Întrebări de raţionament analitic

Click here to load reader

Post on 11-May-2022

1 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Întrebri de raionament analiticConcurs de admitere la INM 1
G1 partea 1 Zamfir intervieveaz un numr de exact cinci dintr-un total de apte candidai pentru un post – Georgescu, Imre, Luca, Necula, Orlov, Radu, i Tnase. Zamfir îi intervieveaz pe cei cinci, unul câte unul, câte o singur data pe fiecare. Desfurarea interviului trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii: Luca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea intervievat. Unul dintre cei doi – Necula sau Tnase – este intervievat ultimul. Dac este intervievat, atunci Georgescu este intervievat primul. Dac amândoi sunt intervievai, atunci Imre este intervievat imediat dup Radu. Dac amândoi sunt intervievai, atunci Orlov este intervievat imediat dup Radu. Dac amândoi sunt intervievai, atunci Tnase este intervievat imediat dup Necula.
1. Care anume dintre urmtoarele variante ar putea fi o list complet i exact a candidailor pentru post în ordinea în care particip la interviu?
(A) Georgescu, Luca, Imre, Necula, Tnase;
(B) Georgescu, Luca, Imre, Radu, Necula;
(C) Georgescu, Radu, Orlov, Luca, Tnase;
(D) Imre, Georgescu, Luca, Orlov, Tnase
(E) Orlov, Radu, Luca, Necula, Tnase
2. Care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Imre nu este primul intervievat.
(B) Orlov nu este cel de-al doilea intervievat.
(C) Imre nu este cel de-al treilea intervievat.
(D) Radu nu este cel de-al patrulea intervievat.
(E) Necula nu este cel de-al cincilea intervievat.
3. Dac Georgescu nu este intervievat, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Imre este cel de-al doilea intervievat.
(B) Luca este cel de-al doilea intervievat.
(C) Orlov este cel de-al doilea intervievat.
(D) Necula este intervievat ultimul.
(E) Tnase este intervievat ultimul.
Concurs de admitere la INM 2
G1 partea 1 4. Care anume dintre urmtoarele variante reprezint o list complet si exact a
numrului de ordine în care poate avea loc interviul lui Imre?
(A) primul, al doilea, al treilea
(B) primul, al treilea, al patrulea
(C) al doilea, al treilea, al patrulea
(D) primul, al doilea, al treilea, al cincilea
(E) primul, al doilea, al treilea, al patrulea
5. Dac Orlov este primul intervievat, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii ar putea fi adevrat?
(A) Imre este intervievat al treilea.
(B) Imre este intervievat al patrulea.
(C) Necula este intervievat al treilea.
(D) Radu este intervievat al doilea.
(E) Radu este intervievat al treilea.
6. Care anume dintre urmtoarele variante reprezint o list complet i exact a candidailor care trebuie intervievai?
(A) Georgescu
(B) Imre
(C) Luca
Concurs de admitere la INM 3
G1 partea 1 7. Dac Imre este intervievat al patrulea, atunci care anume dintre urmtoarele
afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Georgescu este intervievat
(B) Orlov este intervievat
(C) Radu este intervievat.
(E) Necula este intervievat ultimul.
8. Dac Georgescu este intervievat primul i Orlov al doilea, atunci fiecare dintre urmtoarele afirmaii ar putea fi adevrate, CU EXCEPIA:
(A) Imre este intervievat al patrulea.
(B) Radu este intervievat al patrulea.
(C) Necula este intervievat ultimul.
(D) Tnase este intervievat ultimul.
(E) Atât Necula cât i Tnase sunt intervievai.
Concurs de admitere la INM 4
G1 partea 1 O agenie de publicitate are exact apte reprezentani – Fetzger, Jianu, Liptak, Mrscu, Pîrvu, Rdoi, Suciu. Noua sa campanie publicitar este prezentat unui singur client de ctre unul sau mai muli dintre reprezentanii si, cu respectarea urmtoarelor condiii: Dac campania este prezentat de ctre Fetzger, atunci prezint i Mrscu i Pîrvu. Dac prezint Jianu, atunci Rdoi nu prezint. Dac Rdoi nu prezint, atunci prezint Pîrvu. Dac prezint Liptak, atunci prezint fie Jianu, fie Suciu, fie amândoi. Dac prezint atât Liptak cât i Suciu, atunci Mrscu nu prezint.
9. Care anume dintre urmtoarele variante ar putea fi o list complet i exact a
reprezentanilor care fac prezentri?
(E) Jianu, Liptak, Mrscu, Rdoi, Suciu
10. Dac prezint atât Liptak cât i Rdoi, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii ar putea fi adevrat?
(A) Fetzger prezint.
(B) Jianu prezint.
(C) Mrscu prezint.
Concurs de admitere la INM 5
G1 partea 1 11. Care anume dintre urmtorii reprezentani ai Ageniei ar putea fi cel care
prezint singur?
(A) Fetzger
(B) Jianu
(C) Liptak
(D) Rdoi
(E) Suciu
12. Dac Pîrvu nu prezint, atunci care anume dintre urmtoarele variante reprezint numrul maxim al reprezentanilor care fac prezentarea?
(A) doi
(B) trei
(C) patru
(D) cinci
(E) ase
13. Dac exact doi dintre reprezentanii Ageniei fac prezentarea, atunci care anume dintre urmtorii reprezentani NU POATE fi unul din cei doi?
(A) Liptak
(B) Mrscu
(C) Pîrvu
(D) Rdoi
(E) Suciu
Concurs de admitere la INM 6
G1 partea 1 14. Dac Fetzger prezint, atunci care anume dintre urmtoarele enunuri
trebuie s fie adevrat?
(C) Nici Jianu i nici Rdoi nu prezint.
(D) Exact unul dintre Liptak sau Suciu prezint.
(E) Fie Jianu fie Suciu prezint, fie amândoi.
15. Care anume dintre urmtoarele variante NU POATE reprezenta o list exact parial a reprezentanilor Ageniei care fac prezentarea ?
(A) Fetzger, Jianu, Pîrvu
(B) Fetzger, Liptak, Rdoi
(C) Fetzger, Pîrvu, Suciu
(D) Jianu, Liptak, Mrscu
(E) Liptak, Pîrvu, Rdoi
16. S presupunem c înlocuim condiia c dac Rdoi nu prezint noua
campanie publicitar atunci o face Pîrvu, cu condiia c Pîrvu prezint dac prezint i Rdoi. Dac toate celelalte condiii rmân valabile, atunci care anume dintre urmtoarele variante NU POATE reprezenta o lista complet i exact a reprezentanilor Ageniei care fac prezentri ?
(A) Jianu, Pîrvu
Concurs de admitere la INM 7
G1 partea 1 Fiecare din urmtorii cinci experi - un avocat, un naturalist, un oceanograf, un psiholog i un statistician – ine câte o prezentare la o conferin. Cele cinci prezentri se desfoar una dup cealalt. Fiecare prezentare este susinut numai într-una din urmtoarele patru limbi: francez, german, japonez sau mandarin. Fiecare expert vorbete numai una dintre aceste limbi. Trebuie întrunite urmtoarele condiii: Dou dintre prezentri sunt în aceeai limb. Statisticianul ine cea de-a doua prezentare în limba german. Avocatul ine cea de-a patra prezentare în mandarin sau în francez. Oceanograful prezint fie în francez, fie în japonez; la fel i psihologul. Prima i ultima prezentare sunt în japonez.
17. Care anume din urmtoarele variante, ar putea reprezenta ordinea în care experii îi in prezentrile, începând cu primul pân la ultimul?
(A) naturalistul, psihologul, statisticianul, avocatul, oceanograful
(B) psihologul, statisticianul, avocatul, naturalistul, oceanograful
(C) psihologul, naturalistul, oceanograful, avocatul, statisticianul
(D) oceanograful, statisticianul, avocatul, naturalistul, psihologul
(E) oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul
18. Care anume dintre urmtoarele variante ar putea reprezenta ordinea în care experii îi in prezentrile (i limba în care le susin), începând cu primul pân la ultimul?
(A) naturalistul (japonez), statisticianul (francez), psihologul (german), avocatul (mandarin), oceanograful (japonez)
(B) naturalistul (japonez), statisticianul (german), oceanograful (francez), avocatul (mandarin), psihologul (japonez)
(C) oceanograful (francez), statisticianul (german), psihologul (japonez), avocatul (mandarin), naturalistul (japonez)
(D) oceanograful (japonez), naturalistul (francez), statisticianul (german), avocatul (mandarin), psihologul (japonez)
(E) oceanograful (japonez), statisticianul (german), naturalistul (japonez), avocatul (mandarin), psihologul (japonez)
Concurs de admitere la INM 8
G1 partea 1 19. Care anume dintre urmtoarele variante reprezint o list complet i exact a
experilor astfel încât oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea în japonez?
(A) avocatul, oceanograful
(B) oceanograful, psihologul
20. Care anume dintre urmtoarele afirmaii ar putea fi adevrat?
(A) Prima prezentare este inut de ctre avocat.
(B) A doua prezentare este în limba francez.
(C) A treia prezentare este în limba japonez.
(D) A patra prezentare este în limba german.
(E) A cincea prezentare este inut de ctre oceanograf.
21. Care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Oceanograful prezint în japonez.
(B) Oceanograful este primul care prezint.
(C) Oceanograful este ultimul care prezint.
(D) Psihologul nu ine cea de-a treia prezentare în limba mandarin.
(E) Psihologul nu ine cea de-a treia prezentare în limba francez.
Concurs de admitere la INM 9
G1 partea 1 22. Dac naturalistul prezint în limba francez, care anume dintre urmtoarele
afirmaii ar putea fi adevrat?
(A) Oceanograful este al treilea care prezint.
(B) Oceanograful este al cincilea care prezint.
(C) Avocatul ine prezentarea în limba francez.
(D) Oceanograful ine prezentarea în limba francez.
(E) Psihologul ine prezentarea în limba francez.
23. Dac avocatul prezint în limba francez, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Naturalistul este primul care prezint.
(B) Naturalistul este al treilea care prezint.
(C) Oceanograful este primul care prezint.
(D) Oceanograful este al cincilea care prezint.
(E) Psihologul este primul care prezint.
24. Dac oceanograful nu prezint în limba japonez, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Avocatul prezint în limba mandarin.
(B) Psihologul prezint în limba francez.
(C) Naturalistul ine prima prezentare.
(D) Psihologul ine prima prezentare.
(E) Oceanograful prezint la un moment oarecare înaintea naturalistului.
Concurs de admitere la INM 10
G1 partea 1 25. S presupunem c înlocuim condiia ca statisticianul s fac cea de-a
doua prezentare în limba german cu condiia ca statisticianul s fac una din cele dou prezentri susinute în limba japonez. Dac toate celelalte condiii iniiale rmân valabile, atunci care anume dintre urmtoarele variante ar putea reprezenta ordinea în care experii fac prezentrile, începând cu primul i sfârind cu ultimul?
