Nr.2 m. Anul LXXVH.Braşov, Luni-Marţi 16 (29) Septemvrie 1914.

ABONAMENTULPe an . . .2 4 Cot. P« o pun. de an 12 , Pe trei lanL . . 6 >,

Pentru Românie fl străinătate :

Pe an an . . . 40 lei. Pe o }an. de en 20 *

T JâlfQ V N*t 926. ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

R E D A O T I Aţ i Abirwiiitiwif»«

Târşui nwNrfNf.aă

INSERATELE se primeso la adn^ala- traţie. Preţul după tarft

fi inveială*ifinei

ttanahnrlflOTe ntt m«în- MpdbMăi

fii i and

Situaţia pe câmpul de răsboiu.Luptă în Carpaţi.

Slavism... Germanism.De ce se întinde mai înverşu­

nat valvârtefiR care a caprine Eu- rtpa, tţttta a i tnall es îq relief cefe

Curente: slavismul şi germa­nismul. Parcă le vezi cum răsar ambele din straaia horă care s’a încins*

Deoparte Germanii îşi aruncă forţele lor inepuizabile pe uscat şl pe maré împotriva Francezilor, Ea* glezilor, Belgienilor şi Ruşilor, iar de altă parte Ruşii îşi coboară nes­fârşitele lor armate împotriva împă­răţiei noastre, al cărei mobil de ac­ţiune este — cine n'o vede ? — tot germanismul şi împotriva Germaniei care opune o rezistenţă de fer.

Tabloul se prezintă aproapetot mai

desluşit două puteri, două curente, încăerarea germanismului cu rusis­mul, ori luând în considerare şi înţepetarfle îndărătnice ale micului stat slav dşfe sud precum şi visul de estindere al Bulgariei putem a- firma că profeţiile făcute s’au Îm­plinit: astăzi se dă pe tefeu înfrico­şata luptă între germanica şi sla­vism.

Care va prepondera nu se ştie.! Un lucru e sigur. Acela care va bi­rui ca stăpâni lumea, a lui va fi egresnonia Europei* învinge Germa­nia, —* Franţa, Anglia şi însaş Ru­sia vor trebui să simtă pentru m aik Vreme efectele mari ale a- cestui triumf. Şi îndeosebi Franţa cine ştie dacă nu va fi scoasă din şirul marilor Puteri. învinge Ru­sia? Efectele acestei învingeri nu le putem fixa. Cei primejduiţi da­tori sunt să se apere, aşa cum simt şi cum cred mai bine. Şarpele tre- bue prevenit Înaii te de a-şi isprăvi opera catastrofală.

In situaţia dată ne interesează bine înţeles şi ţinuta României. Nu vrem să ne amestecăm în afacerile ei, dar am vrea să ştim că a luat în sfârşit o atitudine care să corăs­pundă marilor interese ale Românis­mului.

Instinctul de conservare al ţă­rii, ştim, va dicta această atitudine. Căci ar fi de-adreptul catastrofal, ca şearpele care se desfăşură amenin­ţător să se întinză până la limitele de unde n’ar mai putea fi scăpare pentru o ţară, ce-şi are şi ea rostul şi rolul ei în luma

In uriaşa măsurare care se dă între cele două forţe nu mai poate sta nepăsători cei cari ţin să mai aibă an stat liber şi tare.

Primejdia care s’a afirmat şi a fost propoveduitâ timp îndelungat începe să ia o ferm* cum nu s’a prevăzut, dar îa tot cazul ea se de­senează ín cootarite csele mai tegri-

Armatele m w t te epuxs o rezis­tenţă tUdArjită puvoialui dela Nord. Feciorii noştri şi-au vărsat din pri­sos aftapte pentru oprise* năvalei. Vastele stepe ale Rusiei îşi revarsă Insă, mereu nesecatele forţe, cari au devenit astfel ca număr superioare ţi căreia te tta r să fi se opună o rezistenţă cu mult mai puternică.

Faţă de această situaţie ce# in­teresaţi, cei ameninţaţi de strânsoa- rea cercufui de fer au datoria să preîntâmpin** această primejdie. Pen­tru asta trebuie însă o voinţă ptt- temieă ş’o hotărâre grabnică. Numai astfel se va abate primejdia, ori cel puţin i~se vor micşora proporţiile*

Biroul -^telegrafic ungar pu­blică cu data de 26 Sept. urm ătorul comunicat cenzurat:

Se pare, că trupe singuratice mai mici ruseşti au încercat să pă­trundă în ţară prin diferite păsuri ale Carpaţilor.

Eri au avut loc mai multe cioc­niri mărunte între trupele noastre detaşate pentru apărarea pasului U$zok (comitatul Ung) şifîntre tru­pele ruseşti.

O^altă ciocnire a avut loc azi la Toronya (corn. Mărmaros) fără ca să le succeadă însă Ruşilor să treacă botárul prin vre-un punct oarecare.

Aceste ciocniri mărunte surit departe ̂ de a influinţa întrucâtva re­zultatele obţinute pe principalul câmp de operaţii. E natural deci, că ele na au nici o însemnătate. Scopul acestora este numai, ca să atragă în alte direcţii atenţia dela princi­pala linie de foc şi să neliniştească populaţia. Cunoscând deci acseâte vădite intenţii populaţia noastră va şti sâ redilcâ aceste încercări la a- devărata lor valoare şi să se con­vingă despre zădărnicia lor.

