calitățile unui reporter
DESCRIPTION
Teza de an, facultatea de JurnalismTRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării
Catedra Jurnalism
Teză de an
REALIZAREA CALITĂȚILOR UNUI REPORTER LA POSTUL DE TELEVIZIUNE PUBLIKA TV
Elaborat: Cristina Burlacu
Conducător Științific: Dumitru Țurcanu,
conf. univ
Chișinău, 2013
CUPRINS:
Introducere.........................................................................................................6
Capitolul I: CALITĂȚILE UNUI REPORTER
1.1 Calități și caracteristici…………………………………………………15
Capitolul II: REALIZAREA CALITĂȚILOR UNUI REPORTER LA POSTUL DE TELEVIZIUNE PUBLIKA TV
(Studiu de caz)……………………………………………………………26
Conluzii şi recomandări.............................................................................28
Bibliografie................................................................................................30
Anexe........................................................................................................
Introducere
”Ne-am putea imagina oare lumea noastră modernă fără de mass media? Fără de
buletinele de ştiri tv din fiecare seară, fără de vocile cunoscute, vorbirea precipitată
a comentatorilor de la posturile de radio, fără de ziarele mirosind a vopsea
tipografică sau fără de profunzimile accesibile ale Internetului? Mai mult decât
atât, în prezent ne putem informa citind ştirile direct de pe ecranul celularului!”
(Manual de Jurnalism de Mark Grigoryan)
Jurnaliștii sunt absolut indispensabil în această lume în care trăim, atunci când
evenimentele importante se produc la fiecare secundă. Reieșind din principiile
democrației care stipulează că cetățenii au dreptul nu doar să se expună ci și
dreptul la informație, pentru asta și există jurnaliștii, pentru a simplifica procesul
de cunoaștere a informației și interpretare a acestora. Să ne imaginăm doar pentru o
secundă cum ar sta lucrurile dacă oamenii n-ar citi ziare, nu ar asculta radiouri și n-
ar urmări buletinele de știri de la Tv. Eu personal îmi imaginez un soi de întuneric
care imbecilizează întreaga societate. Este absolut imposibil o viață fără acest
sistem al circuitului de informație deja bine format. Nu este un sistem perfect,
adesea vedem o tabloidizare puternică în Mass-Media, dar vorba ceea din popor,
”E mai bine cu rău, decât fără rău”. Pe lângă toate subiectele scandaloase, pe lângă
faptul că instituțiile mass-media sunt politizate, se gonesc după audiență, subiectele
de mare importanță nu rămân neobservate, iar multitudinea de ziare, portaluri
online, televiziuni și radiouri ne permit să distingem grâul de neghină și să alegem
noi informația necesară.
Deci, dacă vorbim despre travaliul jurnalistic este absolut necesar să fim foarte
obiectivi în privința calității acestuia deoarece ”de conţinutul buletinelor de ştiri şi
de felul în care vor fi comentate aceste evenimente depinde viitorul ţărilor şi al
guvernelor. E ca şi cum destinul ne-ar privi în faţă de pe micul ecran, destinul ce a
luat, iată, înfăţişarea unei prezentatoare drăguţe, îmbrăcată la patru ace”.
Atunci când privim o știre, audiem sau citim un material, vedem un produs bine
ambalat, frumos expus și adesea destul de scurt, al cărui autor este reporterul,
jurnalistul care este la curent cu toate, care documentează subiecte, sună o
sumedenie de persoane, cel care are surse. Cu alte cuvinte reporterul este
generatorul și realizatorul de idei pentru materiale jurnalistice. Acesta are o
responsabilitate sporită, pentru că în caz de o gafă, toată lumea va da vina pe el, cel
care realizează reportajele sau știrile.
Pornim studiul nostru de la acele calități personale, care de fapt sunt și baza unui
reporter bun, calitățile de la care pornește ascensiunea profesională, ori jurnalismul
nu se învață într-o zi, el se deprinde, spun unii, se fură, spun alții și se dobândește
odată cu experiența.
Importanța și actualitatea temei. În epoca în care tehnologiile ne-au invadat
viața, televiziunea nu este doar o alternativă de informație, ci un întreg univers prin
care informația pătrunde în casele noastre. Care este marele avantaj al televiziunii
și al reporterilor tv? „Ceea ce îl deosebește fundamental de alte genuri publicistice,
cu care are de fapt mai multe elemente în comun este relația directă a jurnalismului
cu evenimentul pe care îl descrie. Reporterul este la fața locului, calitate care îi
permite să relateze faptele într- manieră precisă, detaliată, verifică, originală,
atribute care care conturează specificul.” ( Manual de Jurnalism de Mihai
Coman, Polirom, 2006). Reporterii tv fac posibilă conexiunea directă între
realitatea reflectată și public. Datorită dezvoltării tehnologice, spectatorul are șansa
să vadă acum ce se întâmplă prin intermediul transmisiunilor live.
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul acestei lucrări este studierea unui reporter
din punct de vedere profesional. Este necesar de a analiza calitățile care îl ajută pe
acesta în travaliul său jurnalistic. Și pentru că aceste calități sunt totuși de două
tipuri: personale și profesionale, este necesar de a le analiza aparte și împreună.
Vorbim despre următoarele calități: curiozitatea sporită, caracterul energic,
combativ, dorința de afirmare, capacitatea de analiză și reflecție, simțul sau
mirosul subiectelor, capacitatea de a scrie, echidistanța, comunicarea intensivă,
relația cu sursele, etc.
Originalitatea studiului sau noutatea științifică a acestuia. Această teză este
originală deoarece autorul nu doar monitorizează experiența altor colegi, ci și
relatează din propria sa experiență de reporter cele mai importante momente care l-
au marcat.
Suportul metodologic al studiului. În urma cercetărilor realizate, autorul tezei de
creaţie a înţeles ce trebuie mai bine prelucrat, adaptat şi creat de la început astfel
încît a apelat în special la metoda comparativă, care i-a permis să scoată în
evidenţă specificul unui reporter TV, atât prin intermediul experienţei proprii la
postul de televiziune Publika Tv, cât şi datorită teoriei şi experienţelor selectate
din alte lucrări pe acelaşi subiect.
Structura lucrării. Teza de creaţie este constituită din următoarele
compartimente: introducere, două capitole, recomandări, bibliografia şi anexele.
