Ш VI 14(1 P R O P R I E T A R :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU nscrisâ sub Nr. 163 Trib. Ilfov.

А П Л М А И Г М Т Г Lei 220 pe 1 an A B O N A M E N T E : , « . „ , , „ 120 pe 6 luni

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L V I I • Nr. 38 SÂMBĂTA 5 NOEMBRIE 1938

T E L E F O N : 3.30.10 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

întâmpinarea soliei Am auzit cá una din întâile ma­

suri ale unui rezident regal din­tr'un ţinut de cernoziom, de mar­mure eline şi de valuri, a fost înfiin­ţarea unei reviste de literatură. Fap­tul este prea însemnat ca să-şi poată găsi lămurirea numai în viţa profesorală a înaltului dregător, în gusturile proprii sau în stăruinţa unui mănunchiu de scriitori locali, dornici de vâlva tiparului. El dă la iveală o stare de lucruri.

Sufletul românesc se caută. Te­mător de pierdere în amănunt şi de rămânere alături de marile dru­muri, el şi-a adus toată truda lui, când a fost vorba de scris, în cercu­rile literare şi în publicaţiile oraşu­lui, unde se strângea viaţa cu multe izvoare a ţării. Literatura română şi creatorii ei s'au bucureştenizat cu voinţă şi convingere. Au ieşit de-aici foloase şi au ieşit lipsuri. Cu cât au trecut anii însă, foloasele s'au împuţinat şi lipsurile au cres­cut.

Ca un răspuns de departe şi din multe părţi, aproape ça la o înţe­legere, a oamenilor şi mai ales. al problemelor care nu se urniseră de-acasă, s'au ivit iniţiative ne­aşteptate, cu rostul tocmai să dea glas la ceeace e deosebit şi nu la ceeace e asemenea, zăcămintelor ascunse şi nu bunurilor de circu­laţie curentă. Reviste au început să vie dela Răsăritul şi Apusul pă­mântului românesc, pline de nume şi de gânduri noui. Ele nu caută să întreacă şi mai puţin să doboare vechile publicaţii ale celor două, trei capitale ale spiritualităţii ro­mâneşti. Fac ceva mult mai bun. Aduc deodată, din cele patru zări,

de EMANOIL BUCUŢĂ

izvoare de împrospătare. Scrisul nostru, care începea să caute prea mult o linie, o limbă, o lume, ace­leaşi, se smulge din această albie unificatoare şi se revarsă iară în pâraele şi în şuviţele nebune de apă ale tinereţei. Stăm înaintea unui proces de diversificare literară. Era trebuincios şi să fie de aceea, bine venit.

Iată de ce gândul îndrăzneţ şi neprevăzut al acelui rezident regal spune mai mult şi e vrednic să ne oprim asupră-i. Programul revistei, care cere condee şi chiar, de câte ori se poate, subiecte din ţinut a-duce o lumină în plus. Sufletul ro­mânesc vrea să înflorească în vetre totale şi să scoată din fiecare brazdă ceeace e caracteristic. După bogăţiile în întindere, ale cărei unda ne-au luat ochii dela unire încoace, se pregătesc să fie ale noastre bogăţiile din adâncime.

Cred că la o deschidere de an literar, nimic' nu poate să fie mai ispititor de cât această solie, călare pe caii visului şi cu o stea în vâr­ful lăncii. Ea vine de departe, din străfundurile cele mai puţin um­blate ale sufletului. Ce aduce cu. sine, nimeni nu ştie. Dar tocmai de aceea ne răscoleşte şi ne câştigă mai puternic decât toate cuvintele frumoase şi cunoscute. Poate că a-duce o potolire de sete după fru­mos şi o altă podoabă vieţii noa­stre drumeţe. Deocamdată, în afară de făgădueli şi de putinţe, ea se a-propie cu ceva care nu era înainte şi îmbogăţeşte nespus orhestraţia dimprejurul nostru.

Timpul capătă altă fată.

UN CHIP DANTESC AL POESIE I

de TOMA VLÄDESCU

Vă amintiţi cum începe H a m l e t . Pe un fundal parcă unde totul începe. . . Shakespeare are ace­ste minuni. E Ariei undeva — Furtuna — care aduce parcă adieri de timp nou şi nelămurite virginităţi....

Dar primul tablou din Hamlet ! Să-l evocaţi un minut

Terasa e toată de noapte — şi se bănuesc vre­muri sfârşite pe undeva. Un vânt greu se plimbă — şi e numai el şi tăcerea.

Dar se aud paşi, aproape. Şi cel care vine întreabă : — Cine- i acolo ? — Nu, tu să -mi r ă s p u n z i : o p r e ş t e - t e şi d ă - m i lozinca !

Dante desen de Raftaiel

— Ai făcut de g a r d ă l iniş t i t ? — Nu s'a mişca t nici u n şoarece măcar . . . NIMIC. Nu s'a întâmplat nimic. Acum va trebui să fie totul ! Şi

poate nu ar fi un mai just cadru în care s'ar vorbi de poésie, decât acest minut gol, unde se ridică totul, unde totul începe •' Unde .este. o Naştere — şi s'ar spune aproape că fantasme apar şi se plimbă, din ziua dintâi, iar misterele prind corp, venind să lumineze şi să fă­râme noaptea.

Dar relaţiile sunt тол complexe, probabil. Maritain a vorbit de o a n u m i t ă „graţie" a poetului. Baudelaire, de lacrimile lui... Exista însă mai sigur o certă d i sgra ţ ie , când poezia ne vine în ajutor şi când ne consolează poemul.

Desigur că numai în aceste relaţii şi peste această umanitate astfel ciisgraţiată, am vrea să privim trecând Poezia. Şi, poate, sigur, Dante ne va ajuta, într'un fel, s'o vedem.

N'ar fi posibil într'adevăr şi noi mai ales nu am avea nicio ispită să vorbim de poésie cu sentimentul rece al analistului corect, care calculează măsurile, defineşte ritmul şi studiază technica atât de atent ! Şi Aristot, el însuşi, cum a putut s'o facă ? Poe t i ca lui mi-e atât ăe streină, după cum streină îmi pare deopotrivă de tot ce s'ar putea numi poésie, nu în timpul de azi numai, dar de când acest mi­racol s'a lăsat simţit.

Poesia va fi un miracol într'adevăr, „miracolul" însuşi dar şi cel. mai viu. O r evo lu ţ i e p o a t e în o r d i n u l n a t u r a l , cuvânt pe care nu aşi avea cum să-l explic acum. Ar fi util atunci să mergem cât s'ar putea mai strâns pe urmele ei. Să vedem primul colţ de lumină pătrunzând, în tenebrele grele din noi : s'o vedem când se naşte, ca în aşteptarea terasei dela Elseneur, — interesant fiind desigur misterul adânc sirn-

(Urmare în pag. 4-a)

T I P O L O G I E L I T E R A R A

DE LA JULIEN SOREL LA ION AL GLANETASULUI ІП. De la Julien Sorel, pe care, cu

destinele lor paralele, ni-1 reamintesc Andrei Pietraru şi Mihail Aspra, pâ­nă la Gore Pirgu şi Lebedeff, a căror ignominie tne-o sugerează în parte Tănase Scatiu, dar mai c.u seamă Di­nu Păturică, avem şirul de oameni ieşit idin tiparul voinţei de ascensiune. Fie în sens social, moral sau numai material, o dramă a depăşirii proprii este viaţa fiecăruia.

Priviţi socialmente, nichinul nu reuşeşte să sară din sfera burgheziei. Ei sunt iprin naştere mici târgoveţi, ca Sorel, sau devin târgoveţi ca Sca­tiu, unii eonsumându-şi existenţa la limita de sus, iar alţii la aceea ide jos a lumii burgheze. Peste condiţia de intelectualitate a câtorva, de incultu­ră a celorlalţi, actul de voinţă crân­cenă îi însumează pe toţi caractero­logic.

Dacă i-am îmbrăca ţărăneşte, sco-borându-i chiar în cadrul vieţii ru­rale, oamenii aceştia nu s'ar deosebi prin nimic de bătrânul Fourchon, vâ­nătorul de vidre, sau de ginerele a-cestuia, François Tonsamd, din Ţăra­nii lui Balzac. Puterea de voinţă a acestora ţinteşte ca şi aceea a târgo­veţilor inculţi la acaparare maiteria-lă prin toate 'mijloacele. Braconajul zilnic, în pădurile castelanilor de primprejur, şi consimţirea Ia neruşi-nările metodice ale femeilor din fa­

milie le creiază buna stare, în vede-îea căreia voinţa lor merge, în or­dine socială, până la îndemnul revo­luţionar. Fiinţe (primare, susţinute de puterea instinctelor, pe care şi le pun în serviciul excluziv al parvenirii materiale, Fourchon şi Tons ard sunt ca Buteau, din La Terre al lui Zola.

Ca să-şi siporealscă patrimoniul, Bu­teau de asemeni nu şovăeşte în faţa nici unei interdicţii. Violul, incestul, crima şi revoluţia sunt mijloacele lui de cucerirea pământului, care pentru orice ţăran reprezintă gradul mistic al bogăţiei.

Deaceea câte personagii apar în a-cest roman, o religie a pământului le conturează identic, dar o religie care depravează sufletul, îl sălbăticeşte, îl omoară. Bărbaţi şi femei la un loc au aleeeaşi comună ai-ipiraţie de a stăpâni unii în dauna iailtora.

Cu deosebire însă, ipe Buteau, pati­ma de pământ îl fade, mai mult de­cât pe oricare, fiu nerecunoscător, frate egoist, văr incestuias, soţ de so­coteală, criminal din premeditare, în-sfârşit monstru aproape nereal pen­tru sensibilităţi streine de clasa ţără­nească. In tatăl său, în bătrânul Fouam, care străbate o ladevărată tra­gedie în momentul partajului, reicu-noaştem pe viitorul Buteau îmbătrâ­nit, ţinând cu învierşunare să nu se

despartă de pământ niai chiar în fa­voarea copiilor proprii. Actul de voin­ţă rămâne acelaş.

Cu toate aicesitea mu vom putea considera ipe Buteau ca eroul-tip al voinţei ţărăneşti, deoarece, dincolo de posesiunea materială, el se gân­deşte la viaţa de târg. Căci într'un moment de satisfacţie, după ce îşi sporeşte întinderea ide pământ, el! exclamă către nevalstă-isa: ,yNous v'lă bourgeois!" Aicea t̂iă. |sub-aspiraţie îl apropie de târgoveţii şi intelectualii, a icăror întoranire sufletească ne-a purtat către el; dar îl i-coate din spe-csficitotea rurală, pe care numai ră­mânerea lângă pământ o da.

Este însă cineva, la care conştiinţa bogăţiei lui ide ţăran nu se preface în îndemn către starea burgheză; este Boryna din Ţărani i lui Wl. St. Rey-mont. Romancierul polonez imagi­nează un fel de Buteau al lumii slave, bătrân şi trebuind deci să se gândească la împărţirea pământului între copii. Tenacitatea voinţei de stăpân îl scoate pe Boryna muri­bund în plin câmp şi naşte la acesta o poezie a holdelor proprii, în care egoismul, caracterul rapace, jos­nicia pornirilor, totul se pierde sub lirismul, în aparenţă, cel mai curat. Boryna, în patima lui pentru pământ, e ţăranul de 'pretutindeni, rămas ţă­ran deşi chiabur. Şi pentru a păstra

de VLADIMIR STREINU întocmai simetria situaţiilor din La Terre (tată şi fiu), dintre perso­nagiile lui Reymont, Antek e acela pe care Buteau, atât ca năzuinţă oarbă de înstăpânire, cât şi ca vârstă tinerească, ni-1 aminteşte mai exact.

Dar semenul lui indiscutabil ne a-pare din chiar literatura noastră. II ştim bine cine e ; a trăit în satul Pripas, cu gândul sălbatic de a pune mâna pe pământul lui Vasile Baciu ; a siluit pe Ana, fata acestuia, pe care, fără s'o iubească în adevăr, a făcut-o instrument al firii lui apucă­toare ; e Ion al d-lui Rebreanu.

Buteau seamănă cu Ion al Glane-t asului, mult mai mult decât cu Boryna sau cu Antek. Şi dacă d. Re­breanu n'a creiat chiar un monstru al tuturor instinctelor, ca Balzac şi Zola, aceasta se înţelege ca respec­tare a realităţilor sufleteşti naţionale, care la noi sunt mai îngrădite de câte a împiedicat şi pe Reymont să creeze un ţăran slav netemător de Dumnezeu. Dar ca voinţă înfăptui­toare, ca energie neînfrântă şi beţie

'a brazdei, feciorul Glanetaşului este reîncarnarea românească a Iu Bu­teau, adică un alt exemplar al ace-leeaşi ascensiunii materiale ţărăneşti, fiind în acelaş timp simbol deplin al clasei lui sociale.

(Urmare în pag. 2-a)

Ovid Densuşianu şi latinitatea Cerce tă r i l e filologice a le

căror r e z u l t a t e ne e r a u e x ­puse, de prof. Ovid D e n s u ­şianu, cu o l im p id i t a t e în a-

devăr la t ină , la cu r su r i l e de istoria l imbi i ori la comen ta ­riile de t e x t e d in seminar i i , au desvo l t a t f i reş te în noi i-deea că a p a r ţ i n e m unei fa­milii de n e a m u r i de care ne leagă tot ce a v e m m a i a u t e n ­tic la t in : l imba noas t r ă . Dar , în a fară de aces tea , Ovid Densuş i anu a ş t iu t să p r i n d ă in te resu l n o s t r u p e n t r u m a ­nifes tăr i le sp i r i t ua l e a le l a t i ­nităţi i , l u c r â n d astfel d i r ec t asupra sens ib i l i tă ţ i i n o a s t r e şi c r e înd acea a t m o s f e r ă p r i ­elnică • p r i m i r i i de suges t i i dela m a r i l e l i t e r a t u r i l a t i ne ale occ iden tu lu i . Cu câ tă plăcere n e a d u c e m a m i n t e a-cele c u r s u r i a t â t de p l ine de idei şi de obse rva ţ i i , în care ne t r e ceau pe d i n a i n t e a m i n ­ţii noa s t r e dorn ice de f rumos

de D. MURĂRAŞU

şi de ideal cei m a i s t r ă luc i ţ i r e p r e z e n t a n ţ i ai l i t e r a tu r i i d in F r a n ţ a , Belgia , I ta l ia , S p a n i a şi ch ia r din î n d e p ă r ­t a t a A m e r i c ă la t ină . A t u n c i n e - a m îmbogă ţ i t noi sp i r i tu l cu c rea ţ i i l e s u p e r i o a r e a le u-no r sc r i i to r i ca Régn ie r , J a m -

mes , S a m a i n , Moréas , Ve r -h a e r e n , M a e t e r l i n k , Ors in i , Pascol i , Chiesa , Chocano . De sigur , Ovid D e n s u ş i a n u n i - i a r ă t a p e aceşt i scr i i tor i în ce au ei ca sens ib i l i t a t e şi ex ­presie , p e n t r u a n e face să î n ţ e l e g e m m i ş c a r e a s i m b o ­listă apuseană , d a r n u m a i pu ţ in aceşt i poe ţ i au r ă m a s pe p r i m u l p l a n şi a c u m când acela care n i i-a r e l e v a t nu m a i es te p r i n t r e noi . Ast fe l Ovid D e n s u ş i a n u a ş t iu t să fie un campion p e n t r u î n ţ e ­l ege rea l a t in i t ă ţ i i aci la noi, u n d e şi ' n a in t e şi d u p ă răz­boiul m o n d i a l s 'au înc ruc i -

(Urmare în pag. ultima).

Mac Coinistantinesicu Vinul

N E C A Z

Henri Rousseau Junglă

A s t ă z i , a m d a t d e - u n n e c a z : M ' a î n j u r a t u n c r i t i c — N ' a m p u t u t s ă m a i m ' a r i d i c P e s t e m ă g u r i , p e s t e b r a z i .

M ' a m a ş t e r n u t s ă z a c , S ă n u m a i v i s e z n i m i c — M a i i n s e r e z i t u , M a r i a , C o t r e a n ţ ă , c ' u n s a c ?

D a r a m v i s a t f r u m o s , A m v i s a t p o r u m b u r i v e r z i — P o r u m b u r i n e g r e , t a r i c a d e b r o n z , C u m n u m a i p e V l a ş c a le v e z i .

D ă - m i o c h i i — s t r u g u r i — d ă - m i p a n e , F a t ă d e in ş i n a n s u c — In s f i n t e l e s l o v e r o m â n e , N . C r e v e d i a r ă m â n e H a i d u c !

N . C R E V E D I A

Despre scriere şi timp II de VASILE BANCILA

să m a i î n t â lne ş t i a cum. Sau e p r e p a r a t art if icial , ca şi vi­nu l vech iu" , caşi , , ru in i le" a r ­tificiale, caşi „ a n t i c h i t ă ţ i l e " confec ţ iona te astăzi. . . O m u l ac tua l e , , ho r r i b l emen t p r e s ­sé" şi n u m a i poa t e p ă s t r a n i ­mic. M â n a însăşi a deven i t ne rvoasă şi e cupr insă de un fel de i s te r ie graf ică. Nu v r e m să ş t im nici de t recu t , nici de vi i tor , d a r v r e m să t r ă i m iu te . S u n t e m cupr inş i de o d e s a g r e g a r e fiziologică ne l in iş t i tă , pe care o c r e d e m „ d i n a m i s m " , „ t r ă i r e i n t ensă" ,

câş t iga re de t imp"! . . . St i loul şi m a ş i n a de sicris e rvesc de m i n u n e aceas tă pas iune , a-ceas tă a t i t ud ine .

O m u l m o d e r n e d in ce în ce m a i nes t ăpân i t , m a i r e p e ­zit, şi d in cauza aceas ta de­v ine p e zi c e t r ece m a i p u ţ i n cons is ten t şi m a i fantezis t . In şcoli, a cum, când dai .un su­biect , e levi i n u se m a i gân ­desc. Nici n u l-ai scr is b ine pe tab lă ori nici n 'a i i sp răv i t să-l p r o n u n ţ i ş i elevi i ş i -au şi a in ia t s t i lour i le pe h â r t i e şi se lasă cu f renezie pe p o ­vâ rn i ş . C â n d î n t r e b i p e câ te u n u l de ce scr ie a t â t de r e ­p e d e şi de neci te ţ , s p u n e cu u n firesc abso lu t : ,,aşa-i sc r i ­sul meu!" . O m u l ac tua l se c rede u n fel de L u d o w i c al XIV- lea . când scr ie . A r e d r e p t u r i abso lu te ! Dar , fă ră a fi a t â t de pes imiş t i ca alţi i , n e î n t r e b ă m şi noi ce fel de t ip de c u l t u r ă se p r e p a r ă ast­fel? Sc r i em p e h â r t i e fragi­lă, s c r i em nec i te ţ şi cu s t i ­lou... a e rod inamic şi ma i sc r iem şi cu ce rnea lă care se ş te rge , ce rnea lă de st i lou. Ce n e in te resează v i i t o ru l pe noi? Scr i s de e f e m e r e g ra f i ­ce : ce ne pasă dacă se va ş t e r g e în c u r â n d ? D a r dacă a r fi scris t o t aşa cei ce n e - a u lăsa t manusc r i s e , car i se păs -

(Urmare în pag. ultimă)

Scr i e rea rap idă , pe ca re în g r a d u l m a x i m o rea l izează st i loul , t r e b u e pusă însă în l e ­g ă t u r ă şi cu felul c u m m o ­de rn i i t r ăe i sc t i m p u l . M o d e r ­n u l a r e şi aici o a n t i n o m i e s t r u c t u r a l ă , u n a din acele an­t inomii , cari- i fac pe uni i să se îndoiască de s ă n ă t a t e a cul­tu r i i ac tua le . O m u l de azi t r ă ­ieş te în p rezen t , d e aces ta v rea să se b u c u r e , şi to tuş i e g răb i t . G o n e ş t e în f r igura t , a-p r o a p e bo lnav , clipa p r e z e n ­tă. T r ă i m , c u m se zice, u n t i m p accelera t , t r ă i m în v i te ­ză, şi cu t oa t e aces tea t r ă i m în p rezen t . N ' a v e m în ţ e l ege ­re decâ t p e n t r u p r e z e n t , da r vo im m e r e u al t p r ezen t . N e g r ă b i m cu a l te cuv in t e şi în aşa m ă s u r ă , încâ t o a m e n i l o r vechi , dacă ne -a r vedea , l e -am p ă r e a că s u n t e m ne ­bun i . In aces te condi ţ i i , noi n u m a i a v e m r ă b d a r e să p ă s ­t r ă m g â n d i r e a p e n t r u a o scr ie m a i t â r z iu adânc i t ă şi r e v ă z u t ă . Sc r i em şi p u b l i c ă m to tu l . D a r to tu l e m a i m u l t schi ţă , c iornă, m u s t — i m p r e ­s ionism. S t i lu l impres ion i s t s'a nă scu t doa r în v r e m e a n o a s t r ă şi el a r e semnif ica ţ ie p e n t r u toa tă cu l tu ra , p e n t r u tot o m u l m o d e m , n u n u m a i p e n t r u a n u m e r a m u r i de c rea ţ ie . C ine m a i p o a t e a ş t ep ­ta as tăz i ? S e scr ie dec i r e p e ­de şi tot, m a i b i n e zis se g r i -fonează. Apoi se dă la m a ş i n a de scris, care , cu dac t i logra ­fele respec t ive , a i n t r o d u s o or togra f ie b a r b a r ă şi se t r e ­ce la t ipa r în cea ma i m a r e iu ţea lă .

N u m a i p u t e m p ă s t r a t r e ­cu tu l şi n u p u t e m calcula p e n t r u v i i to ru l î n d e p ă r t a t .

Cons t ruc to r i i n u m a i pot găsi uşor m a t e r i a l u r i u sca te . S u n t p a l a t e cari , d u p ă câ ţ iva ani, t r e b u e să-şi î r t locuească . l e m n ă r i a , f i indcă a fost pusă c rudă , v e r d e . S t e j a r usca t de zece douăzec i de ani, e g r e u

UNIVERSUL LITERAR = 5 Noembrie 1938

4 CRONICA LITERARA CRONICA MARUNTA de CONSTANTIN FANTANERTJ

Istoria Filosofiei moderne Omagiu prof. Ion Petrovici

Trei volume. Bucureşti (1937 -1938)

VASILE BANCILA Niciodată, niciodată.» OLGA GRECEANU

P r e z e n t a r e a î n spa ţ iu l r e s t r â n s d e aici, a u n e i o p e r e ca „Istoria Filosofiei moderne", t i p ă r i t ă cu p r i l e j u l împl in i r i i a 30 d e a n i d e p ro fe so ra t a i d- lu i I o n Pe t rov ic i , n u p o a t e fi, des igur , decâ t o-mag ia l ă . O m a g i u l n o s t r u cons t i t ue d e a i t m i n t e r i o m o d e s t ă p a r t i c i p a r e l a a l t u l m a i m a r e ce a r t r e b u i a d u s de to ţ i p u r t ă t o r i i d e condei , Societăţi i ro­mane de Filosofie, ca re a ş t iu t să l a u d e a t â t d e i m p u n ă t o r p e p r o f e s o r u l de la Iaşi . M a i î n t â i n e b u c u r ă f ap tu l d e cul­t u r ă că d e a c u m înco lo ex i s t ă în l i m b a n a ţ i o n a l ă o l u c r a r e m ă r e a ţ ă , cup r inzând , î n p e s t e 1600 d e pag in i , e x p u n e r e a f i lo­zofiei e u r o p e n e „ d e l a R e n a ş t e r e p â n ă la K a n t " , „ d e la K a n t p â n ă l a evo lu ţ i -onismjul e n g l e z " ş i „ p e r i o a d a c o n t e m ­p o r a n ă ; — aces t d in u r m ă m a t e r i a l se î m p a r t e î n vol . I I I , î m b r ă ţ i ş â n d m a i m u l t filosof ia g e r m a n ă m o d e r n ă şi vo­l u m u l IV, ce u r m e a z ă să apa ră , con ţ i ­n â n d c a p i t o l u l „ P e r s p e c t i v e şi o r i e n ­t ă r i " . O p e r a e s t e a l c ă t u i t ă î n colabo­r a r e , ceea ce n i s e p a r e a fi o nob i l ă so l ida r i t a t e , şi s p r e a s ă r b ă t o r i p e p r o ­fesorul de i s to r ia filosofiei, d a r şi sp r e a d ă r u i u n u i p a t r i m o n i u r o m â n e s c r o a ­de le î na l t e a le m u n c i i ş t i in ţ i f ice celei m a i age re . Co labora to r i i ca r i s u b a u s ­pici i le „Soc ie tă ţ i i r o m â n e d e fi losofie" a u în tocmi t car tea , s u n t d-ni i : C. R ă d u -lescu-Mot ru , E d g a r P a p u , A n t o n D u m i -t r iu , G. Vlădescu-Răooasa , Al ice Vo i -nescu . N . Façon , Al . Posescu , T r a i a n Her sen i , Const . Naica , I. B r u c ă r , Vasi le Pave loo , Mi rcea Vu lcănescu , C. Botez, P e t r u C o m ă r n e s e u , I. Zamf i rescu , Şt . Şo imescu . C. F lo ru , B . I r ion, Mi rcea F lo r i an , L iv iu Rusu , E. Ce rvenca , A n i n a R ă d u l e s c u - P o g o n e a n u , D . D. Roşea, Al . D ima . C. N a r i y , S. S. B â r s ă n e s c u , So­r in P a v e l , N . B a g d a s a r , Al . C laud ian , Gr . T a u ş a n , Mi rcea Mancaş , M. Uţă , E u g . S p e r a n ţ a , Nie. Balca , D . P a p a d o -pol , Const . Gib, P . Bo teza tu , I. N i s i p e a -nu , M. Ben iuc , I s idor T o d o r a n , Cami l P e t r e s c u , Vi rg i l B o g d a n ş i N . T a t u " .

P e n t r u o o r i e n t a r e în c u p r i n s u l încă ­p ă t o r a l aces te i i m p o r t a n t e ope re , n e v o m m u l ţ u m i să î n f ă ţ i ş ăm m e t o d a a d o p ­t a t ă de co labora to r i î n aco rdu l l o r co­m u n d e a da o l u c r a r e u n i t a r ă c a r e să fo rmeze „ u n î n t r e g a r m o n i c " . P u n c t u l i n i ţ i a l a fost c h e s t i u n e a dacă o istorie a filozofiei v a fi i s tor ia s is temelor f i lozo­fice s a u i s tor ia problemelor ş i ideilor filozofice. I n o p e r a d e fa ţă . s 'a a d o p t a t m e t o d a s istemelor, aceas ta f i ind m a i f i ­resc p o t r i v i t ă cu însăş i n a t u r a şi obiec­t u l ce rce t ă r i l o r filozofice.

P r e f e r i n ţ a p e n t r u ea se jus t i f ică p r i n a c e e a că: „ob iec tu l p e c a r e îl a r e în v e ­d e r e filosoful p r o v o a c ă p r o b l e m e şi ide i a t â t de vas t e , î ncâ t e s t e cu n e p u t i n ţ ă ca el, î n de f in i rea lu i , s ă r ă m â n ă ace laş d e l a filosof la filosof. F i e c a r e i n t r o d u c e î n def in i rea ob iec tu lu i ceva d in p r o p r i a sa pe r soană .

T o t a l i t a t e a ex is ten ţ i i , d e a i t m i n t e r i , p e ca re filozoful a r e să o cerce teze , i m ­pl ică î n t r ' î n s a e u l î n suş i al ce rce t ă to ­ru lu i , i ; ; ä J

In ceea ce p r i v e ş t e m e t o d a d e c e r c e ­t a r e apoi , d i f icu l tă ţ i le car i s e p u n în ca ­lea u n e i i s to r i i a p r o b l e m e l o r şi ide i lor filosofice, s u n t încă şi m a i m a r i . F i loso­fia face ape l l a ce r t i t ud in i , c a r i v i n d i ­r ec t d i n a d â n c u l suf le tesc a l f i losofului s au a l p o p o r u l u i î n c a r e s'a n ă s c u t filo­soful, aşa că l a p e r s o a n a aces tu ia v a fi nevo i e t o t d e a u n a s ă se facă r e c u r s " (vol. I. pag . 13—14).

Cons ide ra ţ i i l e a s u p r a r a p o r t u l u i s t r â n s d i n t r e p e r s o a n a fi losofului şi a-d e v ă r u r i l e imp l i ca t e de el în s i s tem, i m ­pl ică p e dea l t ă p a r t e şi r ezo lv i rea dif i­cu l t ă ţ i l o r a f l a t e în ca lea celor car i t r e ­b u e să a p e r e filosofia d e î n v i n u i r e a că n u e o ş t i i n ţ ă pozi t ivă , şi că „ i s to r ia filo­sofiei es te u n t r i s t m u z e u d e o p e r e g rand ioase , d a r n e i s b u t i t e ; de o p e r e d e ­v e n i t e r u i n e d e o d a t ă cu n a ş t e r e a lo r" . R ă s p u n s u l es te p e r e m p t o r i u d in p a r t e a celor c a r i au c e r t i t u d i n e a o rgan ică a grav i t ă ţ i i şi va lab i l i t ă ţ i i c e r c e t ă r i l o r f i­losofice: „Filosofia e s t e o ş t i in ţă , d a r o ş t i in ţ ă c a r e îşi a r e ob iec tu l şi m e t o d e l e sa le p rop r i i . Ea n u cons t i t ue o ş t i in ţă specia lă , î n cad ru l ce lo r la l t e ş t i i n ţ e spe ­ciale, şi n i c i o enc ic lopedie d e c u n o ş t i n ţ e î m p r u m u t a t e t u t u r o r ş t i in ţe lor . F i lo ­sofia s tă d e s ine , a t â t în c e p r i v e ş t e obi­ec tu l cât şi m e t o d e l e . Dacă def ini ţ ia sa a sufe r i t v a r i a ţ i u n i î n d e c u r s u l secole­lor, s u b aces te v a r i a ţ i u n i t o tu ş i s 'a p ă s ­t r a t ceea ce fo rmează ca r ac t e ru l ei dife­ren ţ i a l . Fi losofia a r e ca obiect ex i s t en ţ a , l u a t ă ca u n în t r eg , a t â t fizic cât şi suf le ­tesc; i a r ea m e t o d ă ea se se rveş te , n u n u m a i d e r e g u l e l e logice, p e ca r e ob­se rva ţ i a şi e x p e r i e n ţ a le p o a t e con t ro la şi verif ica, ci şi d e oe r t i t ud in i l e p e ca re

m i n t e a o m e n e a s c ă l e scoate la l u m i n ă s p o n t a n d i n a d â n c u l s ău ex i s t en ţ i a l " . Apoi , m a i d e p a r t e , s p r e a sub l in ia l egă ­t u r a d i n t r e s i s t em şi a u t o r u l său , î n ce a r e aces ta or ig ina l şi i r educ t ib i l în pe r ­sona l i t a t ea sa. şi s p r e a a r ă t a d i fe ren ţa , în aceas tă p r iv in ţ ă , fa ţă de ce rce t ă to ru l ş t i in ţe lo r specia le : „A fi desch iză tor de d r u m s p r e o r i zon tu r i noi, es te q voca­ţ ie ; a fi consol ida to ru l u n u i d r u m d e s ­chis, p e c a r e să p o a t ă m e r g e p e vecie v i i to r imea , e s t e o al tă vocaţ ie . Cea din-tâ iu es te voca ţ ia fi losofului; cea de a doua es te voca ţ ia o m u l u i de ş t i in ţă spe ­cială. Fi losoful es te a t r a s de p r o b l e m e l e care n u şi-au găs i t încă o bază s tabi lă de d iscuţ ie : r a p o r t u l î n t r e corp şi suf let ; c r i t e r i i l e d u p ă c a r e se a leg a d e v ă r u l , b ine l e m o r a l şi f rumosu l ; l imi te le şi cr i ­t ica cunoş t in ţe i ; sensu l v ie ţ i i şi al ex i s ­t en ţe i , t oa t e p r o b l e m e l e care depăşesc

V. Băncilă n e l e l a u d a t i v e ,

Prot. I. PETROVICI

spec ia l i t ă ţ i l e ş t i inţ i f ice şi p e ca re omu l d e ş t i in ţă l e cons ide ră ca p r o b l e m e d e h o t a r " .