Un alt comunicat cenzurat al bi­roului telegrafic de corespondenţă Un­gar anunţă eu data de 27 Sept*:

Suntem autorizaţi din locuri competente să publicăm următoa­rele .•

Câteva m ii de B u ş i a u n ă ­vă lit în ta ră prin p a su l üszők (corn. Ung, î n M ar m afia). T ru ­pele ruseşti a u fost respinse la M alom rét, Fenyvesvölgy ş i Csontos.

L â n g ă Toronya , în com itatul M ărm aros s ’au în tâ m p la t ciocniri in tre trupele ruseşti, cari a u n ă ­vălit acolo ş i în tre trupele m ă s tr e trim ise spre a p ărarea graniţelor.

D in M unkács ş i d in H usst au fost deplasate m ai m u lte trupe p e n tru sp r ijin irea alor noastre . Toate aceste ciocniri dela g ran iţe su n t de o m ică însem năta te şi având în vederét că no i d ispunem de trupe su fic ien te i p e n tru apăra - rea hotarelor ş i a in te rn u lu i ţârii, aceste îm ăerâri n u p o t da a m ă la îngrijorări m a i m a r i

În tru n irea sen a tu lu i a l­b a n ez . Agenţia Ştefani află dela Durazzo:

La 25 Septemvrie s’au întrunit aci 28 de senatori, numiţi de depu- taţiunile districtelor'JAlbaniei, afară de cei din Alessio, Seutari şi Epir, şi an ales ca preşedinte * pe'Mustafa- bey cu 19 voturi. Senatul a luat guvernul Albaniei până la numirea unui nou principe şi In acest scop ; va institui direcţiuni pentru ^diferite' servicii, va numi guvernatori*^ func­ţionari. Se afirmi că este probabil un apropiat acord cu celelalte dis­tricte din Albania.

O telegramă din Roma comu­nică, că prinţul Victor |Napoleon face, prin intermediul principelui Alfeert Gyl mari sforţări ca ‘să în­duplece pe fruntaşii albanezi creş­tini din Brindisi sâ-i pttnăţfcândida- tnra la tronul Albaniei.

Corespondentul ziarului „Tri- bona“ află din sursă demnă de crezaTe, că principele Victor Napo­leon se va dace în curând) la* |î)u- razzo.

Luptele dln Carpoţi simt încă In curgere.

Budapesta 28 Septemvre n. — Bi­roul de preaă al ministrului preşedinte anunţă :

Oficialul „Budapesti Tudósító“ primeşte informaţii din locurile com­petente, că Ruşii au trecut şi azi hotarul ţării străbătând prin Car­paţi prin mai multe puncte şi au pătruns în comitatul Ung. Trupelor noastre, cari erau acolo, le a succes însă să oprească duşmanul în cale. Dealtcum aici luptele continuă.

«

L u p t e l e f r a n o o - r t t s o - ^ e r - ■ n a n e . Biroul tel. ungar publică următorul c< municat cenzurat din Berlin.

Marele cartier generai a comu­nicat în 26 Sept. la orele 6 seara următoarele :

D uşm anul, folosind căite sale ferate, a încercat m e s t im ătăc tn contra ţUs^cului germ an d in d rm p ta ettiromá. J * decursul acestui «dac & *dtotme f r ă tm m , oare b m în t* spre Éapaume (spre norâ-met de S t Q uentin) a f M m p in S ă de p u te r i m â i S o ia germ ane, i a r ş i i dealtfel atacul francez a fost o p r i t1 î n l m .

I n m ijlocul fro n tu lu i m e t r a de luptă atacul n o s tru a în a in ta t în unele puncte.

F orturile atacate de noi spre sud de V erdun a u încetat focul. A rtile ria n o a stră a in tra t acum în lup tă cu p u te r i, pe ca ri duşfndfiUl te-a aşezat în su d u l vestic á l f lu ­v iu lu i M aas.

Pe celelalte câmpuri de vâzboiu Situaţia e neschimbată.

O luptă In Alifia.Biroul tel. ungar publici urmă­

torul comunicat cenzurat:Ziarele anunţă din Pola: Cru­

cişătorul nostru „Radetzky“ s’a În­tâlnit în marea Adriâtică cu cruci­şe torul francez „Grey“. Acest din urmă a început să bombardeze va­sul nostru, care însă cu o lovitură de tun a adus la explozii cazanul crucişătorului „Grey“.

Lui »Grey« i-a succes în célé din urmă să se refugieze sub scutul a trei torpiloare franceze.

S itu a ţia econom ică fu B o s ­n ia şl H erţegov in a . — Dîa Viena m anun ţi:

După o comunicaţiune a Cores­pondenţei consulare sitaaţîunea econo­mică actuală In Boşul* şl Herţegovina este declarată relativ foarte favorabilă, de oarece desvoltarea industrială a a- cestor ţări este încă neînsemnată iar principala resursă este agricultura, ale cărei produse au obţinut preţuri extra* ordinar de favorabile mal alee din cauza cumpărărilor pentru trupe De aseme­nea cal şl vite au fost cumpărate fii masă de administraţia mil&arâ.

Recolta prunelor este deosebit de bună; prodacţiunea este socotită ca la 12 milioane de coroane. Bosnia Va pro ffta mult de oarece Franţa şi Sdrfeta nu vor exporta.

Recolta tutunurilor este admira« bilă. (Corr.-Bureau.)