Introducerea cuprinde argumente în favoarea importanţei temei. În introducere
autoarea tezei are misiunea de a prezenta actualitatea, scopul şi sarcinile propuse.
Este prezentă şi structura lucrării. În primul capitol autoarea prezintă calitățile unui
reporter studiind sursele indicate, folosind analiza comparată. Iar în al doilea
capitol, se face trecerea la studiul de caz propriu zis, analizând reportajele pentru o
anumită perioadă de timp a reporterilor Publika Tv.
Lucrarea finalizează cu anumite concluzii şi recomandări în vederea îmbunătăţirii
acestor calități şi cu o listă de bibliografie.
La finalul tezei, în anexe, prezint reportajele realizate pentru Publika Tv.
CAPITOLUL I: Calitățile unui reporter
”Înainte să scrii, învață să gândești” Boileau
”Cine este jurnalistul? a) un căutător şi distribuitor de informaţii (din
cele mai variatedomenii - de la politică la ştiinţă, de la sport la faptul divers, de
la economie la cultură); b) unlider de opinie care formează modul de gândire
şi credinţele audienţei; c) un animator caremobilizează şi solidarizează
colectivităţile; d) un om de divertisment care oferă clipe de relaxareşi de evadare
imaginară. Definirea şi analizarea identităţii sociale a jurnaliştilor prin ceea ce sunt
şi ceea ce fac.” (BAZELE JURNALISMULUI (Note de curs), autor: Dr.
conf. Alexandru Bohanţov). Evident, meseria sau profesia dată este foarte
complexă. Reporterul este însuși un personaj complex, un profesionist
care trebuie să facă față la o mulțime de cerințe. Asta pentru că acesta
prin activitatea sa cuprinde domenii vaste : social, economic, politic,
cultural, etc. În plus, reporterul nu doar trebuie să înțeleagă ce se
întâmplă, dar și să-l facă să înțeleagă și pe
cititor/ascultator/telespectator. Deci el îndeplinește o sumedenie de
funcții, iar pentru a face față cerințelor, acesta trebuie să fie foarte bine
pregătit dar și să posede o serie de calități personale și profesionale
înnăscute și dobândite pe parcursul vieții.
Evident totul începe de la calitățile reporterului ca și om. Fără acestea ar
fi imposibilă dezvoltarea viitoare a jurnalistului.
O calitate foarte importantă în cazul unui jurnalist este Curiozitatea sporită. Aici
nu vorbim despre bârfele care circulă, ci despre faptul că un reporter bun este omul
care își pune întrebări, care este interesat de lucrurile ce se petrec în jur: ”Ce?
Unde? Cât? Cum? De ce? Pentru cine? Etc”. De exemplu de ce inscripțiile cu
nume de pe busturile Aleei Clasicilor sunt atât de slab vizibile, cine este
responsabil de acest lucru, etc. ”Reporterul trebuie să aibă constant întrebările: Ce
este nou? Ce este interesant? Ce este util pentru cititorul meu?” (Manual de
jurnalism de C. F. Popescu, Tritonic, București, 2003).
Caracterul energic, combativ și creativitatea. Reporterul este omul acțiunii,
interesat de subiecte, abil, rapid și dinamic, mereu în acțiune. Iată de ce numai un
om care nu poate sta locului poate face față unui orar încărcat, unui volum mare de
muncă și de altfel presiunii permanente. Nu este un secret că reporterii petrec foate
mult timp la locul de muncă, au foarte multe sarcini de realizat și adesea sunt
multifuncționali (lucrează la mai multe subiecte odată și în mai multe direcții). În
plus în cazul lor creativitatea este absolut indispensabilă. ”Descrieţi drumul pe care
îl faceţi de acasă până la locul dvs de muncă. Prindeţi detali-ile ce vi se
par relevante. Fixaţi chipurile, vorbele oamenilor pe care îi întâlniţi în cale.”
(Manual de jurnalism de Mark Grygorean, Chișinău, centrul Independent de
Jurnalism, 2008, pag 136)
Iată de ce anume carcaterul combativ și energia debordantă îl ajută enorm de mult
să exceleze în ceea ce face, să exerseze mereu, să inventeze. Fără o dorință sporită
de afirmare, un reporter nu poate face față tuturor exigențelor. Adesea psihologii
vorbesc despre faptul că nimic nu poate fi realizat fără a avea o motivație putenică.
La fel stau lucrurile și în privința carierei în jurnalism. Fără o dorință acută de a
schimba anumite lucruri, fără dorința de afirmare nu poți fi un reporter cu adevărat
bun.
Dacă e să vorbim despre calitățile profesionale pe care trebuie să le posede un
reporter bun, vreau să specific că acestea se pronunță odată cu trecerea timpului și
dobândirea experienței. Din luna iunie 2012 fac parte din echipa de reporteri
Publika Tv și pot spune cu siguranță că la început, un reporter pe teren este este ca
un pui rătăcit, iar profesionalismul și acuratețea vin cu timpul (dacă depui suficient
efort).
Nu este deloc ușor să fii nou și să fii la fel de bun ca și alții. Pe lângă faptul că
experiența de viață este la fel de importantă, regulile jocului se învață în timpul
jocului. Înainte de a intra în această minunată horă, orice jurnalist trebuie să
cunoască câteva reguli de comportament și mai ales reporterii, oamenii care merg
în teren. Reguli de comportament valabile pentru reporteri :
”Imbracati in stil conservator.
Bunul simt = nici un miros.
Acordare și importanța interviului/discutiei elimînand nepăsarea trădată de înfățișare.
A nu se uita la ceas în timpul interviului.
A ști exact numele pe care îl pronunță.
Politicos cu oricine, toată lumea de acolo contează.
Destins, dar păstrarea aerului profesional.
Nu se mestecă gumă, a nu se fuma.
Atent la mișcare, la vorbire, la comportament..” (5.JURNALISTUL SI EXPERIENTA INTERVIULUI)
Calitățile sau aptitudinile profesionale absolut necesare unui reporter sunt:
Capacitatea de analiză și reflecție sau cunoașterea. Un jurnalist nu trebuie să fie
în nici un caz mai puțin inteligent decât interlocutorul său. Jurnalistul trebuie să
gândească accelerat, să analizeze și să interpreteze corect lucrurile care se petrec în
jurul său și în domeniul său pentru a putea adresa tocmai acele întrebări care au cea
mai mare pondere. Mai mult decât atât jurnalistul trebuie să fie ca o enciclopedie.
