* n u i X X I X . — \ o . 4 0 . 5 B A N I Ш T O A T A ŢAEA 5 b u n i . i o c t o m b r i e 1 » i 3

UNIVERSUL umm b B O i T J k . V í C E i T T - 0 - E * : l e i 2 . 6 0 ^ . V T T T J U J Z * АВОГСАМЕЛТЕЬЕ S E F A C ІѴШ1А1 P E ШІ A X — p e p a g r i n - e . 7 ş i B l o w i S O

Hl 1 '• J ^

U. — NO. 40 . U N I V E R S U L L I T LH. A l i L u n i , I O c t o m b r i e 191У.

S U M A R U L

LITERATURĂ ROMÂNEASCĂ Cugetărî . . . . . . . . d e AL RUMO Din ale ІиГѴчгіі&рига » G. A. TaeM Zadarnic : petcioţ . . » Neny.

Literatură áréin* Prea târzie; traducere. » I. Mercater ImpăratiULNapoleon/I

şi crin torul*.*'. .-'•» I. Seurte Diverse

înconjurul . .. , «. . »,Aladia Sinuciderea » E. N.Paralenţa Convorbiri astronomice» Victor Anestin

lioman Bettina, traducere după Alfr. de Musset

Ilustraţii Avant-posturile bulgare la graniţa tur­

ceasca, colorată,. A. S. It. Rriacipesa Elisabeta. Principii (jreciei. D. Inginer Henri Coandă.

Din ale lui Vodă-tuza СГІ car î p r e g ă t e a u d e t r o n a r e a Ma­

re lu i Domn, c ă u t a u m a l pe toa t e căi le de a l face i m p o p u l a r ; s luj in-du-se de toate mi j loacele d e a l în­c r e d i n ţ a c i l i a r , pe d â n s u l , c ă popo­r u l n u l m a i voeşte, n u l m a i iu­beşte .

Aşa d e p i ldă , î n v a r a a n u l u i 1*15, când s'a dus la Moşi , î n ziua desem­n a t a c e r e m o n i a l u l u i ofeiiйш(|| |; d i ca rea cor t inei de l a s c e n a t e a t r u ­l u i ce s e î n tocmea pe a t u n c i , acT»-^ r u l D i m i t r i a d i cu î n d r ă z n e a i » tui d* ' r o ş u înfocat , pus s i tatinràdeze pe* d e m n i t o r a Început a d e c l a m a :

Fo«e verde Rezmarin Dă-ne Dowrtne prinţ străin î

L a auzul cărora îşi poate oricine î n c h i p u i ei noţiunea prin care a tre­cut î n t r e a g a asistenţă si m a l ales o-f icial i ta iea c u întreg aparatul s igu-r a n t e ï publ iée ; căreia; puţin i-a lip­s i t d e a in te rven i , dacă Într 'o clipă ges tu l domnitorului MI © potolea; c a r e fără să se turbure câtuşi de p u ţ i n s'a scu la t drept în picioare, ş i In a d m i r a ţ i a tuturor a adoăgat :

„Zi înainte eă zici bine"

Ş i a t â t a dragoste ş i respect avea el de popor încât p â n ă l a sfârşi t a as­cu l t a t neclintit pe o p loşe torenţia­la cele ce răposatul Carada—pe a-t u n c i vâ i i zăao r al Taiei—Brătianup— îl pusese în g u r a l a i DimitriaiB, pe ca r e Vodă cbemâaida-i i-a dat 36 de ga lben i , spunâfidu-I :

— Nu-mi piac Miseiï, cinstesc Insa pe cel i n imoş i .

Altă da tă , tn t r ' aaa din cutele ІШВДЙ d i n aceiaş i a A, a pertiit dut cur tea , p a l a t u l u i călare pe favoritul s&u r a l Dervis; însoţit fie generalul Florea-' cu şi d u p ă ce a vizitat piaţa mar*— H a l a Gliica—la întoarcere au trecut pe d i n a i n t e a şcoaleî israelita româ­n ă , d in ca lea Văcăreş t i , tocmai când copii i în număr de vre-o şyasez^et, eşeati d in curtea acelei scoli .

Uni i dintre- copii i cei mat răsăr i ţ i r e c u n o s c â n d pe Y o d » au Început* a . s t r i g a ü r « / Atunci C o c a a donwütt ca lu l la pas ş i aogajându- l l a . « e w b ă pr in fel de 'fel de întrebări,, ;'p* nes imţ i t e i-a adus până fn свПга p a l a t u l u i în admiraţia celor ee vă ­zuse şi m ă r i s e acel convoi origiaat .

Descă l icând , a :;ef»t ordin genera­lu lu i F l o v e s e u , s ă гг0е pe copil, c a r i p â n ă să s o - r e J a î o f r c ă domnitorul din pa la t , şi. p â n ă i c i ' a ă zărească pe profesoru l 1e r Poper—care nu-I JÄ-r ă s i s e — m a l e r a u ga ta , a începe s ă b î z î i e ; când ia tă că apare Cu za în­soţit de D o a m n a E lena , care ţ i nea o p u n g ă şi din ca r e a început a d a f iecăruia câ te doui sfanţ i , spunân-du-Ie :

— Să-î duceţi părinţilor, ş i să l a s p u n e ţ i că vi i-a dat M. S. pentru c a să fiţi c u m i n ţ i şi s i l i tor i l a î n v ă ţ ă ­t u r ă .

î n c ă nu se s fârş i se î m p ă r ţ e a l a şi u n formidabi l Ura şi Să trăiţi а iz­bucn i t d in p iep tur i le n u m e r o s u l u i

public c a r e s t a ţ i o n a în cur t j şi lua ­se parte l a bucur ia copiilor produsă de bunătatea domnească ; car i , du­pă Îndemnul profesorului lor, s 'au rândui t câ t e "doui, dout, pornind a defila pe dinaintea parechel dom­neş t i ; când iată că, cel m a l mic dţn coada convoiului s e opreşte brusc pe . loe , face l a d r e a p t a , doi paşi în*-, in ie şi l u â n d m â n a Doamne i i-o să­r u t ă ş după ce a făcut un сощрі і -, — M a m a are ş ă aibe m a r o b u c u ­

rie p e n t r u aceştr"aouî s fanţ i ! A t i ind C u z á ) ' a luat î n braţe, l 'a

s ă r u t a t şi l'a î n t r eba t : — Da de ce o s ă aibe maicâ-ta

bucurie ? ment frmmiw, «diNGÎMTE -.

— F i i n d c ă es te s ă r a c ă ş i c ins t i t ă . Gestul şi d e ş t e p t ă c i u n e a lu ï d in a c e a

cl ipă a d e t e r m i n a t de b u n ă s o a r t a şi a copi lu lu i şi a m a m e i ; ca r î p r ia mi j loacele b ă n e ş t i ce li s'au procu 1-r a t a t u n c i şi m a î t â r z i u d e Doamna E l e n a , s'u p r o d u s u n a d in i lus t ra ţ i i ­le n o a s t r e medica le .

I n d u p ă a m i a z a a j u n u l u i d« CRI.-ciun din a n u l 18GÜ, s c o b o r a m î n oraş pe un gersec, ca în zilele înv ine ţ i t e de no r i i î n c ă r c a ţ i de z ă p a d ă , ga t a s ă î n c e a p ă a ce rne fulgii cel a lbi ce pievcstesc g e r u l ierneî ; c â n d c a m cu vre-o sută de p a ş i î na in t ea mea , cam prin" d r e p t u l Mserkel Maichi-PreaţMa}. J l r e s c cu to t c r ivă ţu l c a r e ІЖЕЩШЩЖ, f i g u r a b l â n d ă d a r iaişnmWajU-c a d o m n i t o r u l u i , c a r e

.Jţrc'a la pa s , : j adv ind c â n d la ' | ^ a ) A ' ^ ) d la stân%a, ca- cel din"

e n t t i * . p e r i l o r , r ă m a s s ingur cu el"; tnSUŞft' ' * , -i: . Din vreme nxam fost op r i i pe loc şi făcând front ian» -aşteptat treca-" rea cu măria Ia boneta de pot iz ce pur tam : mişcare care vădit i-a g ră ­bit pasul până ce a sosit în faţa mea când, după ce mi a răspuns la sa­lut, m'a întrebat :

— Mă cunoşti, ştii eine sunt eu? — Da, să trăsşt l M. T., sunteţi

Alexandra loan I , Domnitorul Wer m&ttiei.

— Cum te cl i iamă? — G. A. T a cid, d m Bucureşt i . — Ştii carte? — Da M. T. a m făcut trei clasa

gimnaziale. — De când eşti î n oştire? — De l a 27 Mart ie 1859, ca volun­

tar. — F ă t ut al lagărul de l a B â i o T ? —' D A să trăeştî M T. — C â n d al fost înaintat serjent? — L a 27 Decembrie 185», treî l u n i

dupe re m a ţ i îna in ta t la gradul de caporal, fiind de g a r d a l a cartieru M. V. d in Floreş t î .

— Tu eşti dar soldafttí ace ia ca­r i , fă ră parola nu o vrut să- m ă n r ae s i trec, până ce n u o venit ca­poral u dc garda .

— Da, s ă trestl M. T. — Bine, tretoue s ă fii u a *â*t cw-

œinte; dacă o maî trece ѵггаше, a m să te fac şi ofiţer, dar, nu ţfl I r ig nu m a l în mindir (tunieăl pe «e ru aista?

— Nu, să trăestî M. T. — Vâd< ferne, dar e u tot 41- ol d a 3

i rmil ic i (iensarf dc moneda \чч-Ье) aăt aiet pentru ziua de mâne.

«te înţelege, c ă abea &щ c«tí*at s i av t iaes j irmilicii , şi nu m a l puţin ăaJcal t reacă florii care m ă cuprin­sese; când deodată a m rupt-o la fu­g ă înapoi ca s ă d a u de veste la cazarmă, şi ca să le spui cele ce m i s e întâmplase; dacă în trecerea mea pe lângă dânsul, nu m a r fi o-prit pe loc porunca:

— Stat Şi dacă i-am spus ce vroiam să

fac 'mi-a poruncit să'mf caut de treaba şi s ă m ă întorc ne drumul ca­re am plecat; i a r dânsul s'a fost d u s la cazarma, a intrat ma l prin toate camerile, bucătării le şi sa la de poli t ie ; de unde tot pe jos s 'a întors l a locuinţa mami Sale din str. Domnească, unde «ra consem­nat întreg corpul ofiţeresc din gar ­n i z o a n a Gala ţ i .

G. A. Tacid.

P . S. Cine a r t'i p u t u t b ă n u i în u n a din acele clipe, că, d u p e 52 anî ,

v a veni o zi, în care, astăzi ca şi al­t i dată, să-mi fie dat mie, cea m a l inf imă atomă din cuprinsul neamu­lui românesc, să p r i n d g r a i ca s ă •orbesc ş i să prea măresc cea mat strălucitoare a Iul Icoană, numită

ІСЫВТ?! <*'"

N. de IHontferrato

PREA TÂRZIU C h i a r în acest s fârş i t de Mar t i e ,

- i a r n a târzie ш в с а . c u cea ţa - i a r b o r i i u s c a ţ i pe carî R e n é S a u v e u r p u t e a să-I z ă r ea scă p r in fe reas t ră . E r a t r i s t ă şi l a m e n t a b i l ă , u m i l i t a odaie locu i t ă de vecinul ch imis t . I n t r ' u n colţ, u n p a t pe ca r e se o d i h n e a bol­n a v u l ; l â n g ă acest d in urmă, o m a ­s ă u n d e zăceau c ă r ţ i de ş t i in ţă . I n c ă m i n u n foc s l ab se c o n s u m a încet.

Deoda tă , c ineva b ă t u la uşă şi fără a a ş t e p t a r ă s p u n s u l , u n om de vre-o pa t ruzec i de a n i , î m b r ă c a t fără în­g r i j i r e d a r confor tabi l in t ră . Merse c â t r e bolnav în t i hzândn- I mâ in i l e . Era j jmedicul , un vechiu c a m a r a d de şcoâlavjbtre venia în f iecare zi să-I dea- gra$Bi t" t f ignj i r i le sa le .

—-.Ce nu faci? îi îutreJw e l --: Nici aajjft b ine , n ic i m a r ă u , f ăcu

c etala ! t ^áúsp i n a n d. - - Haide, jtó văd! Noul venií4&tík|^>ii)perati.ira, ascul ­

t ă botentnl care-l' pr ivea cu lăco­m i e , cău tând să descopere într'o niUş-«are de fmoaomie, o p r i r e a ca r e pu ­tea ş ă ^ - o ascundă. ,

— Mérge m a l bin«! merge m a l bine! roncaiae medicul.

René clătină din cap. — Nici mar-bine, nici m a l rSu. — Cum vrei ca sănăta tea s ă se a-

melioreze pe un a şa timp? Aşteaptă ş i tu p r imăvara !

Lacom de a şti adevărul René în­trebă, cu ochii strălucitori:

— Pierre; tu eşti un arnie din co­pilărie, fii sincer cu mine! sunt băr­bat, moartea nu mă îngrozeşte, $i m ă voiu p regă t i . . . Când voiu muri?

— E l JBTBce! Cum aşa ! E u nu sunt: profet, r e î muri l a ora ta. Pot să-ţî repet, că s tarea ta nu e iogrijitoa-r e şî dacă vei vedea pr imăvara , eştf sa lvat . -

Doctoral puse pe masă e i i eva me­dicamente.

— N 'abnevoe (de nimic? întrebă el. — Nu, d a r cum să-ţî mulţumesc? — Aşi! lasă , as ta e firesc de tot. Apoi, trecu la o aită idee: — PSira t a vim- azi? — Da; IH fiecare Luni , MRM obi­

ceiul. — Niel o emoţie, attfl ' Delnavul a v o « a . s a r & s ' e ş o r ş t

A r â i i s e m à n a J u I Pierre^ — 9T mâianc! — P e mâna»! Doctorul plecă, Rene^recăzu îfr»re«

veria-I neîntreruptă. Z i u a era pe sfârşite, peste câteva ri ipe v a fkuwap te, o noapte preanadă. î a odăiţa, paşi -uşori se т а a ^ pv-snată, u ş a saeva deschide si Mèrguerrt**, natu« sa>. va» intra.

René Sauveur avea patruzeci şi cinci de ani deabia, d a r faţa-î-siafau, uscată, n u arătă nici o vârs tă ; sin­gur i i ochi strălucitori ciudaţi.

Altădată fusese un chimist distins, fusese prea bun, prea încrezător, prea visător, şi de toate invenţiile s a ­le profitaseră oamenii grosolani, lă-sându-1 s ă r a c , dé o sărăcie încreză­toare mizer ie i . Apoi soţia-I îl părăs i ­se, luându-I fiica, pe Marguerit te, a-t u n c î în vâ r s t ă de zece ani . Divor^ ţul fusese pronunţat, René primise toate nedreptăţile nevrând s ă . dezo­noreze o femee pe care o adorase şi care nu-1 înţelese. I se acordase de a-şi vedea fiica odată pe săptămână ş i în fiecare L u n i , de opt an i , M a r ­gue r i t t e v e n i a să-1 v a d ă în aceas t ă oda ie u n d e el se s t ingea , ofticat in u l t i m u l g r a d .

