NATU RAREVISTĂ PENTRU RĂSPÂNDIREA ŞTIINŢEI

ADMINISTRAŢIAR E D A C Ţ I A ŞI B U C U R E Ş T I VI

A P A R E

TELEFON

STR. ROZELOR, 9

L U N A R

3 . 5 3 . 7 5

Profesorul D. POMPEIU Profesorul G. ŢIŢEICA

No. 10

1 5 D E C E M B R I E 1 9 3 3

A N U L D O U Ă Z E C I Ş l D O I

N A T U R AREVISTĂ PENTRU RĂSPÂNDIREA ŞTIINŢEI

A P A R E LA 15 A F I E C Ă R E I L U N I S U B Î N G R I J I R E A D - L O R

G. Ţ IŢ E IC A G. G . L O N G IN E S C U O C T A V O N IC E SC UProfesor Universitar Profesor Universitar - Profesor Universitar

C U P R I N S U LLA SĂRBĂTORIREA PR O FESO ­

RILOR G. ŢIŢE IC A ŞI D. PQM PEIU de G. G. Longinescu 1

Cuvântarea D-lui Profesor V. Vâlco-vici 3

Cuvântarea D-lui Profesor C. Angc-lescu, Ministrul Instrucţiunii 5

Cuvântarea D-lui Profesor L, M razec 6Cuvântarea D-lui Profesor Vasilescu

Karpen 1Cuvântarea D-lui Profesor Dr, Hur-

muzescu 8Cuvântarea D-hui Profesor D avid

Emmanuel ■ 9Cuvântarea D-lui .Profesor P. . Ser-

gescu 9Cuvântarea D-lui'Profesor S. Stgilow .11Cuvântarea D-lui' Profesor V. A laci 12Cuvântarea D-lui Profesor Octav O-

nicescu ■ 14Cuvântarea D-lui Profesor V. Bianu 15

Cuvântarea D-lui Dr. D. Buttescu 16Cuvântarea D lui Prof, Ion Ionescu 17Cuvântarea D-lui Profesor G. Ţiţeica !8Răspunsul D-lui Prof. D. Pompeiu 19DELA SĂRBĂTORIREA PR O FE­

SORILOR D. POM PEIU ŞI G. ŢIŢBIG A de 1. N. Longinescu 21

Cuvântarea D-lui Profesor A. Ioa-chimescu 24

SPRE AM ERICA-PE OCEAN defean Stoenescu Dunăre 25

RÂNDURI RA SLETE de G. G. 'Longinescu 30

LECTURI ŞT IIN Ţ IFIC E de G.Hazu 31

CERUL ÎN STELA T de N icolaeStănescu 35

N O TE Ş T DĂRI DE SEAMĂ 37AJUTOARE PRIM ITE 38TABLA D E M A TERIE A VOlLU- ;

MULLII X X II PE ANUL 1933 39

VOLUM ELE II ŞI V I — VIII, PE PREŢ DE 60 LEI FIECARE SE GĂSESC D E VANZARE LA D. C. N. THEODOSIU, LABORATORUL DE CHIMIE ANORGANICA

S P L A I U L M A G H E R U 2, B U C U R E Ş T I VOLUM ELE X I I - X X II, PE P R E Ţ DE 200 LEI VOLUMUL S E G Ă S E S C L A A D M I N I S T R A Ţ I A R E V I S T E I

A B O N A M E N T U L 250 L E I A N,U A L / N U M A R U L L E I 2 5ABONAMENTUL PENTRU INSTI TUŢI I 400 LEI ANUAL

REDACŢIA ŞI A D M IN ISTRA ŢIA : BU CU REŞTI 6, STR . ROZELOR 9.

NATU RAREV ISTĂ PENTRU R Ă S P Â N D I R E A ŞTIINŢEI

SUB ÎNGRIJIREA DOMNILOR G. TITEICA , g . g . l o n g in e s c u ş i o . o n ic e s c u

ANUL XXII 15 DECEMBRIE 1933 NUMĂRUL 10

LA SĂRBĂTORIREA PROFESORILOR

G. Ţ I Ţ E I C A şi D. P O M P E I Ude G. G. LONGINESCU

Ştiinţă înseam nă a devăr. U n om d e ştiinţă e un om ca re caută a devă­ruri şi care luptă pentru biruinţa lor in lum e. A d ev ă ru l sp a rg e capul, sp une R om ânul. L um ea fu g e d e adevăruri şi le prim eşte numai cu g reu . G alileu a su ferit chinuri pentru adevărul, că păm ântul se învârteşte. P asteur a suferit

D-l Prolesor D. POMPEIU D-l Profesor ŢIŢE1CA

mult din pricina duşm anilor, care-i tăgăduiau descop eririle . „ E u le d o v ed esc cu ex p erien ţe şi ei mă com bat cu d iscursuri" , spunea el oftând. A c e ş t i ei erau tot oetmeni d e ştiinţă, iar unul din ei chiar m em bru al A ca d em iei de

N A T U R A1

Ştiinţe. P asteu r a fă cu t pentru m edicină in dou ăzeci ş i cinci d e ani, a tâ t cât n a u făcu t toţi m edicii în d ou ăzeci ş i cinci d e veacuri. U n învăţat m are

germ an a fo s t boerit la şap tezeci d e an i cu titul d e excelen ţă, aşa cum E n glezii dau titlul d e lo rd la oam enii mari. A şa e că-ţi pare bine, îl în trebă o d a tă un prieten. îm i p are bine. fireşte , răspunse el, d ar m i-ar f i părut şi m ai bine acum treizeci d e an i să f i găsit un singur om care să nu m ă fa c ă nebun.

O mul d e ştiinţă este m odest şi harnic. E l m unceşte fă ră gân du l d e câştig. E l g ă seş te mulţumire în pagin ile sublim e a le istoriei d e m âine şi nu în lau dele ieftin e a le ziarelor d e astăzi, cum spunea S ir H um phry D avy, stră­lucitul chim ist şi fizician englez m ort acum o sută d e ani. N u e d ea ju n s c a cineva să a ib ă m e r it e : mai trebu e să f i e şi altcineva care să recu noască aceste Merite. A şa a fo s t în totdeauna. D ea ceea . m ulţi oa tn etiv d e ştiinţă au fo s t răsplătiţi târziu d e tott ab ia la sfârşitu l vieţei lor, iar şi mai mulţi n au fo s t răsplătiţi d e loc. Târziu d e tot s ’a recunoscut m eritul a ltor oam en i d e ştiinţă, la su te d e ani du pă m oartea lor.

D ea ceea mai spun od ată ce-am spus d e a tâ tea o r i : trăim în z ile mari. In mijlocul atâtor scăd eri trăim şi clipe d e strălucitoare înălţare. C lipe d e a cestea a trăit D um inică 26 N oem brie lum ea a lea să care nu m ai în căpea în am fiteatrul Spiru H aret din F acu lta tea d e Ştiinţe. A u fo s t sărbătoriţi atunci p ro fesorii G. Ţ iţeica şi D im itrie Pom peiu pentru m eritele lor, la cei şa izeci d e an i împliniţi d e fieca re . M inistrul Instrucţiunei, C ultelor şi A r­telor, preşedinţii societăţilor d e m atem atică, d e fiz ică , d e chimie,, preşed in ­tele A cadem iei R om ân e, reprezentanţi a i universităţilor din Bucureşti, Iaşi, C lu j şi Cernăuţi, rectorul Ş cca le i P olitechn ice C arol I i din Bucureşti, op t­sp rez ece oam eni d e ştiinţă au pream ărit în cuvântările lor activ itatea rodnică şi sporn ică în ogoru l m atem aticei, a celor do i sărbătoriţi. A m ân doi sunt pro­feso r i la F acu lta tea d e ştiinţe din Bucureşti, am ân doi au făcu t lecţii la S orbcn a din Paris, am ândoi au lucrări oria in ale d e m atem atică, a căror în sem nătate e recunoscută d e toţi m atem aticii m ari din lum e. A m ândoi şi-au legat num ele d e descoperiri, num e rom âneşti şi au fă cu t a s t fe l cin ste m are ştiinţei rom âneşti şi neamului rom ânesc întreg. '

A m ân doi au fo s t făcu ţi d octori d e on oare d e universitatea din V ar­şovia. A m ân doi au fo s t d ecora ţi d e M ajesta tea S a R eg ele .

In schim b num ai unul din ei a făcu t politică, iar celă la lt l-a întrecut tocm ai pentru aceasta , printr’o activitate culturală m ai întinsă, m ai spornică, m ai rodnică şi m ai trainică.

M ulţi an i trăiască am ân doi şi mulţi an i să mai f ie p od o a b a ştiinţei din toată lum ea şi p o d o a b a neam ului nostru rom ânesc. A şa să le a ju te Dum­

nezeu la am ândoi...N atura" s e p lea că plină d e adm iraţie înaintea P rofesoru lu i Ţ iţeica.

unul din în tem eetorii ei şi-i urează sănătate care-i mai bună d ecâ t toate. Am in.

N A T ir R A

2

C U V Â N T A R E A D -LUI P R O F E S O R V . V A LC O V IC IPREŞED IN TELE SOCIETĂŢII ROMÂNE D E MATEMATICI

Societatea Română de Matematici serbează azi încoronarea unei pil- «duitoare probe de energie românească de cea mai fină calitate. Căci vârsta de 60 de ani pe care o împlinesc învăţaţii români de renume universal, D-nii •profesori D. Pompeiu şi G. Ţiţeioa este numai un prilej de cercetare sin­tetică a unui trecut glorios. V iaţa celor doi savanţi pe care îi sărbătorim azi. este o continuă şi nobilă muncă intelectuală de aproape o jumătate de veac. urmată în toate ocaziile de isbândă şi înşirată pe o linie permanent ascendentă.

Soarta a hotărât ca cei doi matematicieni ai neamului nostru Să se nască numai la interval de câteva zile unul de celălalt, d. Pompeiu la 4 Octomvrie, d. Ţiţeica la 13 zile după d. Pompeiu, adică 17 Octomvrie ale anului 1873. Astfel ni s’a oferit nouă un minunat prilej de a-i uni într’o singură solemnitate de două ori mai impunătoare şi mai strălucită. Este o

indicaţie simbolică superioară poate, pentru apropierea între două mari forţe creatoare în lagărul culturii ştiinţifice, unde de altfel cărările amândorora merg paralel. Este adevărat că d. Pompeiu prin cercetările sale matematice este mai mult analist. Insă chiar în cele imai subtile şi mai delicate lucrări de analiză D-sa găseşte un sprijin solid în puternica-i intuiţie geometrică. Este adevărat că d. Ţiţeica este preocupat mai mult de geometrie. Insă cu

•ce îndemânare mânuieşte D-sa armele analitice pentru a trage foloase nebă- mudlte în ogorul Geometriei!

Calităţile de inspiraţie şi de metodică elaborare a ideii matematice a atras atenţia lumei ştiinţifice din toate ţările, încă de la începutul activităţii ambilor sărbătoriţi. In cât azi numele d-lor Pompeiu şi Ţiţeica au intrat în literatura producţiunilor neperitoare, prin lucrări matematice originale dura­bile. De numele d-lui Pompeiu sunt legate operaţiuni fundamentale din Analiză, iar de numele d-lui Ţiţeica sa u legat pentru totdeauna anumite suprafeţe din Geometria superioară, suprafeţele Ţiţeica. Cetatea lumină îi cheamă la catedra de la care au profesat Henri Poincare şi Paul Pamieve şi astfel pe rând savanţii noştri fac la Sorbona magistrale prelegeri în admiraţia celor mai mari învăţaţi ai lumii veniţi să-i asculte şi să înveţe. Inima noastră de Român trebue să tresalte de mândrie şi de bucurie că prin geniul celor doi matematicieni nealmul nostru şi-a putut plăti, cel puţin în parte, datorinţa către edificiul culturii universale.

Toată această bogăţie de cunoştinţi şi de posibilităţi o foloseşte şcoala românească în plin. Cei doi matematicieni sunt în acelaşi timp mari şi ascul­taţi profesori, în jurul cărora s’au grupat tineri setoşi de lumină. Şi dacă azi avem o şcoală matematică la acelaşi nivel cu acelea similare din occiden­tul civilizat al Europei, dacă aizl revistele române şi străine de specialitate sunt pline de lucrări de ale matematicienilor români, aceasta se datoreşte •celor doi profesori care au ştiut să descopere talentele, să le insufle entu­ziasmul şi să le polarizeze forţele înspre activitatea serioasă ştiinţifică. Pro-

N A T D a A

3

fesori în. adevăratul înţeles al cuvântului, d-nii Pompeiu şi Ţiţeica transmit" pasiunea matematică celor ce vin să-i asculte. înzestraţi cu minunate daruril pedagogice, cei doi profesori ştiu să magnetizeze auditoriul' chiar din primii: ani de studiu. Cine le-a ascultat o lecţie arde de nerăbdare să-o asculte şi pe aceea ce-i urmează. Iar aceia care vor fi colindat prelegeri şi profesori celebri în ţări străine, pot spune fără nici o teamă de exagerare că nicăiri şi la nimeni' nu se găseşte agrementul lecţiunilor d-lui Profesor Pompeiu ; nicăiri şi la nimeni nu se află claritatea şi înalta valoare pedagogică şi edu­cativă ale. prelegerilor d-lui Profesor Ţiţeica.

In chip de prelungire naturală, calităţile celor doi mari Români sau revărsat dincolo de hotarele ştiinţifice. D-nul Pompent a fost chemat să- conducă desbaterile Parlamentului în calitate de preşedinte. A făcut-o cu demnitate în toate împrejurările. Şi nu numai atât. Dar prin tactul omului. care priveşte totul delà înălţimea relativismului actelor omeneşti, cu liniştea pe care i-a antrenat-o exerciţiul gândirii matematice, D-sa a lăsat în analele parlamentare .amintirea unui preşedinte civilizat care poate stăpâni situaţiile cele mai dificile altfel decât prin manifestări violente. Şi nu numai'acolo, ci, pretutindeni unde apare marele profesor, se propagă fluidul unei liniştite înţelegeri superioare a faptelor şi a oamenilor. Pe baza farmecului personal şi a prestigiului pe care nu i l-a contestat nimeni nici chiar atunci când a : fost chemat să conducă delicate discuţiuni politice, d. Profesor Pompeiu*- exercită o puternică acţiune de potolire a patimilor, drenându-le spre frumos şi spre util. Prin minunata structură a minţii şi prin liniştita atitudine clasică faţă de evenimente şi fiinţe, d. Pompeiu ne evoacă figurile vechilor geometri i ai Eladei.

D-l Ţiţeica a fost împins de un nobil gând de umanizare a ştiinţei către opera de răspândire a luminii în pături cât mai întinse. D-sa porneştte delà ideia că ştiinţa e defăimată din cauză că nu este în dieajims de cunoscută. Pe calea aceasta d. Ţiţeica se cheltueşte cu o rară dărnicie şi cu múlt folos obştesc. în articole numerose din „Gazeta Matematică“ adresată mai mult : liceenilor. în activitatea d e a revista ..Natura“ pe care o; înfiinţează cu d. Profesor Longinescu. în admirabila Instituţie a „Caselor Naţionale“ alături de d. General Manolescu sub egida căreea dă mulţimilor electrizate de cu­vântul său înţelept, cele mai folositoare sfaturi de purtare şi de gospodărie. Şi tot pe linia aceasta d. Ţiţeica întâlneşte, prilejul de a-şi pune calităţile la o utilă contribuţie în consiliul permanent de pe lângă M ini ster u l i n s tr uc - ţiunii publice şi mai cu seamă în administrarea înţeleaptă a Academiei Ro­mâne al cărui membru a fost ales încă din 1914.

Toată această titanică activitate, pe care d. Ţiţeica o duce de front cu o tinereţe şi cu un entuziasm fără pereche, se încadrează în două mari prin­cipii care constituesc şi îndreptarul şi mi sterul succesului D-saie; două prin-' cipii cere nu cunosc nici o excepţie în nici o împrejurare : O p er fec tă ordine în

. lucru şi o înaltă ţinută m orală.Cu aceste făclii de luminare şi de civilizare a mulţimilor d. Ţiţeica.

prin exemplul propriei sale vieţi a fost o pildă şi un isvor de bine şi de fru­mos pentru sufletele celor ce l-au cunoscut.

N A T U. R \

4

Societatea Română de Matematici de dimensiuni prea mici pentru â -vă sărhători cum se cuvine, a avut totuşi satisfacţia să vadă că la modestul .său glas au răsărit din toate colţurile ţării preţioase flori de admiraţie şi de recunoştinţă pentru a împodobi cununa pe care naţiunea o aşează pe fruntea a doi aleşi ai firii. La această solemnitate, vechi şi importante societăţi sa- •vante, însemnaţi învăţaţi din ţări străine au prezentat omagiile lor faţă de o activitate care a impus lumii întregi ştiinţifice.

Societatea noastră este mândră că împlineşte azi un act istoric faţă de cei doi membri iluştri ai ei. Căci preţuirea unui neam se face numai prin opera fiilor săi de seamă. Iar cinstirea ziditorilor edificiului naţional face parte din imperativele istoriei oricărui neam ce tinde spre mai bine.

Iată de ce Suveranul ţării a binevoit să acorde înaltul său patronaj, acestei solemnităţi. Şi noi cei ce vă iubim şi; care vă datorăm tot ce avem bun în mintea şi în sufletul nostru, am compus acest glosar de bună urare la care învăţaţii străini de seamă au adaos produsul minţii lor pentru a mări slăvirea momentului.

Primiţi acest modest buchet ca un semn al recunoştinţei noastre, al admiraţiunîi celor ce vă cunosc şi al iubirii tutUror — şi cetiţi într-’ânsul căldura cu care discipolii şi colegii Dv. vă urează azi în pragul celui de-al 7-lea deceniu, viaţă lungă pentru binele şi fericirea ţării.

C U V Â N T A R E A D-LUI P R O FE S O R C. A N G ELESC U MINISTRUL INSTRUCŢIUNII

O vie recunoştinţă şi un nobil sentiment a întrunit la această sărbătorire -a muncii şi a meritului, tot ceiace ţara noastră are mai distins.

Ca ministru al culturii naţionale, sunt fericit să pot aduce sărbăto­riţilor de astăzi, atât în numele meu personal, cât şi în numele autorităţei, pe care am cinstea să o reprezint, omagiul meu de profundă admiraţiune, pentru opera de seamă cu care Ţiţeica şi Pompeiu au îmbogăţit comoara cul­turii româneşti.