Un noai co n siliu d e Co­ro a n ă . Din Bucureşti ni se comunică, că astăzi sau mâne se va întruni la Sinaia un nou consiliu de coroană. Este vorba de o nouă examinare a si- tuaţiunei externe.

A fitec e†oiele^r ăzb oklaL„F rem deublattuJicríe :In Jrápoítiíl fostului^ ambasador

englez là Viena, *dătat 18 Aügüst, cti ; rivire la antecèdèntelé războiului ac­tual, care a fost publicat ^de guverndl englez, sô găseşte ]ásérfiunéá, care pro­vine deia colegul £sâu rus, că coiftëlè Szapary, ambasadorul àustro-üngar la Petrograd, a notificat d-lui Sassonow că Austro- Ungaria'consimte a supune medîaţiunii acele puncte din nota â- dresată Serbiei, cari păreau incompa­tibile cu menţinerea!, independenţei Serbiei.

Cttm aflăm din Jsvor^ Informat, această aserţiune nu răspunde de lob faptelor şi ar fi fost ; şi lucru de neîn­chipuit faţă de natura demersului iâCUt de monarhie la Belgrad." Acri paságlu şi à! tele „sunt Sugerate de tendinţa de à declara prin afirmarea udei pretinse condescendenţe á Aostro-Üngariei eă procedarea diplomaţiei germane e cau2& adevărat* a războiuldf.

A o e»sta nu peate mtunedă ade- Virili: A m ro'W güH d şi ÚSflHOtiá, m voit sâ pùàifêSe pacea europeană, ţi ifàèâ A'èa reuşit aceasta se peâte excta- siv àtritmi füptUtài èâ Raélé ănemOţOnă pe Austria ţi Geftnafiia pfln ntdbftizătiU èl neîndreptăţite, a impas Celor dokă pu­teri centrate luptă şi a ăăt tot tdttftfr gra fici generale.

Nr. Mag. 17909/914.

Cbefflarea la serviciu sHlitara glotişiloî üâ.sCù$ & 1SÔ2, 33

94-Pu W ica ţra iie .

ín Înţelesul punctului Vil al ordi- Í naţiunii Ministrului hdûvezimli Nr. | 15000/914, 18 preş. se dau ptftlfeftăţfi ţ tiimătearele:

Toţi glotâşvi născuţi în 1892,: 1893 şi 1894, cari m sriléle d in u rm ă s’au în ştiin ţa t în despărţă­m ântul m ilita r orăşănesc s»nt provocaţi prin aceasta a se prezenta fer curtea easei Nr. 1 (Otelul Nr. 1 ! de odinioară) din Strada Lungă, su- burinîil BraşoVeeMu spré a fi pre- ; zentaţi la inspoeţiunea de gkriaşi şi l anume :

a) I n 1 Ociomvrie a. c. la 8 oare diminetefţa toţi gfotaşii obligaţi, născuţi d in Í3 9 4 atât cei din Un­garia cât şi cei din ţările do m b coroana Austriei.

b) In 2 Octomvrie 1914 Ia 8 oare dimineaţa toţi glotaşii obligaţi, n ă scu ţi în a n u l 1893 ş i 1892 atât cei din Ungaria cât şi cei din ţările de sub coroana Austriei.

Inspecţiunea glotaşilor se va ţi­nea în fiecare din numitele zile în rând alfabetic.

Glotaşii, cari vor fi prezentaţi, stint provocaţi a îngriji fiecare sâ aibă la sine documentele de legiti- maţiune şi atestatele şi când se vâ prezenta să fie în Stare trupească curătâ (scăldat) cu cămăşi şi haine curate.

P rezentarea se p re tinde a l se face cu toată punctua lita tea . Din contră vor fi aplicate cele mai aspre pedepse.

B raşov, în 22 Septemvrie 1914.M agistra tu l orăşănesc .

C iocn iri la g r a n iţa greacă .Biroul tel. uog. publică următorul co­municat cenzurat din Atena:

Com itagii bulgări a u încercat, la îndem nul Turcilor, să nă vă ­lească în Grecia. G rec ii a u res­p ins atât pe com itagii cât şi alte bande. I n ciocnirile aceste a u că­zu t cinci Turci.

Û nouă instituţiede credit.

Cassa pentru împrumuturi de râtbOlă.

Numărul 219 dela 20 c r i al mo­nitorului oficial »Budapesti Közlöny« publică ordliiaţlunea ministerului r . ii. Nr. 6982/1914 1. M. E. cu data 19 Sept. a. c. prin cáré, îa temeiul §-UlUi 16 al art. de lege LXIII ex. 1912 se ere* iază şi Ia noi* ca şl în Austria, o eafedă pentru împrumuturi de răsboiu.

Noua instituţie de credit Ofitl chemată a servi şi înlesni trebuinţele de credit potenţate prin răsboiu ate cercurilor comerciale şi industriale '9* cordându-le împrumuturi pe lângă aco* perire (garanţie).

Conform Ordinaţlunii sediul Caâeef pentru împrumuturi de războia esté Budapesta. In centre potrivite din pro6 vinde, se pot întemeia, amăSufat tre - buinţii, Agenţii* Administraţia Gâssei se face pentru socoteala statalu l şi normele ei de afaceri, precum şi mo­dul firmărîi le stabileşte ministrul de finanţe.