(A) avocatul, oceanograful, statisticianul, naturalistul, psihologul
(B) naturalistul, oceanograful, psihologul, avocatul, statisticianul
(C) oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul
(D) psihologul, oceanograful, avocatul, naturalistul, statisticianul
(E) statisticianul, oceanograful, naturalistul, avocatul, psihologul
Concurs de admitere la INM 11
G1 partea 1 Un electrician angajat într-o întreprindere monteaz exact apte componente – denumite S, T, V, W, X, Y i Z - pe o plac de circuite în exact apte etape consecutive; în fiecare etap se monteaz o singur component. Fiecare component este montat o singur dat, fie manual, fie de un robot i nu în ambele moduri. X este a patra component montat. Exact dou componente sunt montate manual la un moment dat înainte de montarea componentei X. Nici o component nu este montat manual înainte de montarea componentei T. W este montat la un moment oarecare înaintea componentei T. Y este montat la un moment oarecare dup ce sunt montate componentele Z i S. Cea de-a asea component este montat manual.
26. Care anume dintre urmtoarele afirmaii ar putea fi adevrat?
(A) S este prima component montat. (B) T este a treia component montat. (C) Y este a cincea component montat. (D) V este a asea component montat. (E) Z este a aptea component montat.
27. Dac exist dou etape consecutive în care componentele sunt montate de robot, atunci fiecare din urmtoarele afirmaii ar putea fi adevrat CU EXCEPIA:
(A) S este montat manual. (B) V este montat de robot. (C) X este montat manual. (D) Y este montat manual. (E) Y este montat de robot.
28. Daca V este cea de-a treia component montat, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie fals?
(A) S este cea de-a asea component montat. (B) Y este cea de-a asea component montat. (C) Y este cea de-a aptea component montat. (D) Z este cea de-a cincea component montat. (E) Z este cea de-a asea component montat.
29. Care anume dintre urmtoarele variante ar putea fi succesiunea exact a primelor trei componente, în ordinea în care au fost montate?
(A) W, T, S (B) W, T, Y (C) X, Y, Z (D) Y, W, T (E) Y, Z, S
Concurs de admitere la INM 12
G1 partea 1 30. Care anume dintre urmtoarele componente trebuie s fie montat de robot?
(A) S (B) V (C) W (D) Y (E) Z
31. Dac V este montat imediat înaintea unei componente montate de robot, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) S este montat de robot. (B) V este montat manual. (C) X este montat manual. (D) Y este montat de robot. (E) Z este montat de robot.
32. Care anume dintre urmtoarele variante constituie o list complet i exact a componentelor, oricare din acestea putând fi cea de a asea component montat?
(A) S, T, V (B) S, W, Z (C) S, T, Y, Z (D) S, V, Y, Z (E) S, W, Y, Z
33. Care anume dintre urmtoarele componente trebuie s fie montat manual?
(A) S (B) T (C) V (D) X (E) Z
34. Dac componenta S este montat de robot, atunci care anume dintre urmtoarele afirmaii trebuie s fie adevrat?
(A) Z este montat manual. (B) X este montat manual. (C) V este montat manual. (D) V este cea de-a treia component montat. (E) Y este cea de-a aptea component montat.
Concurs de admitere la INM 13
G1 partea 1
16 întrebri
G1 partea 1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
Adesea auzim de la reprezentanii omunitii tiinifice c este iraional ceea ce susine aa- zisa pseudo-tiin. De exemplu, oamenii de tiin sunt uimii de larga acceptare a astrologiei, care postuleaz existena unei relaii de cauzalitate între planete i viaa oamenilor ce poate fi analizat utilizând un sistem ezoteric care combin matematica i astronomia. Nu am intenia aici de a sprijini sau combate susinerile astrologiei. Ceea ce m intereseaz mai curând este s cercetez caracterul afirmaiei c astrologia este iraional. Este de presupus c practicanii tiinei „raionale” au în minte o anumit calitate pe care nu o regsesc când au în vedere astrologia, dar este prezent când au în vedere, de exemplu, fizica, biologia sau astronomia. Dar ce înseamn, de fapt, s spui c o anumit disciplin este raional sau nu?
În comunitatea tiinific sunt unii pentru care aceast întrebare va suna caraghios. Lor le este pur i simplu evident c astrologia nu este raional; ideea c poziia planetelor la momentul naterii cuiva îi poate influena caracterul sau viitorul este, susin ei, absurd la prima vedere. Categoric, aceast atitudine comport un anumit grad de plauzibilitate intuitiv. A dori totui s sugerez c acest abordare intuitiv este exact cea greit când cercetm caracterul raional al unor discipline cum este astrologia, pentru c ea se reduce practic la un simplu apel la bunul-sim. Dac în stabilirea granielor raionalului ne-am baza numai pe asemenea apeluri, atunci ar iei din sfera raionalului nu numai discipline abstracte, cum este fizica cuantic, ci i însi susinerea c Pmântul e rotund.
Unii ar putea sugera c ceea ce arat caracterul iraional al astrologiei nu este faptul c pare s contrazic bunul-sim, ci faptul c teoria pe care se bazeaz nu ofer nici un aparat pentru a demonstra modul în care se presupune c ar funciona legtura dintre corpurile cereti i vieile oamenilor. Tot ce se afirm este c o astfel de legtura exist. Dar nici mcar acest sugestie nu funcioneaz corespunztor pentru a respinge astrologia. Pentru c i în chimie, ca i în astrologie, exist legturi inexplicabile i care nu pot fi justificate: care este, de exemplu, mecanismul prin care o particul pozitiv atrage o particul negativ? Se poate spune c exist între ele o „for”, dar aceast afirmaie nu este decât o reformulare a afirmaiei c una dintre particule o atrage pe cealalt.
Pân la urm nu exist nici o modalitate de a determina a priori dac ceva este raional sau nu. Nici convingerile bazate pe bunul-sim i nici legturile explicabile nu joac un rol în stabilirea caracterului raional al unei discipline. Din contr, caracterul raional depinde în întregime de existena datelor empirice. Întrucât comunitatea tiinific a catalogat discipline ca astrologia ca fiind iraionale, ea nu a examinat deloc datele relevante. Pân ce o va face, va trebui ca oamenii de tin s admit c judecile pe care le fac despre aa-zisele pseudo-tiine nu reflect aproape nimic în plus decât propriile prejudeci.
Concurs de admitere la INM 15
G1 partea 1 35. Care dintre urmtoarele variante reprezint rezumatul cel mai complet i exact al
pasajului?
(A) Oamenii de tiin au respins pe nedrept astrologia ca fiind iraional pentru c modul lor de utilizare a criteriilor de plauzibilitate intrinsec i de legturi cauzale explicabile îi impiedic s vad caracterul valid al unei discipline, care este evident la o examinare atent a datelor empirice relevante.
(B) Adesea oamenii de tiin judec discipline cum e astrologia pe criterii de plauzibilitate intrinsec i legturi cauzale explicabile, ceea ce îi duce la respingerea pe nedrept a acestor discipline ca fiind iraionale în loc s cerceteze datele empirice relevante pentru ceea ce susin disciplinele respective.
(C) Oamenii de tiin îi trdeaz prejudecile personale când condamn o disciplin ca astrologia ca fiind iraional pe baza aplicrii asupra datelor empirice relevante a criteriilor de plauzibilitate intrinsec i de legturi cauzale explicabile.
(D) Oamenii de tiin se îneal când aplic astrologiei criteriile de plauzibilitate intrinsec i de legturi cauzale explicabile, pentru c aceste caliti lipsesc i multor discipline aa-zis raionale ale cror susineri nu sunt puse la îndoial de ctre oamenii de tiin.
(E) În absena datelor empirice, oamenii de tiin ar trebui s afirme c o disciplin este iraional numai dac mai întâi i-au aplicat criteriile de plauzibilitate intrinsec i de legturi cauzale explicabile i au constatat c îi lipsesc ambele caliti.
36. Care anume dintre variantele de mai jos reprezint o critic a astrologiei acceptat de autor?
(A) Astrologia nu este o disciplin valid.
(B) Astrologia, conform bunului-sim, este iraional.
(C) Astrologia nu îndreptete o cercetare tiinific.
(D) Astrologia trebuie judecat folosind criterii apriorice.
(E) Astrologia ar trebui s explice toate legturile sale cauzale.
Concurs de admitere la INM 16
G1 partea 1 37. În scrierea pasajului, scopul principal al autorului a fost cel mai probabil acela:
(A) de a convinge comunitatea tiinific de faptul c astrologia este o disciplin raional, pentru c se bazeaz pe un sistem care combin dou alte discipline raionale.
(B) de a critica oamenii de tiin pentru faptul c au catalogat discipline ca astrologia drept iraionale, dei aceste discipline nu sunt, de fapt, mai puin raionale decât tiina „raional”.
(C) de a cerceta motivele pentru care oamenii de tiin au fost reticeni în a accepta datele empirice care arat c discipline ca astrologia sunt de fapt raionale.
(D) de a susine c oamenii de tiin se îneal când catalogheaz discipline ca astrologia ca fiind iraionale pe baza unor criterii apriorice mai curând decât în urma unei examinri a datelor empirice.
(E) de a recomanda ca oamenii de tiin s se abin de la a cataloga discipline ca astrologia ca fiind iraionale pân ce nu reuesc s justifice legturile cauzale din aa-zisa tiin raional.
38. De care anume dintre explicaiile propuse pentru susinerea c astrologia este iraional se ocup autorul în al treilea paragraf?
(A) Astrologia nu explic afirmaiile de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizic.
(B) Astrologia face afirmaii de ordin cauzal despre lumea fizic i care nu pot fi testate pe cale empiric.
(C) Astrologia face afirmaii de ordin cauzal despre lumea fizic i care sunt în mod demonstrabil false.
(D) Astrologia nu se conformeaz noiunilor de bun-sim despre cauzalitate din lumea fizic.
(E) Astrologia nu a efectuat teste empirice ale afirmaiilor de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizic.
Concurs de admitere la INM 17
G1 partea 1 39. Autorul folosete exemplul atraciei între particule în principal pentru :
(A) a sprijini afirmaia conform creia chimia este o disciplin iraional.
(B) a sprijini afirmaia c multe dintre legturile cauzale ale aa-ziselor discipline raionale contrazic bunul-sim.
(C) a sprijini afirmaia c disciplinele abstracte, cum este fizica cuantic, sunt, de fapt, iraionale.
(D) a combate afirmaia c o disciplin este iraional dac nu sunt explicate toate legturile sale cauzale.
(E) a combate afirmaia c toate legturile cauzale ale aa-zisei tiine raionale sunt sprijinite de date empirice.
40. Având în vedere pasajul, e probabil ca autorul s fie de acord cu toate enunurile de mai jos, CU EXCEPIA:
(A) adesea oamenii de tiin resping prematur susinerile anumitor discipline, ca fiind iraionale.
