar dacã ele, cunoº-tinþele, nu sunt?… Ce controlezi?… Triºorii,înºelãtorii, precum se vede, spun cã poþi con-trola altceva… ceva… sau câtva, mai ºtii ce?…

Conferenþiarul Grigore Burlacu puteasã controleze doar existenþa borderoului pemasã ºi… sã tot “scrie” note pozitive. Cunoº-tinþe nu avea ce sã controleze la aºa-ziseleexamene “Radioelectronica II” ºi “Mãsurãrielectronice”. Cunoºtinþele doar nu existau…în naturã… în mintea studenþilor.

Fiindcã se auzise (doar zvonuri, ziceam,circulau) despre intenþia de falsificare –triºare – înºelare a conferenþiarului Burlacu,forurile de conducere ale UTM au anticipatlucrurile ºi au cerut ca examenul sã fie primitnu numai de unul dl Grigore Burlacu “însingurãtate”, ci de o comisie în frunte cu dlTimofei Andros, unde desigur intra ºi dlBurlacu în calitatea sa de examinator“legal”.

ªi? ªi s-a descoperit tocmai nenorocireamoral-pedagogicã – falsificarea, înºelarea,triºarea, minþirea.

La examenul “Radioelectronica II”, din 100de studenþi ai anului 3, specialitatea Teleco-municaþii, învãþãmânt cu frecvenþã redusã,tocmai 81 nu au fost admiºi pe motivulneprezentãrii ºi nesusþinerii proiectelor de an.Iar din cei 18 examinaþi – unul, doar un singurstudent a luat notã pozitivã.

Sã ne imaginãm ce dezastru pedagogic:din 100 de studenþi, doar unul singur a reuºitsã treacã examenul!

Iatã ce scrie în “Informaþia” sa Comisia,dupã ce a depistat distrugãtoarele neregulipedagogice la dl conferenþiar Grigore Bur-lacu: “Lipsa totalã de responsabilitate

pentru organizarea susþinerii proiectului dean de cãtre studenþii de la învãþãmântul cufrecvenþã redusã (81 la sutã din studenþi nuau prezentat sau nu au susþinut proiectul dean). Încercarea de a propune spre examinarea subiectelor ce prezintã doar numai o micãparte a chestionarului de examinare dinprograma de învãþãmânt (iniþial s-au propus12 subiecte din 23 cerute de programã)”.

Comisia a fãcut o comparaþie care vor-beºte elocvent despre “cuantumul moral” alconferenþiarului Burlacu. În semestrulanterior reuºita a fost 100 procente din stu-denþii “examinaþi” ºi 86 procente din numãrultotal de studenþi. La examenul susþinut în faþacomisiei în sesiunea aceasta reuºita aceloraºistudenþi, cea care s-a dovedit ca adevãratã, afost diametral opusã: 16 procente pentrustudenþii examinaþi ºi 3 procente (!) pentrutoþi studenþii din grupele dlui conferenþiarGrigore Burlacu.

Acest conferenþiar a adus mai apoi,pentru un fel de justificare, un teanc de cereride la studenþi, în care se cereau, chipurile,consultaþii suplimentare. Ce dorea sã “dove-deascã” oare conferenþiarul… “înfricoºat”?Pentru ce trebuie ca studenþii sã scrie cereri?Oare nu ºtie conferenþiarul cã el este obligat“fãrã nici o cerere” scrisã, sã consulte studenþiicât e nevoie, sã-i instruiascã aºa cum secuvine?… Oare nu cumva “cererile” acesteaascund altceva?… sau altcâtva?

Pânã unde poate decãdea moral un con-ferenþiar, precum dl Grigore Burlacu?

E de neimaginat, probabil.Dl Nicolae Bejan, ºeful Catedrei de Tele-

comunicaþii a spus cã ºi anul trecut gãsiseceva nereguli la conferenþiarul cu pricinaGrigore Burlacu. Dumnealui i s-a spus câtse poate de serios care este rolul sãu de peda-gog. Dar, se vede, n-a înþeles…

Cazul al doilea tot la FRT priveºte pe lec-torul superior Leonid Peev cu aºa zisul“examen” la “Optoelectronicã”.

ªi aici o comisie având în frunte pe dlValerian Dorogan (în comisie intra, desigur,ºi dl Peev în calitatea sa de examinator“legal”) a anticipat… simpla “scriere” a note-lor pozitive fãrã a se controla cunoºtinþelestudenþilor anului 3 specialitãþile Optoelec-tronica ºi Inginerie ºi Management în Teleco-municaþii, învãþãmânt cu frecvenþã redusã.