Cuvinte ie doc to ru lu i , cu toa t e pre­

simţirile sa le , ÎI da o o a r e c a r e spe­ranţă.

Martie era pe sfârşite, p r i m ă v a r a nu putea s ă nu r m a s c ă , n ic i soarele s ă devie viu, s ă u m p l e camera de veselie şi de v ia ţă nouă.. .

Deodată, p a ş i u ş o r i t r o p ă i r ă pe po-destru, u şa s e deschise şi o t â n ă r ă f a t ă , b l o n d ă şi frumoasă, in t ră :

— Br r , câ t de î n t u n e r i c l a t ine, p a p a ! Nu t e văd . U n d e eşti?

In s f â r ş i t e a aăr i , l a l icărirea s la­b ă a focului, p e bolnav aşeza t pe p a t

. ţ i care î l întindea m â n a . Se s ă r u t a r ă şi, î n d a t ă ea a p r i n s e

І а щ р а . — M a l p louă a f a r ă? î n t r e b ă el. — O h da , e ceva î n s p ă i m â n t ă t o r i — N u n u eşti u d a t ă ? — De loc, m a m a m ' a ş t e a p t ă jos cu

a u t o . R e n é înch ise ochii şi pă l i ; l o v i t u r a

fusese t a r e ; M a r g u e r i t t e obse rvă şi v ro i s ă r e p a r e r â u l care- l făcuse :

— I m p a c ă - t e , p a p a , şi vei vedea f rumoase le p l i m b ă r i c a r e le vom fa­ce î m p r e u n ă !

E a se aşezase p e pat, şi deslegă u n pacheţe l . T a t ă l a examina t -o pe ea . Cât de b ine s e m ă n a cu m a m a cl! K-r a u ace leaş i pr iv i r i , ace iaş s u b ţ i e t i -te b londă , a ce l a s s u r â s . Da r , şi r â t de e legan tă !

— Ţi-aiu a d u s p r ă j i t u r i , o să m â n ­e a m , vrei?

El s u r â s e şi m u r m u r ă : — Da! — Ca a t u n c i c â n d e r a m micuţă,

î ţ i amin t e ş t i ? Dacă-ş î aminteşte. L a c r i m i îi cur ­

g e a u din ochi amintindu-şl t recu tu l a şa vesel!

— A m adus vin, r i n b u n , ştii? E l protesta: — Vin! Nu, nu vreaiî! Nu vreau

nimic. S e gândia că erau d iu banii al­

tuia, soţul femecl lui , cu care Mar ­gueritte i i cumpărase aceste lucruri .

T â n ă r a fată, mâhnită de tot, în­trebă:

— Pentru ce reîuzî? Vrei s ă m ă supăr?

Pentru a-I face plăcere, el cedă, bău vin, mancă prăjiturile. Atunc i , ea satisfăcută, se ridica, mers i delà dreapta, la s t â n g a , impaciendându-sc.

— Trebue să fie târziu, trebue să plec.

— EI bine, scumpa mea, frtjţi să pleci!

E a se aplecă asupra lui , sărutân-du-1.

— Luni ! făcu tatăl. — Ga totdeauna. D e pe pragul uşel ea î l trimise o

sărutare , u ş a s e închise, zgomotul paşi lor încetară.

MU de gândur i d u r e r o a s e U asal­t a se ră creeret s o l i t a r . Tot trecutul î l reveni t e > natale.

A v a n * prear pntfnl nani pejairu &<8i r e e d u c * l a sfâeait%«хрегееяфгіе, tona» nev iz t ia t teră . In«uraţ< c a o fe­rne*- coetortă, и д о а а е с а , aaaorecată"^ <ar4«R,samiia«tfB»t*ttve* tot c e e a c e e -ia»1 ;âw«ww.-»»aă) fctfc z t o a «and rai- ^ natf « * і * * ѵ * і « ^ а Ш Л » р в л * 8 І в е pe a u r n n v p » %ша*^іа»і rtiWitf mat bogat. iNenrtúl. în afftrsMl- pronunţat «an--t f a lui , t l despărţise de fiica I u l Pur­tase pentru această copilă o dangosfe trădată. Aceasta fu sfârşitul , p r ă b u ­şirea. Sănăta tea I acum nesigeră , fu compromisă. Ft izia îl ŒEMBEÀ»- Tn cu rând nu fu de cât e ЯАЯЕѢ lamen­tabilă.

I n t r ' u n m o m e n t , avu fcentaţiu»ea de a s e omor î , d a r a m i n t i r e a fiicei sale, îl r e ţ inea . î n t r ' o zi, e r a la în­ceputul ie rne î p receden te , se p u s e in p a t , sub ordinul l u i P i e r r e . B u p ă a- ; c e a s t a n u s a irru* r id ica t .

Pentru ce s a r ridica? In fiecare^ dată, d u p ă s c u r t a v iz i ta a ШееІ s a l e , , René d o r i a m o a r t e a , această moarte care i-a d a în s fârş i t odihnă. Dar în • a j u n u l f iecărei Luni , reîncepea s ă inbeaseă ex i s t en ţa , căc i fiica-I ve­nea , să-1 r e v a d ă , ea, v i a ţ a şi m a ­re le lui .

P e mas-ă, l a m p a , f ă ră gaz se s t in­gea încet şi p ă r e a că az is tă la p ro ­p r i a I m o a r t e . Lu i doasemenea , II

íuni, 1 Octombrie 1912. UNIVERSUL L i T E H A ß No. 40. —

Црзс i a cea s t ă f l acă ră n e c e s a r ă vie-ţet , lupte i .

* Când , L u n e a v i i toare , M a r g u e r i t t e

i n t r ă în o d ă i ţ a t a t ă l u i eî , n ' a v e a ve­sel ia ob i şnu i t ă , p ă r e a î n g r i j a t ă . Cu f igura t r i s t ă , se a p r o p i a de ta tă l eî, şi-l s ă r u t ă .

— In c u r â n d şi p r i m ă v a r a ! zise ea. B o l n a v u l a v u u n s u r â s . E r a m a l

fericit. I n t r ' a d e v ă r , o r a z ă de soa re , î n c ă s labă , i n t r a s e în oda ie în aceas ­t ă d i m i n e a ţ ă , r ă s p â n d i n d u - s e pc toa­t e luc ru r i l e , f a m i l i a r ca u n vechiu amic .

— Da! u i t e p r i m ă v a r a ! m u r m u -r ă el.

René obse rvase î n d a t ă ae ru l î ng r i -j a t al fiicei sa le , d a r n u î n d r ă z n e a s'o în t rebe . F.a p reven i c h e s t i u n e a ş i cu un aer nel iniş t i t , m ă r t u r i s i :

— Inch ipueş te - ţ î că s u n t i n v i t a t ă să m e r g . L u n e a v i i toare , l a ţ a r ă . . .

F igura , bo lnavu lu i se î n t r i s t a , l î a a d a o g ă repede : — Nu voiu merge , b ine în ţe les , căc î

n 'o să te pot vedea . M a r g u e r i t e a p ă s ă pe u l t ime le cu-

v in te ca să facă să s i m t ă t a t ă l el ceea t'i l ipsea .plăcerii sale .

El p ro t e s t ă : — Ha da , b a da, s c u m p a m e a , t r e ­

b u e sâ 1e ducî acolo, a c u m e v â r s t a c â n d t r ebue să te d is t rez i şi să r âz i .

Ea a d ă u g ă p r e f ăcu t ă : — Ba nu , nu mă voiu duce, g â n ­

deşte-! o! c incisprezece zile f ă r ă s ă viu n i c i !

— Din con t r a , v r e a u s ă te duc i , m u r m u r ă încet i şor bo lnavu l . Vom fi veseli şi m a î g r ă b i ţ i s ă n e v e d e m d u p ă a t â t a t i m p .

— Cât eştî de b u n ! Fet i ţa , î n c â n t a t ă , m a î vorbi de u -

nele de al tele , apoi d u p ă ce s ă r u t ă pe t a t ă l s ă u , fugi c â n t â n d .

L u n e a u r m ă t o a r e p ă r u i m e n s de l u n g , inf ini t de t r i s t l u î Kéné . I n s fârş i t , Lunea, c â n d M a r g u e r i t e t re­buia să sosească . P r i m ă v a r a ѵепіээ deabine lca , u n soa re foar te du lce scă lda oda ia . P r i n f e reas t r a l a r g deschisă , ac ru l i n t r a plin de pa r fu -m u r î . Cu ven i rea p r i m ă v e r c î , b o l n a ­vul se s imţ i se r e t r ă i t , se r id icase , îm­brăca t , t r a s e fotoliul l â n g ă f e reas t r ă . P ă r e a a c u m că e ra b ă t r â n , foa r te b ă t r â n .

Amicu l lu î t r e b u i s ă vie, fiica-î n u t r e b u i a să în t â rz i e . Ce zi fer ici tă !

Cineva b ă t u la u ş ă . Cu o voce n o u ă de tot, a p r o a p e veselă , s t r i g ă :

— I n t r ă ! Doctoru l i u t r ă , şi se mi ră : -— I n pic ioare? — Da, amicu l m e u , în p ic ioa re ! In t i m p ce celălal t îl da m â n a , r ă s ­

p u n s e : — S u n t b ine de tot. Vezi, m i s'a

co lora t fa ţa! P i e r r e î n c r u n t ă s p r â n c e n e l e , ne ­

m u l ţ u m i t , ne l in iş t i t . Aceas t ă în to r ­s ă t u r ă sub i t ă , p rea sub i t ă , p u t e a s ă a ibă u r m ă r i fa ta le vieţel.

— B ă u a ï făcut că te -a l scu la t , e per icu los .

— D a r c u m ? P r iveş te , ţ i - am s p u s s u n t b ine de tot! Ah! med ic i i ă ş t i a , to ţ i ace iaş i , to ţ i pes imiş t i ! F i i ca m e a va veni . C â t de fericit o să fiu c â n d o voiu revedea , în p ic ioare , şi câ t de ferici tă o să fie şi ea! H a l , aşează- te!

L â n g ă fotoliul bo lnavu lu i , P i e r r e se i n s t a l a şi înce t i şor de tot a j unse ­se r ă Să vo rbească de t i ne r e ţ ea lor pe­t r e c u t ă î m p r e u n ă , de pe t recer i le de a-t u n c l . de t r i s tetele lor . D u p ă a m i a z a se s fâ rş i t foar te încet , s e a r a v e n i B r u s c I lene fu a p u c a t de f r igur i .

— T r e b u i a s ă s t a i în pa t , î n s i n u ă P i e r r e .

— N u : nu! v reau s ă p r i m e s c pe M a r g u e r i t e în p ic ioare , s'o s t r â n g în b ra ţ e l e mele. Ascu l tă , ea este!

P i e r r e a s c u l t ă : d a r n u auz i n i m i c : — Te îi'.şell n u vine n i m e n i . — D a c ă a î n t â r z i a t p u ţ i n , to t t r e ­

b u e s ă vie, î ţ i s p u n . Un zgomot de paş i , î n c ă confuzi ,

ee auz ia î n t r ' a d e v ă r pe s c a r ă . René se r id ică , cu ochii m ă r i ţ i , aux ioş î .

P i e r r e se r id icase , su s ţ i nându -1 . — EI, l a s ă - m ă oda tă , s u n t n u t e r -

Aniversare princiară

A. S. Л. PRINCIPESA ELISA BETA care şi-a serbat en a 18-a aniversare a nasterci.

Când ai plecat, in urma ta, plecau cocoare pe sub nori Am vrut să dau, tristeţea mea, s'o risipească ele 'n zbor, Şi sâ rămân, ce-am fost odată, copil zglobia, cu dor de joc Cu gând senin de fericire şi cu credinţă 'ulr'un noroc.

Dar, s'au tot dus albe cocoare şi eu nimica nu le-am spus Ci-am stat încremenită n poartă, cu ochi perdu ţi pe und'le-ai dus.

Târziu de tot când mi-am dat seama, 'ml simţit obrazu 'nlăcrămal in jur, mă 'nprejmui din noii, pustiul ce ni l'ai lăsat.

Şi-am înţeles, car fi zadarnic, dc-acum să mai aş/cp/, vreun bine Când mi:e legat, cu trăinicie si gând şi sufletul, de tine!

Piei i y .

n ie ! Şi gândeş te - t e oda tă , a m dor in ­ţ a s'o î m b r ă ţ i ş e z : c inc isprezece zile f ă r ă s ă fi văzu t -o !

P a ş i se a p r o p m r ă . — V r e a u să deschid . C u m paş i i , r ă s u n a u pe podes t ru ,

b o l n a v u l şe r id i că , d a r d e o d a t ă se o-pr i , duse m â i n i l e l a i n i m ă şi căzu pe s p a t e în b r a ţ e l e a m i c u l u i s ă u .

I n acest t i m p , u ş a se desch ise în­t r ' u n zgomot de r â s .

O voce f r agedă se t o p i — B o n j u r , pa . . . D a r f raza î n c e p u t ă se s t inse . A r ă t â n d corpu l ne însuf le ţ i t , a l u i

Bené S a u v e u r , med icu l s p u s e s im­p l u :

— Aţi sosi t p r e a t â r z i u , d o m n i ­ş o a r ă .

T. Mercalor

Î N C O N J U R U L Mul te t r a g e d i i f r ă m â n t ă v i a ţ a o-

m e n e a s c ă , d a r une l e î n t r ec or ice m ă ­s u r ă , n e revo l tă p â n ă i n fundu l ini­m a ! şi n e zdrobesc . Adesea s 'a r ep re ­z e n t a t pe s c e n ă confl ictul î n t r e da­t o r i e şi p a s i u n e , m a l t r a g i c î n s ă de câ t acest conflict este su fe r in ţ a u n e i n e d r e p t ă ţ i , n ă p a s t i a şi m a î ales , poa­te, s t ă r u i n ţ a z a d a r n i c ă de a se în­d r ep t a , e r o i s m u l unei v ipt î c inst i te .

şi m u n c i t o a r e în l u p t ă cu bârfel i le ş i ca lomni i l e şi p re judecă ţ i l e de tot fe­lul .

P e m i n e u n u l m ' a mişca t a d â n c r e p r e z e n t a r e a piesei , , î n c o n j u r u l " a l u i Be rns t e in . L a s la o p a r t e ch ipu l c u m a. fost j u c a t ă a s e a r ă de compa­n i a d-nel Voiculescu, căci n u - m î p r o ­p u n s ă fac o c ronică t e a t r a l ă — şi cons ide r n u m a i subiec tu l piese.

