JL KJ?

NATURAREVISTĂ PENTRU RĂSPÂNDIREA ŞTIINŢEI

R E D A C Ţ I A ŞI

BUCUREŞTI

APARE

ADMINISTRAŢIA

STR. PARIS, 1

LUNAR

No. 10 - OCTO M VRIE 19 2 5 A N U L A L P A T R U S P R E Z E C E L E A

E D I T A T Ă Ş I T I P Ă R I T Ă D E

C V L T V R A N A Ţ I O N A L Ă

LEI 20

N A T U R AR E V I S T Ă P E N T R U R Ă S P Â N D I R E A Ş T I I N Ţ E I A P A R E IN E D I T U R A C V L T V R A N A Ţ I O N A L Ă

S U B Î N G R I J I R E A d - l o r G . Ţ I Ţ E I C A G . G . L O N G I N E S C U O C T A V O N I C E S C U

Profesor Universitar Profesor Universitar Docent Universitar

CUPRINSULCUM SE STABILEŞTE ŞTIINŢI-

FICEŞTE O METODĂ PENTRU DACTILOGRAFIE de J. M. Lahg. 1

FACE ŞTIINŢA PE OM MAI BUN?de r. N. L.................................................8SOCIETATEA „CREDITUL MI­

NIER“ de Octav Onicescu . . . 9CUM ERAU ODATĂ SCULELE

DE AZI de G. G. Longinescu . . 16 CUM S ’A NĂSCUT LOCOMOTIVA

de Marin Damitrescu........................ 21PENTRU AMATORII DE T. F. F. . 26 DIN PLANTELE MEDICINALE deM. Dimoni........................................... 30DE VORBĂ CU CETITORII de G.G. Longinescu..................................... 32NOTE ŞI DĂRI DE SEAMĂ . . . 34 ÎNSEMNĂRI............................................... 38

VOLUMELE I—X, PE PREŢ DE 50 LEI FIECARE, SE GĂSESC DE VÂNZARE LA D-L C. N. THEODOSIU, LABORATORUL DE CHIMIE ANORGANICĂ S P L A I U L M A G H E R U 2, B U C U R E Ş T I

VOLUMUL XII PE PREŢ DE 120 LEI ŞI VOLUMUL XIII PE PREŢ DE 180 LEI SE GĂSESC LA ADMINISTRAŢIA REVISTEI

ABONAMENTUL 220 LEI ANUAL / NUMĂRUL LEI 20 PENTRU STUDENŢI SAU ELEVI, CARI SE ABONEAZĂ IN GRUP ABONAMENTUL RĂMÂNE DE 180 LEI ANUAL REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. PARIS, 1

NATURAR E V IS T Ă P E N T R U R Ă S P Â N D I R E A ŞT I I NŢEI

S U B î n g r i j i r e a d o m n i l o r g . ţ i ţ e i c a , g . g . l o n g i n e s c u ş i o . o n i c e s c u

ANUL XIV OCTOMVRIE 1925 NUMĂRUL 10

Fig. i. Cilindru înregistrator şi aparatele de înscriere

CUM SE STABILEŞTE ŞTIINŢIFICEŞTE O METODĂ PENTRU DACTIL O GRAFIE

DE j. m . l a h yDirector-adjunct în Laboratorul de Psichologie ex-

' perimentală la Ecole des Hautes Etudes din Paris.

PERFECŢION AR E TEH NICĂ ŞI METODĂ ŞTIINŢIFICĂ

N u e uşor să ne închipuim sforţările depuse de oameni în decursul vremii ca s ’ajungă la desăvârşirea celor mai de seamă şi mai vechi meşteşuguri. Câte încercări, câte experienţe pierdute, câte observaţii judicioase căzute în uitare şi întâmplător regăsite, până ce tradiţia gesturilor bune care trebuiesc unui tâmplar de seamă, de pildă, unui maistru

fierar sau altor meşteşugari, să se fi putut fixă şi aduna într’un cod de lucru îndrumător pe care patronii meşteşugari să-l transmită aproape cu religiozitate ucenicilor lor.

Europa a intrat de mult în epoca în care spiritul ştiin­ţific a ieşit pe porţile univer­sităţii, a intrat în viafa in­dustrială şi îşi propune să găsească elixirul vieţii în­lesnind munca creatoare.

N A T U R A

Fig. 2 Fig. 3

Fig. 2. Maşină de scris echipată pentru înregistrarea pneumatică a mişcărilor barei universale şi pentru'înre-gistrarea electrică a eşapamentului.

Fig. 3. Contactor pentru explorarea mecanismului de eşapament a maşinei de scris

Nu ne arată oare etnografia, cu privire de această chestiune, că numeroase tehnice profesionale, au avu ţia origina civilizaţiilor, un caracter magic? Oamenii primitivi atribuie unei puteri supra naturale, localizată în instrument, eficacitatea gesturilor cari — azi se ştie adevărul —- depinde numai de valoarea fizică a lucră torului. Totuş aceste credinţe, în afară de caracterul lor simplist, n ’au fost fără de folos: ele au perpetuat tradiţia care impune ucenicului gesturile cele mai bune, selecţionate în cursul experienţelor milenare.

Dar sistemul acesta încet, şi prin forţa lucrurilor empiric, nu mai convine — se înţelege dela sine — • nouilor profesiuni. Regea modernă a muncii are la bază acest dublu principiu: să produci mult şi să produci bine. Trebuie deci supus atât omul cât şi maşina, studiilor raţionale, ca să se economisească ucenicului atât timpul cât şi sforţările cari ar rezultă din risipa de încercări personale şi necoor­donate.

Aceastş ştiinţă a muncii, care sub numele de Psihotehnică este pe drumul de a se închiegâ n’a putut să lucreze încă decât asupra unui mic număr de meşte­şugari. Aşa se explică, cum o profesiune atât de caracteristcă vieţii moderne ca dactilograf ia, s’a format fără alte reguli decât a indicaţiilor individuale datorite întâmplării.

Dar mai bine să cercetăm.... Claviatura care este partea cea mai importantăşi singura care interesează direct pe lucrător, a fost rânduită grupând literile după frecuenţa lor în regiunile cari se presupunea că sunt cele mai la îndemână.

Dispunând literile numai după frecuenţa apariţiei, a rămas uitată influenţa combinărilor lor asupra iuţelii cu care se atinge clapa. Rimitând astfel cercetarea, nu s ’a ştiut cari erau mişcările cele mai uşoare. Nici nu se puteau folosi în opera­ţia combinărei Merilor celor mai des întâlnite.

Rezultă deci că maşina numită universală este departe de a fi cea mai bună, chiar pentru Americanii cari au inventat-o şi apoi au impus-o lumii.

De vre-o 20 de ani, de când maşina de scris s’a generalizat şi de când a trebuit să se determine regulele învăţării mai repede a dactilografiei, s’a căutat primul sprijin în sistemul atât de fragil al analogiilor şi s’a asimilat greşit gestul specific

N A T U R A

2

Fig. 4. Maşină de scris echipată pentru înregistrarea mişcărilor carului

al dactilografului cu acela al pianistului. Aşâ s'a ajuns la metoda celor «io degete» a cărei trecere e mai mult aparentă decât reală: cu toate că e învăţată peste tot, în realitate, nu-i aplicată aproape niciodată.

A trebuit intervenţia ştiinţei pentru ca să înlocuiască încet, încet, regulile în vigoare cu noui reguli de muncă. Mai întâiu în laboratorul de Psihologie experi­mentală a Şcoalei de înalte studii din Paris, încă din 1912, s ’au făcut şi sau con­tinuat cercetări pur ştiinţifice. Apoi, după ce s ’au obţinut rezultate pozitive, uzinele de construcţie a maşinilor franceze de scris «Map» au organizat un laborator de aplicări, unde cercetările de Psihologie au ca scop de a afla condiţiile cele mai raţionale ale muncii dactilografice pentru ca astfel să poată construi maşini cari să uşureze munca: adică maşina să fie făcută pentru dactilograf în loc de a-1 supune pe el la gesturile, sforţările sau ritmurile inspirate de întâmplările combi­naţiilor tehnice sau de instrumentaţia atelierelor de construcţie.

Pentru a realiză un atare progres, trebuia ca organizarea Uzinei să fie destul de suplă ca să poată permite introducerea unui serviciu de Psihotehnică fără să împiedice întru ceva producţia industrială. Mai trebuia pe deasupra ca modifi­cările de adus în fabrică, potrivit rezultatelor obţinute în laboratorul de Psiho­tehnică, să poată fi introduse fără grele modificări de instrumentaţie.

Am încercat şi m’am străduit într’un articol apărut în revista «Viaţa tehnică şi industrială» (Maiu 1924) să arăt că Uzinele «Map» posedau supleţea necesară.

De aproape un an, laboratorul de Psihotehnică funcţionează deci în uzinele «Map». Acest laborator aduce servicii nu numai tehnicii industriale dar şi clienţilor Cassei, pentru că ajută la îmbunătăţirea metodelor dactilografice şi face învăţarea acestui meşteşug mai uşoară şi mai raţională. Punându-mă deci exclusiv numai din acest ultim punct de vedere voiu expune pe scurt cititorilor revistei «Natura» câteva din rezultatele cercetărilor mele.

METODELE P SIHOTEHNICEI

Laboratorul de Psihotehnică al uzinelor maşinilor de scris «Map» se compune din toate aparatele comune laboratoarelor unde cercetările se fac cu ajutorul metodei grafice. Vrem să 'nregistrăm mişcările diferitelor părţi ale maşinii de scris.

N A T U R A

3

înscrierea acestor mişcări se va face pe un cilindru care se învârteşte, acoperit de o hârtie înegrită bine de fumul unei lumânări (A. fig. I) pe care alunecă uşor vârfurile unui «tambur» pneumatic al lui Marey si al semnalelor electrice (c).

