ásol «1 XCII-lea. Ni. 65 NUMĂRUL 3 L»i 6 pagini Rr&şov Vineri 28 Iunie 1929

Silisţit |i Administraţit*IA?A UBKRYAfEI BRAŞOV. —

TELEFON 226. annal 860 le!.

* sutni sfrelătnata 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif.

nunw M iinwnwi » n w i ii« ii i i r r i r i i n n « i » M n r i w r m i M

■ o a n B B n B n n m e H H n H n a B e e n e e B H H n m n m e B M n n i

Fondată la ffl de George BariţluApare Se trai an pe sAplAmân*

■Hem M M M a M e M H H e H M a e H M e e M e e a a B B H i mmmmm

D l D uca a d e c la ra t: „In expozeul politic, pe care l-a făcut d l Vintilă Brătianu, a spus că e n e ce sa r să în* ceap ă cam pania de lum inare a m asse lo r, m ai înainte d e cât cred ea*•

N-am fi puţin cu rioşi s ă ştim când cred ea d-1 B ră ­tianu că trebue începută a ceastă cam p aniei

Dn pericol la sate.Isvorul întregei fericiri ome­

neşti este munca. Prin muncă rodeşte ţarina, prin muncă în­floreşte meseria, prin muncă îşi câştigă dreptul la cinstea seme­nilor săi omul cărturar.

Muncind ne împlinim cea mai înaltă datorie faţă de noi înşine, fată de tară, fată de întreaga omenire.

Ca să putem munci însă cu spor, avem lipsă de linişte, pace şi ajutor împrumutat. Acolo unde oamenii trăiesc în vecinice fră­mântări, lucrurile nu merg bine, roadele muncii lor sunt puţine şi slabe. Căci puterile lor se fărâmiţează în luptele dintre ei şi nu se unesc în muncă pro­ducătoare de bine.

Desbinarea e rea peste tot. Ura nu face bine nici odată. Duşmănia dărâmă ceeace au zi­dit şi cearcă să zidească alţii.

Urmările urei şi ale duşmă­niilor se văd mai ales în viata satelor.

Există un adevărat pericol la sate. In rare locuri se mai plă* nuesc astăzi lucruri mari şi bune şi în rari cazuri se duc Ia în­deplinire.

Peste tot întâlnim tot felul de desbinări şi uri, unele mai rele decât altele: uri personale, uri politice, uri confesionale, uri fa­miliare şi altele — de par’că nici odată n’am fi cunoscut dragos­tea şi prietenia.

Şi lucrurile bune şi mari nu se mai pot face. Odată nu vrea primarul, altădată nu vrea satul. Odată nu vrea preotul şi das­călul, altădată se contrează cre­dincioşii. Odată nu vor orto­docşii, altădată uniţii. Şi asta aşa merge azi, aşa mâine, aşa cu săptămânile şi cu anii.

Dar mult nu mai putem merge aşa fără a ne nenoroci satele şi fără a ne ruina ţara — ţara asta frumoasă, pe care am câş- tigat-o cu prea mari jertfe.

Sătenii noştri trebuesc deş­teptaţi şi îndrumaţi pe căi mai bune. lira din mijlocul lor tre­bue stârpită şi în locul ei*plan- tată din nou dragostea frăţească care întăreşte şi mântuie.

Fac politică sătenii noştri? Să facă î Dar dacă li s’au dat drepturi politice, să li se spuie până unde se întind acele drep­turi, până unde pot merge şi unde trebue să se oprească.

Lupte politice se dau în toate ţările civilizate, dar uri ca la noi la nimenea.

Sătenii noştri trebue să înţe­leagă că au dreptul să meargă pe două căi într’o zi de votare, votând fiecare cu partidul lui, dar n’au dreptul de a se urâ o viaţă.

O comună nu poate progresa şi nu poate înflori decât când sătenii trăiesc uniţi, muncesc uniţi şi săvârşesc împreună şi cu dragoste toate lucrurile pe cari împărţiţi nu le pot face.

Tot aşa şi în trebile religioase.Ortodocşii vor merge la o bi­

serică şi acolo se vor ruga cum vor ei. Uniţii vor merge la o alta şi vor cânta cum le place lor. Baptiştii se vor strânge la casa

lor de rugăciune şi îşi vor as­culta pe predicatorul lor.

Dar dupăce ies ;dela rugă, ei încetează a mai fi ortodocşi, uniţi sau baptişti. Ei sunt numai oameni, cu acelaş suflet, cu a- celeaşi interese cari nu pot su­feri, nu-i iertat să sufere din cauze religioase.

Datoria lor le este să se ri­dice peste toate deosebirile de | credinţe politice sau religioase, j să se înţeleagă frăţeşte asupra trebilor comunale şi să ducă la

După ce au căutat câteva o- raşe ale Ardealului, unde s’au convins că liberalii nu au ade­renţi, „fruntaşii“ acestui partid au plecat să-şi cerce norocul în Basarabia.

Gândul lor era şi este să facă adunări poporale, ca să postă arăta înaltei Regenţe cât sunt ei de iubiţi de popor. Au sfe- clit-o însă în Ardeal. De unde credeau să adune lume multă, s’au convins că oamenii le în­torc spatele, aşa că ruşinaţi de ispravă, au dat alt nume adu­nărilor, pe cari credeau să le ţină. Le-au botezat deci: cons­fătuiri, adecă înţelegeri între olaltă a puţinilor adunaţi în să­lile goale.

La fel le luminează steaua şi în Basarabia. Acelaş nenoroc. Şi e uşor de înţeles, că Basa­rab enii, cari sub guvernările li­berale de până Acum au avut de îndurat şi de înghiţit cea mai

D l Cilta Davilla, ministrul Ro­mâniei la Washington şi şef al delegaţiei noastre în negocie­rile, cori au avut loc la Viena în chestiunea optanţilor s’a în­tors Marţi în Capitală. *

D-sa a adus şi înmânat pri­mului ministru d-lui Iuliu Maniu, textul complect al răspunsului dat de guvernul ungar la nota României, text ce i-a fost încre­dinţat d lui Davilla de către d l Grigorcea, ministrul nostru la Budapesta.

întrebat asupra stadiului ac­tual al problemei optanţilor, d l ministru C. Daviils, a făcut ur­mătoarele declaraţii unui redac­tor al „Curentului*:

Veţi înţelege — a spus d-1 Davilla — că sunt aproape în imposibilitate de a face vre-o declaraţie. Un diplomat este un funcţionar al statului, iar modul lui de a lucra e de a raporta şefului său ierarhic, ministrul de externe. Acesta comunică presei ce crede de cuviinţă.

Tocmai pentru acest motiv — continuă d i Davilla — îmi per-

îndeplinire cu puteri unite toate hotărârile bune.

O primărie, o şcoală, o casă culturală, bancă populară, coo­perativă sau tovărăşie agricolă, sunt bunuri comune, comori ale celor de azi şi ale celor de mâine, cinstea celor ce le dau fiinţă şi a acelora ce le vor ridica la înflorire.

Vor înţelege oare aceasta să­tenii noştri?

Cei răi nu vor înţelege pen­tru că răutatea e oarbă.

Cei buni, da 1Să sperăm că aceştia sunt cei

mai mulţi şi că binele va în­vinge răul.

amară otravă, să-şi dea seama de ceea-ce fac. I-au lăsat pe cei veniţi să-i lumineze pe ei, ca să se lumineze singuri şi să vadă că n’au ce mai aştepta din partea poporului, pe care l’a bajocorit şi a cărui ţară au nenorocit o şi au jefuit-o de a* tâţia ani de zile.

Au spus liberalii — chiar prin graiul d-lui Vintilă Brătianu — că au plecat în Basarabia ca să „lumineze“ poporul.

Dar au găsit şi acolo un po­por luminat, care a ştiut să pri­mească după merit, pe „lumină­torii“ de azi, cari timp de zece ani de zile au împrăştiat numai jale şi întunerec în sânul fraţi­lor de peste Prut.

Nu mai merge cu minciuna. Poporul îi cunoaşte prea bine şi apucăturile liberale — fie ele îmbrăcate în cele mai frumoase haine de cuvinte, — nu mai prind.

mit să-mi exprim părerea că e oarecum nedrept să se facă a- precieri în presă asupra activi­tăţii diplomaţilor fără a avea in­forma ţiuni absolut precise, şi când ei, diplomaţii, lucrează pe baza instrucţiunilor primite.

Fiind greşit informat „Univer­sul“' a anunţat că tratativele dela Viena au dus la un acord cu Ungaria, care primise suma de 100 milioane lei aur şi că, în parte, aceasta era datorită „inex- perienţei diplomaţilor improvi­zaţi*.

In treacăt fie zis, dacă Unga­ria ar fi acceptat suma de 10Q milioane — ceeace sper pentru viitor — sumă peste care Ro­mânia a declarat că în nici un caz nu poate trece, aceasta ar fi fost mai degrabă o dibăcie a delegaţiei române, dat fiind că Ungaria cerea 130 milioane.

Cred prin urmare că ar tre­bui ca presa să nu mai facă aprecieri nefundate asupra acti­vităţii reprezentanţilor guvernu­lui în streinătate.

Un diplomat nu poate pole­

Nu mai prinde minciuna.

Relaţiile cu Ungaria.Negocierile cu optanţil. — Ce declară d-l Citta Oevilla.

Răspunsul Ungariei în faţa Consiliului de miniştrii.

miza, se află deci în inferiori­tate atunci când este criticat, şi mi se pare că este un lucru elementar de a nu ataca pe cineva care nu poate răspunde la polemici de presa. De-altmin- teri suntem, cred, singura ţară în care se petrec astfel de lu­cruri.

Eu dacă mai răspund câte o- dată, e că am fost om politic şi poate voi mai fi ni

V or continua negocierile ?

— La întrebarea dacă tratati­vele au fost rupte definitiv ori numai întrerupte — d-sa a zis:

După câte ştim, chiar d-l ministru Mironescu a comunicat eri presei că d-sa consideră că tratativele au fost numai în­trerupte. Această concluzie poate fi trasă din comunicatul comun al celor două delegaţii.

Delegaţia română considerând că în chestiuni de ordin practic punctele de vedere ale celor două delegaţii se apropie foarte mult, a fost de părere că dis­cuţiile puteau continua.

...Delegaţia ungară însă a pre­ferat să propună de a ne adresa împreună secretariatului Ligii

Naţiunilor pentru sugerarea une soluţii intermediare.

...Nu pot anticipa asupra păre­rii guvernului în această chestie.

Ideea delegaţiei ungare însă este o idee nouă şi chiar ese din cadrul sugestiunilor făcute către România şi Ungaria de consiliul Societăţii Naţiunilor de a căuta prin tratative directe o soluţie practică.

A gitaţiile m aghiare ş i n ego cierile .