(B) convingerile bazate pe bunul-sim nu joac nici un rol în stabilirea caracterului raional al unei discipline.
(C) caracterul raional al unei discipline poate fi stabilit uneori i fr a face referire la dovezi empirice.
(D) aa-zisele pseudo-tiine nu ar trebui respinse fr a fi mai întâi supuse testrii empirice.
(E) unele dintre afirmaiile fizicii cuantice par s contrazic bunul-sim.
Concurs de admitere la INM 18
G1 partea 1 41. Având în vedere pasajul, pe care anume dintre urmtoarele cercetri tiinifice ar
considera-o autorul ca fiind cea mai relevant pentru evaluarea caracterului raional al astrologiei?
(A) Un sondaj tiinific pentru stabilirea numrului exact de oameni care cred în astrologie.
(B) O analiz psihologic a oamenilor de tiin pentru a stabili de ce au acetia o prejudecat împotriva astrologiei.
(C) Un examen scris pentru a stabili nivelul de cunotine în domeniul matematicii i astronomiei al oamenilor care cred în astrologie.
(D) Un test al capacitii oamenilor de a face preziceri ale viitorului pe baza viselor lor.
(E) O cercetare a caracterului i istoriei vieii oamenilor nscui exact în acelai moment.
Concurs de admitere la INM 19
G1 partea 1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
Suntem familiarizai cu distincia dintre versuri i proz foarte devreme în educaia noastr. Ni se impune treptat convingerea c, dac spunem ce gândim, scriem proz i c versul este o modalitate ingenioas, dar fundamental pervertit, de a distorsiona exprimri normale in proz. Aceast convingere nu se formeaz doar în coal cât prin experiena repetat de observare a prozei i versului în aciune, i înrdcinat în aceast convingere este presupunerea c proza este limbajul vorbirii obinuite. Dar lucrurile nu stau aa. În istoria literaturii observm c tehnicile mai evoluate de versificaie au aprut de obicei înaintea – chiar cu secole întregi – tehnicilor evoluate ale prozei.
Proza este exprimarea sau imitarea gândirii focalizate sau o descriere controlat în cuvinte, iar unitatea sa de baz este propoziia. Nu decurge de aici c toat proza este descriptiv sau meditativ i cu atât mai puin c este logic, ci numai c proza imit, în ritmul i structura sa, exprimarea verbal a unei mini raionale. Proza, deci, nu este o vorbire obinuit, ci o vorbire obinuit foarte îngrijit, care e contient c se prezint în faa unui public i care i-a pregtit dinainte relaia pe care o va avea cu acel public. Este limbajul obinuit al oamenilor care au darul de a vorbi bine i au ajuns s stpâneasc dificilul su idiom. Totui, când vorbesc, chiar i acetia vor evita exprimarea preioas sau „vorbitul ca din carte”; ritmul vorbirii lor arat influena a ceva ce nu este proz. Dac te rtceti într-un ora strin i ceri cuiva indicaii, nu-i va rspunde în proz nici chiar omul cu cel mai mare dar al vorbirii. Ceea ce vei obine va fi un ritm al vorbirii prolix i repetitiv, i în care unitatea verbal este la fel de puin propoziie de proz pe cât strof de poezie.
Vorbirea obinuit se ocup mai ales de transpunerea în cuvinte a ceea ce, nu foarte riguros, este denumit fluxul contiinei: reveriile, amintirile, îngrijorrile, asocierile, tristeile i dorurile care ne trec continuu prin minte i pe care adesea le numim gânduri. Aceast vorbire obinuit se ocup în principal cu exprimarea de sine. i, fie din lips de maturitate, fie din preocupare pentru altceva, fie din absena unui receptor, ea nu este complet contient c are un public. Contiina deplin a faptului c exist un public face vorbirea s fie retoric, iar retorica înseamn un ritm devenit convenional. Ritmul neregulat al vorbirii obinuite poate deveni convenional în dou feluri. Un fel este s îi impui un model de recuren; al doilea fel este s impui tiparul logic i semantic al propoziiei. Avem de-a face cu versuri când aranjamentul cuvintelor este dominat de ritm i sunet recurente i avem de-a face cu proz când este dominat de relaia sintactic între subiect i predicat. Dintre cele dou, versul este de departemodul mai simplu i mai primitiv, ceea ce explic faptul c versurile au aprut în istorie mai de timpuriu decât proza.
Concurs de admitere la INM 20
G1 partea 1 42. Care dintre urmtoarele variante exprim cel mai exact ideea principal a pasajului?
(A) Dei proza este considerat a fi mai asemntoare vorbirii obinuite decât versurile, de fapt, versurile sunt acelea care sunt mai asemntoare pentru c au evoluat din vorbirea obinuit mai devreme i au acelai ritm neregulat.
(B) Dei versurile sunt mai simple i mai primitive decât proza, ele sunt mai asemntoare cu vorbirea obinuit în sensul c ambele se ocup în principal de exprimarea de sine.
(C) Dei versurile sunt privite ca o distorsionare a prozei, ambele reprezint metode de a face s devin convenionale ritmurile neregulate ale vorbirii obinuite, iar proza este cea mai sofisticat i deci, cea mai recent dintre aceste tehnici.
(D) Dei proza este considerat a fi mai literal decât versurile, versurile impun asupra vorbirii obinuite un tipar ritmic i de sunet care lipsete din proz.
(E) Dei proza este folosit pentru exprimare direct, iar versurile sunt o metod ingenioas de exprimare indirect, proza i versurile se aseamn prin aceea c ambele depind de repetitivitate pentru a face s devin convenional ritmul neregulat al vorbirii obinuite.
43. Conform pasajului, care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat în privina limbajului obinuit al oamenilor cu un mare dar al vorbirii?
(A) Încearc s transpun în cuvinte fluxul contiinei.
(B) Conine puine subiecte sau predicate identificabile.
(C) Este contient de relaia sa cu publicul care-l ascult.
(D) Are acelai tipar al ritmului ca vorbirea obinuit.
(E) Evit în mod contient ritmurile i sunetele poetice.
44. În contextul pasajului, a pune vorbirea obinuit s fie foarte îngrijit (al doilea paragraf) înseamn s-o faci mai:
(A) poetic
(B) logic
(C) retoric
(D) idiomatic
(E) recurent
Concurs de admitere la INM 21
G1 partea 1 45. Dup cum se poate deduce din pasaj, care dintre urmtoarele afirmaii e cel mai
probabil s-o cread autorul?
(A) coala ar trebui s pun accent mai mare pe versuri decât pe proz.
(B) Unitatea de baz a versurilor este strofa.
(C) Oamenii cu un mare dar al vorbirii ajung s stpâneasc proza mai repede decât versurile.
(D) Dezvoltarea versurilor a precedat-o pe cea a prozei i a vorbirii obinuite.
(E) Ritmul prozei este prolix i repetitiv.
46. Pasajul ofer un rspuns la fiecare dintre întrebrile de mai jos, CU EXCEPIA UNEIA; care este aceasta?
(A) Care este relaia între proz i gândire?
(B) Care este relaia între versuri i vorbirea obinuit?
(C) Care este unitatea de baz a prozei?
(D) Care este unitatea de baz a vorbirii obinuite?
(E) Care este scopul principal al vorbirii obinuite?
47. Pasajul sugereaz c vorbirea obinuit este probabil mai puin eficace decât proza pentru:
(A) a transmite emoii
(B) a exprima empatie
(D) a transpune în cuvinte amintiri din copilrie
(E) a imita micarea gândirii obisnuite
Concurs de admitere la INM 22
G1 partea 1 48. Scopul principal al ultimului paragraf din pasaj este acela de:
(A) a analiza ritmul neregulat al vorbirii obinuite.
(B) a explica modul în care atât poezia cât i proza confer caracter convenional vorbirii obinuite.
(C) a critica punctul de vedere c proza i poezia sunt cu adevrat diferite.
(D) a introduce diversele elemente ale fluxului contiinei.
(E) a susine c vorbirea obinuit este inferioar atât prozei cât i poeziei.
49. Care dintre urmtoarele tehnici concord CEL MAI PUIN cu ceea ce susine autorul despre modul în care versurile modific vorbirea obinuit?
(A) Inversarea ordinii standard a cuvintelor pentru a atrage atenia asupra unui anumit substantiv sau verb.
(B) Repetarea anumitor consoane sau vocale pentru a sugera sonoritatea a ceea ce se descrie.
(C) Impunerea unui tipar regulat de cuvinte sau silabe accentuate i neaccentuate.
(D) Folosirea de mai multe ori a unor cuvinte sau afirmaii pentru a intensifica reacia emoional a asculttorului.
(E) Folosirea rimei pentru a crea un sentiment de muzicalitate a cuvintelor rostite.
50. În acest pasaj, scopul principal al autorului este cel mai probabil :
(A) s pun la îndoial distincia între versuri i proz.
(B) s descrie procesul prin care proza a evoluat din versuri.
(C) s explice de ce proza este limbajul vorbirii obinuite.
(D) s susin c dezvoltarea prozei o precede pe cea a poeziei.
(E) s corecteze punctul de vedere cel mai rspândit privitor la relaia dintre proz i poezie.
Bibliografie
Northrop Frye, The Well-Tempered Critic. ©1963 deinut de Indiana University Press.
Concurs de admitere la INM 23
G1 partea 1
Concurs de admitere la INM 24
G1 partea 2 Un jurnalist: Pân nu demult, în Canada medicii se bucurau de un înalt statut. Dei cândva admirai pentru altruismul lor, în ultimele decade, medicii au pierdut din respectul populaiei. Cu toate c se recunoate c medicii sunt indispensabili, criticii lor observ c ei cer onorarii din ce în ce mai mari din partea guvernului i chiar, în unele cazuri, c îi acoper incompetena, fiind aadar devotai mai curând interesului personal decât celui public.
1. Care dintre urmtoarele enunuri este sprijinit cel mai mult de comentariul jurnalistului?
(A) Medicii din Canada sunt percepui de critici ca fiind mai puin competeni decât erau pe vremuri. (B) Fr stima publicului de care se bucurau cândva medicii, mai puini canadieni vor deveni medici. (C) Medicii din Canada sunt percepui de critici ca fiind insuficient devotai interesului celorlali. (D) Reprezentanii profesiilor non-medicale din Canada sunt percepui ca fiind altruiti i competeni. (E) În trecut medicii nu ar fi acceptat, cu atât mai puin cerut, onorarii mari din partea guvernului.
G1 partea 2 În general, pentru cineva care are nevoie de o transfuzie, e mai probabil ca sângele de la o rud s fie infectat cu virusul hepatitei decât sângele de la o banc de sânge. În consecin, riscul de a contracta hepatit în urma unei transfuzii este mai mare pentru oamenii care primesc sânge de la rude decât pentru cei care primesc sânge de la bncile de sânge.