Mişcările maşinii de scris sunt explorate în felul următor:1. In chip pneumatic, cu ajutorul unui tambur pneumatic (P. fig. 2) aşezat

dedesuptulbarei universale care, după cum se ştie, strânge mişcările fiecăre-i clape care-i atinsă. Acest tambur este reunit printr’un tub de cauciuc cu un tambur asemănător, care înscrie pe cilindrul care se învârteşte arătat în fig. I. In felul acesta, ori de câte ori dactilograful apasă pe o clapă, gestul său e înscris pe hârtia înegrită, care, fixată apoi printr’o soluţie de spirtlac, va servi la analiza mate­matică a muncii dactilografului.

2. In chip electric. Aşezăm un contactor care se poate mânui cum voim (fig. 3) în legătură cu eşapamentul aşezat în urma maşinii, astfel că contactul de pla­tină D al resortului C, să se găsească, în timp de repaos, foarte aproape de eşa­pament fără ca totuş să-l atingă. In fig. 2 se arată, în A, acest contactor pe care îl fixează bine în poziţie, suportul B.

Se ştie că toate mişcările prin care se ating clapele sunt transmise eşapamen­tului care produce două mişcări: prinderea mişcării şi declanşarea e i . Aceasta din urmă determină înaintarea carului după ce o literă a fost imprimată. Când prinderea mişcării se produce, mecanismul eşapamentului atinge punctul D al contactului, un circuit electric se găseşte închis. Când săvârşirea acţiunii se produce eşapa­mentul se depărtează de contatctor şi circuitul s ’a rupt. Cum am avut grija să

Fiii. 4 bis. D-l Fahv la aparatul înregistrator

4

aşezăm în circuit un semnal electric, care înscrie pe cilindrul înegrit al fig. I, fiecare mişcare făcută de dactilograf, cu caracterele maşinii sale, se găseşte deci reprodusă. Putem atunci analiză în urmă graficul astfel obţinut, pe care am avut grija să în­scriem în tot timpul experienţei, vibraţiunile unui diapason care ne dă a ioo parte dintr’o secundă.

Dar apăsarea clapelor nu este singurul gest al dactilografului pe care trebuie să-l reproducem. Când maşina ajunge la sfârşitul rândului, trebuie ca dintr’o singură şi exactă mişcare carul să fie adus la dreapta sau la stânga, după tipul maşinei. Trebuie să analizăm deci această mişcare: In acest scop, maşina (fig. 4) este echipată în felul următor: un resort de metal B izolat printr’un bloc de ebo- nit A al unei bare metalice îndoită C este ridicat la înălţimea barei, prin butonul învelit într’o pânză a carului, când acesta se găseşte la sfârşitul rândului. Ridicarea aceasta e suficientă ca să separe resortul B de bara C. Un circuit electric care trece în B în C şi într'un semnal electric în poziţie faţă de cilindrul înegrit, (C. fig. I) este deci întrerupt. Dar îndată ce carul înaintează cu un spaţiu, circuitul este res­tabilit şi semnalul înscrie un cârlig pe cilindrul înregistrator.

Cu ajutorul acestor diferite dispozitive toate mişcările făcute de dactilograf se găsesc înregistrate. Analiza lor ulterioară ne furnizează preţioase informaţiuni asupra teluricei dactilografice şi asupra condiţiunilor ce trebuie să ’îndeplinească maşinile moderne de scris pentru a folosi raţional gesturile dactilografului. Aceste ultime informaţiuni sunt transmise de laboratorul nostru, în măsura în care noi le cunoaştem, serviciilor tehnice ale uzinei ca să se inspire din ele pentru a perfec­ţiona maşina de scris.

CÂTEVA REZU LTATE

Reproducem în fig. 5 o parte dintr’un grafic obţinut cu maşina (fig. 2). Se vede a ci: în 1. înscrierea pneumatică ; în 2. timpul în sutimi de secundă ; în 3. inscrip- ţiunea electrică. Liniile orizontale care unesc fiecare cârlig al inscripţiei electrice cu vibraţiunile diapazonului au fost făcute la urmă pentru a uşura analiza numerică.

Această analiză se face în chipul următor:vSe totalizează de o parte durata întreagă a intervalelor care separă literile

produse prin atingerea clapelor cu aceeaş mână ; de altă parte, durata intervalelor care separă lterile produse prin atingerea clapelor cu mâna opusă ; apoi împărţind fiecare total prin numărul intervalelor — şi într’un caz si ’n celalt - - se obţin două mijlocii. (Tablou 6).

ALTERNANŢA MÂINILOR FAVORIZEAZĂ MUNCA DACTILOGRAFICĂIndiferent de subiect, mijlocia intervalelor alternate este totdeauna mult

mai mică decât mijlocia intervalelor nealternate.

N A T U R A

5

TABLOUL 6 — ANALTSA UNUI GRAFIC

B ătăi succesive

(i)

Durata contactelor (în Vini <*e

secundă

(2)

Mâna care loveşte

(3)

Durata intervalelor (în Vin« de secundă)

Abateri medii(în 1ilnr, de secundă)

Mâni opuse

(4)

Aceleaş mâni

(5)

Mâni opuse

(6) '

Aceleaş mâni

(7)

n

0us

B a r ăs0

m

me

sB a r ă

e

nB a r ă

P0sse

ssi0n

B a r ăd

e

B a r ăV

0te

r

B a r ăî

e

ttr

e

43434 4 33434 4 334 44 35 3322

4354342

422

43 3 3222

3

DDDGDGDDDGGDGDDDDGGGGGDDDDGGDGDDDGDDGDDDG

2

784

3

492

3

5

6

383

4 4

45

3

131 1

149

9

IO12

5

8

1414

8

910

9

13

1213

14

812

2 .5 72 .4 33 .4 3 0 ,5 7

1’57

o ,574.432.57

1 .57

0,43

1.43

1.573.431 .57

0,57o ,57

0,57 0 43

I >57

4 .1 0 0 ,1 0

3 .1 01.90

1.9 0

0 ,901 .1 0

5*9°

2 .9 03 .1 03 .102.9 0

1.9 0 0 ,901.9 0

2 .10

1 ,1 02 ,1 0

, 3>IQ

2.9 0 1 ,1 0

T o t a l n r i . . . 1 3 4 — 87 229 3 1 ,8 5 4 8 ,10

D u r a t a p r o b e i 450 — —

D u r a t a m e d ie ac e lo r 4 1 c o n t a c t e 3 .2 6

— — — — —

Durata medie a celor19 alternanţe — — 4.57 — 1 ,6 7 —

Durata medie a celor21 de nealternanţe — — 10 ,90 — 2 ,2 9

M e d ia g e n e r a lăa in t e r v a le lo r — ----■ 790 — —

N A T U R A

6

Uşor se vede ce regulă se poate trage din această primă constatare şi pentru ce nu va fi un bun metod dactilografic acela care nu va obligă pe dactilograf să scrie alternând manile când atinge clapele.

Când — în urma dispoziţiunii literilor în text — ■ aternanţa mânilor nu-i posibilă, cum trebuie să lucreze degetele dela mână ? Trebuie să atingem clapele săltând sau alternând degetele?

După ce am cercetat cu ajutorul metodei grafice, procedeul care ar permite economie cât mai multă de timp, am ajuns la această concluziune foarte curioasă: aceeaş regulă nu se poate aplică la ambele mâni. In realitate degetele dela mâna stângă nu sunt comparabile, în ceeace priveşte agilitatea cu acelea dela mâna dreaptă. Regula deci trebuie formulată astfel: degetele dela mâna stângă trebuie să alterneze şi cele dela mâna dreaptă să se salte.

LO VIR EA CEAPEI D E UN D ACTILO G R AF IMPRIMĂ SCR IERII UNCARACTER PERSO N A L

Cele mai bune metode de caligrafie n’au parvenit să impună aceeaş scriere la toţi. Fiecare după posibilităţile muschiulare transformă şi adoptă metoda potrivit mijloacelor de care dispune. Fiecare subiect modifică, după particulari­tăţile lui, învăţământul dascălilor. De aceea trebuie lăsată o oarecare latitudine dactilografului în alegerea metodelor.

CONSECINŢE PEDAGO GICE

Dacă atingerea clapei unui dactilograf e personală este important deci de a cunoaşte, înainte de intrarea la ucenicie, caracterele psibofiziologice ale subiec­telor, ale viitorilor dactilografi. Acesta-i rolul laboratoriilor de Psihologie expe­rimentală, cari (în alte ţări N. T.) sunt bine înzestrate în acest scop.

O foarte simplă şi mică probă, numită de «tap-ping» e ăe ajuns de altfel ca să caracterizeze aptitudinele motrice ale mânilor şi degetelor unui viitor dactilograf. Referindu-se în urmă la cele două reguli pe care le-am stabilit, va fi posibil să se indice fiecăruia metoda care s’ar părea că-i convine mai bine.

Cari sunt metodele în uz în momentul de faţă ? Cea mai întrebuinţată, precum spuneam, e metoda numită «a celor zece degete», care are la bază asemănarea greşită între gesturile dactilografului şi acele ale pianistului. Alături de acest metod şi de alte câteva care n’au nici o bază raţională, trebuie să facem loc deosebit celor cari sa u născut în Franţa sub influenţa cercetărilor pe care le-am rezumat aci. Unul din colaboratorii noştri, d-1 Estoup, s’a inspirat din aceste cercetări în lucrările sale şi principiile sale pedagogice, dintre cele mai simple şi cele mai exacte, ţin socoteală de experienţele pe care le-am făcut noi în laborator.

