ANUÍ YXXVÍ No. 8 4 *

Director: STELIAN POPESCU.

ЕЕОЯеТШ ŞI flDJYimiSTRflŢIfl I REVISTA | F K U í *o BA Ni 4, 5ТШР ІШШШМ', ti j SĂPTĂMÂNALA J Abonament 10 L e i p e an

S U M A R : Ion Luca irarageale . . . Boul şl viţelul

Ludovic Oauş Jntr'un palul

Alex. Macedonski . . . . Soare şi grâu Ion Greculescu . . . . . Din largur1

Vlntllă Panta . . Ţara lui Bai-Ganciu Nlklta Macedonski . Sonetul primăverii Popie . . . . . . Scrisori apoplectice

Luola Totu Sub nlopul Seb. Hortopan Sonet

8. Cifarelli . . . . . Stejarul doborât

Viotor A. Bacaloglu . . , . Retragerea

Paul Florentin . . . Paznicul de noapte

Ecouri, etc. etc

114 UNIVERSUL LITERAF

д COLABORATORII ^

„Universului literar Şerban Bascovici, Lia flârsu, Victor A. Bacaloglu, Alex. Macedonski, Âl. Cazabaii, Nikita Macetíoüskl, Cridim, A. Mândru Radu Cosmin D. Nanu, V. Christottorescn, Nigrim, Ion Dragoslav. N. Pora, Ludovic Dans, Lizi Panta, Gabriel Donna,« Ion Pilât, Victor Eííimiu, Popic, Horia Fortana, Vintilä Panta. P. Florentin, Dragoş Protopopescu George Gregorian, Radu D. Rosetti, Geffli'Zam, C. Riulet, Ion Greculescu, Al. Tü. Stamatiad, Emlljsac, Liviu Reîreann. іещШд Шш, N. Tine.

І

UNIVERSUL LITERAR I N T R ' U N P A L A T

Ieşit ca din poveste mai siârae-un palat Din vremi demult apuse în piatra ridicat. Pe zidurile-i ploaia, zăpezile, lumina Şi-a anilor năvală şi-au aşternut rugina. Faţada 'naltă, neagră, cu straşineie 'n arc Măreţ se desluşeşte prin arborii din parc. Păzind de pe-o 'nâlţlme, Іч zări îndepărtate, întinsele domenii cu optsp/ezece sate.

A fost odată viaţă acolo de boeri Cu-aliar pentru credinţa şi loc de mtngiieri, Cu suflete de vreanici viteji cc sîngerară Din vremile lui Rareş trei veacuri pentru

fără, Rugina vieţii moarte, secînd izvorul ciar A ars mlădiţa vie in ultimul vlăstar. Şi-averea risipită a sfintelor ruine in zdruncinul ursitei cuzu pe mlini străine.

Acum din tot trecutul, apare prin odăi Doar singură cenuşa străvechilor văpăi ; Pistoale, săbii late, un paloş, o armură Sub care — atitea inimi tictacul lor buitiră, Divanuri largi, portrete străbune pe pereţi. Hrisoave cu'nvestirea domneştilor peceţi, Şi martore bravúréi'şi vieţii din Moldova,..

Dar, vaiJ stăptnul de astăzi nu le'nţelege slova l

Om nou tn casă veche, biet suflet zămislit tn drojdiile vieţii şi 'n ele plămădit Din уаіц} de 'ntreprtnderi ce i-au vădit

tăria Pricepe şi măsoară ce scară-i bogăţia. Mereu dospind în umbra străvechiului palat ijfici gând să retrăiască trecutul îngropat, Oii jertfele acblor strămoşi ia toate sprinteni Pornind la bătălie in zornetul de pinteni Şi'n iama 'nvietoare de mîndri moldoveni Chemaţi prin glas de bucium din sate şi

poeni. Şi omul nou, tn slava puterii şi-a mărirei, Ш simte că'n truţie stau mrejele peirei. Şttndrugostit de sine se'nnalţă maestos!..

Priveşte de pe culme la oamenii de jos -

Supuşii lui, ţăranii din optsprezece sate ' 'De ML învingătorul cu aurxnnwărate*

de L U D O V I C D A U Ş

Şi-acoio, în tăcerea din sălile străbune Sub narat ile vieţii ce vin să'i încunune, El soarbe voluptatea de-a şti că e stăptn P e moaştele şi avutul trecutului român! :;

Dar iată-ţi vine rîndul, oh, neam al meu, să singen !

Trec zile de bejenii, de elocote şi 'nfrîngeri, Un freamăt, o vuitoare de chin şi nenoroc întinde peste ţară pustiiloru-i foc, Iar moarte'n zbor, grăbită, pe fie-care casă Acaţă pătimaşă, un ochiu Uin a ei plasă, $i după ea'n palatul apuselor măriri Păi runde-o 'nfiorare de crunte povestiri...

Acum, triumfătorul sătul de altă vreme Veghind in cuta veche se clatină, se teme,— Si simte că'n urgia ce'n sînge-şi face vad Mările visate se spulberă şi cad... 4 Nevolnică trezire a gîndului sau dornio Şoplindu-i că pe lume nimic nu e statornic De cât doar amintirea acelor ee->au trecut, Căci faima 'nbrucă viafa ce s'a desprins

de lut. Sclipirile de aur, grinarele bogate . A 'atinselor domenii cu optsprezece sate. Averile pitite în lăzile de fier ~ ^ S int doar o amăgire ăe lucruri care pUr t

^ 1

„.Şi omul nou începe să desluşească slova Hrlsoavelor bravúréi şi viepi din Moldova ; Şi vede tn portretul bătrtnului spătar.' Ce-apare din perete semeţ şi legendar, Un om a cărui umbră se'nnalţă, creşte,

' creşte Şi'n plină strălucire şi glorie 7 umbreşte... Se'ntoàrce spre fereastră şi vede'n poartă,

M Un tînăr, o ruină de om, om zdrenţeros. Un biet ţăran ce vine din zare, de departe, Ca raniţa pe umăr, c'opincele iui sparte, Tîrînda-şi anevoe piciorul—ca şi eum*^ Tot ce trăia întt'însul ar fi murit pe drum, S'apleacă sâ-l zărească, mai bine... şl.j

Sub ochii lui soldatul ia formă 'ntrartpată,\ S'avîntă ăîrj în lueiul luminei, şi'ntr'an salt; Răsare cît si tara si visul ei da'analt'"' "

л

U/sită sfînt'a jertfei.' Pe culmi înzepczite Să duci mereu povara picioarelor trudite: /coană a răbdării, gonit din post în post Să fii năluca vieţii lipsită de-adăpost; Sub trombe îngheţate, bătut mereu de vîn-

turi, In suflet cu chemarea străbunelor pămînturi, Şi-asemuit în slavă străvechiului spătar, Sa fii un scut, o stîncă înfiptă la hotar!

Şi'nfrigurat stăpînul moşiilor bogate, Averilor nespuse, averilor sfruntate. El, ce-a eălcat cu fală pe dreptul ori şi

cui. Presimte că din toate nimic nu este al lui.'... Sfios scoboară scara să cheme pe soldatul Flămînd şi frînt, — şi'l duce ca oaspete'n

palatul Măririlor trecute în care, ca un cult

Răsare-acum icoana puterii de demult. E-o vrajă ori şi'n veghe se [pierde şi-aiu­

rează ? Coci vede cum portretul spătarului vibrează, Alunecă din ramă şj'n zale îmbrăcat S'ap.eacă şi ia mîna sfiosului solaat. Siau map:, privindu-şi ambra, legaţi într'o

frăţie De jertfe îndurate pe drumuri de urgte, Şi trişti, pe eând prin geamuri bogate raze

curg Şt blind îi încununa lumina din amurg, In zdrenţele-i soldatul, în zaJele-i spătarul,— Ei ce-au cules din viaţă şi binele şi-amarul, Şi-au sîngerat in umbra Carpafilor stin-

coşl, Tresar, şi par vederii doi regi şi doi Hris*

toşn

Ladevlc Dauf. }

P A Z N I C U L D E N O A P T E . A r m a t e l e în r e t r a g e r e dau

loc caselor sa tului . Spre cer <se r i s c a u mar i limbi roş ia­t ice. Locali tatea, unde iusesein p ă r ă s i t e r a o mi<-'ă comună culcată pe coastele unor dea-iur i . Locui tor i i ci fugiseră de t e a m a invaziei , lăsându-mă as t fe l în. voja î n t â m p l a r e i î n t r ' n n şopron d ă r â m a t dc zid.' pe o jrrămadă de paie oriiede.

