transilvania reporter 001

16
cifra zilei 79% dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România. Sondajul a fost realizat de IRES, în perioada 11-12 aprilie 2012, pe un eşantion reprezentativ de 1.270 de persoane. opinii paginile 6 - 7 Vasile Dâncu De ce mai tăiem copaci pentru încă un ziar? Oferta de candidaţi pentru funcţia de primar este generoasă, cel puţin din punct de vedere numeric, dar şanse reale – conform sondajelor de opinie - au Emil Boc (PDl) şi Marius ni- coară (USl), cândva parteneri în Alianţa D.A. PAGInA 3 Ioan Rus şi Andrei Marga, miniştrii clujeni din viitorul Cabinet Ponta PAGInA 2 fotbal CFR Cluj – FC Braşov 1 - 0. Pentru a se menţine pe primul loc în liga I şi de a lua o opţiune serioasă la câştigarea celui de-al treilea titlu din istoria clubului, elevii lui Ioan Andone erau obligaţi să câştige aseară, în Gruia, şi în faţa Braşovului. Golul victoriei a fost marcat de Kapetanos, care nu a avut milă de Felguei- ras, executându-l cu sânge rece, din interiorul careului (’47). PAGInA 14 Obiceiul de a petrece de 1 Mai cu mici şi bere datează din pe- rioada comunistă şi este foarte po- pular şi acum, dar marile defilări ale oamenilor muncii au încetat şi, o dată cu ele, s-a stins şi presti- giul muncitorilor. Acum, ei şi fa- miliile lor trăiesc modest, adesea însinguraţi, în cartierele comuniste. De 1 Mai, familia Mălinaş, ai cărei bărbaţi au lucrat cu toţii la CUG, a fost la ţară să pună cartofi. Pentru ei, sărbătoarea şi-a pierdut orice semnificaţie. T recerea de la o lume la alta s-a făcut prin carne de om. Prin zile şi nopţi de sin- gurătate, de insomnii, de sărăcie. Industriali- zarea i-a adus la oraş, dar nimic nu-i mai du- cea nicăieri, după ce comunismul a dispărut. Debusolaţi, cu o sin- gură meserie, în care in- vestiseră ani şi ani de muncă, obsedaţi de producţie, export, plan şi ştiutori ai unui singur drum, acela spre fabri- că, au rămas, dintr-o dată, la marginea unei noi lumi care nu-i mai lua cu ea. Muncitorii Clujului sunt zeci de mii de oa- meni: ei au ridicat o lume şi au rămas apoi singuri în apartamen- tele lor comuniste din cartierele ghetou. Acum se uită la televizor sau la alţii, cum încearcă să găsescă un nou drum. Spre încotro? Studiu realizat de Grupul de Economie Aplicată: serviciile sunt sectorul care, conform definiţiei dezindustriali- zării, ar trebui să preia o mare parte din scă- derea activităţii pe agri- cultură şi industrie. Cu toate acestea, faţă de anul 1999, în 2007 , îna- inte de criză, ponderea serviciilor în PIB era cu doar 7% mai mare, ce- ea ce denotă faptul că restructurarea econo- miei, prin transferul de activitate de la industrie şi agricultură, s-a făcut către sectorul construc- ţiilor şi nu către sectorul terţiar, care însă deţine cea mai mare pondere din PIB şi anume apro- ximativ 86% din pro- ducţie. PAGInIlE 8 - 9 N-au ajuns în paradis. S-au pierdut la marginea lui remember: Muncitori care s-au pierdut în uitare: Numărul 35, Numărul 3.776, Numărul 19.013 Cluj-Napoca Miercuri, 2 mai 2012 Nr. 1 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu REPORTER T R A N S I L V A N I A analiză politică Cătălin Tolontan Poveste din canicula Clujului Aurel Codoban O ecologie a comunicării Boc sau Nicoară, pe cine votează clujenii foto Dan boDea © transilvania reporter

Upload: iresibc

Post on 29-Nov-2014

4.769 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: Transilvania reporter 001

cifra zilei 79%dintre locuitorii municipiuluiCluj-Napoca sunt de părerecă lucrurile merg într-odirecţie greşită în România.

Sondajul a fost realizat de IRES, în perioada11-12 aprilie 2012, pe un eşantion reprezentativde 1.270 de persoane.

opinii paginile 6 - 7

Vasile Dâncu

De ce maităiem copacipentru încă un ziar?

Oferta de candidaţi pentru funcţia de primareste generoasă, cel puţin din punct de vederenumeric, dar şanse reale – conform sondajelorde opinie - au Emil Boc (PDl) şi Marius ni-coară (USl), cândva parteneri în Alianţa D.A.

PAGInA 3

Ioan Rus şi Andrei Marga,miniştrii clujeni din viitorul Cabinet Ponta

PAGInA 2

fotbal

CFR Cluj – FC Braşov 1 - 0. Pentru a semenţine pe primul loc în liga I şi de a lua oopţiune serioasă la câştigarea celui de-al treileatitlu din istoria clubului, elevii lui Ioan Andoneerau obligaţi să câştige aseară, în Gruia, şi înfaţa Braşovului. Golul victoriei a fost marcatde Kapetanos, care nu a avut milă de Felguei-ras, executându-l cu sânge rece, din interiorulcareului (’47). PAGInA 14

Obiceiul de a petrece de 1 Maicu mici şi bere datează din pe-rioada comunistă şi este foarte po-pular şi acum, dar marile defilăriale oamenilor muncii au încetatşi, o dată cu ele, s-a stins şi presti-giul muncitorilor. Acum, ei şi fa-miliile lor trăiesc modest, adeseaînsinguraţi, în cartierele comuniste.

De 1 Mai, familia Mălinaş, aicărei bărbaţi au lucrat cu toţii laCUG, a fost la ţară să pună cartofi.Pentru ei, sărbătoarea şi-a pierdutorice semnificaţie.

Trecerea de la olume la altas-a făcut princarne de om.

Prin zile şi nopţi de sin-gurătate, de insomnii,de sărăcie. Industriali-zarea i-a adus la oraş,dar nimic nu-i mai du-cea nicăieri, după cecomunismul a dispărut.Debusolaţi, cu o sin-gură meserie, în care in-vestiseră ani şi ani demuncă, obsedaţi deproducţie, export, planşi ştiutori ai unui singurdrum, acela spre fabri -că, au rămas, dintr-oda tă, la marginea unei

noi lumi care nu-i mailua cu ea.

Muncitorii Clujuluisunt zeci de mii de oa-meni: ei au ridicat olume şi au rămas apoisinguri în apartamen-tele lor comuniste dincartierele ghetou. Acumse uită la televizor saula alţii, cum încearcă săgăsescă un nou drum.Spre încotro?

Studiu realizat deGrupul de EconomieAplicată: serviciile suntsectorul care, conformdefiniţiei dezindustriali-zării, ar trebui să preiao ma re parte din scă-

derea ac tivităţii pe agri-cultură şi industrie. Cutoate a cestea, faţă deanul 1999, în 2007, îna -inte de criză, pondereaserviciilor în PIB era cudoar 7% mai mare, ce -ea ce denotă faptul cărestructurarea econo-miei, prin transferul deactivitate de la industrieşi agricultură, s-a făcutcătre sectorul construc-ţiilor şi nu către sectorulterţiar, care însă deţinecea mai mare ponderedin PIB şi anume apro-ximativ 86% din pro-ducţie.

PAGInIlE 8 - 9

N-au ajuns în paradis. S-au pierdut la marginea lui

remember:Muncitori care s-au pierdut în uitare: Numărul 35, Numărul3.776, Numărul 19.013

Cluj-Napoca Miercuri, 2 mai 2012 Nr. 1 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu

REPORTER

T R A N S I L V A N I A

analiză

politică

Cătălin Tolontan

Poveste din caniculaClujului

Aurel Codoban

O ecologie a comunicării

Boc sau Nicoară, pe cinevotează clujenii

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Page 2: Transilvania reporter 001

actualitatE politicĂ2 Editorial

Miercuri, 2 mai 2012 - TrAnsilvAniA REPORTER

O Agendă 2020?

ampania electorală începe câtse poate de sănătos: căderea guver-nului va regla tentaţia populismelor.Zic asta pentru că, după festivalul op-timist al laptelui şi mierii, anunţat deunii analişti, Victor Ponta a ţinut săpună lucrurile la punct: negocierilecu FMI vor continua.

Propoziţia asta simplă arată deja mu-gurii programului guvernamental.Austeritatea va continua, chiar dacăse vor găsi soluţii de creştere a sala-riilor ciuntite acum doi ani. Cu ochiila indicatorii economici şi la pieţeleoccidentale, noii guvernanţi vor fiobligaţi să ţină seama de traumelecelor două decenii de non-reformă –şi asta e bine pe termen lung.

Un nume ca Florin Georgescu, anun-ţat ca ministru al Finanţelor, e o altăgaranţie că nu va exista scenariul fran-cez al nunţii cu dar. E poate primadată când România are (de nevoie)oportunitatea proiectului nemţesc –şi din punctul ăsta de vedere, e posibilsă vedem cu alţi ochi, peste ani, criza.Adică: acum zece-doisprezece aniGermania era, mutatis mutandis, evi-dent, în situaţia României. Indicatoriieconomici şi sociali arătau un viitornegru şi probabil fără un şoc din in-terior azi discutam de nemţi cum vor-bim despre haloimăsul spaniolilorsau al italienilor.

În martie 2003, cancelarul (socialist)Gerhard Schroder a propus Bundes-tagului Agenda 2010: o serie de re-forme dincolo de orice ideologie, oreal-politik care să regleze în cadrulunui proiect economia, securitateasocială şi poziţia Germaniei pe piaţamondială. A început cu defiscalizarea(taxe tăiate cu 25%), în paralel cu tă-ierea beneficiilor şomerilor, pensio-narilor şi cu un control dur al costu-rilor din sănătate. Analiştii mondialinumesc acum asta melanjul inspiratdintre Reaganomicsul american şiThatcherismul britanic. Proiectul adefinit următorii şapte ani ai destinu-lui german; în plină criză, nemţii aucel mare excedent financiar de după1945: 158 de miliarde de euro.

Poate că o astfel de şansă am puteasă construim şi noi. Faptul că noulguvern nu deschide robinetul banilorpublici e o bucurie precaută. Aici FMInu mai e important ca jandarm mon-dial al finanţelor, cât garanţia că nuva exista risipă. Că e posibilă şi la noio agendă, poate 2020, pe care politi-cienii responsabili de la stânga şi dela dreapta o pot duce la capăt dincolode ideologie şi grupuri. Vom vedea zilele astea dacă povestimdespre arbeit, muncă, sau rămânemla doina insalubră că la tăţi ni-i greu.

Faptul că noul guvern nu deschide

robinetul banilorpublici e o

bucurie precaută

Clujenii Ioan Rus şiAndrei Marga aufost nominalizaţiaseară pentru două

portofolii importante ale Gu-vernului Ponta. Nominalizat laMinisterul de Interne, IoanRus revine la Palatul Victoriape aceeaşi poziţie ocupată înanii 2000-2004. Andrei Margaa fost propus să ocupe funcţiade ministru de Externe. El amai fost ministru al Educaţieiîn perioada 1997-2000.

Premierul desemnat, VictorPonta, va înainta Parlamentu-lui lista miniştrilor luni. Înacest moment, coaliţia care îlsusţine pe premier mai are ne-voie de două voturi pentru în-

vestirea guvernului. Victor Pon -ta a declarat că va încerca săobţină cele două voturi dupădiscuţii cu grupul minorităţilornaţionale şi UNPR.

Premierul desemnat a doritsă sublinieze că guvernatorulBăncii Naţionale, Mugur Isă-rescu, i-a dat o „mână de aju-tor esenţială” în formarea aces-tui guvern.

Liderii PSD, PNL şi PCs-au reunit ieri dimineaţă pen-tru a stabili lista cu noiimembri ai Executivului. Pre-mierul desemnat, Victor Pon -t a, a luat legătura cu posibiliiminiştri abia ieri, lista fiind de-finitivată doar în jurul orei17.00. La începerea negocieri-

lor, Ponta a precizat că va păs-tra aproximativ aceeaşi for-mulă de guvernare, respectiv20 de posturi, patru dintreacestea fiind de ministru de-legat, fără portofoliu şi că ale-gerea membrilor viitorului Gu-vern s-a făcut luând încon siderare expe rien ţa profe-sională şi in te gritatea respec-tivelor persoane. Una dintrenoutăţi este separarea Minis-terului Administraţiei şi Inter-nelor în cele două compo-nente ale sale.

Premierul ur mează să seîntâlnească astăzi, de la ora17.00, cu toţi mi niştrii desem-naţi, pentru a discuta despreviitorul program de guvernare.

Ponta a mai declarat ieri căminiştrii nominalizaţi vor în-cepe imediat să lucreze la pro-gramul de guvernare. Apoi,componenţa Guvernului şiprogramul vor fi prezentateParlamentului, care va stabilica lendarul legat de votul careva fi dat Cabinetului. Vor fiprogramate, în cel mai scurttimp, audierile miniştrilor pro-puşi în comisiile parlamentarede specialitate. După votulParlamentului, în cazul în careGuvernul trece, miniştrii şipremierul vor depune jură-mântul de învestitură şi îşi vorprelua mandatele.

Cristina MIHăILă

GUVernUL PonTa

- ministrul Finanţelor Publice şi viceprim-ministru - Florin Georgescu- ministrul Apărării Naţionale - Corneliu Dobriţoiu- ministrul de Interne - Ioan Rus- ministrul Administraţiei - Victor Paul Dobre- ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Daniel Chiţoiu- ministrul Afacerilor Externe - Andrei Marga- ministrul Afacerilor Europene - Leonard Orban- ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Ovidiu Silaghi- ministrul Mediului şi Pădurilor - Rovana Plumb- ministrul Dezvoltării Regionale - Eduard Hellvig- ministrul Culturii - Mircea Diaconu- ministrul Justiţiei - Titus Corlăţean- ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Dan Nica- ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Mariana Câmpeanu- ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Corina Dumitrescu- ministrul Sănătăţii - Vasile Cepoi- ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Daniel Constantin- ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Mircea Duşa- ministru delegat pentru dialog social - Liviu Marian Pop- ministru delegat pentru mediul de afaceri - Lucian Isar- ministru delegat pentru strategii guvernamentale,

transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă - Victor Alistar

andrei marGaioan rUS

Clujul dă doi miniştri în viitorul Cabinet Ponta

C

Sabin Gherman

Cu ochii la indicatorii economici şi la pieţele occidentale, noii guvernanţi vor fi obligaţi să ţinăseama de traumele celor două decenii de non-reformă

56 de ani, profesor universitar. A mai fost ministru de Interne în perioada 2000-2003, precum şi viceprim-ministru (2003-2004). A maideţinut funcţia de prefect al judeţului Cluj în 1996şi pe cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj,în anul 2000. Ioan Rus a fost vicepreşedinte al PSD (2002-2008) şi preşedinte al PSD Cluj(2001-2007).