2. Care dintre urmtoarele afirmaii, dac este adevrat, slbete cel mai tare raionamentul de mai sus?
(A) Oamenii care primesc transfuzii de sânge precizeaz adesea c doresc s fie folosit sânge de la rudele lor. (B) Transfuziile de sânge au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu virusul hepatitei. (C) E mult mai probabil ca sângele de la o rud s fie de aceeai grup cu cea a primitorului. (D) Donatorii la bncile de sânge sunt întotdeauna întrebai dac au fost vreodat infectai cu virusul hepatitei. (E) Sângele care urmeaz s fie folosit pentru transfuzie este întotdeauna testat pentru virusul hepatitei.
G1 partea 2 Laura: tiu c florile de câmp sunt în pericol din cauza numrului redus de spaii adecvate unde pot crete, i c, în general, oamenii ar trebui s le lase acolo unde cresc. Câmpul sta mare este, totui, plin de plante dintr-o singur specie de floare de câmp i ar fi în regul s iau i eu o singur floare, din moment ce sunt atât de multe.
Marta: În viitor n-o s mai rmân prea multe, dac muli vor aciona conform principiului tu.
3. Marta critic punctul de vedere al Laurei prin aceea c:
(A) argumenteaz c dac o resurs poate fi folosit în mod durabil i fr s fie epuizat, atunci nu se petrece nimic ru; (B) susine c Laura presupune c e în regul s se fac o excepie pentru ea, dar nu i pentru altcineva; (C) subliniaz c unele acte individuale aparent nesemnificative, de un anumit fel, pot avea un efect cumulativ considerabil; (D) o acuz pe Laura de motivaii neadecvate în loc s rspund la afirmaia Laurei; (E) se bazeaz pe principiul c un act egoist este greit chiar i dac nu are un efect duntor.
4. Care dintre urmtoarele variante, dac este adevrat, este cel mai puternic rspuns pe care-l poate da Laura pentru a contracara critica Martei?
(A) Chiar dac a lua o floare de pe câmp, n-a spune i altora despre câmp, aa c tu ai fi singura persoan care ar avea cunotin despre aciunea mea i nu mi-a susine acest principiu fa de un numr mare de oameni. (B) Dac toat lumea ar face ca mine i ar avea grij s lase o mulime de plante mature care s reînsmâneze câmpul, s-ar putea culege câteva flori fr a face ru speciei. (C) Dac a lua o floare, i-a oferi condiii de via adecvate, inclusiv hran i lumin, în cantiti asemntoare cu cele pe care le are acum, aa c nu poi prezuma c va muri. (D) Chiar dac planta nu îmi este necesar pentru supravieuire, nu este singura plant de pe acel câmp i este posibil ca specia s supravieuiasc i fr ea. (E) Nu toat lumea este interesat de acest tip de floare de câmp i exist muli ali oameni care nu s-ar obosi s scoat o plant din pmânt cu rdcini cu tot.
G1 partea 2 Pentru a supravieui, bâtlanii trebuie s mnânce cantiti mari de pete. În consecin, conform naturalitilor, dac exist un numr mare de bâtlani care îi fac cuib unii lâng alii pe balt, asta înseamn c în balt exist cantiti mari de pete. Dar, muli bâtlani îi fac cuib fr nici o problem pe balta Hargrave care, de muli ani, aproape c nu are nici un pete.
5. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, ajut cel mai mult la reconcilierea aparentelor discrepane din fragmentul de mai sus?
(A) Pesticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat în apa blii Hargrave i au omorât majoritatea petilor. (B) De-a lungul anilor, balta Hargrave a devenit din ce în ce mai srat i, astfel, a murit o mare parte din vegetaia care servea petilor drept hran. (C) Bâtlanii de pe balta Hargrave au reuit s creasc familii neobinuit de mari, cu o medie de aproximativ doi pui supravieuitori în fiecare perioad de cuibrit. (D) Bâtlanii care îi fac cuib pe balta Hargrave, de obicei, mnânc pete din alte bli aflate în apropiere. (E) Populaia numeroas de bâtlani de pe balta Hargrave a exercitat o presiune atât de mare asupra populaiei de peti încât numrul acestora a sczut dramatic.
G1 partea 2 Majoritatea psihologilor consider c percepia nu se schimb de-a lungul vieii adulte. Totui, capacitatea de a depista diversele arome ale vinului i aceea de a percepe modalitatea complex în care se echilibreaz între ele acele arome se dezvolt numai dup o îndelungat experien în degustarea vinului, ca adult. Din acest motiv, butorii de vin fr experien sunt adesea dezamgii când degust un vin excelent – ei nu sunt capabili s perceap vinul aa cum o face un expert.
6. Acest raionament contrazice susinerea c percepia nu se schimb deloc pe întreaga perioad a vieii adulte în urmtorul fel:
(A) artând c nimic nu poate rmâne neschimbat pe întreaga perioad a vieii adulte; (B) aducând dovada c muli experi nu sunt de acord cu susinerea; (C) prezentând un caz concret care nu este descris corect de ctre susinere; (D) artând modul în care susinerea este dovedit a fi eronat de ctre alte susineri cu caracter general despre percepie; (E) oferind un principiu care intr în conflict cu susinerea.
G1 partea 2 La ora actual, animalele de companie cu sânge cald sunt primite în ar numai dac posed un certificat de vaccinare antirabic. Aceast reglementare este deficitar, în sensul c uneori vaccinul este ineficient. Dac vaccinul îi produce efectul, animalul are în sânge un nivel înalt de anticorpi ai rabiei. Prin urmare, pentru a împiedica intrarea în ar a animalelor cu rabie ar fi mai eficace s se fac testri ale sângelui acestora i s se refuze intrarea oricror animale care nu au în sânge un nivel ridicat de anticorpi ai rabiei.
7. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, slbete cel mai tare raionamentul de mai sus?
(A) Conform acestei propuneri de reglementare, unele animale de companie care nu sunt infectate cu virusul rabiei ar putea fi împiedicate s ptrund în ar. (B) Nu exist nici o modalitate de a distinge între nivelurile ridicate de anticorpi cauzate de infecii active i nivelurile ridicate determinate de o vaccinare eficient. (C) Conform reglementrii în vigoare, unele specii de animale sunt plasate în carantin i inute sub observaie pentru simptomele rabiei înainte de a se lua o decizie privitoare la primirea lor în ar. (D) Procentul de vaccinri antirabice care nu reuesc s produc imunitate este semnificativ mai mare decât cel al vaccinrilor împotriva altor boli ale animalelor. (E) Reglementarea propus nu ar avea eficacitate în prevenirea ptrunderii în ar a animalelor slbatice infectate cu virusul rabiei.
G1 partea 2 Un studiu recent a constatat c, în mod surprinztor, riscul de accidente grave de munc este mai mare în industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protecie a muncii decât în industriile care nu se afl sub o asemenea monitorizare.
8. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, ajut cel mai mult la explicarea surprinztoarei constatri descrise mai sus?
(A) Inspectorii guvernamentali de protecie a muncii nu numai c monitorizeaz, dar i instruiesc pe muncitorii firmelor s respecte normele de protecie a muncii. (B) Inspectorii guvernamentali de protecie a muncii nu au autoritatea de a impune respectarea normelor de protecie a muncii. (C) Numai acele industrii cu risc inerent ridicat de accidente de munc sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protecie a muncii. (D) Muncitorii se comport cu precauie deosebit atunci când consider c activitatea lor este monitorizat de inspectori guvernamentali de protecie a muncii. (E) Unele dintre industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protecie a muncii au rate mult mai sczute ale accidentelor de munc decât alte industrii care sunt i ele monitorizate.
G1 partea 2 Unii gânditori susin c orice lucru care produce plcere oamenilor e bun i viceversa, i c tot ceea ce produce durere este ru i viceversa. Este clar, totui, c acest lucru nu poate fi susinut cu argumente. Conceptele de bine i ru sunt contradictorii, în timp ce acelea de plcere i durere, nu. Este clar c e posibil s te afli într-o stare de plcere i durere în acelai timp.
9. Raionamentul de mai sus pune la îndoial susinerea c dou perechi de concepte sunt echivalente, argumentând c:
(A) „bun” nu se aplic la nici unul dintre lucrurile la care se aplic „plcere”; (B) „ru” nu se aplic la nici unul dintre lucrurile la care se aplic „durere”; (C) este un simplu accident faptul c „plcere” i „durere” se aplic în acelai mod în care se aplic „bun” i „ru”; (D) „plcere” i „durere” posed o proprietate pe care nu o posed nici o alt pereche posibil de concepte; (E) „bun” i „ru” nu sunt în acelai raport unul fa de cellalt precum „plcere” i „durere”.
G1 partea 2 Nu exist compozitor mai cunoscut i totui mai obscur decât Scott Joplin, cel care a compus piesa „Maple Leaf Rag” i alte cântece bine cunoscute i elegante. Joplin, fiu al unui sclav eliberat, a contopit forme i armonii muzicale africane i europene. El a rafinat un tip de proto-jazz denumit „ragtime”, iniial interpretat de persoane cu ascenden african, de pe râul Mississippi, ce de mult sincopaser, sau „frâmiaser” (ragging)* ritmul altor forme muzicale cum ar fi marul i two-step. Într-adevr se poate spune c boogie-woogie, blues-ul i rock-ul sunt toate prefigurate, într-o anumit msur, de lucrrile lui Joplin.
10. Care dintre urmtoarele enunuri este cel mai puternic susinut de informaiile de mai sus?
(A) Joplin este un compozitor important pentru c a inventat ragtime. (B) Joplin este semnificativ din punct de vedere istoric pentru c a fost mai prolific decât orice alt compozitor de ragtime. (C) Lucrrile lui Joplin se bucur de o larg popularitate pentru c au influenat multe forme de muzic pop. (D) Lucrrile lui Joplin au influenat sau anticipat o mare varietate de genuri muzicale foarte populare. (E) Lucrrile lui Joplin au fost populare pentru c au contopit stilurile muzicale ale unor culturi foarte diferite.
* În limba englez „ragging” înseamn frâmiare.
G1 partea 2 Cercettorii au dorit s afle dac fumatul pasiv constituie un factor semnificativ în contractarea bolilor de plmâni. Ei au efectuat un studiu comparând starea de sntate a unui grup de soii nefumtoare ale unor fumtori cu starea de sntate a unui grup de soii nefumtoare ale unor nefumtori. S-a descoperit c soiile fumtorilor aveau o sensibilitate mult mai mare la boli de plmâni decât soiile nefumtorilor. Cercettorii au concluzionat c fumatul pasiv constituite într- adevr un factor în evoluia bolilor de plmâni.
11. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, pune la îndoial cel mai mult concluziile cercettorilor?