Din 114 studenþi admiºi la examen 52,deci cam jumãtate, nu au prezentat proiectede curs. Dar se ºtie cã, mai întâi, se susþinproiecte de curs ºi apoi se trece la examen.

Dar ºi proiectele de curs, cele care au fostprezentate, aveau toate una ºi aceeaºi temã.Mai mult de 90 la sutã din proiecte erauabsolut identice. Deci copiere totalã! Exami-natorul Leonid Peev nu putea sã nu observeidentitatea proiectelor, deoarece toate au fost“susþinute” într-o singurã zi (16 ianuarie2006).

Iniþial pentru examen au fost pregãtitenumai 5 bilete în care întrebãrile se repetau.Deci se cerea pentru examen doar o parte dinmateria prevãzutã de program. Vã închipuiþice înºelare! Ulterior la iniþiativa Comisieiexaminatorul Peev a pregãtit ºi propus 20de bilete.

Este clar cã la examen în faþa comisieimajoritatea notelor au fost insuficiente,pentru foarte mulþi studenþi examenul a fostconsiderat nevalabil din cauza lipsei proiec-telor de curs.

Dar dacã nu ar fi fost comisia? LeonidPeev, examinatorul, atâta ostenealã cã ar fidepus – a “scrie” note pozitive în borderouri.

Iatã ce înseamnã triºare, minþire, falsifi-care. ªi toate acestea, nici sã-þi vinã a crede,fãcute tocmai de acela care este chemat sãinstruiascã generaþiile tinere, acela care artrebui sã se numeascã... pedagog. Dar cumsã te încumeþi a-l numi… pedagog?

Profesorii “viciaþi” nu mai lucreazã, desi-gur. Au fost eliberaþi din funcþie.

Iatã ce ne mai demonstreazã cazuriledezonorante, antipedagogice amintite înacest articol?

N-au fost luate în seamã nici indicaþiileconducerii FRT vizavi de mãsurile de îmbu-nãtãþire a organizãrii procesului instructiv-educativ, fãcute în cadrul întrunirilor cucorpul profesoral-didactic al catedrelorfacultãþii, inclusiv ºi al catedrelor SistemeOptoelectronice ºi Telecomunicaþii, realizatepe parcursul lunilor septembrie – octombrie2005. În cadrul acestor întruniri destul depronunþat s-a atras atenþia la necesitatea în-tãririi disciplinei de muncã, la importanþacunoaºterii ºi respectãrii de cãtre toate cadreledidactice a obligaþiunilor lor de serviciu,organizãrii consultaþiilor, evaluãrilor curente,lucrului de sinestãtãtor al studenþilor etc. Oatenþie deosebitã în cadrul acestor întruniri afost acordatã ºi aspectului etico-moral decomportament al cadrelor didactice.

E binevenit faptul cã reacþia conduceriiFRT a fost promptã. Decanatul ºi ºefii cated-relor au controlat ºi asistat practic toate exa-menele care au urmat în sesiunea de exa-minare. În prima sãptãmânã a semestruluide primãvarã, au fost organizate întâlniri custudenþii de la învãþãmântul cu frecvenþã lazi, dl decan Sergiu Andronic din nou aasistat la ºedinþele tuturor catedrelor facultãþii,la care s-a pus în dezbatere un larg spectru deprobleme ce, pânã la urmã, determinã cali-tatea procesului de instruire. Aceleaºi prob-leme s-au abordat ºi la ºedinþa ConsiliuluiFRT din 14. 02. 2006, la care s-au luat oserie de hotãrâri în scopul sporirii reuºiteistudenþilor la studii ºi depãºirii lacunelordepistate. Unele din hotãrârile luate deja auºi fost realizate de decanat: studenþilor anilorI liceal ºi I universitar le-au fost expediate ladomiciliu rezultatele sesiunii de examinare,iar pe data de 19.02.2006 a fost organizatã adoua (prima a avut loc în luna noiembrie2005) adunare cu pãrinþii studenþilor acelo-raºi ani de studii, la care au participat toþi

Cazuri dezonorante,ruºinoase

Etica

(Continuare în pag.8)

În decursul a douã sãptãmâni (16-28ianuarie a. c.), în incinta Centrului de FormareContinuã în Domeniul Construcþiilor, bloculnr. 10, (director, dl Vitalie Scalnâi), au avutloc cursuri de perfecþionare a cadrelordidactice din ºcolile profesionale din re-publicã cu orientare în pregãtirea specialiºtilorîn domeniul construcþiilor. Cursurile au fostorganizate la iniþiativa Centrului de Perfec-þionare ºi Recalificare a Cadrelor (director, dlValentin Amariei, prorector pentru forma-rea continuã a cadrelor).

