normalitate si anormalitate in viata psihica

7/23/2019 Normalitate Si Anormalitate in Viata Psihica

http://slidepdf.com/reader/full/normalitate-si-anormalitate-in-viata-psihica 1/8

NORMALITATE SI ANORMALITATE IN VIATA PSIHICA

1. CADRUL GENERAL AL PROBLEMELOR

Intelegerea normalitatii si anormalitatii psihice depinde de cunoasterea

organizarii structurale si a dinamicii functionale a sistemului personalitatii. Normalitatea

(sanatatea mintala) si anormalitatea (boala psihica) isi au sediul de manifestare in cadrul

sistemului personalitatii . Ele nu sunt structuri fixe, ci depind de directia de manifestare a

dispozitiilor ncare se organizeaza in raport cu modelele psihoconstitutionale ale sistemului

personalitatii. Prin dispozitii se intelege potentialul genetic, structurile neuroanatomice

dinamice, dinamica neuropsihofiziologica si calitatile dobandite de individ prin educatie.

Normalitatea si anormalitatea trebuie considerate calitati ale modului de a fi individul carederiva din organizarea personalitatii. Intre normalitate si anormalitate psihica exista un

anumit echilibru , stabilit si controlat de modul cum functioneaza mecanismele de

autoreglare ale personalitatii. Personalitatea este organizata dupa principiul

complementaritatii contrariilor astfel incat se poate vorbi despre o balanta normal- patologic

de a carei functionare depinde atat starea de echilibru ( sanatatea mintala) cat si boala

psihica.

tat normalitatea cat si anormalitatea sunt determinate de dispozitiile latente ale

sistemului personalitatii , care pot lua diferite directii de manifestare . !ispozitia interioara in

functie de circumstantele vietii care pot fi favorizante " sanogenetice " sau nefavorizante "

morbigenetice, poate lua aspectul de normalitate si anormalitate . tat normalitatea , cat si

anormalitatea depind de modalitatea de a raspunde a individului la factorii situtionali care

actioneaza asupra sa pe parcursul intregii vieti. #rice raspuns la actiunea factorilor externi

este un efort care solicita mecanismele de aparare si de adaptare a persoanei. Istoria vietii

individuale este reprezentata de psihobiografia persoanelor .$ecanismele echilibrului

normal- patologic se modifica permanent pe parcursul vietii . In istoria vietii individului

exista etape care sunt intrerupte de momentele nde criza , care marcheaza trecerea de la o

etapa a vietii la alta etapa. ceste treceri presupun schimbari interioare si exterioare si

solicita mecanismele de adaptare ale personalitatii. In fiecare etapa de viata exista un anumit

tip de normalitate dar si vulnerabilitate pentru un anumit tip de anormalitate. %n alt aspect al

raportului normal patologic este dat de epuizarea treptata psihoenergetica.

&aportul normal-patogic si mecanismul de echilibrare ale acestuia sunt diferite in

ceea ce priveste sfera somatica in raport cu sfera psihica a persoanei.

'



2.ASPECTE COMPARATIVE ALE NORMALITATII SI

ANORMALITATII

oala somatica- !in perspectiva gandirii medicale este o complexa tulburare

biologica, iar procesul patologic se manifesta prin alteralitate ( structura somatica este

alterata) oala psihica din perspectiva gandirii psihopatologice este o experienta a alienarii

umane( instrainare in diverse grade)

oala somatica oala psihica

re o reprezentare spatiala in raport cu

schema corporala si cu imaginea de sine

Nu are reprezentare spatiala, dar

afecteaza imaginea de sine

Este recunoscuta si acceptata ca

alteralitate

Nu este recunoscuta si acceptata ca

alteralitate

Este traita ca suferinta personala

autentica si obiectiva

Este traita ca schimbare a naturii proprii

Este comunicata celorlati Nu este comunicata celorlalti

Produce compasiune din partea celorlati Produce repulsie si teama

e poate obiectiva Este partial sau deloc obiectivabila

&eprezinta o tulburare organica somatica Este o traire sufleteasca interioara

Nu afecteaza raportul de comunicare

interpersonala

fecteaza in diferite forme si intensitati

raporturile de comunicare

ccepta statutul de bolnav &efuza statutul de bolnav -re caracter invalidant - re caracter alienant

Imbraca aspectul de alteralitate a

normalitatii

Imbraca aspectul de alienare in raport cu

normalitatea

oala somatica si boala psihica sunt rezultatul a * modalitati gandire si a *

aptitudini metodologice-viziunea medicala si viziunea psihologica . Punctul de vedere al

psihopatologic consta in explicarea naturii suferintei umane. +enomenele psihice morbide

traite de persoana ca o forma particulara de experienta sufleteasca interioara , iar suferinta psihica este interpretata ca o experienta ontologica , ca rezultat al alteralitatii persoanei.