65 de ani, fost ministru al Educaţiei, în perioada 1997-2000, din partea PNŢCD,

în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi MugurIsărescu. Pentru scurt timp a fost şi preşedinte al

PNŢCD, iar ulterior s-a înscris în PNL, al cărui membru este şi în prezent. Până în acest an,

Andrei Marga a fost rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”.

fo

to

da

n b

od

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

me

dia

fa

x f

oto

«Florin Georgescu şi Ioan Rus auacceptat, nu uşor, să mă sprijinetimp de şase luni. Le mulţumesc»Victor Ponta, premier desemnat

Page 3: Transilvania reporter 001

analiză 3

Miercuri, 2 mai 2012 - TraNsilvaNia REPORTER

rePere

Iosif Pop (Consiliul Civic Local şi GrupulLobby pentru Cluj) susţine că la alegerile lo-cale din iunie, clujenii ar trebui să-şi aleagăun primar de care să nu le fie ruşine: „PentruCluj, după perioada foarte critică prin care atrecut administraţia în ultimul an şi jumătate,ar trebui ca lumea să se gândească să alegemun primar de care să nu ne mai fie ruşine,iar Clujul să ajungă într-adevăr un oraş eu-ropean reprezentativ şi cu o dimensiune cul-turală pe care toţi o aşteaptă. În ce priveştesocietatea civilă, prin Consiliul Civic, prinGrupul Lobby pentru Cluj, am făcut cinciaudieri publice, iar una dintre teme a fost sădescoperim sau să conturăm agenda prima-rului şi a consilierului local, iar al doilea lucrua fost să căutăm profilul primarului potrivitpentru alegătorul de Cluj. Suntem în situaţiasă avem acumulate un număr impresionantde teme şi obiective venite dinspre cetăţenişi dinspre candidaţii la primărie”. Iosif Popspune că se conturează şi un portret-robot alviitorului primar, care trebuie să fie moral şibun gospodar: „S-a conturat un portret robotşi în ultima audiere s-a conturat şi cel puţino calitate a primarului. Suntem în acelaşitimp în derulare cu un sondaj-grilă adminis-trat pe circa 100 de persoane şi care va venioarecum de pe o plajă mult mai largă şi maineutră să constituie şi să definitiveze acestprofil. Pentru un post de primar avem preamulţi candidaţi, dar asta nu e neapărat rău,fiindcă lumea ar avea din ce alege. Pe de altăparte, lumea ar trebui să conştientizeze căprea mulţi candidaţi înseamnă voturi preadisipate şi ca atare s-ar putea să avem unprimar cu câteva mii de voturi, ceea ce ar fitotal nereprezentativ pentru un oraş precum

Clujul. Aşa cum am văzut din depoziţii, oa-menii îşi doresc un bun gospodar, un om in-tegru din punct de vedere moral, un om caresă aibă viziune, dar care să fie şi un bun ma-nager, să dea seamă pentru banii cheltuiţi şisă o facă nu din constrângere, ci din nevoiade transparenţă”.

Primarul Pe care îl vor clujenii

Clujenii sunt în faţaalegerii unui nouprimar, al 43-lea, nu-măr care măcar for-

mal ne apropie de americani,ajunşi la al 44-lea preşedinte.

Oferta de candidaţi pentrufuncţia de primar este gene-roasă şi de această dată, celpuţin din punct de vedere nu-meric, dar şanse reale – con-form sondajelor de opinie –au în primul rând Emil Boc(PDL) şi Marius Nicoară(USL), cândva parteneri înAlianţa D.A. şi principalii oa-meni care au condus judeţulîn perioada 2004-2008. Cevasurprize ar putea veni şi de lacandidaţii Peter Eckstein Ko-vacs (UDMR) sau Mircia Giur-giu (independent). Oferta pen-tru clujeni este generoasă şidin punct de vedere al statu-tului candidaţilor care dorescsă devină primari. Emil Boceste preşedinte de partid şiproaspăt fost premier, fiind uncaz unic, cel puţin în istoriaRomâniei, de şef de guverncare candidează la primăriaunui oraş. El pare cotat cuprima şansă, dar există douăprobleme peste care e greu despus deocamdată cum vortrece clujenii: apropierea sa deprimarul arestat Sorin Apostuşi dificultăţile majore resimţitede populaţie pe timpul guver-nării sale. Marius Nicoară estesenator, preşedintele PNL Clujşi fostul preşedinte al Consi-liului Judeţean, de al căruinume se leagă investiţia de laNokia Jucu, dispărută de cu-rând. El încearcă să câştige pri-mul post de primar al PNL laCluj-Napoca, după ce oraşula fost condus 12 ani de Ghe-orghe Funar (PUNR/PRM) şi8 ani de reprezentanţi ai PDL(Emil Boc, Sorin Apostu, RaduMoisin). Atât Marius Nicoarăcât şi Emil Boc mizează înatragerea electoratului pe baniiprimiţi de Cluj în timpul gu-vernării partidelor lor. Cei din

Emil Boc sau Marius Nicoară

viziunea unui activist social

Iosif Pop, ConsiliulCivic Localşi GrupulLobby pentru Cluj

PNL mizează suplimentar şipe trendul politic defavorabilPDL şi atrag atenţia în ceeace priveşte posibilitatea izolăriiClujului, în cazul în care pu-terea locală aleasă ar avea altăculoare politică decât putereade la nivel central. În plus, Ma-rius Nicoară mizează şi pe fap-tul că Emil Boc a renunţat, îndecembrie 2008, la funcţia deprimar, pentru cea de premier,deşi dăduse asigurări că vaonora votul primit din parteaclujenilor pentru primărie.

Dincolo de cv-urile candi-daţilor, clujenii vor să aibă unoraş bine administrat şi con-dus de un primar gospodar,corect şi cu deschidere. Potrivitunui sondaj al IRES (realizatpe un eşantion reprezentativde 1.270 de subiecţi din Cluj-Napoca, în perioada 11-12aprilie), principalele problemeidentificate de clujeni în legă-tură cu oraşul lor sunt lipsalocurilor de muncă/şomajul

(18%), drumurile proaste/as-faltarea străzilor (15%), lipsacurăţeniei (6%), conducerea /administraţia deficitară (4%),aglomeraţia din circulaţie şi ni-velul scăzut de trai, cu câte 3%.Pe următoarele locuri ca pro-

bleme urmează, cu câte 2%,corupţia, lipsa locurilor de par-care, infrastructura deficitară,alegerile locale/alegerea unuiprimar şi lipsa investiţiilor/slaba dezvoltare economică.Alte probleme vizează trans-portul în comun deficitar, lipsaspaţiilor verzi, lipsa siguranţeicetăţeanului, poluarea, menta-litatea locuitorilor, sistemul sa-nitar deficitar, pensiile şi sala-riile mici, preţurile mari, câiniivagabonzi.

În februarie 2009, candi-datul PDL Sorin Apostu câş-tiga funcţia de primar al Clu-jului cu 60,48%, urmat deMarius Nicoara (PNL), cu24,78 la sută, şi de Teodor PopPuşcaş (PSD), cu 7,39 la sută.

Sorin Apostu prelua astfel fo-toliul de primar lăsat liber deEmil Boc, desemnat între timppremier. În iunie 2008, EmilBoc câştiga al doilea mandatde primar la Cluj cu peste 76%din voturi, iar la alegerile par-lamentare din noiembrie2008, PDL a câştigat toatecele şase colegii uninominaledin Cluj-Napoca, obţinândtoate posturile de parlamentariaferente municipiului.

Marius AvRAM

Emil Boc şi Marius Nicoară candidează la funcţia de primarsub aceeaşi umbrelă: banii pe care guvernările lor i-au aduspentru Cluj-Napoca şi pentru judeţ

Candidaţii pentru primărie:

- Emil Boc (PDL), - Marius Nicoară

(USL), - Eckstein Kovacs

Peter (UDMR), - Mircia Giurgiu

(independent), - Antal Elemer

(PER), - Mădălina Paul

(independent), - Ioan Avram (PRM), - Emil Culda

(PNŢCD), - Gergely Balazs

(PPMT), - Fodor Alpar (PCM)

Care consideraţi că este, în momentul de faţă, cea mai importantăproblemă a localităţii dumneavoastră?

declaraţii

Emil Boc: „„M-am întors acasă şi dorescsă continui proiectele pe care le-am începutdin 2004. Şi din poziţia pe care am avut-o laBucureşti am făcut ce mi-a stat în putinţăsă-mi onorez obligaţiile faţă de clujeni, pecare le-am asumat în 2008, când am primitvotul lor de încredere. Şi împreună cu colegiimei din administraţia locală - cu Alin Tişe,cu Sorin Apostu, cu Radu Moisin- am reuşitsă modernizăm acest oraş, să dăm o altă faţăjudeţului”.

Marius Nicoară: „Pe vremea guvernăriiTăriceanu pentru Cluj-Napoca au venit 107milioane de euro, iar pe vremea guvernăriiBoc au venit 9 milioane de euro. Dacă adău-găm şi 14 milioane pentru stadion, dar carenu-s pentru Cluj-Napoca, că-s pentru judeţ,şi 8 milioane pentru centura Muncii - Apa-hida, atunci se ajunge la 31 de milioane.Acestea sunt cifrele, realităţile care arată căpe vremea când eu eram la cârma ConsiliuluiJudeţean, Guvernul Tăriceanu a sprijinitfoarte mult judeţul Cluj”.

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Page 4: Transilvania reporter 001

metropolitansocial4

Miercuri, 2 mai 2012 - TrAnSiLvAniA REPORTER

Biblioteca din saciÎ

n Floreşti, comuna clu-jeană, cu o populaţie maimare decât oraşele câm-pia turzii, Gherla, sau

Huedin, (cu peste 22.000 delocuitori, potrivit ultimului re-censământ), biblioteca stă „în-chisă”, în saci de rafie, din oc-tombrie 2011. primăria sepregăteşte de inaugurarea nou-lui sediu, însă cărţile nu vor pu-tea fi împrumutate sau răsfoitede floreşteni în noua clădire.Înscrierea în programul lui billGates s-a făcut acum, în ceade-a 4-a etapă, însă pentruaprobare are nevoie şi de unsediu, care momentan e incert.

poliţia în locul biblioteciiVechiul sediu al primăriei,

Floreşti, în care funcţiona şi

biblioteca, a fost modernizatşi predat Secţiei 6 poliţie Ru-rală Floreşti, care deserveşte şicomunele Gilău şi Măguri-Ră-cătău, la sfârşitul anului trecut.primăria se pregăteşte să taiepanglica de „casă nouă”, însăîn clădire nu va funcţiona şibiblioteca. peste 15.500 de vo-lume, adunate încă din 1955,aşteaptă împachetate în saci,un sediu. „achiziţia de carte afost foarte bine făcută, anultrecut am primit 5.000 de vo-lume, iar acum doi ani 7.000”,povesteşte bibliotecara adinapopa. Reprezentanţii primărieiFloreşti susţin că biblioteca vaavea un spaţiu propriu, în fostaclădire a poliţiei locale, numaică, pentru a funcţiona clădireanecesită reabilitare. „presupun

că în două săptămâni vom pu-tea realiza schimbul prin actelejuridice necesare şi în acest in-terval să şi pregătim construc-ţia.”, explică ioachim Vancea,primarul comunei Floreşti. pegeamul clădirii încă poate fi cititafişul „poliţia Rurală Floreşti”.

Nu vrem darul lui Gatesbill Gates sponsorizează

fiecare bibliotecă rurală dinRomânia cu 2.600 de dolari,încă din 2010, prin Fundaţiabill Gates&Melinda Gates. lacluj, doar 50% din bibliotecilecomunale au găsit minim doimetri pătraţi să primească do-tări it gratuite. Doar 36 de bi-blioteci din localităţile clujeneau primit, în total, 76 de cal-culatoare, scaner, imprimantă,

videoproiector cu ecran, sof-turi licenţiate şi pachetul edu-caţional intuitext, în baza uneisume fixe de 2.600 de dolari.

Judeţul cluj a implemen-tat doar 50% din program, înmediul rural, faţă de judeţulSălaj, de exemplu, care a in-trodus biblioneturile în 90%din localităţi. „Se pare că, înalte judeţe, bibliotecarii şi ofi-cialităţile locale au înţeles be-neficiile şi au găsit doi metripătraţi pentru a primi patrucalculatoare şi celelalte dotărivideo şi it”, povesteşte elenaMoşoiu. bibliotecarii sunt for-maţi prin cursuri de it şi ma-nagement, iar aceştia îi pot in-strui şi asista gratuit pelocalnici.

alina MiHuŢ

FLOREŞTI Sunt 15 mii de volume, înghesuite în saci de rafie, depozitaţi într-unspaţiu nefuncţional. Bibliotecaraduce cărţile cu poşeta la şcoală, iar copiii s-au resemnat.

Adina PopaLecturiscoase din rafie

Vacanţa mare se apropie, iar bibliotecara acăutat o soluţie şi pentru lista de lecturi a ele-vilor: „O să încerc să rezolv cererile, o să le cautdin timp şi pe care le găsesc în saci, o să le ducla şcoală şi o să rezolvăm problema”, povesteşteadina popa. În mediul rural bibliotecarul arefuncţii multiple. „În judeţ avem 13 biblioteci,fără bibliotecari. Se ştie că, în mediul rural, bi-bliotecarul e şi agentul agricol, şi secretar sauasistent social. bibliotecile din mediul rural autrăit zeci de ani într-un con de umbră. Din2010, programul biblionet renaşte bibliotecilecomunale. ele nu sunt în subordinea noastră,ci a primăriilor, motiv pentru care nu putemdecât să facem lobby pentru a le include înprogram”, precizează elena Moşoiu, directoradjunct interimar al bibliotecii Judeţene „Oc-tavian Goga” cluj. În ultimii doi ani, de spaţiimoderne au beneficiat bibliotecile rurale dinJucu, chinteni, sau unguraş. „În scrisoarea deangajament, primăria Floreşti a convenit rea-bilitarea spaţiului până în iulie-august. progra-mul biblionet prevede ca biblioteca să fie pre-gătită «la cheie» cu o lună înainte”, adaugăelena Moşoiu, coordonatorul proiectului bi-blionet. lipsa spaţiului pentru bibliotecă nu esingulară la Floreşti. astăzi, 2 mai, s-a încheiatcea de-a patra etapă de înscriere a bibliotecilorîn programul biblionet.

publicitate

Page 5: Transilvania reporter 001
Page 6: Transilvania reporter 001

Miercuri, 2 mai 2012 - Transilvania REPORTER

De ce mai tăiem copaci pentru încă un ziar?