Ordinaţiunea autorizează pe nKb> nistrul de finanţe, ca în oonţelegfcre etl ministrul de finanţe austriac, sft peaiă încredinţa administraţia Cassai pentru împrumuturi de răsboiu, Băncii Austro* Ungare, pe lângă controlul miniştri# uf de finanţe şi cu conlucrarea organelor de stat, instituite de acesta. Banca Austro-Ungară este obligată sft poarte afacerile Cassei iu spirit comercial, şi séparât de celelalte afaceri Ale ei. Di­recţiunea Cassei, numită de ministrul de finanţe» se compune din reprezen­tanţi ăi guvernului r* u. şi din orgáné ale Băncii Aüstro-Ungarë, cu iui anu­mit num ăr de consilieri, specialişti din cercilrile băncilor şi din cercitirile co­merciale şi industriale.

Conducerea Agenţiilor se compune din reprezentanţi al guvernului şi din organe aíd Băncii Austro-Un gare, p re­cum şi din bărbaţi de înefedere nti- miţi dé Direcţiunea Cassei, cari aU drept de v o t

In baza unor acorduri, ce vor fi a se încheia in tre cele două ministere de finanţe ale monarhiei şi în tre Banca Austro Ungară, Cassa pentru Împrumu­turi de răsboiu emite bonuri de cassd fără dobândă, până la valoarea Întreagă a împrumuturilor acordate în sensul ordinaţiuâii prezente şi cári trebuie să aibă acoperirea recerută.

Bonurile de cassă emise db Cassa pentru împrumuturi de rS^böíü trdbUfë primite drept plată de toate ctàsrieriffè şi oficlfle statului in valoarea lor no­minală întreagă. In circulaţia privată primirea acestor bonuri de cassă nu este éMiffttoip*

Somé mss*aMtft<a bohuvikte de cassăf ce o poate ëmRe Cassa pántra împrumuturi de răsboiu, este de K 296,06^,000.

Ordinaţiunea aütorivetöft M § 4 pé m inistrul «te fitiWnfiţ 6» I# Contete" gere eu m inistrul de finanţe austrite se încheie cu Banca Austro-Ungură* un acordţ conform căruia banca de emf- sîüne va fi obligată ă primi te ghiŞdff- m safe bonurile 9& casŞft file m m pentru împrumuturi de păMbotev drept piatft Şi spre schimbate» tăuma bonuri­lor de cassă aflătoare ia posesiunea sa Banca Austro-Ungară o Va putea de- targn din suma rircâtâţfâi «t dd bfine- m m .

stmm M iA m m i impremfiimm#, m peste atorfia Cosa* penten tmpr#- w utw l de rSSboilt este dfi K 100» în v prumuturiie se acoardă de regulă pe 3 luni, excepţional pe 6 luni.

Cftsss pentvtí h tiprem aturi db răs- bofù esté îndreptăţită a cereéta âpre ce scop se cer împrumuturile şi a le licuida astfel, ca întrebuinţarea lor, spre scopul indicat, să fie asigurată, ftetocuviinţarea unui îm prum ut tfôVüt, CtfsSS nu este obligată a o mptiVfi.

împrumuturile pot fl àôôperife (asigurate) :

1. cu mărfuri, prod ase agrono­mice, miniere şl industriale neüxpuse stricăciunii, înmagazinate po teri tori fii ţărilor coroanei ungare.

Pe astfel de obiecte se pot teou- viinţa împrumuturile până la jum ăta”

Pâgina 2. G A Z B TA T R AN S I L V A N I E I. Nr. 203—1914.

e a , excepţional până la */t P*rte a valoare! lor de extimare — după di­versitatea şl drculabilitatea obiectelor.

2. cu hârtii de valoare indigene, emise de stat sau cu autorizarea sta­tului.

Quota valoare! de curs sau a preţului de piaţă până la care pot fl primite ca amanet astfel de efecte o vor fixa nörméle de afaceri ale Cassei pentru Împrumuturi de răsboiu.

Hârtii de valoare, ce nu sunt emise la portor, trebuie transcrise a- supra Cassei pentru Împrumuturi de răsboiu.

3. cu alte valori, admise de Di­recţiunea Cassei, Ia recercarea sau cu Învoirea ministrului de finanţe r. u.

Pentru constituirea dreptului de pemn asupra obiectelor indicate In punctul primeşte de ajuns, dacă amaneta­rea ? este făcută evidentă prin semne dÉterhe db ei. prin aplicarea de tăbliţe ş tu altele;

Obiecte, ai căror preţ este expus lâ fluctuaţii mai Însemnare se admit Ci acoperire furnal pe lângă garanţia Unei a, treia persoane, demne de credit.

Dobânda Împrumuturilor tncuviin ţaţe de Cassa pentru îm prumuturi de răsboiu este de regulă 1% peste eta­lonul de escont ai BăDCil Austro- Ungare.

Amanetul depus ca acoperire serveşte ca garanţie pentru capital, interese şl apese ; spesele se pot detrage din împrumut anticipativ.

Dacă împrumutul nu se repiâ- teşte ia scadenţă, atunci Cassa este îndreptăţită a se despăgubi, fără inter­venţie judecătorească, prin vânzarea obiectului am anetat Acest drept ÎI are Cassa şii In cazul deschderii con­cursului asupra averii debitorului Cassa esfe îndreptăţită a cumpără obiectele amanetate ia licitaţie publică.