Tn Hinta fusesem r ă n i t ]a picior, i a r din pr ic ina Prea m a r e i p i e rde r i d e sânge, îmi v â j i a u urcchi ţe ş i -mi sim­ţ e a m capul g r e u fa plumbul-A f a r ă si ţom°tnl bătăliei se 'depărtase . Ьіп cer se coborâ­se. Peste sa tu] pust i i t oda tă

cu în tuner icul o l inişte adân­că.

De odată auzul îmi fu isbit de un sgomot ciudat .

î m p r e j u r u l meu . Pânfci în ungher i l e cele m^i d e p ă r t a t e si mai cu funda te m " m b r * . se a p r i n d e a u ca p r in m i n u n e mici lumini ce s t ră luceau d e 'mi luau vederea.

E r a u o muHune d e a n i m a l e cenuşii cu p r iv i rea fosfore­scen tă care se şj a r u n c a r ă a-sn 'p ramea . S imţeam cum din-tű lor mici îmi sfâşie ca rnea buca tă eu bucată . Incepu-j să striff. M ă 6 b ă t u - i câ t pu tu i , i a r n u m a i d u p ă m a r i sfor­ţă r i , a junsei uşa pe care dgs-

ebizând-o, casui în' n*elrtl?îr* in ograda caselor»

Când mă, deşteipta-i eraitf culcat Pe patul unei epitaj de campanie. Corpul lVtA tot o rană» * " t

Mi se spuse, că artnateLj noastre luând în st&pânjre a-cea poziţie chiar a doua *i fusesem găsit de sanitari Щ nesimţire, şi etând de Paza lâatră o înalt* movilă de ca­davre de şoarici. o pjaică w nuşie de angora en oobi ѵйгвц

E pisica pe care o ѵегі to­lănită la gura sobei, îm* я*« căpitanul. în casa cäfu-i fu« sesem poftit într'o după a* miază frumoasă de vară.

F. Florentin

7

D I N 1_ A R G U R Г>

S P R E L U A V I N A 4 V A L U L Nădăjduind să nărue zăgazul Atâtor ţărmuri fără de sfârşit, inebunit de furie talazul, Se spulbera de stânca de granit.

Împinsă de-o satanică putere, Pornea o altă undă către mal, jŞi'n mii de albe perle efemere, î ş i preíácea spumosul ei cristal. f Zadarnic îşi spunea de veacuri multe (Nepotolita mare, soarta-i grea,— Nü se găsea un suilet s'o asculte Şi firea însăşi n'o mai pricepea.

Muşca pământul ţărmurilor strâmbe Şi-şi trimetea mânia ei din larg ; Cu munţi năvălitori, cu repezi trâmbe, £ e răsbuna pe-o cruce de catarg...

Numai arar, în nopţi mai liniştite Pe'ntinşul negru fără de hotar, încet, încet murea pe nesimţite Tot sbuciumul acela milenar.

Atunci pornea atâta'nfiorare Din largul mişcător al depărtareî, Ai fi crezut că este clipa'n care Venera s'a născut din spuma mărei.

Cu ochiul eî sălbatic şi feeric, Neadormită, luna sta de pază, Şi trimitea ruperb în întuneric, Ispititor, puternica ei rază.

Şi făurind o punte ce se'nclină •De la fin ţărm la cellalt ţărm pe ape, Chema atâta lume spre lumină

'Câtă, puteau talazele să'ngroape.

Văzduhul când aruncă dărnicia De-asupra mării prinsă de repaus, Mă naşte, — desprinzându-ma din haos, Şi-mi pune-uii dor în suflet : Veşnicia.

Ivindu-mă în largul frământării Cu aripele pline de'ndrăsneală, Nu ştiu ce e răgaz, nici oboseala. Mu cere — albastrul cald al înstelară )

Tot mai robi i ispitei c e mă ţine, Tot mai aprins de doruri ne'iuplinite. Mă lupt cu alte valuri, stăpânite De acelaş, vis sălbatec, ca şi mine.

Dar cei ce mor în luptă, nu simt oare Aceiaşi năzuinţă în aripă? Nu sunt atunci şi eu un strop de-o clipă Sub ceru-acestei firi ispititoare?

Numai tării deşarte se sbătură De-atât amar de vreme peste ape ? Suntem ursiţi aşa, ca să ne'ngroape Minciuna unor zări care ne fură ?

Atâtea mii de valuri, câte sfarmă In fiecare clipă ţărmul rece, Au vre un rost, când moartea Ie petrece In haosul acela plin de larmă ?

Şi dacă vieţi mai multe se vor prinde Din suflul lor, în Ceasul când se frâng, Precum se prind şi florile din crâng Din scuturarea florilor murinde,

Ce mângaeri ne dă această lege? Murind, cu noi se'nchide — un univef? In spuma străduinţei ce s'a şters. Şi pulbere din jertfă se alege.

ION I, OREC.ÜLESCÜ

*) Volumul care apare.

118 6 UNIVERSUL LITERAR

S O A R E Ş l G R Â U : Şoseaua, panglică prăfuită,

îna inta Pr^n albăstrimea s i ­lei peste care soarele isj cer­nea strălucirea In urmă, ver-Ideaţa unei păduri încingea câmpul cu un Ъѵац ce. pre-

•aungindu-se sPr« dreapta si •pre stânga, s e ştergea n e " încetat mâi mul t »*i sfârşea

Mprin a sg topj de o Parte şi de zarea depărtărilor,

f încolo, spre Bucureş t i , ş e s u l ee desfăşura —• «ProaPc i a r ă

Ϋute — o 6 t e p ä vesela ce se împreuna J a o r izont cu ce ru l : jíVeebia şi acumPa noastră Ho-bnânie, peste care g r â u l îşi Itreee. v&a. ur iaşul ta 'az de

^a>ar marea de spiee ga lbe -a»e era m â n c a t . Pe locuri, de Wici câmpuri intrate în etă-wastre, î n a garofiţelor Pem-^>astre« ă n a garofiţelor pemé Sbè şi in a mufăte'ului galben W alb. ... ^ T r ă s u r a сц Patru cai se o .

Prise *n dreptul unei s i r i d e râu'de curând secerat şi, pe

când yizitul se opintea s ă ! i ddiee osia delà o roată ruptă

Pe un par găsit la marginea ţ*rjei, stăpânii, epre a &e adă-

t\ 8© arşiţa, se aiproţpiase-iră de şira Şi. aprînaândiu-şi ţi-

Irite, intrau în umbra ei-aprinşi de lenea z i l e i> ei se

a u , la mină. Pe paiele

două, şi înfăşurându-se î n fu­mul t u t u n u l u i se lăsau unei j u m ă t ă ţ i de somn. cu pr iv i r i ­le p ie rdu te în adâncimea v ă z . d u hulu i -

Dar din p rea jma lor, ce pâ­n ă ac i pă ruse püstje, o cea t ă de băie ţandr i i eş i l a iveală cât ai clipj d in ochi. şi se făcu r o a t ă î m p r e j u r u l lor.