VasileDâncusociolog

presa scrisă moare, îmi aduceaminte în fiecare zi câte unprieten din mass-media. In-ternetul va ucide până şi ul-timul petic de ziar. Vă ajungteleviziunile şi publicaţiile

online, sunt perfect adaptate la viitor,mă sfătuieşte un alt amic, mai bucureş-tean de felul lui. Presa scrisă trece prin -tr-o criză de adaptare la o lume careeste hăbăucă din cauza vitezei ameţi-toare cu care a început să se mişte, darnu are cum să moară pentru că este unnecesar punct de reflecţie, o pauză derespiraţie şi de gândire între două mai-luri sau trei sms-uri.

Televiziunile fugăresc imaginile pegeamul de sticlă şi puţine lucruri vă-zute acolo reuşesc să ramână în me-

moria colectivităţii, dar mergeţi la Bi-blioteca Academiei şi luaţi colecţiilede ziare din perioada interbelică saudin perioada comunistă şi o să vedeţicum s-a păstrat o lume. Aproape in-tactă, lumea din ziare renaşte pe mă-sură ce te afunzi în filele mai mari saumai mici, îngălbenite de vreme, cuemoţiile, imaginile şi dramele ei. Îm-potriva cenzurii dure, hârtia păstreazănu doar mesajul oficial, dar şi tăcerile,suferinţele nespuse, sau poziţiile dedrepţi pe care unii le-au adoptatatunci.

Chiar dacă mai tăiem câţiva copaciîn plus, comunitatea clujeană are nevoiede un ziar al ei ca o formă de terapiede grup. Ziarul unei comunităţi este ooglindă în care comunitatea trebuieconvinsă să se uite zilnic. Chiar dacănu îi convine ce vede, chiar dacă, la în-ceput, nu se recunoaşte pe sine, repe-tarea în fiecare zi a acestui gest poateduce la schimbarea în bine, la noi formede civilitate şi chiar de civilizaţie.

Echipa Transilvania REPORTER s-aobligat să ducă mai departe un proiectînceput odată cu apariţia Mesageruluide Cluj şi apoi a Servus Cluj, publicaţiiîn care colegii mei şi-au propus atuncisă restituie comunităţii noastre poveştile,să reconstruiască normalitatea unei tra-diţii, au vrut să fie povestitorii unor lu-cruri frumoase, dar nu au vrut să facăelogii gratuite. Nu vom face un elogiugratuit comunităţii noastre nici de acumîncolo, vrem doar a o transforma într-ocomunitate care se mişcă spre înaintele

istoriei, care este vie, care trăieşte şi areo publicaţie ce apare într-o dimineaţămarcând astfel timpul social, aşa cumceasul din turrn bate din oră în oră, aşacum lăptarul sau poştaşul trece zilnic,chiar dacă se opreşte doar pe la uneleporţi.

Mesagerul de Cluj şi Servus Cluj aufost două proiecte care trebuie conti-nuate, adaptate la noul context econo-mic şi social. Proiectul Mesagerul deCluj fost visul unor tineri de a reînviao publicaţie care se înecase în mlaştinaşmecheriilor şi iluziilor unei societăţicare descoperea primele forme ale li-bertăţii… supravegheate. Un vis care acrescut saptămână de săptămână, înproximitatea clujenilor, câteodată chiarîn mijlocul lor. Este încă un proiect carecaută certitudinea că a găsit calea ceamai bună spre mintea şi sufletul celorcare mai cred în comunicarea prin cu-vânt şi imagine ca modalitate de elimi-nare a străinătăţii care, dacă nu suntematenţi, se cuibăreşte între noi. O căutarede certitudini care are drept rezultatfaptul că acum, după câţiva ani de lalansarea acelei publicaţii, avem o sin-gură certitudine: ne-am născut în loculpotrivit.

E Clujul locul potrivit pentru presăscrisă? Da, pentru că este încă un locneprietenos, rece, uneori îţi dă senzaţiacă este o comunitate de statui. Aici oa-menii au fost mereu speriaţi că va veniduşmanul prevăzut, aşa că ei şi-au în-chis ferestrele şi uşile, s-au ferecat încase şi au învăţat să urască la comandă.Locul unde solidaritatea cu cauzele oa-menilor se face pe contracte de publi-citate şi unde trădarea a devenit un modde viaţă, unde ritualul ipocriziei absoluteţine loc de sociabilitate.

Aici, în oraşul nostru drag, presa flu-tură mereu un steag alb, iar jurnalismulde reverenţă este un mod de a respingeimplicarea şi de a ascunde lipsa de pro-iect. Un steag alb am scris? Nu, nicivorbă de asta! Ce a fost steag, acumeste doar un cearşeaf murdar pus la locde cinste, ca la nunta oltenească, dreptdovadă a unei virginităţi pierdute chiarîn acest moment. Un loc de unde ceimai mulţi jurnalişti au fugit sau fug câtvăd cu ochii sau se ascund după birouride piarişti sau comunicatori. Clujul estecomunitatea unde românii şi ungurii şi-au creat, la preţioasele indicaţii ale li-derilor lor, bastioane de carton şi bari-cade de hârtie, de după care aruncănoaptea (ziua le este ruşine!) cu conţi-

nutul oliţelor de noapte, ca într-un evmediu târziu.

Clujul are nevoie de o publicaţie qua-lity, pentru că aici poţi înţelege cel maibine că există o singură cale pentru atrăi cu demnitate şi 100 de căi prin carepoţi să te îndepărtezi de natura fiinţeitale. Singurul loc din România undepresa a fost purtată în cătuşe ca un semncă libertatea trebuie să poarte culoarepolitică. O comunitate în care nimeninu le-a cerut ceva oamenilor, decât votul.Desigur, unii le-au cerut să se teamă,alţii să urască, să fie orbi sau să îşi pă-zească buzunarele, pentru a vedea undeli se găseşte portofelul.

Da, oraşul nostru este locul potrivit,este locul care are nevoie de tine, loculunde lucrarea ta este vitală ca aerul şiprezenţa ta o binecuvântare sau un aju-tor. Locul potrivit nu este locul în carehuzureşti, unde te simţi ca în sânul luiAvraam, ci locul plin de pericole care îţisolicită instinctul de supravieţuire, loculîn care îţi testezi limitele şi umanitatea.Iar pentru a face presă trebuie să existeun loc care are nevoie de tine.

Este nevoie de un ziar care să spunăadevărurile neconvenabile, să răscoleascătabuurile, să lupte cu inerţia. O perioadăam crezut că lumea se poate schimbaprin pilde şi poveşti simbolice, prin pa-rabole şi poveşti motivaţionale. Azi numai credem că o societate infantilă maipoate fi educată în acest fel. Poate doarpunându-i mereu o oglindă în faţă şi,eventual, aruncându-i cu cerneală pe hai-nele mincinoase de duminică.

Un ziar comunitar poate fi un inte-lectual colectiv, o instituţie şi o instanţă.Dezbaterea socială fară consistenţă nupoate fi denunţată de către un singur om.Este nevoie de ceea ce Pierre Bourdieu anumit un intelectual colectiv. Intelectualulcolectiv este format dintr-o echipă de pro-fesionişti din diferite domenii care iniţiazădezbateri publice pe teme importante,aduc abordări critice şi vehiculează in-formaţie ştiinţifică serioasă în spaţiul pu-blic. Unanimitatea discursului din mediatrebuie spartă cu analize critice şi formede contestare pentru ca gândirea criticăsă permită naşterea unei adevărate opiniipublice diversificate.

Un ziar comunitar poate să-şi asumeproiectul nebun de a schimba comuni-tatea şi metehnele ei. Trebuie să ne do-rim să schimbăm lumea şi să credemcă acest lucru este posibil. Dacă nu par-ticipăm la schimbare, ea se va face ori-cum, dar fără noi. Nu cred că totul esteperfect, că suntem un oraş european decinci stele, că merită să-i iubim pe con-ducătorii comunităţii, că este foarte binedacă ne comparăm cu oraşe mai slabeca noi sau mai balcanice pentru a puteadormi liniştiţi. Comunitatea noastră afost obsedată de nevrozele unor condu-cători şi s-a afundat în tăcere.

Cei mulţi dintre oameni nu pot săvorbească, nu mai are cine să-i audă şinici ei nu mai cred că merită să-şi strigenefericirea şi cel mai greu este să-i scoţipe oameni din tăcere. Să-i convingi să

caute o cale de a vorbi, de a protesta, dea se exprima. Unii plecă aiurea în lume,alţii ramân aici, în liniştea cea aducă-toare de amorţeală, de marasm şi de ilu-zia că totul e bine şi trăim în cea maibună dintre lumile posibile!

Nu suntem obsedaţi de informare, nuinformaţia lipseşte cel mai mult, oameniiau nevoie de interpretări. Au nevoie de ci-neva care să le explice viaţa, să reconstru-iască sensuri, să le spună ce să înţeleagădin viaţă şi ce să facă. Ne înşelăm atuncicând credem că intelectualii nu sunt im-portanţi, că rolul lor s-a pierdut într-o lumecu atâtea capacităţi de informare inde-pendentă. Exact acum este mai mare ne-voie de oameni care să prezinte reţete, săinterpreteze, căci oamenii simpli nu maiau criterii după care să să distingă, nu semai pot orienta în pădurea de semne şisimboluri (ca să folosesc o metaforă se-miologică). Oamenii sunt tot mai agresaţide o viaţă care se desfăşoară rapid, de osuccesiune a crizelor, de o cerere tot maimare pentru schimbare. Le este frică deviitor, mai ales pentru că nu-l înţeleg. Şi-au pierdut încrederea în tr-un stat carenu-i mai protejează şi care este tot maigreu de întreţinut din puţinele lor resurse.Un stat care le transmite doar mesaje pecare ei nu le pot interpreta decât ca ame-ninţări. Se uită la oamenii bogaţi sau lacei care se descurcă şi au impresia (demulte ori fondată) că sunt nişte hoţi carei-au furat sau le fură mereu resursele lor.Vom încerca să transmitem interpretări, săexplicăm, să povestim oamenilor despre ceicare reuşesc, să le mărturisim sincer cândnu întelegem nici noi sau când lucrurileo iau razna şi sensul s-a pierdut pe drum.

Poate echipa noastră pare un ultimdetaşament, cel al disperaţilor, în încer-carea de a trezi acest oraş mort, o co-munitate care se mulţumeşte cu puţinşi nu vrea să facă niciun gest pentru apă-rarea propriei demnităţi. Un loc undevalorile sunt călcate în picioare şi doarobrăznicia vorbăreaţă ocupă spaţiileunde ar trebui să se audă vocea Cetăţii.Pentru că respect visul foştilor mei stu-denţi care au pus la cale această între-prindere ,promitem ca Transilvania RE-PORTER va fi o voce care va tulburaconsensul fals sau liniştea stearpă a ipo-criziilor reciproce.

Aliaţii noştri sunt cititorii, dar nici lornu ne vom supune la modul absolut.Cu tot respectul, prieteni, cititorul esterege, dar nu vom accepta un rege gol.Nu vom ceda dorinţei de vulgaritate saufutil şi nici nu vom fi oglindă pentru chi-pul mai marilor zilei.

Vrem să facem un ziar pentru oame-nii cărora n-are cine să le scrie. Vremsă-i ascultăm pe cei care nu au pe ni-meni să le asculte vocea, chiar dacă po-vestea vieţii lor este un roman, cum fie-care credem despre viaţa noastră. Vremsă vă trimitem zilnic un mesaj pentrucutiile de scrisori, mai ales pentru celecare rămân mereu goale sau toamna seumplu doar de frunzele veştede. Vomdesena pentru cei care nu mai aud, levom şopti la urechea celor care nu văd.În fine, vom încerca să-i ţinem de mânăpe cei care nici nu văd, nici nu aud.

Ziarul unei comunităţi este o oglindă în care comunitatea trebuie convinsă să se uite zilnic

opinii6

Page 7: Transilvania reporter 001

Miercuri, 2 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Poveste dincanicula Clujului

cătăliNtoloNtANjurnalist

Era o căldură valahă, improprieşi nelalocul ei pe străzile dinjurul magazinului clujean„Central”. În dimineaţa de cu12 ani în urmă nu se con-struise încă nici un mall. Dar

fabricile oricum se distruseseră, astaapropo de noua teorie potrivit căreiamallurile şi uzinele sînt incompatibile.Ţările cu economie diversificată le aupe amîndouă.

Să revenim la canicula din 2000. Im-proprie, dar reală căldură! Te simţeai ca-nCiudad de Mexico, vorba lui Ion Băieşu,„de te topeşti de zăduf şi te prelingi pelîngă garduri sub privirile cîinilor carenu mai au nici măcar ei puterea să la-tre”.

Atunci mi-a dispărut portofelul şi, îm-preună cu el, complexul de mitic. Cres-cut în Bucureşti, cu cheia de gît, printreşantiere şi parcuri unde pomii abia sădiţi,de se confundau cu leurda, mi-am însu-şit toate tacticile gherilei urbane.

Nu am căzut niciodată de pe scaratroleibuzului sau dintre vagoanele tram-vaiului, sună periculos, dar te alegeaidoar cu julituri, nu m-au prins paznicii

blocurilor neterminate la războaiele pur-tate cu ajutorul cornetelor suflate cu ţevişi nu am încasat decît o mînă de bătăiprin cartierele străine. Exagerez, cafteliam suportat mai multe.

Dar, mîndrie supremă, în 30 de anide Bucureşti nu mi s-au furat nici pena-rul şi nici portofelul. Pînă azi, la Cluj.

Pungăşia s-a petrecut repede şi, caîn cazul tuturor replicilor bune, recon-stituirea vine perfect şi tardiv. Sîntem deş-tepţi, inspiraţi şi vigilenţi după ce ni seîntîmplă lucrurile.

A fost o înghesuială, provocată, apoia venit un moment de visare, eram încapitala Ardealului, şi, la intrarea în ma-gazin, m-am trezit fără portofel. Am tre-cut prin toate stadiile durerii... negare,furie, negociere cu slăbiciunile mele, de-presie, acceptare şi, în final, o bere cubăieţii şi fetele cu care lucram la „Clu-jeanul”.

Am fost vedeta mesei şi colegii deredacţie au suportat stoici toate miştou-rile mele de dincoace de Carpaţi. A apă-rut şi un poliţist, chemat în primul rîndpentru legitimaţia de jurnalist pe care oaveam în portofelul şutit. Se spune şutitşi aici, în oraşul lui Blaga?