In pleiada oamenilor de ştiinţă care ilustrează ştiinţa matematicii ro­mâneşti alături de Spiru Haret, de David Emmanuel, de Pamgraii, de Bun- geţeanu, de Coculescu, de Diavfdoglu şi de alţii, d-voastră ocupaţi un loc de seamă.

Activitatea d-voastră ştiinţifică a radiat şi radiază lumină de câteva decenii: din această lumină sau aprins alte lumini şi elevii d-voastră astăzi,

«oameni în plină maturitate a gândirei şi a ştiinţei, sunt elemente de elită în viaţa culturală a ţării şi a neamului.

D-voastră, domnule Ţiţeica., rjraţie impecabilei d-voastre metode ştiin­ţifice şi graţie adâncimei pătrunderii problemelor şcolare, aţi fost unul din »colaboratorii cei mai de seamă, aproape, ai tuturor miniştri lor cari s’au ^perindat la ministerul culturii naţionale şi în special al meu şi de aceea ţin,

N A T U R A5

în aceste m om ente solem ne, să v ă exprim recun oştinţa şi profunda meas gratitudine.

Ia r d -v o astră . dom nule Pom peiu, prin însuşirile sufleteşti cu ca re v ’a d o ta t n atu ra , prin calm ul m anifestaţiunilor d -v o astră , prin spiritul d -v o a stră ştiinţific şi prin lunga exp erienţă că p ă ta tă în v iaţa socială, căci a ţi cunoscut sufletul poporului nostru, profesând din şco ala prim ară p ână la universitate, aţi adus m ari servicii nu numai învăţăm ântului, d ar a ţi. a ră ta t c â t de m ari servicii p oate ad u ce ţării, omul de ştiinţă, cân d este chem at să contribue- la con d u cerea ei.

P u teţi deci să v ă consideraţi fericiţi, dom nilor profesori, că ajunşi Ia; e ta tea de 6 0 de ani, cân d priviţi înapoi puteţi co n sta ta că aţi clădit o o p e ră tem einică, o operă n eperitoare, primtr’o m uncă rod n ică, p rin tr’o muncăi con stru ctivă.

G uvernul ţării prin glasul meu, ad u ce om agiul său de a d ân că recu ­noştinţă a ce sto r doi m ari profesori, acesto r doi m ari d ascăli cari au d a t a tâ ta strălu cire culturii rom âneşti.

Iar M a jesta tea S a R egele, apreciind m arile m erite ale acesto r doi sa ­vanţi. a binevoit a conferi d-lui Pom pei insignele ordinului „P en tru M erit“ ,, iar d-lui Ţ iţe ica „ M area C ru ce a O rdinului C oro an a R om âniei".

{ D . ministru- a înm ânat sărbătoriţilor distincţiile aco rd at de Suveran,, săru tân d u -i).

C U V Â N T A R E A D -L U I P R O F E S O R L . M R A Z E C PREŞED IN TELE ACADEMIEI ROMANE

îm i revine o n o area şi p lăcerea de a rep rezen ta ce a m ai înaltă Institu- ţiune cu ltu rală a Rom ânilor la sărb ăto rirea a ce a s ta a tâ t d e în ălţă to are a d o i membri ai săi.

A cad em ia R om ân ă este fericită de a se putea asocia cu to a tă inima, la om agiul ad u s d e prieteni, colegi şi elevi P rofesorului G heorgh e T iţe ica , S ecretaru l său G eneral şi P rofesorului Dim itrie Pom pei«, membru co res­pondent al A cadem iei.

O m agiul ace sta isvorât ddntr’un sentim ent de admiraţiume şi de recu ­noştinţă şi veneraţiune este cu a tâ t mai valoros cu câ t în volumul om agial,, num e celebre de m atem aticieni dela în alte instituţiuni din strein ătate, s tră ­lucesc între acelea a le colegilor şi elevilor domniilor lor.

Locul proem inent pe ca re D -v oastră , d-lor C olegi, l-aţi cucerit în lum ea sav an tă diin străin ătate , cinsteşte ţa ra şi cu a ce a s ta se m ândreşte şi A c a ­d em ia R om ână.

Iubite C oleg Ţ iţe ica ,

In a ce s t sărb ăto resc m om ent din v ia ţa dumiitaie se cuvine să relevăm, şi o altă latu ră a activităţii neobosite căre ia vă co n sacraţi, una mai anonim ă d ar plină, prin n atu ra ei în să şi,. de înaltă răspundere, aceia de Secretar- G en eral a l A cadem iei,

N A T U R A6

Sunt interpretul tuturor colegilor noştri, exprimându-vă sentimentele lor de sinceră şi cordială afecţiune, născută din considerarea In justa valoare a muncei depusă cu atâta abnegaţiune şi cu atâta devotament în serviciul Instituţiunei noastre.

D acă lucrările şi creaţiunile D-tale în domeniul Geometriei, care au avut un răsunet aşa de mare, v ’au consacrat ca maestru, activitatea D-tale n a fost mai puţin rodnică şi fericită pe terenul culturei generale şi în deo­sebi naţionale, în cele mai diferite direcţiuni.

Totuşi pasiunea D-tale pentru Ştiinţele Matematice birueşte toate celelalte preocupări, cum e şi natural Ia un savant ca D-ta şi nu arareori am admirat pe Secretarul nostru General când în mijlocul unor vii d:seuţiuni se ridica în lumea ştiinţei celei mai ideale, adâncindu-se în rezolvarea unor complicate probleme matematice, fără a pierde cu toate acestea nimic din mersul acelor discuţ iuni.

Onorate Coleg Pompeiu,

Pătruns de aceieaş sentimente faţă de savantul care creiază în dome­niul vast al Mecanicei şi Analizei, colegii D-voastră din Academie, prin glasul Preşedintelui lor, vă exprimă viile lor simpatii.

Domnilor Colegi,

Instituţiuni înalte de ştiinţă din străinătate, v ’au chemat să ţineţi pre­legeri între zidurile lor, aţi fost acoperiţi cu onoruri ce se restrâng şi asupra mişcării ştiinţifice promovată de D-voastră în ţară. Dar, cât de înalte şi multe să fie distincţiunile acestea aduse savantului, ele nu egalează cu ma- nifestaţiunea aceasta spontană adusă maeştrilor, manifestaţiune pornită din- tr’un sentiment cald şi sincer a acelora care vă stimează şi vă iubesc şi care este una din marile satisfacţii, poate chiar cea mai mare ce poate să aibe omul de ştiinţă şi maestru.

Academia Română adânc recunoscătoare de a fi dus gloria ştiinţei române departe peste hotarele ţării, vă urează Scumpi Colegi, ani mulţi şi fericiţi de muncă rodnică pe tărâmul ştiinţelor de cultivaţi pentru propă­şirea culturală a ţării şi a neamului, — iar, tuturor acelora cari au luat iniţiativa acestei sărbătoriri, le exprimă recunoştinţă pentru cinstirea mae­ştrilor ce sunt o fală a ştiinţei române.

C U V Â N T A R E A D -LUI P R O F E S O R N. V A S IL E S C U K A R PEN RECTO RUL ŞCOALEI POLITECHNICE DIN BUCUREŞTI

Şcoala Politechnică se mândreşte de a vă număra printre profesorii ei şi se asociază din toată inima cu Societatea de Matematici şi cu toţi aci întruniţi pentru a vă sărbători cu prilejul trecerei dv. printr’o anumită coor­donată a timpului.

Timpul în scurgerea lui uniformă şi indiferentă la evenimente stabi-

N A T U R A7

leşte totuşi. în V'aţa fiecăruia, puncte de reper : unele fericite, cum ne măgulim a crede că este şi cel de astăzi din viaţa dv.

învăţăm ântul Politechnicei se sprijină pe o fundaţie m atem atică care se cere a fi bine construită, şi instituţia n oastră v ă este recu n oscătoare pentru buna şi solida form ă, în ca re aţi e x e cu ta t până acum a ce a s tă fundaţie.

Colegii d v. de toate grad ele delà P olitechnică, v ă exprim ă şi dânşii, to a tă adm iraţia lor, pentru b o g ata şi însem nata contribuţie c e aţi adus ştiinţei m atem atice în domeniile ei cele mai înalte şi mai; utile şi pentru co n trib u ţia , ce aţi adus, prin a ce a s ta ch iar, prestigiului ştiinţific al ţăcei n oastre.

Colegii dv, v ă mai asigu ră de to a tă d rag o stea lor pentru alesele dv. calităţi sufleteşti, v ă ureâză săn ăta te şi voe bună şi v ă ro ag ă a p rim i,,ca m odest om agiu, num ărul din buletinul nostru ştiinţific, red acta t în cinstea d -voastră . ■

C U V Â N T A R E A D -L U I P R O F E S O R D r. H U R M U Z E S C U DECANUL FACULTĂŢII DE ŞTHNJE DIN BUCUREŞTI

D om nul P reşed in te al Societăţii R om âne de M atem atici a h iat pretextul vârstei, p en tru ca pe a ce a s tă ca le să se p oată m anifesta m ân d ria colegilor Facu ltăţii, omagiul recu n oscător al foştilor elevi, respectul şi iubirea a , celor d e azi, precum şi to a te celelalte sim patii, con vergân d în raze d e ca ld ă afec­ţiune că tre iluştrii noştri sărbătoriţi.

N u voi rep eta ceiace mulţi dintre D vs. cunosc şi ceiace D -l P reşed in te n e -a a ră ta t, din lucrările prin ca ri colegii noştri sunt a tâ t de ap reciaţi de lum ea ştiinţifică m ondială şi nici nu voi insista asu p ra em inentelor lor cali­tăţi dăscăleşti folosite cu nesaţ' d e a tâ tea g e n e ra ţii ; voi ad u ce numai m ărtu­risirea legăturilor de cald ă colegialitate şi (bună prietenie, cu care sunt priviţi de familia fa c u ltă ţi n oastre, colegii sărbătoriţi astăzi, fiind printre cei dintâiu a face să trium fe adevărul şi buna d rep tate înfcr’un spirit îm păciuitor şi de strân să colaborare. "

Vârsta de 60 de ani, reprezintă un popas important în desfăşurarea vieţii, aci de’ia înălţimea datoriei împlinite se descopere fazele şi greutăţile urcuşului şi se caută mai sus spre regiunile senine unde gândirea prinde a

'se. îngrijoră de dincolo de cuhnile bătrâneţi.In a ce a s tă p erioadă experienţa vieţii se m anifestă to t mâi mult alături

d e ju d ecata to t m ai obiectivă — fream ătul pasiunilor şi sbuciumul dorinţe­lor se liniştesc şi înfăţişarea lor se 'estom pează în cenuşiul timpului, iar e x ­perienţa vieţii' îm pletindu-se ou gânlelirea filozofică se ridică în regiunile înalte ale spiritului.

Şi acum adresându-m ă D vs., iubiţi sărbătoriţi v ă z i c : n atu ra v a d ăruit m ulte şi în sp ecial pricepere ştiinţifică şi putere d e m uncă, care v ă

.ilu strează pe D vs. şi prin D vs. ştiinţa rom ân ească, în num ele golegilor m ari şi mici ai Facu ltăţii d e Ştiinţe din Bucureşti, v ă dorim în că lung şir de ân i de săn ătate deplină şi de m uncă rodnică, pentru c ă să se p oată pregăti câ,t m ai mulţi prin ştiinţa, experienţa şi sfaturile D -v o astră lum inate, şi pehtru a transm ite mai d ep arte flacăra ştiinţei şi a adevărului.

N A T U R A

D-nii Ţiţeica şi Pom pe iu prin lucrările lor şi prin publicaţiunile făcute în revistele străine au ridicat prestigiul Facultăţii noastre la o înălţime egală ■cu a multora din cele cu reputaţiune veche.

Asupia matematicianibr tineri din ţâră, id-nii Ţiţeica şi Pompeiu au produs o emulaţiune la cercetări prin care cultura matematică se răspândeşte din ce în ce mai mult.

Cu ocaziunea jubileului de astăzi, se cuvine să declarăm că d-nii Ţiţeica şi Pompeiu au bine meritat dela secţia matematică a Facilităţii noastre.

CUVÂNTAREA D-LUI PROFESOR DAVID EMMANUEL

C U V Â N T A R E A D -LU I P R O FE S O R P. SER G ESC U ÎN NUMELE UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ

Societatea de Ştiinţe din Cluj şi Universitatea d;n Cluj iau parte din toată inima la sărbătorirea marilor noştri matematicieni.

Situaţia specială a Clujului face ca, ph lângă admiraţia şi bucuria ge­nerală, să avem două motive în plus de a veni cu toată inima să aducem sărbătoreşte prinosul nostru de recunoştinţă şefilor şcoalei románé de ma- , tematici.

Aşezată într’un oraş cu minoritari, având o veche tradiţie culturală, universitatea românească a Clujului a avut să lupte déle început în condiţii grele pentru a face respectat geniul neamului nostru. Azi un popor nu aivţ drept la viaţă decât în proporţie cu aportul său cultural la comoara sufle­tească universală. Şi atunci, la fiecare pas, suntem întrebaţi de dreptul nostru la viaţă, de creaţia românească. Existenţa profesorilor Ţiţeica şi Pompeiu ne permite, nouă matematicienilor clujeni, să răspundem victorios întrebărilor de acest fel şi încercărilor de a omorî în sufletele Românilor încrederea în geniul creator al românismului. In adevăr, după ce explicăm sacrificiile generaţiei eroice a organizărei ştiinţei la noi, cu Spiiru Haret, cu D-l D. Emmanuel, cu Const. Gogu, după ce arătăm existenţa', unică în analele istoriei matematicei universale, a revistei care ne-a formait pe noi toţi, G azeta M atem atica, opera admirabilului domn Ion Ionescu, noi putem să ne oprim cu mândrie la prezentarea fagurilor şefilor noştri ştiinţifici. Născuţi aproape în acelaş timp, în cele două capete opuse ale vechiului regat, soarta a vrut prin aceasta să ne dea un simbol, unind şi în acelaş timp făcând să se completeze prin calităţi diferite, pe cei doi savanţi G. Ţiţeica şi D, Pom­pei«,. Unul mai rigid, privind ţinta drept în faţa, celălalt mai mlădios şi .surâzător, unul spirit mai analitic trăgând toate consecinţele matematice ale calculelor şi premiselor, celalalt spirit mai sintetic creând noţiuni noui fe­cunde, amândoi au ştiut să atragă în urma lor generaţiile studenţeşti care

N A T U R A9

au avut fericirea să-i asculte, amândoi au creat — prin munca lor îndârjită,, prin spiritul lor creator, prin caracterul lor — şcoala noastră tânără de ma­tematice. Unul creator de suprafeţe care-i poartă numele, şi creator de ra­muri noui în geometria proectivă şi afin ă ; celălalt creator al derivatei areo- lare, completând pe Painleve în problema singularităţilor funcţiunilor ; a- mândoi se bucură ide respectul savanţilor din lumea întreagă fiind chemaţi să profeseze în unica Sorbonă, amândoi sunt membri ai Societăţei de Ştiinţe Verşoviene, amândoi sunt proclamaţi doctori Honoris Causa ai Universităţei din Varşovia. Unul preşedinte al secţiei geometrice în' diferite congrese internaţionale de matematicieni; celălalt — preşedinte al Camerei deputa­ţilor — prezidează un congres internaţional al Uniumei interparlamentare; amândoi îşi cheltuesc tot prisosul energiei în răspândirea culturei şi dragostei de neam în tot cuprinsul ţârei; amândoi au ca singur ideal ridicarea presti­giului românismului în străinătate, amândoi dau autoritatea numelui lor re­vistei internaţionale ^Matematica" din Cluj,

Iată, în scurt, ce răspundem noi celor oare ne cer certificate de dreptul' la existenţă al Universităţei româneşti din Cluj.

Dar, afară de acest motiv de ordin general, mai e şi un altul, mai perspnal, care ne adună aci cu toată smerenia şi recunoştinţa.

D-voastră, Domnule Profesor Tiţeica, aţi prezidat cu severitate şi intransigenţă la numirea profesorilor de matematică din Cluj, dorind să creaţi acolo o cetăţuie vie a sufletului şi gândirei româneşti. Şi, de câte ori nevoile o cereau, nu aţi pregetat nici odată să luaţi drumul Clujului spre a dla sfaturi şi hotărîrea.

Iar D-voastră, iubste Domnule Profesor Pompeiu, aţi lăsat toate cele­lalte ocupaţiuni şi preocupări, ca să veniţi să staţi la Cluj în primul an, cel mai greu, al creărei «universităţei româneşti, şi să acoperiţi cu faima numelui D-voastră, amintirea profesorilor cunoscuţi ai fostei universităţi maghiare. Prin opera Dv., prin străduinţele şi sângerările Dv„ aţi rotunzit colţurile caracterelor şi aţi isbţxtit să creaţi un bloc solidar al Seminar ului de mate­matici din Cluj, tare pentrucă este indisolubil] legat prin afecţiune şi stimă reci­procă, graţie Dv. Iar după aceea, timp de alţi 12 ani de-a rândul, lună de lună, aţi făcut sacrificiul rar de a lua drumul oraşului nostru, ca să ne daţi lumina ştiinţei şi căldura sufletului Dv.

V ă mulţumim, la amândoi cu toată recunoştinţa. Şi vă urăm, să ne ajute Dumnezeu ca la sărbătorirea celor şapte decenii a vieţilor Dv. glo­rioase, revista „Mathematica" să vă poată închina şi ea un mare volum omagial, cu întinsă colaborare internaţională, frate mai tânăr al mănunchiului de flori de gândire şi iubire pe care vi-1 prezintă azi. prin Societatea de Matematici, toată suflarea matematică românească şi prieteniii Dv. din străinătate.

Să trăiţi întru mulţi a n i!

N A T U R A10

C U V Â N T A R E A D -LUI P R O FE S O R S. ST O ILO W IN NUMELE UNIVERSITĂŢII DIN CERNĂUŢI

In numele» Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Caroline din Cernăuţi: şi în numele colegilor mei matematicieni delà această universitate, mă asociez - cu toată căldura la omagiul pe care oamenii de ştiinţă din ţară — şi din străinătate — îl aduc azi domnilor Ţ iţeica şi P om peiu .

Societatea rom ână, de ştiinţe, prin secţiunea ei matematică, a avut fericita idee de a ne întruni aci, într’o manifestaţie de afectuoasă confrater- nitate, în jurul celor mai proeminente figuri ale generaţii actuale de mate­maticieni români.

Când se evocă începuturile ştiinţei matematice în România, pe buzele tuturor vin, în mod spontan, numele lui Spirti H aret, cunoscut în deosebi prin activitatea sa mai larg culturală, şi mai ales numele eruditului şi vene­ratului decan al matematicienilor români domnul D avid Em m anuel, pe care avem onoarea şi plăcerea să-l vedem azi în mijlocul nostru.