(A) Soiile de fumtori au fost crescute de fumtori în numr semnificativ mai mare decât soiile de nefumtori. (B) Este semnificativ mai puin probabil ca soiile de nefumtori s fac gimnastic pentru întrirea tonusului cardiovascular comparativ cu soiile de fumtori. (C) Membrele grupului de soii de fumtori erau, în medie, cu câteva luni mai tinere decât membrele grupului de soii de nefumtori. (D) Nu este mai puin probabil ca soiile nefumtorilor s fi fost fumtoare ele însele comparativ cu soiile fumtorilor. (E) Grupul de soii de fumtori a fost ales dintr-o zon urban intens industrializat în timp de grupul de soii de nefumtori a fost ales dintr-o zon rural.
G1 partea 2 Un antropolog: S-a susinut c interdiciile de ordin religios fa de consumarea anumitor tipuri de alimente reprezint o dovad împotriva opiniei c toate fenomenele culturale au o explicaie pur economic. În fond, susine în continuare raionamentul, numai un motiv de ordin moral sau spiritual poate convinge oamenii s renune la surse disponibile de alimentaie. Dar speciile a cror consumare este interzis sunt de obicei elemente eseniale ale ecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca aliment. Conservarea speciilor interzise tinde astfel s ajute la pstrarea i a celorlalte specii. În consecin, asemenea interdicii au în realitate o motivaie economic.
12. Raionamentul antropologului este eronat pentru c:
(A) deduce numai pe baza susinerii c o practic are o anumit consecin dezirabil c acea consecin trebuie s constituie motivaia respectivei practici; (B) ia ca fiind de la sine îneles faptul c oamenii ar putea avea un motiv pentru adoptarea unei anumite conduite i totui s nu-i dea seama care este acel motiv; (C) deduce, numai pe baza susinerii c un anumit fenomen cultural nu are nici o explicaie economic, c explicaia acelui fenomen trebuie s fie spiritual sau moral; (D) folosete termenul-cheie „interdicii” în dou sensuri diferite; (E) trage o concluzie care nu este decât o reformulare a celor prezentate în sprijinul respectivei concluzii.
G1 partea 2 Animalele domestice, cum ar fi câinii, au aprut prin creterea numai a exemplarelor unei specii slbatice care erau suficient de blânde. De exemplu, dac în procesul de cretere a lupilor omul îi împerecheaz numai pe cei care sunt blânzi când sunt mici, atunci, dup un numr de generaii, exemplarele astfel produse vor fi o specie de câine. În consecin, toate animalele pot fi, în principiu, crescute pentru a deveni domestice.
13. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, slbete cel mai tare raionamentul de mai sus?
(A) Animalele domestice nu pot fi transformate în animale slbatice prin înmulirea numai a acelor exemplare care dau dovad de unele caracteristici slbatice. (B) La unele specii de animale, exemplarele aflate în stare de slbticie se împerecheaz mai des decât cele domestice. (C) La unele specii de animale nu exist nici un exemplar care s dea vreodat dovad de blândee. (D) La unele specii de animale exemplarele blânde sunt mai puin fertile decât cele slbatice. (E) La unele specii de animale domestice unele exemplare sunt mult mai blânde decât altele.
G1 partea 2 Un eseist: Istoria omenirii este plin de dorul dup tinereea venic i nemurire. i totui, îmbtrânirea i moartea sunt normale i inevitabile, ba chiar de dorit. Închipuii-v consecinele de ordin etic, social i economic dac s-ar ajunge vreodat la împiedicarea îmbtrânirii i a morii.
14. În care dintre modurile de mai jos apare în argumentul eseistului afirmaia c istoria omenirii este plin de dorul dup tinereea venic i nemurire?
(A) Introduce subiectul argumentului, dar nu joac nici un rol logic în obinerea concluziei principale. (B) Constituie una dintre concluziile argumentuui, dei nu este principala concluzie. (C) Este o susinere pe care argumentul ca întreg încearc s-o discrediteze. (D) Enun o problem la care argumentul ca întreg susine c nu exist rspuns satisfctor. (E) Este o premis necesar pentru a stabili concluzia principal.
G1 partea 2 Un studiu pe 8 000 de aduli alei aleatoriu dintr-o ar european a constatat c 75% dintre cei care consum alcool în medie de dou sau mai multe ori pe sptmân au suferit în interval de ase luni de cel puin o rceal. De aici, putem trage concluzia preliminar c un consum mare de alcool tinde s duc la creterea sensibilitii omului la rceal.
15. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, ar slbi cel mai tare raionamentul de mai sus?
(A) 80% dintre participanii la studiu care au consumat alcool de trei sau mai multe ori pe sptmân au suferit rceli în intervalul de ase luni. (B) 75% dintre participanii la studiu care nu au consumat alcool deloc au suferit de cel puin o rceal în intervalul de ase luni. (C) 50% dintre participanii la studiu care au consumat alcool în medie o dat pe sptmân au suferit rceli în intervalul de ase luni. (D) Mai puin de 75% dintre participanii la studiu care au suferit rceli în intervalul de ase luni au consumat alcool în medie o dat pe sptmân sau mai des. (E) 60% dintre participanii la studiu care nu au suferit nici o rceal în intervalul de ase luni au consumat alcool o dat pe sptmân sau mai des.
G1 partea 2 Franz: Oficialitile din domeniul sntii tiu c în Extremul Orient cancerul este mult mai puin rspândit decât în America de Nord. i este de asemenea binecunoscut faptul c regimul alimentar tipic al locuitorilor Extremului Orient include o proporie mai mare de cereale integrale decât regimul alimentar nord- american tipic. Deci, oficialitile din domeniul sntii din America de Nord manifest neglijen fa de datoria lor de a proteja sntatea public dac nu încurajeaz populaia nord-american s creasc proporia de cereale integrale în regimul lor alimentar.
Popovici: Ceaiul conine substane care pot ajuta la prevenirea mai multor forme de cancer, iar consumul de ceai este mult mai rspândit în Extremul Orient decât în America de Nord.
16. Popovici îi rspunde lui Franz prin:
(A) încercarea de a arta c dovezile prezentate de Franz se contrazic între ele; (B) subminarea argumentului lui Franz, prezentând dovezi care sprijin o explicaie alternativ; (C) introducerea de dovezi suplimentare care sprijin concluzia lui Franz; (D) punerea la îndoial a acurateei tezei lui Franz cu privire la proporia consumului de cereale integrale în Extremul Orient i America de Nord; (E) demonstrarea faptului c efectele benefice pe care Franz le atribuie regimului alimentar pot fi contracarate de ali factori.
17. Raionamentul lui Franz este discutabil deoarece:
(A) confund o diferen de proporie cu o diferen în termeni de cantitate absolut; (B) trece cu vederea posibilitatea ca unii oameni din America de Nord s includ cam aceeai proporie de cereale integrale în regimul lor alimentar ca i cea din regimul tipic din Extremul Orient; (C) nu face distincia între prevenirea unor cazuri particulare ale unei boli i reducerea incidenei generale a acelei boli; (D) ignor orice alte diferene, în afar de cele de regim alimentar, care ar putea justifica incidena cancerului în Extremul Orient i America de Nord; (E) pentru a putea conchide folosete termenul „tipic” în mod ambiguu.
G1 partea 2 Un anumit tip de co preistoric a fost descoperit în numai dou locuri, unul pe o proprietate privat i cellalt într-un sit arheologic protejat. Unul dintre aceste couri a fost examinat cu microscopul electronic. Dac un artefact nu este curat minuios, microscopul electronic va depista pe suprafaa lui minerale caracteristice solului din situl de unde a fost dezgropat artefactul. i totui, pe acel co nu au fost depistate nici un fel de minerale caracteristice solului din situl protejat, dei coul avea înc o adevrat crust de pmânt din locul de unde fusese dezgropat.
18. Care din enunurile de mai jos este sprijinit cel mai tare de infomaiile din pasajul de mai sus, presupunând c aceastea din urm sunt corecte?
(A) Coul a fost dezgropat de pe proprietatea privat. (B) Coul a fost dezgropat din situl protejat. (C) Coul era prea acoperit cu pmânt pentru a putea fi examinat cum trebuie. (D) Pe co nu a fost depistat nici unul dintre mineralele caracteristice solului de pe proprietatea privat. (E) Unele dintre mineralele caracteristice solului din situl protejat sunt prezente i în solul de pe proprietatea privat.
G1 partea 2 Ceea ce definete faptele ilicite de calomnie prin pres, discriminare i hruire este mai mult motivaia decât fapta în sine. Din moment ce probarea motivaiei în cazul acestor fapte este dificil, adesea judectorii trebuie s aplice legea fr a avea criterii specifice de îndrumare. În consecin, încrederea publicului în judectori este esenial pentru ca publicul s fie mulumit de hotrârile date în procese pe asemenea spee.
19. Care dintre urmtoarele variante descrie cel mai corect rolul jucat în raionamentul de mai sus de afirmaia c ceea ce definete unele fapte ilicite este mai mult motivaia decât fapta în sine?
(A) Este citat ca fiind motivul pentru care nu toate aciunile în justiie sunt soluionate adecvat de judectori. (B) Este specificat ca o trstur a anumitor fapte ilicite care face s fie dificil probarea comiterii acestora. (C) Este citat pentru a contracara punctul de vedere conform cruia cauzele pot fi uneori soluionate fr a fi necesar încrederea publicului în soluiile date de judectori. (D) Este oferit ca dovad a faptului c unele fapte ilegale nu pot fi niciodat constatate ca atare. (E) Este oferit ca dovad c o determinare precis a caracteristicilor anumitor fapte ilicite ar duce la creterea satisfaciei publicului fa de soluiile judectorilor.
G1 partea 2 Presa de scandal care public articole despre aterizarea extrateretrilor i despre locurile frecventate de celebriti poate fi considerat ca având un caracter facil, dar este evident c cititorii o prefer revistelor sptmânale de tiri care public articole cu caracter mai convenional. O comparaie a veniturilor realizate la chiocurile de ziare arat vânzri mult mai mari la publicaiile de scandal decât la revistele sptmânale de tiri.
20. Raionamentul de mai sus este cel mai vulnerabil pentru c nu ia în considerare posibilitatea ca:
(A) tirile din presa de scandal s fie mai puin convenionale decât cele din revistele sptmânale de tiri; (B) mai multe reviste de tiri s fie vândute prin abonament decât reviste de scandal; (C) nici o revist s nu fi publicat vreodat tiri convenionale despre celebriti; (D) presa de scandal s nu fi luat niciodat tiri din surse convenionale; (E) unele reviste de scandal s fie cumprate de oameni care mai cumpr i alte reviste.
G1 partea 2 Dora este o voleibalist excelent. Orice om care joac volei zilnic este un voleibalist excelent. Deci Dora joac volei în fiecare zi.