Era pe vremea cînd furtul unei legiti-maţii de presă era o chestie, hoţul simţeacă a pus mîna pe ceva potenţial valoros.Nu folosea la nimic, în fond, dar aveaun prestigiu.

Azi, dispar pe capete nu legitimaţiilede ziarist, ci ziarele, şi nimeni nu se se-sizează. Ca şi atunci, ceea ce s-a pierduteste prestigiul, nu utilitatea mereu dis-cutabilă a meseriei.

Pierdută a rămas legitimaţia, pierduţiau fost banii şi cîştigată a fost bucuriacă sîntem la fel, munteni, transilvănenişi moldoveni, da, ştiu ce credeţi, hoţulera evident din Moldova, un pripăşit pela Cluj; sîntem la fel în toată diversitateanoastră delicioasă şi belicoasă deseori.

Astăzi, în centrul oraşului e aproapela fel de cald ca atunci.

Pe străzile unde au dispărut o legiti-maţie şi un complex de inferioritate, as-tăzi apare un ziar ocolit de orice senti-ment de superioritate.

Este urarea mea.

Azi, dispar pe capete nu legitimaţiile de ziarist, ci ziarele, şi nimeni nu se sesizează

7

opiniiO ecologie a comunicării

Am mai spus-o: nu putemalege o emblemă mai bunăpentru esenţa lumii noastredecât reţeaua, internetul. Şitocmai pentru că internetuleste exponentul emblema-

tic al lumii noastre angajate în comuni-care putem regăsi în el, cu mai multăuşurinţă şi exponenţial, defectele şi cali-tăţile ei. Să luăm, spre exemplu, o mică,dar extrem de folosită, parte a lui: e-mail-ul, poşta electronică. În funcţie de cali-tatea reţelei în care ne-am înscris, carepoate filtra mai bine sau mai puţin binemesajele primite, cutia noastră poştalăsau partea de bulk se umple de infor-maţii şi solicitări, înştiinţări şi oferte, ştirişi imagini… Or această situaţie nu facedecât să externalizeze ceva inerent dintotdeauna comunicării umane: mulţimeade vorbe goale, de mesaje repetitive saucu puţine semnificaţii şi încă mai puţinsens, zvonurile, bârfele… Această dimen-siune a comunicării devine mai evidentăchiar şi în cazul unor mesaje cu sens şibogate în informaţii, pentru că vitezatransmiterii şi procedeele electronice facmai economicoasă retrimiterea mesaje-lor aşa cum le-am primit, adică fără săle reformulăm sau retuşăm cu cuvintelenoastre şi cu viziunea noastră asupra lu-mii. Şi totodată face posibilă multiplica-rea lor: le putem primi din mai multepărţi deodată şi le putem trimite maimultor interlocutori deodată…

O altă trăsătură ce capătă pregnanţăare, e drept, o anticipare cinică. S-a spusdeja: „Calomniază, calomniază, ceva totva rămâne!”. Jean Baudrillard a reformu-lat-o în cheia unei teorii a comunicării:dacă ceva a fost pus în comunicare, de-geaba apar retractări ulterioare, mesajuldifuzat nu va mai putea fi niciodată re-tras integral. Or dacă avem în vedere am-bele caracteristici, înţelegem dintr-o dată

posibilele efecte dăunătoare ale comu-nicării: ea poate polua şi chiar polueazămediul social! Faptul că, datorită media-lităţii generale a epocii noastre, intensreprezentată de internet, calitatea comu-nicării de a fi un mediu pentru societatene-a devenit clară, ne atrage atenţia şiasupra faptului că acest mediu se în-carcă tot mai mult cu o puzderie de me-saje/produse care nu se descompun şinu dispar firesc şi într-o perioadă sufi-cient de rezonabilă.

Ca mass-media cea mai deplină, in-ternetul ne reaminteşte şi că lumea noas-tră a încetat să fie moderna lume a cu-noaşterii, pentru a deveni o lumepostmodernă a comunicării. De fapt,această trecere de la interesul pentru cu-noaştere la interesul pentru comunicareeste cea care creează probleme. Cunoaş-terea, interesată de adevăr, avea metodeşi procedee de a testa afirmaţiile, de a leselecta, despărţindu-le pe cele adevăratede cele false, şi de a le respinge pe celefalse. Comunicarea în schimb se intere-sează doar de efectele mesajelor şi deposibilităţile producerii lor. Oricum, in-comparabil mai mult decât de transmi-terea de informaţii, comunicarea interu-mană e acum interesată de re la ţionareacu ceilalţi. Aşa se face că pro du cerea demesaje creează un vacarm generalizat,iar mediul social al comunicării devine,la fel ca bietele râuri ce ne traverseazăoraşele, tot mai plin de gunoaie, mur-dării şi deşeuri, tot mai poluat. Nimicmai necesar decât o ecologie a comu-nicării!

«Calomniază, calomniază, ceva tot va rămâne!»

AurelcodobAN

filosof

Transilvania REPORTER va publica în paginile sale scrisorileprimi te de la cititori cu referire la orice subiect care serveștenevoilor de informare ale comunităţii. Fragmente din viaţadum nea voastră, experienţe personale, fotografii sau lucrări deartă, toate îşi pot găsi locul în cuprinsul ziarului nostru. Adresanoastră este str. Republicii nr. 107, Cluj-Napoca, Romania. Ne puteţi contacta pe e-mail: [email protected] la numerele de telefon: 0264.504.868 sau 0730.712.328.

Eugenia POP, artist plastic ceramist, „Parsifal”

Notă către cititori

GRAFICĂ PORTRETE: Lucian Ţintariu, Cristian Porumb

Page 8: Transilvania reporter 001

Au dorit să trăiască încase în care apa iesedin „părete”, sămergă pe străzi as -

fal tate şi să aibă cinematograf.Industrializarea şi dez in dus -tria lizarea României au fostparte a regimurilor politice, auvenit o dată cu ele. Faptul că,după 1989, ţara nu a be ne fi -ci at de o strategie de dezvolta -re a complicat lucrurile, iar ha -o sul din care a ieşit ca pi ta lismula destructurat societatea. A -cum avem mai mulţi pen sio -

nari acasă decât poate Ro -mânia să ducă. Iar criza deastăzi, mai puternică în ţăriledin Est, se datorează şi faptu-lui că lumea nouă nu se clădi -se încă în momentul în carecri za a lovit.

Clujul a avut parte în ulti-mii ani de mici revoluţii e co -no mico-sociale, care îl plasea -ză pe drumul cel bun : o forţăde muncă bine pregătită în do-meniul tehnic a atras investi-tori puternici, iar domeniul ITeste în plină expansiune. Însănimic din toate astea nu spuneceva despre ce s-a întâmplatcu muncitorii Clujului de altă -dată. Unde sunt ei?

Numărul 35. Tatăl. Are pă-rul alb şi 64 de ani. El este nu-mărul 35. Tuşeşte ca să tragăde timp, nu e obişnuit să vor-bească. Se uită, sfios, pe gea-mul maşinii, afară. Vorbeş temai bine aşa, cu ochii în altăparte.

Cum a fost?„Eram patru la tata. Am

ple cat primul. Să ştiţi că n-am

plecat de mândri, am plecatcă venise comunismul şi ne-auluat pământurile. Atunci, tatao zâs, gata, unu’ măcar săplece la o meserie, că nu maie de trăit aici. Mă duc cu dragacasă, în sat. Dar n-am plecatcă am vrut. Nu noi am cerutsă ne facem domni.

A fost greu la oraş, nuaveam unde să stau, mergeamla profesională atunci şi lu-cram. Aveam numa' 16 ani,dar nu conta, eram consideratbărbat. Când am terminat pro-

fesionala, în '61, a fost maibine, că am primit salar şi cesalar! O-ho! Mamă, mamă,când m-am văzut cu 1.600 delei, am crezut că toată lumeae a mea. Vedeţi dumneavoas-tră, cu omul nu e bine să tejoci. Adică, cu inima lui...”

Ioan Mălinaş face o pauză,crede că a luat-o razna şi re-vine la subiect.

„N-aveam casă. Dar atunciaşa era, că dacă aveai o fată şio sărutai, îţi dădea garsonieră,dacă o lăsai gravidă, îţi dădeadouă camere, dacă năştea, îţidădea trei. Eu, mai întâi, amsărutat-o, mi-au dat garsonierăpe Gârbăului, le ştiţi pe alea,sunt vestite. Apoi mi-au datapartament, că nevasta o năs-cut. Nevasta? Era vânzătoarela «Mioriţa», am văzut-o aşa...,adică mi-o plăcut din prima,îmi aducea iaurtul şi azi aşa,mâine aşa...

Dar să revin. Prima datăm-au angajat la «16 Februa-rie», că acolo terminasemşcoala. Eram prelucrător prin

aşchiere. (O spune ca pe-o for-mulă magică, ceva de genul: eceva serios să lucrezi cu me-talul!)

Domnilor, lucram cu drag!Dar mi se merita. Te trimiteaula băi obligatoriu! Mie mi-audat bilet, uite te duci la sta-ţiune, ia biletul, făcea 800 delei, am mai luat şi ceva de bu-zunar şi musai să plec. Mun-ceam, dar ne şi distram. Mer-geam la bere, jucam fotbal. Neplăcea.

Cum am ajuns la CUG?Domnul inginer-şef, dumnea-lui m-o chemat. O zâs hai-hai!Cînd m-o adus prima dată aici(şi Ioan Mălinaş arată spre zi-durile CUG-ului, că între timpam ajuns), nişte oameni săpaugropi. Eu zic: Dar unde-i fa-brica? Uite, aici o să fie, nuvezi? Acum facem gardu’!

Măi să fie, mi-am zis! Cumo să lucrez eu la o fabrică carenici nu este? Dar domnu’ şef,şi mai erau câţiva care m-orliniştit, că o s-o facem iute-iuteşi o să fie bine, ai să vezi tu.”

Omul face o pauză. „Vedeţi tuiele astea, brajii?

Dar pălmile astea? Ei, pălmile

astea or pus tuiele alea cândfabrica nici nu pornise!

„Mie mi-or dat numărul35. Ăsta am fost eu, timp de38 de ani. Numărul 35. Prinanii ’80, fabrica ajunsese la 14mii cinci sute de oameni, spre90, la 20 de mii de oameni.Trenuri, trenuri de piese şi ma-teriale ieşeau zilnic pe porţile

fabricii. Trenuri, nu Dacii pa-puc. Zilnic, nu lunar. Făceamca za ne. Exportam cantităţienorme.

Pe mine m-au însărcinat laînceput cu pregătirea, eu tre-buia să-i învăţ pe copii mese-rie. Aveam 700 de ucenici şielevi în practică, cu toţii tre-ceau pe la mine. Dar tot nuajungeau, aşa că mă trimiteauprin ţară după băieţi să-i aducla CUG. Am umblat prin totlocul, prin Sălaj, Bihor, dar peunde n-am fost! Mergeam prinsate şi-i convingeam să vină,apoi îi învăţam meserie.”

Şi Ioan Mălinaş punemâna pe poarta fabricii. În-chisă. Un câine îl latră de di-năuntru. În câteva hale se mailucrează încă. Diverse firme,fără vreo legătură între ele. Înaltele, nu. Dar porţile au rămasînchise. Mergem pe lângă gar-duri şi Numărul 35 tace.

„O staţie de autobuz”, ziceîntr-un târziu. „O staţie de au-tobuz este între prima şi ul-tima poartă a CUG-ului. Atâtaaveam de mers prin curtea fa-bricii. Atât era de mare: 110hectare de fabrică...”

Un soare de mai ne bateîn spate şi Numărul 35 asudă.

„Vedeţi cât m-am îngrăşat?Când am plecat de aici, cândam ieşit pe porţile aistea defi-nitiv, eram subţire ca băiatulacela, acum am suta de kile.Ştiţi de ce? N-am mai avut dece să mă mişc. Nu mi-a maitrebuit nimic!

reportaj8

Miercuri, 2 mai 2012 - TraNsilvaNia REPORTER

remember

Cine a construit Clujul? Oamenii

Au intrat pe poarta oraşului,buimăciţi de iluziile comunismului.Aveau încă tina dealurilor din Tran-

silvania pe tălpi. De la aratulpământului la strungul de la CUG afost ca o călătorie în spaţiu, imposi-

bil să nu-i fascineze. Au venit săconstruiască o lume: fabrici, blocuri,

tramvaie, stadioane. Aveau s-opărăsescă peste o jumătate de

viaţă, fără să înţeleagă de ce.

Numărul 35, Numărul

În medie, ponderea industriei în PIB a scăzut în fiecare an cu un punct procentual, menţinândconcluzia unei dezindustrializări.

Rata de scădere a ponderii este, însă, la rândul său,într-un moment de stabilizare. La orizontul anului2014, se aşteaptă ca industria să nu fi scăzut maimult de 22%.

Page 9: Transilvania reporter 001

9

Miercuri, 2 mai 2012 - TraNsIlvaNIa REPORTER

Nu de bani mi-a fost. Ampensie bunicică, 1.600 de lei.Dar de aici (şi arată cu mânala inimă). Aici m-a durut şi gata!N-am mai fost eu ăla! M-amînchis în casă şi mă uit la tele-vizor, la sport. De politică nicisă n-aud! Nu vreau să-i mai vădla faţă pe niciunii, nu pot să-iaud. Mă uit numai la sport...

Dacă ei n-au mai avut ne-voie de noi, de ce-am făcuttoţi, o viaţă întreagă, nici eun-am nevoie de ei! Vedeţi ha-

lele astea, aici era un oraş în-treg. Cât are acum Turda, toatăpopulaţia ei să zicem, intra pepoarta asta în fiecare zi. Şi ces-a ales? Au minţit, au furat,au vândut, ca hoţii, tot, tot! Săştiţi de la mine că sunt min-ciuni că nu erau pieţe, erau.Exportam în multe părţi, chiarşi-n Franţa, asta şi după revo-luţie!”

Îşi aminteşte brusc de ceva.Dă să intre pe altă poartă, daraici este cineva. Un paznicşter ge cu mopul în faţa omuluişi nu-l pofteşte înăuntru. Fostulpre lu crător prin aşchiere e po-liticos. Intră în vorbă cu paz-nicul şi-i spune destul de stin-gher povestea lui. Că acolo alucrat, că 38 de ani a intrat înfiecare zi pe poarta aceea, căfabrica mergea şi totul era alt-fel. Se întoarce spre mine şi-miarată curtea goală: „Acolo erao piatră, pe ea erau scrise treinume. Erau colegii noştri careau murit împuşcaţi la revoluţie.Pentru că tot noi am făcut şirevoluţia...”