Cassa pentru împrumuturi de răsboiu este cu totul liberă de orice fel de d ă r i; toate registrele şt evidenţele él, precum pi documen­tele liberate de ea şi organele ei •unt scutite de toate competinţele şt Umbrele.

Documentele liberate ín scopul asigurării Împrumuturilor asemenea sunt libere de compettnţe şi timbre.'

inCepérea activităţii Cassei pentru Împrumuturi de răsboiu ;şi deschiderea singuraticelor Agenţii se publică din partea ministrului de finanţO; ase- meheă se aduce la cunoştinţa publică si adata mimeiiiî membrilor direcţiunii Clitefei, precum şi a conduceril singura- tlCeldr Agenţii locale.

VehftUl de interese al Cassei, după acoperirea speselor de admmls- frăţie, ie Întrebuinţează, in prima lin e pentru acojjérlrea eventualelor perden şî afară de aceasta pentru răscumpărarea bonurilor de cassă emise.

După Încetarea stării de răsboiu Şi cél m»l târztu la un *u * după fnohéierea păcii ministrul de finanţa dlsoalvă (Jr-ssa pentru imprimi' furi de C&Sboiu, fixând un termin précluzív pentru retragerea din circulaţie a bo­nurilor de cassă emise.

Imitarea bonurilor de cassă se pe­depseşte conform legii.” . Ordlnaţiunea privitoare la Cassa

peptru Împrumuturi de răsboiu a intrat !n vigoare la 20 crt.

>R, JEU

P ro e c tu l ane i con fede- ra ţlu n i a p o p o a re lo r e u ­ro p e n e . Z ia r u l „ F rankfurter Z eitung" a flă pe cale ind irectă d ifi L ondra , că şase pro fesori de istorie dela universitatea d in Ox- fo r t se ocupă cu p la n u l u n e i con- federatiuni a tu turor popoarelor d in E uropa , care 8* a r în fă p tu i im edia t după term in a rea a c tu a lu ­lu i războiu.

î n cadrele acestei confederat ţ iu n i graniţele vamale a r fi aban ­donate cu desăvârşire, convenţiile diplom atice a r deveni de dom eniu l pub lic9 ia r efectivul arm atelor ar -fi redus ş i acestea a r fi utUisate n u m a i p e n tru serviciu l poliţienesc.

Prese engleză şl lupte na­vală din Marea Nordului. Zia­rele engleze comentează perderea cru­cişătoarelor şl deplâng mal mult pier­derea echipagiilor decât a vaselor, de oarece erau de tip vechîu. Ziarele ac- oentuiasă că Anglia trebue şi ea să facă o mal mare In trebui ţâre de sub­marine şl de mine.

Ziarul „Manchester Guardian“ zice: Nu trebue să trecem uşor asupra per- derii vaselor. Dacă submarinele engleze ar fl distrus în câteva minute trei cru- clţetoare, s’ar fl declarat aceasta ca o mare izbândă. (Corrbureau). I

După evacuareaCernăuţilor.

Ziarul vAz Est« publică in nrul de azi o corespondenţă mai lungă din Cernăuţi cu data de 27 Sept.

După cp corespondentul amintitu­lui ziar se scuză de Întârzierea cea măre motivată de repeziciunea eveni­mentelor pentru contrabalansarea şti­rilor false pline de groază ce s’au re­vărsat din Cernăuţi şi io general din Bucovina, trimite ziarului său comuni­catul pe oare îl publicăm aproape tn Întregime:

Precum se ştie comandamentul suprem din motive de strategie a

; declarat “ Cernăuţii de oraş deschis şi de b u n ă voie şi-a retrag d in

\ acest oraş num eroase tru p e de ale noastre, ce se a flau acolo.

.Auzind ruşii de acestea de la spionii lor au trimis la început nu mai câte va avantposturi, apoi con* vingându se pe deplin de evacuare au trimis numeroase trupe de ca­valerie şi infanterie.

Trupele noastre a u părăsit oraşul în 2 Septem vrie , dimpreună cu ele au părăsit oraşul şi o parte Însemnată a populaţiei.

Eu nu am luat lucrul în serios şi cât se poate de comod pe jos am cercat să părăsesc oraşiil. Abia a trecut însă o oară, la toate barie­rele oraşului se aflau avantposturi ruseşti. .Ruşii luau lucrurile nu toc­mai serios şi când u n u ia d m tre ei, i-am, p u s in m â n ă o hârtie de 20 de coroane plecândurse adânc m i-a com unicat că p o t m erge ori- ş i u n d e d r u m t d m eu este liber.

De aitunci, după cum am auzit, nţi s’a întâmplat nimica extraordi­nar în oraş. Conducerea oraşului pe încetul aa âcaparat-o fraţii Ge­row sky , cari de odată cu ocupaţia rusă s’au reîntors în oraş.| La început totul a decurs con­

form ordinelor lor. Astfel dintre cei 12 ostateci designaţi - - toţi cetă­ţeni distinşi a i . oraşului — şease şi anum e;

Dr Weisseiberger primul pri­mar, Dr Popovici, al doilea primar Dr Duzinkiewicz consilier de curte, Dr Menczel redactor, Dr Lazarus procuror de Stat şi un consilier co­munal au fost transportaşi in in terioru l R usiei, fiind ţ in u ţi ca prinsonieri.