— Au avut vreo influenţă asu­pra mersului tratativelor, decla­raţiile contelui Bethlen?

— Ar fi greu de afirmat ca aceste declaraţii, făcute tocmai în toiul negocierilor, nu au pu­tut influenţa întru nimic tratati­vele dela Viena.

Consideraţii de ordin politic ale Ungariei au influenţat în mod fatal tranşarea prin soluţii practice a diferendului din ches­tia optanţilor aşa cum dealtmin- teri a dorit-o şi consiliul Socie­tăţii Naţiunilor.

In ultima şedinţă am făcui a- ceste consideraţii faţă de dele­gaţia ungară şi de aceea în comu­nicatul comun am insistat asu­pra formulei „soluţiuni practice*

Ungaria retracteazăMinistrul Ungariei la Bucureşti prezintă noui explicaţi uni

Retractările Ungariei nu s’au oprit în cadrul strict formal al notei de răspuns a guvernului maghiar la protestul României

Eri dimineaţă d l de Magyari, ministrul plenipotenţiar al Un­gariei la Bucureşti, s’a prezen­tai d-lui G. G. Mironescu, mi­nistrul nostru de externe, adăo- gând notei scrise a guvernului maghiar, adusă de către d-1 Citta Davilla o serie de ex­plicaţii verbale din partea gu­vernului dela Budapesta.

D l de Magyari a ţinut să ac­centueze din nou regretul gu­vernului maghiar că discursul contelui Bethlen a avut darul să ofenseze Statele Micei Înţe­legeri.

D-sa a ţinut să sublinieze, în ' numele guvernului maghiar, că solemnitatea desvelirii monu- I

meniului eroilor unguri, cu pri­lejul căruia s’a produs discur­sul contelui Bethlen, n’a avut de loc caracterul unei manifes­taţii împotriva Statelor aliate din Mica înţelegere şi că unele co­ruri iredentiste au fost inciden­tal în program, nereprezentând nici decum atitudinea guver­nului maghiar.

Ungaria, a adăogat d-1 de Magyari, se simte, fireşte, ne­dreptăţită de tratatul dela Tria­non dar nici un moment nu gândeşte sâ obţină revizuirea lui altfel decât pria mijloace pacifice.

Guvernul ungar, a precizat d-1 de Magyari, va face de a- cum înainte tot ce-i va sta în putinţă pentru a păstra bune raporturi de vecinătate cu Sta­tele Micei înţelegeri.'

Consiliul de miniştri de eriRăspunsul U ngariei. — C hestia optanţilor.

Un important consiliu de mi­niştri a avut loc eri dimineaţă sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu.

D-l 'Mironescu, ministru de externe, a făcut consiliului o largă expunere asupra rezulta­tului intervenţiunii diplomatice pe care guvernul român de a- cord cu Mica înţelegere a fă­cut-o la Budapesta, referitoare la atitudinea Ungariei şi în spe­cial la discursul contelui Be­thlen.

Consiliul a luat act de cu­prinsul răspunsului Ungariei şi a autorizat pe d l Mironescu, ministru de externe, să dea în Parlament, lămuririle necesare.

De asemeni, tot d-1 Mironescu a adus la cunoştinţa consiliului stadiul tratativelor în chestia optanţilor, urmând ca în curând să se ia o hotărâre definitivă,

| după ce d-1 ministru Citta Da- | villa va prezenta guvernului ra- J portul scris asupre acestei » chestiuni.

P roectu l de reform ă ad­m inistrativă va fi depus în Parlam ent. In ultimul consiliu de miniştrii s’a aprobat proectul reformei administrative, prezintă! de d l Mirto. Marţi, proectul a fost înaintat Consiliului Legis­lativ cu rugarea ca avizul cuve­nit să nu se dea mai târziu de Sâmbătă, deoarece guvernul do­reşte ca Luni 1 Iulie să depună proectul în Parlament, atât la Cameră, cât şi la Senat.

Pagina 2 6AZHTA TRANSILVANUL Nr 65 -1929

PAGINA ECONOMICA ŞI COOPERATISTA

Citeam deunăzi un articol din* tr’un ziar popular, în care se ▼orbea de cauzele căderii coo* perativelor de consum.

In parte era întemeiat, dar una dintre cauzele principale nu era amintită. Era lăsată la o parte cu voia, făcând să planeze toată vina asupra vânzătorilor.

E adevărat că vânzătorii, cu foarte rari escepţii, au fost răi şi necinstifi. Au prădat şi au furat fără milă ori unde eu putut.

Dar după ei, imediat, în gra- dul de vinovăţie, nu urmează consiliile administrative, ci cen­trala şi federalele.

Acestea au dat un serviciu atât de prost, încât nu însemna un suport pentru cooperativă. Mărfurile erau mai scumpe de­cât la alfi angrosişti şi erau şi de calitate inferioară, şi uneori de cea mai proastă calitate.

Amintim un caz numai dintre cele multe:

După rapoartele Consiliera- telor agricole dela 16—22 Iunie:

Vechiul RegatJud. .Vâlcea. In săptămâna

trecută timpul a fost schimbă- cios. Semănăturile se prezintă In generai bine. In comuna Ză* voeni şi Olteanca a căzut grin­dină făcând mici [stricăciuni. In Ioneşti a căzut ploaie torenţială cu trăsnete. A fost trăsnit un locuitor.

Jud. Gorj. Semănăturile în genere, cerealele, prăşitoare, grădinarii vegetează bine promi* ţând recoltă mulţumitoare. La 10 Iunie a căzut ploaie destulă şi liniştită. Lucrările de între­ţinere mai ales la plantele pră­şitoare se continuă în judeţ cu multă activitate.

Jud. Neamţ. Staţea semănă­turilor şi erburiior se prezintă bine.

Jud. Teleorman. Semănăturile de toarnă din partea de sud a judeţului merg bine; cele din nord sunt mal slabe. Porumb u- rile până în prezent sunt bune. Ploi au căzut însă parţiale. Nici o bucată de pământ n’a rămas nesămănată.

Jud. Mehedinţi. Până la 16 Iu­nie timpul a fost schimbâcios, cu ploi parţiale. Semănăturile de toamnă se prezintă bine. La ovăz s’a ivit pe alocuri rugina. Porumbul e frumos.

Jud. Dolj. Semănăturile de toamnă şi primăvară se găsesc în stare bună.

BasarabiaJud. Tighine. Timpul e favo­

rabil. Starea semănăturile bună.Jud. Soroca. Până la 21 crt.

timpul secetos. Păioasele sunt necrescute, din cauza lipsei de umezeală. S ’au luat măsuri pen­tru distrugerea omidei ruseşti care atacă porumbul, floarea soarelui şi sfecla.

Jud. Cetatea-Albă. In urma ploilor semănăturilor merg bine.

ArdealJud. Maramureş. Timpul se

ţine destul de umed iar semă­năturile sunt frumoase şi pro­mit o recoltă bună.

Jud. Târnava-Mare. Ploi gene­rale iără manifestaţiuni elec­trice bune pentru câmp.

Jud. Odorhei. Nu este nevoie de ploaie. Semănăturile se des* voltă bine.

jud. Arad. In ziua de 18 crt. au căzut ploi mari în diferite

Cooperativa Muncitorilor din Braşov, a cumpărat dela Fede­rala Braşov o mare cantitate de untdelemn mizerabil, deşi fac­tura dovedea că e untdelemn grecesc de prima calitate. Unt­delemnul nu s’a putut consuma şi cooperativa a pierdut.

A comandat 10 sâci orez dela Filiala Centralei din Brăila. Doi saci au fost buni, ceilalţi con­ţineau însă numai gunoaie de orez.

Cu alte mărfuri a păjit o la fel. Alte cooperative şi ele au avut mări pierdere în urma Fe­deralelor şi Centralei.

Prin urmare nu numai vânză­torii şi consiliile sunt responsa­bile de căderea cooperativelor ci şi ceice conduceau Centrala şi Federalele.

O mare parte de vinovăţie au avut apoi şi membrii, cari n’au sprijinit cooperativele.

R.

părţi ale judeţului fără a cauza stricăciuni la semănături.

Jud. Târnava*Mică. In zilele de 17 şi 18 crt. ploi mari favo­rabile semănăturilor.

Jud. Someş. Timpul se men­ţine favorabil. Starea semănă­turilor se menţine bună.

Jud. Trei-Scaune. Umezeală îndestulătoare semănăturile pre- zentându se bine.

De la însămânţat până la vremea culesului, agricultorul are de întâmpinat o mulţime de greutăţi ce se întrec unele pe altele pentru a ne distruge se­mănăturile, cum ar fi: seceta, în*

1 ghetul, grindina, -ploi multe, in-

! secte şi a., la care se adaugă şi buruienile de tot felul.

S ’au văzut cazuri când agri­cultorul a fost nevoit să-şi pă­răsească cultura din cauza bu­ruienilor, c e au crescut mult mai mari şi mai de timpuriu de cât semănătura făcută! De ase* menea se ştie de către t̂oţi că buruenile sunt mai rezistente la Secetă şi orice decât plantele semănate.

Ce pagube fac buruenile.

Relele ce decurg din cauz3 lor sunt:

1. Hrana plantelor e împărţită în mare parte şi lor.

2. Apa o [consumă în canti­tate foarte mare prin hrana şi transpiraţie.

3, Crânele, mai în toată ţara, au preţul scăzut din cauza se- seminţelor de buruieni.

4. Face terenul, în aşa fel în cât lucrările se execută foarte greu ex.: pirul ş. a.

5. Sărăcesc pământul în ma­terii hrănitoare pentru plante — ş. a.

Cum ne scăpăm de burueni.

Pentru ca să scăpăm de bu- ruene, procedăm în felul ur­mător:

1. Curăţind seminţele cu tri- orul, vânturătoarea etc.

După cum am anunţat şi noi, Duminecă în 7 Iulie se serbează în întreagă ţara, ziua cooperaţiei.

Nu e ceva nou. De şapte ani se serbează această zi în toată lumea, căci cooperaţia nu mai aparţine astăzi unui stat ci în- tregei omeniri.

Peste tot massele populare s’au convins că cooperaţia e singura cale de transformare pacinică a societăţii de azi în- tr’o societate mai ideală, din care să fie escluşi speculanţii, şi în care să domnească spiri­tul de dreptate şi frăţietate.’ La noi cooperaţia a dat multe

greşuri. Aceasta nu înseamnă însă că cooperaţia nu e bună ci, că noi n’am fost buni.

Câte nu dau greş în lumea asta? Câte încercări nu se fac până isbuteşte un lucru şi până ajunge la o stare de perfecţiune.

Va veni vremea, când şi noi vom avea tot felul de coopera­tive bune ca şi alte naţii. Astăzi avem băncile populare, mâine vor urma cele agricole, cele de producţie, valorizare şi altele.