In ce p r i v e ş t e cond i ţ i i l e d e m u n c ă , pe ca re şi l e -au i m p u s colabora tor i i , e le d e c u r g f i resc d in concep ţ i a în fă ţ i şa t ă p â n ă aici: „ P r i m a c e r i n ţ ă , p e ca r e o în­d r e p t ă m c ă t r e i s to r icu l î n a le filosofiei, es te , aşa dar , ca e l s ă n e redea , î n m o d prec i s , î n c e s t ă o r ig ina l i t a t ea filosofu­lu i , ş i î n ce m ă s u r ă aceas tă o r ig ina l i t a t e es te jus t i f ica tă p r i n s t r u c t u r a s i s t emu­lu i Fi losof m a r e , p e n t r u t o a t e t i m p u r i l e e s t e n u m a i acela ca re a reuş i t s ă armo­nizeze o r ig ina l i t a t ea cu s i s t emul . M u l t e o r ig ina l i t ă ţ i s cân t ee toa re , d a r f ă r ă jus ­t i f icare î n s i s t eme , ca şi m u l t e s i s t eme f r u m o s c o n s t r u i t e a rh i t ec ton ic , d a r f ă ră m u l t ă o r ig ina l i t a t e , s 'au p r o d u s în d e ­c u r s u l t i m p u l u i ; e le n ' a u i n t r a t însă în i s to r ia filosofiei. D u p ă or ig ina l i t a te , al doilea m o m e n t p r inc ipa l , p e c a r e t r e b u e să-1 r e d e a i s to r i cu l în a le filosofiei. es te s t a r e a c u l t u r a l ă a epocei î n c a r e a t r ă i t filosoful, f i indcă d in cunoş t in ţ a acestui m o m e n t se s t ab i l e ş t e n i v e l u l la c a r e s'a r id ica t o r ig ina l i t a tea . P e acesta l - a m p u t e a n u m i m o m e n t u l obiect iv al i s t o ­r i cu lu i . E l c e r e d e l a i s t o r i cu l în a le fi­losofiei însuş i r i l e ca re se ce r de l a i s ­to r icu l c u l t u r i i ş i d e la i s to r i c în g e n e r e : i n fo rmaţ i i p rec i se şi j u d e c a t ă s igură . Cu acest m o m e n t , es te apoi l ega t u n al t re i lea , to t a t â t d e i m p o r t a n t : cunoaş ­t e r e a sub iec t iv i t ă ţ i i fi losofului, p â n ă în cele m a i adânc i l e g ă t u r i a le aces te ia cu ps iho logia şi cu an t ropo log ia poporu ­l u i î n mi j locu l că ru i a s 'a n ă s c u t filoso­ful. Aces t de al t r e i l ea m o m e n t e s t e cel m a i g r e u d e r eda t , ş i p e n t r u acest m o t i v is tor ici i î n a l e filosofiei d e p â n ă a c u m l-au neg l i j a t adeseor i . Cu p r o g r e ­sul ce rce tă r i lo r de t ipologie ps ihologică şi socială, el se v a i m p u n e însă în v i i tor , d i n ce în ce m a i m u l t " .

A lcă tu i t ă d u p ă aceas tă c o n c e p ţ i e des ­p r e filosofie, filosof şi i s to r i a filosofiei, opera „Soc ie tă ţ i i r o m â n e de fi losofie", m a r c h e a z ă fă ră îndo ia lă o t r e a p t ă decr> sivă în c u l t u r a n o a s t r ă m o d e r n ă , i a r î n ­c h i n a r e a căr ţ i i d- lu i prof. Ion P e t r o v i c i n a ş t e jus t i f i ca t b u c u r i a d e a a v e a o p e r ­sona l i t a t e de p r i m u l r a n g ce depăşeş t e h o t a r e l e ţăr i i , ş i s e î n sc r i e cu p r e s t i g iu în a n s a m b l u l gând i to r i l o r E u r o p e i con­t e m p o r a n e .

D e c u r â n d a a p ă r u t c a r - -t e a i n t i t u ­l a t ă „Lu­cian Blaga, energie ro­mânească" d a t o r i t ă d - l u i Vas i le B ă n c i l ă . C a r t e a a s t â r n i t d i ­v e r s e d i s c u ­ţ i i c o n t r a ­d i c to r i i , u -

. a l t e l e m a i p u ţ i n , c r i t i c a c o n t i n u â n d s ă se o c u p e î n d e a j u n s d e a c e a s ­t ă c a r t e , c a r e r ă m â n e î n m o d e s e n ţ i a l o o p e r ă d e s e a m ă a t i m p u l u i , ş i d e c a r e n e v o m o c u p a î n c u r â n d î n „ U n i v e r s u l l i t e r a r " p e c a r e d. Vas i l e B ă n c i l ă î l o n o r e a z ă c u c o l a b o r a r e a d - sa l e .

INSTITUTUL FRANCEZ DE ÎNALTE STUDII

emisurile Imstitutfuttiui francez de mal te stiudiiii dlim Bucureşti se vor deschide în primele zile d ta Noembrie c. D. A DUPRONT, directorul Institiutuliuii, va ţ ine lecţiiunea inauguraiia Vinerii 4 Noembre, vorbind despre „No­ţiunea de om în filozofia seco­lului al ХѴШ-4".

Programul curauiritar pe amui şciolair 1938—1939, cuprinde :

1. Cursuri generale de icivilisa-ţto. franceză. D. DUPRONT va comenta „Bensees" de Paiscal. D. prof. MOUTON va conittauia ciuinaul său asupra „Romanului francez în secolul ial XVIU-a", începând au anailiaa „Le Neveu de Rameau", ide Diderot.

2. Şedinţe de lucrări practice, rezeirvate stodenţailor. D. DU­PRONT va staidia „Noţiunea de om in filozofia seicolunii al ХѴТП-а". D. MOUTON va ţ ine ші curse despre „Télémiaaue" de Féneloni, i a r u n ia|lt ours al d-sale va fi consacrat Iui Mon­tesquieu.

3. D. BERNARD та, ţ ine pen-tinu studenţii de toate specialâi-ţile, ші curs general de limba franceza şi de explicathini de texte.

O par t e a сшпэдагіог Irostiitu-tufljuii francez, dlin іаиШ ourent, vor fi consacrate Idlteraiturii mo­derne, istoriei' antei şi istoriei тіийоеі.

înscrieri : ІшагіеиДе pent ru idifemiibele ©uirsuri şi lucrări practice se fac la Inst i tutul francez, Bulev. Vintilă Briăitia-mi 27, dela orele. 16—20. O ca r ­te de isilmatricTiilare va fi eli-bereută î n mod gratuit . Pent ru cursurile rezervate, car tea de student este obligatorie.

Onariuil ciuirsuriiior va fi curând publicat în ziare.

D in câte s'au spus cu fraternă sinceri­tate, la sărbători­rea d-lui Ionel Teo-

doreanu, din sala L u z a n a , Sâmbăta trecută, cuvântările d-lor Vladimir Stre inu şi Şerban Cioculescu trebuiesc neapărat reţ inute . Dar tutu­ror şi acestora în deosebi, le-a răspuns d. Ionel Teodoreanu şi cum am putea păstra mai înde lung î n memor ie chipul unui vorbitor atât d e păt i ­maş, măreţe le lui fraze lirice, ofranda unui temeprament atât de tânăr şi f er ic i t? Mai înainte, în seria discursurilor, se desbătuse problema pro­vinciei în l iteratura română, şi se pusese întrebarea pentru ce pleacă romancierul, de la Iaşi. D . Cioculescu a afirmat, cu o netă promptitudine cri­tică, nemaidesminţ i tă apoi, că părăsirea laşului însemnează începerea unei alte perioade de luptă, fără visătorie mol­davă, ageră, o întrecere m u n ­tenească spre o nouă ascen­

siune. A recunoscut d. Teodo­reanu că aşa este, că pentru aceasta v ine la Bucureşti , ca să lupte, deosebit . î n Capita­lă, într'un mediu mai rece, care nu-1 răsfaţă. Totuşi , nu prin exclamări răsboiniice şi-a terminat răspunsul la cuvân­tările amicale. Ci a mărturi­sit, ca în taină, că s t imulen­tul de a răsbate aci, cu arme noui, i-1 dă o dragoste veche din laşu l părăsit, pe care n'o va înăbuşi n i c o d a t ă , n ic io­dată . . . Şi autorul „Uliţei cop i ­l ă r i e i " , a descris , cu o năfra­mă de sudori pe obrazul as­cetic, redacţia „Vie ţ i i R o m â ­neş t i " , cu Ibrăi leanu patri­arh, cu Topârceanu ©motiv, şi cu încă alţii pe care nu-i va uita niciodată.. . niciodată... Pentru l iteratura ce o va scrie la Bucureşti , d. Teodoreanu îşi are de ac öl o convingerile în închinarea aceea. Tot de a-colo aduce şi dragostea, pe care o oferă cavalereşte , con­fraţilor.

Cititorii TlOf-tri îşi amintesc, desigur, de ar­ticolul doamnei Olga Greceanu, intitulat „Spe­cificul româ­nesc şi pictorul Grigorescu" şi publicat vara . r e c u t ă în .Universul li­terar" — arti­col care a fost prilejul unor interesante co­mentarii, pro -

Olga Greiceamu р г т е г і şi pu­neri la punct în această delicată şi mult desbătută problemă.

D-na Greceanu a reluat chestiu­nea, aducându-i o bogată docu-mentare, odată cu desvoltarea cuvenită, înfăţişându-ne problema specificului naţional în pictură, sub forma unei lucrări de aproape 100 de pagini, cu peste 60 de re­produceri, — lucrare ce va apare, în cursul lunei curente, în vitri­nele librăriilor.

T

Colecţia „Universul Literar"

A m anunţat la vre­m e înfiinţarea c o ­lecţ ie i „ U n i v e r s u l L i t e r a r " , în cadrul

de activitate a editurii „Uni­versul". Pr ima carte angajată în colecţie este vo lumul de nuvele al d-lui Victor Papi­lian. Lucrarea s'a pus sub ti­par şi în a doua jumătate a lunii acesteia, va împodobi vitrinile librăriilor.

Valoarea de scriitor a d-lui Victor Papi l ian este de mult

stabilită, iar colecţia revistei noastre nu face decât s'o pue mai stăruitor în circulaţie.

Dar colecţia „ U n i v e r s u l L i ­t e r a r " n u va publica numai operele autorilor moderni consacraţi. In năzuinţa de a promova literatura actuală bună, ea va tipări şi autori tineri mai puţ in cunoscuţi , de un real talent, contribuind astfel Ia rezolvarea proble­mei editării scriitorilor t i ­neri.

Şezătoarea scriitorilor tineri Am anunţat aici că la

S t u d i o T e a t r u l N a ţ i o n a l , va fi o Ş e z ă t o a r e l i t e r a r ă a scriitorilor tineri, patro­nată de „Universul lite­rar". Din motive de orga­nizare, Ş e z ă t o a r e a se fi­xează definitiv pentru Duminică 20 Noembrie a. c, la orele 10 jum. schim­bând data de 13 Noem-

Vor ceti din operele lor d-nii: George Acsinteanu, Ştefan Baciu, Emil Botta, Radu Boureanu, Virgil Ca­ria nopol, Lucia Demetrius, George Dorul Dumitrescu, Coca Farago, Constantin Fântâneru, Vintilă Horia, Eugen Jebeleanu, George Lesnea, Victor Popescu, Teodor Soarlat şi Ştefan

RAUL TEODORESCU eoria generală a

capodoperei Lite­rare" a p ă r u t ă re­c e n t , şi d a t o r i t ă

d - l u i R a u l T e o d o r e s c u , doc­t o r î n l i t e r e , e s t e o c a r t e u t i ­l ă t u t u r o r ce lo r ce vo r să î n ţ e l e a g ă a n a l i z a c a p o d o p e -r i l o r l i t e r a r e .

A u t o r a l m a i m u l t o r lu­c r ă r i d e s p e c i a l i t a t e p r i n t r e c a r i a m i n t i m :

„Elementul universal în opera lui Gr. Alexandrescu" „Aristotel teoretician este­tic" „Doctrinele estetice din antichitate" d. R a u l Teodo­r e s c u a d a o g ă colec ţ ie i d-sale d e c ă r ţ i p r e ţ i o a s e , î n c ă u n a î n c a r e d r a g o s t e a d e adevăr se î m b i n ă c u m a n i e r a de

f iu o b s e r v a t o r ş i teore t i ­c i a n .

IULIAN VESPER Г"

Romanul „Primăvara în ţara fagilor", ai d-lui Iuiliain Vesper, a apă ru t în edi tura „Fundaţia pantru l i teratură şi a r t ă Regele Oarol XI".

BUCUREŞTI — GHID ISTORIC ŞI ARTISTIC

Lucrarea, cu atoöJt tiitilai, a d-lui Grigore Xanelscu, arti i tect de mare valoare, a apă ru t în ed. „Flundaiţia pen t ru l i tera tură şi a r t ă Regele Oarol II", şi se 1

acum în toate liberâriile.

Editurile

în

PROFESOR ŞI OFIŢER

S e n u m e ş t e artico­lul pe «are d. Vasile Băncilă îl publică în-tr'o interesantă revistă „Spirit militar m o ­dem", condusă de d.

lt. colonel C. Atanasiu. Extragem u n pasagiu, plin de

adevăr şi de avânt : „Astăzi fiecare din noi ştim

un număr de ofiţeri, cari sunt în acelaş timp admirabili aducători, profesori şi un număr de profe­sori, cari au ceva din vigoarea, din. spiritualitatea fremătătoare, dinamică, a ofiţerului d e elită".

PAVEL DAN

I n editura. „Fundaţie i pentru libematură ş i artă", a a p ă r u t un v o l u m de n u m e l e all regretiaitu-ilui scriitor, Pavel Dan , de car© ine v o m ocupa: î n curând, p e larg.

Dela Julien Sorel la Ion al Glanetasului

(Urmare din pag. I-a)

Recunoaştem aşa dar tiparul omenesc al voinţei metodice, dârze şi imorale într'un lung şir •de creaţii oare niciodată nu se va şti unde începe şi unde sfâr­şeşte chiar dacă din arătările noastre seria porneşte dela in­telectualii Julien Sorel, Andrei Pietraru şi Mihail Aspra, trece prin târgoveţii inculţi Paitariică> Gore Pirgu şi Lebedeff, pentru a se îneheea cu Tonsard, Bu­reau, Botryna şi Ion al Glaneta­sului.

Altfel, ca să umplem acest ti­par al depăşirii materiale, ar trebui desigur să nu uităm a-prigele femei de felul Doamnei Olaira, al Doamnei Chiajna, al Vidrei şi al Doamnei Macbeth ; şa niei chiar pe ambiţioşii co­mici Gaţavencu şi Olevetioi al lui Alecsanidri, a căror voinţă de depăşire merge în sens oarecum intelectual, nu i-am putea uita,

VLADIMIR STREINU

N. I. Herescu

brie, cum a apărut. Şezătoarea va începe

cu o interesantă conferin­ţă a d-lui prof. universi­tar N. I. Herescu, secretar general al „Societăţii scriitorilor români". D. Io­nel Teodoreanu va face apoi o causerie literară.

Ionel Teodoreanu

Stănescu. Intrarea: 30, 25 şi 20

lei de persoană. Biletele se vor pune în

curând în vânzare la Cas­sa Studio Teatrul Naţio­nal, la librăriile „Cartea Românească" si „Univer­sul".

N. M. CONDIESCU

I n ultimul număr al re­vistei Familia, d. Ni­colae Roşu, publică un portret critic inti­

tulat simplu: N. M. Condiescu. Autorul, cu o frumoasă pătrun­dere critică, pleacă dela ideia că „o carte de literatură nu exprimă întotdeauna valoarea unei personalităţi, de multe ori omul fiind superior ope­relor realizate „şi că" artistul care simte vibraţii le magice ale frumosului poate întruchipa un stil de viaţă mai presus de exteriorizarea verbală". Por­tretul critic al domnului Nico­lae Roşu, este binevenit, mai ales că d. N. M. Condiescu, care este şi preşedintele scrii­torilor români, e un scriitor căruia nu i-a plăcut să se impue în atenţia publicului, preferând să rămână în urma gloatei clocotitoare, creatoare de celebrităţi efemere.

Şi spune domnul N. Roşu mai departe. „Deşi deţine o si­tuaţie înaltă şi n'a beneficiat niciodată de onorurile unui Mecena, deşi paharul lui s'a ciocnit c amar ader eşte şi gene­

ros cu prietenii breslei lite­rare, d. N. M. Condiescu re­prezintă rezistenţa îndârzită care se vrea departe de cloco­tul mulţimii".

Cine l-a cunoscut pe scrii­torul N. M. Condiescu, poate înţelege cât de caracteristice sunt aceste rânduri personali­tăţii lui l i terare.. . Deşi vechi colaborator al revistei „Gândi­rea" fără să fi militat într'o ideologie, deşi preşedinte al mai multor instituţii culturale, autorul cărţii „Peste mări şi ţării" a înţeles să rămână a-parte pe o poziţie de multe ori contradictorie, scriind puţin dar concentrat, din care se poate desprinde conturul origi­nal al operei sale.

D. N. Roşu analizează cu o vădită măestrie cele două cărţi de seamă ale scriitorului „Pes­te măr i şi ţă r i " şi „ însemnă­rile lui Safirim", unde scoate în relief stilul plăcut şi plas­tic care de multe ori aduce cu amintirile lui Creangă „Însem­nările lui Safirim e o carte de amintiri, un decor patriarhal, un colţ de viaţă reală.

Toamna 1938 se anunţă bogată în roade' literare. Editurile se în­trec în prezentarea din ce în ce mai civilizată a scrierilor de ca­litate.

UNIVERSUL „UNIVERSUL" va ' împodobi

vitrinile librăriilor cu „Comoara împăratului Radovan", o măreaţă lucrare a d-lui Iovan Dudei membru al Academiei iugoslave.

CUGETAREA înţelegând nevoia de a înlesni

intrarea în arenă a tinerelor ta­lente, un editor despre oare de­seori ne -a fost dat să scriem rân­duri elogioase, d. Georgescu-Delafras, a cerut Societăţii Scri­itorilor Români să- i recomande trei manuscrise, esseuri, poes î şa nuvelă, spre a le tipării în cele mai convenabile condiţiuni pen-iru autorii respectivi.

Primul din serie va ii volumul de nuvele al d-Jud Mihail Şerban: „Nunta de argint".

Tot în editura „Cugetarea" au apărut recent:

„Galeria dictatorilor" de Sterie Diamandi, o prezentare a celor cinci mari energii: PülsudsW, Ataburk, Mussolini, Salazar şi Hitler.

Darclée, de N. Carandino. Confucius, Buda, Mahomet, de

Teodor Marias.

CIORNEI

a lansat în cursul lunei trecute: Rădăcini, romanul de admirabilă

vigoare al doamnei Hortensia Papadat Bengescu.

CARTEA ROMANEASCA

Ochiu de urs, nuvele de Mihail Sa-doveanu şi

Fundacul Varlaamului, un romin masiv datorit proaspătului bucureş-tean Ionel Teodoreanu.

Aceste două apariţii sunt dintre acelea ce pot fi numite evenimenfe li­terare.

THOMAS HOBBES

„Societatea R o m â n ă de Püo-sofie" inaugurează o noua serie de publicaţ i i , а Monografiilor de filosofi. I n curând va apare THOMAS HOBBIES (Viaţa şl Opera) d e iprof. Nicolae Pe­traşcu. I n aceas tă monografie s e găse ş t e expusă, după izvoaie directe, concepţ ia filosofului en­glez despre anturâ, om şi soede tote.

= 5 Noembrie 1938 UNIVERSUL LITERAR 3

Cântecul des t ine lor N u e ra aşa d e m u l t d e a tunc i . B r u d ă a r fi p u t u t să m ă s o a r e v r e -

m e a m e a t r e c u t ă cu an i i p u ţ i n i d a r d e s t u l de încerca ţ i , p e car i - i împ l i ­n i se F a n e .

F i r e ş t e că î ncepuse să b a t ă v â n t n o u de p r i m e n i r e a c r ed in ţ e lo r şi de s c h i m b a r e a r o s t u r i l o r de v ia ţă , cu c â t e v a deceni i în u r m ă .

Oraşu l , însă e r a p r e a l ega t de obice iur i le l u i d e od in ioa ră şi se b ă n u i a des tu l d e f rumos , cu

George Mitoaii Zamfirescu u l i ţe le şi casele lui î n st i l o r i en ta l , ca să r e n u n ţ e p r e a r e p e d e şi cu d r a g ă i n i m ă la în tocmi r i l e , l a a şe ­zăr i le şi m a i aies la m o r a v u r i l e l u i d e a l t ă d a t ă . Cele c â t e v a s t r ă z i din c e n t r u în locu i se ră s t r ă v e c h i l e p o d u r i d e l e m n , c ă p t u ş i t e pe d e ­desub t d e apă şi moci r lă , cu c a l d a r î m u r i l e d e p i a t r ă şi c ădeau , în t r o s n i t u r i de şipci şi p r ă v ă l i r e de bu lgă r i , casele ce scăpase ră , î n două r â n d u r i , d e pâ r jo lu l ce mlistuise o b u n ă p a r t e a t â r g u l u i d a r în m a h a l a l e şi p e la m a r g i n i s v o n u l de v i a ţ ă şi d e r â n d u i a l ă n o u ă n u a junsese încă . P e acolo, t â r g o v e ţ i i îşi p ă s t r a s e r ă g r a i u l a m e s t e c a t şi ob ice iu r i l e m o ş t e n i t e oda t ă cu p o r t u l d e v ic le im a d u s d e to ţ i p r i -copsiţ i i şi nepr i cops i ţ i i F a n a r u l u i . P e n t r u ei, f u n c ţ i o n a r u l e ra to t cond ica r şi se d u c e a u la el cu j a l b a î n t r ' o m â n ă şi cu p i t a cu l î n al ta , ca să i a m a i c u r â n d o voln ic ie . B ă r b a ţ i i p u r t a u şi a c u m c a r a v a n i i a r n e v e s t e l e cu s t a r e c o n a u r i şi rochi i d e m a m ţ a s au de bogasiu, c u m p ă r a t e cu Dani p e ş m ae l a bogas ier i i d m u u ţ a b a r â ţ i e i . Visul ion- e ra sa a j u n g ă icucni, s â se Îns tă rească şi p e u r m a sa p o a r t e a n -tiii'ie a e c u t m e ca g u ş a p o r u m b i e i u i u i şi giuDeie a lbas t r e , sa a e a p o ­r u n c i sa li se a a u c a bu tca la sca ra or i sa bea v m a u r i u a e u r a g a -ş a m sau p e i m roşu ae la b i s t r i ţ a , a a u s şi p ă s t r a t , la c n e r e m u ! lor , i n p a p o r m ţ e .

K i r a m u se n ă s c u s e î n t r ' o l u m e ca as ta , de i p o c h i m e n i p r e f ă ­cuţi , g a t a să se f r â n g ă d e mi j loc . în t e m e n e l e , i n ca l ea ce lu i m a i p u t e r n i c şi s ă s t r i ge , o o r a s m c i şi r a i , l a cei m a i să rac i şi m a i n a p a s -tpu i ţ i ş i a e раг і ас і c u m a n a l u n g ă , ao rn i c i de p r i copsea lă i a r ă m u n ­că. V ene t i c i cu r tose şi s ă r a c i c u n i s t r u , c u m ie s p u n e a tíruaá a c u m şi t o ţ i lao la l tă , c u m ii ş t i a t oa t a l umea , p a c o s t e m a i r e a ca pâ r jo lu l şi m o l i m e l e , p e capu l nevo iaş i lo r şi bo i e rmaş i lo r d e ţa ra , osând i ţ i să m a u r e şi sa taca.

F r u m o a s a şi uşu ra t i că , do rn i că n u m a i d e gă te l i şi de ch io lha­nur i , K i r a m u v isa să se m ă r i t e c u u n t â i à l â u d e î ş l icar p r o s t ă n a c şi cu ave re , ca re să-i a e a gă t e l i cat m a i s c u m p e a a r să n ' o î n t r e b e u n a e p leacă şi d e u n d e v ine , dela c e r u d ă n e p r i c o p s i t ă s a u d m b r a ţ e l e c ă r u i p a p u g i u f r u m o s şi t o t aşa d e u ş u r a t i c ca şi ea — c u m n u e r a u î n t r e b a t e t a l a n i ţ e l e cu s e m n l a p o a r t a , d in u l i ţ a S c a u n e l o r .

b r u d ă r ă m ă s e s e , în c iuda t i ne re ţ i i l u i d in ce în ce m a i s b u r d a l -nice, d e p a r t e d e adernjenirile şi s t r i căc iun i l e o r a şu lu i . Moş ten i se , oua ta cu a c a r e t u r i l e de pe m a l u l H e r ă s t r ă u l u i , o l i r e î m p ă c a t ă cu des t inu l lu i de f lorar , î n c â n t a t prea m u l t de f r ăgez imi l e şi m i r e s ­me le d in r ă s a d u r i , ca să s e m a i lase fu r a t de i sp i t e le ce-1 î n c e r c a u în u l t i m a v r e m e . INu s e m ă n a şi n u - i lega n i m i c a e j un i i sp i lcu i ţ i d e a tunci , to ţ i ape lp i s i ţ i b u n i de r is ipă , a e a v e n t u r ă şi s c a n a a l . B u c u -reş t iu l , d in fer ic i re , e ra d e p a r t e , ' l o t aşa d e d e p a r t e e r a u şi î n d e m ­n u r i l e la l e n e v i r e şi d e s m ă ţ , î n t o v ă r ă ş i a p a p u g i i l o r f ă ră n i c i u n ros t în l u m e şi a te le le ic i lor de u l i ţă , g ă t i t e cu acurtekri , cu ig le le şi ca ţaveic i .

B r u d e r , b ă t r â n u l , ca re m u r i s e cu u n a n s a u doi în u r m ă , îşi s fă tu ise fec io ru l s ă t r ă i a s c ă d in p l in , î n l i b e r t a t e . Voia, poa t e , să r ă s -b u n e as t fe l o e x i s t e n ţ ă p e ca re el o î n c h i n a s e n u m a i m u n c i i ş i a-goniselelor .

R ă m a s , d e s t u l de t â n ă r , s t ă p â n pe -o a v e r e d e n a b a b , B r u d ă n u r e n u n ţ a s e , însă , la m u n c a şi la r o s t u r i l e cu r ţ i i l u i bo ie reş t i . Voin ic şi energic , î n c iuda p ă r u l u i bă la i şi a p r i v i r i l o r a l b a s t r e , s en ine , flo­r a r u l ş t ia să se facă î n ţ e l e s şi a scu l t a t d e luc ră to r i i , d e s lug i le de casă şi d e c u r t e şi d e r u d a r i i de la b o r d e e l e de dincolo de r ă s a d u r i . Cu v r e m e a , însă , î n c e p u s e să s i m t ă a p ă s a r e a s i n g u r ă t ă ţ i i şi l ipsa unei t o v a r ă ş e d e v ia ţ ă . Su f l e tu l l u i avea n e v o e de o s t ă p â n ă . P r i n ea ş i - a r fi a l i a t a l t ros t şi a l t î n ţ e l e s şi s t r ă d a n i a l u i d e f iecare zi, a l ă t u r i d e s lug i şi d e l u c r ă t o r i şi to t be l şugu l p ă s t r a t în h a m b a r e şi c a m a n , in s i pe tu r i l e şi î n lăzi le m a r i a e Braşov , m case t e l e de aur şi a rg in t , cu m c r u s t a r i ca o a a n t e l ă şi in p u n g i l e a scunse la loc tainic şi s igu r .

P l eca ae l a H e r ă s t r ă u , n u m a i in z i le le de s ă r b ă t o a r e , s p r e g r ă ­dini le cu l a r m ă de la m a r g i n i l e o raşu lu i , să bea u n p a h a r a e v m în tovărăş ia p u ţ i n i l o r p r i e t e n i p e ca r e şi-i făcuse, să a scu l t e u n c â n t e c şi p o a t e sa u r m ă r e a s c ă , cu p r i v i r i l e to t m a i s t ă r u i t o a r e şi cu s u r â s u l u i ta t în co l ţu l g u r u . o c tuaucă sve i ta , cu mi j locu l s t r â n s m m a t ă -sur i le in fo ia te la u m e r i ş i p e poa l e .

Aşa i-a ieşi t în cale, i n t r o p r i m ă v a r ă , K i r a m u . Ven i se la g r ă ­dina lui Scufa, î n t o v ă r ă ş i t ă de u n a d in r u d e l e ei cu ifose, d i n u l i ţa Cal i ţu , sa-ş i u d e buze le poft ic ioase, î m b i e t o a r e , î n t r ' o b ă u t u r ă r ă ­cor i toare , a u l c e şi a r o m a t ă şi să se b u c u r e d e f r u m u s e ţ e a v r e m i i . Cel p u ţ i n aşa i-a m ă r t u r i s i t l u i B r u d ă i a r el a c rezu t -o n u m a i d e c â t . Atunci , deal t fe l , a r fi fost g a t a să c readă or ice i - a r fi spus . K i r a m u era t â n ă r ă , f rumoasă , se l e g ă n a în m e r s şi p a r c ă s e l e g ă n a şi când vorbea. F ă c e a g r o p i ţ e î n obraz , r â z â n d . S e a l i n t a cu o d r ă g ă l ă ş e n i e pe ca re f l o r a ru l a e l a H e r ă s t r ă u e r a s igu r că n ' o m a i î n t â l n i s e şi n ' a r e s'o m a i î n t â l n e a s c ă la n ic io femee . P r iv i r i l e , m a i ales, îi e r a u aşa d e p ă t r u n z ă t o a r e , că B r u d ă a î ncepu t să a l ipească r e p e d e , în faţa ei şi să se p i a rdă . N u m a i e r a nicio îndoia lă că f r u m u s e ţ e a d i n uli ţa Cal i ţ i i e r a t o v a r ă ş a p e care-o v i sase şi s t ă p â n a p e care-o aş tepta .

P r i e t en i i , c ând a u aflat ce a r e d e gând , a u î nce rca t să-1 î m ­piedice, s p u n â n d u - i to t ce a f l a se ră d a r m a i ales to t ce ş t i au de ­spre K i r a m u . E r a fata u n u i calic, u n l inge-b l ide p e l a uş i le celor mar i . C r e s c u s e n u m a i î n sbeng , f ă t ă l ă u fă ră s t ă p â n şi f ă ră r u ş i n e . Cine n 'o c u n o ş t e a ,în m a h a l a şi c e vec in n u - i af lase i sp r ăv i l e ? Uşu­ratică, minc inoasă , p r e făcu tă , h r ă p a r e ţ ă , c u m ii fusese ră p ă r i n ţ i i şi moşi i ven i ţ i în ţ a r ă d u p ă căpă tu ia lă , K i r a m u se n ă s c u s e cu s e m n în f r u n t e : să înşe le b ă r b a ţ i i şi să-i s toa rcă d e p a r a l e , să le s t i vea -scă suf le tu l s u b c o n d u r i şi să p lece m a i d e p a r t e , l ă s â n d în u r m ă numai j a l e şi pus t i u .

T o a t e a d e v ă r u r i l e , t o a t e s fa tu r i l e p r i e t en i lo r , însă , fuseseră za­darnice .

P u ţ i n îi p ă s a lu i B r u d ă că fa ta f r u m o a s ă d i n u l i ţ a Cal i ţ i i e r a sracă. N ' a v e a el de s tu l ă ave re? C u m îndrăsmeau şi ce fel de p r i e ­teni e r a u cei ce scorn i se ră m i n c i u n a că a l easa i n imi i lu i a r fi m i n ­cinoasă şi h r ă p a r e ţ ă ? El se î n c r e d i n ţ a s e d i m p o t r i v ă , î n cele câ­teva s ă p t ă m â n i ce m a i r ă m ă s e s e r ă p â n ă l a nuntă, că- i o f ă p t u r ă înzes t ra tă numiai cu d a r u r i a lese, m o d e s t ă , ruş inoasă , ga t a să p l â n ­gă c â n d îi p u n e a c ineva c u v â n t u l la îndo ia lă şi m u l ţ u m i t ă , r ecu­noscătoare chiar , cu f lori le şi cu g iuvae r i ca l e l e şi m a i p u ţ i n e p e cari i le t r imesese , î n t r e t i m p . S i n g u r ă p e l u m e , t r ă i a a l ă t u r i d e mătuşa Anovca , o b ă t r â n ă c red inc ioasă şi aşa d e m â n d r ă de f ru­muse ţea şi d e c u m i n ţ e n i a nepoa te i , c ' a r fi fost în s t a r e să m o a r ă de m â h n i r e , n u m a i l a g â n d u l că s 'ar p u t e a găs i u n d u ş m a n capabi l

de GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU

s'o c leve tească pe K i r a m u . A p ă r u s e r ă la n u n t ă , î n a d e v ă r şi câ ţ iva go l ăne ţ i şi câ teva

c u m e t r e cu g u r a s t r â n s ă şi cu p r i v i r i l e a scunse s u b c u t a t e s t e m e -le lor t r a s e mult p e s t e f r u n t e da r e r a u r u d e î n d e p ă r t a t e , o r i c u m n u a e s â n g e şi aşa a e p u ţ i n ap rop i a t e , p â n ă a tunc i , d e suf le tu l m i r e ­sei, că n ic i n u se b u c u r a s e r ă de o p r i v i r e m a i s t ă r u i t o a r e d i n p a r -te - i şi cu a t â t m a i p u ţ i n de o c ins t i r e c u v e n i t ă , d u p ă da t ină , u n o r n e a m u r i . E r a de la s ine în ţe les că to ţ i go lăne ţ i i d i n z iua ace ia n ' a u să se b u c u r e de o p r i m i r e m a i f r u m o a s a d u p a n u n t ă , c a n d Kiramu o să s e s i m t ă şi m a i s t r â n s l e g a t ă d e casa şi a e t o v a r ă ş u l e i d e v ia ţă . Ceva m a i m u l t : b l â n d d in l i r e şi g e n e r o s ca î n t o t a e a u n a , B r u a â a d u n a s e r u b e d e n i i l e î n d e p ă r t a t e la o m a s ă , le d a a u s e să m ă n â n c e şi să bea şi l e as igurase , a o c n i n d u n p a h a r de v m c u t l ă m a n z i i şi în se t a ţ i i l u i mesen i , că se s i m t e fer ici t — aşa d e ferici t , că n ic i n u găs ia c u v i n t e să b i n e c u v â n t e z e n o r o c u l ce i-o scosese în cale p e Kiramu...