Dispoziţiile acestea se pot explica în parte prin împrejurarea, că Dr Lazarus ca procurori de stat a condus investigaţia în procesul contra fraţilor Gerowsky. Primarul Cernăuţilor a fost depus din func ţiune, fiind numit de primar advo­catul D r Bocaneea, care a figurat in procesul de trădare al fraţilor Gerowsky ca apărător.

S I T U A Ţ I Abăncei imperiale germane.

In şedinţa de Vineri consiliul B&ncei germane a discutat situaţiunea băncei. Preşedintele a relevat că banca graţie marilor ei rezerve şl disponibili­tăţii activului ei, poate răspunde pe de­plin la toate nevoile stării de război.

Toate plăţile cerute acestei lnsti- tuţîuni ia declararea războiului au fost îndată şi pe deplin satisfăcute; creditele acordate au putut nu numai să fie menţinute, dar şi Întinse pe cât a fost nevoie.

In fine, relevând marele succes al împrumutului de război, preşedintele a f&cut să reiasă ca imperiul german/ întemeiat pe o sănătoasă structură e- conomică şi pe o organizare a creditu­lui neajunsă azi de nici un stat cum şi pe pregătirea Îngrijită a mobilizării financiare, e aşa de puternic Înarmat din punctul de vedere economic şi fi­nanciar, tn cât va continua războiul In toate părţile, până ce vom obţine un deplin succes, asigurând viitorul politic şi economic al Germaniei. (Wolffbureau).

În fiin ţa re a p a ten te i pen* tr il str&inll d in T u r c i a . —* DinConstantinopoi se anunţă: O lege pu­blicată aplică impozitul de patentă strei­nilor cari exercită comerţul şi indus­tria, ori ud meşteşug în Turcia, cu in- cepere de ia 1 Octomvrie. Aceştia vor

| t rebui să plătească chiar al doilea se- | mestru al anului curent.

— Monitorul oficia! turc publică deasemenea şi legea care aplică strei­nilor impozitul asupra venitului. (Cor- respoodenz-Bureau.)

Războiul In colonii.Frankfurt, 27 Sept. Ziarul »Frank­

furter Zettung» află din Milano, că îo Africa de sud englezii au ocupat malul drept al râului Oranje, ocupând locali­tatea Ramaus şi forţând trupele ger­mane să se retragă.

Fiota engleză a distrus staţiunile radiografice din oceanul Pacific.

Viena, 27 Sept. «Corespondenz- Bureau» află dela Londra ştirile urmă­toare: Din Calcutta se anunţă că cru­cişătorul german «Emdtn» a apăiut în fata oraşului indian , Madras-Ş* că a dat foc unor rezervori de untdelemn. For tiuite engleze au răspuns focuiui cru­cişătorului german, care a stins lumi­nile şi a di-părut.

Agenţia Reot^r află din Sydney că staţiunea germană de telegraf ie fără fir din *nsuia germană Nauru a fost distrusă.

Londra. 27 Sept. Agenţia Reufcer află din Madras că la 10 curent cruci­şătorul german Emden a vizitat Madras şl a tras 9 obuze, incendiind două re­zervoare ale Companiei Burma Oii com- pany, conţinând 68.000 hectolitri deoleu; au mai Jovit doauă alte case. Pagube le materiale sunt neînsemnate.

Camera industriali şi cemercială I din Braşov va ţine Joi în 1 Oct. n. o işedinţă.

împiedecarea emigrărilor in Italia»Corriere delta Sera« află din San Remo: Guvernul italian aflând că la graniţele franco-italiene nişte persoane franceze înrolează tineri italieni pentru armata franceză şi că mulţi tineri emigrează, a luat măsuri severe spre a Împiedeca emigraţiunea ulterioară, (Corr. Bureau).

Jurământul primei femei advocat-In România. Din Galaţi, se anunţă : D-na HTa Negruzzi, licenţiată în drept, ad­misă de barou) local in corpul advoca­ţilor, a depus jurământul în faţa d-iui Gh, Tanoviceanu, primul preşedinte ai Curţii de apel. La 19 cor. însă, Cartea va judeca ^contestaţia unui număr de advocaţi din Galaţi contra înscrierei d-nei Negruzzi în barou.

S’a permis progromni o jumătate de Oră. Cetim în >-Vz Est«: Cazacii in­trând îo oraşul Cholin, s’au rugat deofiţerii lor, să ie permită a face un progrom. Ofiţerii Ia început nu se în- voiau, mai pe urină insă au înce ut să se tocmească cu cazacii. Cazacii au cerut pentru progrom două oare; după m Itâ tocmeală în fine au că?ut ir în vciriă cu ofiţerii ia 7* de oară, în cur­sul căreia au căpătat liberă voie de a măcelări pe ovrei.

ÂpOlO-BlO. Program Asta Nielsen Marţi In 29 şi Mercuri în 30 Sept.: »îngeraşul« o comedie splendidă în 5 acte. in roiul principal Asta Nielsen; »Rfil vrea să se odihnească (farză); Vederi din Japonia; „Dor secret“ dramă emoţionantă.

Ş T I R I .— 15 Sept. v, 1914.

R e d a c ţ io n a l i . Cerem stăru i­toare scuze abonaţilor şi cetitorilor noştri pentru spaţiul restrâns în care e silit să apară ziarul nostru. C^uza e personalul to t mai redus al cule­gătorilor noştri. Abia m ai avem doi lucrători, ceilalţi au fost chemaţi la serviciul militar. Promitem în să /c ă vOm rebonifica pe iubiţii ro ş tri abo­naţi după term inarea războiului.