J acque l i na , fiică a une i demi -mon-dene şi c r e s c u t ă î n t r ' o soc ie ta te cu m o r a v u r i u şoa re , e h o t ă r â t ă s ă t r ă ­i a s c ă o v i a ţ ă c ins t i t ă . Se că să to r e ş t e cu A r m a n d R o u s s e a u , c a r e a p a r ţ i n e imel famil i i b ine văzu te . Deşi fru­m o a s ă , cu t o a t e că n u s'a m ă r i t a t d in d ragos te , nu-ş î î n şea l ă b ă r b a t u l , a r e o p u r t a r e d e m n ă , i r ep roşab i l ă .

D a r soc ie ta tea în ca r e a i n t r a t nu-I i a r t ă or ig inea , o bâr feş te p e n t r u fe­lu l de v i a ţ ă al m a m e i sale şi evi tă r e l a ţ i un i l e cu d â n s a . J a c q u e l i n a în­d u r ă u m i l i n ţ i c h i a r în fami l ia Rous­seau şi din c a u z a p re judecă ţ i l o r sati m a l b ine zis a r ă u t a t e ! l u m e ! se cear­t ă adesea cu soţul ei. S ă t u l ă de a tâ ­t a mizer i i se r e t r a g e î m p r e u n ă cu

A r m a n d î n t r ' o casa mo d es t ă , de­p a r t e de fami l ia aces tu ia . D a r g u r a l u m e ! o u r m ă r e a . I n t r ' o zi soţul eî, s u r p r i n z â n d - o că p r imi se vizi ta m a ­m e i sale, î l face o scenă v io lentă . J a c q u e l i n a , r ă n i t ă în i ub i r ea el de m a m ă . a d e m e n i t ă ue de a l t ă n a r t e

de Cyri l , u n t â n ă r c a r e o cur taş i d i n v r e m e a c â n d e r a d o m n i ş o a r ă p ă r ă s e ş t e domici l iu l con juga l şi l m b r ă ţ i ş e a z ă v i a ţ a pe ca r e cu p r e ţ u l a t â t o r sufer in ţe o î ncon ju ra se .

Câ te c a z u r i a s e m ă n ă t o a r e n u s« pe t rec în v i a ţ a r e a l ă ! Fa l şu l c ă p i ţ a ; de Koepenick a dovedit cu prilejui n o u e î sa le a c u z ă r i că şi-a dat toaU si l in ţe le să cau te o ocupa ţ i e cinsti­t ă , d a r n ' a găs i t , fiind p re tu t inden i su spec t a t ca „ p u ş c ă r i a ş " din cauza p r i m e i c o n d a m n ă r i ce o suferise. Câ­t e ' a l t e cazu r i n u s 'a r p u t e a c i ta!

S ă vre i s incer şi din toate, puteri le s ă m u n c e ş t i , să- ţ i agon i s e ş t i pâ inea cu c ins te şi s ă ţ i se î nch idă toa t e u-şile, p e n t r u c ă te-aî făcut oda tă vino­vat de o fap tă u r â t ă ; se poate dure re m a î g rozavă? Să voeştî din toa tă i-n i m a a duce o v i a ţ ă t i hn i t ă , câşt i ­g a t ă p r in m u n c ă , să ceri de lucru , pocăi t , d u p ă ce ţ i-al ispăşi t păca tu l ş i s ă fii r e sp in s ; —- nu este oa re d in p a r t e a societăţeî u n î n d e m n că t re v i a ţ a nec ins t i t ă?

Adevăraf că al d r e p t a t e să te fe­reş t i de u n om, ca re a făcut o faptă u r â t ă , c a r e a furat sau і înşelat, , ,Cine fură o d a t ă , fură î n t o t d e a u n a " , zice u n p roverb g e r m a n . P roverbu l r o m â n e s c o şi m a l pes imis t : . c i n e fu ră azi u n ou, m â i n e fură un bou".

D a r dacă păcă tosu l şi-a lua t pe deapsa , d a c ă se a r a t ă pocăit, şi m a l a l e s dacă f ap ta luî a p a r e m a l m u l t d a t o r i t ă î n t â m p l ă r e i , decât carac te­r u l u i s ă u ; — de ce n ' a r fi i ' s t ab i l i t , de ce i s ' a r re fuza mij locul să câşti­ge cinst i t p â i n e a , d â n d u i-se de lu­c ru cu o a r e c a r e sup raveghe re? I n a d â n c a s a în ţe lepc iune poporul nos­t r u a d m i t e ex is ten ţa „ceasu lu i r ău" , c â n d a d i c ă u n o m nu-ş î dă s e a m a de ce face. Nu-I oa r e din cale a f a ră c rud să sufer i o v ia ţă î n t r e a g ă ur­m ă r i l e u n u l m o m e n t de r ă t ă c i r e s a u de i nconş t i en ţ ă ; să ţi se î nch idă .pen ­t r u t o t d e a u n a ca lea reab i l i t ă r i i ?

Soc ie ta tea de p a t r o n a j .1 l iber tă ţ i lor din î nch i soa re tşî p r o p u n e toc­m a i nobi lu l scop să a ju te îndrep ta ­r ea celor păcă to ş i , d i n t r e ca re un i i . m u l ţ i poate, ch i a r , au p ă c ă t u i t fiind, sil i ţ i s a u ispi t i ţ i de î m p r e j u r ă r i . Nu există gest m a l sub l im decât a se m ă n ă t o r u l u i , ca re r ă s p â n d e ş t e viate, în ogoa re şi a o m u l u i , ca re ch iamă la v ia tă c ins t i tă pe cel ce a ră tăc i t .

Ce păca t că soc ie ta tea de p a t r o n a j d in ţ a r a n o a s t r ă , a avu t s o a r t a mul­t o r a l te in i ţ i a t ive f r u m o a s e de la noi-!

Ajadin

S I N U C I D E R E A Aceas ta e fap ta u n u l om ca re se o-

m o a r ă de b u n ă voie, pen t ru a se sus t r a g e de l a g reu tă ţ i l e şi mizeri i le vieţel.

Nu se poa te n u m i s inuc ide re fapta aceluia , ca re se ucide din i m p r u d e n ­ţ ă î n t r ' u n acces de delir , s a u c a r e în­f run tă m o a r t e a , p e n t r u îndep l in i r ea une i da to r i i .

S i n u c i g a ş u l e cu lpabi l în aceiaşi m ă s u r ă cu o m u c i d u l . Cel c a r i a u c o m b ă t u t s inuc ide rea , a u făcut-o aşa de s lab şi adeseor i cu aşa rele re-zoane, încâ t , acel c a r ! ş i -au l u a t a-p ă r a r e a , u ş o r a u p u t u t să-şî a t r i bue vic tor ia .

P e n t r u r a c ineva să p o a t ă judeca , vom r a p o r t a pe scu r t .principalele a r ­g u m e n t e a le u n o r a şi a l to ra .

Vom începe decî cu a d v e r s a r i i si­nuc idere ! .

1) Omul , zic el, n u şi-a da t s i n g u r v ia ta ; deci, el n u a r e d rep tu l de a si-o lua . S i n g u r D u m n e z e u este su­p r e m u l a rb i t r u , al vieţel şi al mor ţ i i .

2) Viaţa e ca u n depozit s a u ca un post ca re ni s 'a î n c r e d i n ţ a t de provi­den ţă ; a r fi inf idel i ta te s a u dezerta­re , a o a b a n d o n a .

3) Omul îşi da to reş te l u i D u m n e ­zeu; el t r e b u e să t r ă i a s c ă , p e n t r u a m a n i f e s t a perfecţ iuni le infini te a le C r e a t o r u l u i s ău .

4 ' O m u l e d a t o r c ă t r e semeni i să i ,

U N I V E H S L ' L L I T E R A l í L u n i , 1 U c l o i r . b n e ,

o m e n i r e ! în gene re pa i r ie ï sale, fa­mi l ie i sale şi c h i a r când eJ n ' a r ii In s t a r e do-a le fi folositor a s t ăz i , a ce s t a nu- î u n rezon a crede că a-ceastă. neput inc ioş ie va d u r a tot-d a u n a .

5) Omul da to reş t e că t re p ropr i a sa onoare , şi nenoroc i tu l acela, o r i ca re a r fi el în acel m o m e n t , de u n d e ştie că s o a r t a lu i n u se v a sch imba?

6) S inuc iderea este o laşi ta te; căcî, m a î cavaleresc luc ru este a s u p o r t a v ia ţ a , decât a o a b a n d o n a c â n d ea e nenoroc i t ă .

7) S inuc ide r ea e o revol tă c o n t r a legilor n a t u r e l ca re , n e leagă cu via­ta, or, legile n a t u r e l sunt legile lut D u m n e z e u , f i indcă El e Acela, c a r e -le-a stabil i t .

8) Relele vieţei prezente sun t o d o v a d ă necesa ră p e n t r u a mer i t a o a l t a , care va fj a d e v ă r a t a fericire.

L a fiecare d in aceste a r g u m e n t e , apologiş t i l s inuc idere l , au câ te -un r ă s p u n s , care făr ' a rezolva chest iu" n e a în s e n s u l lor, a p e l e a / à la o n o u ă cerce tare .

I acă s u b ce fo rmă r e z u m ă ei o-biocţ iuni le lor :

Es te a d e v ă r a t , că D u m n e z e u ne-a da t via ţa ; d a r t o c m a i pr in aceas t a că El ne-a dat-o, ea n« apa r ţ i ne . Şi, no i avem d r e p t u l s â d i s p u n e m de ea . Dacă viaţa , în loc de-a li un dar , ea nu-1 decâ t u n depozit , noi a v e m d r e p t u l să-1 î n a p o i e m . Şi apo i , u n depozit t r ebue s ă fie p r i m i t de că­t r e depozi tar p e n t r u ca r e eu n ' a m fost consu l ta t încă .

Se zice că v ia ţa e u n post c a r e n u se poate a b a n d o n a fă ră pe rmis iu ­n e a lu i D-zeu care , ne-a p u s acolo, d a r n u se poa te zice tot a şa şi des­pre s ta rea ţ ă re î , a o r a ş u l u i în c a r e n e - a m n ă s c u t ? şi, cu toate acestea, cim; 'şi face s c r u p u l e de-a o sch im­ba ?

Se m a i zice că so lda tu l de s t r a j ă p r iveg iază p e n t r u s i g u r a n ţ a a r m a ­tei; eu v ă d din con t r ă , că l umea poa te foar te b ine să t r eacă pes ta mine . Voiţi s ă mani fes t perfecţiu­ni le l u i D - z e u ? Atunc i l ă sa ţ i -ma s ă •mor 1 căc i mize r i a şi sufer in ţe le me­le a r pu tea să scuze în ţ e l epc iunea Sa.

Astfel, p e n t r u fiecare din obier ti li­nele de m a i sus , el o p u n câ te un a r g u m e n t a l lor. D a r t o a t e sofismele i m a g i n a t e de ei, se r is ipesc in fa ţa acestei idei : „Sufer i ţ i , şi nu preve­deţ i s fâ r ş i tu l pedepselor v o a s t r e ? Dar , aicea, jos , n u sun t e ţ i p e n t r u a fi fericiţi d u p ă voia p a s s i u n e l o r voa­s t re . Din con t r ă , t r e b u e să vă r id i ­ca ţ i m a i p r e s u s de ele, şi s ă fiii m a î t a r i decâ t d u r e r e a .

Voi dezaspera ţ l de-a fi folositori s emen i lo r voşt r i şi ziceţi că c h i a r ex is ten ţa voaJStră e o p o v a r ă p e n t r u eî. D a r a scu l t ă :

Ma l î n t â i , cu g r e u îşi poa te cine­v a î n c h i p u i ca u n o m capabi l de-a se s inuc ide p e n t r u u n a s e m e n e m o ­tiv, să n u ţ i n ă abso lu t Ia m i n e î n l u m e a aceas ta ; să n u fie s c u m p ni­m ă n u i , şi s ă n u a ibă n imic de iu­bit, de consolat , de consil iat , c?e edi­ficat p r i n exemplele sale.

Legea da to r i e i n u cons i s tă n u m a i în a fi folositor, a l t o r a ; voi aveţ i a pur i f ica suf le tul v o s t r u ; a-l dezvol­ta, a-l înă l ţ a . Ziceţi că n u pu t e ţ i su­p o r t a mize r ia şi r u ş i n e a . D a c ă ea este m e r i t a t ă , t r e b u e s'ö s u p r o t a ţ l ca pe u n r ă u s a l u t a r şi s ă v ă ame­l io ra ţ i suf letul p r i n exp i a ţ i une ; da­că n u e m e r i t a t ă , t r ebue să p u n e ţ i conş t i in ţ a pe d e - a s u p r a op in iune î .

C â n d c a r i e r a de ce tă ţean este în­c h i s ă , — p r e s u p u n â n d că ea n u va fi n i c ioda t ă ,—nu r ă m â n e aceea de om?

C â n d no i a m p ie rdu t or ice spe­r a n ţ ă de P a t r i e , conş t i i n ţ a n u are m a i mul t d r e p t a s u p r a n o a s t r ă ?

S inuc ide r ea era deja c o n d a m n a t ă în a t i ch i t a t e de p i thagor i c i en i şi pla­tonic ien! . Stoicieniï , d in con t ra : EI c r edeau că a u d r e p t u l s ă i a să d in a c e a s t ă v ia ţă c a d i n f r o c a m e r ă de f u m ; s a u , a o d e p u n e , ca pe o h a i n ă i n c o m o d ă . — Legi le civile la oa reca ­r e popoare ale Greciei e r a u m a l se­vere : căc i T h q b a n i î de fă imau me­m o r i a aceluia , c a r e se s u s t r ă g e a de le datori i le л Ici -Ï. A i h ' - n i . T i î îr.n-Tik.C. . : , I ; ! M - ; : 1 ;••--:> •> ..!•.• i, -M , V i ­

va vi (ie o n o r u r i l e î n m o r m â n t a i eî. — D a r aceas ta nu-I de a j u n s pen t ru a c o m b a t e s inuc ide rea : De a-i o p u n e rezu i i amente şi ciliar legi;—legi ne­drept.-, d u p ă c u m observă un m a r e jur isconsul t , i t a l ian , Beccar ia . fiind­că ele f rapează pe ceî vi! şi n u pe cei m o r ţ i .

El zice : Pe m ă s u r ă ce legile de­vin m a dulci , c l emen ţa şi i e r t a r e a t r e b u e să devină ma î p u ţ i n necesa re .

La noi , din c o n t r a , — m a l ales în t impul de faţă ; s inuc ide r i l e p a r a fi scuza te şi ch i a r mot iva te .—Nu ş t iu de ce fel de s e n t i m e n t e s ' a r fi condu­când c e l ' c a r ! e l iberează cu a t â t a u-ş u r i n ţ ă cer t i f icate . : iar pe de-a l ta , se a u t o r i z ă î n m o r m â n t a r e a re l ig ioasă .