Nu-l mai întreb nimic. Neîntoarcem şi lăsăm portarul săşteargă mai departe, cu mo-pul, cimentul turnat de Nu-mărul 35 şi de colegii lui, cuaproape o jumătate de secolîn urmă.

„...Cu mine n-are niciun po-litician ce mai vorbi”, spuneîntr-un târziu Ioan Mălinaş.„N-are ce-mi mai spune! Nicieu nu mai exist pentru ei, darnici ei nu mai există pentrumine!”

Numărul 3.776. Fratele.Doi ani mai târziu, tatăl a zis:„Pleci şi tu, după frate-tu!”

„Şi am plecat. Am intrat laşcoala profesională şi apoim-am angajat în CUG. Mi-audat numărul 3.776. Timp de36 de ani am fost 3.776. Euam fost strungar de meserie,dar am lucrat şi la CTC ovreme. Aveam de dus note co-legilor, prin fabrică. Vai demine, mergeai o zi să-i cauţipe toţi, atâta era fabrica demare. Vă daţi seama?”

Ce era mai tare?„Păi, când ziceai că eşti

strungar la CUG, asta era ceva!Nu-i de colea să faci dintr-unlăboi de metal o piesă, să iasădin mâna ta! Lucram în treischimburi şi eram puhoi! Laînceput dădeam două cazanemari pe lună, apoi ajunsesemla 23!”

Radu Mălinaş se opreşte oclipă.

„Îl vedeţi? Aista o fost di -rec tor la CUG”, spune mai în-cet numărul 3.776, fratele nu -

mă rului 35, când trece pelângă noi un domn subţirel şică runt, cu un căţel domnesc,ieşit la plimbare.

„Şi-n blocurile astea, şi-năla, şi-n ăla, tot colegi de-aimei de la CUG stau! Păi, blo-curile aşa erau: ale lui CUG,ale lui «16 Februarie»! Asteasunt ale lui CUG. Amu nu mailucrează nimeni acolo, mulţisunt la pensie, dar şi care lu-crează pe unde or mai găsitîmi tot spun că nu-şi iau banii,o săptămână au de lucru, unanu, sau şi mai rău...

Eu lucrez la pază, suntpaznic la şantierul acela undese face Inspectoratul, în spatela biserică! După ce-am plecatde la CUG, am stat o vremefără nimică. Era groazzz nic!Ce să vă spun? Doi ani m-am dus să muncesc la bise-rică ca să nu mor, să fac ceva,să ies din casă! Am lucrat labiserica ce-o vedeţi, aia dinjos! Apoi m-am dus la Muncă,pe Coşbuc, se făceau niştecursuri, la policali fi care. Amfăcut de agent de pa ză. Amacte amu, tot-tot, în regulă!Am lucrat vreo şase luni laNera, apoi mi-am rupt picio -

rul şi m-o dat afară. Iarpauză... Acum doi ani, stă-team aci, pe bancă. Era de 1mai, îmi aduc aminte caacum. Şi cineva o venit, măiRadu, mă, du-te repede că areunu' nevoie de paznici, dar aigrijă cum mergi cu picioru'ăla, să nu vadă că mai şchioa-peţi! M-am dus fuga în Mă-

năştur, în blocul cu rotundulăla, îl ştiţi?, că acolo au bi-rourile şi m-am prezentat. Unbăiat tinerel, treizeci şi cevade ani, mă întreabă: Aişcoală? Am! Ai toate actele înregulă? Am! Şi iată-mă, îs paz-nic la el de doi ani, acum seîmplinesc!

Ce să zic?! Eu nu fac pedeşteptu’, mie îmi place să-mivăd de treabă. De aia, mă gân-desc, să-i lăsăm pe tineri săfacă ei de acuma, cum or şti,că poate iese mai bine.”

Numărul 19.013. Fiul. Ma-rius a intrat pe poarta fabriciiîmpreună cu tatăl său, cel cuNumărul 35. Era în anii ’90. Aprimit numărul de înmatricu-lare 19.013. Abia îl puteaspune. În hală şi-a pus mâi nilela urechi, zgomotul era infer-nal. I s-a părut enormă, ma -caraua suspendată pe cerul detablă parcă era o creatură în-spăimântătoare. Dar l-a prins.A început să înveţe meserie dela tatăl său, îi învăţase pe mulţi,avea să-l înveţe şi pe propriulfiu. După ce-a terminat şcoalade meserii, a lucrat ca lăcătuş,la secţia mecano-energetică.Marius a mers alături de tatăl

său până când s-au închis por-ţile fabricii în spatele lor. Acume pensionat de boală. Nu-iplace să vorbească despre pe-rioada de după. Merge adeseala ţară, ia aer şi se întoarce laoraş, în apartamentul din Mă-năştur să trăiască mai departefilmul înfrângerii.

Ruxandra HUREzEAN

remember

„Marile oraşe româneşti nu au avutniciodată o direcţie de dezvoltaresănătoasă. După fiecare schimbare demacaz, oraşul se schimonosea şi mai tare,în funcţie de cât de mult îl distorsiona ne -bunia unui regim sau proasta lui adminis-trare. Clujul a fost lovit din plin de crize.Istorice, politice, sociale, financiare. Unoraş mândru, prea mândru de imaginea sa,dar fără direcţie şi fără identitate. Multicul-tural în discursuri şi „naţionalisto-funariot“în mentalitate, Clujul a devenit un con-glomerat schizoid, istoria făcând din el uncorp diform şi molâu.Oraşele noastre nu au strategii care să lecreeze identităţi, cel mult au soluţii pom-pieristice. Se dezvoltă haotic, se umflă cagogoşile, se colorează ţipător, se ghetoi -zea ză, dar nu merg înainte. Oraşele ro -mâneşti sunt haotice, înzorzonate şiin confortabile. Sunt excrescenţe malignece mănâncă din spaţiul natural, fără a creaunul urban în adevăratul sens al cuvântu-lui. Criza actuală dezvăluie starea de pre-caritate a mediului urban şi incapacitatealui de a supravieţui dacă nu se adaptează“.

de care nu a auzit nimeni: Oraşul văzut de...

3.776, Numărul 19.013Ioan Hosu, sociolog

«M-am închis în casă şi mă uit la televizor, la sport. De politică nici să n-aud! Nu vreau să-i mai văd

la faţă pe niciunii, nu pot să-i aud»

«Eu nu fac pe deşteptu’, mie îmi place să-mi văd de treabă. De aia, mă gândesc, să-i lăsăm pe tineri săfacă ei de acuma, cum or şti, că poate iese mai bine»

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Page 10: Transilvania reporter 001

10

Miercuri, 2 mai 2012 - TRanSilVania REPORTER

Tichetele alocate Pro-gramului Rabla de ca-sare a maşinilor vechis-au epuizat la Cluj în

mai puţin de o lună. Cei carevor să adune trei tichete pentrua lua o maşină nouă le potcumpăra de la cei care le-auobţinut deja. Pentru că suntpuţine tichete pe piaţă, preţullor a crescut. Dealerii autoanunţă că vor încerca să con-tracareze această scumpireprin noi oferte.

Programul de stimulare a în-noirii parcului auto nu va be-neficia de fonduri suplimentarefaţă de cele alocate iniţial.Anunţul aparţine fostului mi-nistru al Mediului, Korodi Attila.Astfel, piaţa auto din Româniava trebui să facă faţă scăderiicererii din partea clienţilor carear fi interesaţi să achiziţionezeo maşină nouă, pentru care săbeneficieze şi de cele trei vou-chere, în valoare de 3.800 delei fiecare. În acest an a fost alo-cată pentru programul Rablasuma de 114 milioane de lei,reprezentând un sfert din sumadestinată acestui program în2011. Cele 114 milioane de leiajung pentru casarea a 30.000de autoturisme mai vechi dezece ani şi pentru achiziţionareaa 10.000 de maşini noi, prinutilizarea a trei vouchere.

Interesul clujenilor pentrucasarea rablelor a fost mare.Fiecare din cele 17 firme auto-rizate să participe la program aprimit 40 de tichete. Reprezen-tantii firmelor spun că acesteas-au epuizat rapid. „Noi am fostadmişi în program cu douăpuncte de lucru, ceea ce în-seamnă că am avut alocate 80de tichete. Nu am primit alteledupă ce le-am epuizat şi, dincâte am înţeles, în acest an nuse va suplimenta numărul aces-tora”, spune Romana Sălăjan,directoarea Reformatex.

Chiar dacă programul a de-marat la începtul lunii aprilie,proprietarii de rable care aupierdut startul nu mai au şansesă îşi valorifice maşina. Numă-rul mic de tichete şi informaţiacă sumele alocate iniţial aces-

tui program nu vor fi supli-mentate i-a îndemnat pe ceicare vând vouchere să cearămai mult. Dacă anul trecut unvoucher se vindea cu 1.200-1.500 de lei, în prezent pepiaţă valoarea acestora a cres-cut spectaculos şi depăşeşte2.000 de lei. Pe internet existăo bursă a voucherelor, iar pen-tru a cumpăra unul cu mai pu-ţin de 2.200 de lei trebuie săfii cu adevărat norocos. Unuldintre cei care au scos la vân-zare un astfel de tichet, la pre-ţul de 2.100 l-a vândut ime-diat. „Anunţul nu mai estevalabil. L-am vândut demult şi,dacă aş mai fi avut încă 30,le-aş fi vândut şi pe acelea”,spune vânzătorul. Nici la 2.400de lei tichetul oferta nuabundă, iar cei care le-au scosla vânzare la acest preţ au găsitdeja cumpărători. Mai suntdisponibile tichete la preţul de2.500 de lei, însă proprietariiacestora nu sunt dispuşi sălase din preţ, convinşi că, din

cauza numărului redus de ti-chete de pe piaţă vor reuşi săle vândă.

Lupta pentru atragereaclienţilor îi determină pe de-alerii auto să recurgă la redu-ceri substanţiale, cu atât maimult cu cât numărul maşinilorcare vor putea fi vândute cu ti-chete Rabla este de patru orimai mic decât anul trecut.„Cred că, în cazul vânzărilorpentru persoanele fizice, lucru-rile vor merge în continuareprost. Tichetele s-au epuizatdeja şi se vând la 2.400-2.500de lei, ceea ce înseamnă căavantajul cumpărătorului esteredus faţă de anii anteriori”,susţine Sorin Niste, directorexecutiv Compexit. Acestaarată că, în actuala conjunc-tură, dealerii vor încerca săcontrabalanseze scumpirea ti-chetelor prin noi oferte, maiavantajoase pentru client, înfuncţie de calculele pe care fie-care dealer şi le va face.

Radu BELCEAN

Finanţele împrumută 3,8 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor Publice (MPF) vrea săatragă în luna mai 3,8 miliarde de lei prin emi-siuni de titluri de stat pe piaţa internă. Sumaeste cu 22% mai mică decât cea împrumutatăîn aprilie, când statul a atras 4,9 miliarde delei. Cei mai mulţi bani ar urma să fie împru-mutaţi prin patru emisiuni de obligaţiuni cuscadenţă de 2, 4, 5 şi 7 ani. Ministerul a pro-gramat doar o licitaţie pentru vânzare de certi-ficate de trezorerie, cu maturitate de un an, învaloare de 750 milioane de lei.De la începutul anului, Finanţele au împrumu-tat 31 miliarde lei pe piaţa locală. La aceastăsumă se adaugă 2,25 miliarde dolari, finanţareatrasă prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

Fitch: Ratingul României, ameninţat de politicile populisteCăderea Guvernului Ungureanu a amplificatincertitudinile politice, iar orientarea spre politicipopuliste, înainte sau după alegeri, ar puteaexercita presiuni de retrogradare a ratingului deţară, anunţă Fitch Ratings. Reprezentanţii agen-ţiei susţin că, în acest moment, ratingul Româ-niei include deja incertitudinile politice legatede alegerile parlamentare din toamnă, însă odeviere de la programul de stabilitate fiscală arputea genera presiuni de reducere a ratingului.Fitch a îmbunătăţit ratingul României, de la„BB+” la „BBB-” cu perspectivă stabilă în iulieanul trecut. Măsura a reflectat redresarea eco-nomică susţinută de exporturi, dar şi scădereadeficitului bugetar şi a celui de cont curent.

CIFRA ZILEI

226de maşini noi înma-triculate în primultrimestru. În judeţul Cluj, înprimele trei luni aleacestui an au fost în-matriculate 226 demaşini noi, în creşterecu 45% comparativcu perioada similară aanului trecut. Dealeriiauto susţin că aceastăevoluţie se datorează,în principal, achizi -ţiilor firmelor care nuapelau, oricum, la Programul Rabla.

Situaţia înmatriculărilor în judeţul Cluj, în primul trimestru din 2012

Tichetele Rabla s-au epuizat la Cluj

ECONOMIE

226

Înmatriculări noi

1845

Prima înmatriculareautoturisme rulate

3327

Reînmatriculări

str. Republicii nr. 107, Cluj-Napoca, Româniatel: 0264.504.868

e-mail: [email protected]

DIRECTOR: Vasile DâncuREDACTOR ŞEF: Caius ChioreanREDACTOR ŞEF ADJ.: Ruxandra HurezeanSECRETAR GEN. RED.: Cristian BaraEDITOR COORDONATOR: Marius AvramREDACTOR ECONOMIE: Radu BelceanREDACTOR CULTURĂ: Cristina BeligărREPORTERI: Adina Fartuşnic, Cristina Mihăilă,

Alina Mihuţ, Ramona CosteaŞEF DEPARTAMENT SPORT: Sergiu PenciuREPORTER SPORT: Hafia Veciunca

e-mail: [email protected]

ART DIRECTOR: Mihai ArmancaDTP: Zoriana Kovacs, Isabela Munteanu,

Delia AvramFOTOREPORTER: Dan BodeaCORECTOR: Elena Gădălean

VÂNZĂRI: Răzvan MateiMARKETING: Margareta BeţaTRAFFIC MANAGER: Andra Călugar

Publicatie editată de SC. NCN STUDIO TV SA.DIRECTOR EXECUTIV: Mihaela OrbanPUBLISHER: Adrian Pop

EDITORIALIŞTI: Sabin Gherman, Dan Brie,Ion Mureşan

ABONAMENTE: tel: 0264.504.868;0730.712.328 Rebecca Budai

CURIER : Marius StanciuTIPAR&PrePRESS: Compania de Producţie

Tipografică Cluj

Vasile Puşcaş, administrator al Băncii Transilvania

Vasile Puşcaş a fostales membru în Con-siliul de Administra-ţie al Băncii Transil-

vania pentru perioada2012-2014. El ocupă locul ră-mas vacant după demisia fos-tului director general al Băncii,Robert Rekkers, în urmă cuaproximativ trei luni. VasilePuşcaş a fost în 2000 - 2004ministru delegat în GuvernulNăstase şi a fost negociator-şef al României cu UniuneaEuropeană. De la începutulanului 2010, Puşcaş este con-silier pentru programe euro-pene la Banca Transilvania.Acţionarii Băncii Transilvania

au aprobat şi majorarea capi-talului social al societăţii cusuma de 129,38 milioane delei. Suma respectivă provinedin profitul obţinut de bancăîn 2011, dar şi din capitalizarearezervelor constituite din pro-fitul net obţinut în anii ante-riori şi prin prime de capital.Astfel, fiecare acţionar înregis-trat la data de 21 mai va be-neficia de 7,29 acţiuni gratuitepentru fiecare 100 de acţiunideţinute.