D-voastră d-le Ţ iţeica şi d-voastră d-le Pom peiu , sunteţi maeştri ne­contestaţi şi necontestabili ai celei de a doua generaţii de matematicieni ro­mâni ; ai acelei generaţii pe care prietenul meu S ergescu , distinsul mate­matician şi istoric al ştiinţei româneşti, a caracterizat-o cândva, îmi pare, prin creaţiunea şcoa lei m atem atice rom âneşti.

După ce, prin lucrări însemnate apărute în străinătate, predecesorii d-voastră au introdus, de fapt, pe matematicienii români în colaborarea ştiin­ţifică internaţională, d-voastră d-le Ţiţeica, încă delà cele dintâi cercetări ce le-aţi publicat, aţi întărit şi aţi desvoltat relaţiiunile ştiinţifice cu lumea din afară, relaţiuni fără de care nu poate exista ştiinţă — ştiinţă demnă de acêst nume.

De timpuriu membru al Academii Române, aţi prezentat înaltei insti- tuţiuni culturale, note şi comunicări numeroase, nu numai ale elevilor d-v. din ţară, dar şi din străinătate, consacrând astfel în mod definitiv intrarea României în concertul ştiinţific mondial.

Ideile clare şi fecunde, domnule Ţiţeica, şi care sunt podoaba operei d-voastră ştiinţifice, se îmbracă întotdeauna în expunerea ce o adoptaţi, în-, forma cea mai adecvată, formă ce vă duce, abil şi elegant, la cele mai fru­moase consecinţe ale lor. Daţi cursuri de o claritate minunată studenţilor ' Facultăţii de Ştiinţe din Evcureşti, iar lecţiunile d-voastră de „G eom etrie d iferen ţială proectivă a reţelelor" , servesc azi de călăuză multor matema­ticieni — nu numai din ţară, dar şi din străinătate — care doresc să pătrundă»- mai adânc în disciplina armonioasă Ge o culti vaţi cu atâta măestrie.

S’a spus, domnilor, cu multă dreptate, că de două feluri sunt proble­mele ştiinţifice în general, problemele matematice în particular : sunt pro­bleme pe care ni le punem şi sunt probleme care s e pun.

Prin libertatea pe care o lasă oareşicum spiritului, prin posibilitatea' mai imediată ce o oferă cercetătorului de a-şi afirma personalitatea sa, pro­bleme de primul fel nu puteau să nu atragă pe d-1 Pompeiu, care a găsit şi găseşte în ele strălucite ocazii de ingenioasă invenţiune. Nu pot însă săi nu amintesc, că v ’a fost dat domnului Pom peiu să rezolvaţi, între altele, ş*

N A T U R A11

una din importantele probleme care se pu n ; din acelea pe care nu le naşte -imaginaţia matematicianului — întotdeauna puţin poet — dar pe care ştiinţa însăşi le pune, hotărit, la un moment dat al dezvoltării ei.

La porţile teorii funcţiunilor analitice, o chestiune rămăsese deschisă, -o chestiune grea ce fusese atacată, fără succes, de matematicieni de seamă. Prin teza sa de doctorat, prin lucrări ulterioare apoi, d-1 Pom peiu a tranşat chestiunea în m oi definitiv. Este un merit, d-lor, care nu este dat multora

•dintre noi.Interesul ce-1 deşteaptă prelegerile, d-voastră d 4e Pom peiu , se leagă"

întotdeauna de o plăcfere aleasă. Seduceţi uşor pe cei ce vă ascultă prin simplicitatea luminoasă ce ştiţi să o daţi chiar unora, din teoriile cele mai «delicate .Şcoala de tineri entuziaşti ce vă înconjoară este, de altfel, o măr­turie vie că sunteţi un semănător de idei. ’

Sărbătoriţii de azi. d-lor, reprezintă în România cele două aspecte principale ale ştiinţei matematice pure : G eom etria şi A n aliza . Le'reprezintă •amândoi.cu o egală competinţă şi cu o Strălucire egală.

Fericiţi că putem să-i sărbătorim laolaltă în această zi înălţătoare a, ştiinţei româneşti, le aducem, cu toţii, omagiul nostru de recunoştinţă şi de •admiraţiune.

C U V Â N T A R E A D -LUI P R O FE S O R V . A LA CI DELA ŞCOALA POLITECHNICA DIN TIMIŞOARA

In numele şcoalei Politechnice din Timişoara, care este reprezentată -aci printr’o delegaţie de mai mulţi profesori, în numele societăţii ştiinţifice •de la şcoala noastră, a Revistei Matematice din Timişoara şi în numele meu personal, luăm parte la marea şi înălţătoarea sărbătorire a marilor noştrii profesori P om peiu şi Ţ iţeica, a căror bogată şi fecundă activitate ştiinţifică,# au permis ştiinţei româneşti să se ridice la nivelul la care se găseşte, ştiinţa,, în ţările cele mai înaintate.

Cercetători profunzi, deschizători de drumuri ,i orizontufri nou® în domeniul Teoriei-Funcţiilor, al Geometriei Diferenţiale şi al altor domenii înrudite, străluciţii noştrii profesori Ţ iteica şi Pom peiu . au atras încă de mult' timp atenţia străinătăţii şi au fost şi sunt invitaţi în fiecare an să-şi «expună resultatele noui şi definitive din domeniile care îi preocupă, în cea mai strălucită metropolă a ştiinţii, fa S orbon a.

Cu drept cuvânt, în Congresul nostru matematic de la T.-Severin,' profesorii francezi cu renume mondial d-nii M on tei şi D en joy , au afirmat’

<ă Universitatea franceză se simte foarte onorată că numără printre profe­sorii ei, pe savanţii români, Pom peiu şi Ţiţeica.

D ar iubiţii noştri sărbătoriţi, sunt nu numai cercetători de elită, fău­ritori de ştiinţă^ deschizători dle drumuri şi orizonturi noui în domeniile în care au activat, sunt încă şi mari profesori, pedagogi neîntrecuţi, care cu un farmec deosebit, cu o claritate desăvârşită, au expus ani dearândul stu-

N A T U R A12

denţilor domniilor lor, adevărurile şi resultatele clasice ale ştiinţii pe care aia predat-o şi pe care o vor mai preda încă mulţi ani de aci înainte,

■, ■ Au ştiut aceşti desăvârşiţi profesori, să strecoare în mintea şi inimastudenţilor ce au avut fericirea să-i asculte, odată cu lecţiunile expuse şi

■ dragostea de .ştiinţă, entuziasmul creator şi puterea neîntrecută de muncă, şi astfel au format domniile lor acea falangă de profesori din învăţământul superior şi secundar, care au început să lucreze cu drag şi cu spor, în ogorul matematic al Ţării noastre.

■ Ca dovadă a celor afirmate aci, citez însuşi cuvintele d-lui profesor Ţi- ' ţeica de la Congresul din T.-Severin; D-sa a spus între altele :

„Din bogăţia d e com unicări înscrisă în program ul C ongresului, ca şi din bogăţia d e lucrări, o în cheere p e care aci o putem afirm a cu m â n d r ie :

, matematicii rom âni şi-au făcu t datoria fa ţă d e specialitatea lor şi prin urm arefa ţă d e neam ul rom ânesc".

§£ O altă latură importantă a activităţii marilor noştrii profesori P om peiu|] - şi Ţ iţeica, pe care o relevez pe scurt, este şi aceea că prin conferinţe publice,‘ prin articole numeroase publicate în diferite reviste, domniile lor au căutat:

să semene încredere în marele public, pentru munca oamenilor de ştiinţă; iar discipolilor domniilor lor de eri şi de azi le-a atras atenţ'a, că nu este suficient să-şi facă numai datoria faţă de specialitatea lor. dar că mai au o datorie tot atât de importantă..., şi aci îmi veţi permite să citez din strălucita. cuvântare a d-lui profesor Ţ iţeica, de la Congresul din T.-Severin, urmă­toarele rânduri:

„O rice p ro feso r d e m atem atică, din orice colţ al ţării şi d e la orice şcoa lă , trebuie să f ie ap osto l al specialităţii sale. D in felu l ca ld şi luminos- cum îşi fa c e lecţiile, din drumul d rep t şi dem n p e care'l Urmează în v iaţă- trebuie să ap ară lim pede că ju decata m atem atică precisă şi sigură, curată ca cristalul, a re o înaltă şi adm irabilă valoare educativă pentru viaţă.

A devăru l curat, adevăru l drept, adevăru l luminos, să f ie îndreptarul vteţei noastre. A ceasta să f ie contribuţia specialităţii n oastre la îndrum area, neamului rom ânesc, p e ca lea care-i ştă d esch isă înainte".

Iată gândirea profundă şi luminoasă, expusă de <3-1 profesor Ţ iţeica, într’o formă de o frumuseţe neîntrecută, gândire care trebuie să ne călău­zească pe toţi ce avem această specialitate.

Sărbătorind astăzi pe iubiţii şi marii noştrii profesori Ţ iţeica şi P om peiu cărora le aducem expresiunea sentimentelor noastre de deosebită afecţiune: şi de profundă admiraţie, pentru opera neperitoare a domniilor lor, sărbă­torim în acelaşi timp un moment culminant pe drumul larg de.înălţare şi afirmare al ştiinţii româneşti.

Onoare, şi recunoştinţa unui neam întreg d-lor profesori P om peiu şi Ţiţeica, pentru strălucita operă creatoare ce au înfăptuit’o, pentru neasomui-

f tele calităţi pedagogice pe care le stăpânesc şi mai ales pentru dragostea ne­ţărmurită de Neam şi tiie Ţară ce se desprinde din întreagă operă, a dom­niilor lor.

Trăiască mulţi ani, iubiţii noştrii profesori Pom peiu şi Ţiţeica, s ă ţină ■Şt de aci înainte cât mai sus, steagul ştiinţii româneştii

N A T U B A

13

C U V Â N T A R E A D -LUI P R O FE S O R O C T A V O N IC ESC U .SECRETARUL GENERAL AL SO CIETA TE ROMANE D E ŞTIIN ŢE

Această Societate, glorioasă depozitară a atâtor tradiţii aile ştiinţei noastre, este fericită să vă sărbătorească astăzi pe dv. Domnule Ţ iţeica ; Pre­şedintele său, care aţr, participat la viaţa Societăţii cu o activitate ce coincide

; an cu an cu activitatea dv. ca om de ştiinţă, diela primele începuturi şi pe dv. domnule P om peiu care-i sunteţi unul dintre cei mai străluciţi membri.

Dv. domnule Ţ iţeica aţi determinat, îndată după război, separarea, aşa . de utilă, a Societăţii noastre în.Secţii, fiecare cu Buletinul şi cu şedinţele ei şd

aţi stăruit la organizarea acestei Societăţi pe baze temeinice, cu adunări generale, anuale, cu o întrecere de activitate a secţiilor.

S e cţia d e m a te n ^ că aile căror spirite-rector sunteţi, alături cu d. P om peiu a servit continuu ca model prin activitatea ei refgulată, prin parti­ciparea asiduă a unui număr mereu mai mare şi ţiin ce în ce mai interesant

■ de matematicieni. ' •Pretutindeni unde apare amintirea activităţei acestei Societăţi) sau,

acolo unde amintirea nu mai merge, documentele ei, vă văd pe unul sau pe altul sau împreună aducând continuu imbold activităţii noastre şi, mai ales,

- continuu exemplu.Del a probleme, totdeauna simple, întrebuinţând metoda pe care aţi

făcut-o clasică, domnule Ţ iţeica ; metodă care consistă în a găsi în aspectele particulare ale unei probleme cheia celei mai largi şi mai ades a celei mai interesante generalităţi, conduceţi firul expunerii cu atâta perfecţiune de formă încât de fiecare dată creaţi un model. Probleme de reţele conjugate,

, în vremuri acum depărtate, elegante probleme de închidere, cu ecouri pre­lungi în literatura matematică românească, chestiuni de geometrie create din analiza operaţiilor quadratice, strălucita succesiune de lucrări pe baza unor

- anume operaţii lineare în câmpul geometriei diferenţiale proiective a curbelor = care v ’a dus la rezolvirea unor probleme aşa de dificile ca aceea a lui Koe-

nigs. iar acum în urmă interesantele probleme în care geometria confirmă şi teoria contractului se leagă surprinzător, iată numai lucrurile pe care amin­tirea uşor scormonită ni le serveşte, în graba obligatoare a'acestui moment.

Dv, d-le P om peiu aţi adus în viaţa Societăţii noastre întotdeuana pro­bleme turburătoare: prin simplitatea lor, dar în aceiaş vreme prin vastelie ecouri pe care le trezeau în toate domeniile ştiinţei noastre.

Să pomenesc în treacăt de problema lui. ca şi de acea chestiune topo­logică a patrulaterului la care v ’a condus analiza proprietăţilor esenţiale a funcţiunei armonice şi în sfârşit încă nelichidata chestiune a invariaţiunei unei integrale duble aplicată unui cerc, pentru a arăta doar măreţia gândirei. dv. matematice, pe care eu norocos condifent de ore şi ore am urmărit-o de-alungul atâtor ani.

Sunteţi domnilor, şi este aşa de plăcut să constat aceasta în numele Societăţii Române de Ştiinţe, nu numai fruntaşi ai specialităţii noastre, ci, mai

- ales oameni de cugetare. Fiecare din dv. cercetaţi problemele filozofice ale- gândirei, în Istoria Ştiinţei, ca şi în formele ei actuale. De aceia, poate, amân-

N A T îl I. A14

<lod sunteţi aşa de preocupaţi de chestiunile învăţământului elementar al' ştiinţei noastre.

Aţi creat, fiecare într’un fel propriu câte un exemplu de viaţă pentru care ştiinţa nu este doar o profesiune ci o adâncă necesitate sufletească, continuă, înglobată în gândul de fiecare zi. Şi cu aceasta aţi făcut ştiinţei româneşti cel mai durabil serviciu, iar nouă celor mai tineri ne-aţi arătat un ţel demn de aspiraţiile cele mai ambiţioase.

Societatea Română de Ştiinţe fericită de a putea înscrie marele dv. exemple, pentru a le transmite generaţiilor ce vor veni, vă roagă să primiţi omagiile şi urările ei de viaţă lungă şi spornică.

C U V Â N T A R E A D O M N U LU I P R O FE S O R V. BIA N U , PREŞED IN TELE SO CIETA TE ROMÂNE D E FIZICA

In numele Societăţii Române de Fizică aduc omagiu D-Ilor Profesori P om peiu şi Ţiţeica, sărbătoriţi astăzi cu ocaziunea împlinirei a 60 de ani.

Nu cred să existe şi nici nu trebue să existe un fizician în ţara noastră, care să nu cunoască cel puţin din nume pe D-nii Profesori Pom peiu şi Ţiţeica.

Aceste două nume reprezintă în domeniul ştiinţei româneşti, două lumini, care pe deoparte au contribuit la progresul ştiinţei, iar pe de alta au luminat calea numeroaselor serii de elevi şi studenţi, îndrumându-le pe drumurile destul de grele ale ştiinţei.

Ca oameni de ştiinţă prin lucrările lor interesante au dobândit un loc de cinste printre savanţii lumei întregi, lucru cu care se poate mândri întreaga suflare românească.

Ca profesori, îndrumători ai generaţiilor tinere, au ştiut să deştepte interesul pentru ştiinţă, prin expunerea sigură şi clară a chestiunilor ştiinţifice de specialitate.

Qa oameni în societate sunt exemple de modul! cum cineva trebue să-şi îndeplinească datoria faţă de însărcinările pe care le are, fiind călăuziţi numai de spiritul dreptăţii.

Am auzit pentru prima oară numele D-lui Prof. Ţiţeica, fiind elev la Liceul Internat din Iaşi, unde împreună cu alţi colegi printre care şi regre­tatul Lalescu ne ocupam cu drag şi pe întrecute de rezolvirea problemelor propuse în ..Gazeta Matematică“ : o publicaţiuttie excelentă care a avut

, importantul rol de a crea o întreagă generaţie de elevi dornici şi bine pre­gătiţi pentru toate ramurile ştiinţei.

Comitetul de redacţie al acestei importante reviste era supranumit în glumă , J ţ ic \ nume compus din iniţialele cuvintelor : Ioachim escu , Ţ iţeica, lon escu şi Cristescu.

Am avut norocul în urmă, să fiu elevul D-lui Prof. Ţ iţeica la Facul­tatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti şi să caut prin cât mi-a stat în putinţă să reţiu felul eminainmente pedagogic în care D-sa îşi dezvolta inte­resantul curs de Geometrie analitică.

Câţiva ani mai târziu am avut fericita posibilitate de a mă duce la

N A T U R A15

Paris pentru continuarea studiilor. Aici am găsit în lumea ştiinţifică, la loc onorabil numele D-lor P om peiu şi Ţ iţeica,

Astfel fiind, vă puteţi închipui stimulentul pe care l’am avut în oraşul lumină. în care cu câţiva ani înainte D-nii P om peiu ş iŢ i ţ e i c a prin studii strălucite au făcut dovada că şi naţiunea română, este capabilă nu numai a. asimila ştiinţa dar şi a o face să progreseze.

fju numai odată am avut ocazia să fac cunoştinţă cu diferiţi oamenii de ştiinţă care, fie că fuseseră colegi, îje că auzise dela alţii,' îmi vorbeau cu multă stimă şi admiraţie. . .

Prin faptul că Domniile lor au ştiut să se impue în lumea civilizată a Franţei, s’a creiat o atmosferă binevoitoare pentru toţi fii României, cari erau bine primiţi cu speranţa că .imitând exemplul bun al iluştrilor, lor compatrioţi să profite cât mai mult şi la întoarcere să contribue la menţinerea mai de­parte a relaţiunilor dintre pele două ţări. ■

Munca, priceperea lor şi raporturile de bună prietenie cu oamenii iluştri ai străînătăţei au contribuit foarte mult pentru propaganda în interesul naţiune! române. '

-Prin cunoaşterea savantă a chestiunilor, prin felul de predare metodic şi clar, D-nii Prof. P om peiu şi Ţ iţeica au reuşit să aducă învăţământul de specialitate la o treaptă egală cu învăţământul din cele miai renumite Uni­versităţi. , , .

Studenţii şi elevii Domniilor lor au marele avantaj de a-şi putea însuşi ştiinţa în felul cel mai desăvârşit, fiind astfel bine pregătiţi fie pentru apli- s'-" caţiuni practice, fie pentru ducerea ştiinţei mai departe.