Studiul propriu zis al calităţilor pe care trebuie să le posede o bună maşină de scris face obiectul cercetărilor cari sunt în timpul de faţă în curs. Stabilim, graţie unei tehnice de laborator mult mai delicată şi mai precisă chiar decât aceea pe care am descris-o, datele numerice necesare calcului maşinei. Rezultatele transmise biuroului de studii al uzinelor «Map» permit să modifice construcţia maşinilor de aşa fel încât s’o adapteze gradat condiţiunilor fiziologice celor mai favorabile pentru un bun profit dactilografic.

Creaţiunea laboratorului de Psihotehnică la Uzinele «Map» nu este o încercare izolată. Noi am mai instalat la Societatea de transporturi în comun a Regiunii

N A T U R A

7

parisiene un laborator analog unde cei 3500 de candidaţi maşinişti cari intră în fiecare an în această societate pentru a conduce tramvaie şi automobile în Paris sunt examinaţi din punct de vedere al aptitudinilor lor psihomotorii, înainte de a intră la şcoala de ucenici. Se urmează deasemenea în acest laborator cercetări pentru punerea la punct a celor mai bune condiţii de muncă a maşiniştilor. Din primul an societatea a câştigat suma de 130.000 franci francezi numai asupra bugetului şcoalei de maşinişti.

Direcţiunea Metropolitanului din Paris a hotărît să rânduiască ceva analog.Serviciile telefonice ale Statului francez au intrat de asemenea pe aceeaş

cale, supunând Psihologiei munca funcţionarilor săi.Iată deci c’o eră nouă se deschide pentru aplicaţiunile ştiinţei în organizaţia

economică. începuturile acestor aplicaţiuni dovedesc tot interesul ce trebuie să li se dea.

T r a d u c e r e a u t o r i z a t ă , d e C . D Ă N Ă UProfesor, Tg.-Jiu

Ş T I I N Ţ A P E O M M A I B U N ?F A C E

S u b a c e st t i t l u ş i s u b r u b r ic a : o m ic ă

p r o b le m ă d e v a c a n ţ ă Charles Nordmann, c u n o s c u tu l a s tro n o m , p u b lic ă în t r ’u n p rim

a r tic o l d in z ia r u l Le M atin o s c u r tă d is c u ţie

ş t i in ţ if ic ă , s u b o fo rm ă a ic i m a i serio a să , a ic i m a i g lu m e a ţă .

C. Flammarion, V. Hugo ş i a l ţ i id e a liş t i, r o m a n tic i d in n a iv it a t e (!), cre d e a u c ă co n ­te m p la r e a s te le lo r în a lţ ă s u fle te le , c ă c i co n ­tr a s t u l d in tr e n e m ă r g in ir e a s p a ţiilo r ce ­r e ş ti şi m ic im e a o m e n e a sc ă n a ş te în n o i s e n tim e n te n o b ile . H enri Poincare în s ă eră

d e p ărere c o n tra r ă . Ş t i in ţ a n e a r a tă u n iv e r ­s u l la indicativ ş i d e c i n u p o a te d a n a şte re la m o r a lă , c a re este u n imperativ. C are d in

a c e ste p ă r e r i c o n tra r e tr e b u ie a d m is ă ?

D e sig u r c ă c in s te a ş i v ir t u t e a c h in e jilo r ş i p ie ilo r ro şii n u e ste m a i p e jo s de c in s te a ş i v ir t u te a u n u i p o p o r ce p o s e d ă n u m e ro a se

la b o ra to a re . Isus, Buda, Mahomed n u e ra u î n v ă ţ a ţ i . O a re m o r a la lo r e ră in fe r io a r ă m o ­r a le i u n u i s tu d e n t care ş tie ce e ste a to m u l ş i e le c tr o n u l s a u c h ia r m o r a le i u n u i m e m ­b r u oa re care a l B iu ro u lu i d e L o n g itu d in e ?

I n i m i m ilo a s e se g ă se sc t o t a şâ d e b in e p r in tr e o a m e n ii d e ş t i in ţ ă c a ş i p r in tr e ţ ă ­r a n i. M a i m u lt , d e v o ta m e n tu l, iu b ir e a de

m a m ă , a ltr u is m u l p â n ă la s a c r ific iu le în ­t â ln im la o a m e n i c a ş i la m u lte a n im a le .

D u p ă c u m a n a to m is tu l, care ta e în f i e ­c a r e z i c â te u n c a d a v r u , e m a i p u ţ in im ­p r e s io n a t d e m o a rte , d e c â t tr e c ă to r u l care v e d e d in în tâ m p la r e u n c o r te g iu m o r tu a r,

t o t a şâ a s tro n o m u l p r iv in d m e re u la ste le ,

în c e p e să u ite d e n im ic n ic ia lu i f a ţă de u n iv e rs . L a fe l, la a p a r iţ ia c e lu i d in tâ iu tre n

v a c ile d e p e c â m p p r iv e a u la el ca la u rs, p e c â n d a c u m n ic i m ă c a r n u r id ic ă ca p u l. T o t u l e ste o b iş n u in ţ ă ! A s t f e l s ’a r p u t e a s p u n e — a p ro a p e fă r ă n ic i o e x a g e r a r e —

c ă s in g u r e le p e rso a n e , a l c ă r o r re s o rt m o ra l tre sa re la v e d e re a c e r u lu i, s u n t a ce le care-1 p r iv e s c m a i p u ţ in .

Ş i e m a i b in e a ş â . C ă c i d a c ă c o n te m p la r e a ş t i in ţ if i c ă a lu m ii a r fa c e p e o m m a i b u n ,

n u m a i d in p r ic in a m ă r im ii o b ie c te lo r ar u r in a c a a s tr o n o m ii — care a d m ir ă n e b u ­lo a s e le d e p ă r ta te — să f ie cei m a i m o d e ş ti d in tr e o a m e n i, ia r m ic r o b io lo g iş tii— cari s tu ­d ia z ă m ic ile b a c te r i— să se s im tă m â n d ri şi î n g â m f a ţ i ! D ir e c to r u l in s ti t u tu lu i P a s te u r a r tr e b u i să a ib ă u n s u fle t m a i p u ţ in n o b il ş i m a i p u ţ in d e s in te r e s a t d e c â t d ire c to ru l o b s e r v a to r u lu i a s t r o n o m ic !

D a r n u ! Ş t i i n ţ a ş i M o r a la s u n t, c u m z ic m a te m a tic ie n ii, d o u ă v a r ia b ile in d e p e n ­d e n te ; e le s u n t c a a p a ş i u le iu l, d o u ă l i ­c h id e care n u se a m e ste c ă . A ş â v a f i c â t t im p ş t i in ţ a n e v a a r ă t ă u n iv e r s u l a şâ c u m

e ş i n u a ş â cu m a r tr e b u i s ă fie . Ş i î n v ă ţ a ţ i i

c a r i se cred s u p e r io r i a lto r o a m e n i n u m a i d in p r ic in ă c ă s tu d ia z ă o b ie c te u riaşe, s ’ar a s e m ă n ă cu a c e e a p e rso a n ă r id ic o lă , care

s tr ig ă cu o m â n d rie r ă u p r e f ă c u t ă : «N u că m ă la u d , d a r c u d r e p t c u v â n t a s t ă z i v r e m e a

e în c â n tă to a re » . I. N. I,.

N A T U R A

8

Rafinăria Aurora-Băicoi. Vedere generală

SOCIETATEA „CREDITUL MINIER“D E OCTAV ONICESCU

%

CETITO R II revistei noastre cunosc societatea «Creditul Minier» şi din aju­torul pe care această societate îl dă «Niturei».

Prosperitatea şi desvoltarea aceste i societăţi miniere româneşti, munca pe care conducătorii ei au depus-o pentru ca în afară de jocul nesigur al Bursei şi numai printr’o înţeleaptă organizare, printr’o prudentă colaborare între munca reprezentată de o seamă de tineri ingineri specialişti şi capi talul care a prins repede încredere şi s’a pus în serviciul acestei întreprinderi active, sunt o mândrie pentru spiritul românesc de după răsboiu.

Creditul Minier nu şi-a propus dela început un scop determinat, limitat, ci sprijinindu se pe priceperea şi energia fondatorilor săi, a căutat, pe câmpul întins al nevoilor de activitate şi de refacere a ţării de după răsboiu locul cel mai eficace unde această muncă şi pricepere să poată fi folosită. Cum eră natural, exploatările petrolifere au atras tânăra societate în puternicul lor cerc şi repede norocul i a surâs din adâncurile misterioase ale straturilor bogate în petrol.

Progresul continuu în lucrare, întinderea şi perfecţionarea mijloacelor de ex­ploatare se pot urmări în datele care urmează şi care pot servi de model şi im­bold pentru orice întreprindere românească. Aceste date ne-au fost puse la în­demână de prietenul revistei noastre, d-1 inginer M. Constantinescu,administra­tor delegat al societăţii «Creditul Minier».

N A T U R A

9

(i) I n p r im u l s e m e s tr u d in 19 2 5 s ’ a u s ă p a t 7 .8 4 6 m . şi a n u m e : M o r e n i 5 .7 8 5 ,*°, O c h iu r i 1 .0 9 4 ,20, R u n c u 7 5 2 ,40, F lo r e ş ti 2 1 3 ,30.

Vederea generală a şantierului Moreni-Pâscov

Foraj. — L u c r ă r ile d e fo r a j a u în a in t a t d in a n în a n , n u m ă r u l so n d e lo r p u se în lu cru tr e c â n d d e la 6, la s fâ r ş itu l p r im u lu i e x e r c iţ iu , la 42 la 3 1 D e c e m v r ie 1924.