Tragerea In sorţi a obiectelor loterieiaraQjata de Cumlieie suprem ai Bra­şovului în folosul soc. Crucei roşii, va avea loc în decursul lunei lui Octorovre. Rugăm pe toate ou. Membre a-ie Reu­niunii noastre să participe la aceasta acţiune de binefacere atât prin cum­părarea de lozuri cât şi prin daruri, cari se primesc ia Banca comercială ung. (Str. Vămii Casa Spit.) Mana B. BuiulesCa, presidentă.

Dela reuniunea gr. or. din Făgăraş.Ni se scrie: A lucrat 400 părechi puni nari de lână reuniunea femePor gr. or. din Făgăraş de sub presindenţia d-nei Maria Dr. Şerban Mai departe a luat angajamenti 1 a iifera spitalului milit-r de aici 50 cămăşi. 50 pantaloni de pânză aibă şi cel puţin 10U perechi de obiele. Tot odată pune „Crucei Roşii* ia dis­poziţie 10 paturi complecte pentru râ niţii reîntorşi din războiu precum şi 200 bucăţi şăpci de zăpadă şi ghenun- cbiere.

Moartea lui Fusinato. Din Romase anunţă: Toate ziarele italiene deplâng cu adâncă părere de rău moartea neaş­teptată a lui Guido Fusinato, unui din internaţionaliştii cu renume mondial şi din bărbaţii de Stat cei mai cu vază din Italia, care s’a sinucis.

Născut în anul 1860, ia Caste) franco Veneto (Treviso) dintr’o familie de viţă, fiu al poetului patriotic Ar- naldo Fusinato şi al gingaşei poete Erminia Fua Fusinato, el a fost numit, în 1887, profesor de drept interna­ţional ia Universitatea din Turino şt cu câţiva ani mai în urmă, deputat în Parlament, din care făcu parte ne­întrerupt timp de 20 de ani.

De la 1894 Fusinato a fost unul din colaboratorii cei mai luminaţi ai Marchizului Vlsoonti-Venosta, în toate înţelegerile italo-franceza şi italo- engieze tn jurul Tlpolitaniei, Maroculu şi Mediteranel apusene. De două ori subsecretar ia externe, mai intâi cu d»l Giolitti şi apoi cu d-1 Fortis, el luă, in 1906, portofoliul instrucţiei publice.

Opera lui cea mai cunoscută e acea desfăşurată în conferinţele de la Haga, în cari avu pr’vilej să stră­lucească inteligenţa sa superioară şi cunoştinţele sale nemăsurate.

Tratatul itaio-turc de la Oocby (Lausanne) este, tn mare parte, opera iui Fusinato.

Nenumărate şi toate însemnate sunt lucrările de drept International ce Fusinato ne lasă în urma sa (A. T. I.)

Un vicBcolonel român distins. Lo-cotenent-colonelul Emil Bagaria a fost distins pentru ţinuta sa vitejetscă cu ordinul Coroana de fler cl. Iii.

Aviz. Carantina cânilor din Braşov s’a scos din vigoare începând cu 27 Sept. n.

Preţul alimentelor de prima nece­sitate ia Braşov Începând cu ziua de 26 Septemvrie n.:

Făină mijlocie depâneNr.4kgr. 5061., făină depâne neagră Nr. 7 kgr.46 fi Ieri, făină de porumb (cucuruz) kgr. 26 flleri, pâne mijloce kgr. 39 fii., pâoe neagră kgr. 36 fi ieri.

Carne de vacă kgr. 1*20—1*52 cor; slârdoa neafumatâ kgr. 1*84 cor., untură de porc kgr. 2 cor., lapte de vacă litru 24 fii.k lapte de bivoliţă litru 32 flleri, ouă 5 bucăţi 40 flleri, zahăr kgr. 1*02—1*10 cor; orez kgr. 36—80 flleri, fasolo verdo 32 flleri, picioci 1 sac 1 cor. 80 fii , castraveţi 100 bucăţi 3*20 cor., ardei 100 bucăţi 2 coroane, petroleu litru 40—42 flleri, ceapă5 o cunună: 24—42 fii. linte litru 60 fii.

Plata pe zi la muncitori de câmp 1*80—3 coroane; plata la alia muncă 2—3 cor., 50 fii.

Magistratul orăşenesc,

Celebrai scriitor italian Luigi Barxini ne zugrăveşte In vii colori decursul luptelor de pe malurile răului Marne:

»Se apropie cutremurul de pământ. Fio« care descărcătură a tunurilor grele de asediu sguduie toate unghiurile, iar coperişele să prăvălesc unul după altul.

De după un perete dărâmat se iveşte Înaintea ochilor interiorul unei case devastate. Piciorul ţi se {împiedecă in cărămizi, în sfărâmăturile.de tinci şi de var, In rame de ferestrii desprinse, tn articlii de casă resfiraţi in toate păr­ţile de groaznica forţă a exploziei. Gr a natele despoaie de invelifcuri coperişele caselor, le sfarmă apoi grinzile şi as- vârle cu furie totul tn toate părţile.

Clădiri mândre se dărâmă întocmai ca nişte turnuleţe formate din cărţile de joc.

La marginea oraşului mii de case stau în flăcări mistuitoare. Focul sa iăteşte mereu, căci vântul li dă conti­nuă hrană. între nourii de fum mari, greoi şi negrii se amestecă şl un fum moaie aibicios: este praful zidurilor ce se dărâmă.