E r a u copii d e t o a t ă m â n a . ou p â r n e g r u Şi cu p â r bălan, cu ochi d e i a r şi cu ochi de cicoare — unii mai îndrăzneţ i . e ÍU i mat sfioşi — care en că­ci ulj ipe ceafă or i Pe s p r â n c e ­ne, ca re cu pălări i d e pâslâ, îughj r landa te cu flori de mă­ceşi-

Copiî a i câmpulu i , p i ep tn -r ^ e li se a r f t t a u pâ r l i t e de eub cămăşile desfăcute; Pulpele şi pic ioarele le a v e a u soa ie . A -propia ţ i cu to tu l de f ire . ei duceau m i n t e a s p r e timpu­rile d ' întâju ale Laţ iuluj , ale samni ţ i lo r ş i sabini lor . D a r vreo doui , p i s t ru i a t ' , şi eu un tor t d e a u r r ° şu încurca t pe eaP, p ă r e a u coţpiî a ie acelor t r ibu r i de iranieni c a r e se c r e ­dea de-a Öreptul coborâte d in soare, si c a r e 'şi făcuseră d in Helios s inguru l Dumne­zeu-

Drăgăs toe i e u m n u s e poate m a i mui t , aceş t ia , câ t şi cei-laî$i. a d u c e a u c u dânşi i — in i ­mi d e a u r p r in g r â u l de au r—

de Alexandru Macedonski

împăciuirea" vietei câmpene* ' şti. curăţenia ei .

Venjti la seceriş cu ai lor, ş i întârziându-ee împrejurul »i» rei, zárjáéra pe călători, ai grămădindu-se împrejurul 1er se uitau acum lung la «i. d« Pe a căror frunte grijile P*~ reau că se şterg.

D a r soa re le coborâse- Bă* ie taşi i a lergaseră ' cu urciôa* r e l e la un pn t din apropiere» şi veniseră cu apâ de aß°l°» D r u m e ţ i i băuse ra , i a r o s i â t r ă sure i fusese cu obiu cu val Propt i tă p e p a r « l ee avea »'<9 spri j jnească p â n ă la satul V*» cjn.

Călătorii intrată în&uflt'ru. Caii o urniră din loc. Ej o t â -rau eu grea, dar. *n sfârşit. * duceau. Micii ţărani, precum mai măriceii, rămafteră in urmă şi, în curând, şira, ee depărta ş} ea-

Târfiş'grăpiş, călătorii ajun­seră în sat, s e deteră jos ş î mânară peste noapte aöolo.

Dar aurul ce ee şterse de~ p e holdele de grâu odată c a asfinţirea soarelui, n u se fter* se din amintirea I°r-.,

9 i . unul din ei, mfitaa». dm grâul prin care trecuseră, I* îl amestecă cu soarele dusei zile, ca să facă şj din unul ş i d ia altul o pâine a ne-uităreî spre a se Hrăni şi alţii cu e a v

Alexandru Maçfi&wM

119

SCRISORI APOPLECTICE de P O P / C

Í . in seara când mâncarăm la Modem Eram atât de fericit, — în cât Mi se opreau mâncările in gât Privind la ochii-ţi magici de infern. Şt muzica lui Strauss îmi părea, Când surâdeai ca nimfele prin valuri, Un labirint de calde Idealuri Pe çare-un suflet mare-1 construia. Apoi când Ia Alhambra m'ai atras Şi-am isbutiţ să-ti spun vreo două şoapte Spre buze roşi, ca rodiile coapte Se îndreptase gândul pătimaş.

Ne-am despărţit târziu de tot Când te-am condus Ia Domnul & Sra îmi pare l fix, Şi mă ştersesem rău pe bot. Ai dispărut într'o clipită Fărâ вД-тпІ z|ei nici «au revo/r», Iar eu rămas pe tro-tu-ar Strigai : «ce vlaţa-afurisită»

Moral» : Diltinui ăita^i un măgar.

a. Nu mă 'nfior de lupta unor bolcc-vici cruzi din Rusia nebună ; — Eu ştiu că după vreme de furtună Pogoară lin un «farniente dolce» Peste întreaga noastră fire f e r m e ­cătoare ca'n Lesb'Js Saphó Poeta! Eu măi amice am principii ferme, Şi n'ai să vezi vreodată că prin meta­morfoză, să ajung o coardă Pe care poţi să cânţi în fel şi chipuri l Ce-mi pasă mă câ lorga o să ardă Mai rău ca ale Africei nisipuri, Sau c'o renaşte, ştiu şi eu? Maz-eppa In ţara năzdrăvanilor cazaci. Ce 'mi pasă mă, că tu fără un prepa­rator, politica încerci să taci, Nu vezi cum soarta 'şi râde neîncetat De iot ce zămisleşte legea firii ?

Morala De vrei să treci chiar pragul rleníüríríl Renunţă să te-aleagă deputat.

S O N E T E INCANDESCENTE

păşesc rncet şi càlm prin cimitir Şi-aseult cum cântă 'n murmur straniu

[plopii, Щ о в р г м е cutezător, în faţa gropii Şl fae flloeofie-à la Şecspir;

«O, voi care dădurăţi ortul popii In rjepti dc crivăţ aspru sau zefir. Privind Ia crucea voastră vă admir Şi-aşi vrea şi eu de moarte sa m'apropii.

Mai rău decât pe bieţii câini tarbace. Mă chinue mereu, şi mă sfâşie Oribilul «a fi sau nu f i . . . !»

Şi când gândesc că viaţă mea săraea *Mai searbädä-і ca gustul de leşie Vă 'ntreb de «nu-i mai bine 'ntre etafH,..!»

Morala : Ne-av|nd răspuns, mă 'ntorc Ia berărie

U

Mai trist decât un mue Ce-şi plânge soarta 'n

de lumânare stropi de s p e p \

[manţeţil1

Stau eu acum în mica mea şambret4 Cuprins de-o scârbă neîndurătoare, Şi faţa mea e albă ea de eretă, far barba neagră creşte tot mai ţare, Sunt prăpădit ca, pictorul cutare Când nu combină bine p e . . . paletă.

De ce o Doamne m'ai ursit să sufăr Mai rău ca* un costum boţit în cufăr, Sau chiar mai rău ca vechii mucenici ?

Miniştrii fură Vlad, Bontescu, Boreea, Jar N. D. Cocea şef de bolcevici, Şi eu n i m i c . . .

Am să m'arunc în Borce&î Morala:

Dar parcă tot mai bine e aici I - Popi

on Ü N I Y F R 5 U L L I T E R AU

T A R A L U I B A I - G A N C I U * (Amintiri vesele dmtr'un calvar)

e c c e h o M O ï de VINTILÄ PANTA

In curïea cazărmei • sgomot mult, larmă ca de bâlci, înghe­suială, sbierete,' amestec ciudat de graiuri ne'nţelese.

_ Mă Domnule, ne moje! • Pardon! Lass mich hir! ' — Bonjour' Comment cu va?

— Al dracului Bulgar, m'a văzut!

Babilonie curată, toţi vorbesc tn alt grai decât cel cu care au crescut, unii şi-1 pocesc chiar, să şit-1 apropie de cel al învingă­torilor.

Iar Bulgarii vorbesc româ­neşte, scâlciat ce-i dreptul, dar maj toţi au câteva noţiuni.

Intr'un colţ un ovrei-român, cu eapelu; dat pe ceafă, cu aer de vădită superioritate, ţinând prie­tenos la braţ un bulgar bărbos şi nespălat, îl convinge cu înde­mânare vorbind o limbă ciudată, din care nici el nu cred să pri-eeapă prea mult; gesturi cu ne­miluita-, să împlinească golurile vocabularului sărac a celui in­trat în graţii... căci Bulgarul Vorbeşte cu el cu o umbră de respect, deşi nu se sfieşte dese­ori, să-l bată părinteşte peste burtă, izbucnind în hohote de râş, lărgind o gură până la ure ebi.