*



3. CONCEPTUL DE NORMALITATE

Pentru a intelege patologicul trebuie sa ne referim la conceptul de normalitate ,

pentru ca boala psihica nu poate fi inteleasa sau explicata decat in raport de sanatate psihica .

Pentru psihopatologie problema normalitatii este foarte importanta , deoarece reprezinta criteriul

de evaluare a tulburarilor clinice considerate ca abatere de la normalitate . IN distinge

urmatoarele tipuri de normalitate

a) Normalitatea ca sanatate

b) Normalitatea ca utopie

c) Normalitatea ca medie

d) Normalitatea ca proces

Notiunea de normal este insa echivoca. Normalitatea poate fi considerata d.p.d.v.statistic prin distributia normala " curba lui aus. i normalitattea ideala variaza in functie de

normele valorice ale modelului socio- cultural.

Procesul de normalitate , desemnand starea de echilibru , implica adaptarea atat pe

plan intern intra-psihic , cat si in plan extern. Normalitatea si anormalitatea depind de variatiile

mediului exterior, de capacitatile de adaptare ale individului. %n alt aspect de care este legata

normalitatea si anormalitatea este dimensiunea istorica psihobiografica a individului, a factorilor

de viata , care pot interveni fie in sens protector , fie avand semnificatie de risc morbigenetic.

BOALA PSIHICA

Psihopatologia este disciplina care studiaza modul in care o persoana a/unge sa isi

piarda libertatea interioara, devenind un alt tip de fiinta umana, definita ca anormala.

olnavul psihic este o persoana desprinsa de realitate partial (nevroze, psihopatii..)

sau total ( ca in cazul psihozelor- ruperea de realitate)

olnavul psihic este proiectat fie la periferia lumii nca in nevroze sau psihopatii, fie

in afara lumii , ca in demente , fie intr-o lume interioara inchisa, irationala- ca in schizofrenii.

Exista mai multe etape in evolutia conceptului de boala psihica. ceste etape se

refera la boala , la atitudinea bolnavului mintal, depind de mentalitatea celor care au contribuit la

formarea ideilor despre boala psihica.

Prima reprezentare despre boala psihica este una cultural- moral-religioasa, de nebunie. e refera

la manifestarile exterioare de dezordine care contravin legilor religioase si morale.

!.p.d.v. medical , acest termen de 0 nebunie1 nu mai exista. fost apoi introdus termenul de

alienare mintala. cest termen transforma nebunia in sfera medicala.lienarea mintala este

2



imposibilitatea de a duce o viata normala, de a participa la viata sociala. Individul este un

instrainat.

tat nebunia , cat si alienarea ,mintala au constituit si un nucleu de fascinatie pentru societate ,

deoarece, nebunii erau considerati nu numai niste persoane straine de societate, ci si niste

persoane inspirate , care facea profetii, vad viitorul.

3onstituirea psihiatriei ca disciplina medicala a introdus termenul de boala psihica. oala psihica

este fenomenul clinic inseparabil de bol4navul mintal.Este o manifestare morbida a personalitatii

, sau boala psihica este singurul concept medical a psihiatriei , desemnand o dereglare a vietii

psihice, fie a unor procese izolate , fie a intregii personalitati . oala psihica induce urmatoarele

aspecte

) Etimologia

) # manifestare clinica( diagnosticul)3) Evolutia clinica

!) Prognosticul bolii( ansamblul de consecinte)

E) 5erapeutica

+) recuperare, resocializare, ca forme de reintegrare a bolnavilor in grupul social

) igiena mintala " ansamblul metodelor de psihoprofilaxie.

EVOLUTIA IDELOR DESPRE BOALA PSIHICA

3uprinde mai multe atitudini- atitudinea nespecialistilor despre boala psihica

• titudinea massmedia despre boala psihica

• titudinea specialistilor despre boala psihica

• titudinea bolnavilor despre boala psihica

'. titudinea specialistilor- Pentru acestia 0 nebunul 0 este persoana starnie, bizara , de

neinteles , care traieste intr-o alta lume . In fata lui nespecialistii simt teama , respingere,

intoleranta.

*. titudinea mass-mediei- $assmedia confectioneaza intreaga imagine sociala a

0 nebuniei1 sociaza nebunia cu violenta. i desi statutul de 0nebun1 etse identic al

femeii cu cel al barbatului, massmedia deformeaza aceasta imagine- femeia nebuna este

victima propriei nebunii , iar barbatul indreapta nebunia catre ceilalti.