”De-a lungul carierei, jurnalistul trebuie să intre în relații profesionale cu cât mai
multe domenii de activitate. Numai așa experiența sa culturală, existențială poate
spori. Cu cât experiența sa este mai bogată, cu atât discernământul,
profesionalismul său este mai mare, cu atît publicul este mai caștigat” (Manual de
jurnalism de C. F. Popescu, Tritonic, București, 2003, pag 15).
Simțul sau ”mirosul” sunt necesare pentu a stabili subiecte care trebuie realizate,
pentru a „prinde” cele mai bune știri. ”Simtul stirii care reprezintă mai degrabă un
al șaselea simț al jurnalistului decât o sumă de criterii în stabilirea priorității și
importanței unor evenimente.” (5.JURNALISTUL SI EXPERIENTA
INTERVIULUI). Cu toate acestea publicul are nevoie continuă de știri proaspete.
”O acoperire jurnalistică corectă din punctul de vedere ale rigorilor profesionale și
ale deontologiei presupune investigarea evenimentului și transmiterea informațiilor
atâta timp cât evenimentul se derulează. ” (Manual de jurnalism de C. F. Popescu,
Tritonic, București, 2003). Printre jurnaliști circulă următorul citat ”Ce s-a
întâmplat cu o oră în urmă e deja istorie).
Capacitatea de a scrie. A scrie materiale bune, reportaje bune, știri bune este
extrem de important în cazul unui reporter. Reporterul nu trebuie să uite că se
adresează unui om simplu, prin ceea ce scrie, jurnalistul trebuie să atragă atenția
publicului, să-i explice acestuia ce, cine, cum, unde, de ce și pentru ce s-au
întâmplat aceste lucruri în termeni cât mai simpli și accesibili, dar în acelaș timp să
nu se piardă importanța, actualitatea și detaliile subiectului.
”Meseria de jurnalist impune anumite canoane profesionale cunoscute şi sub
numele de etică jurnalistică sau deontologie, pe care jurnalistul ar trebui să le
respecte pentru a nu-şi pierde credibilitatea.Un jurnalist ideal ar trebui
să informeze corect asupra faptelor, deci să fie obiectiv şi echidistant.Obiectiv prin
relatarea evenimentelor departe de propriile convingeri sau preferinţe politice.
Echidistanţa în relatare se poate obţine tratând subiectul dintr-o poziţie care nu
permite înclinarea balanţei înspre o opinie sau alta. Dacă jurnalistul posedă aceste
două calități, el o obţine şi pe o a treia, independenţa.” Pornind de la acest citat,
putem afirma că a fist echidistant este și asta o calitate absolut indispensabilă.
Echidistanța. Ușor de spus și greu de realizat atunci când jurnalistul are o poziție
proprie, dar și lucrează într-o redacție unde există întotdeauna o politică editorială.
”Un alt principiu de bază este păstrarea precarului echilibru între obiectivitate
posibilă și inevitabilă subiectivitate...Către obiectivitate se poate tinde prin calități
native sau dobândite: calm, sânge rece, conștiința responsabilității de a nu fi un
simplu martor.” (Manual de Jurnalism de Mihai Coman, Polirom, 2006). Adesea
jurnalistului îi este greu să respecte această formulă, or acesta este în primul rând
un om viu, care are tendința de a personaliza ceea ce face. Adesea ceea ce trebuie
să reflecte jurnaliștii nu coincide întotdeauna cu părerile, convingerile sau
preferințele personale, iată de ce a rămâne echidistant este o un exercițiu nu tocmai
simplu de realizat. O altă nuanță este și politica editorială a redacției care impune
anumite canoane, restricții.
Pe lângă asta reporterul trebuie să fie extrem de atent la construirea mesajului,
chiar dacă este vorba de doar niște imagini. ”Mesajul este perceput în timp real.
Este liniar, fiind fixat de jurnaliști fără poibilitatea intervenției publicului . Singura
formă de control sau de protest a telespectatorului este schimbarea canalului TV.”
(Manual de Jurnalism de Mihai Coman, Polirom, 2006).
”Întâi de toate, jurnalistul trebuie să fie un foarte bun psiholog. Dialogul direct
cu sursa de informare este de o importanță vitală pentru jurnalistul care colectează
informația, printre altele, pentru că își poate observa direct interlocutorul, limbajul
nonverbal (ținută, mișcări, mimică, expresia privirii) toatec acestea fiind semne
ales stării de spirit, ale temperamentului interlocutorului.” (Manual de jurnalism de
C. F. Popescu, Tritonic, București, 2003, pag 17-18) Acesta are de-a face cu sute
de oameni și nu pentru a completa hârtii sau pentru a le oferi un serviciu, ci pentru
a se documenta, a căuta informații, a stoarce informații, a discuta, a afla, etc. Nu
fiecare om este gata să răspundă la întrebări sincer, sau în genere să ofere un
răspuns, iată de ce aici intervin calitățile de psiholog, adesea chiar de manipulator
pentru a putea afla aceste lucruri.
Documentarea. ”Una din slăbiciunile reporterilor neexperimentați este
superficialitatea de care dau dovadă în verificarea faptelor. Cu atât mai mult în
audio-vizual, unde presiunile abundă”. (Manual de Jurnalism de Mihai Coman,
Polirom, 2006). Un reporter prost documentat nu este reporter. În travaliul
jurnalistic această etapă este la fel de importantă ca și oxigenul. Nu poți să realizezi
un subiect fără a te documenta, fără a căuta, fără a citi foarte mult, sau fără a da
anumite sunete de telefoane pentru a afla ”Ce mai nou?”, ”Ce mai faceți?”, ”Ce s-a
mai întâmplat?”. Pentru diferite subiecte și documentarea este foarte diferită, pe
alocuri chiar dificilă, mai ales pentru reporterii ”noi”. Cu toate acestea ”există o
regulă, se spune că atunci când abordează un subiect, ziaristul trebuie să ştie cel
puţin 50% din cât ştie interlocutorul său, care e specialist în domeniul respectiv”
(Jurnal i smul de te leviz iune de Danie la Zeca Buzura , Pol i rom,
2005)
Pe lângă toa te as tea , jurnal i s tu l es te în to tdeauna expus r i scului de
a f i inf luența t de ceea ce se în tâmplă . „ In terpre tarea , aşa cum o
văd eu , es te ce l mai profund sens a l informăr i i .