Şoptesc, оѵгеіщ e radios, zâm­beşte şiret pe sub mustaţa-i mi­că, roşie ca arama. Se pare că a facerea oe pun la cale are sorţi de izbândă, ochii mici şi aprinşi tn cearcăne de sânge bolnav •trärucesc, 3,сатлтааѵХ* scoate

un teanc de hârtii mototolite, murdare şi soioase, alege câteva ,,Let>e'' şi le întinde triumfător amicului... care le ia cu băgare de seamă, le desface tacticos nu­mără, ridică capul, priveşte spre junele semit cu oarecare nedume rire, apoi subit fără alt comenta­riu jart!., jart!., două palme so­nore pe obrazul înroşit de umi­linţă şi indignare! Apoi, băgând banii în buzunar, îşi înfundă ne­simţitor mâinile In şalvarii enor­m i şri creţi, pleacă fără să pri­vească în urmă, izbucnind In-tr^UD râs fălos şi idiot Baî Gen­cin ştie să glumească! Ecce homoţ

• Adunaţi c* o turmă şi îngră­

mădiţi să ascultăm cuvântarea ..polcovnicului'' *) într'o încă­pere de cazarmă, înaltă, ornată cu lanţuri de foiţă, privim mi­raţi pereţii.

In toţi patru, câte un tablou lucrat grosolan, cu rame din hârtie albastră, încadrând chi­pul bărbosului erou al istorie' bulgăreşti „Asparuh"!

Placarde în litere chirilice, ste­jar, panglici şi într'un perete, Un român poznaş, la repezeală a «-tárnát câţiva ardei, făcuţi bu­chet.

Poleovn'cul, un bulgar chel, cu mustaţa neagră bătând în verde, cănită prost, cu ochii mici, în­roşiţi de nesomn, cu obrazul bu-

*) Polcovnic r= colonel.

hăit de alcool, îşi DREGE GLASUL răguşit, se sue pe UN SCAUN alb, ne vorbeşte tare, ÎNTR'O ROMA­nească stricată, INV&ŢATÂ ODINI­oară când „Polcovnicul'* de asţ era in ţara românească MARE proprietar.

Mă domnilor! Eu fost n» ţara voastră mă... im& pământ, imă căruţă... na Cuştengea mă! Voi porci mă!

- - A u d ? Voi ciocoi aă, Parka ma««

ţăran prost mă, NEMA PĂMÂNTUL NA Bălgaria, imă PĂMÂNTU, IMĂ parali imă VOINŢI, IMĂ ŞI SCBITF mă! VOI pircii MĂ! Ah! AH! VREI, Ruşciuc? Varna? Na ! RUŞCITJC I Varna? Na Varna!

Şi In mişcări repezi şi ele* gante, colonelul părţii sedentarei îşi Întoarce corpul, NU SE ATTESTE să Întovărăşească exclamaţiile EA gesturi ELOQUENTE...

Mă... 913 voi hoHhiţi, r f* boi NA OOCOSCHITIL— OFIŢERII COR-ZOTA mă. pudră mă, nema devia mă! Vo; RĂZBOI NA Gb.ermt.nia ? Ha! Ha! Ghermanii MĂ? R U -mânu prostule este MĂ! MĂ DOM nule, porcile este VEI!

_ Bai Ganciu PRIVEŞTE PA de» asupra capetelor se gândeşte, ri. DICĂ DIN umeri, NE compătimeşte par'că, si termină IXBUENIND FU-RIOS: Porcile mă DOMNULE» PORCILE!

VMTFLĂ Pa-rte

*) Din volumul ca aceiaş nume ee VA axtare Ia CURÂND.

« * S ? P Г » i . / \ J

Sonetul priniăv rei Prin florile de ghiaţă şi ninsoare Ce se topesc cazând ca mici mărgele, Ы aer îşi inaifă câte-o floare Priviri de ochi aibaştru sau de stele.

itâţia ghiocei şi lăcrămioare Şi câte drăgălaşe viorele Parfunturile lor ispititoare Atâta fericire — aduc in ele

Stn mine, tn această primăvara. Sădite de ochi negrişi de soare, Din sufletu-mi, începe să răsară

flori tinere ş'atâl de 'nbătătoare.^ O, fericiţi, cei cari 'n pnmăvaiă Simti-vor cum răsare 'niâia floare.

Wikita Macedortski.

Dragulai meu Udy., Te-am revăzut intr'un amurg Când rătăceam în lume ; Şi la pâraele ce curg Le-am spus t'umosu-ţi nume.

Din unda lor s'a înălţat Un cânt de dor şi tale De-atuncea ele i'au cântat Mereu în a lor cale.

Te-am întâlnit, şi-aiunci am plâns Când fi-arn văzut iubirea Ce-odată sufletul mi-a'nvins Mi-a răsădii iubirea.

Apoi pribeag, rătăcitor, Aram depărtat de tine, Şfn orice unda de isvot Ea te-am văzut ''mai bine.

Florin Chiru-NanoT

Subscrifi confraţi Adică la ee dan busna la'mprumut, aşa'n neştire,

Numai casele de fler, numai pungi, numai chimire

Şi condeiele de seamă ar r mâne mai prejos.

Tocmai ele, cari aştern pa hârtie-aşa frumoşi

Co? oar credeţi cum că noi, scriitorii mari şi miel»

Am lipsi cumva de fonduri, or suntem nişte calici?

S'a sehimbat acuma vremea, nu mai este a de-o ştiţi»

Astăzi şl noi scriitorii suntem oameni procopsiţi,

Şi dovada eă aşa e să poftiţi ca s'o aflaţi

Pe la BăncHe pe unde o să fim aglomeraţi

Şl unde, uite. chiar eu ăsta care versori proaste scrfa,

Miei mai mult nici mai puţine trei chenzine-o să sobserta»

тгх UNIVERSUL UTERAI?

IVI A R I I D I S P A R U T !

(ON LUCA CARAGIALE " Izbuteş te «*• m d d sărac — să isprăvească câteva clase de li­ceu,apoi intră, copil aproape, în apriga luptă a vieţei, încercând pe rând toate meserii le delà sufleur, la revizor şcolar, ajun­gând târziu, după stabilirea r e ­putaţiei de autor dramatic , Di­rector al Teatrului National. Se ocupă stăruitor de foaia lite­rară a „ Universului,*, întemeiază „Moftul Român" şi colaborează ia ,Convorbir i Literare". Plic­tisit, blazat, amărât chiar, ee apucă de comerţ . Nu reuşeşte, şi mal deziluzionat părăseşte ţara, trăi ud liniştit la Berlin, unde se stinge la 10 Iunie Q12. act ivi tatea sa l i terară vastă şi răspândită în toato direcţiile se e-videnţiază pr in nemuritoarele sale „Comedii de moravuri". Toate, delà „O soacră'' şi până la „Scrisoarea pierdută" sunt scene rupte din viaţa de toate zileiej redate îutr 'un colorit viu,

real . In care tipurile trâese, iiind caracterizate nu se poate, mai sugestiv şi mai aproape de adevăr. Originalitatea subiecte» lor ne atrage, situaţiile co-mice ne dispune, interesul ce-) desfăşoară acţiunea це intere­sează. Umorul lui Carageaje 9 un izvor nesecat, alături de sar­casmul sau muşcător, Ц gisir* în toată opera sa.