N u m ă r u l d e m e tr i s ă p a ţ i a c re sc u t d e a se m e n i s u c c e s iv d e la 138 în 19 2 0 /2 1, la 9 ,59 6 — t o t a lu l m etr ilo r s ă p a ţ i în 19 2 4 — p e te r e n u r ile d e la M o r e n i, O c h iu r i, R u n c u p re c u m şi d e la

F lo r e ş ti (B ă ico i), d in c a r i 2 .5 8 1 m e tr i în a co rd , p e b a z a u n o r c o n v e n ţiu n i d e fo r a j.I n ta b lo u l d e m a i jo s se v e d e n u m ă r u l so n d e lo r în s a p ă la s fâ r ş itu l fie c ă r u i a n , p re c u m

şi m e tr ii s ă p a ţi în cu rsu l ce lo r c in c i e x e r c iţ ii e x p ir a te . (i)

Ş A N T I E R U L

N o . s o n d e lo r în s a p ă la 3 1 D e c e m b r ie

N o . m e tr ilo r s ă p a ţ i

1920 1 9 2 1 1922 1023 1924 1920 19 21 1922 1923 1924 T O T A L

M o r e n i................... n 2 9 22 27 i o i ,’0 13 2 .12 2 4-947 6.298 I 3-S4 U 70

O c h iu r i . . . . 2 4 12 î 7 1 7 ,40 4 T9 2.202 2.566 1.70 7 6 .9 1 1 ,40

R u n c u .................. 1 3 2 5 7 1 8 ,80 46 364 I - I 35 1.225 3 .7 8 8 ,80

F lo r e ş ti (B ă ico i) — — — 1 1 I — — 249 366 6 1 5 ,08

T o t a l . . . 6 7 23 36 42 13 8 ,00 478 H.688 8.897 9-5961) 23.797.00

10

Moreni. Rezervoare şi colonie de lucrători

Explorări. — I n le g ă tu r ă c u lu c r ă r ile d e fo r a j, s o c ie ta te a « C re d itu l M in ier», co n d u să

de p r in c ip iu l v a lo r ific ă r ii t u t u t o r s tr a tu r ilo r e x p lo a ta b ile , a p u s c e a d in tâ iu în v a lo a r e u n

n o u o r iz o n t p e tr o life r la M o r e n i-P â s c o v ; d e a se m e n e a a a tin s u n p r im s tr a t p e tr o life r în e ta ju l m e o tic la O c h iu r i, e ta j a c ă r u i p r o d u c t iv ita t e e ste d o v e d ită şi p r in r e z u lta te le s o n d e lo r în ­tre p rin d e r ilo r v e c in e .

C a u rm a re a a c e sto r r e z u lta te , p u te m p r e v e d e a o n o u ă d e s v o lta re , d in cele m a i fa v o r a b ile a şa n tie re lo r d e la O c h iu r i.

S o c ie ta te a m a i e x e c u tă d e a se m e n i, p e b a z a u n e i c o n v e n ţii re c ip r o c e d e fo r a j c u s o c ie ta ­t e a «P e tro lu l R o m ân e sc», lu c r ă r i d e e x p lo ra re la F lo r e ş ti, c a r i v o r d u c e , p r o b a b il, la re zu l­ta t e p o z itiv e .

Producţiune. — A c t i v i t a t e a p r o g r e s iv ă d e fo r a j, a ş e z a r e a b in e c h ib z u ită a so n d e lo r, şi te h n ic a cu care lu c r ă r ile d e s a p ă a u f o s t e x e c u ta te , e x p lic ă c o n tin u a cre şte re a p r o d u c ţiu n ii, cu to a te c ă u n e le d in p rim e le so n d e a u în c e ta t d e a m a i f i p r o d u c tiv e .

P r o d u c ţia d e ţ iţe iu , c a re în ce le 16 lu n i d e e x t r a c ţ ie d in p r im u l e x e r c iţ iu a fo s t de 56.623 to n e , a a ju n s la 2 2 2 .2 4 3 to n e în cu rsu l e x e r c iţ iu lu i e x p ir a t, c a n t it a t e e x t r a s ă d in 30 de son de.

P r o d u c tiv ita te a d ife rte lo r ş a n tie re în a c e st in t e r v a l d e c in c i a n i e ste in d ic a t ă în d ia ­g r a m a ce p re c e d ă şi t a b lo u l ce u r m e a z ă :

In tr a r e a în p r o d u c ţie a m a i m u lto r so n d e n o u i în d e c u r su l a n u lu i 1925, n e fa c e să cre­d em î n t r ’o c o n tin u ă sp o rire a c a n t it ă ţ ilo r d e ţ i ţ e i u o b ţin u t e (1).

(1) P rod ucţia lu nii Iu n ie 19 2 5 a fo st de 3 9 .2 2 5 tone, cea m ai u rca tă p rodu cţie lunară până azi, d a to rită şi unei n oui sonde răsb ite în acest an. A ceastă p rodu cţie c lasează soc. Creditul M in ier în fru n tea so cietăţilo r producătoare din R o m ân ia; a doua u rm ează Astra Română (Schell-R oyal D eutch) cu 2 7 .7 6 8 t., apoi I. R . D . P . cu 2 5 .2 2 8 t., Steaua Română cu 2 3 .0 3 1 't., P h ön ix O il & (grupul Unirea) cu 1 9 .1 0 9 t ., Româno-Arnericană (Standard O ii) cu 12.499 t „ etc.

N A T U R A

I I

Tone

Ş a n tie ru l

N r . so n d e lo r în p r o d u c ţie la 3 1 D e c e m v r ie

Ţ i ţ e i u e x tr a s (în to n e)

19 19 /2 0 19 2 1 1922 1923 1924 19 19 /2 0 10 2 1 1922 1923 1923 T o t a l

M o re n i . . 4 4 4 7 14 30.884 2 1 .7 7 9 3 2 .3 7 1 92.380 182.864 360.27S

O c h i u r i . . 3 3 7 11 15 25.726 2 7.10 3 33-794 65.670 37-793 19 0 .20C

R u n c u . . — — — — — — — — — 1.466 I.46(.

T o t a l 7 7 11 18 2 9 0 56 -6 13 48.882 66 .165 158.059 222.2430) 551-953

(1) T a 30 Iunie 1925 erau în producţie 38 sonde, din cari 23 la M oreni, 12 la O- chir.ri şi 3 la Runcu.

(2) In p rim ul sem estru al anului 1925 s ’au extra s 160.375 tone p etro l b ru t şi anumeM o r e n i ....................................................... 125.566 toneO c h i u r i ....................................................33.133 »R u n c u .................................................... 1.876 » .

160.575 tone

N A T U R A

12

Tone220.000.

Le£enda' fc";" I Benzină uşoară

PW4 Benzină grea l ' ' H Petrol rafinat

. Motorină Es 3 P ă c u r a m i* C o m b u stib il

P ierd eri de fa b rica ţie

1921Biagrama ţiţeiului prelucrat şi a produselor obţinute

(1921— 24)

C a p ta r e a g a z e lo r d in so n d e ş i u t il iz a r e a lo r, d u p ă o p r e a la b ilă e x tr a g e r e a g a z o lin é i cu a ju to r u l in s ta la ţi ilo r p rin co m p re siu n e, p u s e în fu n c ţiu n e c ă tre s fâ r ş itu l e x e r c iţ iu lu i 1924 c o m p le te a z ă p ro g ra m u l d e a c t iv i t a t e te h n ic ă a şa n tie re lo r .

Rafinare. — P e n tr u p r e lu c r a r e a ţ iţ e iu lu i, « C re d itu l M in ier» ş i-a a s ig u r a t în c ă d in 1920 r a fin ă r ia «Aurora» d e la B ă ic o i, în c h ir ia tă în c o n d iţ iu n i a v a n ta jo a s e p â n ă la 1 Ia n u a r ie 1932.

«Aurora» a d is t i la t şi r a fin a t c a n t it ă ţ i d in ce în ce m a i în s e m n a te d e p ro d u se , s a tis fă c â n d

a p ro a p e c o m p le t to a te n e v o ile , d a to r ită p e r fe c ţio n ă r ilo r d e fa b r ic a ţie .I n ta b lo u l şi în d ia g r a m a d e m a i jo s se v ă d c a n t it ă ţ i l e d e ţ iţ e i u p re lu c r a te ş i p ro d u se le

o b ţin u te în c u rs u l celo r c in c i a n i e x p ir a ţ i (1). 1

(1) I n p r im u l s e m e s tr u a l a n u lu i 19 2 5 s ’ a u p r e lu c r a t 1 1 8 .2 8 4 to n e ţ i ţ e i u , o b ţin â n -

d u -s e : 1 1 .3 5 0 to n e B e n z in ă u ş o a ră7.4 6 0 » B e n z in ă g r e a

2 2 .70 2 » P e tr o l2.093 » W h i t e - S p i r t9 .4 6 7 » M o to r in ă

6 3 .4 2 8 » P ă c u r ă

N A T U R A

13

M ijloace de transport. O c o n d u c tă în t r e O c h iu r i ş i M o r e n i c u p r e lu n g ire , în cu rs d e e x e ­c u ta r e , în tr e M o r e n i ş i B ă ic o i, re z e rv o a re d e c ir c a 50.000 to n e p e ş a n tie re , Ia r a fin ă r ie ş i în s t a ţ i a d e e x p o r t d e la C o n s ta n ţa , p re c u m şi c e le 304 v a g o a n e c is te r n e , a s ig u ră d e p o z ita r e a

şi tr a n s p o r tu l p ro d u se lo r.