In terpre tarea p lasează un eveniment par t icular în t r - un
f lux mai la rg de evenimente . Ea es te culoarea ,atmosfera, elementul
uman care dă sens unui fapt. Este, pe scurt, decor, secvenţă şi, mai presusde toate,
semnificaţie.” (BAZELE JURNALISMULUI (Note de curs), autor: Dr.
conf. Alexandru Bohanţov)
Comunicarea. Reporterul este obligat să comunice, pe verticală, orizontală,
diagonală, etc . ”Genul analitic este de neconceput, desemenea fără a-ți însuși și
tehnicile interviului, dearece pentru a scrie un articol analitic reușit este necesar să
înțelegi ce gândesc privitor la evenimentul sau fenomenul analizat politicienii,
economiștii sau oamenii de afaceri, sau experții” (Manual de jurnalism de Mark
Grygorean, Chișinău, centrul Independent de Jurnalism, 2008, pag 145)
Extrardinar de important pentru un om care activează în acest domeniu este să
poată face o treabă bună în echipă. Totodată munca la televiziune este una de
echipă, în tandem cu munca editorilor redactorilor, specialiștilor de la montaj,
operatorilor tv. Iată de ce ”solidaritatea și complementaritatea sunt calitățile care
trebuie cultivate și organizate, iar responsabilitatea devine problema tuturor”
(Manual de Jurnalism de Mihai Coman, Polirom, 2006). Totodată, un reporter de
televiziune este dependent de operatorul care ia imaginile respective. Iar pentru a
obține un produs calitativ ”reporterul trebuie să-l informeze pe operator asupra
subiectului şi a condiţiilor tehnicede filmare. El trebuie să-i precizeze:dura ta pe
care o va avea ma ter ia lu l f in i t , ce elemente sau aspecte doreşte să fie
filmate şi în ce mod,cum intenţionează să-şi structureze materialul,
precizând, când este posibil, primaşi ultima imagine” ( Curs genurile Presei
Tv, Laza Ioan).
Un reporter de televiziune nu trebuie să fie doar foarte deștept și creativ. Pe lângă
astea, oratoria este o altă calitate pe care un jurnalist trebuie s-o posede. Aici
vorbim despre competențele de a ”ambala” un produs mediatic, de a-l face ca și
mierea, dulce pentru publicul său, indiferent de subiect. ”Lectura unui text în faţa
camerelor de televiziune, la nivel profesional, nu este un lucru chiar atât de uşor
precum pare la prima vedere, ci presupune o minimă înzestrare naturală
şi un îndelungexerciţiu. Pe lângă dicţie şi fluenţă, este necesară nuanţarea
şi accentuarea ideilor, adică o lectură a sensurilor, nu doar a cuvintelor.”
(Manual de Jurnalism). În plus ”se consideră că dacă telespectatorul îl vede pe
reporter la faţa locului ştirea câştigă în credibilitate. De aceea, posturile de
televiziune recurg ori de câteori este posibil la stand-up.” ( Curs genurile Presei
Tv, Laza Ioan). Ceea ce fac doar reporterii de televiziune, sunt stand-upurile și
live-urile, adică transmisiunile în direct. În astfel de momente, fără a poseda măcar
cîtuși de puțin tehnici de publicspeacking este imposibil și mai e și nevoie de o
voce bună, de o dicție bună și o ”față pentru cameră”(așa cum se spune la noi).
În concluzie trebuie să menționăm și faptul că reporterul este un profesionist
univesal, iar cunoștințele și abilitățile sale trebuie să fie cât mai numeroase pentru a
face față cu succes cerințelor actuale ale pieței mass-media. Jurnalistul trebuie să se
descurce în orice situație, să fie competent în orice domeniu sau cel puțin să
priceapă ”cu ce se mănâncă” anumite lucruri. Misiunea sa este una destul de
dificilă, și în fiecare zi acesta face lucruri diferite. Totul se schimbă. La fel și
reporterul trebuie să se schimbe odată cu evenimentele pe care le prezintă
publicului său. Iată de ce un jurnalist trebuie să se perfecționeze zi de zi, să
citească foarte mult, să gândească foarte mult, să fie creativ și să ”prindă” din zbor
tot ceea ce se întâmplă în jurul său. Deci dacă vorbim despre calitățile unui
jurnalist atunci acestea trebuie să fie o tonă, unele moștenite, altele dobândite.
Un reporter tv trebuie să-și vadă știrea prin perspectiva imaginilor, adică
să fie și un regizor bun. El e cel care decide ce se filmeaza și ce nu ”O
imagine foarte captivantă prin, să zicem, dramatismul sau ineditul ei, va
distrageatenţia spectatorului de la comentariu” ( Curs genurile Presei Tv,
Laza Ioan). Iată de ce uneori televiziunile fac mici cursuri de operatorie pentru
reporteri. ”Cu ajutorul fundalului din spatele reporterului, a zgomotelor de fond, a
tonului folosit de reporter și eventual a felului în care este îmbrăcat se reușește
redarea într-o anumită măsură a atmosferei locului sau a momentului creindu-I
telespectatorului impresia că este martor la cele întâmplate” ( Curs genurile Presei
Tv, Laza Ioan)
Până la urmă însă un reporter trebuie să fie original și unic în felul său.
”Reporterul/crainicul trebuie să încerce să fie el însuşi, nu să imite.” (Jurnalismul
de Televiziune de Lucian Ionică). Important e să te deosebești de mulțime și să
faci lucruri frumoase dar și utile pentru public.
CAPITOLUL II. Realizarea Calităților unui reporter la postul de televiziune
Publika Tv
Studiul de caz pornește de la buletinele de știri urmărite episodic în perioada 1-17
septembrie 2013. Majoritatea buletinelor monitorizate sunt cele de la ora 21:00,
adică din jurnalul de prime time. Am ales să analizez reportajele din acest jurnal de
știri, deoarece anume la această oră, materialele jurnaliștilor sunt finalizate până la
capăt, știrile complete. Totodată, în acest jurnal sunt prezentate cele mai
importante știri ale zilei. Voi analiza îndeosebi știrile sociale și mai puțin cele
economice sau politice. Motivul este apartenența mea la acest domeniu, astfel încât
mă pot pronunța nu doar asupra produsului finit al reporterilor, ci și asupra
procesului. Dat fiind faptul că sunt reporter social la postul de televiziune Publika
Tv, acest lucru îmi oferă marele avantaj de a fi mai obiectivă în privința calității
materialelor jurnalistice dar și în priviința calităților colegilor mei. Pentru analiză
voi menționa doar reportajele care mi-au atras atenția fie pentru profesionalism fie
pentru anumite gafe făcute de reporter. Astfel voi putea oferi exemple despre cum
trebuie realizat sau despre cum nu trebuie realizat un reportaj și ce trebuie de
evitat.