2. titudinea specialistilor- par aici * curente " psihiatria clinica traditionala, care vede

nebunia ca o boala psihica si pe nebun ca un bolnav si il trateaza ca atare... si "

ntipsihiatria- care considera ca nebunia este o constructie artificiala a psihiatriei , iar

nebunul este victima psihiatrilor.6. titudinea bolnavilor- olnavii psihic nu sunt indiferenti fata de suferinta lor. Ei vad

6



boala ca pe ceva penibil, dureros. In ma/oritatea cazurilor, bolnavul psihic isi percepe

propria suferinta si in raport cu atitudinile sociale. olnavii isi ascund tulburarile psihice

pentru a-si salva statutul social. olnavul psihic vorbeste despre boala sa fol osind

cuvintele - impas ., probleme...

ORGANIZAREA SISTEMULUI PERSONALITATII

Pentru P. ivadon , aceasta organizare se realizeaza in conformitate cu urmatoarele

principii diferentiere si integrare, structurare, constanta si adaptare

!iferentierea- seminifica ca functiile primitiv confundate se vor separa in forme

distincte , individualizate, cu caracter complementar si aparitie succesiva

Integrarea ulterioara intr-o structura coerenta a diferitelor modalitati functionale vaconstitui personalitatea.Prin structurare se intelege ca personalitatea este totalitatea organzata , o

forma sau o configuratie , un ansamblu relational ce este cu totul altceva decat suma partilor care

tinde sa se perpetueze .

$odelul personalitatii propus de . 7ac4son , si dezvoltat ulterior de 3. 8on

$ona4o9 si &. $ourgue. cest punct de vedere raspunde necesitatilor de explicare a

transformarii psihopatologice a sistemului personalitatii umane in conditiile oferite de boala

psihica

Pentru 7ac4son- personalitatea umana reprezinta un sistem complex de instante

structurale dispuse ierarhic " stratificat de /os in sus, derivand unele din altele prin diferentiere si

specializare functionala. cest lucru isi are originea doctrinara in teoria evolutinismului

dar9inist.

Instantele care formeaza personalitatea se distribuie in * sectoare principale de /os in

sus

ectorul somatic- reprezentat prin urmatoarele niveluri

• Nivelul visceral

• Nivelul endocrin

• Nivelul neurovegetativ

ectorul vietiipsihice- reprezentat prin urmatoarele niveluri sau instante structurale de /os in sus

• Nivelul instinctual

• Nivelul afectiv

• Nivelul conativ( activitate , vointa)

• Nivelul cognitiv instrumental- soimbolic( gandire ., expresie, memorie)

• Nivelul integrativ- sintetic( functia realului , orientare, atentie, constiinta vigila, somnul)

In conditiile oferite de alterarea proceselor psihice , 7ac4son , considera tulburarile

:



personalitatii drept fenomene de regresiune sau disolutie . stfel sunt mentionate urmatoarele

principii in raport cu dinamica organizarii si dezorganizarii sistemului personalitatii

'. Evolutia- este procesul ce are un sens ascendent de la instantele inferioare simple la

instantele superioare , complexe , mai putin stabile si voluntare- cesta este

P&IN3IPI%; IN5E&&II +%N35I#N;E

*. !isolutia este procesul psihologic contrar evolutie , consta in dezintegrarea functionala a

sistemului personalitatii Ea poate fi generala , orientata de sus in /os , intotdeauna de la

complex la simplu sau de la voluntarla automat " Poate fi locala , afectand numai un

sector " un proces psihic al sistemului personalitatii

2. In conditiile oferite de factorii psihopatologici , functiile neuropsihologice sunt ninlocuite

cu temele tulburarilor clinico- psihiatrice , care pot avea o dubla semnificatie

psihopatologica-a) pozitiva- prin eliberarea instantelor inferioare ale personalitatii de sub

controlul instantelor superioare

b)negativa<prin disolutia instantelor superioare ale sistemului personalitatii

7ac4son afirma ca bolile sistemului nervos trebuie considerate ca regresiuni sau

disolutii ale organizarii functionale a sistemului personalitatii. #rganizarea personalitatii este

rezultatul unei integrari ierarhice a nivelurilor sale structurale. !ezintegrarea se traduce prin

disolutia unei instante supraordonate si eliberarea instantelor subiacente, subordonate acesteia.

#rice disolutie are un aspect negativ- prin disparitia functiei dominante si un aspect pozitiv "

prin trezirea functie inhibate.

In conditii psihopatologice asistam la mai multe metode de dezintegrare a sistemului

personalitatii , fiecare dintrea acestea avand o specificitate si o dinamica proprii.

!E+I3IEN5- este consecinta unei tulburari a procesului de integrare aparuta sau

produsa in cursul perioadei de formare a sistemului personalitatii si consta in oprirea din

dezvoltare a instantelor structutrale ale personalitatii , la diferite niveluri de dezvoltare. e

manifesta prin starile de arieratie miuntala sau oligofrenii si nu poate fi recuperat, in ceea ce

priveste restructurarea sistemului personalitatii , ci poate fi numai compensat , intre anumite

limite, prin metode de psihopedagogie speciala.