E X P L O A T Ă R I M I N I E R E

M in e le S t a t u lu i d e p ir it e cu p rife r e d e la Altăn-Tepe d in D o b r o g e a ( 6 % C u , 4 6 % S ,4 8 % F e ), c o m p le t d is tr u se în t im p u l ră s b o iu lu i, a u f o s t re s ta u ra te şi p o t r i v it c o n tr a c tu lu i c u M i­n is te r u l In d u s tr ie i ş i C o m e r ţu lu i, s o c ie ta te a « C re d itu l M in ier» în d e p lin e ş te to a t e o b lig a ţ iu ­n ile sa le c o n tr a c tu a le .

S u n te m î n d r e p t s ă n e a ş te p tă m d e c i la p u n e r e a în s ta r e d e c o n c e s iu n e a c o n tr a c tu lu i,

co n fo r m n o rm e lo r d in n o u a le g e a m in e lo r.P e n tr u d e s v o lta r e a e x p lo a t ă r ii m in e lo r m e ta life r e d e la Ilba (ju d . S a tu -M a re ) s ’ a u în t r e ­

p rin s s tu d ii u r m ă rin d o m a i r a ţio n a lă s e p a r a ţie ş i îm b o g ă ţir e a m in e re u rilo r, s tu d ii ce n e f a c s ă în tr e v e d e m o r e n t a b ili ta te m u lţu m ito a r e p e n tr u a c e a s tă în tre p rin d e re .

P r o d u c ţia m in e i d e c ă r b u n i d e la Tihău ( ju d e ţe le S ă la j ş i S o ln o c -D o b â c a ), d eşi cre s ­c â n d ă , n u c o re sp u n d e în c ă p o s ib ili tă ţ ilo r d e e x p lo a ta r e , d in c a u z a lip s e i d e v a g o a n e C . F . R ., ce are d r e p t u rm a re im p o s ib ilita te a d e s fa c e rii în c a n t it ă ţ i m a i m a r i.

în tr e b u in ţa r e a c â t m a i g e n e r a liz a tă a a c e sto r c ă r b u n i p e n tr u c o n su m u l in te r n ş i tr a n s ­fo r m a r e a lo r p e lo c în e n e rg ie s u n t p r o b le m e le ce se p u n p e n tr u v i i t o r u l m in e lo r d e c ă r b u n i

d in ţa r ă .

P A R T I C I P A Ţ I U N I I N D U S T R I A L E Ş I F I N A N C I A R E

S p re s fâ r ş itu l e x e r c iţ iu lu i 1924, m in e le d e c ă r b u n i a le s o c ie tă ţilo r « U r ic a n i-V a le a Jiu lu i»,

n a ţio n a liz â n d u -s e p r in cre a r e a s o c ie tă ţi i Lupeni, « C re d itu l M in ier» a în ţe le s să p a r tic ip e la

c o n s titu ir e a a c e ste i im p o r ta n te s o c ie tă ţi m in ie re , m e n ite s ă s p o re a s c ă p r o d u c ţiu n e a d e c ă r ­b u n i a b a s in u lu i d e la P e tr o ş a n i.

I n a fa r ă d e a c e a s ta , so c. « C re d itu l M in ier» a c o n s t it u it u r m ă to a r e le s o c ie tă ţi m in ie re Câmpurile Petrolifere B ăicoi ( c a p ita l s o c ia l 60.000.000 lei), Petrolul Românesc ( c a p ita l s o ­c ia l 37.000.000 le i), Petrolul Govora (30.000.000 le i), Petrolul M atiţa (10.000.000 le i), M inele de cărbuni din Verendin (10.000.000 le i) , e tc ., ş i a lu a t p a r te la c o n s titu ir e a s a u tr a n s fo r ­m a r e a s o c ie tă ţilo r : Petroşani (285.000.000 le i), Steaua Română (465.000.000 le i), Industria Româna de Petrol (600.000.000) le i, Renaşterea Română (15.000 000), Calea (4.000.000 le i), e tc ., p r e c u m ş i a s o c ie tă ţilo r in d u s tr ia le : Electrica (40.000.000 le i), Creditul pentru în tre­prinderi Electrice (60.000.000 lei), Uzinele Chim ice Române (25.000.000 le i), Sulfo-bioxid (12 .000.000 le i), e tc .

L a c e a m a i m a r e p a r t e d in tr e a c e ste s o c ie t ă ţ i « C re d itu l M in ie r» i a o p a r t e a c t iv ă la c o n d u c e r e a lo r.

A d ă u g ă m în c ă , p r in tr e p r in c ip a le le în tr e p r in d e r i in d u s tr ia le fo n d a t e d e « C re d itu l M i­nier» — în p a r t ic ip a ţi e c u Statul ş i cu Banca Naţională a Rom âniei — Societatea N a ­ţională de Credit Industrial d in B u c u r e ş ti.

N o u i ş i im p o r ta n te p a r t ic ip a ţ i i s u n t p e c a le d e a f i în fă p tu it e .

Spiritul de înţelegere a vremurilor, colaborarea care dela început apropia munca de capital într’o strânsă colaborare sunt unul dintre stâlpii ţării care asi­gură societăţii puterea ei viitoare.

Opera socială pe care societatea o întreprinde în sânu ei şi în afară ne asi­gură de realitatea acestor afirmaţii.

Un fond propriu de pensii şi ajutoare de peste 12 milioane de lei, alte vreo 40 milioane puse în construcţii pentru lucrători şi personal reprezintă realităţi solide.

Societatea a înţeles că progresul învăţământului tehnic şi a spiritului ştiin­ţific în ţară sunt condiţii cari-i vor folosi printr’o răsfrângere fatală ei înşiş şi acordă regulat subvenţii de mare însemnătate:

Societatea a acordat subvenţii mai însemnate următoarelor instituţii:Institutul geologic 570:000 lei.

N A T U R A

14

Şcoala Politehnică din Bucureşti 550.000 lei.Şcoala Politehnică din Timişoara 330,000 lei.Academiei de înalte studii comerciale şi industriale 1.000.000 lei.Şcoala de maeştri sondori din Moreni 125.000 lei.Şcoala de maeştri sondori din Câmpina 150.000 lei.Trebuie să adăugăm aici «Natura» care a primit până acum subvenţii în va­

loare de 75.000 lei.Această largă cuprindere reuşită a orizonturilor vieţii industriale noi, reali­

zată în România de către Români este o m'are victorie asupra noastră înşine.

Sonda eruptivă No. 7 Ochiuri (400 tone zilnic)

N A T U R A

1 5

CUM ERAU ODATĂ SCULELE DE AZIDE G. G. LONGINESCU

D U P Ă É T U D E S E X P E R I M E N T A L E S D E T E C H N O L O G I E I N D U S T R I E L L E ,

D E C H , F R E M O N T , P A R I S

III.

Tocila vietalică, tăiată în formă de pilă şi numită freză, eră foarte întrebuin­ţată în secolul al XVIII-lea. Figura 63, arată o maşină freză pentru lucrarea ţevilor de puşcă din 1716. Figurile 64 şi 65, arată tocile de oţel pentru ascuţit acele.

Aveau zimţii paraleli cu osia sau puţin înclinaţi şi se învârteau aşa de iute, încât scăpărau scântei întocmai ca o tocilă. Figura 66 arată trei forme de tocile cu zimţi şi pe margine şi pe feţe.

Tăierea pilelor cu mâna e arătată în figurile 67, 68 şi 69. Cea dintâiu arată un lucrător german din secolul al XV-lea, care făcea zimţii cu un ciocan special cu două ascuţişuri. Celelalte două arată cum tăiau lucrătorii germani în secolul al XVI-lea şi al XVII-lea, servindu-se de daltă şi ciocan. Dălţile sunt arătate deosebit în figura 70.

N A T U R A

16

[Fig. 66

Maşinile de tăiat zimţii la pile se sprijină pe faptul că tăierea unei pile în­seamnă repetarea neîncetată şi regulată a unei aceleiaş operaţii, anume a unei lovituri de ciocan pe o daltă, mutată la fiecare lovitură în acelaş fel şi la aceeaş distanţă. Această uniformitate de lucru i-a făcut pe meşteşugari să se gândească la o maşină mecanică şi automatică. Cea dintâiu maşină de acestfel a fost închi­

puită deLeonardo da Vinci (1452-1519) şi e arătată în figura 71. Pila e aşe­zată pe un fel de nicovală legată cu şu­rub aşa că se putea mişcă dela un cap la

ţi

I,eonardo da Vinci (1452— 1519) Fig. 67

N A T U R A

17

Fig. 68 Fig. 69

altul. Ciocanul eră mişcat de o roată dinţată care putea fi învârtită cu o mani­velă. Figura 72 arată o maşină din 1683 pentru tăiat mai multe pile deodată. Ea are mai multe ciocane grele, mişcate rând pe rând de o roată dinţată. Cioca­nele cad toate dela aceeaş înălţime. Puterea loviturilor e regulată după nevoie cu contra greutăţi de plumb. Figura 73, arată maşina lui Du Verger dinţ 1699, iar figurile 74 şi 75 pe acelea ale lui Fardouel din 1725.

Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea / '1maşinile de tăiat pile nu par să fi dat rezul- tate practice.

Cea dintâiu maşină de tăiat pile, cu ade- Â

Fi? 70 Fig. 71

N A T U R A

1 8

Fig. 72

vărat practică a fost făcută de Bernot din Paris în 1862 şi e arătată amănunţit în figura 76. Ea este străbunica maşinilor de azi.

Fig. 74—75

Fig. 76

O ZI MARE PENTRU „NATURA“BE'G. G. LONGINESCU

AZI 15 Octomvrie 1925 când scriu în grabă aceste rânduri se împlinesc douăzeci de ani de când a ieşit din teascurile tiparniţei Gutenberg cel

dintâiu număr din Natura. A fost ca ieri când doi prieteni au pornit la un drum lung şi greu pe care trebuiau să-l deschidă ei singuri. Ne-am bucurat de sprijinul multor prieteni şi de ajutorul cetitorilor. Fiecare număr erâ aşteptat cu nerăbdare de cetitori care îl primiau regulat la 15 ale fiecărei luni. Un profesor distins de azi, podoaba unui liceu din provincie, mi-a po­vestit cum făcea ca din sărăcia lui de elev să cetească Natura. Din puţinul cât primiâ de acasă pe lună, puneâ la o parte câte zece bani pe săptămână, iar în cea din urmă douăzeci de bani, ca să facă o băncuţă cât costă pe atunci un număr din Natura. Onoare lui şi pildă elevilor săraci de azi.