De exemplu știrea "Nu au şapte ani de acasă"! După concertul de aseară,
moldovenii au lăsat două tone de gunoi în centrul capitalei ” din data de
01.09.2013 este probabil cea mai simplă știre pe care ar realiza-o cu succes chiar și
un începător. Reporterul nu s-a documentat prea mult, el pur și simplu a mers la
fața locului, a filmat murdăria din centrul Capitalei și a discutat accidental cu
câțiva oameni din stradă. Unicul efort depus suplimentar este obținerea informației
de la angajații Regiei Autosalubritate despre cantitatea de gunoi strânsă. Pe de altă
parte imaginile vorbesc de la sine despre situația creată. În acest caz reporterul a
valorificat imaginile la maxim, a creat o ambianță impresionantă la început de știre
care justifică perfect titlul ”munte de gunoi”. ”Ambianță” este un termen tehnic
folosit la Publika tv. Asta înseamnă de fapt introducerea unor coduri cu imagini
reprezentative, filmate pe teren. De foarte multe ori ambianțele vorbesc mult mai
bine decât textul. Cu toate astea, în această știre ar fi fost benevenit și un stand-up
făcut de reporter care ar convinge spectatorul despre faptul că acesta a fost la fața
locului și a analizat situația în timpul nopții. Mai mult decât atât, stand-up-ul ar fi
oferit „culoare reportajului”, mai mult dinamism. În plus ar fi fost benevenită și
reacția reprezentanților de la regia Autosalubritate care să prezinte o statistă sau o
imagine de ansamblu în privința acestor concerte care ”murdăresc” într-atât
capitala. Un astfel de detaliu ar fi fost ”o lecție pentru cetățeni”. Dacă am fi avut
date despre cât gunoi a fost strâns în anii trecuți, aceștia și-ar fi dat seama dacă
situația e mai gravă sau dacă se ameliorează. Deci, în concluzie pot spune că
jurnalistul nu a depus suficient efort pentru a realiza un reportaj complet. Este
vorba despre ceva mai mult superficial, poate chiar realizat în grabă. Nu trebuie să
uităm că presiunea în redacțiile televiiunilor de știri este foarte mare și dat fiind
faptul că reporterii sunt impuși să realizeze știri în timp foarte scurt, până la
următorul jurnal, acest lucru se răsfrânge uneori asupra calității reportajelor.
O altă știre pe care aș vrea s-o analizez este ”Inaugurarea şantierului gazoductului
Iaşi-Ungheni, SIMBOLICĂ. Lucrările vor începe săptămâna viitoare” din data de
01.09.2013. De ce mi-a atras atenția această știre ? Pentru că subiectul este foarte
important și actual : Când va fi finalizat gazoductul Iași-Ungheni. Este un subiect
dureros pentru societatea noatră, dat fiind dependența de Moscova, tocmai pentru
că importăm gaz de la ruși. Deci, o știre legată de gazoductul Iași-Ungheni poate
avea audiențe maxime. Paradoxul este că în cazul dat, reporterul de la secția
economic, a depus și el un efort minim de realizare a acestui material, tocmai
pentru că acest lucru nici nu era neapărat.
După ce jurnalistul a citit undeva prin presa romească despre faptul că lucrările au
fost stopate după inaugurarea șantierului, acesta nu a dat decât un telefon
președintelui raionului pentru a afla cum stau lucrurile. Astfel informația a fost
confirmată, iată și știrea. Dar iarăși, totul depinde de modul în care jurnalistul
prezintă informația chiar dacă este vorba despre ceva foarte simplu. Mai departe
reporterul a completat știrea cu reacții preluate de la un ziar . Este vorba despre
declarația pentru Mediafax a premierului român Victor Ponta cu privire la
finalizarea lucrărilor. Și un lucru foarte important este informația de background
pusă în știre. Vorbim despre detaliile de la inaugurare pe care reporterul le
amintește telespectatorului și despre gazoductul în sine, cât costă proiectul, care ar
fi lungimea, etc. În opinia mea, informația este importantă, dar reporterul nu este
îndeajuns de credibil. De ce? Nu am văut filmări sau imagini care să confirme că
lucrările au fost deocamdate stopate. Deci, apare întrebarea ”Dar cum arată acum
acel șantier ?”. Mai mult decât atât, sincronul de la președintele raionului este luat
prin telefon. Dacă vorbim despre o televiziune, atunci știrea trebuie să conțină în
primul rând imagini. În concluzie, reporterul nu este suficient de credibil, iar
reportajul său, de fapt nu este chiar un reportaj.
Știrea ”Cititul, un lux pentru moldoveni. Preţul cărţilor taie cheful de lectură” din
data de 03.09.2013 îmi aparține și aș vrea să evidențiez cîteva momente. În acest
reportaj despre târgul de carte de la biblioteca națională trebuie să menționez două
aspecte importante. Reprezentanții editurilor și librăriilor se plâng pe numărul mic
de cumpărători, iar cumpărătorii se plâng pe prețurile mari ale cărților, chiar dacă
au fost afișate reduceri. Am pus în știre voxuri și sincroane care înfățișează
situația, dar din lipsă de spațiu nu am avut posibilitatea să introduc și un stand-up
despre cea mai scumpă carte de la expoziție, astfel am fost nevoită să pun detaliile
pe text. Deci, adesea reporterii tv sunt marginalizați de spațiul de emisie. Dacă cei
de la ziare sau radio își permit luxul detaliilor, noi oamenii de la televiziune suntem
limitați în timp. O știre la postul de televiziune Publika Tv trebuie să aibă o minută
și treizeci de secunde ca text. Evident că este foarte dificil să sistematizezi multă
informație într-un text atât de mic. De foarte multe ori, lucruri interesante sau
detalii nu urmează a fi dezvăluite publicului, tocmai din această cauză. E și cazul
meu.