Până atunci, nu ne vom rupe însă din omenire, şi când pe întreg globul se serbează ziua cooperaţiei, vom ţine şi noi săr­bătoare.

La Braşov serbarea va avea loc în sala din Casa Sfatului,

La sate să se ţină serbări în şcoale, la localul cooperativelor, şi la câmp, vorbindu se despre cooperaţie şi binefacerile ei.

2. îngrijind bine semănăturile prin arături adânci, grăpări, pră­şite dese, plivit etc.

3) Prin împiedicarea lor de a face sămânţă.

4. Forţând seminţele scuturate să încolţească şi după aceia le ară m.

5. Făcând rotaţia plantelor adică: după păioase să vină prăşitoare, care distrug buruie­nile prin prăşilele cerute.

Respectând aceste reguli, scăpăm de ele!

»Câmpul*.

Cursuri popuiarede apicu turâ

In zilele de 2 —7 şi 9—14 Iulie a. c. se va ţinea în co muna Lisa, judeţul Făgăraş, un curs popular de apicultură (stu- părit). Ascultătorii cursului pri­mesc un ajutor dela minister de 30 lei zilnic. Se speră că se va face şi dela Camera Agri­colă un ajutor de câte 30 lei la zi. înscrierile se fac până la 1 Iulie a. c, la d-1 preot Alesandru

| Popa, comuna Lisa, jud. [Făgă­raş, gara Sâmbăta de Jos. în­demnăm pe d-nti învăţători să ia parte la acest curs folositor.

Al doilea se va finea la şcoala de agricultură din Turda, între 8 —15 Iulie c., .pe care îl va conduce d-lVasile Corodan, şeful regiunii 11 apicole din Cluj. Subiectele se vor trata teoretic şi practic, în.10 lecţiuni,

1 soinarRăni ce n il cauzează bnrnîenlle,

în agricultură

III*

Sâ nu mai comprcmitem cooperaţia-Săptămâna trecută am făcut

un drum prin judeţul Sibiu, o- prindu-mă în mai multe sate, pentru a mă convinge, dacă e locui să se înfiinţeze bănci po­pulare.

Spre marea mea mirare, am dat de câteva comune unde băn­cile populare erau în funcţie. Ele aveau un număr suficient de membrii, dar ca pita tul lor vărsat era atât de neînsemnat, încât m’am mirat, cum au putut autorităţile să le dea drept de funcţionare şi Centrala să ie acorde împrumuturi. Unora chiar mai mult decât de zece ori ca­pitalul de care dispun ele.

La urma urmelor nu e drep* tul nostru să ne amestecăm în gospodăria acestor bănci. Dar un drept totuş avem şi noi.

S ’au siins ca de coleră coo­perativele de consum, din o mulţime de cauze. Una dintre ele a fost însă şi lipsa de ca- j pita). Cooperativele noastre s’eu înfiinţat fără capital şi odată '

puse în funcţiune n’au mai fost în stare să-şi sporească capitalul.

Acum, tânguindu ne asupra cooperativelor moarte, începem munca de organizare a băncilor populare, şi ele tot un fel de cooperative.

Vrem să înfiinţăm alt rând de instituţii moarte din naştere? Nu ne*a lăsat nici o învăţătură trecutul ?

Dacă încercăm azi să reîn­viem cooperativele de consum, nu le mai putem. Ideea e com­promisă prin căderea celor din trecut.

Să nu mai compromitem şi ideea băncilor populare, căci atuncea suntem pierduţi cu Ar­dealul nostru.

Sâ înfiinţăm bănci populare. Dar să înfiinţăm numai acolo unde li se pot pune o temelie solidă dela început. Unde a- ceastă temelie lipseşte, să nu

| clădim pe nisip. P .

Mia Cérna: „CAIER DE IUBIRE(Lugoj Tip. Naţională 1929. Lei 50).

64

Ce coincidenţă bizarăl Abia terminai cu recitirea câtorva poezii de-ale regretatului poet Pandit Cerne» şi*mi pică sub ochi, trimis din depărtare, volu­mul de versuri »Caier de iu-bire®Mia

îniâiu al Cerna,

talentatei poee supranumită şi

»Elena Farago a Bănatului. Bine a făcut autoarea, care de altfel este o veche colaboratoare a »Luceafărului*, că a urmat în­demnului colaboratorilor revistei „Semenicul* şi şi-a tipărit poe­ziile în maunchiul unei simpa­tice broşuri.

Identitatea celor două nume, amintite mai sus, m>au determi­nat, aproape involuntar, să fac o mică paralelă între creaţia lor literară. Găsesc, că între poeziile erotice ale lui P. Cer- na şi ale d nei Mia Cerna e- xistă multă afinitate de senti­mente. Ambii curaţi şi altruişti în sentimentele ior erotice, cân­tă dragostea cu accente clare şi şi duioase de sinceritate şi spon- taneitate, când elegiac şi me­lancolic, când resemnat cu nu­anţe de împăcare şi optimism, cu singura deosebire, că la P. Cerna se remarcă vigoarea vi- zi'ă şi forma mai impecabilă.

Mia Cerna este un suflet de­licat, visător, trecut prin frămân­tările şi sbuciumul vieţii, cu

din întreg domeniul apiculturii. Ascultătorii, 5 0 —60 la număr, se vor alege dintre învăţători, preoţi, brigadieri silvici şi agri­cultori, cari se vor anunţa cel mai târziu până la sfârşitul lui Iunie la direcţiunea şcolii de agricultură din Turda Cei pri­miţi vor beneficia de locuinţa şi masă în localul şcolii.

Cinema „Astra“ (Apotia)27, 28 şi 29 Ianie

2 fiime înpreună.

Martirii dragosteiIn rolul principal:

Olga Tschectiova,Hans Sttive.

Afară de aceasta :

Secretul din Genevafilm de aventuri în 7 acte.

toate iluziile şi decepţiile lui iar în faţa amorului, profund şi curat, a ştiut să se resemneze eroic, atunci când fericirea nu i se arâia, decât prin surâsuri trecătoare. Dar sentimentele poetei M* Cerna sunt muiiipie. Ea manifestă în versuri alese ghirlande de flori împletite din sentimentele milei, bunătăţii, ge­nerozităţii, iubirii de glie şi de ţară, dragostei de neam şi de oameni. Acest fapt, cred, este nota caracteristică şi constitue în primul rând valoarea volumu­lui »Caier de iubire*. Fie că descrie, fie că pictează, fie că se manifestă subiectiv, printr’un lirism pur, poeta este totdeauna curată şi limpede în sentimente şi idei, izvorând din versurile d*sale, apoteoza celor msi înal­te virtuţi omeneşti

Ca exteriorizare, ca realizare artistică, suntem nevo ţi a cons­tata mici scăderi la unele din poeziile d nei M. Cerna. Aces­tea sc reliefează mai ales prin- U’o anumită negiigenţă în mâ­nuirea şi turnarea versului şi în întrebuinţarea prea des a unor noţiuni şi împerecheri de cu­vinte obicinuite.

D. e. în frumoasa poezie »Două iubiri*, versul: „Şi plân- geve-i cu multă ja le“; de ce nu:... amar, cu jale*? Sau în „Tu n’ai avut fericirea* „Un zâmbet ea a fost şi o părere— »Dar de n’a fi fost nim c, a fost durere*. Nimic — durere? Sau în poezia: »Celui care nu m’a iubit*: »Dacă nu cunoşteam a- dânc* »Durerea viselor ce mor*; corect: »De n’aşi fi cunoscut adânc*.. Sau: »Tu cel care nu m’ai iubit*, Să fii ta binecuvân­tat*. De ce nu: Fii binecuvântat? Apoi în multe locuri lipseşte linîoara de unire (•), ceea-ce se datoreşte mai degrabă culegă­torului sau corectorului. Dintre poeziile foarte reuşite menţio­năm: »Unui portret*, »Iubirea noastră*, »De-o fi*, »Stăpânei noastre*, »Aşa suntem* şi altele.

Oricum poeta Mia Cerna me­rită un loc de frunte între scrii­toarele literaturii noastre.

L Al. Bran-Lemeny.

Nr 65-1929. GAZETA T M H SIL făB Il! Pagina 3»

Pentru ungurii revizioniştiPopulaţia română şi maghiară in cele '4 judeţe de frontieră.

In ultimul timp pe cât se vede campania revizionista (lupta Un­gurilor de a face schimbări la granijă pentru folosul tării ‘lor) este tot mai mare în Ungaria. Ştirile venite din Italia şi înre­gistrate de ziarele bucureştenc, glăsuesc că o gazetă din acea tară, care e „sora noastră*, ar ti dat dreptate Ungurilor.

Judeţele, pe care le cere Unga­ria pentru a creia aşa zisa graniţă »etnică* sunt: Aradul, Bihorul, Sălajul şi Satu Mare. In aceste judeţe, spun Ungurii, populaţia este în majoritate maghiară.

Dăm mai jos tabloul după

>• Să vedem întrucât ei au drep- tate.

Ne folosim de unele date lu­ată din statistica anului 1920, când Românii erau mai putini, publicate de d l V. Popescu. Aceste 4 judele au o întindere totală de 22 619 kilometri patraţî, deci aproape cât Basarabia, au o populaţie de 1,413.818 suflete, dintre care 822.533 Români sau 58,2%; 418.700 Unguri sau 29,6%; 70.589 Germani sau 5% ; 68.571 Evrei şi 33.425 Slovaci, Sârbi şi alte popoare 2.4%. umărul locuitorilor:

Judeţul Români Unguri Germ. Evrei Alţii TotulArad 245.113 98.208 51.524 7 822 15.302 597.969Bihor 275.813 172.855 1.934 29.028 9.982 489 680Sălaj 139.922 70.744 831 9.356 5.995 226.378Satu-Mare 162.067 76.893 36.250 22.365 2.216 299.791

Total 822.535 418.70) 70.589 68.571 33 425 1,411.388°/o 58.2% 29 Vo 5% 4.8% 2.47«

Totalul de mai sus ne arată clar că Românii formează ma­joritatea populaţiei, cu 822.533 suflete, pe când ungurii sunt numai 418.700.

Dar să vedem dacă chiar în plăşile de pe graniţa Ungariei, Ungurii sunt mai numeroşi ca Românii.

Luăm 21 de plăşi, din cele 4 judeţe între care: Pecica, Arad, Ştria, Chişinău şi Inău din )ud. Arad; Salonta, Cela, Ţinea, Cen­

trala, Sălard, Săcueni, Mihaifa- lău, Măighita şi Belin, din jud. Bihor (Unele au fost trecute al­tor judeţe în ultimul timp, dar fap­tul nu importă). Tăşnad şi Că­rei din Sălaj, Sătmar, Seini, Ar­de d, Oaşu şi Ugocea 'din Satu- Mare.

In aceste 21 de plăşi avem un total de 907,767 locuitori.