Societatea Română de Fizică, este fericită că a găsit ooaziunea să-şi manifeste respectul şi admiraţiunea faţă de aceşti doi iluştri profesori ai Facultăţii de Ştiinţe şi doreşte din tot sufletul să mai aibă ocaziumea. de­cenii la rând. să-i mai sărbătorească, arătând şi generaţiilor de mâine pe acei care au contribuit la educaţia ştiinţifică şi sufletească a generaţiilor de azi.

C U V Â N T A R E A D -L U r Dr. D IM IT R IE B U T T E S C UPREŞED IN TELE SOCIETĂŢII ROMANE DE CHIMIE

■ Societatea fomână de chimie, ce face parte din Societate Generală de Ştiinţe al cărei activ şi prea emulator preşedinte este d-1 Profesor Ţiţeica, vă aduce cu ocazia împlinitei a-60 ani. cele mai calde urări. >

Savantele dv. lucrări în specialitate — recunoscute ca model de spe­cialişti —, au contribuit la «înălţarea societăţei de ştiinţe şi ca atare la vita- ~/ litatea societăţei de chimie.

In mijlocul pleiadei de elevi — iluştri matematicieni — sunteţi mândri prin exemplul înălţător ce l-aţi dat.

Personalitatea dv. pusă în serviciul public a dat caracterul unei taine sfinte cum se efectuează dreptatea fie în comisiile de bacalaureat, când in­sistenţele amicilor şi intervenţiile marilor dregători din stat rămân- fără efect, fie In .parlament unde d-1 Prof. Pompeiu, prezidentul, a-urmărit dreptatea socială. Dorim să puteţi adânci drumul în aflarea adevărului încă mulţi ani, ca exemplu prea ales pentru generaţia actuală, iar societatea să şe bucure îndelung de nepreţuitele dv. calităţi.

N A T U R A16

C U V Â N T A R E A D -LUI P R O FE S O R ION IO N ESC UINGINER INSPECTOR GENERAL, PREŞED IN TELE SOCIETĂŢII

POLITECHNICE

Societatea Politecnică din România se asociază Secţiunii Matematice a Societăţii Române de Ştiinţe, pentru sărbătorirea d-lor D . Pom peiu şi G. Ţ iţeica , care. prin lucrările matematice au dus faima ştiinşei române în lumea întreagă iar prin lecţiunele d-<lor le răspândesc necontenit pentru propăşirea ştiinţei pure şi aplicate în ţara noastră.

Intr’o conferinţă pe care am ţinut-o la Societatea Română de Ştiinţe, am arătat pe larg că din timpurile cele mai vechi, au existat relaţiuni între matematică şi inginerie. A rch im ede a pus geometria în serviciul mecanicii, iar cu ajutorul mecanicii a deslegat probleme de geometrie care rămăseseră ne­soluţionate până atunci. Ilustrul L eon ard o da V inci spunea că mecanica este paradisul ştiinţelor matematice. E u ler a răpit mecanica din înălţimile cereşti, la care o ridicase N ew ton , şi a introdus-o în interspaţiile moleculare pentru a arăta inginerilor cum să calculeze rezistenţele şi deformaţiunile corpurilor. Pe vremea lui se spunea că cine vrea să facă tecnică civilă sau militară fără matematică, se aseamănă cu acel plutaş bavarez care pornise pe Dunăre în jos, pe pluta lui, pentru ca să ajungă în Indii. Azi acest adevăr nu mai este contestat, şi de aceia tecnicianii sunt recunoscători acelora care răspândesc şi înalţă ştiinţele matematice şi printre care la noi în timpurile actuaJle stau în prima linie d-nii D . Pom peiu şi G. Ţiţeica.

De altfel. Societatea Politecnică s’a întemeiat acum 52 de ani, nu numai de ingineri; ei au avut alături şi pe oamenii noştri de ştiinţă, care şi-au dat seama că într’o ţară nu poate fi o propăşire ştiinţifică fără o desvoltare tec­nică şi economică a ei. Printre fondatorii Societăţii Politecmce a fost şi mate­maticianul Spiru H aret. oare până la moartea sa. timp de 32 de ani a dat concursul său Societăţii, fiind 9 ani în Comitetul de conducere şi 4 ani Vice­preşedinte. Succesorul lui la Academia Română, d-1 G. Ţiţeica, a fost şi continuator al lui la Societatea Politecnică : D-sa face parte, din această Societate de 27 de ani, din Comitetul ei de 18 ani, .—. întrunind la unele ale­geri cel mai mare număr de voturi, — iar de 2 ani este Vicepreşedinte al Societăţii. De aceia deseori a spus : „Sunt m atem atician, d a r mă simt şi in­giner.

In numele Societăţii Politecnice, cu ocaziunea sărbătoririi babiloniane a etăţii d-lor D . Pom peiu şi G. Ţiţeica, le exprim aci admiraţiunea şi recu­noştinţa noastră pentru serviciile pe care le-au adus ştiinţei pure şi aplicate, pentru serviciile mari pe care le-au adus ţării, iar d-dui G. Ţiţeica şi recu­noştinţă pentru sprijinul pe care l-a dat societăţii de mai bine de un sfert de veac.

Să trăiţi, iubiţi sărbătoriţi, pentru ca să vă bucuraţi încă mulţi ani de roadele strălucite ale muncii d-voastră.

N A T U R A17

2

C U V Â N T A R E A D O M N U LU I P R O FE S O R G. Ţ IŢ E IC A(R ezum at du pă răspunsul im provizat)

1. Copleşit de laudele Dv. nu pot găsi o iormulă potrivită care să cuprindă emoţiunea mea adâncă şi sentimentele mele de recunoştinţă. Un singur cuvânt e de ajuns de cuprinzători M ulţum esc.

Mulţumesc M . Sale Regelui pentrucă a binevoit să patroneze această serbare. Mulţumesc D-lui Dr. C. A n gelescu , Ministrul Culturii Naţionale, pentruică a avut bunăvoinţa să cinstească cu prezenţa sa această serbare universitară.

Mulţumesc D-lui V . V âlcovici, Preşedintele Societăţii Române de Matematici, pentrucă şi-a dat osteneala să organizeze această festivitate aşa de impunătoare.

Mulţumesc tutulor celor care au luat parte, sub o formă sau sub alta, la această manifestare culturală.

Dar, stăpânind emoţia momentului, permiteţi-mi să pun o întrebare: N ’aţi trecut dincolo de limita realităţii? N ’aţi depăşit, în ceeace mă priveşte, pro­porţiile adevărate?

2. De aceea să-mi daţi voie să readuc laudele Dv. iperbolice la propor­ţiile lor normale. Noi. colegul Pompei şi cu mine reprezentăm epoca de în­cercare în cercetări ştănţifice. înaintea ei a fost epoca de pregătire a înain­taşilor noştri H aret, patronul acestei săli, G ogu şi, mai ales, D-l D avid Em m anuel, care au aşezat temeliile solide şi ne-au arătat direcţia pe care trebue s’o urmărim. Lor trebue să li se adreseze cea mai mare parte din laudele Dv.

O altă parte însemnată din aceste laude trebue rezervată acelora care au încurajat cercetarea ştiinţifică: Dr. Istrati, prin înfiinţarea Societăţii R o ­m âne d e ştiinţe, C . G ogu , prin întemeerea S ocietăţii A m icii Ştiinţelor m ate­m atice, Inginerilor care au întemeiat G azeta M atem atică, la care eu am găsit sprijin şi încurajare pentru începuturile mele ştiinţifice.

Aceste începuturi au fost grele şi deseori am avut momente de descu­rajare, de oarece am făcut Geometrie diferenţială când această specialitate era aproape părăsită. Tocmai acum după Război, din cauza Teoriei relati­vităţii, Geometria a început din nou să fie cercetată şi s’au scos la iveală unele din rezultatele ce obţinusem cu mult înainte.

Singurul merit pe care-1 am e că am urmat direcţia arătată de înaintaşi şi că mi-am făcut cu o conştiinciozitate, uneori aspră, datoria ce aveam de îndeplinit.

3. Epoca noastră a încercărilor., a dibuirilor ştiinţifice e pe sfârşite. De câtva timp se anunţă, spre bucuria noastră, o a treia epocă mai temeinică, a tinerilor. Cine urmăreşte publicaţiile ştiinţifice serioase din Ţ ară şi din streinătate poate constata o bogăţie de note şi memorii publicate de tinerii noştri matematicieni. E o producţie bogată şi serioasă care dă speranţe mari pentru viitorul activităţii ştiinţifice în Ţara noastră. Salut din toată inima şi cu toată însufleţirea această contribuţie reală a tineretului la ridicarea noastră culturală.

N A T U R A

lax mai târziu, când se v a pom eni de a ce a stă serbare, se v a putea .-spune:

In tr’o zi frum oasă de toam nă s ’a serbătorit un am urg şi un răsărit .s tră lu cit.

R Ă S P U N S U L D O M N U L U I P R O F E S O R D . P O M P E I U

Dom nul preşedinte al „Societăţii rom âne de m atem atici" s ’a folosit de prilejul celor 6 0 de ani (pe cari, e ad ev ărat, i-am împlinit şi Ţ iţe ica şi eu)

:p en tru a organ iza a ce a s tă solem nă m anifestare de sentim ente afectu o s co­legiale.

L a această m anifestare, pe care o onorează, prin prezenţa lor : D-l M inistru al Instrucţiunii şi d -l R ector al U niversităţii din B ucureşti, s a u

-aso cia t, cu o spontaneitate c a re m ’a m işcat a d â n c : A cad em ia R om ână. Ş coala P olitechnică din B ucureşti, U n iversitatea din Cluj, U n iversităţile din Iaşi şi C ernăuţi şi alte însem nate Societăţi ştiinţifice.

Iar C apul Statului. M . S . R egele C arol II a binevoit. în în alta Sa .solicitudine pentru to t ce este cu ltu ră n aţională, să aco rd e înaltul S ău pa­

tronaj şi să dea. prin aceasta , o deosebită sem nificare, adunării de astăzi la care p articipă aţâ ţi reprezentanţi ai ştiinţei rom âneşti.

D om nule P reşed in te al „Societăţii rom âne de m atem atici" şi iubit coleg:A m ascu ltat, pătruns de ce a m ai cu rată em oţie cuvintele m ăgulitoare

pe ca re le-aţi a d re sa t colegului meu Ţ iţe ica şi m ie şi sunt ad ân c m işcat de -gândul bun care v ’a îndem nat să organizaţi a ce a s tă frum oasă serb are.

N u veţi lua însă în num e d e rău d acă, Lrecând peste însem nătatea foarte relativă a m odestei mele activităţi ştiinţifice (şi lăsân d cu to tu l la o

.p arte neînsem nata m ea p erso an ă) eu voiu cere , s ă văd ad ev ăra ta sem nificare a serbării de astăzi în dorinţa dvs. de a cinsti. în mod solem n, cu un prilej binevenit, activitatea ştiinţifică în ţa ra n oastră.

D acă cei ce au perseverat şi au lu cra t se num esc Ţ iţe ica , o r Pom peiu, or altfel — puţin im portă : esenţialul este că . la noi cu to ate greutăţile ce ne

-stau în cale. o activ itate ştiinţifică serioasă s ’a n ăscu t şi S 'a putut desvolta, în ţa ra n oastră .

Ia tă iubite coleg, c e v ăd eu în gândul bun al „Societăţii ro m ân e de m atem atici“ şi p entrucă dvs. d -le P reşedinte v ’a ţi folosit tocm ai de an iversa­rea lui Ţ iţeica şi a m ea, pentru a v ă a ră ta , în m od solemn, aceste a lese sen­tim ente eu v ă exprim to ată m ulţumirea m ea recu n oscătoare .

D om nule R ector al Şcolii Politech nice din B u c u re ş ti ;Ş coala Politech nică din Bucureşti, Institut d e înlaltă aultură tech n ică

-cu un trecu t a tâ t de glorios, m ’a o n o rat în m od deosebit, acum câ ţiv a ani, «când m ’a ch em at în sânul corpului său p rofesoral pe care îl stimez şi d e care

mă leagă astăzi cele mai afectu oase sentim ente. ‘E s te o nouă dovadă, foarte preţioasă pentru mine, a sentim entelor ce

:m i le a ra tă Ş coala P olitechnică, când prin glasul dv. d -le R ecto r ea se

N A T U R A

aso ciază la serb area de astăzi şi ţine să-m i înm âneze un num ăr special din: im portanta sa puiblicaţiune.

C um p ot să v ă m ulţum esc mai bine d ecât prin simpla şi cu rata exp ri­m are a celei m ai ad ân ci recunoştinţe.

D om nule rep rezen tant al U niversităţii din Cluj şi iubit coleg :D a c ă am .putut să m ă ap ăr, oarecum , şi să red u c la valoarea ei relativă,

m odesta m ea activ itate ştiinţifică, ( pe care sentim entele dvs. prieteneşti v ’au- îndemmat să o ap reciaţi în term eni p rea co v ârşito ri) m ă simt d ezarm at şi

'■•copleşit d e n estăp ân ită em oţie cân d m ă gând esc la m unca n oastră com ună, a profesorilor delà C luj, la cei cu cari şi în mijlocul căro ra , am lu crat ap ro ap e cincisprezece ani pentru întem eerea şi buna îndrum are a activităţii m atem a­tice la U n iversitatea din C luj. "

N um ai cine ş i-a pus to t sufletul înfcr’um gân d bum şi şi-a închinat to ată râv n a pentru1 bunla lui isbândire — numai acela ştie şi p oate simţi c e în - - seam nă o m uncă zi cu zi. în timp de ani întregi şi câ tă m ulţumire se revarsă- într'un suflet de om cinstit atunci cân d vede că to a tă truda lui nu a fost zad arn ică şi c ă road ele sunt acelea pe c a r e Ie-a aştep tat. I

Iubit coleg dlela U n iversitatea din C luj, astăizi cân d unele cuvinte de laudă se ad resează şi activităţii mele la U n iversitatea din Cluj, dă-m i voie să răsfrân g asu p ra d vs.. colegii mei délia Gluij, to ată cinstea şi toată landa, pentru c ă îm preună am trudit, îm preună am lu crat la întem eerea cu ltu rii m atem atice la F acu lta te a de Ştiinţe din Cluj.

U n iversitatea din Iaşi, prin cuvântul cald al colegului meu Popovici, îmi transim te, în mod a tâ t de sim patic, preţioasă m ărtu rie a sen tim en telor ce îmi p ăstrează . E le m ă m işcă, cu a tâ t mai mult cui câ t la Iaşi, acum 2 8 d e ani, am început carie ra m ea universitară.

Sunt to t a tâ t de sim ţitor la dovezile d e sim patie ce îmi a ra tă U n iver­sitatea din C ern ău ţi prin cuvintele alese ale delegatului său , d-1 P ro fe so r Stoilow.

D om nule P reşed in te al A cadem iei R om âne, Instituţia A cadem iei n o a s- tre, c e a m ai în altă expresie a culturii naţionale, a ţinut s ă m ă apropie d e preţioasele sale lucrări, cinstindujm ă, m ai de mult cu titlu de membru co res­pondent al ei.

A stăzi, cân d prin 'cuvân tu l dvs. d-le P reşedinte, A cad em ia rom ân ă s e asociază la serb area organ izată d e Societatea m atem atică, eu văd în a c e a s tâ participare, în că un sem n al atenţiei pe ca re înalta Instituţie binevoeşte să o aco rd e activităţii mele ştiinţifice. ,

D om nule P ro feso r Em m anuel, cuvintele alese pe cari a ţi binevoit a mi le ad resa , m 'au m işcat în m od deosebit : ele îmi su n t mai ales preţioase pentru că noi toţi n e-am deprins d e mult, d-le P rofesor, a v ă privi c a icoana vie a datoriei îndeplinite şi a celor inai cu rate sentim ente colegiale.

V ă m ulţum esc din ad ân cu l inimii.Şcoalei Politechnice din T im işoara, Societăţii d e Ştiinţe, Societăţii P o -

litedînice din B ucureşti, Societăţii de F izică , Societăţii de Chimie, G azetei M atem atice, A sociaţiei1 P rofesorilor de m atem atică : le exprim viile m ele mulţumiri pentru sentim entele ce au binevoit să-m i arate .

D om nule M inistru , D om nule R ector, D om nule D ecan ,

N A T U R A

20

A ţi binevoit să con sacraţi prin prezenţa D vs. la a ce a s tă serbare, m ăr­turiile a tâ t de m işcătoare, de stim ă şi de afecţiune ce mi se ad resează din

m tâtea părţi.E s te un sem n de delicată atenţiune pentru care v ă răm ân în deosebi

^recunoscător.Şi acum , pentru a încheia şirul mulţumirilor mele recu n o scăto are , mă

întorc spre studenţim e, ca re prin glasul delegatului său, m i-a a d re sa t cu­vinte a tâ t de m işcătoare.

S ă fie încredinţat tineretul, plin de nobile avânturi şi setos de în v ăţă­tură că şi de aci înainte, ca şi p ână acum , îi voiu con sacra , ca profesor,

.aceeaşi m uncă neprecupeţită cu aceeaş sinceră sim patie.A m term inat. D oam nelor şi D om nilor şi tu tu ro r v ă ad resez din inimă,

mulţumirile mele.

D E L A S Ă R B Ă T O R I R E A P R O F E S O R I L O R D . P O M P E I U

G . Ţ I Ţ E I C A .

de I. N. LONGINESCU

C u prilejul împlinirei a 6 0 de ani, Profesorii Pompeiu şi Ţiţeicia au fost .sărbătoriţi de S ocietatea rom ână de m atem atică.

In ţările apusului, de vech e trad iţie culturală, unde oamenii mari •sunt aşa de mulţi, sărbătorirea lor înseam nă recu n oaşterea din p artea socie­tăţii a unor m erite n econ testate. L a noi în ţară, sărb ătorirea îndrum ătorilor culturei prezintă mai m ulte caractere :

M ai întâi înseam nă, ca în apus, yn om agiu adus creaţiunei ştiinţifice desinteresate. Puţin im portă, a spus cu m odestie P rofesorul Pompeiu, cin e sunt sărbătoriţii: im portant e că au ajuns la rezultate interesante. D in acest punct de vedere sărbătoriţii s ’au putut ridica prin lucrările lor la acelaş nivel cu marii m atem aticieni din apus. Profesoru l PAmpeîu are peste 80 de memorii, mai ales dlin analiza m atem atică, profesorul Ţiţeica are p este 100 memorii, mai ajles din geom etria superioară. A m ândoi sunt chem aţi regu lat în C e ta tea Luminei. în a căre i vech e şi v estită universitate Sorbona, fa c lecţii strălu cite. Sărb ătorirea celor doi m atem aticieni rom âni, înseam nă de fap t sărbătorirea unei m ari calităţi a sufletului: creaţiunea ştiinţifică desinteresată.