In domeniul nuvelisticei, Ca* ragea le e tot atât de mere , ea şi în poezia dramatică. Nuve­lele sale, mai toate izbutite studii •de profunda analiză psihologiei,, au rămas în li teratură Roma» nească, modele de stil si ana» liza psilogieä. Fabulele Iui Ca-rageale sunt neîntrecute; spiritul lor, cu o notă de profundă şi înaltă moralitate rămâne de ne­imitat. Nu poate fi ceva mai spi­ritual de cât fabula alăturată, model de vervă, originalitate şi spirit; '

B O U L Şl V IŢELUL TJn bou,' ca foţi boii puţin Ia simţire» In zilele noastre de soart' ajutat... învăţă la şcoală cartea de cetire Şi ajunse boul un bou învăţat.

Mare lucru 'n lume e şi 'nvăţătura! Ţine loc de multe, chiar şi de talent... Printr'o bună şcoală, rafinezi natura : Din viţel poţi scoate un bou eminent.

Nu încape vorbă, între animale, Un aşa specimen greu să mai găseşti,,. Să citească zilnic feluri de jurnale, Rumegând atâtea ştiri politiceşti

Astfel, eminentul, în curent cu toate, Iată, pe nepotu-i tânăr 1-â 'ntâlnit: «Unchiule, cum mergem?» — «Excelent

[nepoate !»

A mai grea р г о Ш е т а в ' * şl rezol vit»»,—

«Unchiule, iar glume !»--«Ba de Ioc băiete!» Sunt de acord cu toţii, foarte sigur ştiu... Să m'asculţi pe mine, ец citesc gazete; Tu nu ştii nimica, eşti un agiamiu.

Mă 'ndoiam eu însumi ; m'am convins în [fine

Cam scăpat de-acuma dc orice nevoi : Ni sunt de-opotrivă voitori de bine Şi au multă milă cei mai mari de noi.

N'au pierit zadarnic, astă primăvară, Dintre noi atâţia ca la zalfiană! Drepturile noastre sfinte triumfară: O s'avem izlazuri, dacă nl le-or da...»

A rămas viţelul, ca un guHbcască, Fericit că 'n fine sacra speţ-a lui O avea de-acuma din belşug să pasc! Ş'o purta mai lesne greul jugului.

C*ragiale

P E N T R U M Ă R I R E A P A T R I E I II

de V I C T O R A . B A C A T j D G L U

R E T R A G E R E A Şi sufletele vitejilor morţi, sluteau pe deasupra capetelor

noastre, tmbărbătăndu-ne là htptă şi datorie.

' ' Rtiboiul nu e ţesut numai din kMnzi el «re şi situaţii «ri­ttet, iii* triste şi uneori înfrân* geri.

S« şti* cu eut avânt s'au trecut Cwpaţii de armata noastră fal­nică doi ani de aşteptaro În­frigurat* ca ţinuţi în lent şi de odată, lanţul rupt, sborul spre 1-deal, dorui de Igbândfil

Simţeam cu toţii, ca războiul Ы1ІМІ, nu-i plimbarea din Bulga­ria şi cu toate astea- câtă nerăb­dare ne ooprinsese sufletele. Ca morii, armata era gata, poporul thtă nu, şi se ştie că Naţiunea *ste forţa.

Spre sfârşitul lui Septembrie 1916, după Jmbătarea ţinuturilor noastre într'o serie de ofensive fericite, urmă şi seria zilelor de restrişte. Laa celor ta drept, să »orbeascu de ajutorul platonic al «liatilor Ruşi, de organizarea noastră necompleta, de gestul Jertfitei noastre, spre a salva pe aliaţi la Verdun şi Salonic. Щ opresc la analiza psihologica t individului ca şef şi soldat.

Ostaşul nostru, începuse £ă •, priceapă, că duşmanul ,tare mile \ jie тйгЬоіи1', iar noi numai piiep-Ü iurt de voinici, şi ori eût de oţeli-L Je vor fi ele, după vorba poetului |Діехап<ігі, că Românul are şapte lirteţl în pieptu-i de aramă, în­fruntarea noastră, cU trupe eifuJ. I'pate şi înarmate extr.a-ord'riajr, • < fost o -jertfire.

\ Dezastrul delà Turtuoaia, se mfioase In sufletele noastre de-tfpţii şi tetoerî ,cari de-alcmnteri •e puteau prevedea.

Retragerea forţată este episo­dul cel mai dureros al unei lupte

: k . ea ee face instinctiv delà in-fcfyid la grupare în caz de pa-

] Sică, sau se face după ordin. ! Primele noastre retrageri din

Transilvania au început când trupele germane şi tn special cele

l Btvsreze, au încercat s% ftn-i pingă cu puterea numărului şl

• forţei, odihnit* resturile victo­

rioase ale unităţilor noastre atât Incert ate.

.. .Spre dimineaţa zilei a luptei de noapte delà Keghen, începu un bombardament infernal — duşmanul avea atâtea muni ţ iu -ni, c ă nu este exagerat a se zice. că fiecărui grup, căruţă sau om chiar, i s e trimetea câte un obuz.

Şi când nu putea să s t ingă vie ţele bieţilor noştri soldaţi nu o-•dată, se vedea masa groaznică de fier şi fontă ce-asvârlea obuzie­rul, scoţând stejari bătrâni diu rădăc in i . Artileria noastră u> câmp era neutincioasă cu toata eroica ei sforţare.

Lumina zilei, arătându-se în plin şi polemd câmpul groaznicei lupte de noapte, cu inima în.lu-rerată, vedeam corpurile neînsu­fleţite ale camarazi lor rămaşi în poziţiele în care-i găsise moar­tea, în tocmai ca nişte stane de piatră alegorice.

Morţile violente n u s c h i m b i figura clipelor din urmă.

P e feţele unora, citeşti gro;ă-via, pe-a altora sălbăticie, pe сеіэ mai multe , calmul unei sfâr/ iri de forje.

Arma le r ă m â n e prinsă In m â n ă ca într'o bucată, dî ţc leş-tarea aproape imposibilă.

Cine poate descrie starea su­fletească a gelului ce vede că n u m a i poate menţine pe poziţie o trupă? Cine are condeiul aşa de vrăjit, să descrie neliniştea, dez­nădejdea ş\ necazul încercărilor neisbutite de a se fixa pământu­lui?

Toată firea este în proces, cor­pul se sgudue, p â n ă în cele m a i mici fibre, vezi pericolul cu oehii şi dacă în ace le clipe îţi pierzi noţiunea reaKtăţei sau conştiinţa datoriei, totul s'a sfârşit. Atunci e cazul, ca şeful sărşi poată tem­pera nervii şi păstra limpezirea gândire!!

. . .Se ordonă retragerea presiu­ne» fiind prea mare şi jertfele p â r â n d de prisos.- şî porunca În­

cepu să se execute pentru unele unităţi în ordine, pentfll altele unde şeful nu-şi avusese trupa în m â n ă , retragerea devine dé* zordine şi chiar fugă.

Mitralierele noastre intră în funcţiune, spre a ţibtui pe ina* mic cel puţin câtăva vreme. Se ocupase atâţia kilometri de te­ren, că nu trebuiau pierduţi de­cât pas Cu pas; — răiboiul naşte surprize cari pot schimba dia clipă în clipă faţa lucrurilor.

Obuzele duşmane tnpăinjenea­ză terenul de retragere - - . moar­tea stă în fiecare moment а т з , ninţătoare şi gata pe pradă.

Cu ochii lăcrămaţi privesc U-nităţile ce se supţiază văzând cu ochii, s emănând pământul cu corpurile neînsufleţite ale băeţi . lor mei vitejii

...Şi dinapoi nici u n ajutoi , nici o întărire. Sărmane victime ale ncprevederei ţi nenorocului!... Ci-acasă vă aştepta mame, soţii şi copii...

Dar, războiul ne trebuia.;. hU. т к і aşa puteau fi îndelinite re­vendicările поаэіге drepW... Şi Isus Cristos s*a jertfit pentru o menire şi Ideia Croştinătuţei !