L a s aceasta l a a p r e c i e r e a ci t i torululi" căci , n u toţ i s inuciş i l au drept la a-ceste favoare . — D a r no i vedem că s inuc ide rea devine obiceiu; ea se p r o p a g ă ca o c o n t a g i u n e a sufletu­

lui , şi, la une le popoa re , se pa re a fi ca un s e m n al c a r a c t e r u l u i nc ţ iona l -A t u n c i t r e b u e a t a c a t ă în s l ăb ic iun i , în p a s i u n i , în pe r tu rba ţh ineJe sufle­tu lu i , c a r i s u n t p r inc ip iu ] său ; căc i în loc d'a f i—după cum adese ori se î n t â m p l ă . — u n efect al de l i ru lu i , or i ol n e b u n i e i , — î n m u l ţ i r e a , s inuc ider i ­

lor, nu-I de câ t u n semn al dezordi­n e ! m o r a l e . — D a r c u m veţi comba te s inuc iderea în c a u z a s a ? adecă, în ch ia r pas iun i l e sale, ca r i s u n t p r in ­cipiul el.

„Amel io rând m a r e a . ope ră a edu-ca ţ iune î , ; dezvo l tând nu n u m a i in te­l i gen ţ a , ci şi ca rac t e r e l e ; n u n u m a i ideile, ci şi convinger i le , şi î n t ă r i n d ideile p r in ob ic inu în te d e z o r d i n e de

%icr.u, de r e g u l a r i t a t e şi p r i n sent i ­m e n t e n a t u r a l e , ca re n e a l ipesc de viaţă,—^ma! ales , acelea de famil ie !

' — D a r « s 'ar da f iecăruia cunoş t in ­ţele ce )e ; ; ma! ap rop ia t e de facultăţi­

le .sah- şi. potr ivi t cu car ie ra ce şl va p r o r o r a - o , negreşi t cu aceea, pe ane î n s ă ş i fami l ia ,sa a ales-o p e n t r u < 1, ai unei , sufletele n ' a i fi de loc turbu" r a t e a şa des, do-o a m b i ţ i u n e fără rogulă ,—d'o ag i t a ţ i e fără scop, şi d'o s p e r a n ţ ă fără temeiu , în v î î r lu l că rora se află sirnrnderea.—Trebuii în fine, a se lua do u r g e n ţ ă tonte m ă ­surile— fie pr in rezoane . fie pr in a r ­mele bă tăp î de joc,—conrta acest. 1! l i t e r a t u r i ven inoase , a p u c a t ă de fri­g u r i , b u i m ă c i t ă şi d e s f r â n a t ă , care, a m e s t e c â n d sensualiiatea cu veneria. enervează şj s t r i c ă obiceiur i le : îşi ba t e joc de orice r egu lă : i n s u l t ă ori­ce a f o c ţ u n i ones tă , or ice a m b i ţ i u n e leg i t imă şi n u lasă să subs i s te de c â t egoismul stăpânii de patimi.

E c o n o m t\\ P a r a l e n ţ a însViluior pensionar. Galaţi

Convorbiri astronomice J V b n a cometa.

P r i m a c o m e t ă d in a n u l aces t a a fost descoper i t ă de u n a m a t o r a s ­t r o n o m din A u s t r a l i a a n u m e Gale ( p r o n u n ţ ă Ghel) . A c u m câ ţ i -va a n i , Gale a m a l descoper i t o cometă , ca­r e a a j u n s s ă fie o b s e r v a t ă cu o-chiî l iber i .

A d o u a c o m e t ă a sa a fost de ase ­m e n e a v ă z u t ă cu ochi ! l iber i , d a r n u cred că l a a p a r i ţ i a aces tor r â n ­d u r i v a m a i pu tea fi a ş a de u ş o r v ă z u t ă , de oarece se d e p ă r t e a z ă p r e a m u l t de P ă m â n t .

P â n ă în prezent n i e ! o cometă n u a fost descoper i tă d in ţ a r a n o a s t r ă . I n 1898 e r a însă câ t pe-aci ca o co­metă să aibă c ins tea să p o a r t e nu ­me le u n u i R o m â n . P r i n I u n i e acel

ber i . Ce d r u m avea cometa? D in l r ' o s i n g u r ă observa ţ ie n u se poa t e şti d r u m u J u n e i comete, t r ebuesc cel p u ţ i n t re i obse rva ţ i i s i g u r a A d o u a observaţ ie a fost f ăcu t ă î n Chili , în Amer ica de sud , a t r e i a l a Capu l B u n e i S p e r a n ţ e . Astfel cele t r e i ob­s e r v a ţ i i . făcute în Aus t r a l i a , Ameri ­ca de sud şi Africa, â u fost. t r i m i s e pe r â n d b i r o u l u i a s t r o n o m i c d in Kiel ( G e r m a n i a ) şi acolo, a s t r o n o ­m u l Ebell , specia l is t în c a l c u l a r e a e lemente lor u n e i comete, a ca lcu la t d r u m u l şi poziţ ia comete ! Gale faţă de S o a r e şi de P ă m â n t . De la Kiel s'a î m p r ă ş t i a t ş t i rea p r in c i r c u l a r i în toată l u m e a a s t r o n o m i c ă .

C â n d mi-au sosit cifrale acele» ce r e p r e s i n t ă elementele comete i şi po-s i ţ iuni le eî po bol ta cerească,, t o c m a i e r a v r e m e a aceia u r â t ă şi nepome­n i t ă , potopul celor opt zile.

E lemen te l e cometei i ţ i indică po-

din R o m â n i a n u vedem de c â t o p a r t e . L a 15 S e p t e m b r i e stil nou, c o m e t a se afla la 140 m i l i o a n e kilo­me t r i d e p a r t e de noi . la 13 Octombr ie st. n . la 172 mi l i oane k m . si se poa­t e observa lesne din sch i ţă , c u m co" meta se u r c ă m e r e u in s u s pe cerul borea l , a f u n d â n d u - s e în spa ţ iu .

La 1 Octombrie st. n. (18 Sept. sti­lul n o s t r u ) , cerul s'a î n s e n i n a t şi c u m au eşit. la iveală stelele a m vă­zut şi cometa , pe locul i nd ica t de Ebe.lJ cu m u l t t i m p înainte . N ' a w a coridă, era nn s imp lu norişor . Cu binoclu s e vedea foarte bine. La 3 Octombrie , cometa se vedea cu olbiî l iberi , d"f tot fără r o a d ă . Cu binoclu şi cu h ine in , pa r ' r ă a r fi avut o coa­dă foar te d ia fană . T..a 4 Octombr ie se vedea dc asemenea ru ochii l iberi . S a r ri > ií'/чі FOIIR't.- bine. dar a tmos ­fera erii p rea t u r b u r a t » . Toată, ziua sufla u n vâ nt nn p razn i c cu ne-

- - a ,

D r u m u l e o m e t e î G a l e f a t ă d e a e e l a a l p ă m â n t u l u i

au , ü. W. P a u l y , u n d i s t i n s a m a t o r a s t r o n o m d i n B u c u r e ş t i , ca ro n ic i de compl ica te le f o r m u l e a le c a l c u l a r e ! o rb i te lo r n u se sper ie , obse rva cu o l u n e t ă cons t e l a ţ i a Scorp ionu l , c â n d i a t ă că găseş te u n m i c nor i şo r , ce n u p u t e a fi de câ t o cometă , căc i n o r i ş o r u l , d u p ă o o r ă s a u d o u ă se mişcase d in loc. D-sa te legraf ia ime­d ia t b i r o u l u i c e n t r a l de a s t r o n o m i e d in Kiel şi toţ i a s t r o n o m i i d in E u ­r o p a îşi î n d r e p t a r ă lune te le s p r e n o u l a s t r u . Din nefer ic i re a m e r i c a ­n u l Codding ton găs i s e come ta cu2-3 zile m a î î n a i n t e a d-lui P a u l y , deci el avea d r e p t u l de p rop r i e t a t e .

I n p résen t , c â n d s u n t vre-o 20-30 de a m a t o r i ser ioş i î n R o m â n i a c a r i p o s e d ă lune te , b a a m p u t e a s p u n e l a socotea lă ş i p e cel vro 100 c a r i n u a u lune te , descoper i r ea u n e i comete d in R o m â n i a e o s i m p l ă ches t i une de t i m p .

D a r să r e v e n i m lai n o u a come tă . Când a descoper i t o Gale e ra de m a ­URUL-;! :>.;. ad ică vizibilă, cu ochi i ' l i -

zi ţ ia d r u m u l u i cometei , f a ţ ă de d ru ­muJ P ă m â n t u l u i în j u r u l Soa re lu i . Cu a j u t o r u l une i sch i ţe î m i fu u ş o r sâ văz acel d r u m . Din nefer ic i re co­m e t a t r e c u s e de m u l t de c e a m a ! m a r e a p r o p i e r e a e i de P ă m â n t şi î n c e p u s e s ă se depă r t eze . S« a p r o p i a î n s ă de S o a r e şi o come tă cu câ t S4>. a p r o p i e de Soa re cu a t â t îş i spo­re ş t e s t r ă luc i r ea . Cea m a l m a r e a-p rop ie re de S o a r e u r m a să a i b ă loc l a 5 Octombr ie stil nou, l a 109 mi­l ioane k i lomet r i i de Soare , d a r la vre-o 160 mi l i oane k i l ome t r i ! depa r ­te de P ă m â n t . D r u m u l eî e a p r o a p e p e r p e n d i c u l a r pe d r u m u J P ă m â n ­

t u l u i în j u r u l Soa re lu i , d u p ă c u m se poa te obse rva d in a l ă t u r a t a schi­ţ ă , î n ca re S e soarele , ce rcu l A B d r u m u l P ă m â n t u l u i în j u r u l Soare­lu i , S E fiind d i s t a n ţ a cea m a i m i c ă a comete i de Soa re . P a r t e a p u n c t a ­t ă a d r u m u l u i comete i es te aceia în care se af la c o m e t a î n a i n t e d e a se r idica pe p l a n u l d r u m u l u i n o s t r u , a-dicu hi еші:-i j l i .us t ra l , d in c a r e

gu r i . C â n d sc r iu aceste r â n d u r i (6 Oct.

st. n. ), cerul e i nou ra t cu totul şi te­l e g r a m e l e ne s p u n că în une l e loca­l i t ă ţ i a n ins . Va fi s u p ă r a t pe m u l ţ i v r e m e a r e a ce s 'a r e în to r s , d a r pe, m i n e u n u l m ' a s u p ă r a t mu l t , căci t o c m a i în aceste zile era m a i inte­r e s a n t ă m i c a cometă .

Cometa Gale în orice caz, o r i câ t s ' a r u m f l a ea în pene, e o come tă mică şi dacă până în m o m e n t u l c â n d scr iu , nu a i sbucn i t r ăzbo iu l , cauza e că n u s'a a r ă t a t o cometă n ă p r a z n i c ă . Mă rog , aşa l egenda şi ar d i scredi ta n e a m u l c o m e t a r pen­t r u t o t d a u n a , dacă n u a r a p a r e u n m e m b r u al lu i t o c m a i în aces te cli­p e c â n d z ă n g ă n e s c a r m e l e peste Du" n ă r e . Ne t r ebu ie o cometă m a r e şi f r u m o a s ă . Vom prof i ta şi no i c a r ! i u b i m cerul şi se va con t inua şi сц l egendă , ca re c h i a r d a c ă n u e ade­v ă r a t ă e in t e re san tă .

V ic to r Anes t in

І.іігіі . 1 u c ' 0 t r . ß n « l ! M 2 . ŰMVüíic ' i ь Ы Т К Н Л Н ÍNO. 4 1 >

Aï.. Í U ' ^ S O

P R I N C I P I I G R E C I E I 1 6 5 5

— U r m a r e —• •

Mai depa r t e . „ S u l t a n u l m u l ţ u m i t eu de.putăciu-

neu ce a d u s e s e d iverse d a r u n , cu o-noarc restitui d a r u r i l e protmfdnd ţ ă r e î p a c e si Moldoveni lor amiciţie. I n a n u l K. ä-258 (Hr. 1505) B o g d a n peti de l a A l e x a n d r u , regele Polo­nie i , pe s o r ă - s a E l i za de soţie î n s ă m u m a r e g i n ă p r e c u m şi principesa» recuzară c ă s ă t o r i a , f i indcă B o g d a n e r a tuscu, d a r r e g i n a nu maî trăi mult si muri. A t u n c i Bogdan , c a r o ştia că a c e a s t a fuse c a u z a p r inc ipa ­lă de i se r é c u s a s s e m â n a pr inc ipe­sei, r e ino i pe ţ ic iunea în a n u l al doi-le, Insă c ă p ă t â n d şi a c u m r ă s p u n s nega t iv i r r u p s e in P o c u ţ i a şi o c u p ă cetăţ i le" .

Tre î t o m u r i de a semine II I a t ă c u m si ; s o i e is tor ia , a d i c ă O c a r t e de î n v ă ţ ă t u r ă p e n t r u cet l ipsi ţ i de în­v ă ţ ă t u r ă , p e n t r u cei ce a ú nevoe de a î n f l e g e faptele s t r ă m o ş i l o r ! Câ t p e n t r u R o m â n i i cel î n v ă ţ a ţ i a v e m încă ceva m a l f r u m o s :

„Pe i in i ţ i u i i ea c s u b s t i t u ţ i u n e a cer-to r d e s e m n ă c i u n l ca r ac t e r i s t i c e iii locul s imple i d e n u m i ţ i a u n u i c-biect su'ij a u n u i fapt"'.

, ,At tenţ iunea e a c tu l p r i n ca r e a p -p l i căm cu voin ţă şi cu a d ă p ă r ă c i u -n e u n a din facul tă ţ i le n o a s t r e celo in te lec tua le sp re u n obiect de t e rmi ­na t . Dacă a .ppl icăciunea e i n t e r n ă , a tunr .o! vorbei a t t e n ţ i u n e se subs t i ­tue vorba re t lecs iune . A t t e n c i u n e a rezul tă din o i n f e r v r n ţ i u n e energi ­că, a voinţei în l u c r a r e a in te l igen te i " .

Né-.iducern a m i n t e că u n om cu epir.it îşî cerce ta pe u n a l său nepo t tie c u r â n d sosit d in s t r ă i n ă t a t e : „Hei.. . fătul meu , s p u n e - m i : î nvâ r ­t i t ă c u m se c h i a m ă f r an ţuzeş t e '?... î n v â r t isJon, r ă s p u n s e nepo tu l ; ro ­m â n e ş t e î n v â r t i t ă se c h i a m ă as t ăz i in odrtdciuite.