In al doilea rân d sărbătorirea celor doi m atem aticieni înseam nă o emulaţie pentru tineret. In apus. unde universităţile au o vechim e de 5 0 0 — /0 0 de ani, împlinirea datoriei şi m unca ştiinţifică desinteresată sunt calităţi aproape înăscute. L a noi însă tradiţia culturală nu num ără decât trei gene­

ra ţii , ia r ad evăraţii oam eni de cu ltu ră sunt puţini. D e aceea tineretul trebue atras spre m unca ştiinţifică desinteresată. Cu a ce s t înţeles trebuesc luate

'Vorbele Profesorului Ţiţeica : ,astăzi se sărb ăto reşte un am urg şi un ră s ă rit“ .

N A T U R A

21

In al treilea rân d sărbătorirea oam enilor de cu ltu ră ca p ă tă o a ltă im­p ortan ţă o d ată cu întregirea ţării' S o arta a făcut ca între h otarele ţării să fie înglobaţi locuitori aparţinând la două 'popoare de veche tradiţie cu lturală. A ceştia ne întreab ă mereu,, spunea profesorul Sergescu delà C luj, ca re e dreptul nostru, a l Rom ânilor, la existen ţă. Şi m atem aticianul delà Cluj a d a u g ă - că se sim te fo arte mulţumit sufleteşte cân d le p oate dovedi că figurile n oastre culturale egalează şi chiar întrec pe oamenii lor maxi.

In sfârşit sărbătorirea oam enilor d e cultură înseam nă, pentru v rem ea în care trăim , docum ente de întărire su fletească. D e câ tv a timp ţa ra n oastră . trece p rin tr’o cum plită criză m orală, cân d aşa de puţini îşi fac d ato ria şi cân d m ai toate acţiunile om eneşti au o singură cau ză : interesul person al. In mijlocul acesto r scăderi m orale, sărb ătorirea celor doi P rofesori înseam nă o m are satisfacţie pentru m ulţimea în setată de d rep tate. A d resân d u -se P ro ­fesorului Ţiţeica, Profesoru l Vâlcovici i-a s p u s : S uccesul D -taie se d ato - reşţe principiilor care ţi-au condus v ia ţa : ordine în lucruri şi înaltă ţ in u tă - m orală în societate . • -

P rin cadrul a ce sto r patru puncte trebue privită orice sărb ătorire a în­drum ătorilor n oştri culturali.

•• •

Şedinţa societăţii de m atem atici, cân d au fost sărbătoriţi cei doi învă. ţaţi, s ’a ţinut D um inică 2 6 N oem vrie sub preşedinţia Profesorului Vâlcovici, . în sala care p o artă numele lui Spiru Haret, cel dintâi m are m atem atician rom ân şi cel m ai m are ministru al şcoalelor ; având în vedere caracteru l să r­bătoririi alegerea sălii a avut un ca ra cte r simbolic. C ân d s ’a deschis şedinţa, sala era arhiplină. Studenţii nu ocupau decât jum ătate sală. Restul sălii era um plută de profesori de universitate, profesori de liceu, ingineri veniţi din toate unghiurile ţării şi reprezentând cele mai diferite instituţii de cultură. E ra u acolo reprezentanţi ai academ ii rom âne, ai celor patru universităţi, ai * celor două şcoale politechnice, ai diferitelor societăţi ştiinţifice, etc.

In fa ţa n oastră , în spatele cated rei, s tă preşedintele Societăţii, între cei doi sărbătoriţi. D e o p arte şi de alta a sărbătoriţilor, la cap etele ca ied ie i I sunt : R ectorul U niversităţii din Bucureşti şi D ecan u l facultăţii de Ştiinţe din B ucureşti.

C el dintâi vorb eşte profesorul Vâlcovici. E l spune c ă sărb ătorirea celor doi m atem aticieni în tr’o singură şedinţă a re o sem nificaţie sim bolică. C ei

doi profesori au avu t două vieţi paralele, ambii rep rezen tând forţe cre a to a re în ştiinţă. Profesoru l Pompeiu, analist cu intuiţie geom etrică, profesorul 77- ţeica geom etru cu spirit analist. A vorbit despre activ itatea lor ştiinţifică şi e x tra ştiinţifică. Profesoru l Pompeiu a reuşit în parlam ent să stăp ân ească patimile politice, iar profesorul Ţiţeica s ’a făcut cunoscut prin activ itatea lui delà A cad em ia R om ână, G azeta M atem atică. N atu ra , pe care a în fiin ţat-o* îm preună cu P rofesoru l G . G . Longinescu, C asele N aţionale.

In al doilea rân d vorb eşte M inistru l şcoalelor P rofesoru l D r. A ngelescu ca re ad u ce om agiul său personal şi al guvernului celo r doi sărbătoriţi. Spune sărbătoriţilor că sunt profesori în ad evăratu l înţeles al cuvântului, făcând * p arte din pleiada m atem aticienilor rom âni: Haret. David Emmanuel, Gogu, .

M A T U R A22

Pangrati, Bungeţeanu, Davidoglu... V o rb eşte despre activ itatea lor ex tra ştiinţifică. Sunteţi fericiţi le spune M inistrul, fiindcă opera D v. e neperitoare. G uvernul le exp rim ă ad ân că recunoştinţă, ilar M ajesta tea S a R egele C a ro l II le aco rd ă decoraţiile binem eritate. Inm ânându-le decoraţiile. M inistrul îm bră­ţişează pe sărbătoriţi. In m omentul acoladei, sala isbucneşte în aplauze pre­lungite.

D upă M inistru , vorb esc P rofesoru l M razec din p artea A cadem iei R o ­m âne, al cărui P reşed in te este. P rofesoru l D r. Gheorghm din p artea U ni­versităţii a l cărui recto r este. P rofesoru l Vasilescu Karpen , rectorul Şcoalei Politechnice, din p artea şcoalei pe ca re o conduce, Profesoru l Hucmuzescu, decanul F acu ltă ţii de Ştiinţe, c a rep rezen tan t al acestei facultăţi. Profesorul David Emmanuel, Profesorul. Popovici, ca rep résentan t al U n iversităţii din Iaşi, Profesoru l Sergescu ca rep rezen tant al U niversităţii din Cluj, Profesoru l Stoilow, ca rep rezen tant al universităţii din C ern ău ţi. P rofesorul Ataci ca re­prezentant al Şcoalei Politechnice din T im işoara, P rofesoru l Orticescu repre­zentând S ocietatea rom ân ă de ştiinţe, P rofesoru l Bianu rep rezen tând Socie- ta tea 'ro m ân ă de fisică. P rofesoru l Buttescu reprezentând S ocietatea rom ână de Chim ie, P rofesoru l Ionescu delà S ocietatea Politehnică din B ucureşti, P ro ­fesorul Orăşanu reprezentând G azeta M atem atică , Profesoru l Focşa, direc­torul liceului Spiru Haret. din partea asociaţiei profesorilor secu n dari de m atem atică şi un reprezentant al studenţimei.

A m ascu ltat astfel nu m ai puţin de 18 discursuri în ălţătoare, unele având un ca ra cte r acad em ic, altele un ca ra cte r prietenesc, unele pline de m axim e ad ân ci, altele pline de farm ecul am intirilor, unele p resăra te cu subtilităţi de cu getare, altele p resărate de glum e reuşite. Scopul urm ărit era însă acelaşi, să ad u că Profesorilor sărbătoriţi om agiile instituţiilor res­pective.

C aracteristic pentru ace a stă serbare este că printre oratori a fost şi decanul m atem aticienilor rom âni, P rofesorul David Emmanuel, fostul profesor al sutelor de ingineri şi m atem aticieni. C ân d venerabilul profesor, plin de vioiciune sufletească, cu /toţii cei 75 de ani s ’a ridicat să vorbească, sala a isbuenit în aplau ze prelungite. In clipa aceea cel ce voia să om agieze pe sărbătoriţi e ra el însuş om agiat, cel c e voia să sărb ăto rească pe m arii m ate­m aticieni era el însuş sărbătorit. D upă ce în cetară aplauzele se au ziră vor­bele bătrânului dascăl : ,..Dv. D om nilor P rofesori aţi dobândit o reputaţie m are în străin ătate . D v. aţi produs o m are em ulaţie în tineretul clin ţa ră . D v. aţi binem eritat delà S ocietatea de M atem atică“ . N u se putea un d iscu rs mai scu rt şi mai plin de înţeles. N u se putea o caracterizare mai bună a unor activităţi de ap roape 4 0 de ani, nu se putea o recun oştinţă mai a d ân că d ecât acel binem eritat spus de bătrânul dascăl, mulţi ani trăiască .

T u tu ro r ce 'o r 18 vorbitori le-au răspuns sărbătoriţii arătân d meritul pe ca re l-a av u t S ocietatea în m unca lor d id actică şi ştiinţifică.

L a sfârşitul şedinţei, Preşedintele anunţă în mijlocul aplauzelor gene­rale, că Universitatea din Varşovia a numit pe Profesorii Pompeia şi Ţiţeica doctori honoris causa ai acelei universităţi. A cest titlu îm p aib b eşte cu drept şi strălu cire activ itatea ştiinţifică a celor doi în văţaţi rom âni. A fost o ser­b are în ălţătoare ca re v a răm ân e n eştearsă în istoria n oastră culturală.

N A T U R A23

C U V Â N T A R E A D O M N U L U I P R O F E S O R A . I O A C H I M E S C U LA BANCHETUL DE LUNI 27 NQBMBRIE 1933

N u voi vorbi în num ele nimănui, ci în numele meu personali. V o i vorbi în num ele unei vechi prietenii oe m ă leagă su sărbătoriţii de azi, unei prie­tenii a cărei d u rată în trece v ia ţa m ijlocie a omului.

P e prietenul Pompeiu îl cunosc de vre-o 3 7 de an i, delà o şedinţă a societăţei „Amicii ştiinţelor matematice". E s te ad ev ărat c ă relăţiunele n oastre , de atunci p ân ă acum . au suferit dese întreruperi ; D -sa a fost mai mult timp la P aris pentru con tin u area studiilor, apoi num it profesor la U niversitatea din Iaşi. D elà tran sferarea sa la U n iversitatea din Bucureşti am avut ocazie să ne întâlnim mai des, iar d e cân d a făcut cin stea Şcoalei Politechnice din B ucureşti să prim ească un loc d e profesor la a ce a s tă şcoală , am foarte dese ori o cazia să adm ir spiritul său fin, care , sub o form ă uşoară, ad esea ironică, pune la punct chestiunile ce s e discută.

C u prietenul Ţîţeica relaţiunile n oastre a u fost mult mai strân se. In toam na a ce a s ta am intrat în al 39 -le a an de cân d ne cunoaştem ; delà 18 9 5 până acum , a fa ră de întreruperi relativ scurte, am fost necontenit în co n tact, în special la „Gazeta Matematică". M u ltă vrem e prietenul Ţ iţe ica cu prie­tenul Ion lonescu, veneau dese ori seara la mine la fabrica de tutun, unde lucram p ân ă după miezul nopţii la diferite chestiuni. D upă term inare, deşi directorul fabricei av ea la dispoziţie d ouă trăsuri, d ar pe atunci fiind m en­talitatea a nu am esteca afacerile personale cu ale serviciului, cei doi prieteni plecau pe jos — pe vrem e bună şi pe vrem ea rea — delà G rozăveşti până la Luoaci, unde stetea pe atunci Ţiţeioa. In cei ap roape 4 0 de an i de cân d ne cunoaştem , am fost de m ulte ori solicitat să intervin pe lân gă Ţiţeica în diferite chestiuni; nu am făcut-o niciodată, căci m i-am făcut totdeauna raţio ­nam entul urm ător; sau ch estia pentru care mi se cere să intervin este drep atâ, şi atunci ea se v a rezolva de sine în mod favorabil ; sau este n ed reap tă şi atunci intervenţia m ea pe lângă Ţiţeica nu are nici o şansă de remi tă . G eom e­trul Ţiţeica a dem onstrat experim ental postulatul de geom etrie : linia d reap tă este drumul cel mai scu rt între două puncte. In totd eaun a el s ’a ţinut pe linia d reap tă, ceeace l’a ad u s la m area stim ă şi resp ect de care se b u cu ră pe lângă toţi aceia care îi cunosc. N u mai urez prietenului Ţiţeica să. continue pe aceaşi cale, căci aceasta este inutil, aluatul din oare sunt făcuţi oam enii ca Ţiţeica nu se schimbă.

C a încheere urez isărbătorifiilor noştrii de azi v iaţă lungă şi mai ales deplină săn ătate , ca să p oată să-şi continue cu acelaş spor, activ itatea lor ştiinţifică şi socială, spre binele ţărei noastre.

N A T U R A24

S P R E A M E R I C APE O C E A N

de JEAN STOENESCU-DUNÂRE

X .

L a o întrebare, ce-am făcut-o mai mult în glum ă, în o dim ineaţă, când la lunch-ul de la zece, dom nişoara A n n y, a şe z a tă 'lângă mine, sorb ea din

-ceaşcă boul'iionul, ru gân d -o să-m i spună ce era de ad ev ăra t în svonurile cari -circulau pe vapor, despre Jules şi „the p retty girl“ ; că erau priviţi cu m ultă simpatie, potriviţi de minune: ea ibălae, el închis şi se bănuia că ei s ’au şi promis unul altu ia ,,.. M iss A n n y, lăsă ciaşca pe m escioară,,.. m i-arun că o privire rece ,... stătu un m oment tăcu tă .... reveni pe loc la naturalul firei aşa cum o ştiam , cu aceeaşi cehi veseli şi cu surâsul pe buze îmi răspu n se:

___P alav re şi numai p alavre... Ţ in la un prieten m ai mult d ecât la alţii., şiapoi!... Suntem mulţi în grupul nostru , băeţi şi fete... N e distrăm la fel; d an­săm, ne plimbăm, povestim din ce ştim fiecare, n e transm item im presiile,... und'e-i cazul? C ine o are se uim eşte de ce , M a ry este mai ad esea cu John T ay io r.... Jen n y cu E d w ard s M arley ,... G ertrud e cu Charily G reen,... R osy c u Jonathan L aw ,... şi ridicându-se de pe scaun ap ăsă sentenţios ultimele cuvinte: ,,E u nu am prom is nimic şi nim ănui“ . — T erm in ă ultimele înghiţituri din ce a ş că şi preertm nimic nu s ’ax fi petrecut, trim ise — cu surâsul de copilă, — am icilor cari o invitau, un „A llright boys_ I am yours, a t o n ce“ ( foarte bine băeţi simt cu voi, de în d a tă ) şi luându-şi răm as bun, mai ad ăog ă la plecare; ...Never mind M ister C raw ford , goodbye (n a r e im portanţă dom ­nule C raw ford , la rev ed ere).

M ărtu risesc că m ’aşteptam la răspuns, continuă bunul meu com panion. E l a venit aşa cum trebuia să vină din p artea unei ,,a little girl“ t crescu tă

-la şcoala am ericană, unde cu începere de la claseile prim are, p ână la U n iv er­sitate învăţăm ântul este uniform ; băeţii şi fetele se găsesc la un loc în ace ­leaşi clase. D eop otrivă se silesc la ca rte şi tot «la fel nu se sfiesc d e la exerciţiile în plin aer şi iau p arte la escutrsM. Tim pul de colegialitate săd eşte legături de prietenii îndelungate; caracterele se form ează pe înţelesuri de stim ă recip rocă. C unosc aceste lucruri pentru că dela Y an k ee s’a im portat în A n glia sistemul învăţăm ântului m ixt.

Şi totuşi cu anii cari ii am, destul de mulţi, continuă domnul C raw ford , eu păstrez o părticică de rezervă în ce priveşte prietenia dintre M iss A n n y şi cavalerul Jules, prietenie pe ca re m ica am ericană, o socoteşte ca simplă

•camaraderie, fă ră nici o urm ă de raze care să fi reflecta t ceva din ascunzişul inimei, unde dorul de iubire, cân tă, cere şi aşteap tă ...! O întâm plare cum sunt şi altele, a făcut, ca două fiinţe — ce cred eau c ă din iluzii, o clipire e un secol, să se întâln ească pe vapor, cân d mai înainte nici nu se bănuiau. S u fle­tele lor au fost m artore şi au a scu lta t imnul de sim fonie din îm părăţia apelor, •care se desfăta în jocuri cu privelişti schim bătoare. Cu dorinţi ce stau de veghe şi-i chem au să se iub ească,... ea1 copilă şi el tân ăr, au ajuns pe. nesim -

N A T :U R A

-25

ţite, fără griji şi făr’ de scop, în grădina închipuirei, unde florile sădite, sunt frumoase ca n poveşti.

Răspunsul domnişoarei Anny, eu îl consider mai repede ca o mândrie ce şi'-o impune prin stăpânirea ei de Americană; vrea să spună că inima ei de fecioară va ieşi biruitoare, neatinsă cu nimic deşi prietenia lui Jules şi că balurile, plimbările, jocurile, glumele. povestirile, pe cari le-au trăit împreu-

Fig. 1, — Un transatlantic în largul oceanului.

nă ... — încântaţi ca de-o minune şi vrăjiţi de atâta farmec., că au brodat în fir de aur. pânza dragostei eterne, ce trăeşte nevăzută — au să dispară ca ceaţa dimineţei împrăştiată de lumina soareiltui.

Ori ce-ar spune domnişoara Anny. eu cred că părticele din inima ei au fost lăsate în dar lui jules... iar el, transportat de aşa podoabe a uitat de socoteală: a desprins cu multă voe tot ce inima lui caldă cuprindea ca sentiment ri le aduse cu sfială, dragei lui ce-i era scumpăi... în buchet de. rugăciuni.

Prietenii domnului Crawford, cu care făcea partidele de bridge, trecurăpe lângă noi; luară vorba amicului African, cu salutări şi întrebări....... câte-vadoamne făcură cerc în jurul nostru, complimentând cu vorbe gingaşe, pe companionul de călătorie, pentru ţinuta cu totul originală, dar frumoasă —

N A T U R A

2â

ziceau ete! __ P u ţin ă vorbărie veselă, râsu l ceva m ai mult şi după c â te -v a .„goodbye-iuri“ . răm ân ân d iar în doi. domnul C raw ford continuă ce începuse după ce mai întâi goli p aharul de bere. plescăi limba de cerut! gurei şi se şterse cu batista de m ătase pe buze...