...Şi pe când retragerea se Î3-cea pas cu pas, o serie de împuş­cături din spre r&sărit ne mân. gâiară urechia, — un curier »-nuntă oprirea retragerei Căci re­gimentul atacă cu succes aripa dreaptă. Prea târziu. Ordinul fusese dat ca atacul s ă fie simul tan, cu 20 ore mai de vreme şi nu fusese executat. Câtă vreme ordinul ce s'a dat nu se judecă dacă se poate executa ordinu nu-i poci pretinde îndeplinirea sşa c u m l'ai conceput şi cum urma să se înfăptuiască.

Obuzele barau retragerea un iad părea că sa deschide tn faţa noastră, aşa era sgomotui de asurzitor şi moartea peste to> locul.

Cu câtă greutate se pot da or­dine n o i d e oprire şi apoi d» nou

124 UNIVERSUL LITERAR

e tac , când spaima şi rătăcirea j)ătrupde In suflete.

Agenţi i de legătură bravând moartea» a lergau din unitate In lunitate s tr igând, sbierând chiar Poile dispoziţiuni.

Unităţi lor ce se retrăgea le co­m a n d , le ţ ip, le urlu de oprire nouă şi rezistenţă. Nervii tutu­rora sunt excitaţi peste fire şi cu sforţare supra omenească , de-abia reuşesc să-i ţ intesc locului. Cu jale şi temere v ă d cum bata­l ionul de el i tă a l reg. ..- ee re-idusese aproape la n imic

. . .Ceasurile au trecut spre no­rocul nostru mai repede decât eredeam, şi negura serei începu eă se aşterne peste cimitirul năs­cut din lupte.

Spre noapte se dete ordin de retragere generală. In valea lăpuşnei, l a poalele munţilor Gherghieni, se s trânseră toate trenuri le regimentare a l e brijca.

dej de infanterie şi de artilerie. Peste noapte u r m a c a aceste tre­nuri şi parte din trupe, s ă sue muntele, trecând în valea Mure­şului superior spre Büro.

; . .Ş i n u se u i tă a$a upor pri­veliştea tristă a convoiurilor de căruţe abia urnite de cai , boi şi oameni pe munte prin noroiul drumerilor pe cari cu câteva zile înainte trecuserăm în ofens'vă victorioasă. P e vârfin Gherghie_ nilor începu s ă n ingă — zăpada timpurie a lui Septembrie. Doam­ne, ce noapte înfricoşată şi isto­vitoare. F ă r ă mâncare , fără s o m n şi sub imperiul demorali-zărei inerente retragerei te m i ­nunezi c â n d ţi-aduci aminte de acele ceasuri grele, trecute ca în vis şi judeci cât este omul de tare!

Şi când ne-a privit zorile ace­lei dimineţi şi n e a m numărat , ara văzut cât s u n t e m de puţlfii

şi am plane; tn lacrămile fie* căruia se citea duioşia unei eu* ferinţe nemărturislte dac !nţelen se, iar pe tâmple sclipea ceva dirf zăpada ce nu se mai topeşte nici» odată. *

Dar soarele începu sä lmprăş-' tie din nou bogăţia s a de raze şl de viaţă şi atunci noi speranţe încep s ă renască în sufletele noastre pentru o clipă abătute,

...Speranţa si credinţa e u fost factorii biruinţei şi acestor vu> tuţi, le r idicăm I m n de slavă! >

In sufletele morţilor noştrîl scumpi seăldându'-se tn pl«ai* razelor de soare, p luteau pe der' asupra, reamintindu-ne de dar torie. /

Zilele acelea de restrişte şi du* rere, vor r ă m â n e a însă, ca nişW icoane noperitoare î n m i n t e a ţ i sufletul nostru. *

.Victor A. ВщіфеТ*.

STEJARUL D O B O R Â T După Q- Pascoli.

In locul umbrei, mort, stejarul tare, Se 'ntinde. Nu mai luptă sub furtună. Şi lumea zice: ,.Cât era de matei"

Atârnă Ш şî colo din cunună Mei cuiburi ca în astă primăvară. Şi zice lumea: „Cât era de bună!"

H laudă şi-l taie... Cu-o povară Se duc cu toţii-apoi, când amurgeşte... O pitulice plânge... 'n cercuri zboară,

Şi cuibul verde na şi-l mai găseşte... t rad. de O. CifarelliT

S O N E T Ceasornicu'n tktacuri cadenţate, Nepăsător, înseamnă veşnicia Reaminündu-ne zădărnicia Atâtor vieţi, pe rând, înmormântate.*

Cum ne sporeşte el melancolia In sborul clipelor întârziate — Când vântul urlă afar şi n'ai un frate Căruia să'ţi destăinui pusnicia /...

Povestea lui aşa dt dureroasă Îmi spune: „vremea trece" dar ce'ml pasă Când omu'i sclavul vieţii totdeauna.*

întindă'şr moartea cât voeşte-aripa. Nu mă'nfioară ghiara'i şi nici clipa Când m'o'nghiţi deapururea genunal

Seb. Hortopaa.

L E A C SIGUR De siintî cum-va junghiur i de eap , Or gheíe le ce 1111 i e ' ncap , Te-au înf lorat de bal ál uri . S a u d a c a ai pe piept a r s u r i ; De te 'mbulzese d u r e r i d e diuji ţ)r s imţi p r i n t rup iioi'i f ierbinţi

Asa d e p i ldă c a la g r ipa . Ma c r e d e nu f ace r i s ipă P e doc tor şi p e doctori i . Mai b ine bani i SUBSCRII: I A ACTUALUL ÎMPRUMUT Şi^ai..să_.vezi_că ţ ţ -a trecut .-

UNIVERSUL LITËRA'?

S U B P L O P U L . . Sub plopul delà poartă Stau singură şi cânt, Şi plopul delà poarta Se leagănă în vânt.

El spune o poveste Dar nu o înţeleg... m trista lui poveste È dorul meu întreg.

Din zorii zilei astfel Şi pană în amurg, Eu. cos, tot cos şi astfel Trist zilele se scurg. ' Aprilie 1920

Drumeţi, copii, bătrâne Din calea lor s'opresc Drumeţi, copii, bătrâne Plecând tot se crucesc

Eu, singură, pustie Rămân şi 'n urma lor, Eu singură, pustie, Plâng visele ce mor.

De va vent vr'odată Un palid calator, De va veni vr'odaiă Va plânge el de dor.

4P

Jar de-o 'ntreba de. mine Tu plop, bătut de vânt, De-o întreba de mine Să plângipe-al meu mormùn

Târziu va înţelege Pribeagul călător,— Târziu va înţelege Şi-o plânge mult de dor.

Sub plopul delà poartă Stau singură şi cânt. Ca plopul delà poartă bătută sunt de vânt.

Lucie Tuta

Ö E S L E G A R Í A U DESLEGAT:

.?ТШ JOC: Dumitru N. IHescu-ttlfov, Elene, Perpelescu R. Vâl­cea, Clara Paul . M Nobody Bră>-» Ecatertna cpt. Ion Piteşti, Jean N." Udriste Debreţin, Ticuţă N. S*eriade Piteşf>, Leon Osias Plo-•sşfi Pop» M. Ion T Măgurele, tandrei Dumitrescu T. Măgurele, fV. L. Jr_ Bârlad^ Flore Andrees-eu" tocQ, Ï G. loco, Solaro Alexfe Macedonski loco

DOUA JOCURI: P. Gr. Vas), lin Iaşi, Coca Tecu c i . Ionel Si-«aer loco, Nicopna Mjaa Piteşti, JtfarkMtra Pred eseu loco, Elena v' ІШгсеа loco, M Delà Prut Şiviţa, Becu V, Pavel Iaşi. Angelina Ge-fcrgeaeu" loco, Mietta I. loco.