Via ţa n o u ă , d i n casa cu p o r ţ i l e m a r i , d e m ă n ă s t i r e r ă s f r â n t e in u n d a v e r d e a l acu lu i , î n c e p u s e s u b soa re le u n e i p r i m ă v e r i cu topi copacii î m p o v ă r a ţ i a e p r e a m u l t ă f loa re şi c u t o a t e r ă s a d u r i l e î n t l o r i t e p a r c ă a n u m e p e n t r u f ă p t u r a s p r i n t e n ă şi rob i toa re , ca re ven i se s t ă p â n ă p e flori , p e bogă ţ i i şi p e suf le te . M u n c a e ra m a i cu spor . C â n t e c e l e m a i l e g ă n ă t o a r e . G l u m e l e m a i m u l t e şi m a i cu haz . P o r u n c i l e m a i b l â n d e d a r a scu l t a t e cu m a i m u l t ă s f in ţen ie şi i m ­p u n i t é m a i r e p e d e . E r a u n n e a s t â m p ă r şi o î n v i o r a r e t r e c u t ă dela o i n i m ă la al ta , caş icum î n f iecare zi a r fi fost o s ă r b ă t o a r e . Ca­m i o a n e l e p l e c a u î n c ă r c a t e cu flori, î n or ice d i m i n e a ţ ă i a r Cipr ic se î n to rcea î n t o t d e a u n a , de la p ia ţă , cu p u n g a do ldora d e b a n i m a r i şi s u n ă t o r i ş i c u b r a ţ e l e p l i n e d e t â rgu i e l i .

Ţ iganu l , ca re o p r i v i s e p e n o u a s t ă p â n ă , la începu t , cu des tu l ă n e î n c r e d e r e , se l ă s a s e convins , însfârş i t , că B r u d ă adusese în casă, oda t ă cu n e v a s t a t â n ă r ă şi f rumoasă , norocu l , vo i abună , d r a g o s t e a de m u n c ă şi de v ia ţă , fe r ic i rea .

F l o r a r u l s e u i t a p i e r d u t la K i r a m u şi-i făcea t o a t e voi le . V r e ­m e a t r ecea ca u n vis şi u n vis e r a u şi n o p ţ i l e l o r d e d ragos te . B r u d ă se topea în î m b r ă ţ i ş a r e . Uneo r i , c â n d s e de ş t ep t a şi-o v e d e a cu lca tă

•lângă el, a lbă , cu f o r m e l e r o t u n d e şi a r m o n i o a s e cupr inse , ca î n t r ' o î m b r ă ţ i ş a r e p ă t i m a ş e , de p ă r u l n e g r u , l u n g şi mă t ă sos , se înf iora şi n u m a i î n d r ă s n i a să r ă su f l e or i să se mi ş t e , c a ş i c u m i - a r fi fost i r ică să n u s p u l b e r e v i su l p e care-1 t ră ia . M e r i t a el să se b u c u r e d e a t â t a f r u m u s e ţ e , de d a r u l acela fă ră a s e m ă n a r e al ce ru lu i şi al p ă ­m â n t u l u i ? P a r c ă - i e ra ş i frică să se m a i î n t r e b e . A d o r m i a t â rz iu , cu o l a c r i m ă luminoasă , ca u n dar , s f ă r â m a t ă î n gene . U n d a r c u d r e p t c u v â n t n e p r e ţ u i t , cu cât e r a m a i a ş t ep ta t , avea să - i facă şi K i r a m u , în c u r â n d : copilul . . .

N e p o a t a A n o v c ă i d i n u l i ţ a Cal i ţ i i r ă m ă s e s e to t aşa d e b l â n d ă şi de supusă . Nu- i c e r u s e încă n i c iun da r , lu i B r u d ă . d a r se b u c u r a ca u n copil c â n d găs ia el de cuv i in ţă că m e r i t ă o p e r e c h e d e cer­cei de Lipsea , s a u o roch ie d e ma l t e t , c u m p u r t a cocone tu l de pe v r e m u r i . D i a m a n t i c a l e l e e rau , de mul t , l a î n d e m â n a ei, să l e p o a r t e d u p ă p lac . Cu f iecare d a r p r im i t , K i r a m u s e p leca şi s ă r u t a m â n a so ţu lu i , b i n e c u v â n t â n d u - l şi m u l ţ u m i n d ce ru lu i c u glas t a r e , ca să-1 conv ingă şi m a i m u l t p e f lo ra r de s e n t i m e n t e l e ei d e d ragos t e şi r e ­cunoş t in ţă , că se î n d u r a s e d e ea şi-o fer ic ise cu u n b ă r b a t aşa de iub i to r şi d e m ă r i n i m o s . B r u d ă o s ă r u t a p e f r u n t e şi î n to r cea p r i ­v i r i l e s p r e icoană, cu o r e c u n o ş t i n ţ ă egală . N u m e l e adora te i , de alt­fel, e r a a m e s t e c a t î n t oa t e r u g ă c i u n i l e lu i .

A n o v c a v e n i s e o s i n g u r ă da t ă la H e r ă s t r ă u . — N u m a i aşa de-o pa r igo r i e , t i ne r i l o r şi p o r u m b e i l o r , să vă

î n t r e b de s ă n ă t a t e -— vorb i se m ă t u ş a d i n u l i ţ a Cali ţ i i . dulceag, u r ­când scăr i le —• că 'ncolo, zău aşa, mă icu l i ţ ă , eu m ă s imt des tu l de H n e în schivnic ia şi să răc ia m e a . Adică , p o r u m b i ţ a maichi i , că tu

-\ă şt i i m a i d e m u l t i ş o r ca be i -mu , as ta zisei : că m ă mlul ţumesc cu t e m i r i c e şi t emi r i cum. . .

Be inmu îi s p u n e a lu i B r u d ă şi n e v a s t a cu s â n g e şi f r u m u s e ţ e l e v a n t i n ă , d u p ă obice iu l ce m a i s t ă r u i a încă la ei î n casă, p e v r e ­m e a când t r ă i a u b ă t r â n i i .

V a r a . m u n c a în g r ă d i n ă începea m a i de v r e m e şi s e t e r m i n a tâ rz iu , d u p ă ce se î m b r ă c a lacu l î n t o a t e cu lor i le a m u r g u l u i şi ador ­m e a s u b p u l b e r e a lune i , ca s u b o v r a j e .

K i r a m u se scula t â r z i u şi a ş t ep ta , t o l ăn i t ă p e o sofa cu c iucu r i a lb i de V e n e ţ i a —• d u p ă ce v e n e a D o d a să- i s ă r u t e m â n a şi s 'o î n ­t r e b e c u m a d o r m i t şi ce- i po f t e ş t e i n i m i o a r a — s'o spe le femei le de casă p e obraz cu apă d e pe l in , s 'o p i e p t e n e , s ă - i p u n ă d r e su r i l e şi gogoşi le a r s e de r i s t ic la î n d e m â n ă şi s 'o a j u t e să se gă t ească î n u r m ă , cu î n d e m â n a r e d a r m'ai a les c u sfială, ca să n ' o s u p e r e şi să-i s t r i ce as t fe l cheful p e n t r u t oa t ă ziua, ca n i ş t e t o a n t e .

D o d a î nce rca se d e c â t e v a or i s ă i s e p l â n g ă lui B r u d ă de p u r t ă r i l e lu i K i r a m u : p r e a l i nguş i t oa r e şi domoa lă cu el s a u c â n d e ra el de fa ţă şi p r e a a s p r ă cu s lugi le , în l ip sa lui , p r e a r ău t ăc ioasă

u n e o r i şi î n t o t a e a u n a p l i nă de i s te r ica le , a a r Cipr ic , ca re - ş i c u n o ­ş t ea d e s t u l de b ine s t ă p â n u l ,o s fă tu ise să-ş i v a d ă de t r e a b ă , să în ­d u r e to tu l f ă r ă m u r m u r or i să se p re facă bo lnavă , când i s 'o u m p l e p a h a r u l , c a să scape de n ă p a s t ă .

— A l m i n t e r l i , r u d ă - i eşti , d e s lugă r i t p e b r â n c i îl s lugăreş t i , da de c rezu t to t n u t e c rede , o rb i t c u m eşt i de v o r b ă p roas tă , d in p a r -te-i n u scapi ! Ma i b i n e fă- te că n u vezi sau că ai o r b u gă in i lo r şi vezi p e dos. As ta - i , b a b o : n ' a u d e , n u vede , că-i m a i s ănă tos aşa, p e n t r u no i . L a u r m a u r m i i , s t ă p â n a - i t â n ă r ă şi t i ne r e ţ ea - i cu toane . N 'o să-i p u n e m n o i c ă p ă s t r u . Să z icem b o d a p r o s t e p e n t r u n o r o c u l s t ă p â n u l u i şi... iacă, n a : a l t ă h i r i t i s i r e n u n e r ă m â n e !

Cipr ic p r i n s e s e femei le de casă şoşot ind p r i n col ţur i , decâ t eva ori . S e s t r â m b a s e la e le şi le a m e n i n ţ a s e . S ă n u m a i ducă minc iu ­n i l e de la u n a la a l ta . Să n u l e m a i p r i n d ă c leve t ind , că le c r e s t ează cu c u s t u r a şi le dă sa re . N u crezuse , la înoeput , n ic i î n p r e s i m ­ţ i r i l e Dode i şi n i c i în şoap t e l e s p e r i a t e a le s lugi lor . P â n ă t e î n ­ve ţ i cu u n s t ă p â n sau c'o s t ă p â n ă nouă , se gând i se ţ iganu l , to t ce face şi to t ce s p u n e ţ i s e p a r e a l anda la . P e u r m ă t e ob i şnueş t i cu el, îi cunoş t i d e p r i n d e r i l e şi-i afli toane le . Şi t r e ce v i a ţ a m a i d e ­p a r t e , în m u n c ă şi c ân t ec , în s u p u n e r e şi c r e d i n ţ ă .

A v u s e s e şi Cipr ic , însă, î n t i m p u l l un i lo r de vară , c â t e v a do ­vezi so r t i t e să-1 î n c r e d i n ţ e z e că D o d a n u fusese t o c m a i aşa de n e ­b u n ă , c â n d i se p l â n s e s e d e p u r t ă r i l e g recoa ice i d i n u l i ţa Cal i ţ i i şi că şoap te l e f emei lo r d e casă e r a u m a i m u l t sau m a i p u ţ i n în ­t e m e i a t e .

K i r a m u v e n i s e deseor i î n g r ă d i n ă . Să-1 v a d ă p e B r u d ă l u c r â n d , spusese . Să se b u c u r e de flori, că s u n t m u l t e şi t oa te f rumoase . S ta l â n g ă b ă r b a t şi s e u i t a la l uc r ă to r i , cu ochi i mic i şi c u nă r i l e în­f iora te . S e p i e rduse , în u r m ă , p r i n t r e r u d a r i , t o ţ i t i ne r i şi voinici , a rş i d e soa re , cu p i e p t u l descoper i t ş i cu p l e t e l e n e g r e b ă t u t e de v â n t . S t ă p â n a r â d e a t a r e , când n u c â n t a to t a şa de t a r e . Cipr ic o v ă z u s e d â n d cu u n b u l g ă r d e p ă m â n t în Scr ipcă , u n p u i d e r u d a r cu p r iv i r i l e ca lde şi b r a ţ e l e şi u m e r i i de u r i a ş . F ă c u s e g e s t u l î n ascuns , d u p ă ce p r i v i s e r e p e d e în t oa t e pă r ţ i l e , să se î nc red in ­ţeze că n ' o v e d e n i m e n i .

Sea ra , l a masă , K i r a m u i se p l â n s e s e f l o ra ru lu i că t o a t e fe­me i l e de casă s u n t l e n e ş e şi n e î n d e m â n a t i c e . Ab ia se mişcă d i n loc, c â n d le s t r igă . As t a n ' a r fi n imic , că ea are r ă b d a r e să le a ş ­t e p t e şi-i p r e a b u n ă , ca să l e ce r t e . Se î n t â m p l ă deseori , însă, să r ă s t o a r n e l u c r u r i l e p e u n d e t r ec , să se î m p i e d i c e de covoare şi să se lovească de oglinzi . S p ă r s e s e r ă , p â n ă a tunc i , de s tu l e n i m i c u r i

f rumoase şi de p r e ţ . N u - i spuse se n i m i c lui B r u d ă , ca să nu-1 s u p e r e d a r se gând i se că t r e b u i a să p u n ă oda t ă capă t s t r icăc iuni lor .

B ă r b a t u l se î n c r u n t a s e şi p o r u n c i s e să v ină Doda, s'o c e r t e că n ' a r e g r i j e de ca sa lu i or i că n u ş t i e c u m săiş i s t r u n e z e a ju toa re l e d a r K i r a m u îl rugase , cu g lasu l to t aşa d e du lce şi abia şopt i t , să n u do jenească ş i să n u p e d e p s e a s c ă p e n i m e n i . N ' a r m a i d o r m i şi nici n ' a r m a i p u t e a să m ă n â n c e , g â n d i n d u - s e că o r u d ă b ă t r â n ă , ca Doda s a u o fa tă 'n casă, c â t a r fi ea d e v inova t ă , a fost m u ş t r u l u i t ă d in p r i c ina ei. P e l ângă as ta , cu cât p a r a p o n a r p l â n g e şi cât s ' a r m u s t r a s ingură , văzându-1 p e b e i - m u necă j i t .

A v e a ea u n p l a n m u l t m a i b u n , p r i n ca re p u t e a u să împace l u c r u r i l e de m i n u n e . F ă r ă cear tă . F ă r ă s u p ă r a r e , m a i ales. F e m e i l e de casă au s'o a ju te , p â n ă u n a a l ta , să se î m b r a c e . P e u r m ă au să-şi v a d ă de a l te t r e b u r i , p r i n c ă m ă r i sau la b u c ă t ă r i i . Sc r ipcă o să vină, în locul lor, să s c u t u r e şi să r â n d u i a s c ă p r i n odăi , că- i s p r i n t e n şi a r e ceva de fa tă î n el. R u d a r u l n ' o să i s e m a i p l ângă , ca femei le , că s u n t p r e a g r e l e covoare le d in salon, c a să le s c u t u r e în f iecare zi şi nici n ' o să le m a i facă p a g u b ă , p e n t r u c ă o să-1 în­v e ţ e ea c u m să u m b l e cu l u c r u r i l e .

F i r e ş t e că ea n u făcea a l t ceva decâ t să-ş i dea o p ă r e r e . B r u d ă e ra s t ă p â n şi l iber , p r i n u r m a r e , să facă aşa c u m o c r e d e de c u ­vi in ţă . Ea, î n p r i m u l r â n d , e ra ga t a să- i u r m e z e p o r u n c a . N u voia, însă, s'o c e r t e m a i t â r z i u că n u i-a spus c u m s e p o a r t ă s lugi le şi cum d a u i a m a în l u c r u ş o a r e l e lor .

F l o r a r u l îi p r i n s e s e c a p u l d e păpUşe l e v a n t i n ă în p a l m e , o s ă r u t a s e p e f r u n t e şi-i p r o m i s e s e u n d a r nou, î n c â n t a t că a r e o n e ­vas t ă aşa de p r i c e p u t ă să î m p a c e f r u m u s e ţ e a cu hă rn i c i a şi n u m a i p u ţ i n r e c u n o s c ă t o r că r ăuş i a să-1 p u n ă la adăpos t de toa te n e p l ă ­cer i le m ă r u n t e a le căsniciei .

Cipr ic ascu l tase , nemişca t , p o r u n c a s t ă p â n u l u i şi p lecase sp r e b o r d e e l e r u d a r i l o r da r a doua zi se î n t â m p l a s e ceva cur ios , l a c a r e n u se a ş t ep t a nici B r u d ă şi cu a t â t m a i p u ţ i n K i r a m u : Sc r ipcă d i s ­p ă r u s e p e s t e n o a p t e . Nu-1 văzuse n i m e n i p l ecând . Nu- i spuse se n i ­m ă n u i ce a re de gând . Bu l ibaşa ruda r i l o r , deocamda tă , u m b l a d in bo rde i în borde i , să v a d ă dacă n u l ipseş te c u m v a o n e v a s t ă t â n ă r ă sau o codană . Aşa se bănu ia , î n adevă r , că Scr ipcă fugise cu u n a clin ele.

S t ă p â n a să-1 i e r t e p e Cipr ic , dacă se a m e s t e c ă nepof t i t î n v o r b a bo ie r i lo r d a r el ş t ia m a i de m u l t că r u d a r u l — t â n ă r c u m era, că n ic i n u - i d ă d u s e b i n e m u s t ă c i o a r a — e u n s t r i ca t ş i u n beţ iv , g a t a să facă scanda l , s ă se l ege d e femei l e a l t o r a şi p e u r m ă să se l aude , în g u r a m a r e , cu c ine s'a m a i cu lca t ş i c â t e ţ i i toa re a r e .

B r u d ă , în p r i m u l r â n d , s e m i r a s e că ţ i g a n u l se p r i c e p u s e aşa de b ine să facă p e miironisi ţa p â n ă a tunc i , d a r n e d u m e r i r e a lu i n u ţ i n u s e m u l t . Sc r ipcă fusese găs i t p e m a l u l laculu i , bea t . Ţ igan i i cari-1 a d u s e s e r ă î n fa ţa s t ă p â n i l o r p o v e s t i s e r ă că r u d a r u l se t ă v ă ­l ise p â n ă a t u n c i p r i n ţ ă r â n ă şi p r i n bă l toace le r ă m a s e , p r i n t r e să l ­ciile s co rbu roase , d u p ă ploaia d in a jun . S e r id ica d e jos cu g reu , făcea u n p a s s a u doi şi i a r se da ros togol î n apă, ca să se r id ice d in n o u şi d in nou să cadă, incapabi l să v a d ă în ce s t a r e e ş i u n d e se află.

Scr ipcă , în adevă r , e ra î n t r ' u n h a l de p l â n s . M u r d a r , cu că­m a ş a r u p t ă şi udă , cu p ă r u l căzut în ochii p e cari n u p u t e a să - i ţ i nă deschişi , se sp r i j inea de b r a ţ e l e însoţ i tor i lor , f r ân t dela ge ­n u n c h i şi cu capul p r e a g r e u ca să-1 m a i p o a t ă r id ica . Bă l ăbăn i a mâ in i l e şi înce rca să s t r ige d a r i se împle t i cea l i m b a î n g u r ă şi bolborosia , cu s c u i p a t u l p r e l i n s în c o l ţ u l buzelor , ca n i ş t e ba le .

— Tii ihă, coane , s ă ru ' m â n a — se s t r â m b a s e u n u l d i n însoţ i ­tor i , î n t o r c â n d capu l — p u t e de t e t r ă s n e ş t e ! Asta- i be ţ i a d racu lu i , de r a c h i u ta re . . .

K i r a m u b ă t u s e d in picior , cu c iudă şi î n c e p u s e să p lângă , î n ­d u r e r a t ă p e n t r u B r u d ă că a r e n u m a i s lug i s t r i c a t e şi leneşe , p e c u m i n ţ e n i a şi p e c r ed in ţ a că ro ra n u poţ i p u n e nic io n ă d e j d e d a r f lo ra ru l se g r ă b i s e s'o m â n g â i e şi s'o împace , f ă g ă d u i n d u - i că o să- i a d u c ă el c â t e v a femei d e ca să dela oraş , î n v ă ţ a t e să se p o a r t e cu o s t ă p â n ă aleasă, ca ea şi m a i î n d e m â n a t i c e în d i r e t i ca tu l odă i ­lor. K i r a m u se g răb i se l a r â n d u - i , însă, cu o gene ros i t a t e egală, să r e n u n ţ e la s lugi le de t â rg , ca r i a r fi c e r u t o che l tu ia lă n o u ă şi p o a t e a l t ă ch ive rn i sea lă î n casa şi în v i a ţ a lor . S e r e s e m n a s e să r ă m â n ă cu ce le vechi , cu s p e r a n ţ a că o să p o a t ă să le s c u t u r e d e l ene cu o vo rbă m a i a sp ră şi u n e o r i c'o a m e n i n ţ a r e . N u m a i să n u se su­p e r e el or i s'o c r eadă r ău tăc ioasă .

— Na, iacă v o r b ă şi la m a t a l e — r ă s p u n s e s e B r u d ă — să m ă necă jesc că p o r ţ i g r i jă de casă. N u eşt i s t ă p â n a n o a s t r ă ? E u n u - i m u ş t r u l u i e s c p e ţ i gan i şi p e luc ră to r i , c â n d v ă d or i m i se p a r e că n u li-i m u n c a spo rn ică? Ş t i u că ai o i n i m i o a r ă ca p â i n e a ca ldă şi c'o să - ţ i v ină p e s t e m â n ă să iei femei le la rost . T o c m a i d 'a ia m ă 'rrtorc şi zic că n u m i - a r p l ace d e loc să t e g ă s e s c î n c r u n t a t ă şi cu ochişori i p lânş i , d in p r i c ina u n o r tă lă lă i de m u i e r i a d o r m i t e . Mai b i n e să n u te s u p e r i d e n imic . S ă - m i spu i m i e c a r e ce face şi c u m te-aseul tă , că-s b ă r b a t , le cunosc b i n e şi ş t iu să aflu ac de cojocelul f iecăreia .

K i r a m u , d e a tunc i , îşi a r ă t a s e colţi i m a i des şi f ă r ă nic io frică. Se ap rop ia t o a m n a . I s p r a v a l u i Sc r ipcă fusese u i t a t ă a p r o a p e . R u d a r u l n u se m a i

î m b ă t a s e de a tunc i . A v e a gr i je , o r i c u m ,să d i spa r ă d i n t r e r ă s a d u r i , a e c â t e o r i auzia că v i n e s t ă p â n a să cu leagă flori . S e m i r a u to ţ i l uc ră to r i i şi t oa te s lugi le . Ce-o fi fost c u el, ce l-o fi apuca t , t ocmai a tunc i , să se î m b e t e ? Se m i r a s e şi D o d a oda tă .

— A fost b e ţ i e cu cân tec , b a b o — z â m b i s e Cipr ic . c l ip ind şi­re t — şi c ân t ecu -ă s t a n u m a i m a n d e a îl şt ie. . .

P r i m e l e ploi rec i o a d u s e s e r ă p e Anovca , fă ră ves te . — B e i - m u , să n u mi-o iei în n u m e de r ă u — scânc i se n e p o a t a

d in u l i ţ a Cal i ţ i i — c ' a m c h e m a t - o p e mă tuş i ca . D e - a c u 'ncolo ' ncep zi lele u r â t e şi nop ţ i l e l ung i . Cu c ine să -mi m a i o m o r pl ic t isul , c â n d n u eşti l â n g ă m i n e ? Mai m u l t , u i t e că s ' ap rop ie sorocul n a ş t e r i i şi n ' a r e c ine să m ă ' nve ţ e oe . să fac şi c u m să-mi d u c sa rc ina , ca să n u m a i v o r b i m de ru f ă r i a copi lului , că n ' a r e c ine să mi-o coasă . P o a t e să r ă m â n ă . N u m a i să n u t e supe r i ! P o a t e să şi plece, că ea, s ă răcu ţa , o s'o ducă des tu l d e r ău , d e p a r t e de căscioara şi d e ro s ­t u r i l e ei d e gospod ină c a r e se m u l ţ u m e ş t e — d u p ă c u m ţ i -a şi spus , be i -mu , m i se p a r e — cu p u ţ i n , cu foar te pu ţ in te l . . .

B r u d ă , ca să-şi conv ingă n e v a s t a ce m u l t îl s u p ă r a sosi rea m ă t u ş i i d in u l i ţ a Cali ţ i i , o c h e m a s e în sa lon p e Anovca . îi dă ru i s e u n şal t u r c e s c şi o i con i ţă de aur , d r e p t r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u b ine l e pe c a r e i-1 făcuse, lu i î n p r i m u l r â n d , v e n i n d s'o a ju t e p e K i r a m u şi s'o î m b ă r b ă t e z e , în l un i l e d i n u r m ă şi cele m a i gre le , a le sa rc ine i şi-i dăduse , în u r m ă , cea m a i m a r e d o v a d ă de î n c r e d e r e şi c ins t i re , pof t ind-o să ia loc pe s c a u n u l lui , î n capu l mese i .

A n o v c a n u - ş i p u t u s e s t ă p â n i l a c r ă m i l e , copleş i tă c u m era, p â n ă în f u n d u l suf le tu lu i , de m i l o s t e n i a f l o ra ru lu i i a r K i r a m u îşi culcase t â m p l a p e u m ă r u l l u i şi-i s ă r u t a s e m â n a .

—• Bei -mu, be i -mu, b ă r b ă ţ e l ca a l m e u n u m a i a r e n imeni . . . B r u d ă e ra fer ici t . N u m a i D o d a şi Cipr ic se p r i v e a u cu coada och ihu lu i da r n u

cu t ezau să ofteze.

UNIVERSUL LITERAR 5 Noembrie 1938

CRONICA — muzicală —

de ROMEO ALEXANDRESCU F I L A R M O N I C A . P r e z e n ţ a d-lui

Al f red A l e s s a n d r e s c u la u n p u p i t r u de c o n d u c e r e muz ica lă , a a d u s de fie­ca re d a t ă cu s i ne c e r t i t u d i n e a u n o r î n d r u m ă r i d i r i jo ra le a d a p t a t e t e x t e ­lor cu d i s c e r n ă m â n t , d r e p t e c u m p ă ­n i r i şi i n f luen ţe l e de ca l i t a te a le u n e i o rgan iză r i m u z i c a l e dep l ine .

R i t m â n d s a l t u r i l e b a g h e t e i cu o p u n c t u a l i t a t e ce n u dev ine n ic ioda tă r ig idă ,cu s i m ţ u l şi cunoaş t e r ea j u s t e a mişcăr i lo r , a economie i sonore , a c a r a c t e r e l o r f iecărei muz ic i şi a i n ­t e r p r e t ă r i i ce t r e b u e să d e t e r m i n e , d. A l f red A l e s s a n d r e s c u e s t e comen­t a t o r u l s imfonic credincios adevă ­r u l u i muz ica l p e ca r e îl s lu jeş te fă ră emfază , f ă ră art if icii , f ă ră c ă u t ă r i lă­t u r a l n i c e .

Aceeaş c e r t i t u d i n e i -am p u t u t - o găs i zi lele t r ecu t e , la „ F i l a r m o n i c a " u n d e a ş t iut , ceeace i a ră ş i îi es te d i s ­t inct iv , să c o m b i n e u n p r o g r a m b o ­ga t î n s u b s t a n ţ ă m u z i c a l ă şi de sus­ţ i n u t ă Unie.

Su i t a I I în do major , de George Enescu şi-a r e a d u s f a rmece l e p â r g u -

C e n a c l u l i t e r a r

Alfred Alessandrescu

i t e a l e u n o r g â n d i r i l a rg i şi i nvoa l t e , t u r n a t e în cad re muz ica l e m i n u n a t f ău r i t e .

O r c h e s t r a s u n ă cald, î nvă lu i to r , gene ros , î m b i b a t ă în seva de ca re s u n t p l i n e f iecare d i n ide i l e care ţes în s t r â n s o a r e deasă de i ţ e s c u m p e , stofa g r e a şi p r e ţ i oa să a aces te i m a r i compozi ţ i i .

L u c r a r e a da t ează d in 1916 şi fără îndo ia lă că a r t r e b u i să p r o d u c ă a-d â n c ă s u r p r i n d e r e p r i n m a t u r i t a t e a admi rab i l ă , p r i n avu ţ i i l e d e s i m ţ i r e şi s u p e r b ă m ă e s t r i e ce a f i rmă în to t m o m e n t u l , dacă t â n ă r u l c a r e a- scr is -o în ace l t i m p n u s 'ar fi n u m i t G e o r g e Enescu .

P r i m a d in cele şase p ă r ţ i ce o com­p u n es te u n „a l l eg ro b e n m o d e r a t o " cons t ru i t p e ş e rpu i r i l e capr ic ioase da r f e r m e ale u n u i m o t i v ce-ş i desface luminos , mlăd ios l a n ţ de şa i sp reze -cimi, î m p r u m u t a t e p r i n f e lu r i t e g r u ­p e s imfonice , f r ă m â n t a t e c u do ru l excep ţ iona l c a r e î n g ă d u e s i n g u r u -n o r specu la ţ i i c o n t r a p u n c t i c e să n u cunoască u scăc iunea ş i scolas t ic ismul , r ă m â n â n d p u r ă şi n e t u l b u r a t ă m u ­zică.

U n n o u e l e m e n t t ema t i c , de aspect fugal , d a r î m b i n a t cu aceeaş p ă t r u n ­z ă t o a r e poezie ac ţ iune i pol i fonice t o ­ta le , con t inuă cu aceeaş i n t e n s i t a t e d e s i m ţ i r e şi a c ţ i u n e d e s f ă ş u r a r e a i n t roduce re i , încheiată în i m p r e s i o ­n a n t ă a m p l o a r e .

S a r a b a n d a c e u r m e a z ă e nos ta lg ică , v i să toa re , în f i r ipa tă d in f lu ide a r ­moni i , d in c a r e se de sp r inde , delà în ­ceput , o t e m ă ce î n c h i d e m â n g â e -toa re sens ib i l i t a t e şi mf in i t de del i ­c a t m ă r t u r i s i t ă me lanco l i e .

U r m e a z ă o „g igă" t r a t a t ă cu aceeaş n o b l e ţ e de i n s p i r a ţ i e şi ace laş con­dei d e n e î n t r e c u t ă m ă e s t r i e p r o f u n d pe r sona l i za t ă în exp res i i l e ei, a p a r u n „ m e n u e t g r a v " , o „ a r i e " c u viers l in şi î n g â n d u r a t , în a d i e r e de b l â n ­d e şi sub t i l e a rmon i i , î n s fârş i t o mi ­şca re d in n o u m a i p u t e r n i c ă , „ b o u -r é e " , r ă s p u n s p r i m e i p ă r ţ i , a l că re i e l e m e n t f u n d a m e n t a l îi s e r v e ş t e de a l t fe l de p o a r t ă ce se desch ide cu f r a n c h e ţ e c ă t r e aces t f inal d e g e n e ­roasă în su f l e ţ i r e şi v i e a m p l o a r e t e r ­m i n a l ă .

M a e s t r u l A l e s s a n d r e s c u a a r ă t a t că n i m i c d i n m i e z u l c u p r i n z ă t o r a l a-oestei s u p e r i o a r e o p e r e nu - i es te s t r ă ­in, o b ţ i n â n d o i n t e r p r e t a r e s t r â n s l e ­g a t ă de ce r in ţ e l e m u z i c a l e a l e con­ţ i n u t u l u i şi sp i r i t u lu i e i .

I n a doua p a r t e a conce r tu lu i , d. A l f red A l e s s a n d r e s c u a d i r i j a t ,cu i n c l i n a r e a şi p r e g ă t i r e a specia le ce l -au d e s e m n a t î n t o t d e a u n a , d r e p t u n b u n w a g n e r i a n , p r e l u d i u l la a l t r e i ­l ea act al „Maeş t r i l o r c â n t ă r e ţ i d in N u r e m b e r g " , m o n o l o g u l l u i H a n s Sachs d in acelaş act a l opere i , cân­tu l de d e s p ă r ţ i r e al l u i W o t a n de B r ü n n h i l d e d in u l t i m u l act al „Wal ­k i r i e i " şi u v e r t u r a la „ T a n n h ä u s e r ' ' .

D . P e t r e Ş t e f ănescu G o a n g ă a fost de s igu r cel m a i ind ica t i n t e r p r e t r o ­m â n al aces to r e x e c u ţ i u n i d e i m p o r ­t a n t e f r a g m e n t e d in d r a m e l e muz ica ­le a le lu i W a g n e r .

Monologu l lu i H a n s Sachs a fost i n t r ' a d e v ă r sub l in ia t c u t oa t ă a b u n ­d e n ţ a de î n z e s t r a r e voca lă şi a r t i s t i ­că a le b a r i t o n u l u i Ş t e fănescu Goan­gă, în î n ţ e l e su r i l e a t â t de f r u m o s a-dânc i t e ce i -au fost i m p r e g n a t e de W a g n e r , i a r c â n t u l u i de adio d in „Walk i r i a " , va lo rosu l c â n t ă r e ţ i-a a-flat v igu ros accent , e l an e x p r e s i v şi for ţă d r a m a t i c ă i m p r e s i o n a n t e .

M a n t u fu d u s la ş e d i n ţ a cenac lu lu i de E m i l G o r a n . Ş e d i n ţ e l e s ' au ţ i n u t la î n c e p u t l a Bibică , u n u l d i n t r e m e m b r i i ca re locuia în p l in c e n t r u şi avea u n a-p a r t a m e n t p o t r i v i t p e n t r u aces t scop. M a n t u găs i câ t eva p e r s o a n e a d u n a t e în j u r u l mesei , p e c a r e se afla u n t eanc de z i a re şi r e v i s t e , î n t r ' o dezo rd ine în care n u m a i Bib ică se ş t ia descurca . D e aceea făcea t o t d e a u n a ape l la cei p r e ­zenţ i , să n u se a t i n g ă d e l u c r u r i l e de pe m a s ă , p e n t r u a nu - i s t r i ca „ o r d i n e a " . E r a o c a m e r ă d e boem, în ca r e p a r t e a cea m a i i m p o r t a n t ă o cons t i tu ia b ib l io ­teca. R a f t u r i î n t r e g i d e că r ţ i s e î n ă l ţ a u p â n ă în t avan , d in ca re t e p r i v e a u sfi­d ă t o r e r u d i t e titluri de căr ţ i .