Tabloul de mai jos arată e- xact numărul locuitorilor din plăşile de pe frontieră:

Români Unguri Germ. Evrei Alţii Total5 plăşi din Jud. Arad 145,785 92,732 29,953 7,043 14,924 290,4379 plăşi din Jud. Bihor 138,012 159,39 ) 1,661 26,311 6,147 331,5291 plasă din Jud. Sălaj 20,605 14,492 99 1,922 518 37,6366 plăşi din J. Sătmar 111,360 80,883 34,663 19,246 2,013 248,165

Total 415,762 347,505 66,376 54,522 23,602 907,767 % 46% 38% 7% 6% 3%

Iată deci că şi aici, în apro­pierea frontierei numărul Româ< nilor atinge 46°/o» pe când ol Ungurilor numai 587°. Şi să se noteze că tabloul de mai sus cuprinde şi populaţia oraşelor Arad, Salonta, Oradea, Careii şi Satu Mare, oraşe care, pre­cum se ştie mulţumită politicei de nimicirea elementului ro­mânesc, politică dusă sistematic de Ungaria, au fost depopulate de Români. Deasemenea atrag din nou atenţia cetitorilor că statistica este de acum 9 ani. In acest timp se cifrează Ia cca.100.000 ’sporul elementului ro­mânesc în judeţele de frontieră.

Pentru o mal bună edificare cităm câteva sate din imediata apropiere a frontierei cu numă­rul locuitorilor pe naţionalităţi:

In Jad. Arad.Comuna Nădlag 4856 Români,

544 Unguri.Comuna Semlac 2527 Ro­

mâni, 396 Unguri.Comuna Seidln 4449 Români,

20 Unguri.Comuna Cuvin 1719 Români

26 Unguri.Comuna Macea 9254 Români,

256 UnguriComuna Jarmşta Neagră 2039

Român!, nici un unggr.Şi această din urmă comună

este chiar pe frontieră.Comuna Oblaca 3040 Români,

25 Unguri.Comuna Comlăuş 3096 Ro­

mâni 164 Unguri.Comuna Carăsinţ 3420 Ro­

mâni, 67 Unguri.In Bihor.

Comuna Ciumeghiu 2074 Ro­mâni, 162 Unguri.

Comuna Homorog 1788 Ro­mâni, 140 Unguri.

Comuna Tulea 4176 Români, 56 Unguri.

Comuna Cheroăig 1387 Ro­mâni, 58 Unguri.

Plasa. Cefa din Bihor are 13.111 Români şi 1180 Unguri.

In judeţul Satu-Mare sunt 8

comune cu 21.366 Români şi numai 816 Unguri

Iată prin urmare cum se pre­zintă teritoriul, pe care Ungaria îl cere să fie trecut la ţara lor, spunând că este »locuit în ma­joritate de populaţie maghiară*.

Cunoaştem pofta vecinilor de peste Tisa de a înghiţi pământ strein. Dar ceea-ce este al nos­tru este românesc si românesc va rămâne. Vor trebui, în cele din urmă şi Ungurii să vadă şi să se convingă că nu le rămâ ne alta decât »să-şi pună pof- ta'n cui*.

M m m ailni şcolarla liceul »Andrei Şaguna*.

Pe linia tradiţiei fixată încă dela înfiinţarea acestui liceu şi anul acesta s’a desfăşurat în ziua de Duminecă 23 Iunie c. serbarea de sfârşit de an şcolar într’o atmosferă plăcut armoni­zată cu entuziasmul părinţilor şi elevilor.

După serviciul divin oficiat în biserica Sf. Nicolae, începe fes­tivitatea în sala liceului Şaguna.

D-l director, Ioan Moşoiu, deschide serbarea printr’o cu­vântare în care arată rostul a- cestor manifestări, prilej de bu­curie pentru sufletele îngrijorate ale părinţilor şi elevilor şi pen­tru munca profesorilor. Spune, în mod special, cuvinte de laudă pentru acei elevi cari simboli­zează pământul bun, pe care a încolţit cu prisosinţă sămânţa aruncată cu atâta grije de pro­fesori. Sărbătoarea aceasta tre- bue socotită ca fiind a muncei şi numai a muncei întrucât în aceasta instituţie, încoronarea virtuţilor creştineşti răspândite alături de ştiinţă şi iubire faţă de frumos, nu s’a făcut decât numai prin muncă.

La sfârşitul rostirii, în aplau-observat cazuri, când deasupra

Energia soralăNu-i nimic mai impunător pe

lume ca cerul, dar pe cer nu e nimic mai impunător ca soarele. Desigur, în Univers, există şi alte corpuri cereşti, fală de cari soarele rămâne mai jos în ceea-ce priveşte mărimea. A* ceste corpuri cereşti sunt prea depărtate de noi şi e îndodnic dacă ele au vre-o putere asupra vieţii şi asupra stării noastre sufleteşti. Altceva e soarele, dela care primim lumină, căi dură şi toate cele bune.

Mai întâiu ne uimeşte prin mă­rimea lui faţă de planeta noastră (pământul) care ne poartă pe noi împrejurul lui. Suprafaţa soarelui e de 12,00(3 mai mare ca cea a pământului. Dacă vom întinde pe soare suprafaţa pă­mântului, ea va ocupa un petec mai mic decât Ardealul pe pă mâni. In ceea-ce priveşte mă­rimea, ea este de 2,280.000 ori mai mare ca planeta noastră (pământul). Distanţa dela soare la pământ e de vre-o 148.151.000 km şi cu toate acestea el arc atât de mare putere asupra pă­mântului. Ceea-ce e mai prin­cipal e puterea de căldură pe care o trimite soarele pământu* lui nostru. S ’a constatat că căl­dura trimisă de soare e de o putere atât de mare, încât min­tea noastră nu z în stare de-a închipui acest lucru. Dar unde se pierde această mare putere de pământul nostru?

Cu cât ne apropiem de ecua­tor cu atât evaporarea (prefa­cerea în aburi) produsă de căl­dura soarelui e mal mare. Ae­rul, încălzindu-se, se face mai uşor, se ridică sus, ducând cu sine vapori de apă.

Răcindu-se în straturile de sus aerul se coboară în jos, iar vaporii se prefac în picături ca apa, ceri cad pe pământ.

Mulţumită puterei solare se transportă anual, prin curentul aerului, o cantitate de 660.000.000 metri cubi de apă, dela ecuator la pol. Şi ce ar fi dacă toată energia împrăştiată de soare ar ajunge la pământ, ştiind că a- junge numai a 2,735 milioana parte? O altă formă a energiei solare sunt protuberantele, a* dică limbi uriaşe de gaze în stare arzătoare, aruncate de at­mosfera soarelui în văzduh. S ’a

zele publicului, d-l director ci­teşte rezultatele foarte mulţumi­toare faţă de situaţia creiată prin programa de transiţie, pro­grama care necesita încordare în plus şi din partea profesori­lor şi din partea elevilor.

Pr. Dr. Stinghe mulţumeşte în numele eforiei şcolare, corpului profesoral şi aduce laudă ace­lora dintre elevi cari s’au dis- j tins la studii. -

Distribuirea premiilor devine \ un prilej de furtunoase aplauze ' conduse de colegi şi mai ales de părinţii fericiţi de succesul odraslelor. S ’au distribuit premii pentru studiul religiei, desem- nului, muzicei şi primilor trei premiaţi la celelalte obiecte. Co­rul liceului, condus de d-l pro- feser N. Oancea, execută admi­rabile cântece adecuate atmos- ferii.

In numele elevilor vorbeşte absolventul Rădulescu G., mul­ţumind profesorilor pentru grija ce le-a purtat atâţia ani, impri- mându-le virtuţi demne de nu­mele lui Andrei Şaguna.

Serbarea a luat sfârşit la ora 12, lăsând tuturor impresia că vioşia rezultată din încoronarea calităţilor sufleteşti şi intelec­tuale, este cel mai bun prilej de apropiere între oameni.

C.

soarelui s’au ridicat uriaşe limbi de Ioc, cari în un sfert de oră au ajuns la o lungime de o ju­mătate milion de kilometri. In mod normal se naşte întrebarea: de unde ia soarele această pu­tere şl pe cât timp îi va a* junge ? La ambele întrebări în­văţaţii n-au găsit ua răspuns hotărât. Mulţi învăţaţi cred că

această energie provine din mic* şorarea soarelui, în urma răcire!» pe care o cheltueşte cu încetul* Dar fiind-că trebie să fie o mar­gine a acestei micşorări, soa-

1 rele se va răci cu toiul, deci se I va stinge. Aceasta, însă nu se S va întâmpla în curând.I Vor mai (rece, după părerile | învăţaţilor, încă vre-o 6 mi- 1 lioane de ani, până ce soarele | va înceta de a trimite razele ; sale bine făcătoare. Dar până

când el va încălzi şi va lumina, va trăi şi pământul şi tot ce

[ trăeşte pe el.I V. P.

Oraşe întregi au dispărut. Urmările cutremurului.In ziua de 22 Iunie pământul

Nouei Zeelande fu zguduit de noui cutremure, Muntele Ste- wens a început să se cutremure, provocând în toată regiunea zguduiri îngrozitoare.

Safe şi oraşe au fost cu to­tul distruse, unele fiind înghi­ţite în adâncul pământului îm­preună cu muniete Stewens.

Ceea-ce se întâmplă acum îa Noua Zeelandă e ceva ce nu s’a mai cunoscut de mii de ani.

E probabil că oraşe întregi au dispărut de pe suprafaţa pă­mântului cum s'a întâmplat cu Sodoma şi Gomora acum câ­teva mii de ani.

Oraşul Westertown a fost complect distrus. De soarta o* raşului Lyell nu se ştie nimic din cei 2000 locuitori ai săi n’a scăpat nici unul singur cu viaţă.

M ii’de morţi.Numărul victimelor nu se

poate şti nici gmăcar pe aproape Oraşele Wellîngton, Pieton, Pa- pangaio, Nelson şi Colingwood au fost în parte distruse.

Sunt mii de morţi şi zeci de mii de răniţi.

Cutremurele continuă în toată partea de răsărit a Nouei Ze- elande.

Ce s'a întâmplat în Germania.

Temperatura s'a încălzitjbrusc în nordul şi vestul Germaniei cu două zile înainte de solstiţiu, (când e ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă) când termometrul a arătat *la Berlin 29 grade Reaumur (adică 36 grade Celsius).

Arşiţa a fost atât de grozavă la Berlin, încât pe-alocuri tem* peratura s’a ridicat la -f-20 gra­de Reaumur, adică Ia + 37 grade Celsius.

Asfaltul a început să se în­moaie din cauza dogoarei, deşi a fost stropit de câteva ori în ziua atât de lungă a solstiţiului.

Pentru stropirea străzilor s’a întrebuinţat de pompele şi sa­calele municipiului 1 milion de metri cubi de apă.