21. Eroarea de raionament de mai sus este cel mai asemntoare cu cea coninut în care anume dintre variantele de mai jos?
(A) Francisc cânt în fiecare zi. Orice om care cânt în fiecare zi este un cântre bun. Deci Francisc este un cântre bun. (B) Francisc face jogging. Orice om care danseaz nu face jogging. Deci Francisc nu este dansator. (C) Orice om care face drumeii face exerciiu fizic. Francisc nu face exercii fizice. Deci Francisc nu face drumeii. (D) Orice om care este mare gurmand gtete adesea. Francisc gtete adesea. Deci Francisc este un mare gurmand. (E) Francisc este sculptor. Orice om care nu este sculptor este pictor. Deci Francisc nu picteaz.
G1 partea 2 Un membru al consiliului local: Primarul susine c, din cauza numrului în cretere de proceduri de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social, primria ar trebui s angajeze mai muli avocai care s reprezinte beneficiarii de ajutor social implicai în asemenea proceduri. Totui, ceea ce e cu adevrat necesar este s existe oficii de ajutor social mai eficiente i nu mai mult asisten juridic gratuit. Marea majoritate a procedurilor de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social apare când oficiile de ajutor social omit plata ajutorului din cauza unor gafe administrative sau refuz acordarea ajutorului pentru chirie unor beneficiari de ajutor social care îndeplinesc în mod evident condiiile pentru acordare. Cel mai adesea, oficiile de ajutor social nu corecteaz acele erori pân ce nu se iau msuri juridice care s le foreze s fac acest lucru, astfel complicând problema, din moment ce asemenea msuri nu pot fi luate decât dup ce chiriaul a primit o notificare de evacuare.
22. Care dintre urmtoarele variante prezint cel mai exact concluzia principal a celor susinute de membrul consiliului local?
(A) Beneficiarii de ajutor social aflai în procedur de evacuare au prea puin nevoie de asisten juridic suplimentar. (B) Msurile legale care foreaz oficiile de ajutor social s-i îndrepte greelile nu pot fi invocate pân ce beneficiarii de ajutor social nu primesc notificri de evacuare. (C) Beneficiarii de ajutor social sunt adesea ameninai cu evacuarea ca rezultat al erorilor administrative ale oficiilor de ajutor social. (D) Dac oficiile de ajutor social ar lucra mai bine, numrul de beneficiari de ajutor social ameninai cu evacuarea ar descrete, înlturând nevoia de mai mult asisten juridic. (E) Oficiile de ajutor social complic problemele create de propriile lor greeli, pentru c nu corecteaz acele erori pân ce nu se iau msuri legale care s le foreze s fac acest lucru.
23. Care dintre urmtoarele variante, dac este adevrat, sprijin cel mai puternic raionamentul membrului consiliului local?
(A) A crescut numrul de proprietari de locuine din ora ai cror chiriai sunt beneficiari de ajutor social. (B) A crescut numrul de funcionari ai primriei care au fost pregtii s prelucreze cererile de asisten pentru chirie. (C) A crescut numrul de beneficiari de ajutor social care folosesc serviciile de asisten juridic gratuit oferite de primrie. (D) A crescut numrul de proceduri de evacuare soldate cu evacuarea efectiv a beneficiarilor de ajutor social din ora. (E) A crescut numrul de greeli fcute de oficiile de asisten social din ora privitor la cererile de asisten pentru chirie.
G1 partea 2 În Frana secolului al XVII-lea multe dintre funciile retribuite din cadrul aparatului de stat din provincii erau vândute de ctre rege i apoi transmise din tat în fiu. Istoricii au conchis c acest sistem era mai eficace decât unul pur meritocratic pentru c el asigura nu numai faptul c majoritatea funcionarilor erau competeni ci i c acetia erau mai apropiai de populaia local decât de rege.
24. Fiecare dintre urmtoarele variante, dac este adevrat pentru Frana secolului al XVII-lea, sprijin concluzia istoricilor CU EXCEPIA:
(A) pentru a crete veniturile la visterie, noi funcii erau adesea înfiinate i vândute de ctre rege; (B) oamenii care preluau funcii în cadrul aparatului de stat erau adesea pregtii înc din copilrie pentru îndeplinirea acestor atribuii; (C) era dificil pentru rege s dea afar un funcionar neloial dintr-o funcie motenit; (D) majoritatea funcionarilor din aparatul de stat aveau legturi strânse cu populaia din provinciile în care deineau funcia; (E) funcionarii din aparatul de stat primeau adesea gratuiti din partea negustorilor locali.
G1 partea 2 Adânc în scoara Pmântului s-a descoperit un depozit natural de material radioactiv a crui compoziie seamn cu cea a deeurilor periculoase produse de aplicaiile tehnologiei nucleare. Nu s-au constatat efecte adverse produse de acest depozit natural. Deoarece inginerii au elaborat la ora actual o modalitate de a depozita deeurile nucleare rezultate din procese de fabricaie la aceeai adâncime în scoara Pmântului ca i a recent-descoperitului depozit natural, se poate demara acum depozitarea deeurilor nucleare în condiii de siguran.
25. Care dintre urmtoarele enunuri, dac este adevrat, slbete cel mai tare raionamentul de mai sus?
(A) Cantitatea total de deeuri periculoase produs anual a sczut în ultimii ani. (B) La ora actual nu pot fi determinate condiiile geologice în care a fost posibil ca depozitul radioactiv natural s fie pstrat în condiii de siguran. (C) La ora actual este fezabil din punct de vedere economic s se foreze în scoara Pmântului pân la adâncimea la care a fost descoperit depozitul natural de material radioactiv. (D) Producerea în continuare de deeuri radioactive în ritmul actual va ajunge pân la urm s depeasc posibilitile de depozitare în condiii de siguran. (E) Nici una dintre metodele actuale de eliminare a deeurilor nucleare nu s-a dovedit a fi complet sigur.
G1 partea 2 Este mai probabil ca oamenii de tiin s considere c experimentele lor sunt bine concepute dac rezultatele experimentelor se potrivesc cu ateptrile lor decât dac nu se potrivesc. Avem un experiment care a dat rezultate ce nu se potrivesc cu ateptrile oamenilor de tiin care l-au efectuat. În consecin, este mai probabil ca acetia s considere experimentul prost conceput decât s-l considere bine conceput.
26. Raionamentul din enunul de mai sus este viciat, deoarece ignor posibilitatea ca:
(A) unii oameni de tiin s considere doar rareori experimentele lor ca fiind bine concepute, chiar i atunci când rezultatele sunt conforme cu ateptrile lor; (B) rezultatele, chiar i ale acelor experimente pe care oamenii de tiin le consider prost concepute s se potriveasc de obicei cu ateptrile lor; (C) oamenii de tiin s considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute din alte motive decât faptul c rezultatul nu a fost conform cu ateptrile lor; (D) oamenii de tiin s considere de obicei experimentele lor ca fiind bine concepute chiar i atunci când rezultatul nu este conform cu ateptrile lor; (E) oamenii de tiin s considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute chiar i atunci când acestea sunt bine concepute.
G1 partea 2 Tudoric susine c nu-i place muzica folk, dar acest lucru nu poate fi adevrat deoarece prietenilor lui, Alexandru i Laureniu, le place muzica folk. Din moment ce Tudoric, Alexandru i Laureniu sunt toi adolesceni, i majoritii adolescenilor le place muzica de acelai gen ca i prietenilor lor, lui Tudoric trebuie s-i plac muzica folk.
27. Care dintre urmtoarele variante conine un raionament viciat care s fie cel mai asemntor cu cel din raionamentul de mai sus?
(A) Majoritatea bunicilor îi vd fiecare dintre nepoi în medie o dat pe an. Victor i Carmen sunt bunici i nu i-au vzut nici un nepot anul acesta. Rezult c la anul îi vor vedea probabil toi nepoii de dou ori. (B) Majoritatea familiilor care au un câine au i cel puin o pisic. Familia Cincu are o pisic, aa c probabil are i un câine. (C) În cele mai multe familii care au copii, fiecare dintre acetia are o treab de fcut în cas care e diferit de cea a frailor si. În familia Andreev sunt patru copii, aa c, probabil, fiecare dintre ei are alt treab de fcut în cas. (D) În cele mai multe cupluri cstorite, ambii soi se trezesc la aceeai or. Petre se trezete în fiecare diminea la apte, aa c soia lui, Luana, precis c se scoal i ea tot la apte în fiecare diminea. (E) În cele mai multe perechi de gemeni, ambii au aproximativ aceeai înlime. Antonia este cu un cap mai înalt decât fratele ei, Rare. Deci este puin probabil ca Antonia i Rare s fie gemeni.
G1 partea 2 Una dintre concepiile despre revoluiile tiinifice este c acestea sunt determinate de noi observaii tiinifice; alta este c acestea reprezint versiuni tiinifice ale unor idei larg rspândite. Dac ideile larg rspândite duc la idei tiinifice revoluionare, atunci ideile tiinifice revoluionare ar trebui s fie acceptate imediat de publicul nespecialist. Totui, dac fora motrice a producerii de idei tiinifice revoluionare este observaia tiinific, atunci asemnarea dintre acele idei tiinifice i cele larg rspândite este o coinciden. Aproape toate ideile revoluionare în tiin s-au confruntat muli ani cu o atitudine de respingere din partea comunitii de nespecialiti.
28. Care dintre urmtoarele enunuri este cel mai puternic sprijinit de informaiile de mai sus?
(A) Ideile tiinifice care se aseamn celor larg rspândite sunt revoluionare. (B) Ideile larg rspândite duc doar rareori la apariia unor idei tiinifice revoluionare. (C) Ideile tiinifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialiti sunt versiuni tiinifice ale ideilor populare. (D) Ideile tiinifice revoluionare sunt rareori respinse de comunitatea tiinific. (E) Noile observaii ale oamenilor de tiin sunt întotdeauna respinse de comunitatea de nespecialiti.
G1 partea 2 Nuredin: În viitorul apropiat vom putea construi maini capabile s converseze exact ca un om. Nu este aa de problematic pe cât se credea s învei un computer s foloseasc sintaxa limbii engleze i facem progrese mari în a descoperi de ce cunotine de context vor avea nevoie aceste maini.
Albert: Dar capacitatea de a conversa la fel ca un om nu înseamn doar a poseda o sintax corect i cunotine de context. Ea implic i capacitatea de a comunica cunotine confuze i de ordin emoional; pe scurt, nici un computer nu va putea vreodat s fac aa ceva.
29. Dezacordul dintre Nuredin i Albert se refer în modul cel mai evident la ideea c:
(A) computerele vor deveni mai apte s comunice cunotine confuze i de ordin emoional; (B) în viitorul apropiat oamenii i mainile vor putea conversa între ei; (C) va exista vreodat un computer capabil s converseze la fel ca oamenii; (D) cunotinele de sintax i de context sunt importante în învarea computerelor s converseze ca oamenii; (E) numai oamenii pot comunica cunotine confuze i de ordin emoional.