E m i l G o r a n făcu p r e z e n t a r e a lui M a n t u :

— Vă a d u c u n m e m b r u nou . î ş i l ă s a r ă to ţ i ocupa ţ i i l e de m o m e n t

şi se r i d i ca ră în p i c ioa re p e n t r u a s t r â n ­g e m â n a n o u l u i ven i t . Un i i îl î n v r e d n i ­ciră cu o p r i v i r e cur ioasă , 'alţii n u se s inch i s i ră de p r e z e n ţ a lu i . î ş i v e d e a u m a i d e p a r t e de l e c t u r a lo r d i n r ev i s t e , sau desc i f rau t i t l u l că r ţ i lo r d in b ib l i ­otecă. Ş e d i n ţ a n u începuse , e r a u a ş t ep ­t a ţ i să sosească cei î n t â r z i a ţ i . P â n ă a-t u n c i se î n j g h e b ă o d i scu ţ ie î n t r e di­v e r s e g r u p u r i , d e s p r e n o u t ă ţ i l e l i t e r a r e a p ă r u t e . C â n d se complec t ă n u m ă r u l cu^ u l t imi i sosiţi , s i n g u r a f e m e e m e m ­b r ă a cenac lu lu i , n e r ă b d ă t o a r e şi n e r ­voasă , zise cu g las ascu ţ i t :

— Ei b ine , domni lo r , î n c e p e m ? — Imed ia t , d-nă B e t e a n u , n u m a i să

v ină şi Ronea , zise Mand i , c a r e e ra to t ­d e a u n a p l i n de r ă b d a r e .

_D-na B e t e a n u , dorn ică să-şi c i tească cât m a i r e p e d e v e r s u r i l e , repl ică e n e r ­v a t ă :

— F a c e ţ i exces de cur toaz ie . Ce î n ­s e a m n ă aceas ta , să - i a ş t e p t ă m p e toţ i? C ine n u v ine l a t i m p . n ' a r e decâ t să p a r t i c i p e l a şed in ţă , de là j u m ă t a t e a e i .

— F o a r t e b ine , d o a m n ă , z ise M a n d i împăc iu i to r , s u n t d e aco rd în p r i v i n ţ a aceas ta . N u m a i c ă R o n e a e u n t e m p e r a ­m e n t c u c a r e g r e u p o ţ i eşi la socotea lă S 'a r s u p ă r a foc dacă n u l - a m a ş t ep t a .

— T e m p e r a m e n t e l e t r e b u e s c e d u c a t e ! Dacă f acem concesiuni , a t u n c i n u m a i ex i s tă n ic i o r egu l ă . E u u n a s u n t p e n ­t r u î n c e p e r e a şed in ţ e i . D- t a d e ce p ă ­r e r e eşti , d o m n u l e Bibică?

Bibică , p r i n s î n t r e c iocan şi n icovală , n ' a v e a nici-o p ă r e r e . D ă d e a d i n u m e r i neş t iu to r , d a r a r fi d o r i t b u c u r o s să î m ­p a c e şi c ap ra şi v a r z a .

— S ă î n c e p e m , dacă dor i ţ i , d a r a r fi b ine să m a i a ş t e p t ă m u n m i n u t . E i iacă , aşez ceasorn icu l p e m a s ă şi dacă în r ă s t i m p d e câ t eva m i n u t e n u soseş te Ronea , să ş t i ţ i că îi d ă m d r u m u l .

D o a m n a B e t e a n u îi a d r e s ă o p r i v i r e fur ioasă, î n ca re mi j ea şi u n a m e s t e c de i ron ie .

— T a r e d e ş t e p t m a i eş t i . Crez i că s u n t e m copii, p e ca r i v r e i s ă - i împac i cu o j ucă r i e?

î ş i î n t o a r s e c a p u l ş i s e cu fundă în l e c t u r a p r o p r i i l o r ei v e r s u r i , p e care le corec ta cu c re ionu l . S e auz i soner i a în a n t r e u .

— N u e n ev o i e să v ă m a i alarmjaţi, căci a sosit ş i Ronea , zise M a n d i cu o voce ca lmă. P u t e m începe .

— P u t e ţ i să - i da ţ i d r u m u l , se s t r â m ­b ă d-na B e t e a n u . " „ E x c e l e n ţ a s a " a so­si t .

U n om mic şi g r a s îşi făcu apar i ţ i a . A b i a îşi de sb răcă p a l t o n u l , p e care-1 t r â n t i p e canapea şi î n c e p u să ţ i p e cât îl l u a g u r a :

— A m să v ă ci tesc o e p i g r a m ă de c a r e n ' a ţ i m a i auzi t .

— Haide , d o m n u l e , odată , zise u m o ­r i s tu l Pau l i că , t e a ş t e p t ă m de o oră .

— Pă i , n u p u t e a m să v in î n a i n t e de a t e r m i n a e p i g r a m a . E r a m t o c m a i în i n ­sp i ra ţ i e , şi a r fi î n s e m n a t să scap . u n m o m e n t p r e ţ i o s .

— A r fi fost o m a r e p a g u b ă p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n ă .

— T e rog să n u - ţ i b a ţ i joc de c rea­ţ i i le m e l e , făcu R o n e a s u p ă r a t .

— Nici p r i n g â n d m u n i t r e c e aşa

ceva, ripostă caus t i c , P a u l i c ă . Le-aş a-corda p r e a m a r e i m p o r t a n ţ ă .

D i s p u t a a r fi d e g e n e r a t î n cea r t ă dacă n ' a r fi i n t e r v e n i t M a n d i , ca re a-n u n ţ ă î n c e p e r e a şed in ţe i . R o n e a n u voia să r ă m â n ă d a t o r cu u n r ă s p u n s , da r t r e b u i a să se r e s e m n e z e .

F r u n z ă r i n e r v o s p r i n t r e f i lele m a n u ­sc r i su lu i şi s c a n d a .încet, p o t r i v i n d m ă ­s u r a cu dege te le . D i scu ţ i a a d m i n i s t r a t i ­v ă e ra cam l u n g ă ; î ncepea să-ş i p i a r d ă r ă b d a r e a . î ş i ş t e r s e f r u n t e a de s u d o a r e ş i p r i v i ne l in i ş t i t la ce i d i n faţă, c a r i n u p ă r e a u a fi i m p r e s i o n a ţ i de f ap tu l că d i scu ţ ia a c e a s t a îi va î ngh i ţ i t i m p u l d isponibi l l ec tu r i i v e r s u r i l o r sa le .

— D o m n i l o r î n t r e r u p s e e l p e Mand i , c a r e t ocma i a r ă t a nece s i t a t e a de a or­gan iza şed in ţe l e d u p ă u n a n u m i t c r i t e ­r i u ,de ce să n e to t o r g a n i z ă m şi să ră ­m â n e m to tuş i desorgan iza ţ i ? E u zic să t r e c e m la o r d i n e a de zi.

Cif ru ţă , ca re e ra o f i re me tod ică , p o ­rec l i t astfel , d in cauza m a n i e i de a ca­t a loga şi n u m e r o t a , s ă r i depe scaun , căci se s i m ţ e a a t aca t î n p r inc ip i i l e sa le .

— Cum, d-le Ronea , d-ta eşt i c o n t r a organiza ţ ie i? F ă r ă o rgan iza ţ i e n u ex i s tă n ic i c rea ţ ie . D a c ă soc ie ta tea n ' a r fi o r ­gan iza tă , dacă m u n c a a r t i s t u l u i s 'ar p r o d u c e la voia î n t â m p l ă r i i , ce s 'ar a le­ge de ope ra de a r t ă ? A r t a e de e s e n ţ ă sociologică şi n u m a i î n t r ' o soc ie ta te o r ­gan iza t ă găseş te ecou, f i ind p r o d u s ă de u n sp i r i t o rgan iza t .

— P a r d o n , i n t e r v e n i d-na B e t e a n u , a r ta , d u p ă m i n e e s t e l i b e r t a t e şi o r g a ­n iza ţ ia n u p o a t e d e c â t să uc idă a r t a .

— D e acord, d e acord!, r ă c n i Ronea. ca u n re f ren , s c u l â n d u - s e în p ic ioare .

Şezuse p r e a m u l t şi s i m ţ e a că-1 a rd t ă lp i l e p ic ioare lor . T r e b u i a n e a p ă r a t să-şi che l tu iască ene rg ia în mi şca re . S e p l i m b ă în l u n g u l odăii , ag i ta t . E m i l G o ­ran , c a r e p r i v e a scept ic la cei d in ju ­r u l s ău . i n t r ă în d iscu ţ ie .

— A r t a es te l i be r t a t e , n u n u m a i d u p ă d-ta, d o a m n ă , ci d u p ă t oa t ă l u m e a .

— A t u n c i de ce-i da ţ i m e r e u cu o r ­ganiza ţ ia? ţ ipă Ronea , p e n t r u ca re E-mi l G o r a n e r a a u t o r i t a t e a cea m a i îna l ­tă în astfel d e p r o b l e m e , m a i a les a t u n c i când îi m â n a apa la m o a r a sa.

— Mai încet , că m ' a ţ i asurz i t , voc i ­fera Băj eseu, care e l în suş i v o r b e a t o t ­d e a u n a f o a r t e . t a r e , da r că ru i a n u - i p lă ­cea să fie î n t r e c u t d e al ţ i i .

Mand i h o t ă r î să p u n ă c a p ă t d iscuţ ie i . Deş i p ă r ă s e a cu p ă r e r e d e r ă u t e m a sa de ' p red i l ec ţ i e , de d r a g u l a r m o n i e i se s imţ i capab i l d e or ice sacrif iciu.

— Ei b ine , d-lor, să t r e c e m la o rd i ­nea de zi.

Ronea înşfacă p r i l e ju l ce i se oferi p e n t r u a-şi citi ep ig r ame le .

— D-ta eşt i p r i m u l în p r o g r a m ? în­t r e b ă Mand i , p u ţ i n c a m i n d i s p u s d e a-ceas tă înghesu ia l ă .

— N u s u n t p r i m u l , d a r de c e n ' a ş p u ­t ea citi eu în t â iu? A n e ţ i nea de p r o ­g r a m î n s e a m n ă a n e o rgan iza şi a j u n ­g e m din n o u la d i scu ţ ia de m a i î n a i n t e .

— N u se poa te , domni lo r , t r e b u e să r e s p e c t ă m p r o g r a m ú ] , zise Cif ru ţa , ca re

de IONEL NEAMTZU

v e d e a d i n n o u n o r i a m e n i n ţ ă t o r i abă -t â n d u - s e a s u p r a p r inc ip i i l o r sa le .

L a u n m o m e n t dat , E m i l G o r a n se ridică şi s p u s e în i r on i e :

— F a c p r o p u n e r e a ca să se acorde î n t â i e t a t e d- lu i Ronea .

M e m b r i i cenac lu lu i cons imţ i r ă de voe de n e v o e . R o n e a se inc l ina ţ a n ţ o ş p â n ă la p ă m â n t şi d u p ă oe a r u n c ă u n „ m e r c i " e m f a t i c lu i E m i l Goran , ca re a bea îşi s t ă p â n e a r â su l , s e p r e g ă t i d e l ec tu ră . î ş i r ev izu i m a n u s c r i s u l , s t r ecu -r â n d şoap te ritmice p r i n t r e conţi, co­rec tă u n vers ce-i p ă r e a că şch iopă tea ­ză, tu ş i d e câ t eva ori , ca u n c â n t ă r e ţ c a r e î ncea rcă să - ş i găsească t o n u l şi în­c e p u s o l e m n şi pa t e t i c :

— Domni lo r ! Ţ i n e a m a n u s c r i s u l în m â n ă , însă n ic i

p r i n g â n d n u - i t r ecea să c i tească. Voia să facă î n t â i u o i n t r o d u c e r e , căc i orice ope ră de s e a m ă neces i t ă o p re fa ţ ă .

— S ă a u z i m , z i seră c â t e v a g la su r i . — S u n t an i d e când făceam p e r e d a c ­

t o r u l la lunul d i n t r e ce le m a i m a r i z i a re d i n ţ a r ă . P e a t u n c i s c r i a m u n s t u d i u d e ­s p r e e p i g r a m ă şi m ă s t r ă d u i a m s ă p u n baze le u n e i o rgan iza ţ i i d e t i n e r i sc r i i ­to r i p e car i îi c r e ş t e a m în sp i r i t l i t e r a r , î n v ă ţ â n d u - i să a ibă re spec t d e legi le f rumosu lu i . G r u p a r e a n o a s t r ă a a v u t m a r e succes . P e r s o n a l i t ă ţ i de s e a m ă a u v e n i t să m ă fel ici te .

— Ce vorbeş t i , d o m n u l e ! făcu m i r a t Pau l i că .

— Rog să n u fiu î n t r e r u p t , zise R o ­nea . î n g n i ţ i n d u - ş i b r u s c î n c â n t a r e a c e i se z u g r ă v i s e p e fa ţă .

î ş i scoase ba t i s t a şi-şi ş t e r s e o b r a z u l . R o t i o p r i v i r e î n c r u n t a t ă d a r se d e s ­c r e ţ i r e p e d e .

— î n s u ş i d. m i n i s t r u al I n s t r u c ţ i u n i i a ven i t d e m ' a fel ici tat .

—- A v e a tot i n t e r e s u l să se p u n ă b i n e c u u n p e r s o n a g i u in f luen t ca d^ta, r e ­p l ică Pau l i că , cu acelaş z â m b e t nemi los .

— Domni lo r , m ă a scu l t a ţ i s a u n u m ă ascu l t a ţ i ?

— Te a scu l t ăm, d a r t r e c i l a subiec t . — E ora î na in t a t ă , i n t e r v e n i Mand i ,

vă rog să n u p i e r d e ţ i t i m p u l . Ronea s ă r i î n ţ epa t . — A d i c ă ceeace s p u n eu e p i e r d e r e de

t i m p ? — N ' a m s p u s asta , d o m n u l e Ronea .

A m a t r a s n u m a i a t e n ţ i a a s u p r a t i m p u ­lu i î n a i n t a t p e n t r u c a să p o a t ă ci t i ş i cei lal ţ i puş i î n p r o g r a m .

— Dacă e aşa. n u m a i ci tesc n i m i c . N ' a u decâ t să c i tească cei p u ş i î n p r o ­g r a m .

S e aşeză s u p ă r a t , î n t i m p oe în c a m e ­ră p l u t e a u n susp in de u ş u r a r e eşi t d in p i e p t u l celor ce-şi a ş t e p t a u r â n d u l . D a r R o n e a n u e ra o m u l ca re să r e n u n ţ e la o sa t i s fac ţ ie l i t e r a r ă . S e r id ică subi t , î n -n a i n t e d e a avea ce i la l ţ i t i m p să j u d e c e m o b i l u l aces te i i n c o n s e c v e n ţ e şi u m ­

b l â n d a g i t a t p r i n c a m e r ă , d e c l a m ă t ea ­t r a l e p i g r a m e l e . C â n d t e r m i n ă , p â n d i efectul , t r a n s f i g u r a t d e bucu r i e , d a r în locul a d m i r a ţ i e i de scope r i i l a r i t a t e . F i e ­c a r e îşi duse m â n a la g u r ă p e n t r u a-şi masca r â su l .

— Ei, c u m v ' a u p l ă c u t e p i g r a m e l e m e l e ? î n t r e b ă R o n e a î n c â n t a t .

Pau l i că , a că ru i r ă b d a r e a a juns la l i­mi tă , r ă s p u n s e p r o m p t :

— M i n u n a t e ! S ă cau ţ i c u m i c r o s ­copul şi n ' a i să m a i găseş t i a l t e le la fel în l i t e r a t u r a r o m â n ă .

Luându-iş i p ă l ă r i a ş i b a s t o n u l , zise ce lor la l ţ i :

—• P e m i n e m ă scuzaţ i . S i m t nevo ia să ref lectez a s u p r a s e n s u l u i a d â n c al o-p e r e i d j l u i R o n e a şi d e aceea p lec m a i de v r e m e .

D i s p ă r u r e p e d e , l ă s â n d p e R o n e a cu g u r a căscată . Aces t a p r i v i în u r m a l u i câ tva t i m p , apoi s e aşeză i n d i f e r e n t p e scaun . E r a conv ins că la m u l ţ i m e a d e i g n o r a n ţ i oe nu - i î n ţ e l eg opera , s'a m a i adăoga t u n u l .

CRONICĂ plastica —

*) Fragment .din volumul „Oraş Nordic", sulb tipar.

ţit până la marile binefaceri ăe durere şi lacrimi, misterul viu care s'a apropiat, şi-a lipit căldura, chiar numai o clipă, de ceasul nostru cel mai înalt şi greu, de frigul nostru când am tremurat... Şi, de singurătăţi, de d i sg ra -ţ i e — de părăsiri, — am

plâns. Şi nu ştiu dacă lampa pe care noi am vrea s'o a-prindem, n'ar avea destinul desamăgitei Psyche, în nos-talgiea ei după chipul eter­nelor fericiri promise... Dar— . . .luise la l a m p e de vos r êves !

Să mergem atunci, aşa, pe urmele Poesiei, în chipul atât de pur şi liber, atât de lumi­nos, pe care ni-l arată Dante — superbul Florentin care în evasiunea lui magnifică a iz­butit să nu rămână decât a-tât de puţin pe pământ !

E o Prinţesă par'că de fum, fosforescent — şi lumină •— pe drumul greu pe unde am spera să „ieşim", dar o lumi­nă atât ăe mult diferită ăe

Un chip dantesc al poesiei (Urmare din pdg. 1-a)

aceea pe care o vedem în fiecare tristă zi! Când se ri­dică marile dimineţi sau când se lasă amurgurile, există a-ceeaşi linie delà orizont peste care nu mai este permis să vedem... Poesia va trebui să lumineze pe aceste depărtate cărări sfârşite!

Nici Dante construindu-şi P a r a d i s u l lui, redus astfel să renunţe la formele omeneşti şi la decorul pământului, n'ar fi putut găsi altă soluţie de­cât a l u m i n e i . Va trebui s'o acordăm fireşte şi Poesiei,— după cum tot divinul poet e singur poate să ne fi dat pen­tru imaginea noastră de atât inefabil contur, un chip ide­al, iluminat cum nu mai ştim altul, ca un halucinant re­flex...

E Beatrice, imaginea a-

ceasta, ea însăşi, atât de fru­mos numită fiindcă e beati­tudine şi fericire — aşa cum e Poesia! Beatrice, b e a t a e bel la , alunecând din cer, du­să de iubire, cu ochi mai lu­citori decât steaua L u c e v a n gli ocehi suoi piu

[che la Stella şi îndemnând pe Virgil să a-rate mai curând omului pier­dut de rătăcirile, de întune­

ricul vieţii, colina eternelor liberări.

Ce oglindă mai pură a Poe­siei! Ce sens ar putea să fie mai 'sigur? Comentatori pri­cepuţi ai lui Dante au iden­tificat pretutindeni pe Bea­trice cu Teologia, cu „ştiinţa revelată"... Raţiunile lor sunt sigure. Dar cât de mult e Poesie această Beatrice, nu­mai de puritate şi frumuseţe,

cu ochi aprinşi ca astrele înalte ale nopţii, interpretă a lui Dumnezeu desigur şi a-rătând astfel oamenilor dru­mul pe care pot să vadă, prin care se pot libera!

Sau cât de mult se recu­noaşte Poesia în acest chip ideal al frumoasei D o n n a !

Nu ştiu atunci dacă poesia va fi fiind această ,,nepoată a lui Dumnezeu — "... à Dio quas i è n i p o t e " — după ar­monioasele înrudiri ale Flo­rentinului, dar eu o recunosc ideal în chipul Beatricei, în oficiul chiar şi în străluci­rea ei.

Trimisă de Dumnezeu — tot atât de mult este desigur şi Poesia...

...Să arate oamenilor, prin drumul întunecos, clarele pi­scuri ale glorioasei lumini, să „libereze" pe oameni? Nici poesia n'ar putea să aspire mai sus: ea n u v r e a decâ t a-t â t — şi, ho t ă r î t , aces ta es te mesag iu l ei p e p ă m â n t .

ITOMA VUAKESlCU

de PAUL MIRACOVIC1

S'a scr is to t d e s p r e d-1 K i m o n Lo-gh i ; a fost l ă u d a t ca p u ţ i n i d in t re c o n t e m p o r a n i şi a fost c r i t ica t ap roa ­p e to t a t â t de m u l t . A fost lăudat , a d m i r a t m a i a les î n a i n t e d e răsboi c â n d succesu l d - sa le e r a la culme. P e n t r u p u b l i c u l d in acea epocă feri­cită, a r t a d- lu i Logh i e r a compl imen-t a r u l f iresc al u n e i v ie ţ i n e t u r b u r a t e de î n t r e b ă r i . E a d e v ă r a t că în acelaş t i m p t r ă i a u B r â n c u ş i şi Luch ian , n e ­cunoscu ţ i încă deşi e r a u — în cadru l „ T i n e r i m i i " — r e p r e z e n t a n ţ i i aceleaşi gene ra ţ i i . V o r b i n d d e „T ine r imea A r t i s t i c ă " n u o po ţ i d e s p ă r ţ i de n u ­m e l e d-lui K i m o n Loghi . S'a spus cu r e a v o i n ţ ă •—• ch ia r azi c â n d s 'au s c h i m b a t a t â t e a l u c r u r i acolo — • că d-sa exe rc i t ă o in f luen ţă , o p re s iune a s u p r a c a r a c t e r u l u i soc ie tă ţ i i căreia îi i m p u n e o c o l o r a t u r ă conformă s p i r i t u l u i şi concepţ ie i sa le ar­t is t ice, ceeace e ou d e s ă v â r ş i r e falş. P r e ş e d i n t e de a t â ţ i a a n i al „Tiner i ­m i i " d-sa, d i m p o t r i v ă , a da t dovadă de o l ă r g i m e d e v e d e r i şi de în ţ e l ep ­c iune r e m a r c a b i l e î n r e f o r m a ce a su-

Kimon Loghi In Arcadia

p o r t a t soc ie ta tea i n u l t i m i i 10 ani. R e î n t i n e r i r e a socie tă ţ i i , d ivers i ta tea ei d e azi se d a t o r e ş t e exc lus iv d-sale.

I n t r ' a d e v ă r , s ă m e n ţ i i p e s t e 30 de ani , u n n u m ă r a t â t d e m a r e de artişt i î n s â n u l ace leaş i soc ie tă ţ i e o biru­i n ţ ă de n e c r e z u t . N u oda t ă l - a m au­zit p e v e n e r a b i l u l m e ş t e r s p u n â n d ou h u m o r ce lor m a i t i ne r i : „ in ju ra -ţ i -mă p e m i n e , n u - m i pasă da r n u vă a t i nge ţ i d e „ T i n e r i m e a " ea t r e b u e să t r ă i a scă p e n t r u voi, a v o a s t r ă va ră­m â n e " .

I n t r ' o v r e m e , cr i t ic i i şi un i i artişti m a i n o u i n u au s c ă p a t nici un pri lej de a de fă ima p i c t u r a d-iui Kimon Logh i . A c e s t o r a li se p ă r e a că d-sa cons t i tue for t i f icaţ ia cea m a i puter­n ică a une i a r t e ca re n u m a i avea nici-o semni f i ca ţ i e p e n t r u ace le vre­m u r i . Al ţ i i îl a d m i r a u în n u m e l e cla­s ic i smulu i , ceeace e ş i m a i g r e u de în ţe les . Nici p r i m i i n u a u a v u t drep­ta te , n i c i u l t imi i . P r i m i i p e n t r u că d-1 L o g h i n u a d e t e r m i n a t nici-o in­f l u e n ţ ă în p i c t u r a r o m â n e a s c ă , n u a t r ez i t n ic i ecour i l e s t r i că toa re pe car i l e - a u p r i l e j u i t un i i p i c to r i noui. D-sa n u a fost i m i t a t , c eeace e curios şi i n s t r u c t i v c â n d n e g â n d i m la pic­t u r a d-sale a t â t de i sp i t i toa re .

I a r acei ca r i l^au a d m i r a t î n nu­m e l e c l a s i c i smulu i o r i a u încerca t să facă d in o p e r a sa u n s imbol al acestei concep ţ i i s ' au î n şe l a t şi m a i mult p e n t r u că în o p e r a d-lui Logh i n u în­t â l n e ş t i n i c ă e r i d isc ip l ina , severi ta­tea şi sob r i e t a t ea c las ic i smulu i ci un l i r i sm d e c a d e n t , p l i n d e poezie Pu­bl icu l a fost l â n g ă d-sa, 1-a înţeles. S e n s u a l i t a t e a c o n ţ i n u t ă d i n tablou­rile sale, poezia d i n pe i sa j e l e sale au fost î n t o t d e a u n a p r e ţ u i t e şi admi­r a t e . G e n e r a ţ i a d- lu i K i m o n Loghi î n î n t r e g u l ei a p r i m i t i n f luen ţa şi î n v ă ţ ă t u r i l e de l a M ü n c h e n , citadela a r t i s t ică în m a r e c i n s t e a tunc i , astfel că to ţ i î n t r ' o v r e m e e r a u s u b influ­en ţ a r o m a n t i c i l o r Boeck l in şi Fr. S tuck . Uni i d i n t r e ei ş i -au limpezit p e r s o n a l i t a t e a şi ş i -au îmbogă ţ i t con­cepţ ia . Astfel , d o a m n e i Cuţescu-S t o r e k c u n o a ş t e r e a l u i P . de Chavan-neş , H o d l e r şi G a u g u i n i - a u schimbat cu t o t u l d r u m u l p e ca r e porn i se . D-1 L o g h i însă a s t ă r u i t d e - a l u n g u l ca­r i e re i sa le , î n aceeaş v iz iune de vis şi d e b a s m cu c a r e a d e b u t a t . Şi as­tăz i d-sa e l e g ă n a t de rever i i , şi azi s t r ă b a t î n ce le m a i m u l t e d i n lucră­r i le sale o a t m o s f e r ă d e fantast ic , de i rea l , a i c ă r e i m a e ş t r i a u fost Fr. S t u c k şi Boeckl in . In p l u s ,d-sa a a-d u s u n o p t i m i s m bucol ic , a îndulcit or ice a s p e r i t ă ţ i ce s t ă t e a u în calea v iz iuni i s a l e c a r e a c u m e î n toată p l e n i t u d i n e a sa . In expoz i ţ ia actuală s u n t p r e z e n t e o p e r e d i n t oa t e epocile de 40 d e a n i încoace . De la autopor­t r e t u l p i c t a t în 1898 şi p â n ă la pei­sa je le a e r i e n e d in a n u l acesta , de la Balc ic . T r e b u e să c i t ăm câ teva pân­ze c a r e v e d e m că s u n t p r i n t r e cele m a i f r u m o a s e d i n c â t e a semnat d-sa. As t fe l n o . 83, P e s c a r i din Con-c a r n e a u , P l a j e l e d e la Beg-Meil şi M a r i n a de là Conca rneau , n r . 84. Apoi sous-bois -ur i , flori, m u l t p r e a nume­roase p e n t r u a le p u t e a c i ta . Poate p ă c ă t u e s c p r i n sub iec t iv i t a t e spu­n â n d că cele c i t a t e s u n t cele ma i fru­moase l u c r u r i d in expoz i ţ i e dar în ele, p e l â n g ă ca l i t ă ţ i l e obişnui te ale a r t i s t u l u i a m găs i t a l t e le inedite, pe c a r e aş dor i să le regăsească şi nu­meroş i i săi a d m i r a t o r i .

5 Noembrie 1938 UNIVERSUL LITERAR 5

.li. de G. Banea

H a r a l a m b i e , H a r a l a m b i ţ ă , L ă m b i ţ ă , Bi ţă . P e cel d i n u r m ă n u m e l - a m spus eu de la î n c e p u t şi p e u r m ă aşa i-au zis to ţ i : Bi ţă . E i e r a u n bă i a t b ine legat , muşch iu los , voinic , n u f rumos , ci m a i d e g r a b ă u r â t , d a r m a m e i lu i i se p ă r e a r u p t d in soare . Ii r ă m ă s e s e ei i n i m a la aces t bă ia t , deş i m a i avea şi al ţ i i , şi m a i f rumoş i , şi m a i deş tep ţ i , şi bă ie ţ i şi fe te . I i r ă m ă s e s e i n i m a la el, p e n t r u ­că e r a u l t i m u l v l ă s t a r d in cel d in u r m ă ş i rag de copii . Ii m u r i s e m a i m u l t e ş i ­r u r i de copii la r â n d , p â n ă i zbu t i se în ­sfârş i t să s m u l g ă mor ţ i i , să r id ice , să s b o a r e m a r i o u l t i m ă j u m ă t a t e d e d u z i ­n ă d e copi i : 3 fe te m a i m a r i , apoi 3 b ă ­ieţi . Cea m a i m a r e d i n fe te e r a m a m a , cel m a i m ic d in bă i e ţ i e r a Bi ţă . F i i n d î n t r e noi n u m a i v r e o d o u ă l u n i d i fe ­r e n ţ ă , a m fost şi f ra ţ i d e l ap te . Şi de la î n c e p u t a m v i e ţu i t î m p r e u n ă , f i indcă eu mă n ă s c u s e m în casa b u n i c u l u i m e u . B i ţ ă e r a t a r e r ă u şi b ă t ă u ş d e mic , e u m a i mo to to l . M ă b ă t e a a şa da r , d e m ă făcea lână . A t u n c i m ă l e g a u d e u n p i ­cior al p a t u l u i , ca să n u m ă m a i duc la b ă t ă u ş u l m e u , c u m f ă c e a m c â n d e r a m l iber . Oiu fi d a t şi eu ? Poa te . . . D a r to t ­d e a u n a eu e r a m cel b ă t u t .

C â n d v e n i a acasă bun icu l , ce ţ inea m u l t de to t la m i n e , m a i m u l t ca la b ă ­ia tu l lui , m ă s t r iga :

— Găgâ ţ ă , mă , u n d e eş t i ? Vin ' la t a t a - m o ş u !

Şi e u a p ă r e a m n u m a i decâ t , de cele m a i m u l t e o r i p l âns , spoi t p e fa ţă de l a c r im i . Dacă m ă v e d e a aşa, b u n i c u l î n t r e b a :

—• D a r c ine m i - a s u p ă r a t n e p o t u l ? Că e u îl v ă d b ă t u t şi b ă t ă t u r i t !:..

P e u r m ă — d u p ă ce m a i c r e scusem şi n e f ăcusem m a i m ă r i ş o r i — p l ăce rea iui cea m a i m a r e , cu t o a t e p ro t e s t e l e m a m e i , e r a să n e p u n ă p e a m â n d o i mormoloc i i , p e B i ţ ă şi p e m i n e , să n e l u ă m la t r â n t ă , t r â n t ă d r e a p t ă r o m â ­nească .

A t u n c i m â i n i l e n i se împ le t i au , v â -r î n d u - s e în c i n g ă t o a r e a celui la l t , n e î n ­c o r d a m to t t r u p u l , î n d o i n d u - n e p u ţ i n dela mi j loc , p e c â n d p ic ioa re le c ă t a u să ni se înf igă in p ă m â n t . Căci to t m e ş t e ­şugu l la aceas tă l u p t ă vo in icească e ra să- ţ i r o t e ş t i p o t r i v n i c u l ş i să-1 p u i l a p ă ­m â n t . Se î n ţ e l ege că î n t o t d e a u n a cel p u s la p ă m â n t e r a m eu.

De aceea nic i n u m a i a r ă t a m nicio g rabă , n ic iun e n t u z i a s m p e n t r u t r â n t ă . B u n i c u l n e m o m i a cu d i fe r i te p r e m i i , cu f ruc te , cu bani . . . B a n i însă u i t a în ­t o t d e a u n a să- i m a i dea î n v i n g ă t o r u l u i . Şi c u m aces ta n u e r a m n ic ioda tă eu, l uc ru l m ă lăsa de s tu l d e rece . P â n ă când oda t ă — e ra v r e m e de i a r n ă •—• b u n i c u l n e m o m i s e cu u n teşcoiu de p a ­ra le l ega t e î n t r ' o b a s m a a lbă î n t r ' u n colţ. T r e b u e să fi fost ban i m u l ţ i , v â n -duse d i n v i te , — a v e a m u l t e t u r m e în Ba l t a Ţăr i i . N e - a m l u a t deci la t r â n t ă şi a t u n c i şi, n u ş t iu c u m s'a făcut , d a r l -am t r â n t i t şi e u o d a t ă p e Bi ţă , l - am t r â n t i t cu se te , de -a s u n a t fa ţa casei şi l -am buş i t cu capu l de m a r g i n e a sobei .

— U i t e m ă ă , Pa l igorcea , u n d e - a fost să fie el a s c u n s ?!

M u l t ă v r e m e aceas tă s t r ă luc i t ă b i r u ­in ţă a m e a a u ţ i n u t - o m i n t e toţ i , s c h i m ­b â n d doa r numele . . . î n v i n g ă t o r u l u i . Ei, da r c a m aşa a fost n o r o c u l m e u m a i în­t o t d e a u n a în s c u r g e r e a anilor. . .