TREI JOCURI: Roro şi Bebe IVaàeanu, P . N . cl I I I , Aurica Bebeş Galaţi, I.Cio'răne&eu-Mort,. eni, Chivu Isftc Focşani. M. Delà Prut ŞJv't» Puiu I Neculai laţ i

PATRU ' JOCURI: Virginia Daja, Mariette Pica Dorohoi, Ph». tpeaeu E. Con st. Comarnic P Or ѴавШи Iaşi

СШЯ JOCURI: Elonuţa D. Tabacu R. Sărat. Oräsiami loco, T. R Tănase Jigălia Ialomiţa, Oc. Hvian Petcu Ploeşti, Petre Bog­es« Galaţi, R. Ivanovicl T. Mă­gurele.

SEA6B JOCURI: Lenuţa N o

"'gnlesea loco, Ecomomtt I . Consî.T Ecaterina şi Elisaveta cpt. Iov Piteşti . Majincu Efstato Galaţi, Lucia şi Irina maior Davidescu Sibiu, Marioara Balteanu,

ŞEAPTE JOCURI: Didi şi Ga. Postelnicu loco, Angela Georgescu loco, Georgel ?i Costel N'icolescu loco_

OPT JOCURI: I . G. loco NOUA JOCURI: Tache B'erbe.

ciu C. de Argeş, A Dan, Mişu Burmaz loco St Bernhardt.

ÎNTREAGA SERIE: Spathy R. loco, Si t . Iosif, l ohn Bull Călă­raşi.

La împrumutul pe care'l cere {ara

Subscriu şi voi confraţi publicişti, 'ziarişti şi toate categoriile de intelectuali.'

Ştim că nu e nevoie de îndemn când e vorba să săvârşim o faptă patriotică, dar oamenii de litere sunt firi distrate din cauza mul­tiplelor ocupaţiuni şi numai de actia le-o amintim.

E C O U R I La notiţa explicativa" carp te.

setea poezia „Bun venit" e con. fratelui Nigrim publicată în nu» mărul trecut, s'a strecurat acea­stă eroare; s'a zis că poezia a fost citită M. Sale Reginei când a tre . eut prin Buzău după ocupaţie; în realitate poezia fost scrisă în a. cest scop dar n'a putut fi citită M_ Sale, întrucât autorul n'a fos» înştiinţat la timp de trecerea M Sale.

De altfel, această neînsemnată eroare nu strică nimic din farme, cui si frumuseţea inspiratei bu­căţi literare a distinsului publicist.

I n curând va aPare -un vo­lum de schite şi пцѵеіе, — .Ла urma lui Ma r t e" de d. Emil Isac.

* La Teatrul Naţ iona l se repetă

a c t u a l m e n t e : Lacrima de Val-jean. Poezia depărtărei, de Lui-liu Zamjirescu ş i Prăpastia de M. Sorbul.

m Viitoarea p r e m i e r ă a Compa­

nie i „Exce ls ior" va fi: Să nu-ţi iaci idoli, de A. Verea. Se vor­beşte mult b ine despre acest po­em dramatic .

128

RUBRICA J A C U R I L O R S E R I A V I I M

S O L U T I

1- ARITMOGRIF MITOLOGIC HEBE~ EURIPOS RURICK CUCV UNUL LUCIA ESOP

Hercule-Esculap

2. ŞARADĂ de Const. Oi{ă

f U — DO — RA

3. ARITMOGRIF de St. Vasiliu

Epignal Mariana iran l e v l Zuifota Dscar Latone Alerg

ЕШИ Zola — üerminal

4. ARITMOGRIF de Junlus delà Perişor

Sal» Prlraaf La Va CuEr MaRia HoPa CaOlin StObof LuLea Liverpol-Portsmoat

S. JOC IN ZIGZAG de Stelian Mihăitescu

N" A I U L U N U L U P U L

U R A L A N

6. ŞARADA de Elena St. Popescu — , A —TI —LA

7, £Rm40GRIF de SpatMy R.

Achil Namso Gardian lord iţar Algebra

Anglia-Londra

11. PROBLEMA de Virgiliu Florescv

MERE - PERE

13. JOC ROMBIC de Dem. Rädulescu.

13. şaradă Autentici de C. Nedelescu-Zloteşti.

8. ŞARADA de Nona

S A R A - I L I E

9. ARITMOGRIF de Maria Stăneccu, Ploeşti

Mămăliga lpistat Hatman Antipirin lorgu Vărsat Inamici Tratat Eladnas Ariston Zero Uluc

Viteaza — Constituanta

10. ARITMOGRIF de Bogardo/G.

ErnanÊ Phedra Avarul Mama Iveta Napoleon Oombra Nlvernezt Drumuri Asia

Epamlnondai

Crema, pudra şl săpunul Flora

14. CuVânt pătrat de C. Poliza.

C L E O L O R D E R A O O D O L

15. HETAGRAHA de Florlca GeorgescM-Stoage

Cor uor For Lor Nor Cor

1«. ARITMOGRIF de Magra

Formes* Athena LeopoldvlUe Kútásó! Lena Angola Naja Darius

Ziarul Călătoriilor - şi al - ,

Ştiinţelor Populare se citeşte uşor şi instrueate pt

ţoală ішиса

UNlVFRSUL L1TFRAR '

Pentru consolidarea I! Î M P R U M U T U L I N T E R N

M virtute* legii promulgata tn Montier«! Oficial No. 213 din 16 januárié 1920, Guvernul Român •tut« renta amortiblia 5 la eutft

Ssopul împrumutului ' Acest Împrumut are аЧ scop a-föperlrea nevoilo r tezaurului din «aura marelui contingent de trü. p* rămase Încă mobilizate pen­tru apărarea tării, pentru oune-rta ih aplicare a diferitelor legi •aelale, isvorăte din înseşi urină­rile răibdiului, precum şi pentru KeonJtUuîrea gospodăriei naţio-ftăle. i Iu textul titlurilor noului Îm­prumut se vor reproduce uraiá-fSarele conddţiuni: І Împrumutul va fi emis în ti­tluri ia purtător d e 500, 1.000, 6.0ÔO, 10.000 şi 20.000 lei. j Titlurile vor purta în facsimile semnăturile Ministrului de Fi­nanţe, & Directorului Datoriei Publice şl a Casierului Central t i Tézaüf ului Public şi o semnă­turi manuscrisă de control.

Sut iu l* rie Impozita Subscriitorul la acest Împru­

mut e scutit pentru sumele sub­scrise de impozitul asupra cre~ iterii avtrilor, (asupra câştiguri. №r de război) şi asupra averilor. Sumei* subscrise nu se vor se­taţi la stabilirea averilor asupra tărora se va tteûuta un eventual ЫрГцШІ forţat.

Titlurile acestui împrumut v o r

fi scutite de orice impozite pre­zente sau viitoare.

Titlurile Titlurile vor fi primite pe va­

loarea lor nominală, ca garantie la toate casele Statului. Cupoa­nele scăzute vor fi primite la a-celeaşi Casse drept numerar. TL titlurile vor putea fi puse în gaj (lombardate) la Banca Naţională a P.omaniei çi la Cassa de Depu. neri.

Subscriitorul va putea plăti pământul cu care a fost împro­prietărit prin expropriere cu a-ceste titluri pe valoarea l°r no­minală purtând primul cupon neajuns la scadentă.

Titlurile acestui împrumut vor purta o dcbândă de 50 ia suta pe a n la capitalul nominal . In ac-îst scop titlurile sunt însoţite de c foae de cupoane de dobânzi se­mestriale pe zece ani , reînoibile până la complecta stingere a a-cestui împrumut .

Amortizările Amortizările aces tu i împru­

m u t se vor face pe valoarea no­m i n a l ă în curs de 40 ani, con­form tabelei anexate la textaî ti­tlurilor, prin trageri l a sorţi se­mestriale cari vor avea Joc la 1 Septembrie şi la 1 Martie al fie­cărui an, cu începere daîa 1 Sep­tembrie 1921, dată fixaca pentru prim» tragere.