Pentru acest an, BancaTransilvania îşi propune să ob-ţină venituri de peste 1,55 mi-liarde de lei şi un profit brutde 334,7 milioane de lei. (R.B.)

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Page 11: Transilvania reporter 001

11

Miercuri, 2 mai 2012 - TRANsilvANiA REPORTER

internaţionalThe IndependenT

Ascensiunea extremei drepte nu e motivată doar de recesiune

extrema dreaptă esteîn creştere în europa,la fel ca în Sua. Nua fost nevoie de vo-

tul-surpriză pentru Marine lepen care a obţinut 18% în pri-mul tur al prezidenţialelor fran-ceze, pentru a vedea acest lu-cru. ce ne spune, însă, aceastaşi ce a fost atât de puţin înţelespână în prezent este măsuraîn care extrema dreaptă a de-venit parte a curentului princi-pal al politicii, virând de la con-

vingerile neo-fasciste, pe carele-a îmbrăţişat, în trecut la cevamult mai moderat în limbajulşi politicile sale.

este uşor să pui ascensiu-nea extremei drepte pe seamaimpactului recesiunii asuprapoliticii clasei muncitoare.creşterea constantă a extremei-drepte a mers mult mai departeşi nu poate fi pusă pe semaprivaţiunilor economice. Resen-timentele împotriva imigraţieirămân un factor central, dar

merg mai departe pentru a aco-peri sentimentul mult mai ge-neral şi mult mai puţin bazatpe clasă, că un mod de viaţăeste periclitat de globalizare.

partidele tradiţionale auconstatat că este foarte dificilde combătut această tendinţă- mult mai greu decât de lup-tat împotriva extremismuluifăţiş rasist - nu în ultimul rândpentru că limbajul dreptei estelimbajul populist al outside-rului care exploatează senti-

mentul crescând de dezamă-gire faţă de politica tradiţio-nală şi partide.

preşedintele Sarkozy ar pu-tea încerca să se ancoreze maila dreapta pentru a-i atrage pealegătorii lui le pen. Dar avorbi şi mai dur în materie deimigraţie nu se leagă cu reto-rica anti europeană a lui lepen. Nu atunci când ai făcutlegământ să conduci europaprintr-o alianţă strânsă cuGermania.

Barack Obama a avertizatCoreea de Nord că era„provocărilor” s-a încheiat preşedintele american, barack Obama, a aver-tizat coreea de Nord că era „provocărilor” s-aîncheiat şi că Statele unite nu vor încerca săcumpere „o conduită bună” din partea acesteirepublici comuniste, relatează aFp.„De la începerea mandatului meu, am încercatsă fac în aşa fel încât nord-coreenii să înţeleagăcă vechea schemă constând în a provoca pentrua atrage atenţia, încercând să oblige comunita-tea internaţională să le cumpere o conduităbună, s-a terminat”, a declarat Obama la Was-hington.Statele unite, Japonia şi coreea de Sud suntsolidare în încercarea de a face coreea de Nord„să respecte regulile internaţionale”, a menţionatObama, fără a specula asupra modalităţii încare Washingtonul va lua măsuri împotriva îm-potriva phenianului.Sua şi-au suspendat deja ajutoarele de ali-mente pentru coreea de Nord, după ce aceastaa lansat o rachetă pe 13 aprilie, lansare eşuată.

Un al doilea lunetist a fostimplicat în asasinarea luiRobert Kennedy, în 1968

O a doua persoană a tras cu o armă de foc înRobert Kennedy, fratele mai tânăr al fostuluipreşedinte american John F. Kennedy, în timpulasasinatului comis la los angeles în 1968, po-trivit declaraţiilor unui martor, care au fost citateîn presa americană, informează aFp.Robert Kennedy a fost asasinat în iunie 1968,la scurt timp după ce câştigase alegerile primaredin partidul Democrat şi urma să se înscrie încursa electorală prezidenţială.asasinul lui, Sirhan Sirhan, a fost condamnatla închisoare pe viaţă în 1972, iar autorităţilel-au considerat, până la această declaraţie, dreptsingurul lunetist implicat în acea crimă.Nina Rhodes-Hughes, care se afla la doar câţivametri de Robert Kennedy atunci când au fosttrase focurile de armă, a declarat pentru postulde televiziune cNN că „a existat un al doilealunetist”, în dreapta ei. Sirhan Sirhan aşteaptă rejudecarea în apel apedepsei sale. avocaţii lui cer fie eliberarea, fieinstrumentarea unui nou proces, în timpul că-ruia speră să se folosească de mărturia NineiRhodes-Hughes.

Doar AngelaMerkel mai credeîn austeritate

cancelarul germansusţine solitar doc-trina austerităţii şi seconfruntă cu un

complex calendar electoral înţara sa. „Marea doamnă” asummiturilor uniunii euro-pene îşi vede pus în pericolprotagonismul în politica eco-nomică. După vocile criticecare s-au făcut auzite, angelaMerkel vede cum apunesteaua lui Sarkozy şi se prefi-gurează victoria candidatuluisocialist François Hollande înturul al doilea.

purtătorii de cuvânt ai gu-vernului german fac eforturi săminimalieze situaţia, spunând

că turbulenţele politice din ţă-rile vecine nu vor afecta filo-sofia de austeritate pe careMerkel o susţine din răsputeri;o reţetă pe care o consideră„total necesară” pentru ieşireadin criza financiară. totuşi,berlinul nu are încotro şi tre-buie să admită că se confruntăcu „o situaţie dificil㔑.

angela Merkel a susţinut,din nou, doctrina austerităţiiamintind că a existat o vremecând Germania nu avea datoriişi nimic nu lasă să se prevadăcă Merkel va bate în retragere,însă fără „dragul” ei prieten,Nicolas Sarkozy, drumul, dejadificil, va deveni şi mai greu la

urcuş. totul indică un marenumăr de dispute în cadruluniunii asupra unor chestiuni-cheie, precum pactul fiscal; eu-robondurile, la care a făcutdeja referire Franços Hollande;sau rolul băncii centrale eu-ropene.

În favoarea lui Merkel stăfaptul că, în pofida eşecurilorsuferite de politica sa în afaraGermaniei, ea a obţinut unsprijin amplu în ţară. potrivitultimului sondaj al institutuluidemoscopic Forsa, partidulsău, uniunea creştin Demo-crată, va obţine 35% din voturi,faţă de 24% pentru social-de-mocraţii din (SpD).

Partidele de extremădreaptă nu duc lipsă

de alegători

La Verdad

Robert Kennedy, fratele fostuluipreşedinte SUA

John F. Kennedy

Potrivit Poliţiei elene, peste 18.000 de persoa -ne, majoritatea militanţi comunişti, au partici-pat, ieri, la manifestaţii în Atena şi în alte oraşedin Grecia de 1 Mai, zi sărbătorită în modtradiţional ca „Ziua grevei generale” atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Acestemanifestaţii au loc cu doar câteva zile înaintede data alegerilor legislative din 6 mai.

18.000 publicitate

publicitate

mediafaxfoto

Page 12: Transilvania reporter 001

vedete

Miercuri 2 mai 2012 - tRansilvania REPORTER

12

Made in tRansilvania

Emisiunea „Made inTransilvania” aduce înfaţa reflectoarelor oa-meni cunoscuţi sau

pe care publicul larg nu i-a cu-noscut până acum, oameni careau reuşit în domeniul lor de ac-tivitate, iar munca şi povestealor merită numele de „Made inTransilvania”. Raluca Anton şiGeorge Petrule te aşteaptă caalături de ei, şi împreună cu fa-milia ta, să petreceţi o duminicăde poveste la „Made in Transil-vania”, de la ora 15.00.

George Petrule este un jur-nalist consacrat pentru care te-leviziunea este un mod de viaţă.În urmă cu 19 ani a debutat înpresă şi, de atunci, nu a părăsit-o.A lucrat la ziarul Ora, la Media-fax, la PRO TV şi Realitatea TV.Când va veni vremea, vrea să îşiîncheie cariera într-o televiziunede sport. Până atunci, „Made inTransilvania”, cu povestea ei şicu poveştile oamenilor care vinîn emisiune, reprezintă noua luipoveste de viaţă.

Raluca Anton - o femeie„Made in Transilvania”. Ea în-sufleţeşte emisiunea cu pre-zenţa ei. Este unul dintre ceimai reputaţi tineri psihologi dinCluj şi din ţară. Nu s-a gânditcă va face televiziune, dar acumteleviziunea este partea din

viaţa ei. Un om de echipă, res-pectat şi iubit de colegi. Cu căl-dura ei reuşeşte să scoată celemai interesante amănunte dela invitaţi. Raluca este parte dinpovestea „Made in Transilvania”.

1 Mai muncitoresc va sunăcunoscut? Aveţi amintiri dinepoca de glorie: defilări, mici şibere? Dacă nu, ştiţi măcar po-veşti ale vremurilor de multapuse? Ultima ediţie a emiuniiMade in Transilvania a reuşit săne readucă în atmosfera deatunci, cu defilări mai modernealături de o trupă de majorete,cu stand-up comedy, cu vechiulşi noul B(rigada) de U(mor)M(ecanica) (BUM). Comedicanu putea lipsi de la acest eveni-ment, o paradă de modă cu uni-forme stilizate ale vremurilor dealtădată, trupa Kappa şi muzicaaleasă pe sprânceană, cu scopulde a vă introduce în atmosferamuncitorească de acum cevavreme. Astfel, în scopul realizăriiobiectivelor de importanţă na-ţională: solidaritate, unitate, co-laborare şi... bună dispoziţie,„Made in Transilvania” a fost ceacare a dat startul „manifestărilornaţionale de 1 Mai“ la Transilva-nia Look! „Made in Transilvania”poate fi urmărită în fiecare du-minică, de la ora 15.00, la Tran-silvania Look.

cu Raluca şi George

1 Mai: poveşti la

Page 13: Transilvania reporter 001

recomandări TV 13

miercuri 2 mai 2012 - traNsilVaNia REPORTER

Deputatul inde-pendent, MirceaGiurgiu, alăturide candidatul

Partidului Ecologist Român,Elemer Antal, au fost ultimiicare şi-au depus candidatu-rile pentru scaunul de pri-mar al municipiului Cluj-Napoca. Cei doi au fostprezenţi ieri, 1 mai, la Ştirilede la ora 14.00 de la Tran-silvania L!VE. Ştirile care in-tră zi de zi la prânz în caseletransilvănenilor sunt prezen-tate de jurnaliştii Ada Prun-dar şi Cătălin Vlăsceanu, uncuplu şi în afara ecranului.

ultimii în cursa pentruprimăria Cluj au fost primii în studioul transilvania l!Ve

PRO TV Prima Kanal D Acasa

4.30 pro Motor (r)5.00 După 20 de ani (r)6.00 Happy Hour (r)7.00 Ştirile pro tv

10.00 tânăr şi neliniştit (r) (s)11.00 lois şi Clark (r) (s)12.00 lois şi Clark (r) (s)13.00 Ştirile pro tv13.45 viaţa în africa (s)15.00 viaţa în africa (s)16.00 tânăr şi neliniştit (s)17.00 Ştirile pro tv17.45 Happy Hour19.00 Ştirile pro tv20.30 serviciul român de

Comedie22.00 Ştirile pro tv22.30 asasinul mafiei

(thriller, sUa/Canada1991) Cu: Chucknorris

0.30 pro Motor (r)1.00 apropo tv (r)2.00 Ştirile pro tv (r)3.30 asasinul mafiei (r)

6.00 observator live8.00 ‘neatza cu răzvan şi

Dani live10.00 În gura presei10.50 Mireasă pentru fiul

meu11.10 teleshopping11.30 plasa de stele (r)13.00 observator live14.00 Mireasă pentru fiul

meu16.00 observator live17.00 acces Direct live19.00 observator live20.00 fotbal:

fC astra - fC rapid22.00 observator live23.00 Un show păcătos

live1.00 la birou (s, sUa

2005) Cu: steveCarell, rainn Wilson

1.30 frauda (film deacţiune, olanda2002)Cu: billy Zane

7.00 totul despre mame8.00 Îmblânzirea scorpiei (r)9.00 teleshopping9.30 iubiri secrete (r) (s)

10.30 Csi: investigaţii (r) (s)11.30 teleshopping12.00 nimeni nu-i perfect (s)12.30 M-a facut mama

artist - pastila13.00 teleshopping13.30 Camera de râs

popcorn13.45 teleshopping14.15 Întâlnirea inimilor (s)15.00 totul despre mame (r)16.00 Cireaşa de pe tort (r)17.00 trăsniţii (r) (s)18.00 focus 1819.00 focus sport19.30 iubiri secrete (s)20.30 Cronica Cârcotaşilor22.15 trăsniţii (s)23.15 focus Monden23.45 Csi: investigaţii (s)

0.30 M-a facut mamaartist - pastila

5.30 teleshopping6.30 floricienta (s)7.30 De pe buze la inimă

(r) (s, turcia 2007)8.45 neveste de piloţi

(s, israel 2009) 9.30 teleshopping

10.00 Draga mea prietenă12.30 Ştirile Kanal D13.15 te vreau lângă mine14.45 teleshopping15.15 la un pas de fericire

(comedie romantică,turcia 2009)

16.45 Drept la ţintă18.45 Ştirea zilei19.00 Ştirile Kanal D20.00 vrei să fii milionar?21.00 Mamă

din întâmplare22.30 Cancan tv

0.30 Ştirile Kanal D (r)1.30 ezel (s, turcia 2009)

Cu: Kenan imirzalioglu3.00 Mamă din întâm-

plare (r)

19.00 Observator20.30 Serviciul Român deComedie

23.45 CSI: Investigaţii 20.00 Vrei să fii milionar? 15.15 Reţeta de ACASĂ

8.00 Matinal: răsăriţi depe fix. Direct

10.00 aventura omenirii în spaţiu (ep. 14)