P e t r u Maior z i c e : ,.Cine v rea să cerce î n c e p u t u l l imbei r o m â n e ş t i îl este de l ipsă m a l î n a i n t e să aibă cu­noscu te î n t â m p l ă r i l e l a t i neş t i " *). II-cenici i luî P e t r u Ma io r au resfă l -măc i t cuvinte le d a s c ă l u l u i ; a f u n d a ţ i în căr ţ i le la t ine , colbul g imnáz ium­ié a u a s c u n s l u m e a ; ei s 'au u imi t şi s 'aü împie t r i t in fan tas t i ce teori i , s a u u i ta t la m a t e r i a l u l zidirei în loc de a î m b r ă ţ i ş a a r m o n i a l inii lor, a u î n v ă ţ a t l imba în t r ' o î n c h i p u i r e re­t rospec t ivă în loc de a o î n v ă ţ a la Jsvorul el a d e v ă r a t , la ş coa la t rebi-lor, a nevoi tor şi a. i s tor ie i n e a m u l u i -In p r i n c i p a t e s is temele în l u p t ă cu l u m i n a , cu m i ş c a r e a publ ică , c u gr i j i le poli t ici , cu cr i t ica , cu despre -ţ u i r e a a u n o r d in scr i i tor i i ceti ţ i , s u p u s e a fi g i u d e c a t e pe t e a t r u , s ' au desfăcut, şi se desfac d in zi în zi r ă -m â i n d din ele n u m a i o î n l e s n i r e pen t ru î m p ă m â n t e n i r e a cuv in t e lo r de l ipsă . A d e v ă r a t u l sp i r i t a deş tep­tare)" r o m â n i s m u l u i au a v u t şi a r e cu ibu l săii în P r i n ţ i p i t a t e u n d e ele­meidébe s t r ă i n e s 'au ros şi au sluj i t a ne î n t ă r i : Gene ra ţ i a t r e c u t ă , deşi l e g ă n a t ă în îndoi ta î n r â u r i r e gre­cească şi a l i t e r a t u r e i f ranţeze din a l 18-lea veac, ue-aii lăsat î n să pa­g ine f r u m o a s e r o m â n e ş t i : g e n e r a ţ i a de faţă se lupiă, încă in h a o s u l sis­temelor , d a r haosu l va fi î nv in s pâ­n ă în sfârş i t . Afară de c ă r ţ i gre le de d i se r t a ţ i i şi de a r g u m e n t e , Ardea­lul n u a dat R o m â n i e i p â n ă a c u m o s i n g u r ă ca r t e dc î n c h i p u i r e şi c a r e să r.esbată i a ime le .

De aceea socot im că l i t e r a t u r a ro­m â n ă se i m p a r t e a s t ăz i in d o u ă ş c o l i : u n a , ce. îş i are cu ibu l în Bu­cureş t i , u n d e se cul t ivă cu en 'u -s i a s m toate s i s temele şi or ice ţipef. d i s c o r d a n t se sl'ârştş'.e iu i une . io. Ini, e t c . ; al doilea, ce s ' a r p u t e a mi-mi e ' i ec t ieă , a r e m a î m u l ţ i p a r t i ­zan i in Moldova ; a cea s t a este şeee -1A celor ce doresc ma? î n a i n t e de toate a s o i e p e n t r u R o m â n i şi ro­m â n e ş t e ţ i face o l i t f r a n i r ă n u m a î

1 1 Istoria, pen t ru i n c e p u i u l R o m â ­nilor . P.mla.

S u s : P r i n ţ u l G e o r g e ş i P r i n ţ u l N i c o l a e >Ios : P r i n ţ u l A n d r e i ş i P r i n ţ u l C r i s t o f .

din viţei,, n o a s t r e , i a r n u din l i m b a Fran ţez i lo r , a I t a l i en i lo r şi a j a r g o ­n u l u i ne în ţe les d in Ardeatl.

N e p u t â n d crede că aces t j a r g o n va p u t e a î nv inge vre-o da t ă ves t i ta d r e a p t ă g i u d e c a t ă a R o m â n u l u i , ne­p u t â n d c rede că copiiî R o m â n i l o r vor a g i u n g e a n u se în ţe lege cu pă­r in ţ i i lor, n e p u t â n u î n c h i p u i că g r a ­mat ice le vor fi m a l t a r i de câ t vea­cur i le , că s i s temele vor. p u t e a dove­di n a t u r a , p u t e n să n u n e î n g r i j i m de a vedea î n t r o n a r e a a u n o r d in s is temele a rde l ene în şcoalele n o a s ­t re . Va t rece şi a r d e l e n i s m u l , c u m a u t r e c u t m u l t e a l te s i s t eme încâ l ­cite, şi v a r ă m â n e n u m a î r o m â n i s ­m u l , căcî l imbele c a r e se în ţe leg n u ­m a i p r i n t i pa r s u n t l imbele m o a r t e , şi R o m â n i i s u n t încă p l in i rte v i a t ă !

„Cine v rea s ă cerce î ncepu tu l hru­bei r o m â n e ş t i II este de l ipsă m a l î n a i n t e să a ibă cunoscu t* î n t â m p l ă ­rile l imbei la t ineş t i " . Să . fi în ţe les pe P e t r u Maior , f ra ţ i i a r d e l e n i n u n e d a ртоЬеІе văzu te m a l s u s şi n u ne p u n e a în c u m p ă n ă à socoti că pe­d a n t i s m u l şi î n v ă ţ ă t u r a s u n t s ino­n i m e cu s t u d i a s e r ioa să a v e c h i m e ! r o m a n ă , ci d in po t r ivă . Acea s t u d i e este de l ipsă c u m au zis P e t r u Ma­ior ; de câ t î m p r u m u t a r e a eî , s ă l u ă m ceea ce es te p a r t e a v e a c u r i l o r ; î m p r u m u t a r e a acea p l ă m ă d i t ă cu d u h u l epolrei. cu s c h i m b a r e a n ă r a ­vur i lor , cu p re facerea c redin ţe lor , cu i s tor ia şi v ie ţu i rea , a l că tueş t e aceea ce Francez i i numesc . . . le j u g e m e n t et le g o û t ; t ocma i j u d e c a t a d r e a p t ă , s imţu l firesc şi g u s t u l a i i l ips i t d i n început în scr ier i le r o m â n e . O r b i r e a u n o r a în s i s teme şi n e î n v ă ţ ă t u r a m u l t o r a a u a r u n c a t şi pe u n i i şi pe al ţ i i ; n frazeologie fără. m ă r g i n i r e , fă ră a legere , cu ca r e s t r ic publ icu l . Moldo-Romàni ï avea la începu t sait a u r m a t r ad i ţ i i l o r p ă m â n t e ş t i , s a u a oţeli l i t e r a tu ra în prefaceri le poli-f.iceşi I î n t â m p l a t e la ' 1 8 ? ! ; d a r le­gis la tor i i P á r u n k é i u l ca să vorb im l imbagiu l elu>ic n e î n ţ e l e g â n d că,

v ia ta nouă se t ă l m ă c e ş t e p r in l i te ra­tură, n o u é , aii a p u c a t u n i i pe ca­lea vechie a p e d a n t i s m u l u i , a l ţ i i au picat in p e d a n t i s m u l cuv in te lor ; d in neno roc i r e au r ă t ăc i t cu ci o m u l ­ţ ime «ie t ineret . L u a t - a ţ î s e a m a la i:.;n':..)<»;t"-\.. pu te ţ i ' pune. rîiiiiăsaif

că d in d o u ă rochi i , « a a -Vu m o a ş ă d a r s implă , alfa u r â t ă dai s tacoj ie , ţ ă r a n c e l e vor c u m p ă r a aceea ea re ba te 1 ochiu . Asemenea şi legislato­r i i noş t r i aii a les în i a r m a r o c u l li­t e r a t u r i l o r ce au socoti t m a i s t r ă l u ­citor .

P e n t r u no i R o m â n i i s t u d i a an t i ­ch i t ă ţ i es te o s tud ie de n e a p ă r a t ă nevoe ; î n s ă n u v a să zică s ă l u ă m R o m â n i l o r l i m b a şi l i t e r a t u r a , c a

s'o . s c h i m o n o s i m î n t r ' u n jargon fă­r ă o r ig ina l i t a t e . I n a n t i c i t a t e a r o m a ­n ă s tau a rh ive le n o a s t r e : a rh iva n a ş ­tere! , a ins t i tu ţ i i lo r f o n d a m e n t a l e a socie tă ţ i i şi a r h i v a l imbei , d a r în­t r 'o m ă s u r ă i s tor ică . S ă s t ud i em, i a r n u s ă p r e f acem p e n t r u că-î u n l u c r u pes te fire; l u m e a , m e r g e î n a i n t e şi n u se poa te î n t o a r c e ; fiul n u poa t e fi t a t ă sau f ra te p ă r i n t e l u i s ă u ; de aceea t r e b u e s ă r ă m â n e m R o m â n i , i a r n u R o m a n i . A n t i c h i t a t e a r o m a ­n ă m e r g e p e n t r u no î p â n ă l a p u n c ­tul ace la c a r e l e a g ă l u m e a vechie cu l u m e a n o u ă ; o m a î d e p a r t e pă­ş i re se c h i a m ă i m p r e s u r a r e , şi a r fi t ocma i ca c â n d a m lega u n o m viu de t r u p m o r i . Mal cu cale şi m a î lo­gic a r fi da r , în d r a g o s t e a n o a s t r ă de l a t i n i s m , s ă l e p ă d ă m l i m b a ro­m â n ă şi s ă l u ă m l i m b a l a t i n ă , şi p r i n u r m a r e s ă s c h i m b ă m p a n t a l o ­n u l şi s u r t u c u l pe togă , să n e chie-miăm Cincinatus şi Brutus î n loc de Costachi şi D imi t r ach i , şi s ă ce­r e m înapo î s t ă p â n i r e a l u m e ! de o-d i n i o a r ă .

R ă u l n ' a r fi fost m a r e , d a c ă oa­m e n i l o r cu s i s teme l imbis t ice le -ar fi p l ăcu t a p r o d u c e n u m a i g r a m a ­tice şi s i s t eme; r ă u l este că a u sc r i s m u l t e şi de t o a t e d u p ă v isur i le g r a ­m a t i c a l e şi a u deschis e r a l i t e r a tu -reî cu pálosul. De se m a r g i n e a în s in tacse , în or tograf ie , l i m b a p u t e a să scape la l a r g u l eî, să-şî p l ă m ă ­dească , d u p ă nevoie şi spo ru l idei­lor, cuvinte le şi vorbele, f ă r ă a t re ­ce pr in pa t imi l e dc faţă... D a r g r a -r ae r i an i l pe l â n g ă f iecare s i n t a c s ă a u a l ă t u r a t c u m s 'au zis, p r o d u c ­ţiile lor şi câ te u n lecsicon de cuvin­te ideale ca t e , fac d in l imba de as­tăzi o a m e s t e c a r e foar te cu r ioază

l a auz i r e şi m a l c u r i o a s ă l a a n a ­lii;. C u m s a r e pesta u n şan ţ t o a t ă t u r m a c â n d a s ă r i t o oaie , a s e m e n e o t u r m ă de copii, a p r i n ş i de focul lu i Apoi on şi insuf la ţ i de f l acă ra muze lo r , s 'au a r u n c a t d u p ă p rodu­

că tor i sp r e a couchera (fot stilul r o m â n ) t emplu l gloriei şi a inior-tit-lităţiî! Ne este mi lă de cet i tor i , a i tmi î i t e r ea a m in c â r c a câ teva coa­ie de cuv in te culese în po topu l cu« vi.it<-lor s t r ă i n e , ce îneacă l i tera tu-î a., cuv in te ca r e n ' a u nic i n o i m ă , n ic i r u d i r e cu ideea ca re a u t o r i voi! să. dee la l u m i n ă . Mul ţ i d in scri i ­tori t dc, a s t ăz i , a u t o r ? s a u poeţi., şi au p u s g l o r i a n u a t r a d u c e o idee o a r e c a r e în t r ' o l i m b ă în ţ e l egă toa re , ci a î n ă d u ş i , a sper ie şi a c â ş t i g a m ă r i r e a păcă to ş i l o r r o m â n i cu cu­v in t e câ t m a î s t r ă luc i t e şi m a l s tu r -lu iba t iee .

E r t copiii c a r i a u că l ca t pe u r m e re le şi a u r i d i c a t a s t ă l i t e r a t u r ă ţi-g ă r i t ă şi şon ţ i lă , f ă ră n o i m ă , fă ră c a p şi r ă d ă c i n ă : î l e r t şi-î p u t e m jă l i , căcî s t r ă d a n i a lor, t a l e n t u l , pen t ru cel c a r e a r fi p u t u t avea ta­lent , se s c u f u n d ă de pe a c u m în u i t a re . . . P u ţ i n e iile, pu ţ ine linii şi p u ţ i n e g lor i i c o n t i m p o r a n e vor ră ­m â n e a . Ceî m a l noroc i ţ i se vor as­c u n d e în colbul bibliotecelor, şi din când' în c â n d v r e u n a n t i c a r sau vre u n bibliofil a d a la iveală , peste •vr'o 50 a n i , câ te o filă ca. o hineză-rie; d a r pe g r a m e r i a n î nu-î iert ; sis­temele lor t o a t e au început, eu vâ-n a r e a cuv in te lo r s t r ă i ne şi a u a j u n s a p u n e a l te cuv in te s t r ă i n e în loc, s u b c u v â n t că l i m b a r o m â n ă fiind i svor i tă d in cea l a t i n ă este de ne­voie ca cuvinte le să fie l a t ine . Jude­c a t a p a r e a fi dreaptă, la î n t â i a ve­dere , î n s ă îî m a l mul t o p ă r e r e de­câ t u n a d e v ă r . D a e ' a r fi ca l imbele s ă u r m e z e d u p ă aces t p r inc ip , apoi c u m a m zis od in ioa re , să ne. în toa r ­c e m l a l i m b a m a m ă : toa te l imbele din l u m e , vechi s a u n o u ă , sc cobor d in t r ' o s i n g u r ă l i m b ă p r imi t ivă . Sau filologii r o m â n i n u cred bibliei şi ş t i in ţe i filologice, e a r e au s t r ă b ă t u t şi s t r e c u r a t t oa t e l imbele g lobu lu i , s a u , în ipoteza r e z o n a m e n t u l u î dom-ni i lor-sa le , a r t r e b u i ca l u m e a în­t r eagă să a ibă n u m a i o l imbă , şi feluri tele l imbi a Eu rope i , a Asiei, etc. s ă se înece din p u r i s m în pu­r i s m în l imba p r i m o r d i a l ă a> ome­nire! .

L i m b a g recească , l imba la t ină , l i m b a g e r m a n ă se rudesc : c u m să t ă l m ă c i m aceas t a? Î m p r u m u t ă r i l e ce-şl fac l imbi le nu pot a l că tu i o r u d i r e aşa. de a p r o a p e ; s u n t e m si­l i ţ i d a r a crede eă au un i m p r e u n i svor ; însă c u m se ftce că l imba la­t i nă n u s e a m ă n ă eu l imba got ma> nă? Şi c u m se face că un grec nu . în ţe lege pe un g e r m a n sau pe un lat in?. . . I s t o r i a ne-o t ă l m ă c e ş t e :

C â n d sosi z iua în ca re familia o-m e n e a s c ă î n m u l ţ i t ă se î m p r ă ş t i e p r in l u m e a pus t ie , acea fa-milie s 'au desfăcut în r a m u r i , care r a m u r i a-p u c a r ă , după nevoie, la a p u s , la re-Sărit . în d r e a p t a şi în s t â n g a , ец t u rme le şi cu l imba lor. Acele ra­m u r i a j u n g â n d la locur i de hra.nă î n d e m â n a t i c e , c âmpi i , m u n ţ i , codri , ape , s 'au aşeza t şi cu v r e m e s'au p re făcu t din famil ie în n e a m u r i şi d in n e a m u r i în noroad'e. D u p ă in-t iâmplâri le ' v ie ţu r ic l pac in ice s a u

( tu lbura te , d u p ă în lesn i r i le h r a n e i , d u p ă condi ţ i i le topograf ice , no roa ­dele şi-au m ă r i t nevoi le şi-au spo­r i t g â n d u r i l e şi a u desvol ta t l i m b a lor m ă r g i n i t ă în z iua împrăş t i e r e î .