Guvernul se obligă a mi de­nunţa acest î m p r u m u ; înainte de 1 Mai 1931.

Titlurile eş i te ia sorţi v o - fi plătite 1» 1 Mai şi І Nuunbrie ce urmează fiecărei trageri In schimbul titlurilor având ataşate toate cupoanele, începând c u scadenţa imediat următoare ter­menului rambursărei . Pr imul cupon va fi plătibil la Ï Noem-brie 1920.

Gupoanv.e Valoarea cupoanelor ce vor

lipsi se va deduce din capitalu' de rambursat.

Numerile titlurilor eşite la sor­ţi la fiecare tragere, împreuna cu o specificare a celor din tra­gerile precedente, cari i m s*aU prezentat ia plată se vor publica în Monitorul Oficial.

Cupoanele scăzute şl neprezen-tate la p lată se prescriu după cinci ani, iar titlurile eşite la sor. ţi după trecerea de treizeci d< ani delà scadenţa lor. . I n locul titlurilor perdute, fu­rate sau distruse se vop libera proprietarilor duplicate In con­formitate cu legea decretată cU No. 3380 din 13 N w m b r i e 1918, putându-se lua cunoşt inţă de dispozitiunile acestei legi la lo­curile de plată.

Subscrierile acestui împrumut vor fi ireductibile. Min. râe Finanţe, AUREL VLAÎI

Bucureşti, 20 Februarif 1920

G o r i d i t i u r i i l e d e s u b s c p i e p e

. In fraza prospectului de mai t i s , Mibscrlerea la împrumutul f i » Mtă dla 1820, va începe Ш Pat á t Ш Marti» a. c.

Subscriere» a* va face:

In Bucureşti 1. Ы Ministerul dt Finenţet la

Cassa rde Depuneri, Consemna-ţiuni şi Economie, la Administrai, ţiile Financiare:

2. La Banca Naţională a Româ­niei.

3. La цапса Marmorosch Blanh et Co.

4. La Вапла RomúntascJU

S. La Banca Năţiunei. €. La Banca de Credit Roman, 7. La Banca Agricolă. 8. La Banca The Bank of Ron

manian Ltd. 9. La Bßnca Comercială Ro-

124 U N I V E R S U L L I T F P A R

40. La Banca de Scont a Ro­mâniei.

44. La Banca Ţărăneasă. 42. La Banca Generală a Ţării

Româneşti. 43. La Banca Cerealiştilor. 44. La Banca Dacia Traiană. 15. La Banca Fortuna. 46. La Banca L. Berkovitz. 17. La G. M. Eftimiu el Co. 18. La M. Finkels. 19. La C. Steriu. 20. La l. D. Benzol. 21. La Banca Sindicatului A-

gncol Ialomiţa. 22. La Banca Munteniei. 23. La Banca Franco-Română. 24. La Creditul Technie. 25. La Banca Sindicatului A-

gricoi Ilfov. 2в. La Banca Chrisoveloni. 27. La P. Gr. Ionescu. 28. La Cobilovici. 29. La Societ. cooperativă Vic­

toria Unirii. 30. La Banca Carpaţilor. 31. La Banca Rahova-Braga-

diru. 32. La Centrala Băncilor din

Provincie. 33. La Grosswald et МатсоѵШ. 34. La Josef Cohen et Stroerfer. 85. La Haim, Campus et Bassa. 36. La Banca Romána de Co­

merţ ţi Industrie. 37. La Sindicul Bursei, 38. La A. Lazám. 39. La Casa Funcţionarilor Pu­

blici. 40. La Societatea de Asigurare

Generala. 41. La Banca Oborului. 42. La Banca de Petrol, Mw>*

fi Industrie. 43. La Banra Poporului. 44. La Simon Schwartz. Subscrierile se vor mai fa< e la

alte Bunei sau Instituţii- cari se v o r indica prin publ'oatmrn spe cjale precum şi la Băncile Popu­lare. in Provincia inclusiv

Basarabia şi Bucovina 1. La toate Sueur*, şj Agenţiile

Băncilor mai sus menţionate. 2. La Administraţiile financiare

fi ta Percepţii. 3. La Banca Comerţului

Çraiova. 4. ho, Bum? M9t49**L 1°**-

5. La Banca laşilor, laţi. 6. La Bănea Dacia, laşi. 7. La Banca Groswald laşi. 8. La Banca Jurist, laşi. 9. La Banca Română. Brăila. 10. La Banca Brăila, Brăila. 11. La Societatea Economia,

Forşani. 12. La Societatea Frăţiat Foc­

şani. 13. La Societatea Putnei, Foc­

şani. 14. La Societatea Milcov, Foc­

şani. 15. La Societatea centralăl

Ploeşti. 1d. La Fraţn B. Eschenasy,

CTaiova. 47. La Pruna Societate de Eco­

nomie, Iaşi. 48. La Banca Botoşăneonă Ro­

mână, Botoşani. 49. La Banca de Credit piatra.

Neamţ. 20. La Banca M. Moscowitz,

Botoşani. • li. La N. T. Popp, Craiova.

22. La Banca Olteniei, Craiova, 23. La H. G. SMerman. 24. Precum şi la orice alte

Casse de bancă, cari sg vor in­dica prin publicaţiuni speciale.

25. La Federalele Băncilor Po­pulare.

, In Transilvania 1. La Perceptorate si la toate

Băncile cari fac parte din Asocia-ţiun^a Solidaritatea, precum şi la altele cari se vor desemna ul­terior.

Preţul de emisiune este fixat pentru acei ce vor face vărsămin-tele integrale ia 87 suta de lei. capital nominal, iar pentru aceia ce vor fare. vărsomintele tn rate la .88 suta de lei capital nominal.

Vărsămintele cari nu se vor fa<e integral, se vor face în două rate. Prima rată va fi de 48 lei la subscriere, a doua rată se va plăti până la 3 Iulie 1920 şi va fi de 40 lei.

Cei cari nu vor achita rata 8 doua tn acest termen vor plăti

jpeatra ? Iun* de s i e ютШолге.

o dobândă de 8 la sută pe au. După acest termen se v» putea vinde dreptul în contul şi rizlcaî subscriitorului.

t Guvernul are dreptul să 1ncht dă subscrierea oricând va voi. a. nunţând cu cinci zile înainte de data închiderii ei, prîn public* ţiuni speciale.

La subscrieri cu vărs amint* integrale se vor primi bonurik de tezaur precum şi bonurile * tezaur ale Apărării Naţionale de» ducându-se dobânda până 1» sc*, denţa lor. de la data subscrierii la noul împrumut. Se vor mei primi tot la subscrierile cu văr« săminte integrale pe valoarea.loi nominală; cupoanele se scad t a intervaj delà 1 Aprilie 1920 până la 1 Aprilie 1921 inclusiv delà, t i ­tlurile de rentă aflate ta dcçwl» tui Cassei de Depuneri şi Bănci, lor care au fost autorizate sft-si trimeată depozitele la Moscova. De asemenea se vor primi ea* poanele cu aceleaşf seodenţe dele titlurile aflate in posesia dete»* torilor.

Subscriitorului i se va libera o chitanţă constatând subscrie­rea şi efectuarea vârsămintelor.

Subscrierile se vor face Pe for. mulare ce se vor pune gratuit la dispoziţia subscrthorflor,

Subscrierile pentru acett *** prumut vor fi ireductibile.

Titlurile definitive împreună cu foile de cupoane se vor libera cel maj târziu la 1 Iulie 1920. Chitanţele sunt circulabtte ca şt titlurile pană la e m i t e r e a acee» to ra .

Min. de Finanţe. AUREL VLAB Bucureşti, ÎO Februarie 4920.

flora: P U D R A

SÀPUN