Dela 700 de abonaţi câţi avea Natura înainte de răsboiu a ajuns să aibă 5000 de abonaţi azi. Saltul e nespus de mare şi foarte îmbucurător. Din ne­fericire scumpetea a făcut un salt şi mai mare. Fără îmmulţirea cetitorilor, fără plata regulată a abonamentelor şi fără ajutoare la fel cu cele primite, Natura, spre marea noastră durere, nu va mai putea să apară dela 1 Ianuarie 1926.

Ajutori ajutor!Cetiţi şi răspândiţi Natura dacă vreţi ca urmaşii noştri să vă

binecuvinteze.

N A T U R A

20

CUM S’A NĂSCUT LOCOMOTIVADE MARIN DUMITRESCU

Profesor, Craiova

L o c u l de naştere al locomotivei — ma­şină care se poate mişca din loc — a fost mina de cărbuni engleză, iar înaintaşa ei a fost maşina cu aburi fixă, locomobila cum i-am zice azi. Aşa după cum se în­tâmplă cu orice altă invenţie mai de seamă şi locomotiva nu s’a născut dintr’o- dată întreagă, cu toate organele ei şi nici

nu este isprava unui singur om.Ceeace va fi odată o invenţie a fost dintru întâiu un şir de invenţii mai mici,

zămislite pe rând în câteva minţi înzestrate cu acest dar al năs­cocirii de lucruri folositoare tuturor. Şi când toate organele, sau aproape toate organele acelui trup, care va fi o invenţie nu sunt gata atunci vine rândul, nu al unuia, ci a câtorva inventatori, care le adună pe toate, le perefecţioneazâ ca să se învoeascâ împreună, mai adaugă şi de la el ce lipseşte şi creează o făptură de folos pentru om, în cazul care ne preocupă o locomotivă. La urmă şi dintre aceşti făuritori de invenţii complete, dar şi capabile de perfecţionare, unul mai norocos şi mai destoinic, reuşeşte să-şi lase numele lui în istorie, pentru locomotivă acesta a fost Georg Stephenson sărbătorit acum în toată lumea cu prilejul a o sută de ani dela aşezarea celui dintâiu drum de fier mai lung. Să spunem ceva şi despre opera lui, dar să nu uităm şi pe aceia cari i-au pregătit calea.

E X P E R IE N Ţ E LE LUI H U Y G H EN S ŞI PAPINLocomotiva s’a născut, adevărat pe pământ englez; dar

cele mai vechi experienţe, acelea care au dat maşinii cu aburi, organul ei principal — motorul cu aburi — s’au făcut în Franţa.

In 1680 fizicianul danez Huyghens, stabilit la Paris, atrage atenţiunea cercetătorilor asupra pompelor de apă, a căror parte activă e un cilindru de metal C (fig. 1) şi un piston P , care se mişcă în interiorul cilindrului afirmând ca 0 astfel de pompă ar putea să fie mişcată şi altfel decât de mâna omului şi atunci ar execută o muncă şi mai mare. Huyghens recomandă iarbă de puşcă, care in­trodusă şi aprinsă în cilidru în I goneşte aerul din acesta prin tuburile T T ' ; atunci presiunea aerului, lucrând singură, apasă faţa de sus a pistonului şi îl scoboară în vreme ce greutatea Gr e urcată în sus.

Francezul Papin, care îşi făcuse ucenicia în laboratorul lui Huyghens, reia experienţele acestuia şi nemulţumit de maşina profesorului său, recomandă aburul ca fiind mai ieftin şi ca unul ce dă rezultate mai bune. Papin (1690)

N A T U R A

Fig. 1. Aparatul lui Huyghens 1680

Şi locomotiva ca şi orice mare instrument al civi­lizaţiei este opera colaborârei geniilor de pretutindeni, cari au adus rând pe rând con­tribuţiile lor mici dar esen­ţiale.

21

Fig. 2. Maşina atmosferică a lui Newcomen 1705

introduce în fundul cilindrului o oarecare cantitate de apă, o preface, prin căldură, în aburi, care vor ridică pistonul; după aceasta aburii răcindu-se, se con­densează ; condensarea face sub piston un gol mai perfect decât iarba de puşcă, şi atunci presiunea atmosferică scoboară pistonul. Urmând astfel, Papin a trans­format pompa obişnuită într’un adevărat motor cu abur şi a arătat care trebuie să fie organul principal al oricărei maşini cu aburi. Tot acest cercetător mai este cunoscut şi pentru încercarea lui nenorocoasă de a folosi motorul inventat de el la navigaţia pe apă.

MAŞINA CU ABURI ATM OSFERICĂ A TU I NEWCOMEN

Dar acestea erau mai mult nişte experienţe de laborator, care au scos la lu­mină principiul; o adevărată maşină, capabilă de muncă, a fost construită în­tâia oară de englezul Thomas Newcomen, în anul 1705. Şi a fost întrebuinţată ca să mişte pompele de scos apa din minele de cărbuni din Anglia.

N A T U R A

22

Fig. 3. Maşina cu aburi a lui Watt din 1781 •

Se ştie ce piedică costisitoare este apa atunci când se sapă pământul ca să să exploateze bogăţiile ascunse în adânc; izvorând din toate părţile, ea îneacă săpătura, opreşte lucrul şi e nevoie de mari silinţi ca să fie îndepărtată. Pentru secarea minelor de cărbuni inundate de apă se întrebuinţau în Anglia pompe mişcate de cai.

Din hotărîrea lui Newcomen de a înlocui calul, mai încetinel şi mai costisitor cu un motor mecanic mai harnic şi mai ieftin, s’a născut maşina sa numită şi, atmosferică aşa cum se vede în figura 2. Organul principal motorul, e un cilin­dru al lui Papiu, aburul se produce, însă într’o căldare specială aşezată dede­subtul cilindrului şi deasupra unui cuptor: aburii intrând în cilindru, ridică pis­tonul, dar numai până pe la jumătatea drumului, din cauza presiunii lor mici; deaici mai departe urcarea o face greutatea coadei P a pistonului din pompa (la nevoie de contra greutatea G) prin mijlocirea unui balanţa tor prevăzut la fiecare capăt cu câte un arc; de unul din arcuri e prinsă, cu un lanţ, coada pisto­nului motor, de celălalt arc, tot cu un lanţ, e prinsă coada P a pistonului din pompa de apă.

Pentru a provocă scoborârea pistonului se închide comunicarea cu căldarea şi se trimete în cilindru o vână de apă, venind prin A dintr’un rezervor; aburii se condensează, se face un gol şi atunci presiunea atmosferică —■ de aici nu-

N A T U R A

23

mele maşinei — apasă pe faţă de sus a pistorului şi îl scoboară; capătul corespunzător al balanţa torului se scoboară; celălalt se urcă, urcând şi pistonul P al pompei de apă.

Newcomen a avut norocul să-şi vadă invenţia sa folosită în multe mine de cărbuni; maşina nu eră însă aşa de economică cum şi-o închipuise autorul ei, făcea o risipă de combustibil, iar puterile ei erau slabe.

Dar plecând dela această maşină, un alt englez, James Watt ajunge să con- struească una cu mult mai puternică, întrecând cu mult forţele întrebuinţate până atunci de om, adică forţa animalelor, a vântului şi a apelor curgătoare.

MAŞINA CU AB U R I A EUI W A TT

Pe câtă vreme Newcomen a fost un meşter fierar iscusit, W att (1736— 1819) a fost un adevărat învăţat al vremii. Avea cunoştinţi temeinice de matematică, de mecanică, şi eră îndemânatic la orice fel de lucru de mână: meseria sa a fost aceea de reparator de instrumente de fizică; pe lângă aceasta eră o minte din cele mai născocitoare.

Trimiţându-i-se o maşină Newcomen ca să o repare, W att se simte atras de această invenţie, o cercetează cu atenţie, îi vede calităţile şi lipsurile şi după câţiva ani de experienţe şi de studii migăloase asupra aburilor, întemeiază un atelier special pentru fabricarea maşinilor cu aburi după modelul inventat de el.

Cele dintâi maşini ieşite din acest atelier erau destinate tot la secarea mine­lor ; perfecţionându-le din an în an, W att le-a transformat în puternice motoare cu aburi capabile să mişte maşinile industriale.

In motoarele sale (fig. 3) W att întrebuinţează aburii nu numai ca să urce dar şi ca să scoboare pistonul; pentru aceasta el alătură la cilindru C un organ nou, o ţeavă cu două coturi la capete, distribuitorul de aburi POR, care aduce aburi, rând pe rând, dfeasupra şi dedesubtul pistonului. Condensarea se face în- tr’o cameră specială T ; deaici apa e scoasă de pompa vecină V ; condensatorul şi pompa stau într’o baie de apă rece W care e împrospătată de pompa exterioară Y . Balanţa torul F £ mişcat de pistonul motor, învârteşte roata A . Legătura între aceste două organe se făcea, la primele maşini, prin mijlocirea unei pârghii Z şi a două roţi dinţate, B, C ; Mai târziu, Watt, împrumută dela un alt inventator legătură prin două pârghii articulate, una, biela, prinsă de capătul balanţa torului; cealaltă mai scurtă şi mai lată, manivela, prinsă de balanţa tor şi de osia roţii; iar roata învârteşte maşinile cu care e pusă în legătură. Căldarea, aşezată mai la o parte, mare şi bine lucrată ca să rabde presiuni ridicate producea aburi mulţi şi cu o mare forţă de apăsare.