M ărtu risesc, bunul meu tov arăş, c ă nu-m i p lac răm ăşagurile; n ’am în­ţeles şi n ’am ap reciat niciodată asem enea glum e------In să de d a ta asta , pentru.;că fusei m artor şi să v ăd doi tineri1, doi copii, ca ri se plac şi care totuşi — • câ t priveşte pe dom nişoara A n n y, ce se cred e convinsă că nici o răsco ală nu a turburat, plăpândele sentim ente pitulate în com oara inimei,... eu m ’aş prinde să spun de pe acum , situaţia şi s ta re a de su flet a a ce sto r doi îndrăgostiţi „the pretty girl“ şi Jules, cân d vom ajun ge la ţărm . — D ar să vorbim întâi den o i ;__ P este scu rt timp o să fim Da N ew -Y o rk . — A şa cum ne-am cunoscut.aici pe vapor — când cu cev a în urm ă nu ştiam unul de alttul, — tot la fel, ne vom lua răm as bun şi... desigur, nu ne vom mai întâlni, n iciodată... în to c­mai, şi aidom a se vor p etrece lucrurile cu to ate prieteniile strân se în drum , de ceilalţi călători: unii m ai sentim entali îşi vor d a adresele ; se vor asig u ra cu promisiuni frum oase că au s ă se rev ad ă ;... to ate vorbe şi numai vorbe. O d ată ajunşi la căm in, fie-care îşi v a cău ta de treburi în cercu l de ru d e , de cunoscuţi şi în lum ea de afaceri cu care a trăit şi a lucrat în viaţă. Iar cei ce au p lecat în lume, fără desem nări precise, aceia cercetează şi gân d esc cu grije la necunoscutul ce-i aşteap tă , aruncaţi cum au să fie. în noianul de m ul­ţimi. — D eosebiţi de toţii şi ap arte , nedum eriţi de visul' ce-1 trăiră, ai să pri­veşti. cu ce durere M iss A n n y şi prietenul ei Jules îşi vor lua ad io !........ A m ân ­doi vor avea ochii lăcrăm aţi;... cuvintele ce şi-or spune abea, ab ea le-or pro­nunţa printre sughiţuri năbuşite;... E a , siluetă de copilă, părul bfjond şi ochi frumoşi;,... un g est llarg cu m âna întinsă şi-o b atistă fluturată, ...ce ’şi pierd urma în d ep ărtare ,... v a fi clipa c e a din urm ă;... E l , cu ochii nem işcaţi, va privi-o lung în zare, urm ărind-o cum se duce cu părinţii lân gă ea!... Singur şi tăcu t în sine, v a privi şi mai înainte, neştiind c a să înţelteagă câ t d e întu­necat e jarul, cân d cen u şa l-a cuprins !...

Suflete!... frânturi de inimă, îm părţite de d ureri, ce s 'o r ţine a g ă ţa te de minunea am intirei,... cân d vre-o d ată , în seri senine, ei ş i-a r povesti tre­cutul, ca şi-un vis ce n ’a r fi f o s t !...

*# #

G ulfstream .ul răm ăsese m ult în urm ă. N e întâlnirăm din nou cu vre­mea de iarnă. A fa ră cer senin şi frig. A lbastrul oceanuhm scu tu rat de zăb ra­nicul ceţei, premenât şi înviorat — mai frum os c a ailltă d ată — se împlinise de lumină. C oam e, cu tăişurile înălbite, trem urau pe sânul apei, asvârlin d prin jocul lor. stropi mărunţii, pierduţi în zare. P e ste dâm buri m işcătoare, înşirate fără num ăr, cre ste multe şi aceleaşi se goneau ca să se ajungă şi să. sară dintr'un pas, adâncim i de văi săp ate printre valurile în spumă. V ap o ru l m âna cu rsa mai hotărît. In drumul deschis pe ochianul apei,, vederea u şu rată

—în cercetări şi a tra să de viziunea d ep ărtărei. se plim ba fără de ştire, lunecând tot mai încolo, peste întinsul ce-1 privea. C orab ia m ereu în fiinţă fă ră frică* şi uşoară p este văi ieşite în cale . se lupta tot înainte ca s 'a ju n g ă la lim a n : în figea botul înainte p este valuri înălţate ;... Je tă ia pe d ouă lături, a ru n cate-

N A T U R A

27

în felii', cum se spintecă pământul când de brazdă-i r ă s t u r n a t ş i neîndu­plecat, vaporul le svârlea mai abitir, peste altele în furii, ce săreau ca să-d mânie cu puterea lor nebună...

Prietenii noştri sbuxători, pescăruşii', nedeslipiţi de vapor, se roteau şi-i făceau horă :... se alungau unii pe ailţii, încercând care de care să stră­bată printre valuri ;... dau târcoale deaîmprejurul şi fugeau în sbor mai ’nalt, iar din joaca lor plăcută, aruncau, pe tot ţinutul!, ţipete pierdute în haos, ca la sate în sărbători, când se aud mult de departe, chiotele şuerând, duse ’n goană deacălaxe de flăcăii colăceri, aşteptaţi cu mare cinste de nuntaşi şi de mireni. Intr’o zi nu-i mai văzurăm. Ne părea rău ; ne obicinuisem cu viaţa acestor drăguţi colindători şi îi iubeam deadevărat!; deveniseră prietenii noştri şi acum că nu-i mai zăream, le simţeam lipsa şi le purtam grijea. Ei făcuse o

Fig. 2. — Pe bordul unui transatlantic Ia trecerea gulfstreamuiui.

glumă, numai o glumă în cuprins scurt, întocmai cum se cuvine ca o glumă să nu se lungească şi nici să se repete, căci altfel n’ar fi de rost. Ei plecase înainte —■ atraşi de simţiri pe care noi nu le aveam în ştiinţă — ca să cercteeze, mai din vreme ţărmurile încă nevăzute. Se întorceau : îi zărirăm cum soseau, zugrăvţi pe albastru! cerului ca florile de cireşi. Marinarii fe cunoşteau firea şi povesteau că pescăruşii plecau de lângă vapor când acesta se găsea mult departe în larg ; îşi luau sborul d;sdedimineaţă ;... alergau de zor înaintând de front dispăreau la orizont, şi spre amurg se pomeneau cu droaia veselăi întoarsă iarăşi la vapor. Se ştia din acel moment, că pământul nu era departe : Ii primirăm bucuroşi. Pescăruşii, prin graiul şi jocul lor, ne vorbeau, cu siguranţă de isprava ce făcuse. Şi lucru mai sigur, simţeam că ei ne socoteau ca buni prieteni şi că lle eram dragi. Să prea poate ca aceste păsărele, să fi recunoscut că ne purtam bine : nu le goneam noaptea când se odihneau pe vapor ; avem grije să le aruncăm de.-ale mâncărei şi ne încântam de sborul lor...

n a t u r a

28

...P retu tin d en i acelaşi suflet ; vieţuitoarele îl cunosc pe al lor, prin simţiri ce le sunt proprii, şi prin E l trăeşte în lume, tot ce-i fiinţă pe păm ânt !

H ainele uşoare se în to arseră de unde plecase. Lum ea reveni la portul dinainte cu straie g roase ; paltoane şi blănuri lila gât. Domnul Grtawford se prezentă din nou în aspectul de „gentlem an" : costumul de lână cad rilat ; paltonul gălbuit-închits ; pălăria die pluşiu cafeniu ; mănuşelle îm blănite şi ghetele de llac cu pilele d e căp rioară la glesne,... echipat aşa cum se cuvine „insularului“ , cân d pleacă peste m ări, să fie îm brăcat după croiala „E nglish Fash ion “ delà L ondra.

D ecul din spatele vaporului, descoperit p e deaîntregul, era locul unde ziua, călătorii din clasa 3 -a îşi p etreceau vrem ea. A co lo se plimbau, o r stau de vorbă ca să-şi ţină de urât. P e băncile rânduite şi la mijloc şi pe m argini,... femei, oam eni şi copii, pestriţaţi d u p ă brodealîă, stau cuminţi privind la valuri. Gândul Ibr sbuira, de sigur, legăn at de închipuiri şi c e r c a ca să desfege ce-au să fie ei' d eod ată printre-o lume n eştiută,... lume nouă nemadspusă prin pu­tere şi renum e !... A ceşti călători (em igranţi în m are p arte) avu ră cei dintâi prevederea că ne apropiam de N e w -Y o rk . In după am iaza cân d pescăruşii se întoarseră din cercetările asu p ra păm ântului am erican , lum ea de pe decul din sp ate începuse, cu o clipă m ai de vrem e, să-şi strân gă lucrurile prin lădiiţe şi legătu ri de m ână. P rietenia ce se născuse între ei, din v iaţa c e -o trăise pe vapor, o arătau prin bunăvoinţă cu care se ajutau. îşi îm prum utau de-alie îm brăcăm intei : broboade, şaluri, fuste, până şi haine treceau delà cei mai înstăriţi, la femei şi la copii în suferinţe. O familie poloneză, cu şap te suflete, tatăl, m am a şi cinci copii dintre care cel din urm ă abea în ţercat. era înconjurată de câtev a femei şi fete cari le rânduiau lucrurile şi se ocupau de cei m ărunţi...

Lucruri cunoscute ’n lume, şi de obşte consfinţite, sunt şi acestea ; că la cei mulţi, ce-o duc în v iaţă prilhăniţi deopotrivă şi de griji şi de nevoi, să fie tocm ai ei, oropsiţii am ărâţi, cari să s tăp ân ească gândurile mai cu rate . Prin senina lor sim plitate, ei pricep, pare-se mai pe înţeles, liniştita orânduiaiM a legilor dum nezeeşti. Ii aflăm , de regulă, cuminţi în actele lor, câ t timp răb d area nud copleşeşte. B una v oe le este în fire şi cu ea îndulcesc necazurile zilelor trăite, p e ca re ştiu cum să le uite. E i din drum nu s ’a b a t alesne ; câ t despre neştiutul ce are să vină, chiar că nu-1 prea sem uesc. E i ştiu ceru l şi păm ântul delà care au primit v iaţa : crezul lor aci le-a fost şi-l p ăstrează , neschim bat.

Ceti fi N A T U R A Răspândiţi N A T U R A

Abonafi-vă la N A T U R A

N A T U R A

R Â N D U R I R Ă S L E Ţ EPrimite si adunate de G. G. LONGINESCU

Alba M ia. 15 Octombrie 1933. D e 7 ani surit ce l m ai credincios cetitor :â l revistei N a tu ra ; cetesc nepreţuita revistă ca pe c e a mai sublim ă ca rte de rugăciun i. P rin tre rândurile scrise cu a tâ ta m ăestrie şi înţelepciune desprind în taina figura blândă şi tru dită a profesorului c e îm prăştie florile ştiinţei prin fap tă şi experienţă şi uneori prin cuvinte glum eţe şi pline d e ironie fină. Cu

.aceste puternice convingeri şi impresiuni am întem eiat în A îba-Iulia, pe lângă Ş co ala S uperioară de C om erţ, o societate cu num ele „ N a tu ra “ . D in această S o cieta te fac p arte elevi de şcoală , studenţi şi am atori din oraş. In cadrul acestei societăţi am ţinut con ferin ţe teoretice şi p ractice asu p ra gazelor de luptă, n e ocu p ă cu sericicultura şi apicultura, facem excursiuni în n atu ră p entru a cu n oaşte Solul, minunile câm pului, flori şi p asări; facem experienţe d e chim ie, lecturi ştiinţifice şi rezum ăm diferite cărţi, reviste şi conferinţe...

N e vom d a silinţa c a rev ista ..N a tu ra " să fie cu m p ărată în oraşul nostru şi ’n drum urile n oastre. V ă ro g s ă m ă primiţi ca pe-un ostaş al „N a- tu rei" p entru trium ful rom ânism ului. A . R.

A ş a să-i a ju te D um nezeu profesorului de Chim ie şi N atu rale din A lba- Iulia să v a d ă ce n ’am p u tut v ed ea eu, R om ânia tare , prin cinste, prin m uncă şi îm plinirea datoriei, prin d rag o ste d e neam şi prin în ălţarea ştiinţei în Ţ a r a ■neştiinţei.

Focşani. 25 Octombrie 1933. V ă ad u c o veste ca re o să v ă bucure fo arte muOt, ştiind d rag ostea D um neavoastră d esăvârşită ce p ăstraţi oraşului ş i judeţului nostru.

D om nul Inginer D . A . P a stia din Bucureşti, s tr . T ra ia n 198, profesor l a Ş coala P olitehnică din B ucureşti a term inat şi p red at primăriei proectul pentru p rod u cerea energiei electrice n ecesare oraşului F o cşa n i şi întregei

:regiuni viticole din judeţul P u tn a şi R âm n icu l-S ărat, ce a mai b og ată din ţa ră . A ce a stă energie se v a produce d e două cen trale hidroelectrice pe râul P u tn a , prim a la P risaca , m ai la deal de v alea Sărei şi a doua la C ascad a P utnei. D ela aceste două cen trale se v a distribui cu ren t electric cu preţ foarte eftin, dându-se posibilitatea d e o întinsă întrebuinţare în toate ram u­rile de activ itate : viticolă, industrială, com erţ, lum inat public şi particular, tram vai electric e tc . .

O p era a ce a s tă m ăreaţă va ad u ce d esvoltarea econom ică, bogăţie, pro­gres şi civilizaţie oraşului nostru, regiunei viticole şi în frum oasa V ra n ce . N atu ra şi D um nezeu n e-a dăruit cu îm prejurări nespus de bune, dela P risaca

' unde se p oate oreia un la c artificial cu o cap acita te d e peste 5 0 .0 0 0 .0 0 0 m. c. d e ap ă, cel mai m are din ţară , cu o su p rafaţă de 2 5 0 H . şi o adâncim e dela ■40 de m etri în sus, şi cu ca sca d a Putnei. D um nezeu a fost d arnic cu oraşul şi judeţul nostru . N e rugăm să ne aju te de a v ed ea înfăptuite câ t de curând aceste lucrări de o im portanţă excep ţion ală şi fo arte mult folositoare.

N A T U R A30

D e 3 săptăm âni se lucrează cu zor la facerea tencuelilor, terase, etc. la A ten eu l Pop u lar M aior G . P astia , aşa că universitatea n oastră populară cap ătă o înfăţişare mult mai frum oasă. I. R .

T o a te felicitările bunului, inimosului, harnicului şi preacinstitului se- . cre ta r general al oraşului F o cşan i. D um nezeu să-i dea săn ătate şi spor ia înfăptuirea gândurilor p reacu rate întru în ălţarea şi îm bogăţirea judeţului P u tn a şi a capitalei lui.

Călan, 17 Noemvrie 1933 .........V o i cău ta să recom and N atu ra şi cărţiledum neavoastră bibliotecilor n oastre, a şa ca în locul cărţilor cu poveşti despre feţi-frum oşi, să aducem că rţi d e ştiinţă, cărţi de în v ăţătu ră prin ca re să deşteptăm rom ânul din am orţeală şi să-l îndreptăm spre ram uri de activitate, în industrie şi com erţ. In loc de p laga de streini ce avem aci să ne facem o industrie com plect naţională aşa cum o au unele ţări mai civilizate d ecât noi. Avem în C ălan două biblioteJ', de cu rân d înfiinţate, una de „A cţiu n ea R o­m ânească“ din Bucureşti, ceala ltă de A sociaţiunea „ A s tra “ din Sibiu al căro r membru fondator sunt. V o i sputae elevilor mei, negri de fumul din uzină, despre oamenii noştri de ştiinţă, ca re nu cunosc oboseala şi care ne fac fală a tâ t înăuntru c â t şi în a fa ră de h otarele ţărei. B . M .“ .

A ju tă D oam ne, domnului P ro feso r din C ălan , să-şi v a d ă visul cu ochii şi să în tărească Scum pa n oastră R om ânie prin m eseriaşi rom âni şi cu d ra­goste de neam şi de ştiinţa rom ân ească.

LECTURI ŞTIINŢIFICE

4 . S T Ă R I L E F I Z I C E . M ateria se prezintă sub trei forme sau stări de agregaţie principale, numite stări fizice: solidă, lichidă şi gazoasă.

5 . S T A R E A S O L ID A . Sub această form ă se prezintă la tem peratura ordinară ( 16° ) şi la presiunea atm osferică obişnuită (0 ,7 6 m ), metalele, •cu excepţia m ercurului, lemnele pietrele, etc.

Corpuri solide sunt acele în care acţiunile repulsive nu au îndepărtat moleculele d ecât în limitele în c a re atracţiunile m oleculare (co eziu n ea) con­tinuă să se m anifesteze. In aceste condiţiuni echilibrul m olecular este stabil. C orpurile solide îşi p ăstrează form a şi volumul lor. A tracţiunile m enţin mo­leculele în poziţiuni fixe, ceea ce are de urm are că corpurile solide opun o rezistenţă, mai mult ori mai puţin considerabilă, puterilor exterioare ca re ar tinde să m odifice form a ori volumul lor.

C ea mai m are parte dintre corpurile solide naturale n eorganizate se prezintă sub form ă de cristale ori de aglom eraţiuni de cristale, a d ică sub forme geom etrice (cuburi, prism e, octaedre, rom boedre) m ărginite de feţe plane, mai mult ori mai puţin vizibile cu ochiul liber. A stfel de corpuri se zic

n a t u r a '1

31

cristalizate , iar starea lor se num eşte stare cristalină. M etalele, m arm urele e tc . cân d sunt privite cu ochiul liber p ar a nu prezenta o stru ctu ră cristalină, d a r cân d le exam inăm cu m icroscopul con statăm că sunt şi ele form ate din o mulţime de cristale foarte mici. S tarea lor se zice microcristalină.

C orpurile în ca re nici cu m icroscopul nu se ob servă stru ctu ra cristalină, b unăoară sticla, creta , ce a ra e tc , se num esc amorfe, fiind că n ’au form ă d eter­m inată. S tarea am orfă este destul de ra ră în corpurile n eorgan izate şi se întâlneşte de reg u lă în 'corpurile organ izate .

Cristalizarea poate fi obţinută pe cale u scată prin topire şi răcire (sulful, cositorul, plumbul e tc .) , şi mad ales pe oale um edă prin disolvare la tem peratura ord in ară ori la cald şi evaporarea ori răcirea soluţiei ( e x ­tragerea sării din ap a M ării, fab ricarea zahărului, sărătu rile depe m arginea lacurilor să ra te e tc .) . Se mai obţin cristale şi prin sublima re. b unăoară cri­stalele de iod, cam foră, naftalină etc. Z ă p a d a , brum a, florile de ghiaţă depe geam uri se form ează prin sublim are.

' C ân d .sfărâm ăm un cristal, feţele bucăţilor sunt plane. In corpurile am orfe bucăţile su n t lim itate de su p rafeţe rotunzite.