Valul de căldură n’a produs nici măcar un singur caz de izolaţie în toată capitala Ger­maniei, datorită enormei canti- 1 taţi de apă vărsată pe străzi. 1

3 Cu prilejul solstiţiului toate şcolile 1 din Berlin s’au închis pentru 3 zile.

In urma cutremurelor ’din Ze- elanda s’a făcut în 24 de ore o trecere bruscă dela vară Ia iarnă în Germania. Dela -j- 37 grade Celsius temperatura a scăzut Ia + 10 grade în câm­pie, iar ia munte a scăzut până ia minus 5 grade Celsius.

In Riesengebirge şi Hartzge- bierge bântue furtuni violente.

Ninge ca în toiul iernii.Se anunţă prin Radio de ob­

servatorul metereologic dinSpitz- berg că valul de frig dela Po­lul Nord a început să coboare spre Europa cu o iuţeală de circa 1000 km. în 24 ore.

I

Str. Porţii 26(intrarea din Str. Aţei 2)

esecută lucrări elegante şi solide în condiţiuni

foarte convenabile. 657 3 - 1 0

Cabinet Dentar&

Laborator Technies tr . Porţii 34.

Dentistă dela Universitatea din Odessa, specializată la Universitatea din Viena.

Instalaţii moderne. Execută coroane de Por­

celan Jacket.Preţuri avantajoase.

Oons. 1—12 şi 3—6. 1—3

E-

Pentru bucătărielemne de foc resturi de brad, foarte convenabile, 2 meiri steri iota! lei 360, livrăm la domiciliu în oraş.

A N D R E I K O C S I S şiF a b r i c ă d e c h e r e s t e a

646 2 - 3 T E L E F O N 1 8 9 .

FII

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 65—1929ftagina 4.

Fem eie sfâşiată de u rşi Femeia Frusina Cercea s-a dus în pădurea Teliu (jud. Braşov) după fragi. La un moment dat a apărut dinfr un tufiş un urs şi o ursoaică. Femeia speriindu se a luat-o ia fugă, însă dinir*un tufiş învecinat i-au ieşit în cale doi pui de urs.

Ursoaica s-a năpăstuit atunci asupra femeii rouşcând«o sălba­tic. Fiara a sfâşiat nenorocitei femei coapsa şi pieptul stâng. Victima ţipând de durere, fiara a dispărut în pădure.

Aialtăseară Frusina Cercea a fost găsită în nesimţire de nişte consăteni, cari au transportat o cu un automobil la spitalul din Braşov. Starea victimei este ex* trem de gravă.

•O elevă s e sinucide de

frica exam enului D ra Miner* va Manciu în vârstă de 16 ani, fiica inginerului Manciu, elevă în clasa VI a de liceu din Ti­mişoara, s-a sinucis Sâmbătă după amiază, la locuinţa părin­ţilor săi din b-dul Carol 6» tră* gându'şi un glonte de revolver în cap.

După amiază ea se plimbase cu câteva colege pe stradă şi nu* şi spusese nici uneia durerea şi gândul. Despăr{indu*se de dânsele, s-a dus [acasă, s-a în­cuiat în camera ei şi, ;cu revol­verul tatălui său, şi-a pus capăt zilelor. Părinţii au găsit-o cu ca* pul zdrobit şi cu creerii împrăş­tiaţi până în tavan.

Cu „Salvarea* a fost dusă la sanator, dar după o jumătate de oră de agonie a încetat din viată.

Ea a lăsat două bilete părin­ţilor în cari le cere iertare pen­tru durerea ce le-o pricinueşte.

Motivul sinuciderei este că se temea că, în urma examenului de fine de an pe cărei dase, nu va fi promovată.

Autorităţile şcolare au des­chis o anchetă.

| {Isprava unui beţiv. Locuito­rul Gheorghe Chiciuc, de fel din corn. Vidiceni (Cahul), fiind beat, a provocat un mare scan­dal.

După ce a cutreerat în socie­tatea sofiei sale Paraschiva şi consăteanului său Mihai Costea, mai multe cârciumi din cartier, a plecat să*şi caute un adă­post.

Pe drum beţivul a fost apu­cat de furii. El a început să ţipe şi să se lege de foţi trecătorii.

Soţia lui şi Costea au încer­cat să-l liniştească, dar beţivul a devenit şi mai furios. A scos cutilul şi fără să-şi dea seama de ce face, s-a repezit la soţia sa şi i-a dat două lovituri în piept şi mâna stângă, iar lui Costea, care a încercat să 1 de- sarmeze, i-a străpuns abdome­nul cu cuţitul.

Beţivul a fost dus Ia politie. Răniţii au fost transportefi la spital. •

O fem eie şi băiatul e i s e a* runcă pe fereastră . O neno­rocire s-a întâmplat Luni la Mo* reni. In bucătăria unei case a societăţii „Steaua Română*, o maşină de gătit, care ardea cu gaz, a făcut explozie. Gazele s-au aprins şi flăcările au cu­prins pe femeia Matilda Alexeev şi pe copilul ei Gheorghe în vârstă de 12 ani.

Cu hainele în flăcări, aceştia au sărit pe fereastră în curte crezând că vor scăpa. Ei nu şi*au dat seama, că bucătăria este în etajul al doilea. Căzând dela această înălţime, s*au ales cu răni grave. Duşi la spitalul din Câmpina, femeia a încetat din viată iar băiatul ei este şi el pe moarte.

Abonamente ia ziat se pot face pe timp ma îndelungat sau

Lupta împotrivabentupilor spiptuoase

Propaganda Soc. Temperanţa. — Cât se cheltueşte pe beuturi în ţară.

îngrozitoarele urmări ale al­coolismului, mai ales dela răz- boiu încoace, au pus pe gân­duri şi au îngrijorat puternic pe toţi oamenii de bine ai a* cestei tari.

In '’acest gând s’a înfiinţat „Societatea Temperanţa din Ro­mânia*, care este o asociaţiune de luptă împotriva alcoolului şi care aduce frumoase foloase.

Toţi învăţaţii lumei spun: Alcoolul nu e hrănitor şi nici

stimulent cum cred mulţi, el provoacă numai părerea de a fi întăritor; de fapt el moleşeşte repede creerul şi trupul şi îi ia din căldura folositoare corpului.

Adevărul este, că alcoolul slăbeşte creerul, inima, rinichii şi ficatul, îngreunează mâinile şi picioarele şi micşorează pu­terea de muncă.

Alcoolul este otrava siste­mului nervos şi cel mai mare duşman al feridrei casnice, căci face pe om rău şi gâlcevitor. Alcoolul strică sângele şi de­bitează organele. Măduva spî- nărei se paralizează. Alcoolul sărăceşte pe om şi pe tară- Al­coolul este poarta cea mare a tuberculozei şi boalelor lumeşti, el atacă rasa, căci copii alcoo­licilor sunt toţi atinşi la trup şi minte. Alcoolul deschide drumul la casele de nebuni şi la puş­cării.

Situaţia actuală îngrozitoare a alcoolismului din România se poate vedea din următoarele cifre oficiale riguros exacte:

60 proc. din crime la sate din cauza beţiei; 22 proc. din copii beţivilor tuberculoşi şi 19 proc. epileptici şi tâmpiţi; 46

proc. din cazurile de nebunie provenite din beţie; 25 proc. din recruţii noştri respinşi ca ne­trebnici de pe urma alcoolis­mului; 48 proc. din copii dela sate morfl înainte de a fi îm­plinit vârsta de 5 ani, având drept cauză în primul rând al­coolismul părinţilor. 52 460 câr­ciumi în toată tara şi n’avem decât 15.120 şcoli şi 13.622 bi­serici, cu aproape sută în sută mai multe cârciumi decât şcoli şi biserici la un loc; 16 miliarde lei risipiţi anual pe beuturile spirtoase; peste 40 proc. din budgetul statului şi 50 proc. din exportul tarei; în afară de 4 ~ 5 miliarde lei pagube indirecte de pe urma alcoolismului; 110.000 vagoane alimente hrănitoare în valoare de peste 7 miliarde lei sustrase hranei şi prefăcute a- nual în băuturi otrăvitoare; pe când economiile la toate băn­cile populare nu sunt decât de 660 milioane lei, iar la Casa de Depuneri a statului numai de 220 milioane L e i!

Fabricile de spirt în număr de 240, produc anual băuturi în valoare de peste 3 miliarde de lei pe când unele fabrici cu produse trebuitoare traiului nos­tru se luptă cu [moartea. Din cele 52,460 cârciumi azi în fiinjă, 38,332 sau 72 proc. li s’au dat brevetul după război.

Numai în 1926 s’a băut pen­tru 16 miliarde lei, cu 2 miliarde lei mai mult decât întregul preţ de 14 miliarde ce s’a plătit de stat şi tirani pentru cele5.854.000 hectare expropriate şi date la 1.548.039 ţărani!

Soc. Temperanţa a început până acum în 48 judeţe, orga­nizarea de debite de băuturi nealcoolice în legătură cu dis­tracţii culturale, muzicale şi fi­zice. Sunt 4800 comunale rurale şi sate, care au aderat până a- cum la aceste sedii de tempe- ranţă.

Concertai coralai academiei teologice din Sibiu.

După cum am anunţat, a avut loc alalteri. Marţi seara, în sala liceului „Andrei Şaguna* din loc.

Numele d-lui profesor N. Oancea, dirigintele corului, este prea bine cunoscut, aşa că Bra­şovul nu s*a înşelat în aştep­tările succesului pe care l*a avut acest concert.

Programul bogat, compus din concerte religioase şi muzică poporală bine culează a oferit publicului momente de înălţare sufletească, având prilej să guste din ceea-ce poate oferi adevă­rata artă. Mai multe bucăţi au trebuit să fie repetate la ce­rerea publicului.

Un ansamblu fericit alcătuit, sub conducerea iscusită a diri­gintelui, a procurat Braşovenilor momente, cari vor reaminti cu drag, cu admira ie şi recunoş­tinţă prestatiunile corului aca­demiei teologice din Sibiu.

Mulţumim oaspeţilor sibieni de cinstea ce ne-au făcut o şi le dorim succese în întreg de­cursul turneului,

Bibliografie.Au apărut:„Gânduri sănătoase* de dr.

Mircea Suciu Sibianu, medic Braşov. Volumul I. Bucureşti. Atelierele grafice „Răsăritul* 1929. — Preţul Lei 50.

Poezii de G. Iteanu, — Bra­şov. Tipografia Gheorghe L G o­logan. — Preţul Lei 20.

©0© Din streinătate <2

0©

Date afară din b iserică pentru că au purtat

roch ii s c u r te ..

In oraşul Presburg a făcut mare vâlvă o întâmplare din Du* mineca trecută:!