In anul 1786, W att instalează la o moară din Uondrâ două maşini asemănă­toare cu cea descrisă, având fiecare câte 50 de cai putere şi învârtind 20 de pe­rechi de pietre de măcinat grâul. Eră cea dintâiu moară cu aburi destoinică să macine mai bine şi mai repede decât moara de apă şi decât moara de vânt.

CETE DIN TÂIU EOCOMOTIVE

Organele principale ale unei puternice maşini cu abur fiind născocite de o seamă de inventatori, s’au străduit pe întrecute, să prefacă maşina fixă a lui Watt, într’o maşină mobilă, într’o locomotivă, aşezată pe roate învârtite de pu­terea aburilor de apă.

N A T U R A

24

Cel dintâiu care a izbutit să construească o adevărată locomotivă alergând pe şine de fier din îndemnul unui motor cu abur, a fost inginerul englez Richard Trevithick. Acesta s’a întâmplat în 1804. După el, Hedley, Blen K insof şi Brun- ton şi alţii căutară, pe acelaş drum, gloria şi câştigul. Aceste prime locomotive, cărau după ele, vagonetele cu cărbuni dela mină la locul de îmbarcare.

Dintre toţi George Stephenson (1781— 1848) a reuşit să întocmească o maşină mai puternică decât a rivalilor săi şi a avut şi energia să lupte până la izbânda definitivă a acestui mijloc de transport, care a schimbat faţa lumii.

Stephenson a fost şi unul dintre cei dintâi ingineri de drum de fier, după planul şi sub conducerea sa, au fost executate lucrările celei dintâiu căi ferate mai lungi, în­tre Stockton şi Darlington, pentru transportul cărbunelui dela mină până la Mare. Linia a fost gata în anul 1825, e un secol deatunci, iar la 25 Septemvrie a fost serbarea de inaugurare. In acea zi o locomotivă Stephenson, grea de 8 tone, trăgea după ea, cu o iuţeală mijlocie de 20 de kilometri pe oră, un şir de vagonete, având toate o greutate de 90 de tone. In frunte mergea un călăreţ ca să preîn­tâmpine accidentele posibile.

Această zi a fost aleasă de englezi, ca riind ziua de naştere a drumului de fier.Dintre locomotivele lucrate în uzinele Stephenson, una numită de el «Rocket»

(Racheta) şi-a câştigat o faimă deosebită ca una ce a ieşit învingătoare la concur­sul de maşini dela 6 Octomvrie 1829, când avea să se hotărască modelul de lo­comotivă pentru linia ce se aşezase între Liverpool şi Manchester.

Butoiul de metal aşezat orizontal pe roate este căldarea care fierbe apa şi se preface în aburi; camera mai mică ce se vede înapoi şi cu o portiţă rotundă deschisă e cuptorul unde arde focul; gazele fierbinţi intră din cuptor în 25 de tuburi de aramă afundate în apă din căldare şi odată cu fumul ies pe coş. Cu această căldare fixă multitubulară, invenţie a francezului Marc Seguin, încălzi­rea apei se face pe o mare suprafaţă iar vaporizarea este abundentă. Din căldare aburii trec în cele două cilindre motoare. Acestea erau verticale şi afundate pe jumătate în căldare la primele maşini; Rocketa le avea exterioare, înclinate şi aşezate la partea din afară, la locomotivele de mai târziu erau orizontale şi au fost aşezate acolo unde le vedem la maşinile de azi: la partea dinainte. Pentru legătură între motor şi roată, Stephenson s’a folosit la început de balanţator; acest organ, moştenit dela Newcomen, s’a dovedit nefolositor şi la Rocket vedem coada pistonului motor legată de osia roţii prin bielă şi manivelă. Maşina avea 4 tone şi ceva greutate şi mergea cu o iuţeală de 16 kilometri pe oră în mijlociu. înapoi era tenderul în care se află o provizie de cărbuni şi un butoi cu apă.

Rccketa nu a fost cea de pe urmă maşină a lui Stephenson; perfecţionând-o mereu marele inventator a ajuns să dea locomotivelor sale înfăţişarea pe care o au maşinile de drum de fier din zilele noastre. Inginerii cari l-au urmat nu au avut prea multe de adăugat; ca să le mărească puterea, au tot mărit dimensiu­nile căldării şi astfel s’a ajuns la acei uriaşi de metal pe care-i admirăm când călătorim cu trenul şi dintre care unii cântăresc până la 95 de tone. In cuptorul acestor monştri, Rocketa lui Stephenson ar încăpea în întregime de nu s’ar vedea de loc.

N A T U R A

25

PENTRU AMATORII DE T. F. F.DE INGINER T. TĂNĂSESCU

CUM RECEPŢIONĂM ŞI TRANSM ITEM IN R AD IO TEEEFO N IE

O TR AN SM ITER E radiotelefonică simplă se face între un post de emisiune şi un număr oarecare de posturi de recepţie. Ea începutul unei trans­

misii postul de emisiune începe să transmită energie, cu ajutorul antenei, prin unde electromagnetice, în spaţiul înconjurător. Antena oscilează din punct de vedere electric cu o frecvenţă constantă — deobiceiu între 60.000 şi 3.000.000 oscilaţii pe secundă— iar undele se transmit cu iuţeala luminii de 300.000 km. pe secundă. Ea o anumită frecvenţă f de oscilare pe secundă a antenei corespunde o anumită lungime de undă Â în metrii, după formula:

/ X * = 300.000.000.

DaT peste aceste oscilaţii de înaltă frecvenţă ale energiei radiate se suprapun oscilaţii muzicale, de joasă frecvenţă (800— 900 oscilaţii în mediu pe secundă), rezultând nişte oscilaţii de înaltă frecvenţă, de amplitudine variabilă. In legea de variaţie a amplitudinelor e conţinut şi sunetul (fig. 1).

Ea postul de recepţie, aceste unde purtătoare de energie sunt captate în parte prin antenă sau cadru.

Pentru ca să recepţionăm numai undele unui anumit post de emisie, cu o

26

Fig. 4. Introducerea antenei şi prizei de pământ în locuinţă

anumită lungime de undă, se acordează postul de recepţie pentru aceâ lungime de undă, cu ajutorul circuitelor oscilante, formate din condensatori şi bobine de seif. Acordajul constă în a găsi o astfel de valoare pentru capacitatea conden­satorului şi pentru coeficientul de selfinducţie al seifului, încât lungimea de undă a circuitului oscilant al postului de recepţie — lungime determinată prin formula cunoscută X = 1884 J/Zc (;. în metri, L în microhenry şi C în micro- farazi) (1) — să fie egală cu lungimea de undă a postului de emisie, pe care vrem să-l auzim.

Pentrucă pe lângă postul de emisie cu lungimea de undă a circuitului nostru oscilant, mai recepţionăm şi posturi de emisie cu lungimi de undă învecinate, se întrebuinţează într’un post de recepţie mai multe circuite oscilante — acor­date pe aceiaşi lungime de undă — prin cari sunt obligate să treacă pe rând semnalele primite, astfel încât la sfârşit se filtrează numai semnalele postului de emisie exact acordat; se spune atunci că s’a obţinut prin postul de recepţie o bună sintonie.

Antena însăşi prin capacitatea şi seiful prin care e legată la pământ cons- titue un astfel de circuit oscilant (fig. 2). Deasemenea un cadru, care reprezintă un seif şi la care se leagă mai întotdeauna un condensator în derivaţie la borne.

Dar oscilaţiile acestea de înaltă frecvenţă, cari au pătruns în aparatul de recepţie, nu pot influenţă un receptor telefonic; în primul rând pentrucă energia captată de cele mai multe ori e prea mică iar în al doilea rând pentrucă intensi­tatea curenţilor electrici este alternativă şi deci în mediu atracţia electromagne­tului receptorului telefonic e nulă.

Primul obstacol pus recepţiei telefonice este înlăturat prin organul ampli­ficator. Acesta se serveşte de lămpi cu trei electrozi, a căror proprietate princi­pală aci e că, prin energia electrică furnizată de baterii, amplifică energia elec­trică primită prin antenă, fără a-i modifică caracteristicile ei în timp: frecvenţa 1

(1) V e z i N a t u r a N o . 4 , 1 9 2 4 .

N A T U R A

27

şi variaţia amplitudinelor (i). Celălalt obstacol este înlăturat prin organul detector al postului de recepţie; proprietatea lui e de a lăsă să treacă prin el numai variaţia amplitudinilor, nişte semi-oscilaţii de frecvenţă mu­zicală, cari pot produce sunete în receptorul telefonic. In acest mod sunetul conţinut la postul de emisie în variaţia amplitudinilor, nu chiar în oscilaţi, e reprodus prin postul de recepţie în receptorul telefonic.

I N S T A L A R E A U N U I P O S T D E R E C E P Ţ I E

Antena şi Cadrul.

O a n te n ă t i p (fig . 3) a r f i c e a e x te r io a r ă c » d o u ă fir e o r iz o n ta le d e 20— 22 m . lu n g im e

la o în ă lţ im e m e d ie d e 10 m . d e a su p r a p ă m â n t u lu i; cele d o u ă f ir e , d e 1— 1,5 m m . d ia m e tr u d e c u p ru d e în a lt ă c o n d u c t ib ilit a t e , s u n t d is ta n ţ a te în tr e ele la 1 m . c e l p u ţ in ş i s u n t a ş e z a te î n d ir e c ţia p o s tu lu i d e e m is ie p e c â t se p o a te , c u p r iz a p o s tu lu i d e r e c e p ţie în s p r e p o s tu l d e e m isie.