10.30 film serial: poliţistde cartier (ep. 55) (r)

11.30 Documentar: Destinaţii de vis - bavaria (r)

12.30 telenovela: azi bo-gat, mâine sărac (ep.55) (r)

13.30 servus talk (r)15.00 liga avatar (r)16.30 film serial: poliţist

de cartier (ep. 56)17.30 tonik show. Direct19.00 o viaţă mai

frumoasă (ep. 26 - 27)20.00 telenovela: azi bogat,

mâine sărac (ep. 56)21.00 Documentar: Desti-

naţii de vis - rivierabulgara

22.00 Documentar: viaţa planetei (ep. 25)

22.30 servus talk. Direct0.00 răsăriţi de pe fix (r) 2.00 tonik show (r)

LOOK

8.00 prima ştire 10.00 Ştiri cu ada prundar11.00 transilvania CitY 12.00 Ştiri cu ada prundar12.10 panoraMa (r)13.00 Ştiri cu ada prundar13.10 Domnule primar14.00 Ştiri cu ada prundar15.00 Ştiri cu Cătălin

vlăsceanu15.10 transeuropa16.00 Ştiri cu Cătălin

vlăsceanu17.00 De la 5 la 618.00 Ştirile transilvania

l!ve cu Dana berinde18.45 Ştirile din sport

cu patrice podină19.00 punctul pe Z!

cu Dana berinde20.00 la raport cu raul Chiş21.00 fotbal focus 22.00 Ştirile nopţii

cu anda Cordoş22.15 presa de la a la Z

cu sabin Gherman

L!VE

8.00 Jurnal matinal9.10 legendele palatului:

prinţul Jumong (s)10.20 Dincolo de celebritate10.30 Concert - Corrs11.30 Circ internaţional12.30 fabrica de staruri12.45 legendele palatului

- Gyebaek (r) (s)14.00 Jurnalul tvr14.45 teleshopping15.30 oameni ca noi live16.00 Convieţuiri16.50 al zecelea regat

(aventură, sUa 2000)17.40 legendele palatului

- Gyebaek (s)18.53 Jurnalul tvr20.00 Jurnal plus live21.00 Dr. House (s)22.50 lumea modei23.10 Jurnalul unui

baschetbalist(dramă biografică,sUa 1995) Cu:leonardo DiCaprio

TVR 1 Antena 1

7.00 teleshopping7.15 reţeta de aCasĂ (r)7.30 secrete din trecut (r) (s)8.30 teleshopping9.00 secrete din trecut (r) (s)

10.00 teleshopping10.30 suflet vândut (r) (s)11.30 teleshopping12.00 forţa destinului (r) (s)13.45 teleshopping14.15 esmeralda(s)15.15 reţeta de aCasĂ15.30 predestinaţi (s)16.30 poveştiri adevărate17.30 secrete din trecut (s)19.30 suflet vândut (s)20.30 forţa destinului (s)22.00 poveştiri de noapte22.30 iubire blestemată (s)23.30 7 păcate (s)0.30 poveştiri adevărate (r)1.30 predestinaţi (r) (s)2.15 poveştiri de noapte (r)2.45 esmeralda (r) (s)3.30 aCasĂ în bucătărie (r)

Zece în cursa electoralăÎn cursa electorală pentru funcţia de primar almunicipiului Cluj-Napoca au intrat, în total,zece candidaţi: Emil Boc din partea PDL, Ma-rius Nicoară, candidatul USL, Eckstein KovacsPeter de la UDMR, Ioan Avram din parteaPRM, independenţii Mădălina Diana Paul şiMircia Giurgiu, Elemer Antal, candidatul Par-tidului Ecologist Român, Fodor Alpar din par-tea PCM, Gergely Balasz, candidatul PPMT, şiEmil Culda, candidatul PNŢCD.

«Un sondaj mă apropie de 20% dar,evident, se poate mai bine şi sper ca,împreună cu locuitorii Clujului, să facem un Cluj care să readucădemnitatea şi mândria clujenilor»,Mircia Giurgiu, candidat independent

«Eu zic că am şanse mari, altfel numi-aş fi depus candidatura. Vreau săfac ceva pentru clujeni. Am aşteptatsă fiu ultimul care îşi depune candi-datura pentru ca la alegeri să iesprimul», Elemer Antal, PER

declaraţii

82º 82º High: 89º Low: 65º Fair

82º 82º High: 89º Low: 65º Fair

82º 82º High: 89º Low: 65º Fair

vremea

28ºC 12ºC

Cluj-NapoCa, baia mare30ºC 12ºC

târgu-mureş, oradea31ºC 12ºC

satu mare

82º 82º High: 89º Low: 65º Fair

29ºC 12ºC

bistriţa, alba iulia

12.30 Fabrica de staruri 15.00 Liga avatar 18.00 Ştirile TRANSILVANIAL!VE

foto

Da

n b

oD

ea©

tra

nsi

lva

nia

rep

or

ter

Page 14: Transilvania reporter 001

14

Miercuri 2 mai 2012 - TranSilVania REPORTER

Ioan ANDONE: «E o victorie grea. Puteam să rezolvămsoarta învingătoarei încă din primele 15 minute aleprimei reprize. Dar e important că până la urmă amobţinut un succes meritat. Ne gândim deja la meciulcu Dinamo, pe care vreau să-l câştigăm»

CLaSaMeNt

etapa a 29-a

1. Cfr Cluj 29 17 7 5 51-27 24 582. rapid 28 15 7 6 45-24 21 523. fC vaslui 28 16 4 8 45-25 20 52 4. Dinamo 28 15 7 6 45-25 20 52 5. steaua 28 14 8 6 36-21 15 506. pandurii 29 11 10 8 41-31 10 437. oţelul Galaţi 28 12 7 9 27-24 3 43 8. „U” Cluj 28 10 12 6 38-27 11 429. astra ploieşti 28 10 8 10 32-29 3 38

10. Ceahlăul 29 9 9 11 28-39 -11 3611. Gaz metan 28 9 7 12 35-42 - 7 3412. fC braşov 29 9 6 14 28-30 -2 3313. Chiajna 28 9 6 13 30-46 -16 3314. fCm tg. mureş 28 7 10 11 24-32 - 8 3115. petrolul 28 7 9 12 32-37 - 5 3016. voinţa sibiu 29 7 8 14 19-35 -16 2917. sportul stud. 29 5 11 13 29-49 -20 2618. Cs mioveni 28 2 6 20 17-59 -42 12

ierivoinţa – Ceahlăul piatra-neamţ 1-2 (0-0)pandurii tg.-Jiu – sportul studenţesc 1-1 (1-0)Cfr Cluj – fC braşov 1-0 (0-0)

azifCm tg.-mureş – fC vaslui 18.00 Digisportastra – rapid 20.00 antena 1Dinamo – „U” Cluj 21.45 Digisport

mâineCs mioveni – Chiajna 19.00 Digisportsteaua – petrolul 19.30 DolcesportGaz metan – oţelul 21.30 Digisport

etapa a 30-avineri

fC braşov – voinţa sibiu 20.30 Digisportsâmbătă

„U” Cluj – sportul studenţesc 17.00 DigisportDinamo – Cfr Cluj 21.45 Digisport

DUminiCăCeahlăul – Cs mioveni 17.00 Digisportoţelul – pandurii 19.00 Digisportrapid – fCm tg.-mureş 21.30

lUniChiajna – steaua 19.00 Dolcesportpetrolul – astra 20.00 Gsp tvvaslui – Gaz metan 21.30 Digisport

CFR CLUj 1FC BRAşOv 0Victorie muncită

Puşi la respect de Petrolul şi ConcordiaChiajna, feroviarii şi-au luat revanşa etapa tre-cută în faţa Ceahlăului, pe care au învins-o cu2-0. Însă pentru a se menţine pe primul loc înLiga I şi de a lua o opţiune serioasă la câştiga-rea celui de-al treilea titlu din istoria clubului,elevii lui Ioan Andone erau obligaţi să câştigeaseară, în Gruia, şi în faţa Braşovului, formaţieangrenată în lupta pentru evitarea retrogradării.Şi nu aveau o misiune deloc facilă. Trupa pre-gătită de Ionuţ Badea a răpus Dinamo în rundaprecedentă (2-0) şi venea la Cluj cu gândurimari. La doar trei puncte distanţă de ultimulloc retrogradabil, „stegarii” nu concepeau săplece din Gruia fără cele trei puncte pentru anu-şi complica şi mai mult situaţia din clasa-ment. Cristi Ionescu a testat primul poarta ad-versă, dar a trimis lamentabil de la mare dis-tanţă (‘5). CFR a răspuns prin Sare (‘9) şi Hora(’14), însă niciunul nu a fost precis la finalizare.La reluare, Ilijovski putea să deschidă scorul,dar a fost blocat impecabil în momentul şutuluide Gabi Mureşan.

FOTBAL DUPĂ MINUTUL ‘90

„Sunt foarte fericit de victorie. A fost un meci greu, amavut emoţii la penalty-ul lui Cadu. Nu e gata campionatul,mai sunt etape de disputat. Readucerea lui Andone pe bancatehnică a fost cea mai inspirată soluţie. Acum echipa e multmai disciplinată, jucătorii au mai multă voinţă. Trebuie să fimconcentraţi însă până la finalul campionatului şi să jucăm lavictorie fiecare meci”, Árpád Pászkány, patron CFR Cluj

„Era importantă această victorie. Nu depindem de altecontracandidate, e mai important să ne facem noi punctele.Soarta e în mâinile noastre. Andone lucrează foarte multtactic şi insistă mult pe faza de apărare. S-a văzut şi astăzi căechipa a stat foarte bine în teren. Nu avem un joc spectaculos,nici nu ne propunem acest lucru, sunt mai importante punc-tele. Mergem cu încredere la Bucureşti, unde cred că putemobţine cele trei puncte. Suntem principalii favoriţi la titlu”,Iuliu Mureşan, preşedinte CFR Cluj

„E o înfrângere oarecum greu de digerat pentru noi. Ampierdut pe erori individuale, trebuia să construim, am avut oposesie slabă”, Ionuţ Badea, antrenor FC Braşov

„Nu ne interesează ce va fi la Dinamo - „U” Cluj. CuBraşov am jucat cu Sougou şi am dorit să-l menajez pe Ronny,aşa cum am vrut să-l odihnesc şi pe Peralta pentru jocul cuDinamo. Dacă batem Dinamo, ne putem gândi serios la titlu”,Ioan Andone, antrenor CFR Cluj

Salt uriaş spre titluC

onştienţi că doar ovictorie i-ar apropiaşi mai mult de o -biectiv, feroviarii s-au

năpustit în ofensivă la mijloculprime părţi. Vranjes, aflat într-o formă excelentă, a avut golulîn bocanc, dar nu l-a putut în-vinge pe Felgueiras, care a res-pins în corner mingea expe-diată de bosniac de la 22 demetri (’23). Nici Kapetanos nua avut mai mulţi sorţi de iz-bândă. Atacantul grec a pă-truns în careu, a driblat un ad-versar, însă a şutat în blocajulfundaşilor braşoveni, spreexas perarea lui Ioan Andone,care se agita pe margine ca unleu în cuşcă (’24). „Stegarii” auresimţit şocul şi au rămas fărăreplică până la finalul primeireprize. Cadu (’30) şi Mureşan

(’39) au trecut şi ei pe lângăgol, dar au ratat execuţia cucapul, din poziţii ideale.

Clujenii au ieşit mult maimotivaţi şi de la cabine. Ka-petanos, lansat excelent deVranjes, nu a mai avut milă deFelgueiras, pe care l-a executatcu sânge rece, din interiorulcareului (’47). Goalkeeper-ulbraşovenilor s-a revanşat însăşase minute mai târziu, cânda apărat penalty-ul comis deHandnagy şi executat de Cadu.Căpitanul feroviarilor a şutattelefonat de la punctul cu var,permiţându-i astfel lui Felguei-ras să intervină şi să deviezebalonul în bara transversală(’53). La reluare, Sougou puteasă risipească emoţiile echipeisale, dar senegalezul a trimisîn plasa laterală, din 6 metri.

Aflaţi cu sabia deasupra ca-pului, braşovenii şi-au luatinima-n dinţi şi au asediatpoarta lui Beto. Ilijoski a luato incursiune pe cont propriu,a driblat doi adversari, dar afost deposedat în momentulşutului (’63). Moutinho şi-a în-cercat şi el norocul, punându-l la grea încercare pe Beto, însăportarul CFR-ului nu s-a lăsatnici de această dată păcălit(’69).

Contra „vişiniilor” nu s-a lă-sat mult aşteptată. Mureşan aexecutat însă lamentabil o lo-vitură liberă de la mare dis-tanţă, iar centrarea lui Hora depe flancul drept nu i-a datmari bătăi de cap lui Felguei-ras (’74). Goalkeeper-ul oas -peţilor şi-a salvat din nouechipa cinci minute mai târziu.

Portughezul a respins in extre-mis în corner şutul deviat allui Hora din lovitură liberă,menţinând astfel tabela intactă(’79). Moutinho putea să dealovitura în ultimele şapte mi-nute de joc, dar nu a găsit ca-lea către gol, fiind deposedatîn ultima instanţă de RicardoCadu. Ioan Andone a simţitpericolul şi i-a aruncat în luptăpe Lionn şi Godemeche pen-tru a închide culoarele sprepoarta lui Beto. Braşovenii auîncercat din răsputeri să des-facă apărarea clujeană, dar înzadar. CFR s-a impus la limită,scor 1-0, graţie golului marcatde Kapetanos în minutul 47,şi a devenit astfel principalafavorită la câştigarea campio-natului.

Hafia VECIUNCA

REPORTERfotbal

foto

Da

n b

oD

ea©

tra

nsi

lva

nia

rep

or

ter

Page 15: Transilvania reporter 001

15

Miercuri, 2 mai 2012 - TRaNsilVaNia REPORTER

VOLEI Rugby FOtbaL baschEt handbaL

Claudiu Niculescu îşiînfruntă astăzi tre-cutul. „Clau-Coach”le aruncă mănuşa

foştilor colegi de la Dinamo,pe ca re vrea să-i încurce îndrumul către titlu. Învins dePan du rii etapa trecută, Nicu-lescu nu concepe să nu bi-feze prima vic torie în faţa„câinilor” şi în postura de an-trenor. „Mă bucur foarte multcă am luat de ci zia de a venila Cluj. Pentru mi ne, acestaa fost cu siguranţă unul din-tre cele mai inspirate mo-mente din carieră. Merg laDinamo să înving. E un mecispecial pentru noi, vreau să-lcâştigăm neapărat”, a trans-mis Niculescu, care a cuceritşapte trofee cu Dinamo: treititluri (2002, 2004, 2007),trei Cupe ale României

(2003, 2004, 2005) şi o Su-percupă (2005).