G1 partea 2 Un arheolog: Acuzaia c membrii echipei de spturi au descoperit artefacte în afara zonei autorizate este nefondat. Spre deosebire de majoritatea vântorilor de comori, arheologii scot la suprafa artefacte pentru a publica rezultatele propriilor descoperiri. Îns, materialul gsit în mod ilegal nu poate fi folosit în cadrul unei lucrri publicate fr ca fapta ilegal s fie descoperit. Aa c el nu ar fi de nici un folos unui arheolog.
30. Raionamentul arheologului este cel mai vulnerabil la critic pentru c:
(A) ignor posibilitatea ca nu toi membrii echipei de spturi s fie arheologi; (B) nu ia în considerare faptul c nu toi vântorii de comori acioneaz ilegal; (C) presupune, fr a oferi i o justificare adecvat, c majoritatea vântorilor de comori scot la suprafa artefacte pentru a le vinde; (D) presupune, fr a oferi vreo garanie, c orice material descoperit ilegal este ilegal în sine; (E) deduce, fr nici o baz, din faptul c majoritatea membrilor echipei nu sunt vântori de comori, c acetia sunt toi arheologi.
G1 partea 2 În cadrul unui experiment, Dr. Fabruzzi a studiat o serie de plante de apartament crora le-a mers bine ani de-a rândul. Pe parcursul unei perioade de trei zile le-a vorbit plantelor foarte frumos. Apoi le-a transplantat afar, în grdin, i nu a mai vorbit cu ele. Dei a continuat s le ude i s le pun îngrmânt, curând acestea au început s se ofileasc. Vzând c dup dou zile nu-i reveneau deloc, Dr. Fabruzzi s-a îngrijorat atât de tare încât a început s le vorbeasc din or în or; a doua zi ele au început s-i revin.
31. Care dintre urmtoarele enunuri este cel mai puternic sprijinit de informaiile de mai sus?
(A) Dac vorbeti cu plantele ele vor fi mai sntoase. (B) Plantele au întotdeauna nevoie de cel puin dou zile pentru a se adapta la transplantare. (C) Schimbarea condiiilor de cultivare poate afecta dezvoltarea plantelor. (D) Udarea în exces a plantelor este la fel de periculoas pentru sntatea lor ca i udarea insuficient. (E) Exist multe aspecte ale dezvoltrii plantelor care nu pot fi explicate tiinific.
G1 partea 2 Marea majoritate a studenilor politehniti din anul întâi de la universitate sunt înscrii la cursul de introducere în fizic. Simona este înscris la cursul de introducere în fizic; aadar, pare probabil c ea este student politehnist în anul întâi.
32. Care dintre urmtoarele enunuri, dac ar fi presupus, permite s se trag concluzia de mai sus în mod justificat?
(A) Orice student politehnist al universitii trebuie neaprat s ia examenul la cursul de introducere în fizic sau unul echivalent pentru a trece mai departe. (B) Numrul de studeni politehniti din anul întâi ai universitii depete cu puin numrul total de studeni înscrii la cursul de introducere în fizic. (C) Programul de studii politehnice de la universitate este foarte bine structurat i nu las studenilor decât puine posibiliti de a se înscrie la cursuri opionale non-tiinifice. (D) În universitate exist de dou ori mai muli studeni înscrii la cursul de de introducere în fizic decât totalul celor înscrii în anul întâi la programul de studii politehnice. (E) Unii studeni politehniti de la universitate urmeaz cursul de introducere în fizic în anul doi, dar nici unul nu face acest curs în anii mai mari.
G1 partea 2 Mâncarea gtit în vase de fier absoarbe cantiti semnificative de fier în timpul gtitului, iar oamenii care consum mâncare gtit în vase de fier consum în acest fel suficient fier pentru a acoperi necesarul nutriional de fier. Aadar, aceti oameni nu au nevoie s consume alimentele care conin fier în mod natural.
33. Care dintre urmtoarele variante este o presupoziie pe care se bazeaz raionamentul de mai sus?
(A) Mâncarea gtit în vase de fier nu absoarbe nici un element non-nutritiv din acele vase. (B) Orice substane nutritive eseniale, altele decât fierul, din alimente care conin fier în mod natural se pot obine i din alte alimente. (C) Oamenii care prefer s foloseasc vase de fier pentru gtit nu folosesc vase fcute din nici un alt material. (D) Exist unele alimente care conin în mod natural toat cantitatea de fier care poate fi obinut din orice alt aliment care a fost gtit într-un vas de fier. (E) Fierul absorbit în mâncare din vasele de fier nu este la fel de uor digerabil ca cel din alimentele care conin fier în mod natural.
G1 partea 2 Nici o democraie nu ar trebui s cear cetenilor si s aib acte de identitate naionale, pentru c asemenea acte sunt caracteristice societilor totalitare i au servit numai pentru a urmri cetenii i a-i ine sub control.
34. Care anume dintre enunurile de mai jos, dac este presupus, implic logic concluzia de mai sus?
(A) Orice democraie care cere cetenilor si s aib acte de identitate naionale devine, ca rezultat, din ce în ce mai totalitar. (B) Actele de identitate naionale pot servi doar pentru a-i urmri pe ceteni i a-i ine sub control. (C) Nici o democraie nu ar trebui s-i urmreasc cetenii i s-i in sub control. (D) Cei care susin existena actelor de identitate naionale doresc s fac societatea mai totalitar. (E) O democraie nu trebuie s adopte nici una dintre trsturile caracteristice unei societi totalitare.
G1 partea 2 Unele studii arat c studenii sunt mai creativi dup ce primesc o recompens pecuniar pentru rezultatele lor colare, dar alte studii arat c studenii sunt mai puin creativi dup ce primesc o recompens pecuniar. Aadar, pentru a evita riscul de a descuraja creativitatea studenilor, nu trebuie s li se acorde recompense pecuniare pentru rezultatele lor colare.
35. Care dintre raionamentele de mai jos este cel mai asemntor cu cel de mai sus?
(A) Cercetrile tiinifice produc rezultate contrare cu privire la nivelul de exerciiu fizic optim pentru meninerea unei forme fizice bune. Aadar, pentru meninerea unei forme fizice bune, este mai bine s ne concentrm pe regimul alimentar. (B) Dac efa direct a Doinei afl c Doina a fcut cerere de angajare în alt parte, atunci efa ar putea s-i ofere Doinei unele stimulente care s-o determine s nu plece. Totui, este posibil ca efa Doinei s reacioneze negativ la aceast veste. Din cauza acestei posibiliti, Doina ar trebui s nu-i spun efei sale ce are de gând. (C) Dac se reproiecteaz modelul actual al celui mai popular automobil ieftin astfel încât el s devin mai puternic, atunci preul su va crete. Un pre mai mare al acestui model ar putea duce la scderea vânzrilor. Aadar, ar trebui ca acest model s nu fie reproiectat. (D) Creterea preului biletului pe transportul în comun nu va duce la o cretere a veniturilor pentru c numrul de cltori va descrete. Un numr mai mic de cltori va însemna, de asemenea, o cretere a aglomeraiei în traficul auto i a polurii oraului. Aadar, nu ar trebui majorat preul biletului. (E) Viaa va fi mult mai confortabila pentru Jean dac îi cumpr main nou, dar dac nu-i cumpr deloc main va economisi muli bani. Aadar, pentru a avea mai mult confort i a economisi ceva bani, Jean ar trebui s-i cumpere o main la mâna a doua.
G1 partea 2 Dac împrumut o main de tuns iarba de la un vecin, am obligaia moral s i-o dau înapoi când nu mai am nevoie imediat de ea. S presupunem, îns, c iau cu împrumut un automobil i, când m duc sa îl dau înapoi, vecinul de la care l- am împrumutat este foarte beat i vrea s se suie la volan; atunci obligaia de a returna automobilul imediat este mult mai puin limpede. Aa c nu toate cazurile de împrumuturi sunt echivalente între ele.
36. Care dintre urmtoarele variante exprim cel mai exact ideea principal a raionamentului de mai sus?
(A) Dei unele cazuri par s constituie excepii, regula conform creia cel care a luat ceva cu împrumut trebuie s dea acel ceva înapoi nu are excepii. (B) Exist obligaia de a te abine s acionezi de o manier care poate avea ca rezultat vtmarea altora, i aceast obligaie are preeminen asupra obligaiilor mai puin importante atunci când apare un conflict între ele. (C) Dac exist posibilitatea ca un om pe care îl cunoatem s rneasc pe altul nu este complet limpede dac avem sau nu obligaia de a interveni. (D) Dei într-o situaie obinuit faptul de a fi luat ceva cu împrumut d natere unei obligaii de a returna obiectul cu promptitudine, nu este atât de evident c se petrece acelai lucru în absolut toate cazurile. (E) Dei proprietatea privat are o semnificaie moral, aceast semnificaie este mai sczut decât aceea a vieii i sntii omeneti.
G1 partea 2 Herman: Când doi oameni îi fac reciproc cadouri i cadoul dat de primul este în mod evident mai scump decât cel dat de al doilea, apare o situaie social stânjenitoare. i totui, când doi oameni îi fac unul altuia cadouri de valoare egal, îi dau seama curând c puteau la fel de bine s i le pstreze în loc s le dea. Schimbul de cadouri are, deci, ca rezultat, invariabil, fie o situaie stânjenitoare din punct de vedere social, fie un transfer inutil de bunuri.
Manuela: Dar din experiena mea nu e deloc aa. De exemplu, o veche prieten din copilrie i cu mine ne-am fcut una celeilalte cadouri despre care sunt sigur c erau foarte diferite ca pre. i totui, deoarece ne-am dat una alteia câte un cadou care exprima gustul celei care-l oferise, amândou am considerat acest schimb ca extrem de potrivit.
37. Cu care anume din principiile de mai jos se potrivete cel mai bine judecata Manuelei cu privire la caracterul potrivit al schimbului de cadouri?
(A) Orice cadou acceptat atrage dup sine o obligaie din partea celui care-l primete de a oferi în schimb un cadou de valoare egal, la o dat ulterioar. (B) Numai oamenii care se potrivesc foarte bine la gusturi ar trebui s-i fac unul altuia cadouri. (C) Principalul lucru de avut în vedere la alegerea unui cadou este ca acesta s te reprezinte. (D) Cu excepia situaiilor în care cadoul este o formalitate complet lipsit de importan, cei care fac un cadou ar trebui, când îl aleg, s aib în vedere nevoile persoanei creia i-l vor da. (E) Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce îi confer acestuia valoare, absolut orice obiect poate constitui un cadou potrivit.
G1 partea 2 Unii psihologi susin c rspunsurile empatice sunt forme de comportament moral. Observând c la copiii mici care sunt martorii suferinei altora reacia este de exprimare a tristeii i de oferire de ajutor, aceti psihologi consider c acest comportament moral începe devreme în via. Un al doilea grup de psihologi susine c rspunsul empatic nu constituie, în sine, comportament moral i c, pentru a avea caracter moral, comportamentul trebuie s se bazeze pe o înelegere clar a principiilor morale i pe un anumit grad de aptitudini de raionament moral. Pe baza reaciilor verbale nesofisticate ale copiilor la dileme morale ipotetice, aceti psihologi conchid c la copii lipsete gradul de aptitudini de raionament moral necesar pentru ca modul în care se comport, oricât ar fi de plin de compasiune, s fie considerat a fi de ordin moral.