6 . S T A R E A L IC H ID A . Sub a ce a s tă form ă se prezintă în condiţiunile obişnuite de tem p eratu ră şi de presiune: ap a , alcoolul, acidul sulfuric, m ercu­rul, petrolul, uleiurile etc. In corpurile lichide m oleculele fiind îndepărtate prin acţiu nea puterilor repulsive, a tracţiu n ea m oleculară este slabă, iar echi­librul m olecular nestabil. M oleculele se m işcă, se rostogolesc unele peste altele, întocm ai c a firele de nisip. Lichidele p ot astfel lua cu înlesnire form a vasului în ca re su n t conţinute, p ăstrân d neschim bat num ai volumul lor. A ce a stă m obilitate a lichidelor v ariază între nişte limite destul de îndepăr­tate. E a este foarte m are la eteruri, esen ţe de petrol, alcool: mai m ică în ap ă, şi mai m ică în uleiuri, p ăcu ră, siropuri etc., care cu rg mai greu. A ceste din urm ă lichide se zic vâscoase, iar sta rea lor se num eşte vâscozitate.

U n d e m aterii lichide se prezintă în o stare vecin ă cu aceea a corpu­rilor solide foarte moi. >

7. P R O P R I E T Ă Ţ I L E L IC H I D E L O R . Lichidele posedă diverse pro­prietăţi, în tre c a re vom m enţiona urm ătoarele :

1. Când. aplicăm o presiune pe o porţiune din suprafaţa unui lichid în echilibru, această presiune se transmite deopotrivă în tot lichidul, cum şî pe pereţii vasului în care lichidul este*conţinut. A cesta este P R I N C I P I U L L U I P A S C A L sau al egalităţii de transm itere a presiunilor în lichide.

Principiul lui P ascal explică funcţionarea presei hidraulice, maşină întrebuinţată pentru a produce presiuni m ari. prin m ijlocirea apei,

2. Intr’un lichid in echilibru sub acţiunea greutăţii, presiunea este aceeaş în toate punctele unui acelaş plan orizontal.

Suprafaţa liberă a unui lichid, ad ică su p rafaţa care sep ară lichidul de aerul înconjurător., este deaşem enea un plan orizontal. In ad evăr, d a că această su p rafaţă a r fi înclinată, m oleculele lichidului în v irtutea g reu tăţii şi a m obilităţii lor, a r luneca întocm ai ca pe un plan înclinat, până ce supra­faţa a r deveni orizontală.

P e a ce a s tă p roprietate se b azează con stru cţia nivelei cu bulă de a e r, întrebuinţată pentru a verifica orizon talitatea suprafeţelor.

N A T U R A32

S u p rafaţa liberă a M ării (nivelul M ării) con sid erată ca su p rafaţă aproxim ativ f i x ă 1), este luată ca reper pentru determ inarea altitudinilor, fiind luată ca origină a înălţimilor. A stfel cân d zicem bunăoară că N egoiui are o înălţime de 2 5 4 6 metri, prin a ce a sta se înţelege că vârful cel mai înalt al acestui m unte se găseşte lâ 2 5 4 6 m etri deasupra nivelului M ării.

3 . C ân d un lichid în echilibru este cuprins în m ai multe v ase care co ­munică între ele, numite vase comunicante, suprafeţele libere ale lichidului în toate aceste vase , se g ă se sc în acelaş plan orizontal, ad ică la aceeaş în ăl­ţime. P e a ce a s tă p roprietate se b azează con stru cţia nivelei de ap ă, funcţio­n area jocurilor de apă, a puţurilor artesiene şi ordinare, a alim entării cu ap ă prin conducte, a stăvilarelor, a indicatorului de nivel la cazane e tc .

4 . Lichidele în echilibru ap asă în mod natural, în virtu tea greutăţii, asupra lor înşile şi asu p ra pereţilor vaselor în care sunt conţinute. Presiunile ce iau astfel naştere le transm it în toate sensurile, proporţional cu su p rafe­ţele, şi sunt urm ătoarele :

a ) Presiunea de sus în jos asupra fundului vasului. A ce a stă presiune, independentă de form a şi m ărim ea vasului, depinde de m ărim ea suprafeţei ap ăsate , de d istanţa acestei suprafeţe până la su p rafaţa liberă şi de n atu ra lichidului, şi este egala cu greutatea unei coloane din acel lichid care ar avea de bază suprafaţa oriozntailă a fundului, iar ca înălţime distanţa dela fundul vasului, până la suprafaţa liberă. E a este uniform ă pe toată su p rafaţa fun­dului. Spre exem plu d acă fundul unui vas în care se găseşte ap ă ar av ea o su p rafaţă de un m etru p atra t, iar înălţim ea lichidului a r fi de 5 metri, p re ­siunea apei socotită ipe to a tă su p rafaţa fundului a r fi d e 5 0 0 0 kg., iar pe c. m. p. ar fi de 5 0 0 gram e.

A celaş lucru se co n sta tă d acă în loc de fundul vasului am considera în lichid un plan orizontal oarecare , ad ică o suprafaţă de nivel.

In fundul M ării presiunea este de 5, 10, 100 ori 500 a tm o sfe re 2) , după cum adâncim ea ar fi de 50 , 100 , 1000 ori 5 0 0 0 metri.

b ) Presiunea pe pereţii laterali care se măsoară de asemenea prin greu ­tatea unei coloane din acel lichid, care ar avea de bază porţiunea de suprafaţă laterală considerată, iar ca înălţime distanţa dela centrul de greutate al su­prafeţei, până la suprafaţa liberă.

E xp erien ţa cu butoiul lui P asca l dem onstrează presiunea laterală e x e r ­citată de lichide.

Presiunile pe pereţii laterali ai unui v as îşi fac echilibru, aşa că vasul nu se m işcă. D a că însă în unul din pereţi facem o d eschizătură prin ca re lichidul să curgă, echilibrul va fi ru p t. In acest caz , presiunea :pe peretele opus ne mai fiind echilibrată, p oate determ ina m işcarea vasului, în sens con trar scurgerii. F u n cţion area turbinelor zise cu reacţiune, şi a aparlatelor

1) Depunerile de materii solide cărate depe continent de apele oe se varsă în Mare, ori rezultate 'din cadavrele fiinţelor ce trăesc în Mare urcă cam ou 1 nun. în 30 de ani, fundul şi ded şi suprafaţa Mării. S ’a calculat că în 7.000.000 de ani, Marea ar acoperi complect suprafaţa continentală a pământului. Totuşi în practică nivelul Mării este sufi­cient de fix.

2) O atmosferă reprezintă o presiune de 1.033 kg. pe c. m. p.

N A T U R A

333

d i ciem onstraţiune c a m orişca hidraulică, căruciorul cu reacţiune, pendulul hidraulic, este b azată pe acest principiu.

In construcţiile hidraulice (diguri, stăvilare e tc .) trebue s ă se ţină seam a de presiunea laterală a apei.

c ) Presiunea d e jos in sus asupra corpurilor pe ca re voim să le cufun­dăm , presiune ce este o consecinţă ia acelei de sus în jos şi este egală cu aceasta din urm ă. E a se m anifestă în chip simţitor cân d apăsăm cu m âna asupra unui lichid, ori voim să introducem în lichid, un v as gol.

C ân d cufundăm un corp solid în un lichid, întâm pinăm din p artea lichidului o rezisten ţă v erticală d atorită presiunii de jos în sus, num ită îm­pingerea lichidului. A ce a stă rezisten ţă este eg ală eu greu tatea lichidului des­locuit şi tinde să învingă greu tatea corpului şi să-il facă să iasă la su p rafaţă , ceeace se întâm plă cu o b ucată de lemn în apă, ori cu o bucată de fier sau de fontă introdusă în un v as cu m ercur.

A ce a sta este P R I N C I P I U L L U I A R H I M E D E şi poate fi exprim at în modul u rm ă to r :

Orice corp solid cufundat intr’un lichid întâmpină din partea lichidului o împingere verticală d e jos în sus, egală cu greutatea lichidului deslocuit. A ceastă îm pingere a re ca efect ap aren t de a m icşora g reu tatea corpului cu ­fundat în un lichid, cu o p arte eg ală cu greu tatea volumului de lichid des­locuit.

C ân d corpul a re o densitate mai m are d ecât lichidul, ad ică d acă la eg a ­litate de volum este mai greu d ecât lichidul, cade la fund; d acă corpul şi lichidul au aceeaş densitate, corpul răm âne în echilibru în orice poziţie l'am aşeza: d acă corpull este m ai uşor se u rca la su p rafaţa liberă a licEiidului. unde răm âne numai în parte cufundat, a şa ca greu tatea lichidului deslocuit să fie egală cu g reu ta tea corpului. A ce sta este fenomenul plutirii pe ca re se bazează navigaţia pe apă şi sub apă (v ap o are şi su b m arin e); transportul lem nelor prin pluitire; funcţionarea indicatorilor cii plutitor la cazan e şi a altori plutitori; construcţia areom etrelor; înotatul şi întrebuinţarea brâelor de salvare etc.

Condiţiile de echilibru a corpurilor plutitoare sunt urm ătoarele .1 ) G reu tatea lichidului deslocuit este egală cu greu tatea corpului

plutitor ;2 ) C entrul de g reu tate al corpului plutitor şi centrul de greu tate a

lichidului deslocuit (cen tru l de îm pingere) se g ăsesc pe aceeaş verticală.Echilibrul corpului plutitor este stabil, nestabil ori indiferent, după

cum centrul de g reu tate al corpului plutitor estie dedesubtul, deasupra ori coincide cu centrul de îm pingere,

( V a urma).

PLĂTIŢI ABONAMENTELE LA „NATURĂ «

N A T U R A

34

CERUL ÎNSTELATde Prof. NICOLAE STANESCU

S O A R E L E încă mai cob oară p ân ă la 23 X I I , cân d are cea mai joasă poziţie pe cer la am iază (declinaţi/a de — 2 3 ° 2 6 ') şi intră în zodia Săgetă­torul; e solstiţiul de iarnă cu ziua cea mai mică din cursul anului, D ela această d ată, care e şi începutul iernii, S oarele porneşte a se u rca încetişor

pe bolta cerească . L a 2 I o ra 11 e la perigeu, adică e la cea m ai mică d ep ăr­tare de păm ânt,

L U N A are cea mai joasă trecere la m eridian la 1 7 X 1 1 , când e în conjuncţie cu S oarele (Lună nouă) işd cea mai înaltă la 30 X I I , când e în opoziţie cu Soarele (Lună plină). Prim ul si ultimul p ătrar sunt respectiv la23 X I I şi 8 I.

N A T U R A

35

C O N S T E L A Ţ I I L E strat splendide, mai ales în p artea sudică a cerului; se văd deodată pe ce r opt stele de m ărim ea întâi. In h a rta a lătu rată e dat cerul înstelat la 15 X I I o ra 2 2 , 1 I o ra 21 şi 15 I o ra 2 0 . P er seu cu schîm bă- iosufl Algol, Pleiadele şi Vizitiul cu scăp ărăto area GapeZ/a, ne privesc din creştetu l capului. S p re S E Orion e im punător cu strălucitoarele Betelgeuse, Rigel şi Belatrix şi urm at de credinciosul Sirius, Taurul, Berbecele şi Eri- d&nul dom ină Sudul. S p re A p u s cob oară Balena, Peştii, Andromeda şi Pegas, iar la N o rd străjuieşte vârtejul form at de Casiopeia, Ceţeu, Lebăda, cele două U rse şi Dragonul. In fine Gemenii, Câinele mic şi Racul se u rcă sp re R ăsărit. Steaua 0 din Taurul e dublă vizibilă cu ochii liberi, ca şi Z diit 1 Ursa mare.

P L A N E T E L E . M ercur nu e vizibil, fiind cu fu n d at în lum ina solară.V enus e în zodia Capricornul (Ţapul) şi s e ap ropie de Saturn, cu care

v a fi în conjucţie la 21 X I Î , prilejuindu-ne un foarte frum os spectacol ceresc ele apropiindu-se m ult u pa de alta, aşa fel c ă în tre ele n’a r încăpea discul Lum i, şi Venus avân d o strălucire de p atru ori mai1 m are d ecât a unui astru de prim a mărim e. C u o se a ră înainte v a fi conjuncţia Lunii cu Venus, un alt fenomen demn de ad m irat.

M arte în Săgetorul la 1 5 X 1 1 , a ju n ae în Capricornul în Ianuarie, dar se v a cufunda m ereu mai m ult în lumina Soarelui, după ca re apune cam cu două ore mai târziu . Jupiter im punător d e lum inos, ră sa re după miezul nopţii, în zodia Fecioara şi creşte în strălucire.

L a 1 3 1 e în cvadratură cu Soarele, ad ică e la m eridian când acesta răsare . Saturn în Capricornul, apune pela o ra 2 0 . Uran în eodia Peştii, apune pela miezul nopţii. înd ep ărtatul Neptun în zodia1 Leul, răsare pela ora 22 , dar e vizibil num ai cu lunetele.

F E N O M E N E C E R E Ş T I . Conjuncţii principale: la 19 X I I oria 1 - M ărie cu Luna, la 2 0 X I I ora 9 Venus cu Luna, aooi la ora 10 Saturn cu Luna câ te treile form ând un frumos trio ; la 21 X I I Venus cu Saturn şi în fine la 17 I M arte cu Saturn.

P rin tre ocultaţiile mai interesante notăm : la 2 0 X I I o ra 16 şi 31 minute e o cu 'ta tă steau a i din C ap ricornu l de m ărim ea 4; la 3 I o ra 7 şi 10 minute e ocul ta tă steau a b din C an cer, de m ărim ea 4; la 7 1 o ra 3 şi 5 m inute e neuitată steau a ţ din Leul, de m ărim ea 4.5.

S ă ne ridicăm cât mai sus p e scara civilizaţiei şi să ne pre­gătim pentru ziua cea mare întrevăzută de Alexandru

Odobescu. Marele nostru 'scriitor avea credinţa neclin­tită că făclia civilizaţiei, care a fost purtată de La­

tinii din Apus, va trece odată şi in mâinile noastre. Latinii deta Dunăre. Ziua aceea

se apropie. „ N A T U R A ” pregăteşte * această zi strălucită” .

,,,, G. G. L.N A T U ■ A

36

N OT E SI DĂRI DE S E A M ĂPOPULAŢIA PĂMÂNTULUI REPA RTIZA TA PE CONTINENTE, ŢARI ŞI LIMBI

de I. N. LONGINESCU

Relativ la populaţia continentelor, ţărilor şi rasselor se publică adesea date răsfeţe şi nesigure. Având diln întâmplare în mână a- nuiairul statistic al №gi® naţiunilor pe anul 1931— 1932 cu date oficiale am crezut că e interesant să extrag pentru cetitorii Na­túréi câteva diin aceste diate cu privire la repartiţia populaţiei pe ţări şi continente prin comparaţie cu populaţia României. In felul acesta nte putem da miai bine seama de situaţia pe care o are ţara noastră faţă die celelalte ţări.

Din cele peste 50 de ţări de pe suprafaţa pământului, sunt numai 12 ţări cu populaţie mai mare decât a României (după datele dela sfârşitul anului 1930):

China 450 milioaneIndia 352Rusila 161Statele Unite 123,5 „Japonia 64 7 „Germania 64 5 „Anglia 46 „Franţa 41,8 „Italia 41 1 „Brasilia 41 1 „Polonia 32Spania 23.6 ..

tilnente (cifrele reprezintă miltoame) tot pen­tru anul 1930:

C aniineriu l Populaţia Procentul

Asia 1103 55 %EuropaAmerica de nord 135

506 25 %

, - centrală 34 251 12 5%de sud 8,2

Africa 142 7 %Oceania 10 05%

2012 100 %

Deci pe toată suprafaţa pământului trăiau în 1930 ceva peste două miliarde oameni, iar în Europa ceva peslte 500 milioane. Din cele două miliarde de oameni de pe tot glo­bul jumătate locuesc în Asia (exact 55%). un sfert în Europa, o optime în America.

Raportată lia populaţia României popula­ţia globului e de 112 ori mai mare ca a ţării noastre, iar populaţia Europei de 28 ori mai mare decât a ţării noastre,

** *

Dăm acum după Tesniere (Statistique des îangues de l’Europe 1926) repartiţia limbi­lor de pe toată suprafaţa pământului:

Urmează România cu 18 milioane în 1930(exact 18.025.000 locuitori) şi aproximativ Limba chineză 400 mii.i'8.750.000 lia sfârşitul anului 1933. ,, engleză 170

După România urmează : ,, rusă 80,, germană 80

Mexic 16 5 mii. „ spaniolă 65Oeho-Slovacia 14,7 „ japoneză 65Egipt 14.5 „ ,, bengali (India) 50Turcia 14 3 „ ., franceză 45Iugoslavia 139 „ italiană 41Siarn 11.8 ,. „ turco-tăltară 39Argentina 115 „ ,, ind. occ'd. (India) 38■Canada 10 3 ,. ,, arabă 37etc. etc. ,, bihari (India) 36

„ portugheză 36Rezultă că în clasificarea celor peste 50 „ ucraineană 34

de ţări, România ocupă al treisprezecelea taluga (India) 24loc. ,, poloneză 23

Iată acum şi repartiţia populaţiei pe con- ,, ind. orient. (India) 25

N A T fcU » A

37

Limba meraitiă (India) 19 mii.tamul (India) 19 „

„ coreeană 17 „,, pemdjab (India) 16 ,,„ aînamiltă 14 „

■ română 14„ radjastani (India) 13 „„ olando-flamandă 13 „„ canari (ind'a) 10,, orija (India') 10 „„ ungară 10 „

Deci limba cea mai mult vorbită este tolba chineză după care urmează imediat limba engleziăi Dilntne limbile europene patru limbi sunt vorbite mai mult în cefeilealte conti­nente decât în Europa. şl anume limba en­gleză 47 milioane în Europa ş® 123 milioane în celelalte continente, to b a spaniolă 16 mitoame .»în Europa (fără »catalaină) şi 49 milioane în America»; (toba portugheză 8 milioane în Europa şi 26 milioane în Ame­rica, to b a turco-tătară 8 miilSoane în Eu­ropa şi 31 mfflSloiane în restul tonei.

Din tabloul de mal sus rezultă că pe toată suprafaţa pământului sunt 22 'limbi vorbite de mai mulţi locuitori decât to b a româ­nească. Din aceste 22 de limbi zece limbi sunt europene, opt limbi se vorbesc numai

în India trei în restul Asiei, una (araba) în Africa. Unii autori consideră cele 200 limbi ale» Indiei ca dialecte, aşa ca în acest caz to b a românească ocupă locul al 16-lca printre celelalte limbi.