Știrea ”Ministerul Educaţiei vrea să introducă sistemul de credite de studii în
colegii” este cel mai bun exemplu care înfățișează abilitatea reporterului de a
manevra cu informația proaspăt-apurută. În acest caz se observă că știrea a apărut
aproape imediat după ce Ministerul Educației a înaintat această inițiativă. Acest
lucru vorbește despre promptitudinea reporterului. Acest material a apărut aproape
în același pas cu evenimentul produs, adică apariția informației precum că
Ministerul Educației își propune să introducă în colegii noul sistem de credite.
Totodată știrea explică care ar fi consecințele acestei modificări, adică elevii vor
avea posibilitatea să-şi aleagă disciplinele şi profesorii şi vor susţine examene la
toate obiectele de studiu. Astfel știrea este completată cu păreri ale studenților care
argumentează care ar fi avantajele modificărilor respective. Prin explicarea
consecințelor și a detaliilor, reporterul dă dovadă de cunoaștere a subiectului,
analiză. În acest caz nu este vorba deja de o modificare în curs, ci despre o
potențială modificare, deoarece decizia finală va fi luată în vara anului 2014.
Totodată jurnalista pune în material și părerea elevilor despre acest lucru, și ce ar
însemna la modul practic aceste modificări. Acest lucru demonstrează și
perspicacitatea jurnalistului. Este de datoria ei să valorifice orice informație nouă
care ar putea să influențeze într-un mod sau altul societatea. Reporterul a făcut
exact acest lucru. La postul de televiziune Publika Tv, reporterii au unul sau mai
multe domenii pe care le monitorizează. Respectiv, autoarea știrii, Nely Gâștemulte
demonstrează că este la curent cu absolut toate noutățile care apar în domeniul
monitorizat de ea.
Deseori jurnaliștii afirmă că cel mai important lucru în această profesie este relația
cu sursele, or oamenii devin informatorii jurnaliștilor și furnizează o sumedenie de
subiecte interesante care merită a fi făcute publice. Reportajul ”Elevii gimnaziului
din Ţarigrad, nevoiţi să facă educaţia fizică în hol” din data de 04.09.2013
exemplifică această teorie. În cazul dat reporterul prezintă istoria unei școli care nu
are o sală de sport. Copii se află în situația în care sunt nevoiți să facă educația
fizică pe holurile instituției. Jurnalistul a făcut o știre destul de reușită despre
această problemă, și asta doar pentru că a aflat de la sursele sale despre acest caz.
Astfel de istorii nu sunt comunicate jurnaliștilor prin mail sau press-release-uri.
Jurnaliștii află singuri despre aceste lucri, caută, dau telefoane sunt anunțați din
timp atunci când oamenii îl cunosc și au datele sale de contact. În toate manualele
de jurnalism este menționată importanța legăturii cu sursele. Cu cât mai multe
surse are un jurnalist, cu atât mai multe știri, investigații și reportaje poate realiza
acesta.
O pot spune chiar din propria experiență că un jurnalist începător fără surse este ca
un pui rătăcit. Acesta nu face subiecte decât dacă află despre anumite evenimente.
Legătura cu sursele se face pe parcursul timpului, odată cu acumularea experienței
sau chiar pe teren. Doar munca pe teren poate ajuta un jurnalist să-și facă surse.
La Publika Tv, în cadrul ședințelor, editorii menționează de foarte multe ori să
constuim relații cât mai bune cu sursele noastre și să-i sunăm cât mai des. Unori
aud chiar și expresia ”scoateți-vă sursele la cafea”. În concluzie pot spune că un
jurnalist trebuie să-și facă surse neapărat.
Și dacă tot sursele apar pe parcurs, aici intervine o altă calitate pe care trebuie s-o
posede jurnalistul. Vorbim despre psihologie. Jurnalistul este obligat să fie și un
bun psiholog. Acesta trebuie să poată să convingă oamenii, să le inspire încredere
pentru ca mai apoi aceștia să-l telefoneze sau să se lase ”descusuți”.
Nu de puține ori am avut misiunea de a face subiecte din închisori. În astfel de
cazuri, instrumentele psihologice trebuie utilizate la maxim și asta pentru că
deținuții refuză să vorbească în fața camerelor, tomai din cauza statutului lor.
Aceștia trebuie convinși, ”trași de limbă”.
În primul capitol scriam că un reporter trebuie să fie curios, energic și să aibă acel
spirit al dreptății. Chiar dacă jurnaliști și ziariști ca Eminescu nu mai avem, totuși
jurnaliștii de azi trebuie să fie oamenii acțiunii, cei cărora le plac oamenii și nu pot
rămâne indiferenți de problemele acestora. Trebuie să iubești oamenii ca să fii un
bun jurnalist. Și dacă îi iubești, ești interesat de problemele lor și ale societății în
mod automat. Știrea ”SCANDAL într-un sat din Călăraşi: Mai mulţi protestatari
au blocat un drum şi cer redeschiderea şcolii” din data de 05.09.2019 exemplifică
cele spuse mai sus. Din imaginile postate, se observă faptul că reporterul nu este
indiferent de problema reflectată. Acesta a mers până la Călărași, curios fiind de
amploarea protestelor, a aflat toate detaliile necesare pentru a-și construi subiectul,
a discutat cu protestatarii, a explicat în știre motivele oamenilor de a ieși în stradă.
De exemplu ”Oamenii sunt revoltaţi şi de faptul că microbuzul de linie nu intră în
sat,ci se opreşte doar la intrarea în localitate, iar în lipsa unei staţii,copiii sunt
nevoiţi să aştepte transportul în frig” și oferă părerile acestora despre situația
creată, astfel convinge telespectatorul despre importanța subiectului său. Iar
prin ambianțele folosite și imaginile luate, telespectatorul înțelege cum stau
lucrurile și cât de dramatică este situația respectivă.
Pe de altă parte, jurnalistul impresionează telespectatorul prin anumite
elemente ca textul ce sensibiliează : ”În plus, părinţii afirmă că, în şcoala din
satul vecin Recea, copiii lor sunt discriminaţi.”.