I n climele f rumoase , ca a Gre­ciei şi a I ta l ie i , l imbele se îndulcesc , se modif ică şi cresc o d a t ă cu act i ­v i t a tea . Tot acea in f luen ţă din afa­r ă a c l imei şi a hranei ' dei-e m ă s u r ă şi g r a d u l civilizaţiei', ca re c o n s a c r ă s t a to rn ic ia şi p re facerea l imbi lor de a c u m înf i in ţa te . In Asia, l e a g ă n u l omeni re î , se na ş t e cvi l izaţ ia , ad ică o c â r m u i r e a pol i t ică, l imba , re l ig ia , a r te le si ş t i in ţe le ; din Asia civiliza­ţ ia se r e v a r s ă în Egipet şi Egipet.ul pr in colonii o t r i m e t e Europe i . Gre­cii şi f,afinii fiesbracă acea civiliza­ţie de fă şurile, copi lăr ie i , o prefac d u p ă sp i r i tu l lor : şi a ş a o m e n i r e a l e g ă n a t ă de u n ş i r de î m p r u m u t ă r i p re făcu te după l o c u r i şi epohe, con-sf i tuează u n i t a t e a et şi m o ş t e n i r e a .propăş i re! . Certa ce în ţe l cgorea

d r e a p t ă a is tor iei ne s p u n e despre de sp i ca r ea î n t â i a famil iei o m e n e ş t i şi n a ş t e r e a l imbi lo r vechi , u r m e a z ă a n e l u m i n a a s u p r a l imbi lor din

6. — No. 40. UNIVERSUL LITERAR Luni, 1 Octombrie 1912.

e i u a rte a s t ăz i . S t u d i a i s tor ie i nea ­m u l u i r o m â n n e v a s p u n e de u n d e v ine l i m b a n o a s t r ă şi ce t r e b u i s ă fie, d u p ă logica, a c e a l i m b a : şt a ş a n u m a i vom r ă m â n e î n În ţe lesul cu­vintelor lut P e t r u Maior .

(Va u r m a ) .

g

Sa valoros inoiner român

D. inginer Henri Coandă inven­tatorul aeroplanului «Coandă Bris­tol» care a obţinut un succes atât ie mare la noi şi în străinătate.

— • •

împăratul Napoleon I ş i c r o i t o r u l

E s t e o fa ls i f icare i s to r ică , c â n d i s ­to r iograf i i vor s ă n e facă a c rede c ă Napo leon I a r fi fost invincib i l . P e c â m p u l d e b a t a e , c â n d săb i i le scă­p ă r a u , n u e r a l u c r u u şo r s ă î n f r u n t e c ineva gen iu l m i l i t a r al m a r e l u i Im-

' p ă r a t . Cu t o a t e aces tea el a sufer i t o d a t ă o m a r e î n f r ânge re , de sp re ca­r e i s t o r i a u n i v e r s a l ă n u n e s p u n e n i ­mic . Napo leon fu înv ins , i a r g lo r iosu l s ă u r iva l fu u n cro i tor . I s to r i cu l f rancez F r e d e r i c Masson n e poves­teş te desp re aceas t a . F i r e ş t e c â aces t c ro i to r d o m n e a ca şi Napo leon — d a r î n alt ch ip — a s u p r a P a r i s u l u i . U n v a s a l al r eg ine i Moda a î nv in s pe Napo leon şi c a r e — î n t â m p l a r e c iuda ­t ă — se n u m e a Leroy. Aces ta e r a p r i m u l c ro i to r de d a m e d in P a r i s u l napó leon ié . El e r a s u v e r a n i n i m p e ­r i u l catifelei ş i m ă t ă s e i . Femei l e l i a d u c e a u omag i î , i a r b ă r b a ţ i i se t e ­m e a u de el — d i n c a u z a con tu r i l o r e n o r m e .

Leroy a j u n s e î n conflict ş i c u îm­p ă r a t u l Napo leon , c a r e n u se d a 1-n a p o i fa tă de che l tue l l c a s ă vadă. în j u r u l s ă u .pompă şi s p l e n d o a r e . Mare le î m p ă r a t avea a m b i ţ i a c a cu­vin te le sale să a ibă o ponde ros i t a t e şi în chest i i le de m o d ă . El e x a m i n a c u sever i ta te toa le te le de l a C u r t e a sa , u n d e t r e b u i a s ă d o m n e a s c ă g u s ­tu l s ău . Napoleon în să ţ i n e a ca n u m a i fabr ica te le d in p a t r i e s ă acope re g r a ­ţiile femeilor d in a n t u r a j u l s ă u . D a n ­telele e r a u să fie p r o c u r a t e d i n Va-l lencennes , stofele d in Elbeuf ş i L y o n De oarece î n să d-na M o d a îşi аіезеэе r e ş e d i n ţ a la P a r i s , Napo leon sili pe aceas t ă d a m ă cap r i c ioasă s ă a d o p t e g u s t u l lu i şi-şî î n t in se pol i t ica s a de cucer i se şi p e t ă r â m u l î m b r ă c ă ­m i n t e i femeilor.

S u b d o m n i a s a expor tu l cat ifelei şi al m ă t a s e ! c rescu î m p ă t r i t .

F i r e ş t e că t o a t e dor in ţe le şi g u s ­t u r i l e lu i Napoleon îşi a f l au expre-s i u n e dep l ină în toale te le p r i m e i sa le soţ i i Iosefina B n a u h a r n a i s . EI îl se în­

c r e d i n ţ a s e s cep t ru l reginei Moda şi Iosef ina făcea m o d a în Europa. E a еГа c o n s i d e r a t ă c a a r t i s t ă în toaletă, c a r e nu-et găsea pereche. Intre croi­to r i i Iosefinel era ş i Leroy. E l cerea p e n t r u fiecare rochie sume enorme. Contu l Iosefinel l a Leroy at ingea su­m a de 160.000 de franci pe an.. Ce­leb ru l croitor zicea că această sumă este ridiculă. Ce situaţiune avea el po lângă Iosefina, o dovedeşte to-„ di ăzneata, cu care Într'o zi făcu el as­p r e imputări lui Napoleon, că de ce ţ ine aşa de scurt po Împărăteasa , căci cu suma de m a l sus ei nu poa­te s'o Îmbrace după cum cere moda. împăra tu l nu răspunse nimic, da r a r u n c ă o privire nimicitoare asupra b i e tu lu i croitor.

Din c a u z a a c e a s t a Le roy n u m a l l u c r a pentru Iosef ina ş i f i indcă toa­letele el s e r v e a u ca mode l e pentru socie ta tea î n a l t ă d in F r a n ţ a , Leroy fu p ă r ă s i t de cea m a l m a r e p a r t e din cl ientelă .

I n c u r â n d însă Le roy obţinu o sa-t i s f ac ţ iune strălucită. Iose f ina simţi In c u r â n d l ipsa sfatului şi ajutoru­lui lui Leroy, şi astfel îndupleca pc Napo leon s a cedeze. Ce n u poate fa­ce o femee pe l ângă u n bărbat când e v o r b a de toaletele eî!

Napo leon , care tn toate cazurile i m p o r t a n t e ale statului perzista fără s c r u p u l în părerile sale, uită în­drăzneala lui Leroy care intru din n o u î n graţi i le Curţii. Napoleon In­s ă p u s e condiţiunca ca contul Împă­r ă t e s e i l a Leroy s ă nu t reacă pe an de s u m a de 84.000 franci.

Iosef ina ca r e e r a foarte veselă că-1 a r e d i n n o u pe Leroy i-a tr imis i m e d i a t o sc r i soa re , r u g â n d u - 1 s ă vi­nă, s c u z â n d u - s e că es te o clientă a t â t de r ea .

Le roy fu gene ros ş i — o i e r t ă . G. Scurta

ALFRED DE M U S S E T

BETTINA — C o e x e d L I e i n t r ' - u . x v a c t —

—(Traduce re , ;—

«— U r m a r e —

Bettine. — Trebue . Oare b ă r b a t u l mau—zic b ă r b a t u l m e u , a r e s ă fia în­da t ă—m'a r . l ă sa s ă m ă u r c d in n o u pe scenă ? N u s 'a r p u t e a m a r c h i z e . Gândeş te - te ser ios .

Marchizul. — D u p ă g u s t u l şi idei­le oamen i lo r . D a r n 'o s ă r e n u n ţ a ţ i cel p u ţ i n la m u z i c ă ?

Betline — O c red ! Aşi p u t e a ? T r ă i m aci , s c u m p e Marchize , şi c â n d n e véï face c ins t ea s ă v i l la no i l a m a s ă , o să- ţ l facem câ t vel v rea ; Mal m u l t d e c â t a tât . . .

Marchizul. — O p e n t r u asta, des­fid. Mi se sd robeş te i n i m a g â n d i n d că n ' a m s ă m a i po t d u p ă m a s ă , s ă m ă g h i e m u e s c î n col ţu l cela s c u m p , de u n d e vă ascu l tam. . .

Betiine. — Da, e ra î u n u l d i n t r e s incer i i mie l .

Marchizul. — De a s t a j e m'en, vente . A p r i n z ă t o r u l în t o t d e a u n a m ă s a l u t ă c â n d s f â r ş î a de a p r i n s , căc i t o t d e a u n a s o s e a m tot a t u n c i . P e le­gea m e a ! e r a m de-al case i .

Betiine. — Mai m u l t de câ t a t â t , m a r c h i z e ! m i - a d u c a m i n t e c ă mi - a î fost c ava l e r o d a t ă .

Marchizul. — Adevă ra t ! I n po t r i ­va of i ţe ru lu i celuia.

Betiine. — Care m ă f luerase î n T a n c r è d e .

Marchizul. — T o c m a i . L ' a m pro­vocat î n O r b a s s a u şi mi-a d a t cea m a l s d r a v ă n ă l o v i t u r ă de sabia.. .; Ah ! e r a u b u n e v r emi l e celea ! Betiine. — D a ! D a r câ t s u n t de de­

parte. . . . Marchizul.—Vă ie r e f ren d u p ă câ t

se pa r e vorbe le a s t e a ? Ce-aşI zice eű , c a r e s u n t b ă t r â n ?

Betiine. — D-ta March ize ! P o ţ î s 'o s p u i ? Victor H u g o a făcu t p e n t r u d-ta ve r su r i l e c â n d a s p u s că in i ­m a n u î m b ă t r â n e ş t e . e

Marchizul. — Mi se pa re , zău a ş a ! Şi ştii de сѳ B e t t i n e ? P e n t r u că în ­cep s ă - m i iubesc a m i n t i r i l e m a l m u l t de cât a r trebui ; fac r â u o ştiu. î m i făgăduisem ca toată v ia ţa să n u a-j img aci. A m v ă z u t a t â t e a sp i r i t a drepte, devenind ned rep t e , a ţ â ţ i cu nosc&tori incurabili—prin acest t r i s t efect al anilor, că-mî j u r a s e m să r ă ­m â n nepărtinitor faţa de l u c r u r i l e noul ca ş i de cele vechi . N'aşî fi v r u t s ă fiu dintre ace o a m e n i de c a r e Boileau zice :

Omor pe кеі tn viată, cinstind p e cel muriţi.

Ş i dar, s 'a făcut, a c u m Îmi pla­ce maî m u l t ce-am iub i t da câ t сѳ iubesc Nu vă vorbesc de r ău citi­torii noP,darHjossini « totdeauna o-mul meu. Colo că lca m a r e a Pasta, cu gesturile ï antice ; dincoace, flu­tura, privighetoare ce Rubini a v e a î n g â t ; văd pe bătrânul Garda, cu ta -Иа-І mândra , e x c o r t a t ă de n a s u l cel lung a l luî Pe l l eg r in i ; Lablacho, m ' a făcut s ä r â d M a l i b r a m să p l â n g . Şi ce vre i sa fac ?

Bettine. — N u c r ed t o c m a i , c ă gre­şeşti ; şi mie î m i plac amin t i r i l e .

Marchizul. — P o a t e c ineva să ai­b ă l a vârs ta d-tale ?

Bettine. — Şi adică de ce n u , d-le M a r c h i z e ? D a c ă a m i n t i r i l e d-talc

sunt ma l b ă t r â n e de câ t ale mele, nu e u n c u v â n t s ă n u se a s e m e n e .

Marchizul. — Bah ! A l i d-tale sunt n ă s c u t e ieri; sunt copil caro cresc- AI să te în to rc i ma l c u r â n d s au m a t târziu la tea t ru . . . .

Bettine. — Nici o da tă , d r a g ă Şte­fani , n i c i o d a t ă .

Marchizul. — D a r să vedem, în v remi le cele, n u e r a i f e r i c i t ă?

•BetÜnc. — Adică n u g â n d e a m l a n imic . Ah ! p e n t r u c ă n u iub i sem nic î o d a t ă .

Marchizul. — Ce vre i s ă s p u i p r i n a s t a ?

Bettine. — Ce-am zis. Am fost pu­ţ i n n e b u n ă , e a d e v ă r a t , nep&sătoarc , coche tă , d a c ă vre i . Oare n u e d r ep ­tu l n o s t r u , de p i l d ă ? D a r n u m a î s u n t n imic d i n toate astea, de c â n d m i - a m s i m ţ i t inima. . .

Marchizul. — D r a g o s t e a ţ i-a da t m i n t e ! Ah ! I a p robează -ne a s t a i D a r bine , a r n e b u n i c ineva, încer­c â n d n u m a i s ă se vindece a ş a fel. II iubcş t î m u l t deci , d o m n u l cela de... de... n u ş t i u cum.

Bettine. — D a c ă î l iubesc ! Ah ! p r i e t ene , c â t de rec i s u n t cuvinte le , câ te de n e î n s e m n ă t o a r e , c â t e de mi­zerab i l e g r a i u l c â n d c ineva se în­cea r că s ă epue câ t iubeş te ! N a i i-dee de fericirea a noastrăj , n i c i n u t e

poţ i îndo i ! Marchizul. — Bine 'nţeles , b ine 'n-

ţeles, i a r t ă - m ă . Betine. — E u n r o m a n î n t r e g via­

ţa mea. Nu z iceam m a l a d i n e a u r i , că aveai g u s t u l c â t e oda tă s ă m ă f u r i ?

Marchizul. — Da, d r a c u s ă m ă ia ! Bettine. — E i bine ! el a făcuUo !