1 In Europa se vorbesc 120 de limbi dar numai 19 fliimhi sunt vorbite de mai mult de un milion de persoane. Limba maternă cea mai puţin vorbită e 'limba ebraică veche, pe care o vorbesc numai o sută de persoane.

In anul 1926, limbile din Europa se re­partizau astfel: limbi indo-eurgpene 461 mi­lioane limbi ugro-fineze 17 milioane,, limba turco-tătară 8 milioane, limbi caucasiene 2,5 milioane etc. Limbile indo-europene cuprin­deau la rândul lor 160 milioane sliavi. 160 mifibane germani, 124 milioane latini 6 9 milioane greci» 2 5 milioane celţi, 1,5 milio ne albaneji, 1 5 miiildoane armeni, 700 mii basci.

Printre limhile latine limba românească ocupă »locul al patrufea în» Europa şi: al cin­cilea în toată lumea.

Pe scurt în privinţa populaţiei România ocupă âl 13-lea loc printre cele peste 50 de ţări. iar limba românească ocupă al 23-lea respectiv al 16-lea loc printre sutele de limbi diferite de pe pământ şi al' ctanillea loc prin­tre limbile latine.

AJUTO ARE PRIM ITE IN CURSUL ANULUI 1933.

N. Corodeami Proi. Unîv. Bucureşti un ajutor de Iei 2000; Emanuel Teodore sen, P iofesor Urtvemsiiitar Bucureştii un aiutor de 2000 lei»; D-nii Demn Costinescu. Bacău: 1. Nistor Vâlealrm, Director, Brezoî-Vâloea; N . Zuchi famacilst, R.-Sărat; Ing. Ins. G-uafl C. D, Poşianv, Blucureşiti; Ing. Ins. G4 SfiMc A lex. Popeseu, Cinaitovai Inginer Vector Huch, Bucureşti, iau plătit abonamentul ,pe »anul 1933 cu câte 500 lei; Ingi'ner M irceo ProcopUK PfflbestSl, a plătit abonamentul pe anul 193® »ou 400 lei şi anticipat 'pe anul 1934 cu 500 lei»; Aurelia Springer, Profesoară Roman; Ing. D. Dwnitriw, Petroşani; au plătit abonamentul pe arau! 1933 cu căile 300 lefi,' Domnul Profesor V. Bălănescu Foc­şani a făcut 11 abonamente noui; D-ra Marioara Popovici, Profesoară. Iaşi, a făcut 6 abonamente noul; D. Profesor N. 7? Stănescu-Făgăraş. »a făcut 6 abonamente noui). D-ra Elena I vane scit, »Profesoară Curtea de Argeş a făcut 3 abonamente tmouit E lev ă dela L i­ceul «Vasjle Atecsandri Galaţi, prin elevul Eustafiade Nieotae, aiu cumpărat câte 10— 15 numere din fiecare număr aii Naturi!».

Revista «Natura» mulţumeşte cu toată recunoştinţa icolafoaitaforilor, sprijinitorilor arâttaţS mai' sus precum şdi tuturor icettitorilbr eî câini! .cu toată greutatea topwdi'or dfe azi prin care trecem s’a»u ostenit să dea 'ajutorul lor aşa că «Natura1» poate să apară încă un am. Cu părere de rău însă. trehue să »arătăm că sunt încă mulţi! abonaţii, cari deşi» pritaesc regulat «Natura», 'totuşi nu-şi plătesc abomamentefe lor pe trecut. Pe toţi aceştia îi rugăm stăruitor să mu ne treaică oui vederea şii să ne dea »ceia ce ine detoresc. Numai1 cu sacrifici! mart am putut ajunge ca «Natura» să apară de douăzeci şi doi1 dle ani» fără să primească subvenţii de la stat şl numalil din banii celiitorilo/ ei.

încheind anul douăzeci şi» do!» „Natura" »urează cetitorilor ei sănătate ca ie e mai bună decât toate, bucurie -şfc bani mulţi1.

N A T U R A

38

T A B L A D E M A T E R I EA VOLUMULUI XXII PE ANUL 1933

ARTICOLE

Ataci V. P r o f : Cuvântare No. 10 pag. 12. Alexandri V. Al.: Cum putem cunoaşte ce­

realele în stadiul 'tânăr. No. 7 pg. 27. Anastasia Victor: .Marca poştală. No. 2,

pag. 6.Anqe/escu C. Dr Prof..: Cuvântare No. 10 pa«. 5.Bazgatn Ion, Inginer: Fenomene vibratorii

şi efectul lor asupra acţiunei sapei în sistemul de foraj , Rotary". No. 5, pag. 30.

Belcot Constantin: Chimia în vechime. No. 9, pag 29.

Bianu I. Prof.: Cuvântare No. 10 pag. 15. Buttescii D, Dr.: Cuvântate No. 10 pag. 6. Cerchez Th. Vasile: Emil Severin. No. 5

pag. 17.Chat el ier H. (L e ): învăţământul şltjiiinţific.

No. 4, pag. 22.d u re a V. ProfesOr: Muzeul Fălticenilor.

No- 2 pag. 29: No. 3 pag. 35; No. 4 pag. 38; No. 6 ipag. 24; No. 8 pag. 32; Noi. 9 pag. 19.

Codarcea Divin, Inginer: Ţiţeiul românesc No 3, pag. 38.

Constant,inescu G. D.: Acţiunea Biologică (la distantă. No. 4 pag. 35.

Constarrtinescu K. G. Profesor: Oile Romă peşti No. 5 pag. 1; No, 6 pag. 6: No. 8 pag. 8.

Constanţinescu I. Profesor: Cârti bune de cetit. No 7, pag. 37.

Crişan Ascaniu, Profesor: Din trecutul în- vătămâratululr matematic la românii din Ardeal, O carte de aritmetică din anul 1822. No. 2. pag. 12.

Dimitresou M. /.: Uni colt pitoresc. Soveia. No. 1 pag. 26.

— La molmântuiî profesorului Ştefan G Longinescu. No. 3 pag. 18.

— Profesorul Gheorghe Pamfil, No. 4, pag. 19.

Dimonie M.: Acţiunile Biologice la distan tă No. 1, pag. 14.

—• Insectele cart mănâncă lemn. N a 3. pag. 27.

—■ 'Duşmanul cartofului. No. 6. pag. 20.— Industria îngheţatei No. 7 pag- 23.

Drăgulănescu D„ Inginer: Biologia techniceiNo. 1, pag. 21.

—■ Piatra Filosofală. No 8. pag. 25,No. 9 pag. 32.

Damitrgscti A. N. Dr. Prof.: însuşirile ra selor noastre de vite în rapo t cu ce rinţele actuale ale pieţiiii. No. 3 pag. 1.

Einstein Albert (traducere de Ana Stănes- cu). Eterul şi Teoria Relativităţi. No. 8 pag. 29; No. 9 pag. 21.

Emaruiel David Prof,: Cuvântare No. 10 p. Haque Colonel Titela: Copilul Nimănui.

No. 6, pag. 38.— Mama. No. 6, pag. 38.

Hazu G,: Lecturi ştiinţifice. No. 7 pag,. 22;No. 9 pag. 37; No. pag. 31.

Hurmuzescu Dr. Prof.: Cuvântare No. 10 pag. 8.

Ioachimescu A ,: Cuvântare No. 10 pag. 24. Ionescu Ion Prof.: Cuvântaiie No. 10 p. 17. IonescuSiseşti G„ Prdfesor: Cerealele No.

4, pag. 5.— Porumbul. No. 5 pag. 7.

Longinescu G. G., Profesor: Spiru HaretNo. 1, pag. 4.

—■ La Moartea lui Edison. No. 1. pa;g. 17; No. 2 pag. 22; No. 3 pag. 13; No. 5 pag. 24.

— Profesorul Emil Severin. No. 4, pag. 1.

— Ajutoare primite. No. 5; ,pag. 40; No. 10 pag. 38.

— - Deia conferinţele profesorului l i r -bain No. 6, pag. 2.

— La moartea .profesorului G. Pamfil din Focşanii. No. 7, pag. 1,

— Ermil A. Pangrati No. 8. pag. 1.— Colegiul National Sf. Sava. No. 3.

pag 4.—■ Rânduiţii Răsleţe. No. 9 pag, 16; No.

10 pag. 30.— La sărbătorirea profesorilor G. Ţi-

ţeiiica şli D. Pompei1. No. 10 ipag. 1.Longinescu N. I.t Cărţi bune de cetit. No.

2 pag. 38; No. 9 pag. 35.' — îndrumarea actuală a ştiinţelor. No.

3, pag. 14.— Ioseph Priestley. No. 4 pag. 4.—■ Profesorul Georges Urbain. No. 6,

pag. 3.— Un pian minune. No. 7, pag. 18.— Max Plank No. 8, pag. 16,— Dela sărbătorirea profesorilor D.

Pompei1 şi G. Ţiţeica No. 10 p. 21.

W A T D R A

39

ii; No, l6Longineacu C. N .: Haret ţi Maiorescu. No. 2. pag. 1.

Maxim Măria Dr.: Stratosfera în Cameră. No. 6 pag. 26.

Mendet Mauriciu: Aparate noui pent.u la­boratoare. No. 8. pag. 38.

M otm C. Rădulescu, Profesor: însemnata tea filosofi ei pentru formarea sp ritu­lui şffinfilfic No. 1, pag. 7.

— Spune-mi ce ceteşti ca să-ti spun cine eşfii. Na. 7. pag. 3.

M razec L , Prof.: Cuvântare No. 10 pag. 6 M usceteam Chr„ Profesor: Profesorul' G.

Ţiteica la 60 and No. 9, pag. 1; Nicotaescu Virginia: Cărţi folositoare si

ieftine. No. 6. pag. 35.—• Activitatea ştiinitifcă a femeilor. No.

8, pag. 18.N lcolesca Miron, Profesor: Ma'tematce’e

In timp $1 spaţiu. No. 8. pag. 28; ,No. 9 pag. 24.

Oniceăcu O. Prof.: Cuvântare No. 10 p. 14 Pefresea N„ Inginer: Orologiu] astronomic

al Catedralei din Strassburg. No. 4, pag. 16.

Pompei D.: Cuvântare No. 10 pag. 19. Rădulescu-Râmnic I.x La mormântul profe­

sorului Q Pamfi! No. 7 pag. 15. Ranţă G, Eugenia, Inginer: Asanarea re

glunilor inundabile ale Dunărei. Noi9, ipag. 8.

Roibănescu I. C.: Cutremure antipodice si reflexe. No. 4 pag. 10; No. 6 pag. 11.

Sergesca P . Prof.: Cuvântare. No. 10 ,paig. 9. StSncescu Ana: Eterul Şi teoria refa®vită-

ţii de Albert Einstein (traducere) No. 8 pag. 21; No. 9 pag. 21.

St&nescu Nicotae, P rof.: Tainele Cerului- No. 1. pag. 29.

— Gemi înstelat No. 2 pag. 34; No. 5 pag. 35; No. 8 pag. 36; No. 9 pag. 39; No. 10 pagi 35.

—• Seri1 înstelate. No. 3, pag, 30.— Din lumea stelelor. No. 4. pag. 30.— Privând Cerul. No. 6 pag. 29.

Stoenescu-Danăre I.: Sp-le America. No. 1pag. 4; No. 2 pag. 18; No. 3 pag. 19; No 4 pag. 26; No. 5 pag 20, No. 6 pag. 15; No. 7 pag. 31; No.

8 pag. 10; No. 9 pag. pag. 25.

StoHow S. P rof,: Cuvântare No. 10 pag. 1. Ţiteica G Profesor: Evoluţia ştiinţelor ma

ttemafice în tara noastră. No. 5 pag. IZ

— Profesorul1 Urbaco în Bucureştii. No. 6 pag. 1.

— Cuvântare. No. 10 pag. 18.Vălcovici V, Prof t Cuvântare. No. 10 p. 3. V.asilesou-Karpen N., Profesor: O primă

lecţie de electricitate. No. 9 pag. 4.— Cuvântare. No. 10 pag. 7.

Vasii iu C . Ioam: Viticultura în economia naţională. No. 3, pag. 8.

NOTE SI DĂRI DE SEAMA

Albescu Virgil, Farmacişti Mina de aramă din Deva, No. 1. pag. 33.

Bădescu N. M argareta: întrebuinţarea- aci­dului baric fa siguranţele electrice. No. 1, pag. 39.

lordache Viorica: O lampă electrică nouă cu randament mare. No. 1, pag. 38.

— întrebuinţările Seleniului. No. 2, pag. 40.

Longinescu N. I.: Populaţia pământului re- parfffizafâ pe conltaneote. ţări şi lilmbi No. 10 pag. 37.

Mibasan Aşer: Alatropie sd izotopie. No. 1, pag. 37.

Prundeanu Ilie: Lampa cu aburii de mercur şi fotografia. No. 1 pag. 13.

— Răcirea motoarelor de avioane. No. 7, pag. 39.

Pirtea Theodor Dr.: Celule fotoelectriee. No. 1, pag. 35.

Tante Radio: Coilte'l copiilor radio-ascultă- tori. No. 6, pag. 37, 39.

Theodosiu C , N .: Unelte din oarbură de itungstemNo. 2 pag. 11.

Trifanescu Teodor: Cuartei topit şi lupta contra focului No, 1, pag. 39.

ÎNSEMNĂRI

(Dr. M. M.) Dr. Maria Maxim.(I. P.) Ilie Prundeanu.

т P O G R Л P 1 A

E. T O R O U T I U

! U C R I C O R E

« B U C О V I N A »

B U C U R E Ş T I I I I

ALEXANDRESCU NO. 4

A E R U L L I C H I DP E Î N Ţ E L E S U L t u t u r o r

DE

G. G. L O N G I N E S C UProfesor de Chimie Neorganică la Universitatea din Bucureşti

Membru corespondent al Academiei Române

C U P R I N S U L

I. Aerul lichid pe scena Teatrului NaţionalIn amintirea unui prieten de şcoală şi a unui artist marc. À -

scmănarca intre această conferinţă şi o piesă de teatru. In luptă cu ştiinţa. L.i înch soare. Cel mai bun prieten. Prezentarea eroului. De vorbă cu acrul lichid.

A ctu l 1. Azi şi altă dată. O poruncă. Apă şi iar apă. O a- minfire din copilărie. La parastasul de 50 de ani al Tatii. Dumne­zeul chimiştilor Hidrogen cftin pentru umflarea baloanclor. Calefacţic. Sfârşitul actului I. Războiul chimic.

A ctu l II. Oxigenul lichid spărgător de casc de bani. O jertfă pe altarul ştiinţei. Mulţumiri din toată inima. Ştiinţa n’are trecere în România-Mare.

II. Fabricarea aerului lichidO carte bună, neasemuit de bună. De necrezut şi totuşi... R ă­

cire fără ghiafă. Răcire prin destindere. O maşină închipuită numai cu mintea. Maşina lui Linde. Maşina lui Claude. Uşor dc zis. O sită fermecată.

III. Pastrarea aerului lichidDelà o lecţie de fizică de acum 44 de ani. Gheţărie dc păstrat

aer lichid. Baloane şipaharc d’Arsonval-Dewar. Zăcăfori şi sacale pentru păstrat şi căratoxigcn lichid. Vase de metal pentru aer lichid.

IV . întrebuinţarea aerului lichidPoveste arabă. După veacuri şi iar veacuri... Aerul lichid poi--

covar. Automobilul cu aer lichid. Aerul lichid fabricant dc azot. A e­rul lichid spărgător de stânci. Aerul lichid în războiul cel mare. Ce a scris generalul Pétain, azi mareşal de Franţa, despre Georges Claude. Aerul lichid în medicină şi în aviaţie. Aerul lichid comoară de gaze nobile. Aerul lichid în România.

V . Imnuri şi IcoaneMărire vouă... Michael Faraday. Louis Paul Caillefef. Raoul

Pictet. învinşi şi învingători. Karl von Linde. Georges Claude. Jacques Arsène d’Àrsonval. Sir Jam es Dewar. Mărire (ie...

________ P R E Ţ U L 60 L E I.

Bucureşti. — Tipografia 1. N. COPUZEANU, Sfr. lsvcr Nr. 97. — 1933 .

OFICIUL DE LIBRĂRIEED ITURĂ , ADM IN ISTRAŢIE D E R E V IST E INFORM. DE LIBR Ă R IE , R E P R E SE N T Â N Ţ E

SIN G U RA O RG A N IZA ŢIE PEN TRU R Ă SP Â N D IR E A C ARŢII, P E D E A SU P R A IN TER ESELO R FIE C Ă R E I ED ITU RI IN P A R T E

Editează şi administrează: Publicaţiuni pe­riodice, cărţi şcolare, ştiinţifice, literare, etc.

P r i m e ş t e în depozit general pentru desfacere, cărţi şi publicaţiuni periodice.

Organizează administraţii şi apariţii de re* viste şi ziare ; biblioteci, săli de lectură etc.

Organizaţie unică pentru încasări de abonamente la reviste, ziare şi achi­ziţii noui; Încasări de cotizaţii etc.

C Ă RŢI IN D EPO ZIT G EN ER A L :

C ă r f i :

Bagdasar N. — Filosofia Contimpo- rană a Istoriei — — — Lei 180

Bagdasar N. — Din problemele Cul­turii Europene — — — Lei 50

Bagdasar şi Morăraşu — PoemulN aturii----------------- ~ Lei

Longinescu G. G. — Cronici Ştiinţi­fice, voi. III — — — Lei 60

Longinescu G. G. — La Radio Bu­cureşti — — — — — Lei 100

Miiliea George. — Demografia Muni­cipiului Bucureşti — — Lei 100

Narlv C. — Tolstoi F.ducator Lei 75 Vianu T .—Arta şi frumosul Lei 100

Publicafii din Editurile : Institutul Social Român Institutul de Cultură Italiană

R e v i s t e :Arhiva pentru ştiinţa şi reforma So­

cială. Ab. anual — — Lei 500 "Datina» Artistică, Literară, Socială

abonamentul anual - — Lei 150 „Roma“ revistă de cultură italiană.

Abonamentul anual — Lei 100 Revista de filosofic. Abonamentul

anual — — — — — —Lei 240 Revista de Pedagogie. Abonamentul

anul— — — — — — Lei 240 Gândul Vremii abonamentul Lei 100 «Poporul Românesc» abon. Lei 120

B U C U R E ŞT I VI— STR. RO ZELO R Nr. 9, TELEFO N 3.53.75

Preţul 25 LeiT IP . B U C O V IN A , B U C U R E Ş T I