Este foarte important ca într-un subiect de conflict, jurnalistul să fie
echidistant și să prezinte părerea tuturor părților implicate. Or în acest caz
reporterul include în știre spusele președintelui raionului care a oferit o
soluție. Deci, telespectatorului îi este clar care este subiectul și care este
finalul. Tabloul este prezentat complet. Mai mult decât, atât la final este pus și
un background foarte bun : ” Amintim că 14 şcoli vor fi lichidate şi alte 42
reorganizate în acest an de studii... Potrivit Ministerului Educaţiei, din 2010 şi până
în luna aprilie a acestui an au fost închise aproape 100 de şcoli, în special cele din
satele mici...” În acest mod, consumatorul este informat și despre situația în țară cu
privire la reorganizarea școlilor, la reformă. În acest mod, știrea răspunde la toate
întrebările : ”Ce ? Unde ? Când ? De ce ? Pentru ce ? În care circumstanțe”.
O altă calitate care este absolut indispensabilă unui reporter este și spiritul de
observație. Un jurnalist trebuie să aibă acest simț al știrii, să observe tot ce se
întâmplă în jurul său, dar cu un ochi foarte critic. Un astfel de exemplu este și
reportajul ”Şi-a construit anexă la anexă” din data de 05.03.2013. Este vorba
despre un preot care și-a construit ilegal o anexă peste anexa apartamentului său. În
acest caz este evident că reporterul pur și cimplu a observat ”anomalia” de
construcție, a investigat cazul, a discutat cu vecinii și a făcut un subiect de știri.
Observăm că jurnalistul a investigat principiile de construcție a anexelor, a discutat
cu specialiștii care au pus disgnosticul : este ilegal. Astfel în știre apare sincronul
arhitectorului-șef al sectorului Botanica Igor Vrabie care spune următoarele : "S-au
depistat unele neconformităţi şi anume unele abateri de la proiectul de execuţie. A
fost sesizată Inspecţia de Stat în construcţii. Am sesizat inspecţia de câteva ori,
până la moment, nu am primit un răspuns". Doar după ce specialistul a constatat
ilegalitatea construcției, reporterul și-a continuat investigația. În mod obiectiv și
echidistant acesta a încercat să discute cu proprietarul, care însă a refuzat să
vorbească, lucru menționat în știre. Iar pentru a da și părerea societății vis-a-vis de
acest caz, au fost intervievați și vecinii care s-au pronunțat împotrivă. Pentru și
mai multe clarități, dar și din încercarea de a soluționa problema, jurnalistul a
încercat să discute cu oficialii responsabili de astfel de cazuri ” Reprezentanţii
Inspecţiei de Stat în Construcţii nu au comentat deocamdată acest caz”. Un
moment important este și ”coperta” de la început de știre, adică imaginile cu
această anexă, toate puse pe o muzică potrivită. Prin așa trucuri, știrea capătă
farmec și atrage și mai mult telespectatorul. Nu pot să nu menționez stand-
upul realizat de reporter. Este lăudabilă dicția, oratoria, dar și ținuta vestimentară.
Toate aceste elemente conferă credibilitate informației expuse. Foarte importantă
este și ținuta vestimentară, business-casual: cămașă și sacou de culoare neagră.
Jurnaliștii profesioniști trebuie să arate conform statutului lor, deci nu se permit
gafe vestimentare, sau de imagine, mai ales în cazul reporterilor tv. Observăm și
părul aranjat, dar și machiajul minim. Deci, un reporter trebuie să fie la înălțime și
din punctual de vedere al imaginii sale.
Un avantaj colosal pe care îl au toți reporterii este șansa de a fi creativ. Materialele
jurnalistice creative sunt întotdeauna mult mai ”suculente” decât știrile anoste,
aproape identice cu acele comunicate de presă. Un exemplu în acest sens este și
următorul reportaj ” Infractorii trebuie să se teamă nu doar de poliţişti, ci şi de…
vecini” din data de 06.09.2013. Știrea începe cu următoarea burtieră de titlu :
”Vecine, vezi că vine hoțul”. Imediat observăm acele elemente umoristice dar și
creative care distrează un pic publicul, chiar dacă este vorba despre un subiect
destul de serios. Ce a făcut reporterul ? Subiectul despre proiectul "Supraveghere
de vecinătate" care are drept scop prevenirea infracțiunilor și menirea de a reduce
criminalitatea a fost combinat cu anumite elemente umoristice. De exemplu știrea
începe cu o copertă de imagini reprezentative în acest sens, montate pe muzica din
filmul ”Джентльмены удачи”. După părere mea, astfel de tehnici sunt binevenite
dacă acestea nu știrbesc din conținut. În cazul dat combinația de elemente creative
și titluri umoristice este reușită. În continuare, reporterul dezvoltă subiectul. Este
vorba despre un nou proiect-pilot aplicat în Moldova care are drept scop
cooperarea între vecini pentru a preveni infracțiunile.
Știrea cu titlul ”Mai multe instituţii medicale municipale vor fi comasate în cadrul
reformei sistemului medical” din data de 17.09.2013 este realizată în urma
prezentării strategiei de reformare şi dezvoltare a sistemului municipal de sănătate
pentru următorii patru ani. Colega mea a studiat acest proiect, în urma căruia și-a
punctat cele mai importante detalii pe care le-a valorificat în știrea sa. Mai mult
decât atât, reporterul a obțin sincroanele necesare de la specialiști și autorii
strategiei care sunt de fapt pilonii acestei știri. În acest material reporterul pune
accent pe problema comasării instituțiilor medicale. Pentru a arăta telespectatorului
care este miezul problemei, jurnalista a intervievat doi reprezentanți de la două
instituții medicale care au fost comasate. Totodată prin aceste sincroane ea
demonstrează care ai fi avantajele și dezavantajele comasării. Acest fapt ne
demonstrează că jurnalistul s-a documentat bine în privința subiectului, cunoaște
realitatea din instituțiile medicale, dar are și surse, adică oameni, specialiști care să
confirme în fața camerei faptul constatat de repoter. Totodată faptul că acesta în
cazul dat introduce și un sincron al unui membru PCRM care nu crede în eficiența
acestei strategii scoate la iveală că jurnalista a discutat și cu oponenți, deci e vorba
de și mai multă documentare. Fără a cunoaște medici, directori de instituții
medicale, realizarea unui astfel de reportaj este aproape imposibilă. Totodată
complexitatea reportajului demonstrează că doar un jurnalist cu o experiență de cel
puțin un an poate să realizeze acest material, deoarece domeniul medicinei este
suficient de complicat, iar reformele și problemele existente dau bătăi de cap în
plus reporterilor. Doar unul versat poate analiza și interpreta corect lucrurile per
ansamblu. Cu toate acestea un lucru foarte important este continuitatea subiectului.