A tunc i , eu, b i r u i t o r u l , r â z â n d fericit , r e p e d e la b u n i c u l s ă - m i dea teşcoiul cu pa ra l e . E l însă , d u p ă obice iu l lu i , n u mi l-a dat , b ine în ţe l e s . D e s a m ă g i r e a mea a fost a m a r ă t a r e , d a r p a r c ă şi ma i m a r e n e d u m e r i r e a d e ce m i - o fi făcut b u n i c u l mie aşa ? A fost s i n g u r a a b u r i r e a i coane i b u n i c u l u i m e u p r e a drag . Căci el n ' a m a i t r ă i t m u l t , şi, deşi b ă r b a t î n p u t e r e , a m u r i t g r a b n i c d e dalac. „ B u b a n e a g r ă " l u a t ă de la v i t e l e din t u r m e l e lu i n u m e r o a s e l-a r ă p u s şi pe el a p r o a p e d e s fâ r ş i tu l veacu lu i , d u ­pă c u m îl r ă p u s e s e şi p e ce lă la l t b u n i c când cu bozgunul, c â n d ş i -au l u a t t u r ­cii t ă lpăş i ţ a d in D o b r o g e a noas t r ă .

Şi c â n d a fost d u s la g r o a p ă bun icu l , eu a m ţ i n u t p â n ă la c imi t i r cu m â n a sicriul, p e c â n d b ă i a t u l lui mi j loc iu t â -rîia t r i s t p r i n p r a f u l d e p e m a r g i n e a d r u m u l u i u n bă ţ , i a r ce l m a i m a r e se ascunsese d e va l e la v ie .

M u l t ă v r e m e m i - a u s u n a t în u r e c h i bocetele d e a tunci . . .

P e u r m ă au t r e c u t an i i t o t m a i m u l ţ i şi, c u m zice v o r b a v e c h e r o m â n e a s c ă : cine t r ă i e ş t e c reş te , c ine m o a r e p u t r e ­zeşte...

R i v a l i t a t e a m e a cu Bi ţ ă a u r m a t î n a ­i n t e şi, d in p r i c i n ă că p â n ă a tunc i , î n ­t r e c e r e a î n t r e no i e r a n u m a i î n vo in i -cie, el e r a m e r e u cel î n t â i u . A v e a m şi eu p a r t e a m e a în c a r e n u m ă în t r ecea , a v e a m ţ i n e r e a de m i n t e m a i b u n ă decâ t a lui , da r , c u m n u a p u c a s e m să m e r g e m încă la şcoală, n u m i se p u t e a p r e ţ u i c u m t r e b u e aces t da r .

. . .Fusesem la o n u n t ă , l a c a r e p ă r i n ţ i i m e i c u n u n a u şi a s c u l t a s e m cu l u a r e a-m i n t e cân tece l e l ău t a r i l o r . î n c ă î n a i n ­te d e a se s p a r g e n u n t a , e u a m î n c e p u t a m o r m ă i o f r â n t u r ă de c â n t e c î n v ă ­ţ a t ă a t u n c i :

...Şi eu s t a u la p o a r t a t a A ş t e p t h o g e a să m ă s t r ige . . .

C â n d m ' a auz i t u n u d in n u n t a ş i , m ' a d u s l a m a s a m a r e , m ' a su i t p e u n s c a u n şi m ' a p u s să c â n t ce le d e m a i sus .

N u n t a ş i i se p r ă p ă d e a u d e r â s , m a m a r â d e a şi ea cu l ac r imi , p e c â n d e u m ă u i t a m n e d u m e r i t , c â n d l a u n u , c â n d la a l tu l , f ă ră să î n ţ e l eg cauza aces te i v e ­seli i .

— D e câţ i a n i es te f lăcăul ? — D e şase an i . — A u z i d u m n e a t a ? Ş i c u m i-o fi d a t

lui p r i n c a p să s p u n ă h o g e a ? se crucise u n l ă u t a r .

S p u s e s e m în loc d e vocea, v o r b ă p e ca r e a m cunoscu t -o m a i t â r z i u şi p e ca re la şase a n i n ' o î n ţ e l e g e a m , hogea , p e n t r u c ă p e aces ta îl a u z e a m zilnic c u m îşi s t r iga d in t u r n u l lu i p e c r e d i n ­cioşii cu fes.

D a r p r i c ina vesel ie i n u n t a ş i l o r m i - a r ă m a s m u l t ă v r e m e n e l ă m u r i t ă .

Cu t oa t e că ţ i n e a m p r e a b i n e m i n t e to t cân tecu l , e u m ă o p r e a m î n t o t d e a ­u n a la „ a ş t ep t h o g e a să m ă s t r ige" , p e n t r u c ă m a i d e p a r t e c â n t e c u l s u n a : „ să - ţ i s ă r u t g u r i ţ a t a " . Şi l u c r u l ăs ta n u l -aş fi spus să m ă fi p i ca t c u ceară . Mi - e r a ru ş ine . M i - e r a r u ş i n e m a i a les de m a m a . C a m aşa e r a l u m e a , ch i a r la 6 ani , p e la s fâ r ş i tu l veacu l t r ecu t , p u ­dică...

To t p e v r e m e a aceea a m p leca t o d a t ă d e p a r t e , î n t r ' u n sa t d in i n i m a j u d e ţ u ­lui , a m p leca t p e şo seaua b u n ă , î n t r ' u n ca r cu boi . U n u l d i n ce i doi bo i e r a c a m r ă u şi n ă r ă v a ş şi p e la „ P o d u d e p i a ­t r ă " a lua t -o p e s t e ş a n ţ u l d in m a r g i n e a şoselei , a c â r m i t c a m p e n e a ş t e p t a t e şi a r ă s t u r n a t c a r u l î n ş a n ţ şi noi d e d e ­sub t . M a m a ca r e se descu rcase m a i r e ­p e d e şi ieşise de s u b lo i t re le g r ă m ă d i t e pe s t e noi , îşi f r â n g e a m â i n i l e d e d e s n ă -d e j d e că i-a p i e r i t odoru l . A d a t r e p e d e t oa t e boc lucur i l e la o p a r t e şi m ' a găs i t t ea fă r .

C u m e r a să p i e r d e a t u n c e a ? Doar m a i a v e a m a t â t e a d e t r a s şi în veacu l u r m ă t o r !...

I n s a t u l î n ca re n e d u c e a m , a m d a t ch ia r la m a r g i n e d e o că su ţ ă mică , m i se p a r e n u m a i o odaie , u n fel de can ton , la ca re e r a a d u n a t ă ceva l u m e şi m a i a les copii. N i m e r i s e m la î m p ă r ţ i r e a p r e m i i l o r de la şcoala să tească . U n d o m n c u u n c r â m p e i u de v a r g a în m â n ă , îşi t o t mi şca b r a ţ e l e în sus şi î n jos , p e c â n d bă i e ţ a ş i şi fe t i ţe c â n t a u d e r ă s u n a cupr insu l , to ţ i o d a t ă :

D r u m bun , d r u m bun , t oba ba te , D r u m bun , b r a v i români . . . Cu sac, cu sacu l p e spa te , Cu a r m e l e ' n mâni . . . R ă m ă s e s e m u imi t . P a r c ă d ă d u s e m

de ţ a r a m i n u n i l o r ! Şi p e u r m ă , tot d r u ­m u l la î n t o a r c e r e , ba şi p e acasă, eu m e r e u :

D r u m bun , d r u m b u n , t o b a bate . . . V o r b a b r a v i n u m ă încu rca se , o ş t i a m

bine , o auz i s em de a t â t e a or i s p u n â n -d u - m i - s e „ b r a v a ! " l a c a r e B i ţ ă totdea­u n a adăoga r ău tăc ios , n u ş t iu d e u n d e învăţase , . . . „ca la m ă g a r i ! " ,

D a r m ă c a m î n c u r c a a l t r e i l ea v e r s : Cu sac, cu sacu l p e spa t e ,

p e n t r u că eu s p u n e a m la î n c e p u t cele d in t â i două v o r b e u n a î n t r ' a l t a — cusac — şi n u ieşea n imic . Ma i t â rz iu , când m i - a m d a t s e a m a că e v o r b a d e u n sac pe spa te , i a r n u e r a m l ă m u r i t , căci n u ş t i a m că sacu l e s t e r an i ţ ă , ci e u c re ­d e a m că e v o r b a de sacii p e ca re - i p u ­n e a u la noi oamen i i în spa te , s co ţân -du - l e u n colţ î n f o r m ă d e g lugă , sp r e a se a p ă r a d e p loae .

Şi î n c h i p u i n d u - m i u n ş i r ag d e sol­da ţ i , cu sacii în s p a t e f ăcu ţ i g lugă , îm i v e n e a s ă râd , f i indcă aşa a r m a t ă , aducea m a i x iegrabă cu v o r b a b u n i c u l u i :

Cea ta lu i Baboi , P a t r u z e c i şi doi !

. . .Dealtfel c ivi l izaţ ia n u p ă t r u n s e s e încă b ine la s fâ rş i tu l v e a c u l u i t r ecu t , în co l ţu l ace la dobrogean . Aşa se făcuse că m ă m i n u n a s e m t a r e de cele ce v ă z u ­s e m în o r a şu l m a r e , d e p e s t e D u n ă r e , „d in ţ a r ă " .

Căci d u p ă că lă tor ia s p r e s a t u l cu şcoala u n d e se î m p ă r ţ e a u p remi i l e , a m m a i fost l u a t i a r oda t ă cu c a r u l şi d u s a c u m a î n t r ' u n oraş , n u î n t r ' u n sa t . Şi î n acest oraş , c u m u r c a m l a dea l p e u n vad, m ' a m m i n u n a t t a r e c â n d a m v ă z u t p e jos , p r i n t r e magaz i i l e po r tu lu i , v e ­n i n d sp re noi ceva n e g r u , m a r e câ t o m a t a h a l ă , p u f n i n d ca z m e u l d in p o ­ves te , p e n ă r i şi t â r î n d în u r m ă u n fel de case p e roa t e . M ă s p e r i a s e m că dă pes te noi şi, c u m m ă ţ i n e a m d e fus ta m a m e i , d ă d e a m să m ă a s c u n d cu to tu l . D a r m a m a m ă l iniş t ise , s p u n â n d u - m i că ă s t a e „ t r i n u " .

— „ T r i n u ?" Şi m e r g e aşa, f ă r ă boi, f ă ră cai ?

— M e r g e . D a r a r e foc î n el . N u p r e a î n ţ e l e g e a m m a r e l uc ru . C â n d

m a i sus în oraş , a l t ă d r ă c o v e n i e ! U n b ă i a t m e r g e a cu d o u ă r o a t e ca de p l u g . I n loc însă ca r o a t e l e să fie a l ă t u r i ca la p lug , e le e r a u u n a d u p ă a l t a şi î n t r e e le s t ă t e a c ă l a r e bă i a tu l . Ş i m e r g e a r e ­pede . M a m a n ' a p u t u t să m ă l ă m u ­rească cu n i m i c d e s p r e aceas tă d ă n ă -nae , d a r acasă l a noi , b ă i a t u l u n u i cu -m ă t r u al n o s t r u , c a r e e r a t â rgove ţ , m i - a spus şi el î n l egea lu i , că d răc i a c a r e a-d u c e a cu r o a t e l e d e p l u g e r a „v i l c iupe-t r u " . Şi p e u r m ă , d u p ă obice iu l copi i ­lor, m ă c ă z n e a m ş i e u m e r e u să fac r o ­t i le le p l u g u l u i n o s t r u să s e m e n e cu ceea ce v ă z u s e m , e u î n să f i ind m a i d e ­p a r t e cu r o a t e l e m e l e d e bic ic le tă , de câ t v i l c i u p e t r u l lu i Mihăi lă , d e ve lo -ciped.. .

...Şi p e n t r u c ă a t â t a v o r b i a m d e şcoală şi i a r şcoală şi a t â t a to t b u b u i a m p r i n c u r t e cu „ D r u m b u n , d r u m bun , t o b a b a t e " , h a i să m ă d e a ş i p e m i n e la şcoală, deşi un i i s p u n e a u că aş fi p r e a c r u d p e n t r u aşa ceva. Î n t r ' o t o a m n ă a ven i t aşa d a r b u n i c a la noi , d e d imi ­n e a ţ ă t a r e , î m p r e u n ă cu Bi ţ ă , ca să n e d u c ă apoi să n e înscr ie . M a i ven i se şi f r a t e l e mi j loc iu al m a m e i , ş co l a r şi el p r i n a t r e i a - a p a t r a . N e n e a D u m i t r u n e - a şi p u s la u n fel d e e x a m e n p e a-m â n d o i „cand ida ţ i i " , ad ică a scr i s p e p l acă n u m e r e l e de la 1 p â n ă la 10 şi no i să s c r i e m a l ă t u r i la fel. E u n ' a m p u t u t să sc r iu n imic . B i ţ ă da . E l a sc r i s f ru ­m o s t oa t e c i f re le de la 1 p â n ă la 10.

— A p o i de , b ă i a t u l ă s t a a l t ă u n u ş t iu ce o să se a leagă . N u c red c'o să î n v e ţ e n imic . N u p r e a a r e s e m n e că o să se t r a g ă la car te . . .

A m r ă m a s deci d e r u ş i n e şi n u s'a g â n d i t n i m e n i că B i ţ ă p u t u s e să sc r ie cifrele, p e n t r u că p o a t e m a i î nce rcase şi a l t ă d a t ă acasă cu f r a t e l e lui-

D a r şi la şcoală to t e u a m r ă m a s de ruş ine , p e n t r u c ă t oa t e locur i l e e r a u o-c u p a t e . A fost p r i m i t a t u n c i n u m a i Bi ţă , căci el p u r t a u n n u m e i l u s t r u în l u m e a şcoalei . M a i t r e c u s e p r i n şcoală cei doi f ra ţ i m a i m a r i ai l u i şi î n v ă ţ a ­s e r ă b ine . E u însă e r a m u n n e c u n o s c u t şi n ' a m fost p r i m i t p e s t e n u m ă r . Vă înch ipu i ţ i ob ida m e a ! To ţ i ce i d e s e a m a m e a se d u c e a u la şcoală şi eu n u .

M ă r ă z b u n a m şi eu f ăcându- i s ă î n ­tâ rz ie de la şcoală d u p ă m a s ă , ţ i n â n d u - i în loc cu v r e o poves te , c a r e d e ca re m a i g o g o n a t ă şi p e ca r e o l u n g e a m a n u m e .

B i ţ ă îşi aducea că r ţ i l e să i l e v ă d şi eu, ca să m ă c ă t r ă n e s c şi m a i m u l t de in fe r io r i t a t ea m e a .

— Vezi as ta ? A s t a e a b e c e d a r u l p a r ­t ea în tâ ia , s p u n e a el, ş i -mi a r ă t a o căr ­t icică ce î ncepea cu o f loare f r u m o a s ă a lba s t r ă d e in....

— Cine ai v r e a să fii tu , G h e o r g h i ţ ă ? G h i ţ ă B o l o v a n ori. G h i ţ ă S t r u g u r e l ? , m ă î n t r e b a B i ţ ă p u n â n d m â n a p e abeceda r , p a r t e a a doua .

— G h i ţ ă S t r u g u r e l . —• Te -a i păcă l i t . G h i ţ ă B o l o v a n în­

v a ţ ă b ine , i a p r i m ş i G h i ţ ă S t r u g u r e l r ă m â n e r e p e t e n t .

As t a e r a o i s t o r i oa r ă d i n abecedar , p e ca re B i ţ ă m i - o s i labisea c a m cu p o ­t icnel i .

D a r b i e tu l m e u Bi ţă s 'a î n t â m p l a t să fie ch ia r el G h i ţ ă S t r u g u r e l î n clasa a doua, d u p ă ce t r e c u s e cam p e la coadă clasa în tâ ia . S'a opr i t în clasa d o u a şi — p r i e t e n b u n — m ' a a ş t e p t a t şi p e m i n e care , înch ipu i ţ i -vă , fusesem ch ia r G h i ţ ă Bo lovan . Mi se p a r e că l - am şi necă j i t p u ţ i n cu i s to r ioa ra ce lo r doi G h i ţ ă , s p u n â n d u - i u n t i m p B i ţ ă S t r u ­gu re l .

D a r ce să m ă fac în a n u l în c a r e e u n u m e r g e a m încă la şcoală? Ca s ă m ă m a i m â n g â i u , v i s a m şi e u c u ochii d e s ­chişi — de a t u n c i m ă d e s p ă g u b e a m în felul ăs ta .

I d e a l u l m e u p e v r e m e a aceea a copi­lă r ie i e ra să a m o b o s t a n ă a m e a şi o căruţă ' mică , mică , t r a s ă de u n c ă l u ţ to t mic şi el, p e m ă s u r a m e a şi a că ru ţ e i . Aş m e r g e cu c ă r u ţ a cea mică la b o s t a n a mea , aş m â n c a pepen i , i -aş î ncă r ca a-poi şi ve rz i şi g a l b e n i în că ru ţ ă , aş v e n i acasă, i -aş d a m a m e i , i -aş d a bunic i i , i-aş da l u i Biţă . . .

— D a r n o a p t e a cine-ţ i p ă z e ş t e bos t a ­na ? Cine se d u c e cu calul n o a p t e a la

i a r b ă ?, m ă r ăco r i B i ţ ă cu n i ş t e î n t r e ­b ă r i n e a ş t e p t a t e .

— Cine p ă z e ş t e n o a p t e a b o s t a n a ? A s t a era , d r e p t , c a m g r e u l u c r u . Z iua , ca lea-va lea ! Z i u a m a i m e r g e . Z i u a s ta i î n cea rdac , (bos tana avea şi c e a r d a c , n u m ă costa n i m i c să rm-o î n c h i p u i cu cea r ­dac), d a r n o a p t e a ? Şi p e u r m ă ce t e faci cu ca lu l ? Cine-1 adapă , cine-1 d u c e la p ă s c u t n o a p t e a , cine-1 a p ă r ă d e l u p ?

O m u l ţ i m e de m ă r u n ţ i ş u r i l a ca r i n u m ă gândisem. . . I d e a l u r i l e m e l e au to t v a r i a t î n s c u r g e r e a ani lor , dar , n u ş t iu cum, a m neg l i j a t î n t o t d e a u n a , la f iecare d in e le câ teva m ă r u n ţ i ş u r i . . . e sen ţ ia le . Şi a m to t r e n u n ţ a t apoi la e le p e r â n d .

. . .Amărăc iunea că eu n u m e r g e a m în­că l a şcoală n u - m i t r ecea de loc. D i m ­p o t r i v ă ! Câ teoda tă , c â n d e r a v r e m e a d e m e r s la şcoa lă d u p ă p r â n z , s t ă t e a m la p o a r t a m a r e a bun ic i i şi m ă u i t a m cu j i nd c u m t r e c copii i l a şcoală. Casa b u ­nici i e r a l a u l i ţ a m a r e , la şoseaua de sus . D in p o a r t ă de la ea se v e d e a p â n ă la şcoala d e băie ţ i , ca re folosea a c u m a lo­ca lu l u n e i foste c â r c i u m i aşeza te la r ă s p â n t i e . Loca lu l cel b u n de şcoală, f i ind jos d e v a l e p e ceir, fusese î n n e c a t c â n d v e n i s e ape l e m a r i . A l ă t u r i de şcoa­la d e bă ie ţ i e ra cea de fe te . A c e a s t a a-vea u n clopot m a r e ca d e b iser ică . II s u n a cam cu j u m ă t a t e ceas î n a i n t e de î n c e p e r e a c u r s u r i l o r . Şi c u m era aşa de m a r e , b ă l ă n g ă n i t u l lui s e auzea p â n ă d e p a r t e în m a h a l a .

C â n d r ă s u n a acest clopot,, s e g r ă b i a u deci toţ i , şi fe te şi bă ie ţ i , p e n t r u că ş t iau că n u m a i e s t e m u l t şi „ î n c e p e " .

S t ă t e a m aşa d a r o d a t ă la p o a r t a b u ­nici i şi m a u i t a m , c u m se î n d r e a p t ă î n ­s p r e şcoale le lo r eopiii, când, ceva m a i tâ rz ior , c â n d se m a i r ă r i s e r ă şcolari i , v e ­n e a în g r a b ă o fe t i ţă mică şi f rumuş ică de sus d in m a h a l a . M i e - m i p l ăcea fata, d a r n u î n d r ă z n e a m să mi-o m ă r t u r i ­sesc nici mie , f ă r ă să n u m ă roşesc, şi — m a i a les — fă ră s ă n u m ă sfiesc de m a m a , g â n d i n d u - m ă ce a r zice ea, de a r afla aşa ceva. F e t i ţ a cea f r u m u ş i c ă a le r ­ga ne l in i ş t i t ă s p r e şcoală , cu t e a m a că a în t â rz i a t , d u p ă c u m s p u n e a c ă t r e o a l t a m a i m a r e , de p e s t e d r u m de bun ica .

— N ' a r e c u m să fie t â rz iu , că deabia a t r a s c lopotu l de la şcoala d e fete , s a r şi eu de colo c u g u r a .

— Ce t e - a m e s t e c i tu , că t u n ic i n u m e r g i la şcoală ?! îmi a r u n c ă d in fugă şi n u m a i p e s t e u m ă r şco lă r i ţ a .

Aşa î n f r u n t a r e ca aceea n ' a m m a i s u ­fer i t în v iea ţa m e a . M ' a m d u s şi e u la m a m a , a p r o a p e cu l a c r i m i l e p e o b r a z şi i-iam s p u s c ă eu v r e a u n u m a i decâ t la şcoală, dacă s ' a r p u t e a c h i a r d e a tunc i . N u se p u t e a , vezi b ine , şi a t r e b u i t să m a i a ş t ep t p â n ă t o a m n a .

M ' a m d u s însfârş i t . C h i a r în z iua în­tâ ia m ă d u c e a m c u N e n e a D u m i t r u , f ra­te le m a m e i , î n t â rg , e u foa r t e m â n d r u că s u n t şi eu în r â n d u l o a m e n i l o r a cum. P e d r u m n e î n t â l n i m cu Novac ,un coleg a l lu i , ca re n e opr i î n loc. Aces t N o v a c e ra cel m a i m a r e bă i a t în şcoală, a p r o a ­p e f lăcău. E l e ra g a t a să î n t i n d ă h o r a în c u r t e a şcolii, va r a , d u p ă p r â n z . Şi când v e d e a că s 'au a d u n a t p r i v i t o r i m u l ţ i la g a r d u r i şi că fe te le se ridica­s e r ă p e f e r e s t r e l e şcoalei l o r d e p e s t e d r u m , ca să se u i t e şi ele, el n u m a i de­cât p o r u n c e a :

— Ia cântă , m ă Gl igore , l ăzeasca ! A s t a e r a u n joc t u r c e s c şi de loc cu­

vi incios ,aşa că p r i v i t o a r e l e se r i s ipeau ca v r ă b i i l e s t r i g â n d ru ş ina t e , i a r o a m e ­ni i ce se op r i se ră la g a r d u r i , u n i i se d e ­p ă r t a u s cu ipând . N o v a c opr i p e u n c h i u l m e u ş i r i î n t r e b ă şi d e s p r e m i n e . Auz ind ch ia r de la m i n e că a m i n t r a t şi e u la şcoală, el s e î n t o a r s e c ă t r e m i n e şi-mi s p u s e :

— E i şi ce m a r e scofală ? A i să în­veţ i şi t u : azi, b û c h e ş i -un p ă d u c h e şi ceva de leuş tean . . .

Clasa î n t â i a ocupa î n c ă p e r e a cea m a i m a r e a fostei c â r c i u m i . In mi j loc , î n podea , e r a u şi d o u ă uş i m a r i cu be lc iu ­ge groase , p e u n d e se i n t r a în bec iu . Câ teoda tă , d a r a s t a n u m a i c â n d n u e ra în clasă domni şoa ra , un i i bă i e ţ i m a i m a r i a p u c a u d e be l c iuge şi r i d i c a u uşi le . A t u n c i se v e d e a u câ t eva t r e p t e , ca re se î n f u n d a u în î n t u n e r e c ş i 'n p â n z e d e p ă ­ian jen . De acolo, de jos, v e n e a o r ăcoa re şi u n m i r o s d e şoa rece . C â n d e r a dom­n i şoa ra în c lasă şi s t r iga la l ec ţ i e p e câ t e u n u , c a r e n u p r e a ştia, aces ta se î n d r e p t a s p r e t ab l ă ca v i ta la t ă i e r e şi t o t d e a u n a se împ ied ica de be lc iuge le uş i lor d e l a bec iu .

L a şcoală , ch i a r d i n p r i m e l e zi le dom­n i şoa ra n e spusese să n e s p ă l ă m b i n e : p e faţă, p e mâ in i , să n u n e m a i m â n ­c ă m m e r e u ungh i i l e ş. a. U n g h i i l e n u m i l e - a m m â n c a t n ic ioda tă , d a r d e s p ă ­lat, p e v r e m e a aceea , m a i ca pis ica. Aşa că a t u n c i c â n d ne-a l u a t l a c e r c e t a r e î n t r ' o d iminea ţ ă , mâ in i l e , c a r e t r e b u i a u ţ i n u t e p e bancă , d o m n i ş o a r a a j u n s ă la mine , mi -a croi t u n a cu n u i a u a p e s t e vâ r fu l dege te lo r , ce e r a u c a m în dol iu . A fost s i n g u r a m e a p a p a r ă de aces t fel la şcoală. E r a m c a m p e l a f u n d u l clasei, în a doua b a n c ă d in fund, c â n d i a r ne-a l u a t la ce rce t a t să v a d ă c u m c i t im.

Cei d i m p r e j u r a l m e u se tot po t i cneau , b a la o vo rbă , b a la a l ta , n u m a i eu a m dus -o la cap , f ă ră g reş .

M 'a m u t a t deci d in fund m a i s p r e mi j locul clasei, u n d e a m s t a t p â n ă ne -a a scu l t a t la poves t i r e . E r a v o r b a de lu ­c r u r i d in v i e a ţ a M â n t u i t o r u l u i . P o v e s ­t i r e ? Aici e r a m la l a r g u l m e u . D o m n i ­şoara s'a u i t a t m e r e u la mine , cât a m poves t i t şi apoi m ' a t r e c u t m a i în faţă, î n b a n c a a doua , u n d e a m r ă m a s def in i ­t iv, căci e r a m p r e a n a l t ca să m ă m u t e î n t r ' a în tâ ia .

P e u r m ă , cu t oa t e că a v e a m u n concu­r e n t ser ios , p e b ă i a t u l p o m o j n i c u l u i de la sup re f ec tu r ă , mi-a d a t p r e m i u l în­tâ iu .

B ă i e ţ a ş u l pomojn i cu lu i e ra s lab , ga l ­b e n la faţă. şchiop d e u n p ic ior şi m i ­rosea î n t o t d e a u n a a boa lă şi a doctor i i . El m ' a c h e m a t oda tă la ei acasă, u n d e t a tă - său , u n d o m n na l t , cu fa ţa aspră , m ' a s u p u s la u n e x a m e n în t oa t ă r egu la . O fi văzu t , cu p ă r e r e d e r ău , des igur , că n u e s t e chip s ă - m i ia p r e m i u l . P e u r ­m ă s'a şi m u t a t d in oraş d e l a noi, aşa că m ' a m d e s p ă r ţ i t d e b i e t u l Milion, c u m îi s p u n e a m noi, f i indcă l a ca ta log n u ­m e l e lu i s u n a Cocea N. Emi l - Ion . . . I a r în v r e m e a aceas ta B i ţ ă s'a od ihn i t şi m 'a a ş t ep t a t în clasa a doua, ca să m e a r ­gă apoi cele t r e i clase î m p r e u n ă cu m i ­n e , a r ă t â n d u - i eu de m u l t e ori şi m a i ales l a des l ega rea p r o b l e m e l o r , la c a r e e r a m m e ş t e r în deosebi . E l n u în ţ e l egea însă v i e a ţ a l in iş t i tă , să s ta i , s ă citeşti , să t e gândeş t i . El e ra m e r e u în ae r l iber , m u n c i n d , a l e rgând . Eu, acasă, m a i m u l t ci t ind. N u c ă r ţ i l e de şcoală — p e aces­t ea le c i t eam în î n t r e g i m e dela î n c e p u ­t u l anu lu i , m a i a les c i t i rea —, ci a l t e c ă r ţ i descoper i t e de m i n e , u n d e cu g â n ­du l n u gândea i . Aşa d i b u i s e m în podu l casei n o a s t r e o m u l ţ i m e de că r ţ i vechi , cele m a i m u l t e cu s love chir i l ice . As ta fusese ch ipur i l e b ib l io teca u n u i s t r ă m o ş , Sp i r idon . D a r g r e u l u c r u p e n t r u m i n e să le descifrez. N u le î n ţ e l e g e a m slova. Noroc că e r a u u n e l e şi cu s love a m e s t e ­

cate , şi vech i şi nouă . cu ca re a m a juns să d a u d e r o s t u l şi celor vechi . A m făcut deci d r u m u l î n to r s de la a l fabe tu l la t in p r i n ce le d e t r anz i ţ i e , p â n ă la cel chi r i ­lic. O a r e s'o fi gând i t v r e o d a t ă E l i ade Rădulescu , că a l fabe te le născoc i te de el ca să în lesnească d e p r i n d e r e a cu scr ie­rea nouă , vo r fi î n t r e b u i n ţ a t e şi p e n t r u d r u m u l î n t o r s ?

C a r t e a cu s love a m e s t e c a t e e ra u n ca teh i sm. C i t eam şi î n t r e b ă r i l e şi r ă s ­p u n s u r i l e la începu t , apoi n u m a i r ă s ­p u n s u r i l e . Dar , a j u n g â n d la Noe, n u în­ţ e l e g e a m ce î n s e a m n ă v o r b a d i luv iu . C u m e ra să p r i c e p vo rba as ta l a t in iza tă , c â n d m a i uşor î m i fusese la n u n t a d in copi lă r ie ,să s p u n hogea în loc d e vocea? P e u r m ă , c ă z n i n d u - m ă m e r e u eu s i n g u r şi j u d e c â n d că dacă e v o r b a d e Noe , t r e b u e să se vo rbească şi de po top , a m cău ta t în ca t eh i sm şi a m v ă z u t că vor ­ba p o t o p l ipseş te . D i luv iu aşa d a r t r e ­bu i a să î n s e m n e p o t o p . N u e r a însă cine să-mi a d e v e r e a s c ă descoper i rea .

Căr ţ i l e cu chir i l ice e r a u o b u c o a v n ă şi o psa l t i r e . L e desc i f rasem şi le c i t eam cu u ş u r i n ţ ă , b a şi s c r i a m cu a s e m e n e a s love. L a şcoală, g r o z ă v i n d u - m ă d u p ă obice iu l copiilor, m ă i scă l eam cu s love vechi , p e când un i i d i n bă ie ţ i r â d e a u d e mine , s p u n â n d că o să m ă fac popă, d a c ă - m i p lac a t â t d e m u l t s love le b i se ­riceşti. P o p ă însă n u v o i a m să m ă fac d e fel şi de aceea a m şi l ă sa t s love le vechi în pace . De al t fel şi i s p r ă v i s e m de cit i t to t ce se găsea cu chir i l ice . Mai d ă d u s e m în podu l case i de n i ş t e că r ţu l i i p ră fu i t e , t i p ă r i t e m ă r u n t cu s lova nouă , c u p r i n z â n d i s to r ioa re m o r a l e . E r a u căr­ţ i le lu i R â u r e a n u . Şi d i n t r e poves t i r i l e acelea mi-a r ă m a s m u l t ă v r e m e î n m i n ­t e u n a : B ă t r â n i i să rac i ,dar oneşti . . .

...In t i m p u l aces ta B i ţ ă îşi con t inua v i ea ţ a l u i î n a e r l iber , v i ea ţ ă de om m u n c i t o r . N u e ra p ros t n ic i el, căci ob­s e r v a m u l t e c h i p u r i şi scene p e ca r e le r e p r o d u c e a apoi cu h u m o r .

Aşa fusese, m a i m u l t ca să se afle în t r eabă , î n t r ' o va ră , cu ziua, la u n t u r c cu t u t u n ă r i e . Căci p e cost işe le m u n ţ i l o r noş t r i c reş tea b ine t u t u n u l şi e r a u m u l ţ i cu l t iva to r i , t u r c i în deoseb i . L u c r a t u l t u t u n u l u i es te însă ceva m a i g reu , cere m u n c i m a i m u l t e , m a i a t en t e , ba să faci

(Urmare în pag. y-a)

6 UNIVERSUL LITERAR 5 Noembrie 1938 = =

Cartea străină B I T A (Urmare din pag. y a)

Samuel Pepys:Journal (1660-1669) («Gallimard" - Paris, 1938)

P u b l i c a r e a u n e i o p e r e c u m e Jurna­lul lui S a m u e l P e p y s , ce l eb ru în Ang l i a da r ined i t p â n ă a c u m în l i m b a franceză, coincide cu p r e f e r i n ţ a viz ibi lă şi to t m a i a c c e n t u a t ă a pub l i cu lu i . î n ani i din u r m ă , p e n t r u l a t u r e a „ d o c u m e n t a r ă " a vie ţ i i .

I n v o r b i r e a ob i şnu i t ă ca şi în scr isul l i t e r a r , î n ţ e l e su l a t r i b u i t „ d o c u m e n t u ­l u i " es te acela al u n u i fapt de emo ţ i e b r u t n e p r e v ă z u t şi n e p r e l u c r a t p r i n a ş t e p t a r e — p r i l e ju l u n e i t r ă i r i i n t e n s e , s t r ă i n ă o r ică re i r e m i n i s c e n ţ e l iv reş t i .