Cele 35 de cadre didactice de la ºcolileprofesionale au trecut stagii în laboratoareleperformante ºi utilate ale Centrului, au înde-plinit proiecte didactice în domeniul de acti-vitate, au beneficiat de întâlniri cu reprezen-tanþi ai Ministerului Învãþãmântului, Tinere-tului ºi Sportului. Pe parcursul perioadei deperfecþionare au fost antrenaþi în procesul deinstruire ºi profesori de la Catedra TehnologiaConstrucþiilor, FCGC: dnii Iurie Dohmilã,ºeful catedrei; Oleg Cazacu, conf. univ., ºide la Catedra Securitatea Activitãþii Vitale, dlEfim Olaru, conf. univ., dr., ºeful catedrei.

Dl V. Amariei ne-a informat cã astfel decursuri pe viitor vor mai fi organizate luândîn considerare solicitarea participanþilor.Deocamdatã, tot la iniþiativa Centrului dePerfecþionare ºi Recalificare a Cadrelor, pe 18februarie a. c. a demarat un seminar pentruconducãtorii ºi cadrele manageriale ale ºco-lilor profesionale. Problemele puse în dis-cuþie: curriculumul centrat pe necesitãþile celorcare învaþã caracteristicile managementuluieficient. Iar pe 20 februarie – cursuri de for-mare psiho-pedagogicã a cadrelor didacticedin ºcolile profesionale (douã sãptãmâni).

de traductoare cu conectarea directã lacalculatoare. Pentru fiecare student se asigurãaccesul la Internet. Astfel se vor putea acumulacunoºtinþe ºi noi experienþe în domeniulenergiei ºi mediului, se vor efectua diferitemãsurãri prin intermediul traductoarelor ºise vor prelucra sistematic datele mãsurate.

Programul de masterat “Energie ºi Me-diu” prevede pregãtirea profesionalã ºi cali-tativã în domeniul Energiei ºi Mediului,deprinderi practice ºi teoretice în ceea ce pri-veºte soluþionarea problemelor importantecu care se confruntã societatea de astãzi:emisii de gaze cu efect de serã, poluarea ape-lor ºi solului, crize energetice, care au unimpact negativ asupra mediului conducîndla dezechilibrul natural. Se doreºte gene-rarea unei atitudini durabile la producerea

ºi utilizarea energiei, precum ºi protejareamediului înconjurãtor - o problemã globalãla momentul actual. Acest masterat ne vaoferi o posibilitate unicã ºi sigurã prin pre-gãtirea teoreticã ºi practicã pe parcursulanului de studii în domeniul energiei ºi me-diului – un domeniu foarte important astãzi.

Un aspect important al programului destudii îl reprezintã cadrele didactice de primrang din R. Moldova, profesori invitaþi de laStockholm ºi Berlin, care cu bogata expe-rienþã în domeniu precum ºi practica lorinternaþionalã ne oferã posibilitatea de aaborda cele mai stringente probleme precumºi gãsirea alternativelor de soluþionare aacestora.

Diana PÎNTEA

8Â c Mesager Universitar, Februarie 2006

UTM, învingãtoare

Editor – UTM.

Materialele le puteţi expedia la redacţie și prin

poșta electronică pe adresa: mesager@adm.utm.md

Pregătirea materialelor: M. Romanciuc, A. Emandei, D. Saranciuc.

Design: Viorica Ostaș-Tofan

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998

Tiparul: Editura “Universul” Comanda:

Tiraj: 1500

Cine este Alexandru Marin? Este greua spune multe despre o personalitate într-unspaþiu redus. Nãscut la 10 februarie 1936, înfamilia profesorilor de ºcoalã Zaharia ºiPelagheia Marin, într-o pitoreascã localitatede pe malul Prutului din sudulBasarabiei – comuna Brânza,judeþul Cahul, judeþ care a datpersonalitãþi ºi în care se maipãstreazã unele tradiþii naþionale,pe care le-au pierdut completa-mente majoritatea oraºelorbasarabene rusificate. În 1953 aabsolvit ªcoala Medie nr. 2 dinCahul. Deoarece în RSSM de peatunci nu exista nici o instituþie deînvãþãmânt tehnic superior, dorinþade a învãþa l-a adus ( de altfel, ca ºipe mulþi alþi tineri dornici de învã-þãturã) la Institutul Politehnic dinOdesa, pe care l-a absolvit în 1958. Demenþionat faptul cã 42 de absolvenþi aiacestei instituþii, marea majoritate din ei fiindcadre naþionale, au stat la baza formãriiviitorului Institut Politehnic din Chiºinãu. Atrecut toate treptele carierei profesionale aunui inginer ºi profesor universitar. A începutcu postul de maistru de schimb la UzinaConstructoare de Maºini “S. M. Kirov” dinTiraspol (1958-1960), apoi a fost numitdirector adjunct în probleme de studii,cumulând ºi funcþia de lector la filialaInstitutului Economiei Naþionale din Mos-cova. Din aprilie 1965 pânã în prezent acti-veazã la Universitatea Tehnicã a Moldovei,parcurgând toate treptele didactice univer-sitare – asistent, lector superior, conferenþiar,profesor universitar interimar la Catedra deTehnologie a Construcþiilor de Maºini, rãmâ-nând fidel catedrei, Universitãþii Tehnice aMoldovei, dar ºi neamului. De menþionat cãtânãrul Alexandru Marin, ca ºi mulþi alþitineri entuziaºti de pe atunci, s-a încadrat ple-nar în marea operã deosebit de importantã