Până la urmă reporterul are datoria să monitorizeze evoluția evenimentelor legate
de prezentarea strategiei și care ar fi următorii pași. Or nu am mai văzut în
continuare o altă știre care să prezinte la ce etapă este această strategie. Până la
urmă jurnalistul are o responsabilitate față de telespectator, iată de ce în cazul dat
avem de-a face cu o ”scăpare„ din partea reporterului tv.
Un alt moment important care trebuie discutat este și o altă funcție a reporterilor
Publika tv, cea de corespondenți live de pe teren. Majoritatea jurnaliștilor de la
acest post de televiziune oferă în direct detalii de la fața locului sau din teren. Aici
este vorba despre cele mai importante subiecte care necesită o intervenție din teren.
Astfel, în cadrul jurnalelor de știri, majoritatea betelor (știri complete) sunt însoțite
de comentariile de la fața locului oferite de reporteri. În toate jurnalele de știri sunt
cel puțin două live-uri. Astfel, din teren, reporterii oferă explicații și vin cu detalii
despre subiect. Este o responsabilitate sporită atât din partea reporterilor, dar și a
operatorilor. Totodată live-urile zilnice complică și mai mult travaliul jurnalistic al
reporterilor. Aceștia trebuie să se grăbeacă mereu în a colecta informații rapid
înainte de live. Uneori se întâmplă și cazuri când corespondenții nu au timp
suficient pentru a se pregăti, pentru a repeta textul, sau chiar pentru a se documenta
până la final. Din propria experiență pot spune că anume în astfel de momente se
testează mai multe calități atât profesionale cât și personale. Este vorba în primul
rând de operativitate. Atunci când un reporter este trimis de urgență la un accident
grav, într-un timp foarte scurt el trebuie să adune informațiile, să le sistematizeze și
să-și facă un text de live corect și coerent, coordonat cu editorul. Mai mult ca atât,
de foarte multe ori reporterul este obligat să găsească și invitați la cadru, adică
martori, sau oameni care au văzut detalii. Deci misiunea devine și mai complicată.
Mai mult ca atât, un reporter trebuie să posede o memorie și o dicție aproape
perfecte, pentru a vorbi cât mai bine, convingător și frumos în fața camerelor, în
caz contrar ești taxat cu amenzi. Mai sus spuneam că un reporter tv trebuie să fie și
un bun orator, un om care adesea să poată improviza, să vorbească liber fără prea
multă pregătire sau repetiții. Iată de in lipsă de timp, de multe ori observăm
momente când reporterii se și mai bâlbîie sau comit greșeli gramaticale sau chiar
trag cu ochiul în foaia cu textul scris.
Un alt aspect important este și imaginea în timpul live-urilor. Un reporter este
obligat să arate conform standartelor: machiaj, coafură, drescode.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În concluzie pot spune că un reporter este acel om pregătit pentru ca viața lui să se
schimbe în mod radical, din moment ce alege acest domeniu de activitate.
Cerințele sunt extrem de mari, volumul de muncă imens, iată de ce reporterul
trebuie mereu ”să crească și să tot crească”. Funcția sa se schimbă odată cu
trecerea timpului, cu dezvoltarea tehnologică și evenimentele care se produc zi de
zi.
Până la urmă funcția-pilot rămâne, desigur, funcția de informare. Deci un reporter
trebuie să țină cont de următoarele funcții ale reportajului:
- ”înțelegerea evenimentului;
-aducerea în atenție a unei informații personalizate;
-restituirea unei realități date, într-o manieră originală;
-informație în defavoarea spectacolului;
-stabilirea unei legături între jurnalist și public;
-sensibilizarea publicului, compementară informării;
-semnificarea evenimentului relatat și concretiarea semnificației printr-o presupusă
legătură cu viața publicului ;
-prezentarea unui element considerat surpriză față de un anumit nivel al
informației, reperat de jurnalist ca fiind cunoscut de public;
-seducție;
-persuasiune.” (Manual de Jurnalism de Mihai Coman, vol II, București, poliro,
2006)
Reieșind din cele expuse mai sus, pot afirma că un jurnalist trebuie să fie un om
universal, gata să asimileze orice tip de informație, pregătit să înfrunte furia
politicienilor, a funcționarilor publici, a oamenilor simpli și a șefilor.
Un jurnalist nu trebuie să uite niciodată să rămână până la urmă imparțial și să
reflecte adevărul, în caz contrar este taxat nu doar de auditoriul său.
BIBLIOGRAFIE
1. ”Manual de jurnalism” de C. F. popescu, Tritonic, Bucure?ti 2003
http://it.scribd.com/doc/37496834/Cristian-Florin-Popescu-Manual-de-jurnalism
2. ”Manual de jurnalism” de Mark Grygorean, Chi?inau, centrul Independent de
Jurnalism, 2008
http://ro.scribd.com/doc/12513840/Manual-de-Jurnalistica-Grigoryan-Romana
4.Interviul (NOTE DE CURS)
http://www.scritube.com/jurnalism/INTERVIUL91556.php
5.JURNALISTUL SI EXPERIENTA INTERVIULUI
http://www.scritube.com/jurnalism/JURNALISTUL-SI-EXPERIENTA-
INTE23486.php
6. ”Manual de Jurnalism” de Mihai Coman Polirom, 2006
7. Curs genurile Presei Tv
http://ro.scribd.com/doc/25149536/CURS-Genurile-Presei-TV
8. http://www.scribd.com/doc/25149487/JURNALISMUL-DE-TELEVIZIUNE de
Lucian Ionica
9. http://www.scribd.com/doc/22255757/Bazele-Jurnalismului
BAZELE JURNALISMULUI (Note de curs), autor: Dr. conf. Alexandru Bohantov
10 Note de curs: tehnici de lucru specializat în televiziune
http://www.scribd.com/doc/32169363/Tehnici-de-lucru-specializat-in-televiziune
11. Manual de Jurnalism
http://ro.scribd.com/doc/25346025/Manual-de-Jurnalism-Vol-II-Rezumat
12. Jurnalismul de televiziune de Daniela Zeca Buzura, Polirom, 2005
http://www.scribd.com/doc/51151922/Daniela-Zeca