38. Care anume din urmtoarele variante se potrivete cu susinerile primului grup de psihologi i nu se potrivete cu cele ale celui de-al doilea grup?
(A) Pisicile i câinii, care nu sunt capabili de raionament moral, dar sunt capabili de reacii empatice, sunt capabili de comportament moral. (B) La oamenii cu reacii empatice puternice este mai mare posibilitatea de a avea bune aptitudini de raionament moral decât la oamenii cu reacii empatice slabe. (C) La oamenii cu reacii empatice puternice este mai mic posibilitatea de a avea bune aptitudini de raionament moral decât la oamenii cu reacii empatice slabe. (D) Principiile morale sunt greu de învat. (E) Caracterul moral al unei aciuni trebuie judecat mai curând din punctul de vedere al inteniei care a stat la baza sa decât din punctul de vedere al consecinelor sale.
39. Care dintre urmtoarele variante, dac este adevrat, submineaz cel mai mult concluzia tras de al doilea grup de psihologi?
(A) Copiii studiai de al doilea grup de psihologi au dat dovad de un nivel ceva mai înalt de raionament moral când erau odihnii decât atunci când erau obosii. (B) Adulii care rspund la dileme morale ipotetice dau dovad de un nivel mult mai înalt de raionament moral decât copiii care au rspuns la aceleai dileme morale ipotetice. (C) Copiii studiai de cel de-al doilea grup de psihologi au dat dovad de un nivel ceva mai înalt de raionament moral ca raspuns la dileme ipotetice care implicau aduli decât ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii. (D) În situaiile în care apar dileme morale reale, copiii dau dovad de un nivel de raionament moral mult mai înalt decât cel al copiilor care, în studiul celui de-al doilea grup de psihologi, au rspuns numai la dileme ipotetice. (E) Unii aduli care rspund la dileme morale ipotetice raioneaz cam la acelai nivel ca i copiii care rspund la aceleai dileme morale ipotetice.
G1 partea 2 Un criminolog: Cei care propun o lege prin care sentina cu închisoarea pe via s fie obligatorie pentru orice infractor care are mai multe condamnri pentru infraciuni grave susin c acest lucru ar fi o lovitur dat infractorilor de carier. În realitate, totui, puini recidiviti ajung s fie condamnai pentru alte fapte decât înclcri minore ale legii.
40. Care dintre enunurile de mai jos este sprijinit cel mai mult de afirmaiile criminologului, dac acestea sunt adevrate?
(A) Sentinele aplicate majoritii recidivitilor nu ar fi afectate de propunerea legislativ, dac aceasta ar intra în vigoare. (B) Muli infractori primari sunt condamnai atât pentru infraciuni grave, cât i pentru înclcri minore ale legii. (C) Este foarte redus posibilitatea ca persoanele care nu au fost niciodat condamnate pentru o infraciune minor s devin infractori de carier. (D) Cei mai muli oameni care au svârit infraciuni grave nu sunt condamnai decât pentru înclcri minore ale legii. (E) Dac propunerea legislativ ar deveni lege, ea nu ar crete cu adevrat numrul de sentine cu închisoarea pe via.
G1 partea 2 Mioara: Te îneli când afirmi c problema autenticitii tabloului este o chestiune de fapt. Tu s-ar putea s crezi c tabloul este autentic, dar aceasta este o opinie i nu un fapt. Experii nu sunt de acord dac tabloul este sau nu autentic.
Pavel: Dac un tablou este frumos sau nu este doar o chestiune de opinie, dar nu este o chestiune de opinie i cine l-a pictat. Un tablou fie este autentic, fie nu este. Aadar autenticitatea tabloului este o chestiune de fapt.
41. Care dintre urmtoarele variante descrie cel mai exact rolul jucat în argumentaia lui Pavel de afirmaia c este doar o chestiune de opinie dac un tablou este frumos sau nu?
(A) Este oferit ca o modalitate de a îi da dreptate Mioarei în sensul c tabloul s- ar putea s nu fie autentic. (B) Este prezentat ca o respingere a punctului de vedere al Mioarei c autenticitatea tabloului este o chestiune de opinie. (C) Este folosit pentru a clarifica ce înelege Pavel prin „chestiune de fapt”, prin contrast cu o chestiune de opinie. (D) Este punctul de vedere pe care argumentaia lui Pavel trebuie s-l resping pentru a ajunge la concluzia sa. (E) Este concluzia argumentaiei lui Pavel.
G1 partea 2 În general, pentru oricare dou specii de animale, specia la care raportul dintre masa creierului i cea a corpului e mai mare va fi mai inteligent. Totui, s-a stabilit c muli mari matematicieni au creiere considerabil mai mici relativ la masa lor corporal, decât omul obinuit. De aici reiese c, dei raportul dintre masa creierului i cea a corpului este un indicator demn de încredere al inteligenei între specii diferite, acelai lucru nu mai este adevrat i în cadrul aceleiai specii.
42. Care dintre urmtoarele enunuri este o presupunere cerut de raionamentul de mai sus?
(A) Raportul dintre masa creierului i cea a corpului este indicatorul cel mai demn de încredere al inteligenei între specii diferite de animale. (B) Nu exist diferene fiziologice notabile între membrii aceleiai specii care s arate intr-un mod demn de încredere care dintre ei este mai inteligent. (C) Exist unii mari matematicieni cu un raport relativ sczut între masa creierului i cea a corpului i care sunt mai inteligeni decât omul obinuit. (D) Raportul dintre masa creierului i cea a corpului la oameni nu are nici o legtur cu aptitudinile la matematic. (E) Raportul dintre masa creierului i cea a corpului în interiorul unei specii de animale tinde s nu varieze mult.
G1 partea 2 Un politolog: Dei alegtorii au dreptul prin lege de a ti ce fac cei pe care i-au ales, trebuie s existe i unele limite ale accesului publicului la amnuntele funcionrii procesului legislativ. Legiuitorii primesc prea puine laude pentru c ajung la soluii de compromis, dar o mulime de critici pentru c nu-i respect principiile i astfel devin mai puin dispui s-i modifice preteniile astfel încât legislaia necesar s poat fi adoptat.
43. Care anume dintre urmtoarele principii, dac ar fi valid, ar sprijini cel mai mult raionamentul politologului?
(A) Legislaia trebuie redactat astfel încât s urmreasc binele tuturor cetenilor i nu doar pe al câtorva dintre ei. (B) Restrângerea anumitor drepturi prevzute de lege este acceptabil dac prin aceasta procesul politic devine mai eficient. (C) Numai legiuitorii fr principii pot ajunge la compromisuri între faciuni cu interese la fel de puternice. (D) Procesul legislativ trebuie astfel gândit încât s reduc la minimum lipsa de transparen la nivelul autoritilor în stat. (E) Legiuitorii trebuie ludai pentru ajungerea la compromisuri care faciliteaz votarea unor acte normative necesare.
G1 partea 2 Un articol de ziar: Ministerul Sntii nu poate oferi o explicaie pentru recenta constatare c de-a lungul timpului o cretere cu 10% a preului igrilor a dus la o reducere cu 5% a numrului fumtorilor. Aceast constatare este surprinztoare pentru c se tie c igrile dau o dependen puternic i numeroase studii au artat c o cretere a preului igrilor nu determin aproape niciodat oamenii s se lase de fumat.
44. Care dintre urmtoarele variante, dac este adevrat, sprijin cel mai mult explicarea faptului c o cretere a preului igrilor a redus numrul fumtorilor?
(A) Creterea de 10 % a venit dup o alt cretere, recent, de 15 %. (B) Msura în care igrile dau dependen depinde de fiziologia creierului caracteristic speciei umane. (C) Creteri anterioare ale preului au dus i ele, în timp, la o reducere a numrului fumtorilor. (D) Pe msur ce cresc preurile igrilor, fumtorii tind s fumeze mai puin i s treac la mrci de igri mai ieftine. (E) Pe msur ce cresc preurile igrilor, numrul anual de decese ale fumtorilor depete numrul anual de oameni care se apuc de fumat.
G1 partea 2 Unii muzicologi susin c muzica poate trezi în asculttor sentimentul de mil. Dar din moment ce mila nu poate fi resimit decât dac exist cineva sau ceva de care s-i fie mil i, din moment ce nu exist decât muzica pentru a fi obiectul milei asculttorului, atunci, dac ceva este vrednic de mil, acel ceva este muzica însi. A spune, îns, c o bucat muzical e vrednic de mil nu are nici un sens; aadar, muzica nu poate trezi sentimentul de mil în asculttor.
45. Care anume dintre raionamentele de mai jos este cel mai asemntor ca structur de argument cu raionamentul de mai sus?
(A) Unii oameni susin c se poate estima calitatea vieii unui om însumând toate aspectele pozitive i sczând toate aspectele negative ale vieii sale. Asta înseamn c este posibil s atribui o valoare numeric unor lucruri cum ar fi sntatea i bunstarea emoional; dar încercarea de a atribui valori numerice unor asemenea lucruri este un nonsens. Aadar, calitatea vieii nu poate fi msurat în acest fel. (B) Astronomii folosesc fotografia color pentru a msura temperatura stelelor. Folosirea fotografiei color implic faptul c obiectul fotografiat are culoare. Dar nu are nici un sens s vorbim de culoarea stelelor deoarece stelele sunt nori de gaz. Aadar, fotografiile în culori ale stelelor trebuie c arat altceva decât culorile stelelor. (C) Unii statisticieni prezic evenimente viitoare prin observarea evenimentelor din trecut; aceasta cere extrapolarea pe baza trecutului. Dei este imposibil s faci preziceri sut la sut exacte prin extrapolare, multe preziceri se pot face cu un grad rezonabil de încredere. Aadar, aceti statisticieni au o justificare pentru prezicerea viitorului. (D) Adesea oamenii sunt preocupai s tie dac tiina i religia sunt compatibile. Aceast chestiune presupune c tiina i religia se ocup de aceleai probleme. Dar muli oameni consider c tiina i religia nu se ocup de aceleai probleme, chiar dac par s o fac. Aadar, muli oameni pot s cread atât în tiin cât i în religie. (E) Unii autori îi imagineaz cum ar fi viaa dac oamenii ar putea s locuiasc pe planete îndeprtate. Ei susin c a ajunge s locuim pe acele planete este o consecin inevitabil a cercetrii tiinifice actuale. Dar este absurd s credem c oamenii chiar vor ajunge s locuiasc pe alte planete. Aadar, trebuie s fie greit s susii c aceasta decurge inevitabil din cercetarea tiinific actual.
G1 partea 2 Margareta ar fi putut s fure maina lui