I n c h i p u e ţ l ce î n c â n t a r e : A m p ă r ă ­s i t tot , a m piecat î m p r e u n ă , î n t r ' o t răsură de poştie, ca d o u ă p a s ă r i In aer fără a privi, fă ră a g â n d i l a n i m i c ; am rapt toa ta a n g a j a m e n t e l e , Si el mi-a sac r i f i ca t t o a t ă c a r i e r a l u i ; mi-am desasperat toţi d i rec tor i i . Marchizul. — Avea i d rep ta te , c â n d

s p u n e a i că d r a g o s t e a te-a c u m i n ţ i t . Bettine. — EI ! ce vrei ? c â n d cine­

v a s e iubeşte 1 A m făcut cea m a i plăcută că l ă to r i e ! I nch ipue ţ l , m a r ­chize c ă n 'am v ă z u t n imic , n ic i u n oraş, n ic î u n m u n t e , n i c i u n pa l a t , n i c i cea m a l m i c ă biser ică, n ic i u n monument, n i c i cea m a l m i c ă s t a t u e , nic ï cel mal m i c tab lou !

Marchizul — I a c ă u n n o ü fel de a c ă l ă t o r i î n I ta l ia .

Bettine. — Nu-I a ş a m a r c h i z e ! C â n d so iubeş te I Ce n e p a s ă nouă. de cur ios i t ă ţ i l e dv. ? D a c ă ai ş t i c â t e de b u n , câ t d de i u b i t o r ! C â t ă g r i -j e avea d é m i n e ! Ah ! ce că lă to r i e , b u n ă t a t e d u m n e z e i a s c ă 1 Mie e a r e mi se u r a In d r u m u l de fier n u m a i c a s a m ă duc la Sa in t -Den i s , a m făcu t p a t r u s u t e de leghe , ca u n vis . I t a l i a dv. ! c ine v rea , poa te s'o v a d ă , d a r desfid să t r e a c ă cineva pr intr . ' în-s a ca n o i ! A m t r e c u t c a o s ă g e a t ă , şl a m venit d r ep t aici .

Marchizul. — De ce aci , î n provin­cia a s t a 4

Bettine. — De c e ? Nu p r e a şt iu. . . , p e n t r u c ă a voit-o, p e n t r u că a r e n ­d a s e moş i a asta. . . ce ţ i -aş l s p u n e ? N u ş t i u n imic . . . M 'aş i fi d u s o r u n ­de... la s f â r ş i t u l p ă m â n t u l u i . . . Ce î m i p a s ă ? M ' a m opr i t aci, p e n t r u c ă s c o b o r j n d u - n e t n f a ţ a por te i , mi -a zis „Am a j u n s !".

Marchizul — De ce n u te l u a la P a r i s 1

Bettine. — F a m i l i a i se o p u n e a . A s t a e u n u l d i n m i a dc piedic i .

Marchizul. — N u mi-aî s p u s î n c ă c u m î l c h i a m ă .

Bettine. — A b a h ! Nu ţ i - a m spus? P e n t r u că î m î p a r e c ă t o a t ă l u m e a îl c u n o a ş t e . II c h i a m ă S te inberg , ba ­r o n de S t e inbe rg .

Marchizul. — D a r n u e f r an ţuzesc n u m e l e ă s t a !

Bettine. — N u , d a r fami l ia î l locu-eşte în F r a n ţ a .

Marchizul — E ş t i s i g u r ă ? Bettine. — Oh ! mi -a s p u s e .

Marchizul. — Steinbeirg I cunosc ceva aşa . . . M i se p a r * c h i a r că ş t i u oa reca r î î m p r e j u r ă r i . . . d e s tu l de pu­ţ in g ra ţ ioase . . . EI , d a r pe d â n s u l l-am văzu t az i d i m i n e a ţ ă .

Bettine. — U n d e ? S p u n e . L a p r in -cesă?

Marchizul. — T o c m a i , la p r incesă . Bettine. — Ah 5 n e n o r o c i t ă ! E în­

că acolo. Marchizul. — E h ! ce a l , b u n a m e a

p r i e t e n ă ? Bettine. — E încă acolo, neg reş i t ;

de a s t a n u m a i vine. E încă acolo, î n t r ' o zi ca as ta , c â n d to tu l e ga ta , c â n d n o t a r u l e aci, c â n d îl aş tept t Ah ! cc i n s u l t ă !

Marchizul. —• Te s u p e r i p e n t r u p r e a p u ţ i n l u c r u .

Bettine. — P e n t r u pu ţ in l u c r u ! U n d e ţi-o i n i m a ? Nu s i m ţ i i n s u l t a ce m i se face? Şi ob razn i cu l cela d e valet c a r e îm i r ă s p u n d e încu rca t . . . C a l a b r e < C a l a b r e ! U n d e eş t i .

SCENA VII Cei d i s t a l , Calabre

Calabre. — laeă- i r ia d o a m n ă , ia-eă -mă . M ' a ţ I c h e m a t ?

Bettine. — Da, r ă s p u n d e . De ce ai f ăcu t pe p r o s t u a d i n e a u r i c â n d tft-am în t r eba t , undeu-ra s tăpân ' tău?

Calabre. — E u , d o a m n ă ? Bettine. — î n c e a r c ă s ă m a l m ă

m i n ţ i c â n d şt i i că <• la pr incesa . . . Calabre. — P e legea m e a , d o a m n ă ,

n u ş t i a m . . . Bettine. — Nu ş t ia i ? Calabre. — l e r t a ţ i - m a , n u ş t i a m

dacă t r e b u i a s ă vă s p j u n . Bettine. — Ah ! n u ţi s 'a d a t voie?

AI să vorbeş t i ? Calabre. — E i b ine ! D o a m n ă , pen­

t r u că o voiţ i , n u voiu a s c u n d e n i ­m i c . D. b a r o n a j u c a t er l , ş i a pier­d u t pe c u v â n t . A f ă g ă d u i t că v a p l u ­t i a z i d i m i n e a ţ ă . A voit î n a i n t e de toate s ă se ţ ie de cuvân t .

Bettine. — A p i e r d u t ? A h ! D o a m ­n e ! ş i n u ş t i a m n imic . Vezi m a r c h i ­za, ă s t a ÎI era secreţ i i , a t â t a î m i as ­c u n d e a doa r . Ş i lu ï C a l a b r e ÎI spu­sese. Nu-i a şa c ă a făcu t r ă u de n u m i - a s p u s n i m i c ?

Marchizul. — N u v ă d din p a r t e a sa, cu t o a t e a s t ea , de câ t u n exces de de l i ca te ţ ă .

Bettine. — Nu- i a ş a ? O h ! E pen­t r u c ă S t e i n b e r g al meü , n ' a r e sufle­t u l făcut , c a t o a t ă lumea. . . P u t e a c u toa t e a s t e a s ă se î n t o a r c ă m a i da g r a b ă .

Marchizul. — O femee care j o a c ă ş i c a r e c â ş t i g ă la joc, ş i pe c a r e o p lă teş t i în douăzec i ş i p a t r u de cea­s u r i , ca u n p o r t ă r e l , c rede-mă, s c u m ­p a m e a , n u u n a c a a s t a se iubeş te .

Bettine. — D a r m ă g â n d e s c , m ă înşe l i a r ă . S p u n e - m î Ca labre , d e . e e n u te t r i m e t e a pe t i n e s ă duc i ban i i ?

Calabre. — P e n t r u că nu-I avea , d-nă ; a t r e b u i t s ă se d u c ă în o r a ş s ă c e a r ă l a c o r e s p o n d e n t u l d-sale.

Bettine. — D a r bine , a v e a m eu ba ­n i i . Ah 1 câ t e de r ă u ! c â t e de c r u d l E deci, o s u m ă cons ide rab i l ă ?

Calabre. — Nu , d o a m n ă , n u ştiu s igu r ; d a r mi-a s p u s că nu-1 s u p ă r ă .

March izu l . — Ha ide , d o a m n ă ş i î n c â n t ă t o a r e p r i e t enă , t e p ă r ă s e s c , î m i r e i a u c u r s a . S u n t fericit de a ta fi văzu t . Adio

Luni 1 Octombrie, 1912 . UNIVERSUL LITERAR No. 4 0 . — V.

Betl ine . — D a r aî s ă t e î n t o r c i ? 'Ah ! v r e a u s ă n e fiî m a î î n t â i u p r i e ­ten, auz î ? p r i e t e n u l n o s t r u a m â n d u ­r o r a ! P r e t i n d s ă t e v ă d î n t o a t e s i­lele d u p ă m o d a ţ ă r e î n o a s t r e . U n d e s t a î ?

Marchizul. — L a t r e i p a ş i l e aci, l a c a s a ceea a l b ă , colo, î n d o s u l co­paci lor . -

BcHinc. — E î n c â n t ă t o r i o să fîm vecini .

Marchizul. — Aşî jjaea. d a r ' m â i n e pice. ~!r„: ^ % 4 .

ВеЩпс. — Ah ! b a h !' a ş a de iu te ? e pafc» p u t i n ţ ă î N ' a m p e r m i t e nicî o da tp 'Una rn a s t a . Şi u n d e te d u c i ?

Méffêiizul. — M ă duc l a Pa rma . Şti i ca» îmî am aeolofamil ia , şi a c u m sunivc j i t o t u l silit... ; %

Вещре. --- A h ! D o a m n a ! c e ' p l i c -t isenp .1 Eş t i s i l i t z i c i ? EJ bieté, ,.çt|î î a ş i f | £y ru t ma l b ine să riu rfc fi \ă? z u t Щ fel.Da,, p e n t r u c ă mi-a ï a d u s o părere de r ă u maî m u l t , ş f D zeu ştie eâţtid a ï s * te ş j a | : î i ^ ^ c ï ^ . C ţ u ţ e ^ e ş t i u n гаШ.йсШ ţyfcn jitii p r â n z , Vreai í s ă - » î iafeă^şti ícOBr' t r a e t u l .

Marchizul. — N u pot , a m f ă g ă d u i t In a l tă p a r t e ; d a r j n ă . voiu î n t o a r c e Să-mi..fac vizita (J|jt'^tdio s i p e n t r u ' : că nu- ţ i pot iscăli, çopf i 'ac tui , Iţî voiff t r i m i t e u n b u c h e t de n u n t ă .

Băltirie. — U n b u c h e t ? Marchizul — Da. ' Bolti»c. — P e n t r u u n buche t "du-te. Marchizul. — D-ta u n d e te d u CI,

mă rog ? . Bettine. — Te conduc p â n ă la

p o a r t ă . V r e a u s ă t e am c â t m a î m u l t posibi l . D o a m n e , cât eş t i d e plictisi tor, t&l e ş t i de nesufer i t .

(Va u r m a !

Ilustraţia noastră colorată JNAINTAŢI A v a i i l - p o s t u r i l e b u l g a r e I a

ц r a n i ţ a t u r c e a s c ă

R ă z b o i u l s'a. î n c e p u t î n B a l c a n i . M u n t e n e g r u l , Bulgar ia , Serbia ş i Grecia şi-au mobilizat a rma ta ş i a u declarat războiu T u r c i e L Luptele a u şi început Intre Montenegrón* ş i Turci . . ......j • " -

I!n st r a ţ i a noastră de az i rept»zinr t ă a v a n t p o s t u r i l e b u l g a r e l a g r a n i ţ a turcească. i . ••<-...

prin mandat poştal l e i 1 , 9 0 tocmai fi veţi primi 'prompt, discret, franco şi recomandat, cel mal util, mai interesant, mal instructiv şi mai n o u manual ce s'a publicat ia limbi

roaţană despre; buna-cuminţti, etichetă, purtările frumoase, manierile ele­gante, arta de a se face cine-va plăcut în societate, scrisori de amor si cereri in căsătorie, limbajul florilor, felicitări pentru zilele onomastice,

poezii pentru declamat în societăţi, toaste. Cea maî nouă ediţie. Comenzile se fac menzile se fac prin postă Jiuuiai la noî trimiţânda-ni-se îaawtë preţul de lei 1.0Э exact ,fe aäresa : Agenţiei de publicitate literară PRESSA, căsuţa postaţi 453, Bucureşti. Дсаеаіа ajunge. 'Nu se expediază cu ramburs.

, -jX/h m a l i ' c e e ş n a a M m asemenea ca'*tanrit>tă a ,vă j rocura tot delà noî cartea d f j s i a í a t e cai mal rouă.• mai practica, mal inc<ceată, aiiftftfolositoai-e si iu adevăr nm bană de cât toate cariile, similare apărute pipă acuta щ care cosja гштаі i! lei. Ceaţrae 240 pagini şi multeiJustrat,ù»i, i n ţ l ţ ân î j go r î - c ine bacĂ^tâ^anmaojţ , .fran­ce»* ?i nemţească' (bucife, priffUm-ï, aulcefûfï," conserve, licourafl, s t e p u r i , « j j b etc.) Preţul de doul lei pr. mand. post. se expediază exact pe adresa йе mai tus şi t r imi ţ i cartea, fţanco şi recomandat*. Tăe{î din corpul ziarului acest auunt si păsţreţi-l •'

1»

Casă ueSaiiff l î fe " S P E C I A L A A p E N T n U

B O A L E d-e J F S ' - V C E I SUB DIRECŢIA

1>ш t w nIM* 1 М Ш A<* CMr^prÉiar; é№ #rf í . de -gyne^loş^;'

'••m ai зрВаМопВДгісГЛ і Л jut SECŢIE SEPA H ATA p e n t r u BĂRBAŢI

(Itimoroide. hsrniï. temofî. caleule !

vesicale, stricturi uretralo, etc.

5-100 LEI Câştig accesoria zilnic

Afacere foarte real i pentru clasa d e s u s ş i c e a d e j o s . Bogat şi sărac, damă sau bărbat. Ceretî gratis detalii printr'o carte pojlală /le 10 bani de la

Walter ft C°JL Paris B. Rue Nirolăs-Char/et Nn 3.

VAPSEA DE PAR RAPID garantat absolut

nevatămAtoare Văpseşta imediat pă­

rul cărunţit sau albit, în neurn, brun, castaniu sau blond într'un mod atùt de perfect şi de na­tural în cât n u ' se cu-ao&şte de loc eii parei e văpsit. . Jutrebuiuiarea mai simplă şi maî u-ţoară ca la orî-ce altă văpsesi de pâr.

P r e ţ u l l e i 3 , 5 0 . La nemulţumire ae reititu« imediat castul.

Pèntru (hMfflweie menafére Recomandăm călduros

„Regina bucătăriei" U n v o l u m c o n ţ i n â n d r e ţ e t e

c o m p l e c t e p e n t r u o r î - e e f e f . d e ' m â n c ă r i , p e n t r u s ă n ă t o ş i ş i b o l ­n a v i .

•аГ 1 LEU f H La administraţia riarolul « Universul"

P e n t r u p r o v i n c i e s e a d a u g * 1 0 b o u l p o r t o

Contra ramburs nu s e expediază

Reclama e sufletul comerţului BonDoane

Orientale P a r f u a s e t t ţ a ,

a d m i r a b i l g u r a

şi distrug orî-ce miros urât al gureî provenit din tutun, dinţi stricaţi sau stomac deranjat.