înainte de a începe slujba re­ligioasă, preotul protestant Hid* wegid a făcut ocolul bisericii şi a dat afară din biserică

1 toate femeile cari purtau rochii scurte sau haine fără mâneci. In predică el a spus că moda de astăzi este imorală şi că nu va permite intrarea în biserică a femeilor cari nu vor fi îmbră­cate cum se cade. Moda feme* nină de astăzi nu are [ce căuta în biserici. Locul ei este pe pro­menadă — a spus preotul Hid* wegid. •

C ât a fost pre|uit un ochiu sco s .

Anul trecut un funcţionar de bancă Mihaly Szilagyi din Bu­dapesta, se înapoia acasă dela serviciu, Drumul îi era pe la marginea căii ferate,— unde toc* mai era în reparaţie acea por* tiune.

Pe când trecea pe lângă lu crători, un şurub a sărit de sub târnăcopul unui lucrător drept în ochiul lui Szilagy, rănindu-1 grav şi cauzându-i scurgerea o- chiuiţii.

In urma acestui fapt Szilagyi a intentat acţiune de despăgu­bire pentru provocare de infir­mitate direcţiei căilor ferate un­gare» Tribunalul i a dat câştig de cauză acordându-i 54.COO pengb ca despăgubiri. Curtea

de apel a [mărit cuantumul eila 92,000 pengo (2.755.000 lei).

•Um brela de buzunar.

Cetăţeanul Josef Krijanek din Zagreb şi a patentat zilele aces­tea o invenţie foarte interesantă: umbrela de buzunar. Această umbretă se poate închide într’o cutiuţă mică de o lungime de 14 cm. şi o grosime de 5 cm.

Inventatorul a declarat, că în curând va reduce aceste pro­porţii Ia o lungime de 11 cm. şi diametrul de 3 cm. Inventa­torul caută în prezent finantişti spre a putea începe fabricarea în mare.

Maşină în lo c de inimă.Profesorul Gibbs, dela univer­

sitatea din Dalnousie a făcut în fata institutului de ştiinţe din Noua Scofle (Canada) o minu­nată încercare.

A scos inima unei pisici şi a înlocuit-o cu o pompă pusă în mişcare printr*un motor electric şi legată de un rezervor de cau­ciuc.

Animalul, după ce a rămas câteva minute într-o stare de moarte, reîncepu să respire şi mai trăi încă patru ore.

*G roaznic accident de

autom obil.Din Chieffield, statul Massa-

chusetts (America) se anunţă că un autobus încărcat cu copii, cari plecau într«o colonie de vară, a suferit un accident. 5 persoane au fost omorâte şi mai multe rănite.

V A L A B I L D I

Sosirea în gara Braşov.1Dela Bncnreşti:

Personalul (dimineaţa) 6 ore 22 min«Personal (Ploeşti)(dimineata) 10 » 32 9Rapid-Ardeel (dim) 10 » 57 »Tren de plăcere 11 » 35 »Personalul (d a ) 12 » 25 9Orient express („) 4 » 16 9Tren de plăcere (seara) 6 m 02 9Personal » 7 9 25 9Expressul (noaptea) 8 9 14 9Rapid*tarpatii (noaptea) 9 9 20 9Acceleratul (noaptea) 12 » 42 9Accelerat (dimineaţa) 4 » 24 9

Suirea dela Oradea-Xare:Personal (noaptea) 12 ore 17 mln.Accelerat (dimineaţa) 6 9 08 *Personal (dimineaţa) 8 » 05 9Personal (Teiuş) (d a.) 2 I* 07 9Rapid Ardeal (seara) 7

Dela Arad:a 44 m

Accelerat (noaptea) 2 ore 28 min.Orient Expres (d. e.) 2 a 36 aExpressul dimineaţa 10 a 18 a

Dela Dielcn:Personal (dimineaţa) 8 ore

Dela Petru Raroş: (Kadefalfta)Personalul dimineaţa 5 ore 50 min.Personalul d. a. 12 „ 37 aPersonalul m 6 „ — 9Personalul noaptea 11 • 55 9

Dela Sibiu:Personalul d. a. 12 ore 20 min.Tren mixt seara 7 „ 15 »

N 25 IUNIE 1929.Plecarea din gara Braşev.j

Spre RăcoreştiRapidCerpati (dimineaţa) 5Acceleratul (dimineaţa) 6Personalul (dimineaţa) 8Expresul (dimineaţa) 10Orient Expres (d. a.) 2Personalul (d. a.) 3Personal (Ploeşti) (seara) 6Rapid Ardeal (seara) 7Tren de plăcere (seara) 8Personal (noaptea) 12Accelerat (noaptea} 2(Un tren de plăcere pleacă din

4 ore 40 min*).

ore 20 mini9 24 a

33 »« 33 9■ 43 1»n 9 a9 10 a» 53 a» 18 a» 50 am 45 •Predeal dim

Plecarea spre Oradea-Iare:Personal (Teiuş) (dimineaţa) 6 ore 52 min.Rapid Ardeal (dimineaţa) 11 • 05 9Personalul (d. a.) 12 » 52 nPersonalul (seara) 8 » 50 mAccelerat (noaptea) 12 9 58 m

Spre Arad:Acceleratul (dimineaţa) 4 ore 39 minOrient Express (d. a ) 4 9 24 *Expressul (seara) 8 n 32 •

Spre BrefcaPersonal (seare^

•«6 ore 15 min.

Spre Petra Rareş: (ZadelalAa)tPersonalul dimineaţa* 6 ore 45 mirPersonal » 11 » 30 KPersonalul d. a. 3 , 15 •Personalul seara 8 . 55 m

Spre Sihla <Personalul dimineaţa 6 ore 35 min.Tren mixt d. a. 1 . — 9

Dela Fflidratf:Tren mixt dimineaţa

Dela ZArneştl :5 ore 57 min.

Tren mixt dimineaţa 6 ore 33 min>Tren mixt d. a. 12 » 40 9Tren mixt seara 7 u —

Spre lAgiraşsTren mixt d. a. 5 ore 30 mi»

Spre ZArneştl:Tren mixt dimineaţa 8 ore 15 mir.Tren mixt d. a. 2 » 40 »Tren mixt d. a 5 • 45 •

Nr. 62-1929 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin» S_.1 «m m m I I

Prefectura Judeţul ui Braşov.Serviciul TechHc.

No. 1522.

Publicaţfunede licitaţieSe aduce la cunoştinţa ge

nerelă că, în ziua de 1 (unu) August 1929, orele 11 a. m ,se va tiru» licitaţie publică la Ser viciul Technic al judeţului Bra­şov (Reiatul Prefecturei» Etaj II) pentru darea în întreprindere a lucrărilor de aprovizionarea pietrişului necesar pe şoselele judeţene din judeţul Braşov, în valorile după devize, precum se specifica mai jo s :

I. Aprovizionarea a 105 me­tri cub» pietriş pe şoseaua Satu- Nou—Crisbav, delà km 0 —6; pe şos. Bod—Hălchiu—Satu-Noudelà km* 9—14; pe şos. Măe- ruş—Bel n şi pe drumul de ac* ces Ia gara Apafa. Valoarea ducă deviz: Lei 55,661.

2 Idem 136 m. c., pe şos Vlădeni—Ţânţari, delà km. 0 —9 şi drum de acces la sera Vlă* deni. Vaioarpa : Lei 39 805.

3. Idem 140 m* c., pe şos» Codlea — Hălchiu — Feidioara, delà i km. 10— 17. Valoarea : Lei 37,015.

4. Idem 186 m. c.» pe şos. Feidioara—Crisbav, delà km. 0 la km. 10 Feidioara—Hăghig, km. 0 —1+2C0 şi drum de ac* ces la gara Feidioara. Valoa­rea 1 Lei 38.674,

5. Idem 290 m. c., pe şos Bod—Feidioara, delà km. 0 —6 + 5 0 0 ; Braşov—Vâlcele, delà km. 13+500 la km. 18. Valoa rea după deviz: Lei 71,205.

6 Idem 220 m. c., pe şos. Bod—Hărman, delà km. 0—7 + 2 0 0 şi Bifurcarea Hărmanu- lui, km. 0— 1. Valoarea : Lei 41.235.

7. Idem 405 m. c.» pe «os. Hălchiu— Ghimbav, delà km. 0 —11+500 şi Drumuri de ac ces la staţiile CFR. Ghimbav şi Codlea Valoarea : Lei 72,005.

8. Idem 190 m. c., pe şos. Braşov—Stupini, delà km, 0—6 şi Drum de acces la gara CFR. Bartolomeu. Valoarea : Lei38460

9. Idem 95 m. c.. pe şos. Tu- falău—Boroşnău, delà km. 1 7 + 500 la km. 22+360. Valoarea după deviz: Lei 17,145.

10. Idem 290 m. c., pe şos. Teliu—Budilfc—Tărlungeni, delà km. 0—7 şi Tărlungeni—Budiie, delà km. 0—2+ 362. Valoarea : Lei 64,595.

II . Idem 870 m, c., pe şos. Braşov—Zizin— Vama Buzău- hr» delà km. 15 Ia km. 36. Va loarea după deviz: Lei 165.450.

12. Idem 478 m. c., pe şos. Satulung— Prejmer, delà km.0 — 13; Prejmei— Apa Neag:ă, delà km. 0 —4 şi Drum de ac­ces la gara Prejmer. Valoarea: Lei 110,593.

13 Idem 420 m. c., pe şos. Cristian—Vulcan—Codlea, delà km, 0— 11+600; şi Vulcan—To- hanul Vechiu, delà km 0—7. Valoarea : Lei 66,525.

14 Idem 135 m. c., pe şos. Ghimbav—Cristian, delà km. 0 la km. 5 şi pe drumuri de ac ces le gânie Cristian şi Râş* nov. Valoarea; Lei 22,165

Domnii concurenţi vor pre­zenta înainte sau atunci oferte închise şi vor depune garanţia i de 4 (oatiu la sută) °/j asupra J valorii devizului. I

Proiectele se pot vedea în fiecare zi de lucru, între orele 8— 13 la Serviciul Technic al judeţului, unde se dau şi infor­mation).

Supraoferte nu se primesc*Deschiderea ofertelor se va

începe la orele 11 a. m , pre­cis.

Braşov, la 22 Iunie 1929.Prefect :

(ss) Dr S u d a .Şeful serviciului :

Inginer-şef (ss) A. E. Grigorescu• 684 1— 1

Cetiţi şi răspândiţi.G u s t a Transilvaniei*

Găsiţi vin bun şl ieftin

Donai io i u saturau Fabrica io ap b z b

STELIAN .VICOLACStrada Căpitanului No 14.

(TELEFON 256)

Vinari de:Drăgăşani

Dealu-Nlare şi Odobeşti

VANZARE EN-GROS 312 6 1 - 0

Bănci pentru grădină, Furtunuri pentru grădină Macarale pentru furtune Impermeabile (tărgi).