Iată chipul fidel al judecăţii din urmă. Oraşul acesta martirisat acum e Îngheţat de groază, la fie-care nouă explozie pereţii se cutremură din nou depare-câ ar fi cutremuraţi de friguri.

Din când în când câte un om mai Îndrăzneţ îşi scoate capul afară şi dacă focul tunurilor mai conteneşte unul mai temerar luându-şi avânt, cu gheaţa morţii tn sân păşeşte in curte pe prag.

In înălţime o granată sfârâe dur dutad pre’ung şi ou un urlet înfiorător. Fără să vreau, fără a mă mai putea stăpâni instinctiv mă trag cătră perete şi aştept. Sâ8âitul dureros al granatei Imi pare ceva supranatural, ceva fan­tastic, ceva, ce-ţl prevesteşte râu. Abia înceată sâsăritul, o explozie groaznică cutremură văzduhul şi imediat pereţii se despr ind, se leagănă şi-apoi bat înfi­orător pământul, urmează apoi plezni- turile de cărămizi şi şindile ce cad, cari fac un sgomot în tocmai ca ţiglele re le svârli de sub pe o piatră. Bucă­ţile Înfierbântate ale granateior întoc­mai ca pioaia de grindină bat toate

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU BRAN1SCE& COMP BRAŞOV.

celelalte părţi rămase până acum ln- tacte-aie clădirilor.

Biserica cea mare în stR gotic, la picioarele cărei» timp de două lungi secole s’a desfăşurat viaţa unui oraş în desvoltire cu dimensiunile ei colosale se ridică dintre ruine plină de maies­tate cu un aer de mândrie şi sărbătoare. Căsuţele sure cu frontispiciul lor pito­resc, antic, în formă triunghiulară, cu răvare de fiori drăguţe pe la ferestrii, toate pare-că ar cere indurare. Coperişul unei asemenea ̂ căsuţe a fost dus de o granată întocmai cum viforul Iţi ia pă­lăria, rupându-i tot de odată şi plafonul aşa că numai cei patru pereţi goi să mai ţin abia în picioare.^Stăpâna ei, o femeie Îndoliată, suspină încet răzimatS de uşa bisericei din faţă.«

Fosta Redacţiei.l i - l u i V. t n C. „C ftlătoria Argonau­

ţilor“ refăcută, merge. S ân t personagii vil, puternice şi acţiunea nu poate fl exoepţionată ca realitate. Ia carâai o vom publica. Sa­lutări.

„ O m u lu i d e a f a e e r l u tn L. Am făcutdemersurile necesare ca să ţi-se Înapoieze cele o sută coroane, pe cari le-ai dăruit fondului zia­riştilor. Constatăm, că ai vrut să faci au un act de sentiment curat, oi o afacere. Dta na voiai complici. Te lăsăm iasă singur cu sin- garile d-tale merite, afacerile „banale“—cum le zloi mata în persoană. Restanţa de abona­ment ţi-o dâraim ca dobândă pentru darul ce l’ai dat, pentru-ca nu cum-va mai târziu să ne pretinzi oamătă la camătă.

Fropnetsr:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

{Adaptor reaoonzab’i * loan Lacea.

MINISTERUL AGRICULTURE1 DO« MENIILOR.

(Direcţia Agrlcnltarel)74281 3 Sf-pt. 1914.

PUBLICAŢIUNE.Ministerul publică spre ştiinţa

generală că, ţinerea concursulni publicat în Monitorul Oficial Nr. 58 din 14 lunid 1914, pentru ob­ţinerea burselor de Agricultură în străinătate ce urma şă se ţină la 4 Sdptamvrie a. c, s’a amânat pentru ziua de 15 Ootomvrie a. c.

înscrierile se vor primi la Ministerul Agriculturai (Dână îq ziua de 10 Octomvrie.

CoudipiuniJe răm ân aceleaşi ce se văd publicate la Monitorul citat mai sus, eu singura deosebi­re c ă :

Pentru bursă Geniu Rural şi Maşini Agricole, pe lângă candi­daţii cari vor poseda diploma şcoalei de Poduri şi Şosele sfau licienţa în Matematici, se mai ad- r^it la concurs şi absolvenţii cu ti. ploaia ai şcoalei superioare da Agricultura de ia Herăstrău, sau unei şcoale similare din străinăta­te, precum şi ai şcoalei de Silvi­cultură de la Hrăneşti, cari vor avea şi bacalaureatul sau absol­venţa liceului,

Adsolvenţii şcoalei de Agri­cultură da la Herăstrău şi şcoalei de Silvicultură de la Brăneşti, cari se vor prezenta la concursul pentru burse de Geniu Rural, vor avea la media genaralâ. un punct mai mult drept contra diplomei, faţă de alte titluri.

Locuinţa frumoasă modernăcătră piaţă, 5 odăi. bucătărie, odae de baie, s. c. 1. cu 2 scări de in­trare, este de Închiriat.

Informaţii se pot lua în pră­vălia de ferărie

Thomas, Scheeser &i_4 Braşov,

pentru limba maghiară şi română află imediat aplicare.

Oferte şi pretenţiunile a se adresa la firma Fr* GfiSpfirL Proş prietar de fermă pentru vi(e de vie în Mediaş (Medgyes Erdély Nagy-Küküllö megye). i s

C e t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei”,