D e aceas tă f avoa re n u s e b u c u r ă a-cum, în t â i a oară , d o c u m e n t u l . C ă t r e s fâ rş i tu l v e a c u l u i t r ecu t , fa imoase le „ c a r n e t e " a le sc r i i to r i lo r n a t u r a l i ş t i do­s p e a u o î n t r e a g ă l i t e r a t u r ă ca re p r e t i n ­dea să înfă ţ i şeze a d e v ă r a t e „ fen i de v i e a ţ ă " fă ră a c r u ţ a c i t i t o ru lu i c r u d i t ă ­ţ i le şi ab j ec ţ iun i l e cele m a i desgus t a toa -re, la a d ă p o s t u l p r e t e x t u l u i de „ a u t e n ­t i c i t a t e" , r-'arâ să d i s p a r ă cu to tu l , p r e o ­cupă r i l e de aceas tă n a t u r ă , î n l i t e r a t u r ă şi a r t ă a u d ă i n u i t î n p e n u m b r a i n t e r e ­sului , ca să r e a p a r ă m an i i d m u r m ă cu o t o r ţ ă spor i t a şi ne f in i ş t i toa re . S p u n „ n e l i n i ş t i t o a r e " p e n t r u că o m u l n u m a i a p a r e ca u n i t a t e d e m ă s u r ă a t u t u r o r luc ru r i lo r , î n î n ţ e l e su l i i iosofiei an t ice . „ T r e s t i a g â n d i t o a r e " a deven i t a s t ăz i o-m u l social, ca re n u m a i î n s e m n e a z ă o-meneşte m a r e l u c r u d e c â n d a a d o p t a t m e n t a l i t a t e a u n i f o r m ă a g r u p u l u i p r o ­fesional sau socia l c ă r u i a - i a p a r ţ i n e . No­ţ i u n e a de p e r s o n a l i t a t e c r e a t o a r e şi a u ­t o n o m ă se r e s t r â n g e în folosul ob i şnu­in ţe lo r de g â n d i r e şi a t i t u d i n e care t i n d sa p r e l u n g e a s c ă p a n ă în miezu l vie ţ i i conş t i en te a u t o m a t i s m u l g e s t u r i l o r in ­s t i nc t ive i zvo r î t e d i n zona o b s c u r ă a subconş t i en tu lu i .

P r i n t r ' o p a r a d o x a l ă d e v i e r e a a t e n ­ţiei, şi cu o s t ă r u i n ţ ă bolnăvic ioasă , p e ­ce tea ca rac te r i s t i că a i nd iv idua l i t ă ţ i i — omenescul d i n o m î n t r ' u n c u v â n t — es te c ă u t a t a c u m î n v e c i n ă t a t e a i m e ­d ia t ă a vie ţ i i biologice şi a s enzo r iu lu i b r u t ! Aşa se exp l ică i m e n s a p o p u l a r i ­t a t e a ce rce tă r i lo r ps ihana l i t i ce , a le că­ro r r e z u l t a t e t r e c â n d dincolo d e m a r g i ­n i l e l a b o r a t o a r e l o r şi c l in ic i lor m e d i ­cale a u a juns p r i l e j u l celor m a i scab­roase ind i sc re ţ i i î n a r t ă , î n l i t e r a t u r ă şi p â n ă î n r a p o r t u r i l e cele m a i i n t i m e a le v ie ţ i i con juga le şi d e fami l ie .

S u b p r e t e x t u l aşa zisei va lo r i „ d o c u ­m e n t a r e " , ed i t u r i l e se î n t r e c în a r ă s ­p â n d i m a l d ă r e d e pub l i ca ţ i i s canda loa ­se, d e o b a n a l i t a t e o s t en i t oa r e şi d e u n i n t e r e s n u a r t i s t i c d a r n ic i m ă c a r s im­p l u omenesc , p r o f i t â n d d e confuzia şi d e z o r i e n t a r e a g u s t u r i l o r p u b l i c u ­lu i , p e n t r u a-1 î m b i a cu m e m o r i i , j u r n a l e şi c o r e s p o n d e n ţ e i n t i m e , des -g r o p a t e d i n p u l b e r e a celei m a i ech i t a ­bi le u i t ă r i . D e n e î n ţ e l e s m i se p a r e însă f ap tu l că aceas tă pen ib i l ă confuzie e î n t r e ţ i n u t ă şi as tfel de î n t r e p r i n d e r i e-d i to r ia le s u n t p a t r o n a t e d e scr i i tor i , a c ă r o r r e p u t a ţ i e n u p o a t e decâ t să p ă g u ­bească .

A m citi t d e cu rând , cu s u r p r i n d e r e , în f r u n t e a u n e i cu leger i de p a g m i din j u r n a l u l lu i S a m u e l P e p y s , o p r e f a ţ ă c u m n u se p o a t e m a i î m b i e t o a r e a d-lui P a u l M o r a n d . T o n u l elogios al aces to r p a g i n i i n t r o d u c t i v e n u r e l evă n i m i c d in c u m p ă t a r e a ch ibzu i tă în e x p r e s i e şi gr i ja p ro fes iona lă de a fi n e p ă r t i n i t o r a celui c a r e c i teş te n u n u m a i p e n t r u el da r şi ca să s p u n ă a l tora . E s t e ca tegor ic , d i rec t şi a r e a u t o r i t a t e a c o n v i n g ă t o a r e a u n e i s ince r i t ă ţ i f ă ră r e z e r v ă .

D- sa socoate că p u b l i c a r e a fa imo­su lu i P e p y s Diary, p â n ă a c u m i n e ­d i t în f r a n ţ u z e ş t e va avea d e efect să î n l ă t u r e u n e l e j u d e c ă ţ i p r e a s u m a r e , p r i m i t e de -a ga t a şi să d e a c i t i to ru lu i o v i z iune m a i exac t ă a s u p r a Angl ie i v e a c u l u i 17. Ceea ce-i foa r t e posibi l să se î n t â m p l e .

V e n i m a c u m şi la c h e s t i u n e a „docu­m e n t u l u i : „Jurnalul l u i P e p y s e m a i în ­tâ i u n d o c u m e n t omenesc . . . el (Pepys) n u e s t e decâ t u n o m şi u n o m în ca r e a-p a r e to t a d e v ă r u l o m e n e s c " . I a r c ă t r e s fâ r ş i tu l p re fe ţ e i c i t im aces te r â n d u r i d e s u p r e m ă a d m i r a ţ i e , c a r e au ceva d i n s o l e m n i t a t e a u n e i p rosopope i an t i ­ce: „ O m u l acesta , c a r e n u lăsase la C a m b r i d g e a l tă u r m ă a car ie re i l u i s t u ­den ţ e ş t i decâ t o m u s t r a r e p e n t r u be ţ i e , v a fi lăsat , d e s p r e - c a r i e r a lu i o m e n e a ­scă, u n m o n u m e n t un i c în i s tor ia o m u ­lu i . A v e m des igur , m u l t e a l t e a u t o b i o ­grafi i , m e m o r i i , amin t i r i , a n a l e ; p e r s o ­n a j e n e a s e m u i t m a i m a r i , m a i i n t e r e ­san te , ş i -au scr is j u r n a l u l : n ic i u n u l n u ne -a da t a t a r e l ec ţ i e de a d e v ă r " .

A c u m , să v e d e m în ce cons tă ca r ac ­t e r u l e x e m p l a r şi va loa rea d o c u m e n t a r ă un ică a Jurnalului? D a r m a i în tâ i , c ine a fost a u t o r u l lu i?

U n m o d e s t func ţ iona r fiscal, la v â r ­s ta d e douăzec i şi cinci de ani , în 1660 c â n d a î ncepu t să r e d a c t e z e j u r n a l u l , no t ându - ş i d e a tunc i , s ea r ă cu seară , t i m p d e zece ani , cele m a i m ă r u n t e în­t â m p l ă r i d in cursu l zilei. S e c r e t u l aces ­tu i j u r n a l e ra g a r a n t a t — şi a fost şi p e n t r u p o s t e r i t a t e t i m p de a p r o a p e u n veac şi j u m ă t a t e — p r i n s i s t e m u l d e

s c r i e r e tah igraf ică , pub l i ca t î n acea v r e ­m e de c o m p a t r i o t u l s ău S h e l t o n şi p r i n l i m b a j u l î m p e s t r i ţ a t cu v o c a b u l e a p a r ­ţ i n â n d m a i m u l t o r l imbi , folosit de P e p y s o r idecâ teo r i socotea el că obsce­n i t a t e a celor r e l a t a t e făcea n e c e s a r ă a-ceas tă îndo i t ă p r e c a u ţ i e . L a adăpos tu l o r ică re i ind i sc re ţ i i şi f ă r ă n ic i o p r e o c u ­p a r e de e x p r e s i e a leasă s au d e coche tă ­r ie cu sine, S a m u e l P e p y s a p u t u t lăsa î n t r ' a d e v ă r , u n d o c u m e n t o m e n e s c de o s ince r i t a t e , f ă ră îndoială , un ică . D a r au­t o r u l j u r n a l u l u i , a j uns în s cu r t ă v r e m e u n pe r sona j oficial i m p o r t a n t ( secre tar al A m i r a l i t ă ţ i i Br i t an ice , m e m b r u al P a r l a m e n t u l u i , p r e ş e d i n t e al Soc ie tă ţ i i Rega le î n t e m e i a t ă d e Cha r l e s I I şi c u r t e z a n ap rec i a t în a n t u r a j u l aces tu ia , a t â t p e n t r u p r i c e p e r e a lu i în ches t iu­n i le a d m i n i s t r a t i v e câ t şi p e n t r u u m o r u l persona l ) e ra u n e x e m p l a r o m e n e s c de o m e d i o c r i t a t e pe r fec t ă , ceeace englezi i n u m e s c u n e v e r y m a n . P e p y s p o v e s t e ­ş t e tot ce i s e î n t â m p l ă în c u r s u l zilei, în o rd inea în c a r e se p e t r e c î n t â m p l ă ­rile, d a r n ic i o d a t ă în v e d e r e a u n u i e-

Cbarles П

fect. M a t e r i a l b r u t , fă ră u r m ă de p r e ­l u c r a r e . C o n t e m p o r a n al u n o r p r e f a ­cer i pol i t ice şi sociale d e m a r e i m p o r ­t a n ţ ă în i s tor ia Angl ie i , el n u r e ţ i n e în pag in i l e j u r n a l u l u i s ău decâ t r e f l exe pa l ide şi fugare . In s c h i m b , 'ce accent ver id ic şi câ tă p u t e r e evoca toa re în de­sc r i e rea a s p e c t u l u i dezola t al L o n d r e i p e t i m p u l ep idemie i de c i u m ă d in 1665 sau a i n c e n d i u l u i u r i a ş ca re a m i s tu i t la î n c e p u t u l t o a m n e i a n u l u i u r m ă t o r , î n t r e g u l ca r t i e r d in j u r u l T u r n u l u i , î m ­p r e u n ă cu ca t ed ra l a St . P a u l . S i m p l a î n r e g i s t r a r e a t e n t ă a a m ă n u n t e l o r î n ­so ţ i te de u n m i n i m u m d e ref lexi i p e r ­sonale , r iva l izează cu cele m a i r e n u m i t e c rea ţ i i l i t e r a re , î n d e l u n g m e ş t e r i t e din o p e r a u n o r F l a u b e r t s au M é r i m é e , de p i ldă ,

A m spus că S a m u e l P e p y s e t ipu l d e ­săvâ r ş i t al „ o a r e c i n e l u i " : l a c o m de bani , i u b ă r e ţ , deloc ipocri t , şi a v â n d o conş t i in ţă l e s n e acomodab i l ă . N u se sfi-eş te să-şi m ă r t u r i s e a s c ă cup id i t a t ea , în­t r ' o î m p r e j u r a r e c â n d a r fi v r u t şi a r fi p u t u t să î m p r u m u t e u n p r i e t e n , ora c ins t i t şi de i sp ravă , d a r n ' a f ă c u t - o p e n ­t rucă , scr ie el „ s i m t o silă de n e î n v i n s să m ă d e s p a r t de b a n i i m e i " . — d e s p r e care , în a l t loc, s p u n e că „ î m b ă l s ă m e a z ă to t " .

î nc l ină r i l e v i ţ ioase p e ca r e şi l e r e c u ­

noaş t e : b ă u t u r a şi g u s t u l p e n t r u spec­tacolele de comedie n u s u n t în m ă s u r ă să-l p u n ă în fa ţa u n o r p r o b l e m e de con­ş t i in ţă p r e a t u r b u r ă t o a r e ; l in i ş t i rea v i n e oda tă cu sanc ţ iunea , s u b fo rma u n e i a-menz i p e care o d e p u n e î n t r ' o puşcu l i ţ ă a săraci lor , o r idecâ teor i i s e p a r e că a abuza t d u c â n d u - s e la t e a t r u s a u b â n d pes t e m ă s u r ă .

Deşi e î n s u r a t de c u r â n d cu o femeie t â n ă r ă şi f rumoasă , se u i t ă adesea cu j i n d d u p ă s u b r e t a neves te i , s au h a n g i ţ a localulu i u n d e se o p r e ş t e să bea o cană cu ale şi abia se s a t u r ă p r i v i n d l inge-r ia fină a l ady -e i Cas t e lma ine , a m a n t a lui Cha r l e s I I S t u a r t . în g r ă d i n a p a r t i ­cu la ră a acesteia , — iar , d u p ă î m p r e j u ­ră r i , ges tu l e to t a t â t de î n d r ă z n e ţ ca şi ochiul .

U n e x e m p l u d in ca r e se v e d e cât de mlăd ios şi ce p r o m p t func ţ iona m e c a ­n i s m u l t r ansae ţ i i l o r de conş t i in ţă l a P e ­pys , î l gă s im în î n s e m n ă r i l e de la 24 S e p t e m b r i e 1663: „Azi d u p ă amiază i -am spus soţ iei m e l e că t r e b u i a să m ă duc la D e p t f o r d şi e u m ' a m dus la W e s t ­m i n s t e r ca s'o găsesc p e d-şoara L a n e " . D u p ă ce a făcut cu ea ce-a poft i t şi s'a j u r a t să n u m a i înceapă v r e o d a t ă , cât o t ră i , s'a î n to r s î n L o n d r a : „ A m s ta t la b i r o u sc r i ind scr i sor i p â n ' a p r o a p e de miezu l nopţ i i . In sfârş i t m ' a m d u s să cinez acasă, u n d e a m găs i t -o p e bia­ta n e v a s t ă - m e a l u c r â n d încă. Mi se s t r â n g e i n i m a când m ă g â n d e s c că înşe l o f i inţă a t â t de b u n ă " . T o t u l spus cu o c a n d o a r e îngerească , f ă r ă ca n i m i c să n e î n d r e p t ă ţ e a s c ă a-1 b ă n u i de ipocr iz ie şi m a i p u ţ i n de c in ism.

A l t ă d a t ă , ca sănşi a d o a r m ă r e m u ş c ă -r i le conşt i in ţe i , d u p ă ce fusese ia u n spec tacol de comedie , la c a r e p e l â n g ă că d ă d u s e b a n i se m a i şi p l ic t is ise , se g r ă b e ş t e să p l ă t ească a m e n d a î n folosul puşcu l i ţ e i să rac i lor , î n s e m n â n d u - ş i apoi ref lexi i le u r m ă t o a r e : „ A ş a d a r ,nu - i n ic i u n r ău . D o a r p i e r d e r e de t i m p şi de b a n i şi r e î n t o a r c e r e la ob ice iu r i l e m e l e des -o r d o n a t e ; d a r de ac i î n a i n t e a m să -mi s t ăpânesc porn i r i l e . . . "

Cu o filozofie a t â t de s u m a r ă şi cu u n s i s t em de m o r a l ă a t â t d e u şo r adap tab i l î m p r e j u r ă r i l o r e l e sne d e în ţe les câ tă r e c e p t i v i t a t e şi p r o s p e ţ i m e p u r t a Sa­m u e l P e p y s în con tac tu l d i r ec t c u mă­r u n t e l e r ea l i t ă ţ i a le vie ţ i i de t oa t e zi lele. P e n t r u cunoaş t e r ea fami l ia ră , s i m p l ă şi f i rească a v ie ţ i i l ondoneze în v e a c u l 17 Jurnalul lu i P e p y s v a fi î n t r ' a d e v ă r is torici lor , o că lăuză n e p r e ţ u i t ă d a r ca d o c u m e n t omenesc , r e v e l a t o r a l u -no r c o m p l e x i u n i suf le teş t i n e b ă n u i t e sau al u n o r n ă z u i n ţ i n e e x p r i m a t e , soco­tesc că v a l o a r e a lu i n u poa t e fi l u a t ă în seamă . A l ă t u r i de f r u m u s e ţ e a s u p r e ­m ă a une i s imfoni i b e e t h o v e n i e n e sau d e v e r s u r i l e u n u i Baude l a i r e , u n d e n e ­a s t â m p ă r u l s co rmon i to r ş i î n f r i g u r a r e a in tu i ţ i e i a r t i s t i ce îşi găsesc l i m a n u l e x ­pres ie i def in i t ive , pă l e ş t e ch ia r t ă r i a semni f ica ţ ie i p e ca r e a r pu t ea -o avea s t r i g ă t u l n e p r e f ă c u t al v ie ţ i i .

MIIIAI NICULESCU

g ă u r i adânc i în p ă m â n t , ba să l e uz i cu apă d in be l şug . D e aceea, p e l â n g ă f ie­ca r e t a r l a de t u t u n se găseş t e şi u n b u -to iu cu apă şi l u c r ă t o r i mu l t i şo r i : fete şi f lăcăi .

T u r c u l , la care B i ţ ă se dusese să lu­creze câ teva zile, e r a u n t u r c veşn ic a-m ă r â t şi că ru ia - i m e r g e a u toa te p e dos.

— Fe te l e , n u be i apă d in b u t o i u ! Spă ­lat H a r a l a m b căciula .

— C o n s t a n d i n Cocoş, face g r a v u r ă a-dâncă. . . . Oh! oh! oh! geaba ce l tu i t la mine , geaba .

Mai m u l t cu acest câş t ig ven i se B i ţ ă dela t u t u n ă r i a t u r cu lu i , p e n t r u c ă pă l ă ­ria p u t e a să şi-o sca lde şi acasă, n u n u ­m a i în bu to iu l t u t u n g i u l u i . Ba m a i în­v ă ţ a s e şi să fumeze . A înce rca t să m ă d e p r i n d ă şi p e m i n e „să b e a u t i t i un" , d a r n u mi -a p l ăcu t deloc şi a m e ţ e a l a şi g r e a ţ a dela cea d in t â i ţ i ga r e p a r c ă o s imt şi acum.

P e n t r u c ă eu îi to t p o v e s t e a m m i n u ­ni le ce v ă z u s e m în o ra şu l m a r e de pes t e D u n ă r e — d r u m u l acela îmi a m i n t e s c că h a m şi scr is —, Bi ţ ă s ' a ţ i n u t d e m i n e î n t r ' o v a r ă să p l e c ă m şi noi s in­g u r i acolo. Să p l e c ă m p e jos m a i b i n e de 12 k i l o m e t r i şi p e u r m ă să t r e c e m D u n ă r e a pe l a Ghece t , cu ba rca . N e t r e ­b u i a u şi ceva pa ra l e , se în ţ e l ege . Cu m a r e g r e u t a t e a m făcut noi rost a m â n ­doi d e v r e o 80 de ban i . Cu ba rca t r e b u i a să c h e l t u i m j u m ă t a t e , câ t e 10 b a n i de o m u n d r u m , n e ma i r ă m â n e a u 40 de ban i . Be reche t ! O ave re .

Zis şi făcut ,aşa d a r . In m a r e t a ină a m p o r n i t d e acasă şi a m a juns la G h e ­cet os teni ţ i şi p ră fu i ţ i . L a m a l u l D u n ă ­ri i e r a u bă rc i l e u n a l â n g ă al ta , în f ip te p a r c ă în ma l . Ba rcag i i po f t eau l u m e a cu m a r e s t ă r u i n ţ ă . N e - a m sui t şi noi în-t r ' u n a î m p r e u n ă cu alţi o a m e n i şi la d r u m . L a t ă mi s 'a p ă r u t D u n ă r e a . C u m a m a juns p e m a l u l b ră i l ean , a m şi l u ­at-o în oraş , î n sus, p e u l i ţ e l e l a rg i şi b ine p i e t r u i t e d in por t . N ' a m m e r s însă p r e a d e p a r t e , căci p e V a d u l Dobroge i a m dat de n i ş t e b u c ă t ă r i i î n a e r l iber . P e n i ş t e g r ă t a r e a şeza t e p e v e t r e îna l t e de t in ichea se f r igeau n i ş t e câ rnăc io r i ca re p ă r e a u t a r e bun i , r u m e n i ţ i şi cu z e a m ă c u m e rau . P e n t r u 10 b a n i î ţ i d ă d e a u n c â r n ă c i o r şi o fe l iu ţă de p â n e albă. B i ţ ă e ra t a r e pofticios la m â n c a r e , eu, cât pe-aco lea , Ne-am. opr i t deci l ângă u n g r ă t a r de acelea _şi n e - a m ospă ta t cu câ te u n câ rnăc io r şi o fe l iu ţă de p â i n e . B i ţ ă a r m a i fi v r u t să d ă m şi cei din u r m ă doi go logani ca să m a i l u ă m o p e ­r e c h e de câ rna ţ i . E u nu, d i n t r ' u n fel de s imţ a scuns de p r e v e d e r e . Şi b i n e a m făcut . P e n t r u c ă a junş i î n d ă r ă t la m a l u l D u n ă r i i — n ' a m m e r s m a i sus în oraş , — n ic iun b a r c a g i u n ' a m a i v r u t să n e t r eacă apa to t cu 10 ban i , ci vo iau u n p r e ţ cel p u ţ i n îndoi t , 20 de b a n i adică, dacă n u c h i a r 25. R e s e m n a ţ i a ra da t şi p e cei 20 de b a n i de r eze rvă şi n e - a m v ă z u t însfârş i t i a r în ba rcă , î n d r e p t â n -d u - n e încet s p r e m a l u l dobrogean . D e da ta as ta D u n ă r e a m i s'a p ă r u t şi m a i la tă , nes fârş i t de la tă . I a r pe ma lu l n o s ­t ru , i a r la d r u m . Vă înch ipu i ţ i a c u m a d r u m u l n o s t r u la î n to r s acasă ! A m a -

j u n s t â r z iu de to t p e î n n o p t a t e acasă, f lămânzi şi os teni ţ i , ca n i ş t e câini . C r e d că nici n u n e - a m a r ă t a t celor d e acasă de frică, i a r a doua zi — e r a p a r c ă Sf. I l ie — e r a m a m â n d o i la p o a r t a c imi t i ­ru lu i , a ş t e p t â n d să c ă p ă t ă m c e v a colaci, colivă, covrigi , dela cei ce a d u s e s e r ă de p o m a n ă în acea zi a mor ţ i lo r , ca să ne s a t u r ă m şi noi ca l u m e a . N u ş t iu a cui a fost ideea, a lui Bi ţă , ori a m e a . Ş t iu însă că r e p e d e a şi a juns la u r e c h i l e ce­lor de acasă noua n o a s t r ă i sp ravă . Ca d in p ă m â n t a a p ă r u t b u n i c a şi ca o cloşcă s'a r epez i t a s u p r a n o a s t r ă apu-c â n d u - n e d e câ te o m â n ă şi h a i cu noi acasă.

Ce -am pă ţ i t a tunc i , n ' a m u i t a t nici acum.

D a r des t ine le şi d r u m u r i l e noas t r e ,

N O T I Ţ E Ş I Moartea lui

Francis Jam-mes, suferind de câteva luni într'un sana­toriu din Ra­yonne, de un­de ştirile des­pre mersul

boalei lui erau urmărite de prietenii şi admiratorii

din Franţa şi de pretutindeni ai poetului, într'o aşteptare tot mai îndurerată de presimţirea sfârşitului care n'avea să mai întârzie — lipseşte poesia mo­dernă de unul din glasurile ei cele mai pure.

In lirica franceză din acest început de veac, opera poetică a lui Francis Jammes ocupă un loc unic prin frăgezimea şi sua­vitatea inspiraţiei. Poet al ver­sului liber, liberat de orice constrângeri prozodice, el a ştiut să găsească poesia în lucru­rile cele mai simple şi în desti­nele cele mai umile.

Vieaţa retrasă pe care a dus-o în singurătatea campes-

tră dela Orthez şi Hasparren, departe de zădărniciile Capita­lei, va rămâne ca o mărturie emoţionantă despre sinceritatea umilinţei franciscane care e deopotrivă isvorul artei şi al convingerilor lui cele mai in­time, aşa cum le aflăm rostite în prefaţa volumului De l'Ange-luis de l 'aube à 1'AngeluB au soir : „Mon Dieu, vous m'avez appelé parmi les hommes. Me voici. Je souffre et j'aime. J'ai parlé avec la voix que vous m'avez donnée. J'ai écrit avec les mots que vous avez enseig­nés à ma mère et a mon père qui me les ont transmis".

E C O U R I C

o i n i ţ i a t ivă dela care se a ş t eap t ă suges ­t i i i n t e r e s a n t e

p e n t r u o r i e n t a r e a pedagog ie i m o ­

de rne , e s t e aceea l u a t ă d e „Asocia ţ ia p e n t r u t e a t r u a şcolar i lor d in L o n d r a " , d e a da o se r ie de spec tacole p e n t r u copii, î n cond i ţ i un i de

i n t e r p r e t a r e şi p u n e r e în sce­n ă cu t o tu l o r ig ina le .

S u b î n d r u m a r e a u n u i co­m i t e t e x e c u t i v a lcă tu i t d in douăzec i d e ins t i tu to r i , şco­la r i i de cu r s p r i m a r vo r fi au to r i i şi i n t e r p r e ţ i i p r o p r i i ­lor o p e r e d r a m a t i c e , d e s e n â n d şi p i c t â n d decoru r i l e şi l u -c r â n d u - ş i s i ngu r i co s tume le .

Şap tezec i şi două d e şcoli p r i m a r e d in L o n d r a au şi r ă s p u n s cu e n t u z i a s m aceste i in i ţ i a t ive , i a r t r u p a de tea­t r u a celor m a i t i ne r i ac tor i n u m ă r ă de p e a c u m 300 de m e m b r i .

P e n t r u începu t , asocia ţ ia îşi p r o p u n e să i nv i t e cele m a i b u n e t r u p e d e t e a t r u d in L o n d r a , s p r e a r e p r e z e n t a în fa ţa p u b l i c u l u i şcoli lor p r i m a r e , o p e r e l e c e l o r m a i r e n u m i ţ i a u t o r i d r a m a t i c i s t r ă in i şi englezi .

P r i m u l spectacol , j uca t la 31 Oc tombr i e , a în fă ţ i şa t în câ t eva ep isoade , evo lu ţ ia d r a m e i , î n c e p â n d c u epoca vech i lo r Grec i şi p â n ă în ac ­t u a l i t a t e a v e a c u l u i nos t ru .

u pr i le jul uneai re ­cenzii despre r o ­m a n u l „ B r u n e " de F ranço i s de Roux, i n u l t i m u l n u m ă r

al s ă p t ă m â n a l u l u i „Cand ide" , d. Léon D a u d e t face u r m ă t o a ­rele cons ide ra ţ i un i despre a r ­t a r o m a n u l u i şi o r i e n t a r e a , posibilă î n t r ' u n vi i tor a p r o ­pia t , a genu lu i l i t e r a r oaire se b u c u r ă î ncă de t oa t e favoa­r e a pub l icu lu i :

„Arta romanului constă în a scoate dintr'o situaţie particulară, în ordinea simţurilor şi a senti­mentului, tot ceeace poate da ea pentru cunoaşterea naturei ome­neşti în general şi a prelungirilor şi ramificaţiilor ei. In aceşti din urmă ani, Marcel Proust ajun­sese la un atare rafinament în psihologia personagiilor sale, în­cât linia povestirii era mereu şi voit frântă, iar numărul imitato­rilor săi, cari de altfel erau de­parte de a-i putea sta lături, lăsa să se creadă că romanul avea să se transforme pentru totdeauna în esseu. Astăzi se observă că nu era decât o modă şi că continuitatea anecdotei sau aventurei, sau a ti­pului, masculin ori femenin, îşi va relua în curând supremaţia".

ale celor doi , s ' au d e p ă r t a t d in ce în ce ma i m u l t u n u l d e a l t u l .

E u a m u m b l a t p e la şcoli m a i mari, ma i d e p ă r t a t e , B i ţ ă îşi u r m a meser ia lui d e p l u g a r h a r n i c . C â n d v e n e a m pe la vacan ţ e , a d u c e a m c u m i n e g r ă m a d ă d e că r ţ i d e cit i t . S t ă t e a m toa ta ziua şi c i t eam. Bun ica v e n e a şi, v ăzându -mă m e r e u cu n a s u l în căr ţ i , m ă î n t r e b a ne­d u m e r i t ă :

— D o a m n e , G h e o r g h i ţ ă ,de când tot ci teşt i , şi to t n u le -a i m a i i s p r ă v i t ? Eu p a r c ă t e ş t i a m uşo r d e cap, i n v ă ţ a i l es ­ne !...

B ia ta m e a b u n i c u ţ ă ! I n m i n t e a ei că r ţ i l e e r a u u n n u m ă r finit . D e u n d e să ş t ie e a s ă r m a n a , că în l u m e căr ţ i l e s tau sa fie m a i n u m e r o a s e decâ t oameni i ? Şi că ch ia r şi n e p o t u l ei avea să spo­rească şi el m o r m a n u l aces ta de cărţ i? . . .

B i ţ ă însă v e n e a şi el ş i -mi l u a să le răsfoiască p e cele de l i t e r a t u r ă cu gra­vur i . Ii p l ă c e a u m a i a les cele f ranţu­zeşt i cu h â r t i e l u s t r u i t ă şi cu poze fru­moase .

— Ce scr ie în as tea , m ă Gheorgh i ţă? — A s t e a - s r o m a n e . P o v e ş t i d e dra­

gos te . — Aa ! P ă i dacă e aşa, ara şi eu ro­

m a n e . ^ — N u m a i s u p n e ! Ia să m i le aduci,

s ă l e v ă d şi eu ! Mi -a a d u s în a d e v ă r . M i - a adus o

m u l ţ i m e d e sc r i sor i l u n g i p r i m i t e de pe la fete . Le-a şi lăsa t la m i n e în păs t r a r e . E r a u m u l t . P a g i n i na ive , u n e l e m a i p re ­ten ţ ioase , a l t e le p a r c ă d e m a h a l a ş i une­le ch i a r du ioase . F o a r t e m u l t e e r au a-p r o a p e în v e r s u r i . P e aces tea B i ţ ă le ş t ia p e de ros t . Scr i sor i l e cele m a i nu ­m e r o a s e a r ă t a u că B i ţ ă "des făşura o vie ac t iv i t a t e p e f ron tu l d ragos te i , ca şi pe cele la l te f r o n t u r i de al t fel .

Ma i p e u r m ă l-a l ua t la oas te şi l-a da t l a g r ăn i ce r i . A păz i t u n t i m p pi­che tu l de p e D u n ă r e de la Ceata l , ap roa­p e de Tulcea . î m i p o v e s t e a însă că t r e ­cea d e m u l t e or i n o a p t e a p e m a l u l ba­s a r a b e a n şi că e r a b i n e p r i m i t de ru­soaicele d i n s a t e l e d e p e acolo şi că a-ces tea v e n e a u d e m u l t e ori în b a r c a lui la pichet . . .

Apo i în 1913 ,când R o m â n i a mobili­zase, î n t r ' o d i m i n e a ţ ă t r e c â n d eu spre u n i v e r s i t a t e , d a u de Bi ţă , c a r e m ă aş­t ep t a în p o a r t a c o m a n d a m e n t u l u i cor­p u l u i de g r ăn i ce r i . Aces t a e r a într 'o casă m a r e aşeza tă la col ţul d i n t r e Bu­l e v a r d şi s t r . Ba t i s te i . E u ş e d e a m prin ap rop i e r e , î n t r ' o odă i ţ ă d i n t r ' u n h a n .

Vă înch ipu i ţ i b u c u r i a lui B i ţ ă ! Să-şi î n t â lnească p e n e p o t u l lui , p e fratele lui, în i n i m a u n u i o raş a t â t de m a r e !