I U L . T E U T S C HBRAŞOV, Str. Por(li 33,

2 | D r î Q c W r i a t d e« v i “iii şi dependinţe, precum şi 2 camere bine mobilate. Informa* »iun* la proprietar Str. Furcilor 7. 1 - 2

Ds vânzare Casă cu ve­nit şi mai

multe case familiare în condi- ţiuni convenabile de plată şi parfele de clădit în apropiere de centru. Informatiuni la Wil- helm Hirsch str. Spitalului 12. 690 1—1

V â n d ! ^In cauza plecării un f 01111 dormitor modern. Str. Podului Grid 4. 686 1— 1

De închiriat mai multe prăvălii în

străzile cu mare circulaţie, str. Princip. Carol şi str. Porţii. A se adresa la Wilhelm Hirch, str. Spitalului 12. 691 1 —1

Input le bani pe ipotecă mijloceşte

Wilhelm Hirsch, str. Spitalului No. 12. 689 1 - 1

PublicaţiuneToate ob'ectele preţioase şi

efecte amanetate şi nerăscum- părate în ferminu) legal cu sca­denta până la 31 Maiu 1929 inclusive, se vor vinde prin li* cltatie publică forfată ce se va ţinea în ziua de 5 Iulie 1929, erele 9 dimineaţa în loc°Iul din Braşov, Strada Prundul Rozelor No. 2

Braşov, la 22 Iunie 1929.Prima ca să d e am anet.

666 3 - 3 ______________________

Voiţi să fiţi sănătoşiBeţi vinurile naturale dela Piv­niţele »BlChlIS" Str. Neagră 14. Lei 24—30. Analisate ofcial No. 31/929 şi recomandate. La petreceri împrumută butoaie şi sticle. Barbnceann.4Q4 1—n

Primăria comunală Ghimbav«^

No. 726/1929.

FtâlicaţiuneComuna Ghimbav arendează

prin licitaţie publică cu oferte închise ta primăria comunală Ghimbav în 4 Iulie 1929 la ora 4 p. m* localul de prăvălie» ca* re se află în Gh mbav sub No. 1 pe timp de 3 ani, adecă dela î Ianuarie 1930—31 Decemvrie 1932

Preţul de strigare este 24 000 Lei.

Vadiul 10% asupra sumei o* ferite.

Comuna dă tot în aceeaş zi şi oiă în antrepriză următoarele lucrări în licitaţie publică:

1 Reparaturi la cazarmă în mărime de 32 000 Lei.

2. Mutarea bascului comuna! în suma de 25,000 Lei.

3. Construirea unei fântâne pentru îngroparea cadavrelor în sumă de 40.000 Lni.

Condiţiuniie se pot vedea la primăria comunală Ghimbav.

Ghimbav, ia 20 Iunie 1929f, 685 1— 1 Primăna com unală«

„ C h e v r o l e t S i x “e p r i m i t c u e n t u z i a s m

" ..... .

ca cea mai luxoasă maşină eftină!

Echipat cu un m otor de şase cilindri şi noui caroserii de Fisher, acest Chevrolet e unic în categoria -sa.

^hevroîet-u! de patru cilindri re­prezintă în ochii tutulor maşina

ieftină, care oferă maximum de perfecţiune în mecanism şi înfăţi­şare. E deci uşor de înţeles dece publicul de pretutindeni a rămas uimit, auzind că Chevrolet-ul a făcut un nou şi senzaţional pas înainte, fără ca să-şi mărească, în fond, preţul.

Vestea că Chevrolet-ul, — consi­derat pretutindeni ca o maşină de lux, dar ieftină, - - a fost echipat cu un motor de şase cilindri, a stârnit printre automobilişti unen- tusiasm fără precedent chiar în industriile cele mai propâşitoare şi mai rapide în progresul lor.

Această schimbare a fost făcută fiindcă inginerii lui General Motors au constatat, că ultimul motor al Chevrolet-ului dăduse maximum de ceeace se poate obţine de la un motor de patru cilindri. Dacă eră însă vorba de a continua pro­gresul realizat, de a obţine o viteză mai mare, o accelerare mai rapidă şi o economie la consumul de ben­zină, Chevrolet-ul trebuia neapărat să aibă un motor de şase cilindri.

O astfel de transformare, — men- ţinându-se vechile preţuri,— ar fi fost mai presus de puterile oricărei alte fabrici, afară de cea mai co­losală dintre toate, General Motors, gigantica instituţie automobilă, care

produce zece tipuri diferite de au­tomobile şi camioane. Mulţumiţi vastelor resurse ale acestei organi­zaţii, Chevrolet-ul de şase cilindri a putut fi realizat şi oferit cu ura preţ atât de redus.

O examinare amănunţită a nou­lui Chevrolet, a desăvârşitelor sale tipuri de caroserii, ca şi a motorulfii său, va demonstra chiar şi unui profan că nici un alt au­tomobil din categoria maşinelor ieftine nu’l poate egala. O cursă de încercare pe care orice conce­sionar de Chevrolet-uri v’o poate înlesni, vă va dovedi dece fel de performanţe e qapabil acest auto­mobil.

C H E V R O L E T SIXCHEVROLET - PONTTAC - OLDSMOBILE - OAKLAND - VAtTXHAlL®BUICK - LA S A tt© \

'“"‘ CADILLAC - CAMIOANE CHEVROLET - CAMIOANE G.*tC - CAROSEfW PISHER \

Pş>R O D U S E A L E L U I G E N E R A I » - M O T O R ^

P *ol*'» 6\

GAZETA TRANSILVANIEI

Economii bugetareS ’a dispus concedierea diumiştilor şi

reducerea automobilelor.Pentru aducerea la îndeplini-

r e a planului de economii ce a făcut obiectul cercetărilor Co­misiei bugetare, ministerul de fi­nanţe a dispus ca toate servi­ciile sale să ia imediat urmă­toarele măsuri :

D iurniştii s e concediază.Toţi diurniştii ministerului vor

fi concediaji de îndată. Se vor menţine numai aceia cari, prin specializare, sunt absolut nece­sari pentru lucrările ce le înde­plinesc şi pot aduce reale fo­loase serviciilor unde funcţio­nează. Nevoia aceasta va fi menţionată şi exprimată la fie­care caz al diurnistului rămas în serviciu. Totdeodată, se va întocmi un tablou al diurniştilor concediaţi şi quantumul econo­miei până la sfârşitul anului ce se realizează prin concedierea dor.

Se vor revizui lucrările servi­ciului precum şi dacă persona­lul este bine întrebuinţat, iar dacă, eventual, prin concedierea diurniştilor, lucrările ar fi stân­jenite, ei vor fi înloçuiti cu func­ţionari delà alte dtirecţill, sau chiar şi delà alte ministère.

D iu rnele fixe ş i je fo an ele de prezenţă în cetează.

Diurnele fixe şi jetoanele de prezentă încetează de a mai fi plătite odată cu aplicarea aces­tor măsuri de economie.

Pentru comisiunile {mute în orele de serviciu şi în localul

autorităţii, jetoanele de prezentă de asemenea nu vor mai fi plă­tite, iar orele suplimentare, care au fost acordate chiar pentru lucrări curente şi care în ge­nere devenise un abuz, înce­tează definitiv de a mai fi plă­tite.

Lucrările curente, cari nu se vor termina în orele de servi­ciu, fie dintr’o rea întrebuinţare a personalului, sau prin păsui­rea unora dintre ei, se vor face în orele de după masă, perso­nalul fiind obligat să vină pen­tru a termina lucrările şi şeful conducător al serviciului rămâ­nând direct răspunzător de ne- executarea lor la timp.

A utom obilele.

Din automobilele aparţinând acestui departament, nu vor fi oprite decât automobilele mi­nistrului şi secretarilor generali. Celelalte automobile vor fi de­puse în garaj şi şofeurii respec­tivi concediaji. Se va întocmi un tablou de aceste automobile şi numărul ce-1 poartă fiecare, de cheltuiala anuală ce repre­zintă întreţinerea şi reparaţia lor, precum şi de şofeurii conce­diaţi şi leafa lunară ce o pri­meau. *

Dispozitiunile de mai sus, a- probate de preşedintele consi­liului de miniştri, urmează'să fie trimise şi celorlalte departa­mente spre a fi aduse la înde­plinire.

M a i multe automobile atacate şi oprite de bandifi. Pasagerii jefuiţi-

Alaltaerl, Marti, s* *au săvârşit îndrăzneţe atacuri banditeşti pe şoseaua naţională Braşov—Si­ghişoara. Loc al atacului a fost ales cunoscuta pădure din’re comunele Măeruş şi Hogh z, si­tuate pe această şosea.

O motocicletă cu care Ion Tureni făcea drumu] spre Ho- ghiz, a fost atacată de trei per­soane mascate, cari şi-au făcut apariţia din pădurea dela mar­ginea drumului, unul dintre ban­dit, ameninţându-1 cu o carabină militară, iar ceilalţi doi înfăs- cându-1 şi jefuindu-1 de vreo 7 mii Lei. împreună cu motoci­cleta, victima a fost dusă în pă­dure şi legată, pentru a nu fugi.

Au atacat după aceea un au­tomobil, mergând tot dinspre Braşov, in care se aflau medi­cul sas dr. Haltrich şi preotul sas Liehn din Roibav. Jefuiţi şi legaţi au fost conduşi şi ascunşi împreună cu maşina iângă prima victimă.

La putină vreme îşi făcu apa­riţia o maşină dela Sibiu, în care pe lângă şofer, se mai a- flau d-rul Kinn şi o doamnă. Au păţii o la fe).

Au atacat apoi un alt auto­mobil, procedând ca şi cu ce­lelalte. In urmă aceeaşi soartă a avut-o un auto-camion, care făcea acest drum.

Bandilii au jefuit cu totul cam 100 mii Lei şi juvaericale şi haine de o valoare conside­rabilă

Se pare, că ei nu atacau de­cât pe t ei, dela cari credeau că se pot alege cu o pradă mai bogată, Automobilele le ascundeau in pădure împreună cu victimele pentru a nu lăsa urme de isprăvile lor şi a nu da de bănuit celorlalţi trecători, pe cari nu i au atacat.

Către seară, bandiţii au dis­

părut în desişul pădurii, Ia« | sând victimele în voia ior, cari ’ apoi folosindu se de scest pri­

lej, şiau continuat drumul.La Cohalm au anunţat jan­

darmeria despre cele petrecute.La fafa jocului au plecat rnai

multe patrule întărite pentru prinderea bandiţilor.

W l|l

CĂRĂMIDĂ..... ......1 ...... ijld t m; ş na , «i i it 1 cu !'! preţ avantegios se afla toi |j| deauna în depozitul de |j

ANDREAS TONTSCH |Drumul Sânpetrului |j[

T e l e f o n » 8 6 .