pentru economia Republicii Moldova, dar ºipentru întreaga intelectualitate basarabeanã,de constituire a Institutului Politehnic dinChiºinãu.

Acesta este Alexandru Marin, doctorîn tehnicã din 1970, când ºi-a susþinut tezade doctorat la Moscova, coautor de manua-le, apãrute în colaborare cu colegii de la Uni-versitatea Tehnicã “Gh. Asachi” Iaºi în anii1992-1993, care au fost extrem de utilepentru studenþi (dar ºi pentru profesori, caretrecuserã în 1989, la predarea materiilor lafacultate în românã ºi care întâmpinau difi-cultãþi enorme legate de terminologia de spe-cialitate în limba românã). Autor de brevetede invenþie. Iniþiator, în 1999, al unei Confe-

rinþe Internaþionale în domeniul construcþieide maºini, organizatã împreunã cu colegiide la Iaºi ºi care, de atunci, se desfãºoarãconsecutiv la Universitatea Tehnicã din Chi-ºinãu ºi la Universitatea Tehnicã “Gh. Asa-chi” din Iaºi. Veºnic în cãutarea eu-lui sãu, separe cã în 1993 l-a gãsit: a devenit directoral editurii UTM, iar din 1998 – director alEditurii “TEHNICA-INFO”. Pe parcurs a edi-tat cca. 250 de titluri de carte, preponderentîn domeniul tehnicii, dar ºi în alte domenii.Este important faptul cã profesorul A. Marina contribuit esenþial la apariþia ºi editarearevistei “Meridian Ingineresc” – prima revistãtehnicã din Republica Moldova.

Sunteþi un adevãrat “argint-viu” ºi amvrea sã rãmâneþi în continuare tot aºa. Sã fiþisãnãtos ºi sã vã bucuraþi de stima colegilorºi a familiei dumneavoastrã. La mai mult ºila mai mare, mult stimate Domnule Profesor!

Valeriu DULGHERUDin „Literatura și Arta”, 9.02.2006

(variantă prescurtată)

Dl Nicolae Baboi s-a nãscut la 3 ia-nuarie 1936 în satul Hlinaia, raionulSlobozia. Copilãria ºi ºcoala le-a petrecutîn satul natal. Atitudinea foarte afectuoasãfaþã de disciplinele exacte l-a adus în anul1954 la Institutul Politehnic din Odesa.

În 1959 cu succes absolveºte Facul-tatea de Termotehnicã ºi începe activi-tatea de inginer la întreprinderea “Injdor-stroi” din Chiºinãu. Dar dragostea deºtiinþele exacte ºi de activitate creativãde cercetare, îl aduce în anul 1961 laInstitutul de Fizicã Aplicatã al Academieide ªtiinþe a Republicii Moldova.

Din anul 1971 dl N. Baboi activeazãîn cadrul Catedrei de Termotehnicã a Uni-versitãþii Tehnice a Moldovei. A perfectatºi pregãtit pentru predare un ºir de cursuridin domeniul termotehnicii. Pe parcursulacestor ani dl conf. univ., N. Baboi a în-deplinit ºi anumite funcþii didactice-orga-nizatorice: prodecan la Facultatea deMecanicã, ºef Catedrã Termotehnicã, fun-cþii în Comisia de Admitere a Universitãþii.

AniversãriAniversãriAniversãriAniversãriAniversãri

Profesor

cu liter[ mareAlexandru Marin

la 70 de ani

Nicolae Baboi

– 70

La vârsta onorabilã de 70 ani dl conf.univ., N. Baboi este plin de planuri noi,atât în domeniul didactic, cât ºi cel edu-cativ.

Mult stimate domnule Nicolae Baboi,noi, colegii de catedrã, venim cu un senti-ment de profund respect ºi cordialefelicitãri cu ocazia frumoaselor jubilee: 70de ani de viaþã, 50 de ani de activitatepedagogicã,