A p o i el a t r e c u t cu g răn i ce r i i în Bul­gar ia , d a r n ' a s t a t m u l t acolo, ci toţi au fost î m b a r c a ţ i î n t r ' u n ş lep şi întorşi la Tulcea . P e d r u m însă, to rop i ţ i d e căl­d u r ă şi o s t enea lă , so ldaţ i i a u adormit , c a r e c u m a p u t u t şi p e u n d e a găsit. B i ţ ă a d o r m i t s o m n g r e u de p l u m b cu p â n t e c e l e p e f i e ru l ş l epu lu i . Şi d in asta i s 'a t r a s m o a r t e a . Căci i -au răc i t mă­run t a i e l e , p r a p u r u l . A zăcut u n t imp la sp i t a lu l m i l i t a r d in Tulcea , a zăcut î n t â i de apend ic i t ă . Apoi , m a i în t r emân-du-se , i s'a d a t concediu medica l . A ve­n i t acasă, a m a i u m b l a t p u ţ i n încoace şi încolo, s lăbi t şi melancol ic , apoi a căzu t i a r la pa t . D e da ta as ta d e peri-toni tă . C u m eu e r a m ceva p r i e t e n cu m e d i c u l s p i t a l u l u i dela noi , a m făcut să-l i n t e r n e z e acolo. II v i z i t am des şi-1 î n c u r a j a m m e r e u . P r e z u m ţ i o s , cum eşti la douăzec i de ani , s f idând boa la şi m o a r t e a , m ă d u c e a m la p a t u l bietului Biţă , m ă u i t a m a d â n c în ochii lui , ca să"i t r ec t oa t ă vo in ţ a ş i î n c r e d e r e a mea:

— Mă Biţ ică, să n u p ie rz i deloc nă­de jdea . S p u n e - ţ i m e r e u , cu încredere adâncă , n e s t r ă m u t a t ă , că ai s ă t e faci b i n e !

L a aces tea Bi ţă se u i t a ga leş şi pier­d u t la m i n e ş i -mi s p u n e a d e ' a b i a şop­t i t :

— „Gheo rgh i ţ ă , eu m ă pierd. . . S ă r m a n u l m e u f ră ţ io r ! C h i a r pe pa­

tu l de m o a r t e , el n u u i t a se lecţ ia din clasa a doua p r i m a r ă şi ros tea frumos p i e r d n u chierd. . . .

...Şi „s 'a p i e r d u t " . D u p ă ce a fost dus la c imi t i r „la casa

l u i " de vec i şi noi n e - a m î n t o r s apoi a-casă la bun ica , d u p ă ce s'a r is ipi t şi lu­m e a v e n i t ă ca de obice iu la pomană, a m r ă m a s n u m a i no i s ingur i , ai familiei cu bun ica . î n t r ' u n t â r z iu a început a l ă t r a t a r e câ ine le . C ineva a ieşit afară în og radă să v a d ă c ine- i . N u era nimeni. Câ ine le l ă t r a t o tu ş i r e p e z i n d u - s e în sus la ceva n e v ă z u t de noi, d a r văzu t de el.

— O fi su f le tu l lu i Bi ţă , c a r e mai dă t â r coa l e case i . Ş t i e că a c u m a suntem to ţ i aici la u n loc şi v r e a să vie şi el, ro jba m a m e i , i a r câ ine le nu- l lasă.

V o r b a bun ic i i aducea cu c red in ţa ce­lor v e c h i în acea aura ce r ă m â n e din noi, d u p ă m o a r t e .

O fi şi aşa ! P a r c ă ce ş t im noi din toa­te t a ine l e car i n e î n c o n j u r ă d in toate p ă r ţ i l e ?....

. . .Dacă b u n i c a m u l t ă v r e m e nu şi-a ven i t în f i re d in d u r e r e a pr ic inui tă de aceas tă p i e r d e r e şi n u şi-a u i t a t nicide­c u m p e cel d in u r m ă pu i şor al ei, aproa­p e la fel n u m ' a m m â n g â i a t nici eu, p e n t r u c ă d i spa r i ţ i a p e n t r u to tdeauna a t o v a r ă ş u l u i d r a g d in copi lăr ie , însemna p e n t r u m i n e că s'a dus fă ră întoarcere, n u n u m a i el, ci acea copi lăr ie , plină de f a r m e c şi de năde jd i , de perspective.. .

G. BĂNEA

5 Noembrie 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

B u c u r e ş t i TEATRUL M O D E R N : „30 S E C U N D E

D E DRAGOSTE", COMEDIE IN 3 ACTE, DE A L D O D E BENEDETTI

E teist să vezi c u m adesea, c â t e o in tere ­santă prtoblemă ps iho log ică eiste exp loa ta tă uşuratele şi prea comic . Nu văd . câtuş i de puţ in n e c e s i t a t e a u n e i înşiruiri d e î n t â m ­plări hazli i , t i m p d e două ac te şi jumătate , pentru c a l a s fârş i t să in se e x p u n ă „poin-la", m a i de grabă ser ioasă. D a r in fine, din m o m e n t c e d - n u l autor dovedeşte aicest lucru, rue s u p u n e m lui; făeându-ne rezei va cuveni tă f a ţ ă de valoarea piesei.

I n orice caz e m a i bună decât grozăvia cu c a r e a Început s tag iunea teatrul Modern. E m u l ţ u m i t ă pentru grupul de art i ş t i t a l e n ­taţ i precum Timică ş i Ţăranu. Şi in aiosilaş t imp, ţ i n să adaag , păca t ide reuş i tă pentru anumi te personagi i fără de ta l en t . Wau-vrina, C e l a Marion, e tc .

P iesa se învârteşte , ridicol d e mul t , în jurul unu i a c c i d e n t de aiuitomobil iau doam­nei Sirianii, soiţia u n u i dent i s t . D i s t insa per­soană, ne a v â n d c a m e t , va fi nevo i tă să m e a r g ă la i n d i i . o a r e sau să plăteaiacă o s u m ă imensă , c a despăgubiri , unu i i n ­divid călcat . Totul însă se aranjează prin faptul că aces ta din uirmă f i ind u n admi­rator al imprudente i sport ive pr imeşte un s ch imb . R e n u n ţ ă lia orice allt, p e n t r u o sărutare, durând 30 s ecunde .

D u p ă nenumărate 1 ezitări , fami l ia e i şi d o a m n a Siriani admit . La m o m e n t u l o-portun, îmtr'iun cadru somptuos , ( toată fami l ia prezentă , î n cabinetul medica l al d-nului Siriani , icu avocatul , şi cu u n apa­rat de radio a n u n ţ â n d ora spre o c â t mai perfectă arbitrare a secundelor de sărut, 1

şi iduipă întârzieri neprevăzute (radio t rans ­m i t e a чш oratoriu, apoi buletinul! meteoro­logic, apoi pauză , apoi muz ică uşoară) d-na ^ Siriani, nervoasă, leere ca toţ i s ă evacueze odaia; acc identatu l , r ă m a s s ingur c u ea , nu o sărută .

B i n e înţe les , atunci , problema de adâncă psihologie , (o c u n o a ş t e m din toate romane le romant ice ş i vaporoase) se pune şi d u m ­neaei , furioasă c ă a fost dispreţuită, îl i n ­sul tă p e mizerabi lul care n'a sărutat-o , cu o ploaie 'de1 ep i t e t e injurioaise. Acestei, atunci (ce alct colosali gândi t . O creaţ ie!) o căruţă.

Mai se î n t â m p l ă apo i câ teva chest i i , pu ­ţine, d a r n u mai are importanţă . E piesa quaisi-sfârşită, odată ш sarukul î n pricină.

Sta i şi t e gândeş t i c e a i văzut la. „30 se-cuinidie de dragos te ' . Ş i nu t e poţ i lămuri , O piesă! Atât !

Uni i s p u n că e destul , a l ţ i i n u . F iecare cu părerea lui.

î m i daţ i voe i n s ă s ă - m i s p u n părerea. Mă desolidarizez c o m p l e t de u n b u n prieten, c e - m i spunela n u de mul t , c ă teatrul in ziua de azi , c a orice a l t spectacol , e dator s ă n e dilstreze t d u p ă zi le de m u n c ă şi încordare cont inua . La teatru merg i să guşt i câ t eva cl ipe d e i luzii mul ţumi toare , fiară preocu­pare ide ser ioz i tate s a u adevăr . D a c ă s'a jucat o t â m p e n i e , mlu face n imic . Râzi? E destuii. D e c e a i râs? N u importă !

Ei b ine n u ! D a c ă u n ama'tor dei spectacole poate avea u n 'astfel d e ideal, e s te bunul lui Shakespeare , Rac ine , Schil ler, etc . Dar a n u m i t e c i n e m a t o g r a f e s u n t daltaare să respecte o mis iune î n a l t ă art ist ică.

N u cer pedanter ie . N u p r o c l a m c o n d a m ­nări împotr iva pieselor c u a n u m i t e inde­cenţe şi re iprezenta im n u m a i a tragedi i lor lui Shakepeare , Rac ine , Schil ler e tc . Dar vreau s ă s e respec te arta . Aceas tă subl imă creaţie a omului , arta. Nu e permlis c a ea să ifie terfe l i tă , în jos i tă . Teatrul e u n locaş de ar tă . Părerea ce tăţeni lor sat i s făcuţ i de bogăţi i le Bcenice n u trebue s ă se impună . Dacă n u le p lace 'teatrul ca artă, să re­n u n ţ e l a eü. In mici om caz a c e s t a s ă n u deicadă d i n m e n i r e a Iul.

Pentru m i n e s c e n a eiste u n lucru salcru. Acolo vreau s ă v ă d artă . F i indcă arta, este cea m a i profundă sat is facţ ie , după oricâtă muncă , oricât d e inicordaită.

I n a r t ă a v e m şi comedie ; c o m e d i e ca să râzi, s ă mor i \de râs .

Dar n u n e î n s e m n a t e l e ocazii d e râs, cum e ispre e x e m p l u 30 s e c u n d e de dragoste. '

Interpreta rea a fost bună. D-nu i I a n e o -vescu a primit, b i n e meri tat , aplauze la scena desch i să . U n m a r e actor . I n aceas tă piesă are o crea ţ i e m i n u n a t ă . D - n u l T imicâ ca î n t o t d e a u n a vesel, h i lar iant . D - n a Ţoţa-y a n ş i - a secondat frumos partenerul t e a ­tral, d -nu l dent i s t Siriani (Romeo Lăză-rescu) s a l v â n d c e p u t e a fi sa lvat d i n jocul meidiiocru a l acestuia,. D - n u l Ţăranu a, în ­văţat legi le pentru a c e a s t ă ocazie . D - n a Wauwrixia, oa în to tdeauna , a exasperat . Are un sti l ş i o ţ inută. . . D-ra Celle Marion era mai d e g r a b ă faiöa lui F lască din Obor, de­cât a genera lu lu i Siriani. Joc m a i c o m u n decât a l d u m n e a e i n 'am văzut încă . Nici la Wauwrina .

Al tceva? Râzi. T e distrezi. Dar n'ai dece. Rea lmente n'ai dece. Şi nu e destul s ă râzi.

VICTOR POPESCU

шшт P I L S U D S K X A T A T Ü R K M U S S O L I N I S A L A Z A R H I T L E R

C R O N I C A D R A M A T I C A T E A T R U L LIGII C U L T U R A L E :

„REVIZORUL"

Cu p r i c e p e r e a p e ca r e ş i -o p r e s u p u n e d u p ă o v i a ţ ă p e t r e c u t ă a l ă t u r i de t e a ­t r u şi î n imijlocul a r t i ş t i lo r , u n c ron ica r d r a m a t i c î m p a r t e s e n t i n ţ e , d e p e î nă l ţ i ­m e a u n u i v ra f i m p r e s i o n a n t d e v o l u m e

de s e a m ă a r t i ş t i ai t u t u l o r scene lor a-pusene . A as i s ta t astfel la c e a m a i b u n ă i n t e r p r e t a r e a capodope re lo r l i t e r a tu r i i u n i v e r s a l e ( p e n t r u cei pas iona ţ i de i s to ­r i e l i t e r a r ă v o m prec iza că a v ă z u t ab ­so lu t t oa t e m a r i l e p r o d u c ţ i i a le g e n u l u i m i n u s „ F a u s t " . To t aces to ra l e v o m m a i s p u n e că d. C r o n i c a r n u c i teş te opere le

Ultima siceină din „Revizorul"

de t e a t r u , r o m a n , poezie şi cuge tă r i , ce făceau în p r i m i i an i ai v e a c u l u i n o s t r u del iciul f r izer i lor şi a l to r p r e t en ţ io ş i lec tor i .

In u r m ă cu m u l ţ i ani , c ron ica ru l n o s ­t r u a a v u t ocazia să as i s te g r a t u i t — aşi zice, m a i p e p l acu l d-sale, de g e a b a — la spec taco le i n t e r p r e t a t e d e ce i m a i

t e a t r a l e soco t ind — p e b u n ă d r e p t a t e — că ele t r e b u e s c văzute).

A m făcut aceas tă , p o a t e p r e a l u n g ă da r necesa ră i n t r o d u c e r e s p r e a expl ica de ce d o m n u l Cron ica r n u p o a t e as i s ta as tăz i la u n spectacol p e ca r e 1-a v ă z u t od in ioa ră în in te rp i re ta rea cea m a i a-leasă şi d e ce, c â n d to tuş i l uc ru l se î n -

Cinema Aro L a aces t c i n e m a a a v u t M i e r c u r i loc

p r e m i e r a u n u i f i lm a n u n ţ a t d e î n d e l u n ­gă v r e m e ca o r eve l a ţ i e .

T r e b u e să r e c u n o a ş t e m ca l i tă ţ i deose­b i t e f i lmulu i M a r c o Polo , p r e c u m t r e b u e să- i p r e z e n t ă m r e z e r v e n u mic i .

D e ce ? In p r i m u l r â n d , şi ce l m a i i m p o r t a n t ,

f i lmul su fe ră d e m a r e l e defect a l m o n ­t ă r i l o r a m e r i c a n e p e t r e c â n d u - s e în a l t e v r e m u r i şi l ocur i decâ t A m e r i c a .

Ne a f l ăm în p l i nă China , p e la a n u l 1300, ş i e n e v o e să dec l a r că aces t fap t n u r ă s a r e câ tuş i d e p u ţ i n din f i lm. Oa­m e n i i se p o a r t ă ca şi astăzi , u m b l ă ca şi as tăzi , vo rbesc ca şi as tăzi . E a b s u r d şi r idicol . U n î m p ă r a t a l Chinei , c a r e se p o a r t ă a s e m e n e a u n u i H e n r i c ai VII I - lea (Mă g â n d e s c la f i lm). N i ş t e so lda ţ i chi­nezi . Va i ! Va i !

Apo i ce l i m b ă vo rbesc o a r e oamen i i aceia ? C u m se exp l i că f ap tu l că Marco Fol io se î n ţ e l ege fă ră i n t e r p r e t c u to ţ i chinezi i , şi cu to ţ i t ă t a r i i ! Ş t i e el t oa t e l imbi le? D u p ă câ te a m auz i t în l e g ă t u r ă ou voia ju l lu i , n u !

D a r ş i fă ră a ş t i , s a r e în ochi u ş u r i n ţ a cu c a r e se descurcă .

Vorbeş t e , se p l i m b ă , îl î n ţ e l eg to ţ i ? P â n ă şi u n u m i l so lda t d in g a r d a î m p ă ­r a t u l u i . S o l d a t u l însă, când t r e b u e să c i tească n u m a i p r i cepe . Cur ios ! N u ?

îns fâ rş i t , l a u n m o m e n t dat , î n mi j lo ­cul u n u i asediu , se dă u n o r d i n d e a în ­ch ide p o r ţ i l e P e k i n g u l u i .

Ce c rede ţ i că r ă s p u n d e ce l p u s s p r e aces t l u c r u la p o a r t ă ? Vă s p u n eu : „O k e y ! "

Te po ţ i t ă v ă l i de râs . F i l m is tor ic , b u n (se spune ) a v e n t u r a p e t r e c â n d u - s e p r i n 1300 şi oamen i i r ă s p u n d „O, key!" , vo rbesc t oa t e l imbi l e (din m o m e n t ce se în ţe leg) .

S e p o a r t ă , oa n i ş t e n e d e m n i . F o a r t e a b s u r d şi foa r t e r idicol . N u împied ică însă, ca G a r r y Cooper să fie s i m p a t i c şi voios, să p l acă t i n e r e l o r p e r s o a n e d e sex f emen in . Mă ral iez c h i a r p ă r e r i l o r 1er : El salvează fi lmul, u n a c t o r de t a ­len t c u m u l t ă e x p r e s i v i t a t e şi p r i c e p e r e a ro lu lu i .

S ig r id Gur i e , o foa r t e f rumoasă ac­t r i ţ ă p e n t r u ro lu l exo t ic de chinezoaică .

Muzică b u n ă i a r Basi l R a t h b o n n e , ca î n t o t d e a u n a , per fec t . A r e u n joc d e m n d e a t en ţ i e .

Insă ? Insă f i lmul g reşeş te , f i indcă A m e r i c a n i i c r ed că a face u n f i lm is tor ic es te acelaş l u c r u cu a face f i lmul Leo­pardul Suzanei .

V. P.

Cinema Carlton Când a m intrat în sală, speram să văd

încă u n f i lm a m u z a n t cum mul te s'au p e ­rindat p e ecranul acestui cinemaitograf. Dar n'a fost aşa. Manechinul e s t e o d r a m ă cu rezonanţe adânci . Este u n spectacol trist şi de rară valoare.

P o a t e pentru m e n t a l i t a t e a noastră euro­peană , obişnuite c u aiibfel d e confl icte şi cu aJtfel de reacţ i i individu ale î n faţa, lov i tu­rilor soaritei, ffilmul s ă pară ireal, forţat . Se înşea lă a m a r n i c c ine crede 1 a c e s t lucru. F i indcă t raged ia din Manech inu l es te u n a d i n cele m a i a d â n c i ce se p o t întâ ln i în l u m e a n o u ă ide pes te ocean .

U n f i lm sobru şi cătai. I n r i tm lent şi ins inuant , juca t şi s imţ i t ou pas iune , de actori.

U n f i lm în care şantaju l ce l m a i i n h u ­main, p r e c u m ş i dragos tea c e a m a i pură se îmbină într'o armonizare comple tă , spre a

Joan Caiawiord

n e reda o frescă l impede şi f irească a so­cietăţi i amer icane .

Joam Cirawfond îşi susţ ine rolul c u luare amimbe, c u graţ ie ş i in te l igenţa e i obişnuită . Marchează efecte le cu măestr ie .

Spencer Traicy e s t e u n remarcabi l e l e ­m e n t au f i lmului amer ican . Pot spune cu convingere, c ă din toate rolurile de se ' i -maide-man ce a m văzut p â n ă azi, al lui Traicy a fos t ce i m a i pur.

Cei lal ţ i actor i au înconjurat grupul Crawford-Tracy cu aceeaş i pricepere.

Mameicliinul a fost u n f i lm gând i t şi lu ­crat . Şi u n f i lm c a r e dă de gândi t .

D u p ă pletorai de c o m e d i i ale Hol lywood-ului, prezentarea unu i astfel de spectacol , î n s e a m n ă o glorie pentru c inematogra fu l amer ican .

O glorie f i indcă spre deosebire de alte creaţi i a l e State lor-Unite , aci mu aivern nici m o n t a r e extraordinară , nici e fecte de regi -sare, nici a n s a m b l u numeros .

Avem n u m a i înţe legere a: real i tăţ i i şi u m a n i t a t e . U n fi lm exce lent .

t â m p l ă , d o m n i a sa n u p o a t e judeca . . . decâ t i n c o m p a r a ţ i e c u ceea ce a v ă z u t od in ioa ră .

P e Oed ip Rege , de p i ldă , n ' a v r u t să - l v a d ă ruci î n r u p t u l capu lu i p e v r e o scenă r o m a n e a s c ă ca să n u „p ro faneze a m i n t i r e a lu i M o u n e t - S u l l y " .

A accep ta t să s e d u c ă la T e a t r u l Ligi i Cu l tu r a l e , la „Rev izo ru l " , c u t oa t e că văzuse p iesa în i n t e r p r e t ă r i l e u n o r a r ­t i ş t i ca J o u v e t ş i Cecov.

A c o n s t a t a t , binevoitor, că „ d e s p r e i n t e r p r e t a r e a dela T e a t r u l Ligi i cu l t u ­r a l e n u s e p o a t e s p u n e nic i b ine n ic i r ă u " , p e n t r u ca să înche ie : „ D e a s e m e ­n e a c r e a ţ i u n i s u p r e m e t e ap rop i i cu in i ­m ă îna l t ă (! V). şi m â i n i pur i f i ca te , cu su f l e tu l emo ţ iona t al p r e o ţ i l o r de la Eleus is , — iar n u cu sărăcia şi prezum­ţia noastră bucureşteană, cărora n u le rezistă nimic". (! ? !)

T r e c p e s t e aces te d in u r m ă a f i rma ţ i i c u t o t u l n e l a locul l o r când es te vo rba d e b u n ă v o i n ţ e şi p r i c e p e r i oa ace lea a le conducă to r i l o r t e a t r u l u i Ligi i C u l t u r a l e .

Con te s t ab i l ă e s t e ş i p ă r e r e a d o m n u l u i c ron i ca r a s u p r a i n t e r p r e t ă r i i „ R e v i z o ­r u l u i " , d e s p r e ca re s e po t s p u n e m u l t e l u c r u r i b u n e .

S u n t e m de p ă r e r e c ă efortul m e r i t a să fie r e l e v a t ca şi realizarea. Şi e n e -îndoe ln i c că r a r n e - a fost d a t să v e d e m o m a i u n a n i m ă s fo r ţ a r e s p r e a r t ă decâ t aceea p e ca r e o fac a r t i ş t i i de la „L iga c u l t u r a l ă " . B a ch i a r să r e c u n o a ş t e că i n t e r p r e t a r e a d -ne lo r E u g e n i a Voinescu (Mar ia A n t o n o v n a ) ş i Ne l l a Mircescu (Ana A n d r e i e v n a ) şi a d - lo r Ion B r ă t u -lescu (An ton Antonovic i ) G h e o r g h e F r a n g a ( Ivan Cusmic i , şeful poştei ) Ion P e l l a ( P e t r e Ivanov ic i Bobcinschi ) , N i ­colae Ba l t a s iu ( P e t r e Ivanov ic i Dobc in -schi) ca şi a ce lo r m a i m u l ţ i d in a r t i ş t i i T e a t r u l u i Ligi i C u l t u r a l e se r id ică la un n ive l m a i m u l t decâ t m u l ţ u m i t o r .

I m p r e s i o n e a z ă în m o d deoseb i t o m o ­g e n i t a t e a spec t aco lu lu i în c a r e s u n t e m t e n t a ţ i s ă b ă n u i m şi m â n a de m a e s t r u a d-lui Mass im. D o m n i a sa, î n a fa ră de p r i cepe re , p u n e şi foa r t e m u l t suf le t în d o m e n i u l a t â t d e i n g r a t al a r t e i d r a ­m a t i c e .

P ă c a t că u n spec taco l o m o g e n ca „ R e ­v i z o r u l " p e s c e n a „L ig i i " a r e d e sufe r i t d e p e u r m a l ipse i d e î n ţ e l e g e r e şi s t â n ­găc ie i u n u i a d i n p r inc ipa l i i i n t e r p r e ţ i , S e r g i u D u m i t r e s c u . J o c u l d- lu i D u m i ­t rescu. . . S e r g i u î n I v a n A l e x a n d r o viei H le s t acov es t e de la î n c e p u t p â n ă la s fâ r ­şit u n e x e m p l u pe r fec t de c u m n u tre­buie interpretat ro lu l . U n om a c ă r u i a-p a r i ţ i e p e s cenă s 'ar c u v e n i să cuce­r ească p e spec ta to r , aşa c u m Gogol a v r u t să cuce rească p e t oa t e n o t a b i l i t ă ­ţ i le u n u i oraş , r e u ş e ş t e să i n d i s p u n ă . E a t â t d e fals, a t â t d e i zb i to r fals, aces t t â n ă r (până şi în n u m e a r e ceva fals : S e r g i u şi... D u m i t r e s c u ! ?) î ncâ t p r e ­zen ţ a l u i în .rolul lu i I v a n A l e x a n d r o -v ic i -Hles tacov es t e u n m a r e şi f ă ră răs ­p u n s s e m n de î n t r e b a r e .

KAOU A. STEEESCU

l ac r imi , p r e c u m şi f e r i c i tu l d e s n o d ă ­m â n t , în u r m a că ru i a to ţ i eroi i s capă cu v iea ţă , o r icâ t de m u l t a r fi p ă c ă t u i t ei p r i n m â n d r i e , şi ve ţ i avea î n t r e a g ă g a m a d e ca l i tă ţ i c a r i fac aceas tă p iesă po t r iv i t ă p e n t r u ţ i n t a a leasă .

N u v o m poves t i sub iec tu l piesei , des ­tu l d e cunoscu t , m a i cu s e a m ă d in r o m a ­n u l lui O h n e t Le M a î t r e des forges , d in c a r e a fost e x t r a s ă . I n c e n t r u l de i n t e r e s al ac ţ iun i i e s t e conf l ic tu l d i n t r e m â n d r i e şi i ub i r e , ca re se r ezo lvă p r i n t r i u m f u l celei d in u r m ă .

In m o n t a r e a p iese i p e s cena c lu jană s'a c ă u t a t să se valor i f ice aces te e le­m e n t e d i fer i te a le ei. Es t e a d e v ă r a t că noble ţă f o n d a r ă , î nă scu t ă a p e r s o a n e l o r d i n a r i s toc ra ţ i e n u s 'a v ă z u t t o tdeauna , în s c h i m b decoru l a fost s o m p t u o s (ac­t u l I) şi co s tuma ţ i a d e cele m a i m u l t e or i n ' a l ă s a t n i m i c d e dor i t . Nic i ca s t r u c t u r ă suf le tească pe r sonag i i l e n ' a u fost t o t d e a u n a p e dep l in e x p r i m a t e p r i n i n t e r p r e t a r e , scena d u e l u l u i însă, d in u l t i m u l t ab lou , a fost f ă r ă greş , r ea l i ­zată .

I n gene ra l , i n t e r p r e ţ i i a u făcut se r i ­oase e fo r tu r i ; toa le te boga t e şi p ro toco­la re au î n t r e b u i n ţ a t şi b ă r b a ţ i i şi fe ­meile , cu excep ţ i a p o a t e a a c tu lu i I. Uneor i a c ţ i unea n u e r a d e s t u l de le­ga tă , în s ensu l s p o n t a n e i t ă ţ i i conve r ­saţ iei , d a r m o m e n t e l e m a i d r a m a t i c e au fost r ea l i za te .

I n ro lu r i l e p r i n c i p a l e au a p ă r u t d. Al. E c o n o m u şi d-na J e n n y Moruzan , fi ind s e c u n d a ţ i d e d -ne le Vi rg in ia Cron-vald — corec tă în a t i t u d i n e cât şi în ţ i n u t ă — A u r i c a Vasi l iu , Vior ica D i m i -tr iu , Daia Nicoa ră şi d-nii D e m . M o r u ­z a n — a d m i r a b i l oa o r ig ina l i t a t e şi s a v o a r e comică — G. A u r e l i a n , Al . R ă ­dulescu . P . D r a g o m i r şi L . I r imieş — ca re a compus u n t ip d e m u n c i t o r , în­t r ' o scenă p e dep l in r euş i t ă .

D i rec ţ i a de scenă a a v u t - o d. Emi l Bobescu .

OLIMPIU BOITOŞ

Cluj MANDRHS Ş I A M O R — D R A M Ă I N

4 A C T E D E G E O R G E S O H N E T

R e p r e z e n t a r e a d r a m e i lu i O h n e t face p a r t e din s e r i a spec taco le lor d e s t i n a t e m a r e l u i pub l ic , d o r n i c de senza ţ i i t a r i şi de emoţ i i p r i m a r e .

P e n t r u aceas tă va s t ă ca tegor ie , p iesa M â n d r i e şi a m o r m a i es te şi as tăz i p o ­t r iv i t ă , d u p ă c u m 'e ra în v r e m e a când a fost. scr isă, d e u n a u t o r p e c a r e cu g r e u îl m a i găseş t i c i ta t u n d e v a . P e l ângă f ap tu l că es te spec tacu loasă , ofe­r i n d suf ic ien te mi j loace d e d i s t r ac ţ i e şi sup l in ind , s u b acest r apo r t , cu succes u n spec tacol de c inema, p iesa l u i O h n e t m a i r ă s p u n d e l a acea d o r i n ţ ă de e v a ­d a r e d in cond i ţ i i l e p r o p r i i de e x i s t e n ţ ă — v o r b i m d e cond i ţ i i l e m a t e r i a l e — ca re face p e b u r g h e z u l mij lociu , b u n ă oară , să c o n t e m p l e cu m u l t ă sa t is facţ ie v i a ţ a nobi l imi i , f o r m a t ă d in o m u l ţ i m e de d e p r i n d e r i ances t r a l e , cu u n incon­tes tab i l p r e s t i g i u p e n t r u el.

N i m i c n u i m p r e s i o n e a z ă m a i m u l t ca­tegor ia de ca re v o r b i m decâ t aces t e con­di ţ i i e x t e r i o a r e ale v ie ţ i i . C â n d so ţu l , v r â n d să dea o s u p r e m ă p r o b ă de cava ­ler i sm, s p u n e cu m u l t ă d is t inc ţ ie d e s p r e soţ ia sa c a r e a j ign i t o t e r ţ ă p e r s o a n ă : „Tot ce a făcut D o a m n a e b i n e făcut !" s a u c â n d acelaşi soţ , î n î m p r e j u r ă r i s c h i m b a t e . îşi a m e n i n ţ ă so ţ ia c u aceas tă f rază s a v a n t c o n s t r u i t ă şi p l ină de d e m ­n i t a t e : „ F i i n ţ ă t rufaşă , t e iubesc da r t e voiu z d r o b i ! " s p e c t a t o r u l d e c a r e v o r ­b i m e sa t i s făcut pes te m ă s u r ă .

D e altfel , t e n d i n ţ a esen ţ i a lă a piesei e s t e să d e m o n s t r e z e că u n pe r sona j b u r g h e z p o a t e fi to t a t â t de „nob i l " cât şi u h a u t e n t i c r e p r e z e n t a n t a l a r i s ­tocra ţ ie i , dacă n u şi m a i mu l t .

A d ă u g a ţ i aces tor t r ă s ă t u r i ca rac te r i s ­t ice a le p iese i s i tua ţ i i l e t a r i s u b r a p o r t s e n t i m e n t a l , acele m o m e n t e m e l o d r a ­ma t i ce a le ac ţ iun i i , car i s torc inev i tab i l

LIUBEN DUMITRU. — Seria oraşelor am întrerupt-o. Reţinem manuscrisul pentru o nouă serie ce se va publica în anul viitor, dacă nu cumva doriţi să-l vedeţi apărând în vreo altă revistă. In acest caz vi-1 ţinem la dispoziţie. Ne puteţi trimite — şi am dori chiar — altceva.

T. P. C. Şi focul — ca un om maladiv în agonie — A murit în cămin Doar greerul mai târâie în vatră Imitând pe cine ştie caire bard Din neamul lui, Crezând — poate — că singurătatea îmi alin Cu al său târâit...

Versurile de mai sus, împreună cu cele cari le preced şi le urmează, ar putea figura cu cinste în orice colecţie de jocuri distrac­t ive ca şaradă şj având ca subtitlu : „Cău­taţi poezia".

Mărturisesc — spre ruşinea mea — că nu m'aş număra printre deslegători.

N. BARBU. — Versificaţia e corectă, cu mici scăpări, ca de pildă :

Mare ! Mare ! Nimiceşte Doar pe-a neamurilor tâlhari.

N u scrieţi „i-a aminte" pentrucă ia este aci imperativul delà a lua şi nu persoana treia singular a trecutului vreunui verb for­mat cu auxiliarul a avea precedat de pro­numele personal dativ i.

TRAI AN MAREA. — Doriţi să vă facem analiza.... poeziilor. Şi să vă răspundem da­că vă primim colaborarea.

Desigur, dar cu altfel de versuri decât cele trimise de astădată.

Iată, de pildă, două strofe din „Testa-ment"-ul d-voastră poetic :

Iar *u ispita mea dintâi Mă, vei trezi din moarte Căci (!?) şoapte dulce la căpătui Spre viaţă să mă poarte. Spre viaţa care tu o ştii Cât e de rea şi seacă, Ci lasă-mă între făclii Inchină-te şi pleacă... Pesimismul acesta cu rădăcini adânci în

eminesciamism este însă, din fericire, c o m ­pensat de versuri de un optimism de­bordant :

Căci viaţa pentru mine aşa cum-i e frumoasă, Mi-e dragă şi atuncia când n'am ca ban

un leu...

Desigur că această atitudine în faţa vieţii găseşte — ca atare — înţelegere şi aprobare în cercul „Universului Literar".

Dacă i-aţi putea da un vestmânt poetic ea ar constitui o îmbărbătare şi pentru cititorii mai puţin optimişti ai revistei noastre.

Pentru o viitoare scrisoare, care nu ne în­doim că ne va sosi curând dela d-voastră, vă propunem să ne răspundeţi la următoarele două întrebări :

1) Care este poetul (eventual poeţii) prefe­rat (sau preferaţi) şi de ce ?

2) Cărui fapt datoraţi aceste producţii ver­sificate şi dece „Universul Literar" a fost re­vista aleasă ca în măsură să le publice ?

ION P. SUCIU-Alba. — Articolul d-voas­tră „Două vieţi romantice, Lord Byron şi Rupert Brooke" este prea didactic.

Cred că asupra acestor două vieţi găseaţi referinţe mai interesante decât cele aflate în ..notele de călătorie ale celebrului „globe-trot-teur" american Richard Halliburton''.

Mai trimiteţi-ne altceva. r. st.

— 8 UNIVERSUL LITERAR 5 Noembrie 1938

N u s u n t ,misoghin. D incon t r ă . Iubesc p r e a m u l t căpr ioa­

r e l e cu fus tă şi -cercei. D u p ă f iecare mă în to rc p e s t r a d ă şi n u m 'aş i m i r a dacă m 'a ş i t r ez i v r e o d a t ă cu n o d u l e r avă ţ i i la ceafă. D e c â t să scr iu o n u v e l ă sau să mâzgă le sc o ca r i ca tu ră , m a i b i n e scr iu n i ş te ep is to le de d ragos te .