!E5E&I#&&E- este un proces psihiopatologic de dezintegrare a sistemului

personalitatii care se produce dupa completa formare " organizare a acesteia. e desfasoara de

sus in /os , in sens invers ca directie procesului de integrare si are un caracter progresiv si

eversibil. E produce la nivelul instantelor superioare voluntare si organizate complex catre

=



instantele inferioare care au un tip de organizare simplu si un regim automat functional. cest

model psihopatologic este ilustrat de sindroamele dementiale si nu poate fi oprit si nici recuperat.

&E&EI%NE- apare dupa completa formare a personalitatii si consta in

intoarcerea la etapele functional- comportamnetale anterioare cronologic din psihobiografia

bolnavului , fiind vorba de o regresiune functionala fara a afecta integritatea organizatrii

structurale a sistemului personalitatii. re un caracter reversibil si poate fi corectata. Este

reprezentat de sindroamele nevrotice, fobic- obsesive , anxioase, isterice, de dependenta

( toxicomanii, alcoolism) . !in punct de vedere psihanalitic este considerata expresia unor

mecanisme de aparare ale Eului , o forma de teragere narcisica a persoanei respective.

!I>&$#NI- este consecinta unei dezvoltari defectuoase ale sistemului

personalitatii privind echilibrul functional dintre diferitele niveluri sau instante structural-

dinamice alesistemului personalitatii. !esi personalitatea este complet dezvoltata, ea are uncaracter inegal, dizarmonic, iar raporturile dintre diferitele instante care o compun nu sunt precis

determinate. cest proces reprezinta un tip constitutional vicios si este ilustrat clinic prin

sindroamele psihopatice. ( ex copacul crescut dizarmonic).

I$5%&I55E- este un proces anormal legat de principiul dezvoltarii- maturizarii

emotional- afective. Ea se carac?terizeaza printr-o stare de imaturitate emotional- afectiva "

nevoia de protectie dependenta de alte persoane , conduite afectiv " emotionale neconforme cu

varsta cronologica. Imaturitatea este cauzata de unele carente afective, de factori traumatizanti

sau frustrari infantile, de absenta unor modele afective pozitive, si nerezolvarea situatie

oedipiene a persoanei respective. Poate fi reversibila sau compensata prin psihoterapie analitica

sau prin metode de psihopedagogie.

!E+E35%;- este consecinta actiunii unui proces psihopatologic , a unui proces

psihotic , care actioneaza distructiv asupra sistemului personalitatii. In urma evolutiei unui

proces psihotic, se va produce dupa retragerea evolutiei clinice a acestuia, o stare de deteriorare

partiala sau sectoriala a sistemului personalitatii, la un anumit nivel sau la o anumita instanta

structural- dinamica a acesteia , marcand o stare de handicap- ca un defect postprocesual in

personalitatea respectiva. Este intalnit la cazurile bolnavilor psihotici cu o indelungata evolutie

clinica a bolii " vechii schizofrenici, delirantii cronic. Este o stare ireversibila a personalitatii

care poate fi compesnsata prin socioterapii sau psihoterapii ocupationale.

Intelegerea fenomenelor psihice morbide si dinamica acesttora in psihopatologie

depinde de cunoasterea organizarii acesteia si de intelegerea dinamicii sale. ceste aspecte

esentiale vor constitui importante repere ulterioare in intelegerea fenomenelor psihice morbide

din sfera psihopatologiei.

@



!EPEN!EN5- este o stare particulara caracterizata printr-o regresiune sau

imaturitate , de regula emotional-afectiva a persoanei si care duce la instalarea unui tip de

comportament subordonat altei persoane. +enomenul apare frecvent in cursul starilor de boal4a,

de convalescenta sau de handicap, ca o consecinta a slabirii Eului sau ca expresie a

mecanismelor de aparare ale Eului , legate de teama de boala sau de o stare de anxietatedifuza si

permanenta. !ependenta este o stare de handicap afectiv si intelectual pasager care se remite

odata cu stingerea evolutiei procesului morbid sau a compensarii starii de handicap. Ea poate fi

corectata prin masuride psihoterapie si are de regula un caracter reversibil.

ibliografie'. Iamandescu, I.$. " Psihologie medicală, ed.II, Ed. Infomedica, ucure ti, 'AA@, pag. '2-ș

*2

*. 5udose, +. 5udose, 3., !obranici, ;eti iț a " Psihologia i psihiatrie pentru psihologiș ,

ed. Infomedica, ucure ti, *BB*, pag. 'A-*@ș

C

normalitate si anormalitate in viata psihica

Documents