Cutia 50 bani Ia drogherii si far­m a c i i .

Observaţi marca Semiluna eu stea, singure veritabile.

C R E M A P U D R A S Ă P U N FLORA

TlIflP A c e a m a * r e b e l ă , bron-iUuajA sitele acute şi cronice, tuşea tiuujărească, vindecă sigur

Sticla iii 3,—La drogueriî $1 farmacii

P t J E O l A T I V i r > £ L A . : t i c u r e n u m e u n i v e r s a l

De o efvxieiiate absolut sigură. Calia I» 25 pui-gaiive l e i l . r O . Obse rva ţ i ca fie-ţare pastilS. să a ibă insc r ip ţ i a : P u r s e i i l a y c r , s inguru veritabil.

АіІбШІЗ ^ ' ' P ! a s * n ? " ' a ' ) > clorosa, nee-asten .a , gene ra l ă , v indeca

recomandat de prof. dr. B u i c l i u , prof. dr. l . e o n t e , prof. V . I V c g e l , Iaşi, ?i alţii, ca unut din cele maî puternice reeoa-slituante ale corpului slăbit. Sticla tel 4.

DURERI REll\T!CE Nevralgii, migrenă,

dureri de cap şi de dinţî xindecü sigur

P A S T I L E L E Nevralgiie Jirist Un f l a c o n 2 . 5 0

La drogueriî şi farmacii.

să nu maî р ѳ b ă r b a t u l , fiul, n e -> p s t a ^ so ta , f i i ca , sau-pe ^ r c f c ^ ş ^ Î ; m a t .iUpţo^-

іаЩйгаваіі-ѵа î a « o f ; V á v o m ajuta p r i n t r ' u n p r o c e d e u u ş o r şi e h i n ,

. с а а д am. гда і .«c ina t mii. '< d&' fiirjje Щ 'Штв, mJK

aer ie ş i r u i c ă . V ă v o m arăta c u m e ­

toda,, floastră, рцрегеа-Дп a p l i c a r e f p r ä . c a p ^ i u a a -ş u i s i o b s e r v e ; cât ,чіе p u ţ i n . I n c e l e m a î m u l t e cazur i n n p o a t e n i c i să p r i c e a p ă , c ă c î ne p u t â n d su f io t ta d e l o c sfiirt'ul, eî

. c r e d e ç a v i n a e s t e a a-b u z u l u ï b ă u t u r e î . .•, ;

"Noî p r i m i m z i l n i c o m u l ţ i m e de scri­sor i d e m u l ţ u m i r e , de la bărbaţ i şi îs-m e î d e toate c l a s e l e , b o g a ţ i şi s ă r a c i , cari au fost r e m e d i a ţ i cu s t ră luc i t s u c c e s . C o r e s p o n d e n ţ a s o s e ş t e c u c e a m a l m a r e d i s c r e ţ i u n e , şi p e n t r u i n o c e n ţ a m e t o d e i g a r a n t ă m şi c i t ă m c e e a - c e ne s c r i e d-1 U n r e i n F r a n z d in R e s i c z a b a n y a :

Prea stimate domn, Kopenhaga, Danemarca. V ă r o g fiţi a ş a de b u n şi t r i m i t e ţ i - m l 2 cu t i i c u p o ş t a ,

p e n t r u l e i 20 . A m d o u î p r i e t e n i car i s 'au dedat r ă u b e ţ i e i să - î v i n d e c .

E u î n s u m i a m probat e f e c t u l l u i « K i n o » , p e c â n d e r a m u n b u n băutor ş i n u ş t i a m c u m să m â a b ţ i n . D e c â n d î u s ă a m l u a t prafu l « K i n o » m ' a m f ă c u t c u to tu l alt o m , s u n t s ă n ă t o s ş i a m c u totul o altă v i a ţ ă c u f a m i l i a m e a . M u l ţ u m i n d u - v ă m u l t p e n t r u e f e c t e l e lu î « K i n o » , v ă r o g a - m î t r i m i t e i m e d i a t . V o i u r e c o m a n d a încÔ la m u l ţ i c ă « K i n o » e s t e u n m i j l o c foarte e f i c a c e c o n t r a b e ţ i e i .

R e s i c z a b a n y a , D e c . 1 9 1 1 . C u s t i m ă , Unrein Franz. P r e p a r a t u l n o s t r u s e v i n d e p e n t r u m i n i m u l p r e ţ de Le î 1 0 , şi-1

t r i m i t e m c o n t r a c o s t s a u r a m b u r s d a c ă scr i ţ t la a d r e s a n o a s t r ă din K o p e n h a g a .

Kiuo-liixtitnt, KopeQ&aga K. Ш. Danemark* S c r i s o r i l e m e r g c u 25 b a n i , căr ţ i lo p o ş t a l e cu 1 0 b a n i .

r a m b u r s şi v o e s c

La „FRANCAISE" (jKarca

Cea mal

perfecta f 1

resistente b i c i c l e t a

histeria, slăbiciunea i

h w i n g u t o a r e a t u t u r o r m a r i l o r m - c n i i î d in C I K C I T I L L M L ' M E M K I d i n 1 Í M 0 - 9 1 1 - 1 » 1 2

MOTO-REVE Cu ELECTRO

MAS NET. 2 C I U N D R E

ЗЪНЛ

3 M o t o c i c l e t a , c e a m a î p e r f e c t ă 3 u ş o a r ă s i r e s i s t e n t ă

I Această marcă este adoptaţi de toate armatele din lunu\-

Produse le labrfcel începe cu preţul de Lei IT" -n sus .

Sa. iiu se eonfiiutf a c e a s t a m a r c a c u acel-" -«ut i lare , ( c r e ţ i LA. J U A / r \ 1 S E > —

M a r c a Oiamaii t ;

REPREZENTANT si DEPOZITAR | pentru ROMÂNIA \

G. MAGIVA1VI \ 7 1 , Siratlti P o p a T i t lu , î l }

BUCUREŞTI \ l e l e f o n 2 : t t 2 ţ

0. — No. 40. UNIVERSUL LITERAR b u n i , 1 UctornITR;!•, ] '.11

N O U I L E M A R I P R E M I I CE S I VOR OFERI DE ZIARUL

99 UNIVERSUL" ABONAŢILOR BĂI LA TRAQIREA DIN LUNA NOBMBRIB, IM!

0 splendidă Vilă la Sinaia «VILA NÎCOLAB», eonstruite anume pentru tragerea viitoare, pa strada I. G. Bratian«, te ponţia ма mal pitoreaMt üa legalitate

UN ELEGANT DORMITOR DE BRONZ de mare valoare, al 8-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre de tndttttri* metalică «Mereu», Bulevardul Eiiubeta, Ne. $

O G A R N I T U R A M O B I L A D E B A M B U P E N T R U S A L O N compusă din: 1 c a n a p e a » 4 s c a u n e , o m a s A. o c o n s o l ă с н o g l i n d ă , » p i e d e s t a l e e u 8 v a s e japoneze» eum>

;> parate de la manete irtaţrnzm K \ . P u e h e r . B u l e v a - d u l KHsapeta. No 15 (Ho'el P r i n c n

U l f D O R M I T O R D E L E M N F I N •entrait ta marea fcsric&'de mobilele l emn Marin V. &апеагі sos. Minal-Bravul, І7 ş i s t r . Şerbănică, 10. Sucursala cal. Victoriei, ЮТ

m o d e r n a evmpufll dint 1 b u f e t c u m a r m o r a ; Sf. A n a , c n g e a m d e cr i s ta l pictat», c u o g l i n d ă ; 1 m a s ă p e n t r u 1 2 p e a v • o a n e f l в s c a u n e t a p i s a t e . ş i Î m b r ă c a t e i m i t a ţ i e d e , piele» cumpărate,de la marele magazin de mobile «Compania*

Americana», strada Carol, 74, vis-à-vis ; de pţata de flori, lângă Hete 1 Dacia

l ina B U P U F Ă n ^ F I T Ă d e borangicalb, de 9 metri ; una <bu-

UUa DHU1UI рЭТІДО catft pânză idem, frez, de 4 merh ; Una b u c a t ă pânză idem, bleu, de S metri. Cumpărate de la Expoziţia Casei Şcoalelor.

№ 6Ы>ѴІгІЙ Ab Pofti П d e m e t o l a B ) f t B » argintat şi garan-S C m t J H UC W J o l U , >ш c a . n u inegreşte, compus, din :

1 tavă frumos ciselată, cu mânere, şi 12 pahare într'o formă nouă şi elegantă. Acest serviciu este o podoabă pentru orice casă; O fructieră de ' metál ',fio arginiată,, înaltă de 50 centime-metri şi arçând 3 glastre pentru fructe şi un vas penfru flori ; O fructieră de. metal alb imitând exact argintul vecbiu, inalta de 37 centimetri şi ayândiurj vas mare de ertstal pentru fructe. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de ceasornice şi bijuterii en.groş şi en detail Fraţii Â. & I. Roller, Bucureşti, str. Smârdan, No. .35, etajul I. . ІІП CPPVÎrill **e c r ' 8 t a ' P e n t r u îngheţată, compus din ocupă UU aCiiuI II fflare" şi- 6 riaffurioare montate io metal argin­tat ChristofleJV. F, P.; Una pungă de argint veritabil oxi­dată ; Una fructieră de, meţaC. argintată,. cu 6, cuţfte de metal cu lama aurită, pentru deşert. Toate aceste obiecte, au fost cumpărate de la cunoscutul magazin de bijuterie Th. Ra­di von, Bulevardul Eiisabeţa, No.. 8. bjş. (In avtilttiilan c u " piăcî perfection, 1 mandol ină iţa-UD grdfllUIVtt l iană, Í muzică de masă cu ташчеіа, eu 6 cântece, 1 guiţară franceză. Toate acestea сінвоагаіе >• de la vechiul şi cunoscutul -magazin de muzică N.Mischonz- ,': niky, furnjsorul curţeî regale, strada Colţei, No 7, ßueuresü. ІІЙЯ нІрЫАІа e^e***9 «Sport», cu roată liberă şi frăo ă au ţ U n d U l l l l l c t a trfmatâprin contra pedalate; Una puşcă de vânătoare cu două ţevi, ţevile dje oţel «BayaraV,. din reuu- •» mita fabrice.-''de arme «Pieper-BavjfaU Aceafciăj armă are patru ,: savoare de siguranţă, ţeava »tanga ehoke-bore şi poate între- W btiinţa aţâţ pulberea neagră, cât şi pulberea fără fui». Una i СагаЫгі& semi-auiomaticä.de mare prècisiune «Piçper», eu \[ tirul garantat precis1. Cumpărate de U marele magazin de arme şi biciclete' В;В.""2і9«пяв, -Hiraiaornl 'corfei regale,- 44, calea Victoriei,! Bucure^ştî. 7 . . ... y / '• lina m a c i n ă Aa Л І І С І І І

ro*^a Compania Americană, cali-Ulld ШаМПЯ ÜB tlISUl t a t e guperiQară ; Un gramofon r,

marca Meljodion, Carmen Sylva, cu două arcuri remon labile In timpul mersului, cu 6 plăci marca Premier record Toattva-

• cette obiecte sunt cumpărate de Ги marele magazin d e maşini de cusut, gramofoane-şi biciclete en gros şi ea detail Compa-

rnia Angio-Ariiéricanái strada Carol 5Ѳ, Bucureşti. ' l in ічшелмш' d e 8 u r » carate, cu trei c a p a c e , pentru

Un tcasur i l l t d a m e > m a r c a t de Stat; 2 servicii de ar-ginl^peulru. ouă; compuse fie-care d m c â t e trei bucăţi, Intr'o

icutie foarte elegantă; Una p e n d u l ă elegantă şi moderna. Toate acestea sunt cumpărate de la vechiul.şi cunoscutul ma­gazin de încredere «Ceasornicăria Gaiţei», Bucureşti, strada

-Colţei, No 31. 4 a r m â n i i italiană; 21 crapé, 8 basuri şi tonuri de oţel; \ ЯІПІОІІllll ! vioară.fină, cu cutia el ; I pelerină d#

.ploue,, portativă p e ambele puţî . Ţoale árésiea sunt cumpă­rate die 'la '«Compania Generalâi, mare biurou de importaţiunt, strada Smârdan, 29, etajul I. 9 r f t a S û N i i r > d e a u r í P ? n t r u AAml Două ceasornice de ZtGaoHI ПНЛ5 a u r c u ' câte' trei" capace pentru bărbat; Şease

.ceasornice de argint ; şease, ceasornice de metal fin ar­gintate, cu cále trei capace ; trei ceasornice'de metal imi­tând argintul rusesc'; "5 coIi^KV-lănţişoare- pentru gât, de

jtrgint veritabil; una . gejtntă, de^alpaca yeritabilă.

2 ГЙ&ІНШЙ d e n a m e ( s a c 0 )> după aiâsură şi alegerea stofei, tUoIHmC ca,.} gè"vbr "conTecţiona de cűtfoscüia croitorie

Jaques Grimberg, strada Academiei, No. 35. -ІІП «пгѴІлІЙ * e 0 * e t * Ş ' untdelemn de alpaca ^veritaiäil, fin LII »CTlItlu argintat şi jConţinând 5 piese de -eristal a lb : una de орэіѵ una de untdelemn, una de m|pştar, uea de sare şi una de% piper," pé un suporlrle metal de toată'frumuseţea. ІІЙ9 macină И І Я Р А " 4 * " b 1 1 « 0 * * " 6 « » 4 oekiûrï, din LHa IlfaŞIlia U R I I c t a y e де 0^ c u ^ c a z a n d e агата, ele­gant şi solid construita, cumpărat de~ la cunoscuta fabrică de tinicbigerie Mihail D. Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142.

Ѳ Л Л | А / » | І Л d e legH compusă din 5 volume; dç la, d. Gheţa, CUie£jlC c a]ea-Dorobanţilor, 100; una maşină de căl­

cat pentru croitorie, sistem Sol-Pfap, ultima a perfecţiune. o vulpe de teracotă -%J plachete argintate, Vepreeeatáad Regele şi Regina. >

Afară de acestea, toţi ab ttaţii mai primesc gratuit un volum .din. Memoriile Regelui- C&Jrol I al României sàu un tolum din cărţile ee apar In edittir».«if^luI.-fUmwrettl»'».ţţp^te.'a^njne pentru abonaţi v

rVeţurile dé abonament sunt aceleaşi: Pe un an leï 18; pë 6 lun ï l e ï ...9115; pe' 3 luai leï 4 . 6 5 .

Pentru concurarea la preţurile de mai sus,' abonaţii pe ún an primase 30 bonuri, ceî pe şease luni 15 şi ,ce?;.j e,> tr«ï" Jùnï, Abonaţii pe un an participă la două trageri, decî după prima trăgeie vor primi inca 30 bonuri,,. peatru 'fra^efeavur^toarei

Administraţia „Universului'* ntf Întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor se va face direct la casa administraţiei ziarului, prin mandat postai sau personal.