Corpul Portăreilor Tribunalului ___________ ihaşuv____________

No. 3146— 1929.Pubiicaţiune de licitaţie

Subsemnatul portărel prin aceasta publică că în baza deci- siunei No. G. 283/1929 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Alexan­dru Aîbertfy repr. prin advoca tul dr- 1. Gergeiy Braşov pen* tru încasarea creanţei de 5000 Lei şi acc. se fixează termen de hcitatie pe ziua de 23 Iunie 1929, orele 11 a. m. la fata lo­cului în Braşov Str. (Manilor No. 3» unde se vor vinde prin licitatiune publică judiciare mo bile de casă, maşină de cusut t etc* în valoare de 18000 Lei. {

In caz de nevoie şt sub pre I tul de estimare. j

Braşov, ia 30 Maiu 1929. 1683 i— 1 . F. Crişarit j

po: ţârei*

împotriva agitaţiilor maghiare.

Telegram a adunării naţionale din O rad ea.

D l ministru Mironescu a pri­mit următoarea telegramă dela Preşedintele Adunărei Naţionale Române din Oradea şi judeţul Bihor:

Adunarea naţională română din Oradea şi judeţul Bihor în­trunită din toate păturile sociale în scop de a înfiinţa o Casă Naţională, afirmă odată mai mult puterea naţiunei române şi justa sa aşezare între graniţele sale actuale. Nu avem aspiraţii de

[ cucerire dar protestăm în con­tra agitaţiilor şi ameninţărilor dela Budapesta, ia cari răspun­dem ca întotdeauna: vom fi gata să apărăm cu sângele nostru patrimoniul naţional. Preşedin­tele adunării, dr. Valeriu Traian Frenţiu, episcop român unit din Oradea, dr. Andrei Crişanul, Arhiereu ortodox, dr. Iile Andrei, Preş. de Curte.

Cursurile pregătitoare şi de corigentă.

Având în vedere că mul(i pro­fesori solicită aprobări pentru cursuri pregătitoare şi de co­rigentă, ministerul instrucţiunei a luat următoarele dispoziţii în ceea-ce priveşte funcţionarea acestor cursuri in timpul verei:

Nici un curs de pregătire nu va putea funcţiona decât cu a- probarea inspectoratului regiu- nei respective.

Conducerea cursului va fi în­credinţată unui învăţător titular sau institutor, dacă elevii sunt de curs primar şi unui profesor titular, dacă elevii sunt de curs secundar.

Asupra felulului cum vor func­ţiona 8ceste cursuri, ministerul instrucţiunei a trimis tuturor inspectoratelor din tară instruc­ţiuni detailate.

in aceste instrucţiuni se sta­bileşte numărul elevilor pe clase, condiţiile de higienă aie localului unde vor funcţiona cursurile şi modalitatea de plată a profesorilor.

L i » c * & í eP e tre ce re câm p en eas că.

Societatea «Junii Bătrâni" aduce la cunoşiinfa onor. public, că va aranja o petrecere câmpenească Duminecă în 30 Iunie a. c. în capul Poenii pe «Livada junilor Bătrâni*. Focuri pentru prepa­rarea mâncărilor vor sta la dis­poziţia publicului în mod gra­tuit. Plecarea va fi la ora 8 dimineaţa din faţa liceului «A Şaguna“ în frunte cu muzica Vânătorilor de munte. Membrii societăţii sunt ruga|i a lua parte cu toţii la plecare în corpore.

; in caz de timp nefavorabil, se amână pe proxima Duminecă.— Comitetul.

9

AVIZ. Soc. Costeniior «Aju*torul" educe la cunoştinţa, căîn ziua de Duminecă 7 Iulie vaeranja obşnuitul joc strămoşese, la Crucea Moşucoiulu'. Lecati cu onoare invită pe onorpublic* In caz de timp nefavo*rtbsl se amână pe ziua de 14a. c* Comitetul

•

B ilete de tren, vagon lifsvisa, reducere la ARONSOHN •

«In şco a la de dans Izsák" Strada Castelului No. 110 încep cursuri de vacante pentru elevi şi copii la 8 Iulie a. c.________

6 6 H C îia ţiBin casa Str. Principele Ca rol

7 se vinde în jicitatfe judiciară la 1 Iulie a. c., ora 4.30 1 cas să de bani Werlheim, 2 maşini mari de tăiat hârtie, 1 maşină de cusut căiţi, 35 bucăţi biblio- rate şi 2 globul pământului-

Nr 65—1929.

Franţa ţi respecta iritatelor— O ficialitatea franceză răspunde agitaţiilor ungare. —

P a ris 25. (Rador) — La marele banchet, care a avut lo c la Verdun, cu prilejul sărbătoririi renaşterei acestui oraş, şi ia care au asistat şi reprezentanţii statelor aliate cu Franţa, d-l.Po* fncare a ţinut o cuvântare în care a declarat că «pacea trebue» să fia nu numai o simplă vorbă, ci o realitate solidă şi durabilă» pe baza respectării tratatelor".

D-l Doumergue, preşedintele Republicei frcnceze, repetând cu­vintele d-lui Poincare, a accentuat că pacea nu poate exista de­cât întemeiată pe respectul absolut al tratatelor.

In cercurile politice, aceste discursuri sunt considerate ca un răspuns al oficialităţii franceze la manifestările din Uig iria şi din alte fări împotriva tratatelor pace.

Furtună Iu judeţul Lăpuşna.— Patru victima omeneşti. —

O groaznică furtună s’a des- lănţuit alaităeri pe întinsul jud. Lapuşne. Furtuna a fost kînsoţi tă de o puternică ploaie torenţială şi manifestaţii electrice. Apa a căzut în cantităţi atât de mari încât a provocat inundaţii, în­trerupând circulaţia pe .alocuri. Apele au înecat numeroase vite şi păsări iar vântul a desvelit mai multe case şi o doborât numeroşi copaci.

In comuna Lăpuşna, puhoaiele de apă au înecat o femeie; în

comuna Cărpineni doi copii şi o femeie, iar în comuna Pu­hoi, o femeie.

La Chişinău, ploaia a fost mai puţin intensă, dar în schimb manifestaţiile electrice au fost foarte puternice.Trăznetul căzând la un moment dat asupra casei din str. Coşbuc No. 9 ţi pă­trunzând în locuinţa meseriaşu­lui Gertberg. a dărâmat soba şi a eşit pe fereastră afară. Din fericire, în acel moment, nu se găsea nimeni în casă.

INFORMA Ţ I UN ID -l Iuliu Maniu, preşedin­

tele consiliului, a fost primit eri la ora 12 în audienţă de mem­brii Regenţei, cărora le-a comu­nicat răspunsul guvernului un­gar la Nota României.

D l Iuliu Maniu a mai pus în curent pe membrii Regentei cu stadiul tratativelor în care se află ăhestiunea op tanti lori

•M iniştrii Franţei, Italiei ş i

P o lon ie i la d-l Gh. M ironescu. In cursul dim. de Marţi d 1 Mi­ronescu, ministrul de externe, a primit acasă ia d-sa vizitele suc­cesive ale d-lor Puaux, ministrul Franţei, conte Szembeck, minis­trul Poloniei, de Magyary, minis­trul Ungariei şi Preziosi, minis­trul Italiei. *

S e rb a re a de fine de an a şcoalelor de ucenici industriali şi comerciali din Braşov, va a- vea loc Duminecă 30 Iunie, ora 11 a. m. în sala mare a restau­rantului «Gewerbeverein* (Bu­levardul Regele Ferdinand. Cu această ocazie se va face darea de seamă a mersului şcoalelor pe anul şcolar 1928—1929. Pro­gramul va fi complectat cu re­citări şi cântări ale elevilor şi conferinţe cu subiecte din do­meniul problemelor profesionale. Tot cu această ocazie se vh face şi distribuirea premiilor e- levilor celor mai distinşi din toate şcoaiele de stat ale uce­nicilor din oraşul Braşov.

Patronii şi părinţii elevilor u- cenici, precum şi toţi binevoi­torii şcoaieî, sunt rugaţi a lua parte in număr cât mai mare la această manifestaţie culturală a învăţământului muncitoresc.

«Pentru elevii C on servato­

rului. începând cu ziua de Vi­neri, 28 1. c., între orele 4 —6 d. a. elevii Conservatorului din loc îşi pot lua certificatele de finea anului şcolar.

•

Aviz. Reîntorcându mă din străinătate dm călătorie de stu­dii, deschis sesiunea de canto peste vară atât pentru începă ton cât şi înaintaţi Metania dr.rakâcs strada Nouă 8.•

Din cauza sfintei sărbători de Sâmbătă (Petru şi Pavel) ziarul J va apare Marti la ora obicinuită. *

D ar. — Doamna prefect Dr, Aron Suciu a dăruit bisericei noastre 1000 lei în loc de cu­nună pe sicriul prim medicului veterinar Victor Moldo van. Mul­ţumite şi pentru multe alte da­ruri, ce ne-a făcut d-na Dr. Suciu. — Comitetul parohial unit.

•

în ch eierea anului ş c o la rIa grădinile de copii Nr. 2 şi «Sf. Nicolae" din Braşov-Scheiu* Vineri în 28 c. dela 3—5 după amiază se va ţinea în sala Tea­trului naţional «Astra" din loc» serbarea de încheiere a anului şcolar cu elevii şcoalelor de copii mici dela şcoala de stat Nr. 2 din Strada Ecaterinei şi şcoala de stat «Sf. Nicolae" din Prund.

Se va executa cu această o* cazie de cătră micii dar drăgă­laşii diletanfi, un bogat program de jocuri, declamaţii, piese tea­trale şi exerciţii gimnatice.

Onoratul public braşovean; este rugat să la parte în număr cât mai mare ia această ser­bare. •

AVIZ. Cumpăr dulap de cărţi mai mare şi mai nou. Oferta la administraţia ziarului sub I. L

Convocare.Conform § 12 din statutele

archidiecezane, enoriaşii paro- chiei române gr. catolice (unite) din loc sunt invitaţi pe Dumi­necă în 30 Iunie a, c. ora 11 la

Adunarea gen erală ord inară,

ce se va finea în Capela-bise- rică din Strada Lungă Nr. 111 cu următoarea ordine de z i :

1. Deschiderea adunării.2. Raportul Reprezentantei pa­

rohiale.3. Publicarea Raţiunilor bise­

ricei de pe 1923 şi bugetul a- nului 1929.

4. Alegerea unei comisiuni ve­rif icăl o are şî raportul aceleia.

5. Descărcarea Reprezentanţei de gestiunea anului 1928.

6. Eventuale propuneri. închi­derea adunării.

Braşov , 18 Iunie 1929.Protopop M. Hodârnău-

preşedintele adunării.

TIPOGRAFIA A, MUREŞ1ANU ? BRANISCE & COMP. BRAŞOV, Reda t e responsabil^ VICTOR BRANISCE,