Trei puncte în faţa trupeilui Dario Bonetti ar fi şi o lo-vitură de imagine pentru Uni-versitatea Cluj, cu atât maimult cu cât confruntările cu„câinii” au atras mereu sus-piciuni, pornind de la trecutulpatronului Florian Walter.Chiar şi aşa, şefii „studenţilor”vor să dea lovitura astăzi înŞtefan cel Mare, însă le atragatenţia rivalilor din Gruia căun eventual succes în Bucu-reşti nu ar fi nici pe departeunul cu dedicaţie. „Acum măocup deja din punct de ve-dere administrativ de meciulcu CFR, dar mă concentrezşi pe partida cu Dinamo.Vrem să batem la Bucureşti,dar dacă vom câştiga, o fa-cem doar pentru noi, nicide-

cum pentru CFR”, a precizatFelix Grigore, directorul exe-cutiv al universitarilor.

Şi Ovidiu Hoban le-a de -cla rat război dinamoviştilor.Mijlocaşul şi-ar fi dorit însă săjoace împotriva „câinilor” ală-turi de antrenorul Claudiu Ni-culescu. „Sunt convins că me-

ciul are o încărcătură apartepentru Claudiu, iar noi vremsă-l ajutăm. Cu el pe teren, U -ni versitatea a învins sezonultre cut de două ori pe Dinamo.Sunt convins că acum îşi do-reşte enorm să-i bată şi ca an-trenor”, a explicat fotbalistuladus în iarnă de la Gaz Metan

Mediaş. Hoban ştie şi caresunt atuurile echipei sale înmeciul cu „alb-roşii”. „Avemvaloare şi putem să jucăm îm-potriva oricui, iar faptul că eiau câţiva absenţi s-ar putea săne avantajeze”, susţine mijlo-caşul clujenilor. În încheiere,Hoban i-a desfiinţat pe adepţii

„teoriei conspiraţiei,” care segân desc la un meci de vacanţăîn Ştefan cel Mare. „Nu se pu -ne problema să nu ne apărămcorect şansa, mergem să neimpunem în Bucureşti”, a con-chis Ovidiu Hoban.

Hafia VECIUNCA

SpOrTUrI

HANDBAl

Franţa, primul adversar al României la turneul preolimpicNaţionala de handbal feminin a României îşiva începe aventura la turneul de calificare laJO împotriva Franţei, în 25 mai. De asemenea,în meciurile doi şi trei, tricolorele vor întâlnireprezentativa Muntenegrului (26 mai) şi se-lecţionata Japoniei (27 mai). „Nu contează înce ordine jucăm, pentru că noi trebuie să ob-ţinem trei victorii dacă ne dorim să ajungemla Jocurile Olimpice. Nu putem merge cu gân-dul să câştigăm unul sau două, şi apoi calcule,ci să avem trei succese. Poate e bine într-unfel că Franţa e prima adversară, presiunea arfi pe ele, joacă acasă, sunt vicecampioanemondiale. Dar indiferent de ordine, noi trebuiesă câştigăm. Sper să şi putem, iar fetele să fiesănătoase, să putem alinia o echipă completăla Lyon”, a declarat pentru Mediafax selecţio-nerul României, RaduVoina.

BODYFITNESS

O băimăreancă, la CE de BodyfitnessRenata Szmutku, sportiva legitimată la CSMBaia Mare, va reprezenta România la Cam-pionatele Europene de Juniori şi Master, com-petiţie care va avea loc în perioada 3-7 mai,în Santa Susana, Spania. Băimăreanca va con-cura la Bodyfitness, obiectivul său fiind o cla-sare pe podium. Anul trecut, la aceeaşi com-

petiţie, Renata s-a clasat pe locul patru. Înaceaşi perioadă, tot la Santa Susana, se vadesfăşura şi Campionatul European Masculin,dar şi Congresul Federaţiei Europene de Bo-dyfitness. Pentru sportivii de la CSM BaiaMare vor urma alte două competiţii impor-tante. Astfel, în perioada 25-26 mai, la Mediaş,vor avea loc Campionatele Naţionale de Copiişi Juniori, acolo unde clubul băimărean va fireprezentat de 15 sportivi. De asemenea, pe2 iunie, la Şimleul Silvaniei, se vor desfăşuraCampionatele Naţionale la categoria Veterani,unde vor concura alte două sportive de laCSM Baia Mare.

BOXBute nu va mai lupta cu WardLucian Bute îşi pune în joc, în 26 mai, pentrua noua oară, titlul mondial IBF, în faţa brita-nicului Carl Froch. Înaintea confruntării, pu-gilistul român a aflat că Andre Ward, câştigă-torul turneului SuperSix şi cel care urma să-ifie adversar pentru unificarea centurilor, apierdut tilul WBC. Motivul? Americanul nu areuşit să-şi programeze un meci în care să-şipună în joc centura, din cauza unei acciden-tări. În aceste condiţii, titlul modial WBC alcategoriei a rămas vacant, urmând să-i revinăcâştigătorului confruntării dintre Anthony Dir-rell (locul întâi în clasamentul WBC) şi NikolaSjekloca (deţinătorul titlului WBC internaţio-nal). De asemenea, oficialii IBF au stabilit unchallenger obligatoriu pentru centura mon-dială deţinută de Bute. Dacă îl va învinge peFroch, românul va fi nevoit să boxeze cu învin -gătorul duelului dintre Adonis Stevenson (Ca-nada) şi Thomas Oosthuizen (Africa de Sud).

Niculescu îşi reneagă trecutul:„Vreau să bat Dinamo!”

„U“ Cluj s-a impus sezonul trecut în Ştefan cel Mare, scor 4-3, Niculescu reuşind, atunci, o „dublă“

BASCHET

Cred în calificarea în finalăOficialii campioanei „U” Mobitelco debordează de optimism

înaintea dublei de la Cluj cu BC Timişoara. Deşi clujenii au ce-dat primele două dispute (81-78, 76-72), Mircea Cristescu esteconvins că elevii lui Marcel Ţenter au forţa să revină şi să se ca-lifice în finala Diviziei A de baschet masculin. Cu o singurăcondiţie însă, să fie susţinuţi din tribune de un public numerosşi gălăgios. „Au fost două meciuri spectaculoase şi de mare an-gajament. Dacă în prima partidă am pierdut la mustaţă, dupăo intercepţie a noastră fluierată ca fault, în cea de-al doileameci poate că ne-am trezit prea târziu să jucăm mai consistent.Ne-am luptat cu Sarovic în ambele zile şi cred că el a făcut di-ferenţa mare în aceste meciuri. Felicit echipa pentru combativi-tate, mai ales în al doilea joc, dar consider că diferenţa la arun-cări libere, 22 la 5, a fost totuşi foarte mare. Am încredere înbăieţii noştri şi, dacă la Timişoara fost o sală frumoasă, acumsemifinala şi spectacolul din tribune se mută la Cluj. Sunt fermconvins că fanii noştri se vor ridica la înălţime, ca de fiecaredată. Sunt sigur că putem întoarce rezultatul şi mizez pe băieţică vom egala situaţia la Cluj. Trebuie să reuşim”, a declarat op-timist Mircea Cristescu, preşedintele executiv al campioanei„U” Mobitelco.

Meciurile trei şi patru dintre „U” Mobitelco şi BC Timişoara vor avea loc sâmbătă şi duminică

«Avem valoare şi putem să jucăm împotriva oricui, iar faptul că de la ei vor lipsi Luchin, Dănciulescu şi

Kone s-ar putea să ne avantajeze», ovidiu Hoban

RenataSzmutku, ClubulSportiv MunicipalBaia Mare

„U“ ClUj

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

rf

oto

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Page 16: Transilvania reporter 001

Miercuri, 2 mai 2012 - TrAnSIlvAnIA REPORTER

magazinDIN LUME

Tensiunea se ia la ambele brațe. Odiferenţă semnificativăde presiune arterialăîntre cele două braţepoate reflecta un risccrescut de boalăcardiovasculară.

Studiile cercetători-lor britanici îşipropuseseră să e -va lueze „semnifi-

caţia” diferenţei de pre - siu ne arterială sistolicăîntre cele două braţe. Înurma mai multor ani decercetări s-a ajuns la câ-teva concluzii interesante.

Concluziile, publicateîn revista The Lancet,sunt clare: dacă există odiferenţă repetată între 10şi 15 mmHg, trebuie săse facă analize mai apro-fundate.

Cercetătorii spun căun asemenea decalaj în-tre un braţ şi celălalt arputea reflecta un risc vas-cular mult crescut.

Acest lucru înseamnăcă oamenii de ştiinţă dela Universitatea din Exe-

ter le recomandă docto-rilor să măsoare presiu-nea arterială la cele douăbraţe şi să ia în conside-rare şi variaţia tensiuniide la un moment la altul,în funcţie şi de alţi fac-tori.

Profilul uman stâng estemai frumos decât cel drept

Un studiu realizatrecent demonstreazăcă profilul stâng al fe-ţei umane este, în ge-neral, mai frumos de-cât cel drept. Acestlucru ar explica de ceartiştii preferă să pic-teze profilul stâng almodelelor.

Concluzia studi -ului efectuat de cer-cetători de la U ni -versitatea americanăWake Forest, şi pu-blicat în revista ştiin -

ţifică „Experimental Brain”, este că parteastângă a feţei este considerată „mai agreabilă”decât dreapta. Cercetătorii au supus 37 destudenţi, băieţi şi fete, unui test de percepţie.Trebuia ca ei să noteze fotografiile ale 10 băr-baţi şi ale 10 femei.

Împotriva tuturor aşteptărilor, au fost prefe-rate portretele în care era pus în evidenţă pro-filul stâng. „Rezultatele sugerează că profilurilestângi provoacă o emoţie de intensitate maimare, lucru pe care privitorii îl interpretează cafiind mai frumos din punct de vedere estetic”,spune dr. Schirillo, realizatorul acestui studiu.

Cercetările au mai arătat că celui care pri-veşte imagini plăcute sau interesante i se mă-reşte pupila, în timp ce, celor care se uită laimagini neplăcute, pupila li se micşorează, de-terminând un sentiment negativ.

Internetul – a 5-a putere mondialăDacă reţeaua internet ar fi o ţară, ar fi pe calesă devină a cincea putere economicămondială în 2016, după Statele Unite, China,Japonia şi India, dar în faţa Germaniei, aratăun studiu al biroului de strategie Boston

Consulting Group. Peste patru ani vor exista3 miliarde de internauţi în lume, faţă de 1,9 miliarde în 2010, iar economia interneturmează să reprezinte 4.200 de miliarde dedolari în ţările G20, faţă de 2.300 miliarde de dolari în 2010.

La doar 60 de kilo-metri distanţă de mu-nicipiul Cluj-Napoca,Remetea este locul de

întâlnire a parapantiştilor dinîntreaga ţară. În minivacanţade 1 Mai, zeci de pasionaţi dezbor au profitat de vremea fru-moasă de afară pentru a-şi „în-tinde aripile” şi pentru a de-cola de pe dealurile Remetei.Dacă începătorii s-au mulţu-mit cu zboruri scurte şi sigure,profesioniştii au urcat în aerpână la 2.000 de metri, zbu-rând chiar ore în şir deasupracolinelor.

Nu puţine sunt riscurileunui zbor cu parapanta, spunpiloţii, iar fiecare parapantist

trebuie să-şi cunoască limiteleîn timp ce se află în aer. Deasemenea, pentru a rămâne înviaţă, întotdeauna, un pilot deparapantă este obligat să cu-noască acele condiţii esenţialedecolării. Nimic altceva nu secompară cu un zbor cu para-panta. „Nu mai auzi motoarede maşini, de motociclete, pei-sajele sunt superbe. În urmăcu două săptămâni, eramacolo, sus, în tricou şi mă ui-tam în jos şi vedeam munţiicu zăpadă pe ei, era linişte, numă deranja nimeni, eventualdoar staţia câteodată”, descriecursantul Tudor Abrudan ex-perienţa în aer. „Este foartefain, sportul este foarte com-

plex, pe lângă că e frumos, îţipune la încercare toate simţu-rile, depăşeşti tot felul de limitede-ale tale”, povesteşte DanaCreţa, practicantă a parapan-tismului de cinci ani.

Zborul cu parapanta esteun sport care poate fi practicattot anul, în funcţie de condi-ţiile meteorologice. Parapanti-ştii sunt oameni perseverenţişi conştienţi că timpul de reac-ţie în timpul zborului poate ficrucial în anumite condiţii. To-tuşi, cu puţină determinare şiantrenament, chiar şi cei maipuţin curajoşi dintre noi potavea parte de senzaţii unice,greu de uitat.

Cristina Beligăr

Senzaţii tari la înălţime

Antidepresivele prescrise înmod obişnuit pot face maimult rău decât bine şi oameniiar trebui să fie mai precauţi înceea ce priveşte folosirea lorexagerată, arată un studiu alunor cercetători canadieni.

Studiul, realizat de cerce-tători de la Universitatea Mc -Master şi publicat de „Fron-tiers in Psychology”, contestăcon vin ge rea că antidepresivelesunt sigure şi eficiente.

Multe antidepresive au ro-lul de a înlătura simptomeledepresiei prin creşterea nive-lurilor de serotonină din creier,unde aceasta reglează starea

de spirit, potrivit studiului. Ma-joritatea serotoninei pe care opro du ce corpul este, totuşi, u -ti lizată în ale scopuri. Datoritărăspândirii sale în corp, influ-enţează o varietate de funcţiipsi ho logice şi alte funcţii aleorganismului.

Din aproximativ 40 de mi-lioane de celule ale creierului,majoritatea sunt influenţate înmod direct sau indirect de se-rotonină.

Intervine în producereasomnului, în procese mentaleşi afective (depresie şi anxie-tate, tulburare obsesiv-compul-sivă), în funcţii motorii, termo-

reglare, reglarea presiunii arte-riale, funcţii hormonale, repro-ducere şi dezvoltare, adaugăstudiul.

Cercetătorii au descoperitcă antidepresivele au efectenegative asupra tuturor proce-selor reglate în mod normalde serotonină.

Aceste riscuri includ pro-bleme de dezvoltare la copiiimici, probleme digestive, sân-gerări a nor ma le şi atacuri deinimă la cei mai în vârstă. Se-rotonina poate afecta şi func-ţiile sistemului cardiovascular,muscular şi diferite elementeale sistemului endocrin.

Antidepresivele pot face mai mult rău decât bine

16

Iubește Transilvania

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r