D a r vezi că p o e t u l s p u n e că pe femei să n u le a t ing i n ic i c u o f loare . Şi d r e p ­t a t e a e cu el . Eu, u i te , a m făcut cu p la ivazu l p e h â r t i e o c r i z a n t e m ă şi a m svâ r l i t - o î n t r ' u n u l d in r epo r t ag i i l e t r e ­cu t e — l â n g ă bot for i i c â to rva Cosin-zene car i s ea ra î n loc să-l v â r e p e F ă t f rumos pe f e r e a s t r ă la ele în ia tac , în­ş i ră p â n ă în zori v e r s u r i cu igl i ţa şi cos mi i de c u v i n t e p e n t r u u n r o m a n .

Z iceam c ă e le o să-îmi m u l ţ u m e a s c ă f i indcă şi ' c r izan tema şi p ă p ă d i a a d u s ă d i n t on to ro iu l conde iu lu i e tot u n fel d e r ec l amă . C â n d colo Cos inzene le s ă - m i scoată ochii . U n a m a i v i e spe nic i n ' a ca tad ix i t s ă - m i r ă s p u n d ă la m e d i e ­v a l u l m e u sa lu t .

P u t e a să n u se t r ezească a tunc i î n m i n e B a r b ă A lbas t r ă?

Auzi , să nu - ţ i r ă s p u n d ă la sa lu t fi­indcă ai a semui t -o cu L u c r e ţ i a K a r n a -ba t !

To t m ă aflu în r e p u b l i c a t r u b a d u r i ­lor — m i - a m zis — să l e j u m u l e s c p u ­ţ in de p e n e şi p e d u m n e a l o r , cu r iscul d e a n u ieşi două s ă p t ă m â n i d in casă şi de-a v isa p e d u p ă co l ţu r i n u m a i i e ­n ice r i şi spah i i cu u m b r e l e .

Deci p la ivaz , ai c u v â n t u l !

CIRIPITOARELE D I N C Â M P I N E A N U

' Dacă p e u n A d a m îl cunoş t i când e poe t d u p ă ifose, chică, tocur i l e dela pan tof i şi g u l e r u l cămăşi i , p e o Evă care face chif tele şi car tof i p ră j i ţ i d in cu­v in te , e m a i g r e u s'o identif ici .

U n l u c r u es te s igur . Or ice poe t ă cal ­că în s t r ăch in i . Adică m e r g e p e s t r a d ă cam anapoda , p a r c ă a r j uca şo t ron . D e ce, n u p r e a ş t iu . P o a t e f i indcă în g â n d fuge cu t r a i s t a d u p ă r ime , sau p e n t r u c ă to t în g â n d înche ie ha ina şi pan ta lon i i u n u i capi to l de r o m a n .

Dacă î n t r ' o D u m i n i c ă pe la ora 6 d u p ă amiază pl ict is i t de c inema tog ra fe şi f i indcă m u z e e l e s u n t închise , v r e i să cunoş t i câ teva r e p r e z e n t a n t e a le l i t e ra ­tu r i i femjenine, cobor i i m e d i a t p e C â m -p i n e a n u la cenac lu l m a e s t r u l u i L o v i n e -

р£$<ю\т®тѳ

seu. E l e s u n t acolo, coco ţa te p e câ te şap te p e r n e p e d i v a n u l d in fund . Apa ­r i ţ ia ta l ângă uşă e foa r t e c o m e n t a t ă .

— Da ăs ta c ine m a i e? Da c e face ? Da de u n d e v ine? Da cu c ine t r ăe ş t e? Da ş t ie anecdo te ?

L e in fo rmează cu prec iz ie m a e s t r u l , c a r e a r e fişa f iecăruia în b i rou , ca la p r e f ec tu ră .

— Şo, şo, şo. Go, go, go. Şo, şo, şo... Răs t i gn i t p e s c a u n în t i m p ce Virg i l

M o n d a c i teş te d i n m u s t a ţ ă u n f r a g m e n t de r o m a n ,te u i ţ i la e le m a i c u d e a m ă -n u n t u l .

Nu s e a m ă n ă nici a femei , nici a b ă r ­ba ţ i .

Eş t i s i gu r că m a e s t r u l Lov inescu le p ă s t r e a z ă în cut ie şi le scoa te n u m a i D u ­min ica la cenaclu . Al t fe l n ' a r fi aşa p l ine de praf şi cu rochi i le bo ţ i t e .

P r i v i n d u - l e pă lă r i i l e , t e gândeş t i că să le culegi căpşuni le , s t r u g u r i i şi p i e r ­sicile d e p e bo ru r i , ai desch ide cu suc­ces o f ruc t ă r i e pe Academie i .

C â t e u n a m a i şi c i t e ş t e . B i n e î n ţ e ­les acest e v e n i m e n t de pan ică şi g roază se î n t â m p l ă foar te ra r , căci al tfel cena­clul d in C â m p i n e a n u n ' a r m a i avea nici u n musaf i r .

D e cele m a i m u l t e ori însă, p r o p r i e ­t a r e l e d i v a n u l u i d a u ve rd i c t e cr i t ice.

M a e s t r u l LovinesCu e t o t d e a u n a ca­va l e r şi d u p ă o l e c t u r ă dă c u v â n t u l so­b o r u l u i de chi r i ţe .

— Ei, v ' a p l ăcu t p o e m a lui Nis ipea-n u ?

— N u ne-a p lăcu t , e p r e a a v a n t g a r ­dis ta .

Şi m a e s t r u l edificat. î n d r e p t â n d u - s e — m a l de g r ă s i m e — s p r e lector .

— D o m n u l e Ni s s ipeanu aşa e. E p r ea a v a n t g a r d i s t a .

Viaţa de veselie şi tristeţi a scriitorului român IV de NEAGU RADULESCU

CUM IUBEŞTE O POETÄ

C â n d a a p ă r u t Y a v o n a p e d ivan , t i n e ­rii sc r i i to r i au t r e să r i t . N u p r e a e ra Y a ­vona u n m ă r g ă r i t a r , d a r î n t r e celelal te , îşi p u t e a ţ i n e nasu l ca o fondan t ă în sus .

— Mă rog dudu i t ă , c â n d o să cet i ţ i ceva la cenaclu? — o so rbea d i n t r ' u n clipit, Vas i le Lovinescu .

— Să t r ece ţ i p e l a m i n e pe la „Ca len­d a r u l " , — o î m b i a d i n ochelar i . C r e v e -dia — vă lansez .

—• A v e ţ i o p ă l ă r i e foa r t e şic — sco­tea g â t u l d i n g u l e r — g i r a fă — D o r u D u m i t r e s c u .

— O l i u u u u ! P a r c ă ai fi d e na ţ i e de la noi d in T e l e o r m a n ! — îşi a r an j a pe-o p a r t e coama de frizer, Cost ieă Salcie .

— Dece n u scr i ţ i şi p roză? — se in­t e r e sa şi , ,oncle " Dauş , p o t r i v i n d u - ş i monoc lu l .

Şi Y a v o n e i îi e ra r u ş i n e — p a r c ă îi u m b l a c ineva s u b t iroehie, —• şi se as­c u n d e a d u p ă Mia F ro l lo sau Gal ia T u ­dor .

— Cucul Bau! Cucu! Bau! D u p ă cenaclu , ba rz i i forfotă în j u r u l

ei. — I m da ţ i voe să vă conduc? — N u c u m v a a v e m acelaşi d r u m ? Refuzul Yavone i e ra ca tegor ic şi în­

soţi t t o t d e a u n a de u n căscat cât o uşă de h a m b a r . N u m a i Simiion S to ln i cu du ­pă ce a m a z o a n a avea u n s t ag iu l i t e r a r de câ teva l un i şi n u m a i i n t e r e sa p e n i ­m e n i — p e r s e v e r e n t — a r euş i t î n t r ' o sea ră s'o ia la b r a ţ şi să d i spa ră c u ea î n t r ' o r e m o r c ă a t r a m v a i u l u i 20.

L a bufet , poe tu l a făcut p e o aleie la s t ânga .

— S t ă m p e b a n c ă Yavona? — Să s t ă m că m ă do r p ic ioare le . Zece m i n u t e au tăcu t , f i indcă a m a ­

zoana şi-a scos p ic ioa re le d in pantof i la aer iseală . P e u r m ă poe tu l î n c u r a ­j a t de t a r a fu l g r ee r i l o r ş i de-o s t ea ca re se juca de-a a seunse lea î n t r ' u n p o m şi parcă-1" î n d e m n a : ha i mă ! h a i mă ! — i-a p r i n s pa t e t i c o m â n ă .

— Y a v o n a ! •— Ăă? Mă sper iaş i ! — Inf ine s ingur i ! — Că b ine zici, s tai să- ţ i s p u n n iş te

ve r su r i . I 'auzi. . . —• Yavona. . . — D-l Lov inescu mi-a spus că a m ta­

len t şi el se p r i c e p e că e şi p rofesor la Mihai Vi teazu .

— Yavona , lasă l i t e r a t u r a d ragă , în ­cearcă poe tu l .

— Da crezi că p e n t r u r o m a n o să gă­sesc edi tor?

— Ai şi u n r o m a n ? — P ă i sigur, o să-l fac d e t re i su t e

n u găsesc o r ima. . . Ce ţ i -e şi cu r i m e l e

de pag in i . P â n ă a c u m scrisei n u m a i câ­teva , da când m b o i da d r u m u l , î n t r ' o s ă p t ă m â n ă îl a m ga ta .

—• Ascu l t ă Y a v o n a ! Tu n'ad in imă ? T u n u vezi că...

—• Aaaa ! A m o poezie cu in imă, cla­sa una . I 'auzi.. . .

— Dragă. . . Ia... —• Vezi asta e,

R i m a e de v ină . astea!.. .

— Y a v o n a ! — se ca ţ ă r ă cu a m â n d o u ă b r a ţ e l e de ea S to ln icu .

— Hei! î m i r u p i pa rdes iu l , — şi în -du lc indu-ş i vocea.. . Ce zici S to ln icu le , po t să scot u n v o l u m n u m a i cu c inşpe poezii?

— D u - t e d racu lu i , m a i m u ţ o ! — îi făcu v â n t poe tu l a l e r g â n d î n e b u n i t p e aleie . D e a t u n c i n u l-a ma i v ă z u t n i ­m e n i p e le cenac lu l d in C â m p i n e a n u .

COCUŢA ŞTIE S A SE POARTE.. .

Cocuţa . Ce d răgă l a şă e! Şi u n d e m a i pu i că

p o a r t ă p ă r u l cu aleie la mij loc, î m p l e ­t i t la s p a t e — conci — în m a i m u l ţ i co­vr ig i cu susan . I a r v a r a când flori le s u n t b e r e c h e t şi ief t ine, îşi a t â r n ă câ te u n a p e d u p ă u r e c h e , ca flăcăii la ho ră .

Face poezii , r o m a n e şi p i e s e d e tea-

Ovid Densuşianu şi latinitatea (Urmare din pag. i-a)

şa t m u l t e t e n d i n ţ e d iver ­gen te . A d â n c i r e a ope re lo r gen iu lu i la t in , d u p ă a d â n c i ­r ea l imbi lo r roman ice , a a-p ă r u t astfel în m i n t e a iui Ovid D e n s u ş i a n u ca u n m i j ­loc eficace p e n t r u a n e r e in ­t e g r a în m a r e a fami l ie spi ­r i t ua l ă la t ină .

L a t eme l i a ac t iv i tă ţ i i în a-ceas tă d i rec ţ ie e s t e o îna l t ă concepţ ie p e ca r e a a v u t - o O v i d D e n s u ş i a n u d e s p r e la­t in i t a t e . C ă u t â n d să s t a b i ­lească t r ă s ă t u r i l e . sp i r i tu lu i la t in , a u t o r u l l uc ră r i i Sufle­tul latin şi literatura nouă a-ra tă că l a t inu l a r e o i m p r e -s ionab i l i t a te p u t e r n i c ă p r i n ca r e ia d i r ec t con tac t cu r ea ­l i t a tea pe care-o obse rvă şi-o adânceş t e . S p r e deoseb i re de sp i r i tu l g e r m a n i c ca re se p i e r d e în abs t r ac ţ i un i , l a t i ­nu l e î nco rda t a s u p r a r ea l i ­tă ţ i i cu o cur ioz i ta te t r ează şi dorn ică de impres i i i n e ­di te . D e p a r t e de sp i r i tu l ger ­manic , g rega r , la l a t in gă­seş te O v i d D e n s u ş i a n u e x ­pres ia cea m a i îna l t ă a in­d iv idu lu i ca re se a f i rmă p r i n p e r s o n a l i t a t e conş t ien­t ă şi d e m n ă . Aces t e în su ­şir i ca rac te r i zează m a i ales l i t e r a t u r a n o u ă d in F r a n ­ţa şi I ta l ia . T r e c â n d însă la noi, a u t o r u l cons ta tă că n ' a m ş t iu t să m e r g e m în acelaş r i t m cu m a r e a fami l ie d in care t r e b u e să facem p a r t e şi n ' a m scos la ivea lă aceea ce a v e m m a i ca rac te r i s t i c la t in , d in p r i c ină că n e - a m r is ipi t în l u c r u r i v a n e : „ S â n t e m şi noi suf le te vioaie, i m p r e s i o ­nabi le , d a r aceas tă însuş i r e nu o î n d r e p t ă m s p r e ce n e - a r fi m a i de folos. P u n e m de o-biceiu impres ionab i l i t a t e , n e c h e l t u i m sens ib i l i t a tea în n i ­micur i , n u în ce s 'ar cuven i ma i m u l t , în p r e o c u p ă r i îna l te , d e i n t e n s ă v ia ţ ă i n t e ­l ec tua lă" . S u n t e m aşa d a r în­zes t r a ţ i cu însuş i r i ca şi n eo ­la t in i i d in Occident , d a r sun ­t e m lipsi ţ i d e pas iunea fără de ca re n u se p o a t e c rea n i ­mic d u r a b i l în cu l t u r ă . Ov id D e n s u ş i a n u a r a t ă că, la fel cu Francez i i şi I ta l ieni i , a v e m şi d a r u l obse rva ţ i e i şi s e n t i ­m e n t u l ind iv idua l i t ă ţ i i , da r şi aces tea sun t g reş i t î n d r u ­m a t e şi g reş i t exe rc i t a t e .

Aceea ce însă cons t i tue d u p ă Ovid D e n s u ş i a n u ca l i ­t a t ea de căpe ten ie a l i t e ra ­tu r i i l a t ine d in occident , es te îna l t a ei umanitate. S p r e în­ţ e l ege rea semnif ica ţ ie i u m a ­ne a l i t e r a tu r i i d in F r a n ţ a şi I ta l ia , a r t r e b u i să n e p r egă ­t i m şi noi, — aceas ta s p r e a vedea ş i 'n R o m â n i a desvo l ta -rea s e n t i m e n t u l u i la t in i tă ţ i i . A l ă t u r i de semnif ica ţ ia u m a ­nă e însă, d u p ă Ovid D e n s u ­ş ianu , o v iz iune g rad ioasă la c a r e în m o d n a t u r a l a junge sp i r i tu l la t in , sp i r i t în s t a r e să obse rve r ea l i t a t ea d a r to t ­oda tă şi să se r id ice la îna l t e abs t r ac ţ i un i . Aceas t a o doreş ­

t e şi R o m â n i l o r m a r e l e p r o ­fesor, — aceas tă capac i t a te de -a te înă l ţ a cu g â n d u l sp re ceeace-i g r and ios şi p l u t e ş t e d e a s u p r a m ă r u n ţ i ş u r i l o r z i l ­n ice a le ex i s t en ţe i noas t r e e-f emere . In A fi... Român se găsesc pag in i a s u p r a că ro ra a m p u t e a m e d i t a cu m u l t fo­los. D e s p r i n d e m de aci u r ­m ă t o a r e l e r â n d u r i : „ în ţ e l e ­gă to r i ai f rumosu lu i din fire, n u p r i n imi t a ţ i e şi p r i n l ung i dăscăl i r i , s â n t e m în s t a r e să ne î n f r u m u s e ţ ă m tot m a i m u l t v i ea ţa ; p r i c e p ă t o r i ai oameni lo r , cu b u n s imţ c u m al ţ i i deseor i n u a ra t ă , — n e - a u făcut aşa î m p r e j u r ă ­r i le în c a r e a m t ră i t , î n t r e a-t â t ea seminţ i i , la r ă s p â n t i a u n d e a m fost aşezaţ i , — n u n e va fi p r ea g r e u nici să în­v i n g e m d u h u r i l e re le , când a r încerca ia răş i să se n ă p u s ­tească a s u p r a noas t r ă . Dar î na in t e de toa te : m u n c ă a-pr igă şi însuf le ţ i rea g â n d u ­r i lor în v i s iunea g r a n d i o s u ­lu i" .

Adesea găs im în l uc r ă r i l e lui Ov id Densuş i anu . p ă r e r e a fă ră îndoia lă jus tă , că noi n u c u n o a ş t e m î n d e a j u n s la t in i ­t a tea .

In Dante şi latinitatea, un s t u d i u d e m n să fie p ă t r u n s de i n t e l ec tua l i t a t ea noas t ră , Ovid D e n s u ş i a n u îl c a rac t e ­r izează pe D a n t e ca expres ia cea ma i îna l t ă a suf lu lu i la­t in ant ic , m e d i e v a l şi m o ­d e r n : s in teză g r and ioasă a tot ce l a t i n i t a t ea a r e m a i îna l t şi m a i d i s t inc t iv ca suflet şi m e n t a l i t a t e . D a r în a fară de sub t i l e pag in i de e r u d i ţ i e şi cri t ică, găs im aci şi o cr i t ică a s tă r i i de l u c r u r i de la noi. Se s p u n e aci : „ U n î n v ă ţ ă ­m â n t cu a d e v ă r a t la t in — când îl v o m avea şi noi ? — ar t r ebu i , ch i a r în l iceu, să dea m a i m u l t decâ t p â n ă a-cum, p e n t r u ca să se ş t ie b ine ce se da to re ş t e civi l iza­ţiei l a t ine . Şi n u n u m a i l a t i ­n i t a t e a clasică, da r şi cea med ieva lă , aşa de negl i ja tă , s 'ar cuven i să p ă t r u n d ă m a i m u l t în p r eocupă r i l e d idac­t ice şi să fie p r e z e n t a t ă în sp i r i t larg , m o d e r n " .

î n d e m n u r i l e p ro fesoru lu i v in p e n t r u o ap rop ie r e a n o a s t r ă de suf le tu l la t in , cu conş t i in ţa că l a t in i t a t ea - i c r ea toa re de civi l izaţ ie cu ca re n e p u t e m m â n d r i . La o desvo l t a t ă conş t i in ţă a la t i ­n i t ă ţ i i a r t r e b u i aşa da r să a d ă o g ă m şi m â n d r i a de-a a-p a r ţ i n e m a r e i famil i i neo - l a -t ine . D in n o i a n u l de pag in i scr ise p e n t r u î n d r u m a r e a t i ­ne r e tu lu i , v o m a lege aces te r â n d u r i scr ise a c u m 32 de ani în Viea ţa nouă:

„ A v e m încă nevo ie de m u l t e d a r u r i cu care să n e î m p o d o b i m g â n d u l , in ima, v iea ţa noas t r ă — să le p r i m i m de u n d e le găs im, şi p e n t r u

că ma i d in be l şug ni le dă F r a n ţ a , să le c ă u t ă m m a i a-Ies acolo, fă ră să u i t ă m şi pe acelea care n e pot ven i d in a l t e ţă r i . Şi să n u u i t ă m că î n a i n t e de t oa t e s u n t e m La­t in i şi că t r e b u e să m e r g e m încă la şcoala celor care au da t e x p r e s i a cea m a i îna l t ă suf le tu lu i pe care l -am p r i ­mit , su f le tu lu i de L a t i n i " .

I n t e l e c t u a l i t a t e a t â n ă r ă d ina in t e de războiu s'a for­m a t î n m e d i u l d e c r ed in ţ ă în p u t e r e a ' su f le tu lu i la t in , p e care l-a c rea t cu s t ă r u ­in ţ ă şi e n t u z i a s m rev i s t a Vieaţa nouă.

Deşi r ev i s t ă de p u r ă l i t e ra ­t u r ă şi cu l tu ră , p r i n in tu i ţ i a r a r ă a p ro fesoru lu i Ovid Densuş i anu , Vieaţa nouă şi-a î ndep l in i t ro lu l poli t ic de a s tabi l i î n d o m e n i u l sp i r i t u ­lui a l i an ţa n o a s t r ă cu l a t in i ­t a t e a occ identa lă , a l i an ţă p r e m e r g ă t o a r e aceleia a a r ­ma te lo r pe c â m p u l de lup tă . Şi p â n ă la ce p u n c t în m i n ­t ea lu i Ovid D e n s u ş i a n u se î n tovă ră şea r o m â n i s m u l cu l a t in i t a tea , ne -o a r a t ă câ t eva i n t e r e s a n t e r â n d u r i d in He-roica (1918). P ro fesoru l evo­

că p e lup tă to r i i noş t r i şi ai n e a m u r i l o r a p u s e n e p e n t r u l i be r t a t e . In ei el v e d e pe solii u n u i v i i tor m ă r e ţ p e n ­t r u î n t r e a g a l a t i n i t a t e : „Priviţi-i şi-ascultaţi solia Pe care glasul lor — luceafăr

[ne-o aduce, Räsunetu-і măreţ se

[întâlneşte. Cu cântecul din magicele lire Ce vine să vestească 'n lumea

['ntreagă Că sufletul latin, în înfrăţire Cu toţi ce-au suferit robia, Sărbătoreşte-acum sosirea

[zilei Cu 'nseninări spre veacwi

[de mărire". Conş t i en ţ i de f ap tu l că n u ­

m a i oda t ă cu t r ez i r ea noa­s t r ă ca la t in i î ncepe i s to r i a n o a s t r ă m o d e r n ă şi că acea­s tă t r e z i r e încă n u ş i -a d a t t oa t e roade le în d p m e n i u l pol i t ic şi cu l tu ra l , n e d ă m seama şi m a i b ine , în îm­p r e j u r ă r i l e de faţă, de ce a m p i e r d u t p r i n m o a r t e a lu i O-v id Densuş i anu , care a fost n u n u m a i o a d e v ă r a t ă m i n t e la t ină , d a r şi u n nobi l l u p ­t ă to r p e n t r u l a t in i t a t e .

D. MURĂRAŞU

Despre scriere şi timp (Urmare din pag. I-a)

t r e a z ă de s u t e de ani şi u n e ­ori m a i m u l t , î n f r u n t â n d u-m e z e a l a bec iu r i lo r şi t oa te vi­c is i tudin i le ? Cineva a obser ­v a t că şub rezen i a cu l tu r i i noas t r e se v e d e din fap tu l -că sc r i em p e h â r t i e uşoară , pe când cei vech i sc r iau p e p ia­t ră , p e p e r g a m e n t . Că r ţ i l e n o a s t r e se a l t e r ează la p r o ­pr iu , b ib l io tec i le se descom­p u n s ingure . . . . D a r ia tă că a c u m m a i s c r i em ş i cu cer­nea l ă ce se ş te rge , f i indcă s t i loul a r e şi el g u s t u r i l e lui. . . Ce a r fi fost dacă Desca r t e s ar fi scris c u as t fe l de cer­nea lă? M a r e p a r t e d in m a ­nusc r i se l e lui , car i d u p ă m o a r t e a sa căzuse ră în fun­du l măr i i , s 'a r fi ş t e r s şi n ' a r m a i fi p u t u t fi u sca t e şi ci­t i t e !

C u l t u r a n o a s t r ă deci, cel p u ţ i n în p a r t e , n ' a r e v i i tor . Ş i e i n t e r e s a n t că aceas ta au s imţ i t -o tocmai acei oamen i m o d e r n i , ca r i sun t m a i g ră ­biţ i , car i s u n t incapab i l i să c o m p u n ă fără s t i lou şi n u m a i pot p r e p a r a o scr i soare dacă n ' a u la d ispozi ţ ie o m a - , ş ină de scris şi o s ec r e t a r ă : amer i can i i . A u s imţ i t cadu­c i ta tea de care e lovi t to t ce e p r e a g răb i t . Şi a t u n c i s 'au p u s să f a b r i c e „capsu la t i m p u l u i " . Dacă p u t e m a d u c e t r e c u t u l la no i f ab r i când an­t ich i tă ţ i , de ce n ' a m p u t e a d u c e şi p r e z e n t u l în v i i tor? î n c h i d e m p r e z e n t u l în t r io „ capsu l ă " şi-1 t r i m i t e m p lo ­con ce lo r de pes t e c inc i m i i

de ani . î n t r ' u n fel d e torp i lă me ta l i că cu gaz ine r t , a t e m ­poral , p u n e m m o s t r e d in toa ­te p r o d u s e l e n o a s t r e p r inc i ­pale , căr ţ i şi r ev i s t e în m i c r o ­fi lme, şi a s c u n d e m to tu l la m a r e a d â n c i m e s u b pavi l io -un l „ W e s t i n g h o u s e " al expo­ziţiei m o n d i a l e ce se p r e g ă ­teş te la N e w - Y o r k ! Dar n u e s igur că u r m a ş i i noş t r i vor găsi aceas tă capsu l ă sau că ea le va s p u n e mu l t . Cei vechi au s ă p a t în p i a t r ă ia r m o n u m e n ­t e l e lor rez is tă adesea de mi i de ani . Căci c u l t u r a lo r n u e ra p r e z e n t ă şi n ic i n u l u c r a cu fabr ica ţ i i a t e m p o r a l e , ci era, d impo t r ivă , î m b i b a t ă g r a v de t i m p l u n g p â n ă la a face c o n c u r e n ţ ă e t e rn i t ă ţ i i . Nu cu o „ c a p s u l ă " se sch im­bă m e n t a l i t a t e a u n e i epoci, deşi e b i n e că n e - a m p u t u t g â n d i şi la a tâ t . P o a t e că m a i tâ rz iu , m u l t m a i tâ rz iu , v o m t r e c e dela capsu le t ehn ice la capsu le vii, în s t a r e să rodea ­scă. P â n ă a t u n c i însă s u n t e m rob i ţ i m o m e n t u l u i , d a r îl b i -c iu im să a le rge . L u c r ă m iute ,

• î n c e p e m şi l ă s ă m to tu l în s t a r e de schi ţă , sc r iem ve r t i ­ginos . S t i lou l n e a ju t ă la a-ceasta. El a r ă s u r n a t vechea cal igrafie , a c re ia t u n fel de a scr ie şi e în l egău ră cu în­t r e a g a a t i ud ine faţă de v ia ţă a o m u l u i m o d e r n . Acest mic , fâşneţ şi s impa t i c i n s t r u m e n t e u n s imbol al civil izaţiei şi cu l tu r i i de astăzi .

VASILE BANCILÄ

t r u şi câ t eoda tă n u se dă în l ă tu r i nici dela b id inea . Or i u n d e e v r e o şezătoare l i t e ra ră , hop şi ea cu s i lue ta .

— î n c o t r o Cocuţo? N u s ta i la masa n o a s t r ă ?

Cocu ţa c a r e n u p r e a e cocuţă, (poate v r e o t re izeci d e c o c u ţ e suprapuse ) ia loc î n t r e sc r i i to r i la „Cafe delà Paix" — p l u t i n d t o t d e a u n a cu d o u ă capete d e a s u p r a ce lor la l ţ i — scoa te din gean­tă t a b a c h e r e a şi îşi r ă s u c e ş t e o ţigare ur iaşă , aşa c u m l-a v ă z u t p e George Grego r i an . De! Sc r i i t oa r e şi ea.

Dacă t rec i p e la „Gafe d e l à P a i x " o ve i r e c u n o a ş t e imed ia t . E u n a înaltă, foar te îna l tă , ca re d e c â t e or i în tâ lneş te un poet p u n e aceeaş i p lacă .

— Vai, d e când n u t e - am m a i văzut! Vai, ce f rumos eşti! Vai . ce g ingaş eşti! Vai, c e m a s c u l i n eşti! F r u m o s u l e !

( Inchipui ţ i -v-o s p u n â n d cuvin te le as tea lu i L u c i a n P r e d e s c u , Virg i l Car ia­nopol s au C. D. Pan t aze scu ) .

Cu fraza as ta t i p —- şi mic i va r i an te scr i i tor i i lor învech i ţ i î n g u t ă — Vai! ce t â n ă r eşti! Vai, c e e l egan ţă ! Vai, ce mascu l in eşti! — Coca F a r a g o v a ajun­ge — s u n t s igur o m a r e sc r i i toare .

U N D E N. CREVEDIA S U F E R Ă

Idi la M a r t a R ă d u l e s c u şi N. Crevedia a ţ i n u t m u l t t i m p afişul c ancanu lu i li­t e r a r .

P â n ă când C r e v e d i a — zis la cafenea şi B o m b o n e l — s'a î n t o r s cu D o r u Du­m i t r e s c u dela Clu j , c a m p lout .

— A, a m t e r m i n a t . Nici nu-ş i scrie ea c ă r ţ i l e . E a e o ana l fabe tă . Taică-su e a u t o r u l vo lume lo r .

— B i n e mă , d a r n ' a i l ansa t -o tu ? N u a le rga i t u c u recenz i i le şi no t i ţ e l e pe la z iare? N u t e p l i m b a i tu, c u ea şi cu maică-sa în t r ă s u r ă p â n ă c â n d te^a în­t r e b a t Arghez i :

— Bine d o m n u l e Creved ia t e - a m vă­zut azi cu doi tu rc i în t r ă s u r ă pe Calea Victor ie i . C ine e r au?

— Las 'că o î n v ă ţ eu m i n t e . O anal­fabe tă! S c r i u u n r o m a n şi o în ju r .

N u m a i că ana l f abe t a i-a lua t -o îna­i n t e şi „ s d u p î " în v i t r i n e cu „Să ne lo­g o d i m " .

D u p ă câ t eva l u n i i l foveanu l nostru r ipos tă şi el cu „ B u r u i e n i de dragoste" .

Adică i-a p u s M a r t a b u r u i e n i de dra­gos te în cea i sau în cafea şi l-a scos din m i n ţ i că u m b l a n u m a i ou poza ei în co­s t u m na ţ iona l la sub ţ ioa ră .

A fost s i n g u r a id i lă scriitoricească ma i î n s e m n a t ă şi ca re a dovedi t că a-m a z o a n e l e cu p la ivaz n u iubesc de cât glor ia .

P ă i n ' avea C r e v e d i a g a m b e t ă ? Păi n ' a v e a Creved ia t a l e n t şi g u l e r e tari? P ă i n u se fo tograf iase el d i n . profil specia l p e n t r u v i i toa rea sa logodnică la „Wel l s"?

A t u n c i dece i-a î n to r s spate le? Şi c u m a le rga b i e tu l • C reved ia prin

r edac ţ i i cu a r t ico le şi no t i ţ e găfâ ind şi cu s u d o a r e a d u p ă el c i şmea.

— T e rog fă-mi se rv ic iu l ăsta . Pu-ne-i şi cl işeul că a r e t a l en t fata.

ŞI CELELALTE A M A Z O A N E

I n t r e domni şoa re l e cu a p t i t u d i n i lite­r a r e şi b u n ă ca l igraf ie p e Lucia Deme­t r i u s (fobia lu i Al . Gazában) o deose­beş t i imed ia t .

— Ce-o fi a v â n d ? t e m u n c e s c gân­dur i l e . F a t a as ta sufe ră . D e s i g u r o a-pend ic i t ă e de v ină . Al t fe l n ' a r fi atât d e t r i s t ă şi a b ă t u t ă . S a u p o a t e o dra­gos te ca a lui N. C r e v e d i a ?

Aşi. Nici apend ic i t ă , nici amor . Lu­cia D e m e t r i u s pozează. E a e o intelec­t u a l ă şi t r e b u e să obse rve lumea cât e de sp i r i tua l i za tă .

L a c ă m i n u l sc r i i to r i lor d i n Buşteni câ ţ iva ba rz i a u înce rca t să f l i r teze cu r o m a n c i e r a şi ac tua la a u t o a r e drama­tică.

— N u v r e ţ i d o m n i ş o a r ă să n e plim­băm? O să î n ţ e p e n i ţ i în chaise long.

Şi ea cu p l eoape le p e j u m ă t a t e lăsate, ma lad ivă , p o z â n d în fet i ţă .

— N u - m i dă voe tă t icu . O s i lue tă s p o r t i v ă p r e z i n t ă în arena

l i t e r a r ă —• l â n g ă M a u r a Pr igor , Ticu Arhip , A p r i l i a n a M e d i a n u , Sidonia Dră-g u ş a n u şi M a r i a B a n u ş — blonda, bru­n a sau roşca ta d u p ă a n o t i m p . Anişoară O d e a n u .

A u t o a r e a două căr ţ i , Anişoara Odea­n u a da t d o v a d a u n u i cu ra j un ic î n lite­r a t u r ă . E s i n g u r a n o a s t r ă scr i i toare care poves t e ş t e la p e r s o a n a I-a, î n t r ' unu l din r o m a n e l e sale . p r i m a ei n o a p t e de dra­goste .

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P.T. T. Nr. 44908-938