A n te n a tr e b u ie iz o la tă c u în g r ij ir e p r in iz o la to r i d e p o r ţe la n (fig. 4). P r iz a tr e b u ie lu a t ă c â t m a i a p r o a p e d e iz o l a t o r i ; in tr o d u c e r e a e i în c a s ă tr e b u ie fă c u t ă c u a t e n ţie , p e n tr u

a p ă s tr ă o b u n ă iz o la re p e n tr u a n te n ă . L e g ă tu r a la p ă m â n t se p o a te fa c e f ie d ir e c t c a în f i ­g u r a 4, f ie in d ir e c t la o c o n d u c tă d e g a z s a u a p ă (fig . 6). D a c ă te r e n u l e r ă u c o n d u c ă to r (n i­sip o s) se v a în t r e b u in ţ a în lo c d e p r iz ă la p ă m â n t o contra-greutate, o a d o u a a n te n ă a ş e z a tă s u b p r im a l a 50 c m . d e p ă m â n t (fig . 7).

P r in f a p t u l , c ă o a n t e n ă p o s e d ă u n s e if şi o c a p a c it a t e p ro p rie , e a c o n s titu e u n c ir c u it o s c ila n t, c u o lu n g im e d e u n d ă a p r o x im a t iv e g a lă c u d e p a t r u o r i lu n g im e a a n te n e i, c u p r in ­z â n d ş i lu n g im e a p riz e i. I n c a z u l d e m a i su s, lu n g im e a d e u n d ă p r o p r ie a a n te n e i e ste c a m 12 0 m ., c u o c a p a c it a t e p r o p r ie d e 3 / 10.000 m ic r o fa r a z i şi u n s e if p r o p r iu d e 1 3 ,5 m ic ro h e n ry .

P e n tr u a p u t e a a c o r d ă a c e a s tă a n te n ă p e u n p o s t d e e m isie c u lu n g im e m a i m a r e d e u n d ă , se in te r c a le a z ă în tr e a n te n ă ş i p ă m â n t u n s e if v a r ia b i l ; p e n tr u lu n g im i m a i m ic i d e

u n d ă se a ş e a z ă u n c o n d e n sa to r în s e r ie (c a p a c ita te a c ir c u itu lu i s c a d e , c ă c i s u n t d o i c o n d e n ­s a to r i în serie) f i g . 2.

N A T U R A

28

D e e x e m p lu , d a c ă v r e m s â r e c e p ţio n ă m c u a n te n a d e m a i s u s u n p o s t, c u o lu n g im e d e u n d ă d e 400 m ., v o m in t e r c a la u n s e if d e x m ic r o h e n r y , c a re s a tis fa c e r e la ţia :

400 = 18841/3(13.5 + *)d e u n d e x — 13 5 m ic ro h e n ry .

C â n d n u se p o a te în t r e b u in ţ a o a n te n ă e x te r io a r ă s e u t il iz e a z ă f i e o c o n d u c tă d e g a z , a p ă , e le c tr ic ita te , te le fo n , so n e rie c a a n te n ă , f ie o a n te n ă in te r io a r ă , f i e u n c a d ru .

P e n tr u c ă u til iz a r e a c o n d u c te lo r s a u a n te n e lo r in te r io a r e n e c e s ită în c e r c ă r i d e lic a te , n u s fă tu im a m a to r ii s ă le fo lo s e a s c ă c h ia r d e la în c e p u t.

U t iliz a r e a c a d re lo r e s te în s ă d e s tu l d e p r a c tic ă c h ia r p e n tr u u n în c e p ă to r . T r e b u ie ş t i u t în s ă c ă e n e r g ia c a p t a t ă p e a c e a s tă c a le e m a i s la b ă c a c e a c a p t a t ă p r in a n t e n ă ; d ea ce e a

u n p o s t c u c a d r u tr e b u ie s ă a m p lif ic e p u te r n ic .C a d r u l e fo r m a t d in t r ’u n s c h e le t d e le m n , p e c a re s u n t a ş e za te sp ire , cu a t â t m a i m u lte

cu c â t lu n g im e a d e u n d ă d e r e c e p ţ io n a t e m a i m a re.D e e x e m p lu , c u u n c a d r u p ă t r a t d e 1 ,5 m . la tu r ă , c u s p ire (sâ rm ă d e 0,9 m m . d ia m e tr u ,

cu d o u ă s tr a t u r i d e iz o la ţie ) a ş e z a te la 1 ,2 5 cm . u n a d e a l t a ş i cu u n c o n d e n s a to r v a r ia b il d e 15 / 10.000 m ., în d e r iv a ţie la b o rn e , se p o t o b ţin e d u p ă n u m ă r u l sp ire lo r u r m ă to a r e leg a m e d e r e c e p ţ i e :

4 s p ire ............................................................ 380 la 70 0 m .8 s p ire ............................................................400 la 1 .0 0 0 m .

1 6 s p i r e ............................................................6 7 5 la 2 .400 m .

C o n s tr u c ţia s c h e le tu lu i are m a r e im p o r t a n ţ ă la u n c a d r u ; în s p e c ia l e a tr e b u ie să f ie

u şo a ră , d in le m n b in e u s c a t, v ă p s it în u lei. F ir u l se v a r e z im â p e lu n g im i c â t m a i m ic i şi

n u m a i p e e b o n ită (fig. 8 ş i 9).

N A T U R A

29

DIN PLANTELE MEDICINALEDE M. DIMONIE

B u j o r u l ,, P a e o n i a O f f i c i n a e i s L.

Istoricul.— Latinii îi ziceau: «Paeonia», plantă închinată lui Peon, docto­rul zeilor, care a studiat pentru prima dată proprietăţile ei vindecătoare. Cu această plantă el a vindecat pe Marte, zeul răsboiului, rănit de către Diomede, regele fabulos al Traciei vestit prin cruzimea lui. Pentru această faptă fusese pedepsit să fie sfâşiat de caii lui Hercule, nepotul lui şi pe care mitologia ni-1 dă ca pe cel mai voinic om. Azi se tăgăduiesc bujorului proprietăţile lui vinde­cătoare.

E cultivat mai mult în grădină pentru frumuseţea florilor sale roşii ca sân­gele, de mărimea portocalei, cu cel mult ioo petale însoţite de frunze adânc tă­iate şi de un verde frumos. Bujorul sălbatic, Paeonia romanica & fost descris pen­tru prima dată de profesorul meu D. Brânză, care îl găsise în pădurea dela Bă- neasa (Bucureşti) şi Comana. E l diferă de cel din Serbia Paeonia decora Kanitz ■— prin lobii ascuţiţi ai segmentelor foilor sale cari sunt fără'peri ca şi toată planta. Paeonia tenuifolia L. creşte în locurile aprige în Dobrogea: Murfatlar şi la T - Severin pe la Crihala spre Bresniţa. Polonia triternata Pali, creşte prin tufişu­rile stâncilor, la Vârciorova pe muntele Ciocan.

Bujorul chinezesc face numai o floare sau două, albe, şi foarte mari. Se înmulţeşte prin rădăcini şi se scoate numai toamna. Prin sămânţă s’au obţinut multe soiuri ibride.

Simbolul. — Bujorul roşu care apare în acelaşi timp cu trandafirul parc’ar vrea să-i spună că «şi eu sunt tânăr şi frumos» decâteori vântul îl leagănă, sim­bolizează pudoarea pierdută: Eşti tânără şi plăcută floare. Două voci îţi şoptesc în inimă: una care-ţi zice, să rămâi în cătunul tău cu pajiştea verde, unde ţi-ai petrecut copilăria, sub umbra teilor mari, unde ai fost crescută pe genunchii unei mamei devotate. Acolo ’ţi este fericirea. Altă voce ’ţi murmură la urechi şi caută să te convingă spunând: tinereţe şi frumuseţe sunt două daruri. Ne­norocire pentru sgârcitul care caută să le ascundă. Fericirea e printre oameni, nu retrasă şi singuratică.

Nu vi s’a întâmplat în toiul unei petreceri sgomotoase să citiţi pe fruntea unei tinere fete cu trăsături frumoase, o tristeţe în ochii ei scânteietori gata să lăcrimeze, dar ferindu-se să nu o observe nimenea ? Ei bine vreţi să ştiţi ce tris­teţe îi aduce aceste lacrimi? !.. Este părerea de rău a nevinovăţiei pierdute, este aducerea aminte de zilele liniştite şi fericite ale copilăriei, este amintirea unei fericiri care s’a dus şi nu se mai întoarce.

Astfel e bujorul, care desprins din pădurea cu pajişti liniştite şi frumoase, a pierdut din farmecul lui şi zadarnic se luptă să întreacă frumuseţa trandafi­rului.

Este şi bujorul frumos dar, fiind fără miros par’că e trist, înlăcrămat ca o fată care şi-a pierdut fericirea şi se resemnează.

Dăm aci sfada dintre «Trandafir şi Bujor» de Dr. Acuş.

N A T U R A

30

I n g r ă d in ă , — m lă d iin d u -i a d ie ri d e b lâ n d z e fir , S e lu a r ă la s fa d ă u n b u jo r c ’u n tr a n d a fir .

— P r e a e ş t i r u s t ic ! L â n g ă m in e n u ţ i- e lo c u l n ic i d e cu m , N ’a i s tr ă b u n i ş i n u e ş t i n o b i l ! N ’a i b u jo r u le p a r f u m !

— N ’o iu a v e a p a r fu m p u te r n ic c u m a u m u lţ i d in n o b ilim e ,

I - a r ă sp u n s m â h n it b u jo r u l, — d a r a m ş ic ş i fr ă g e z im e . M lă d io s îm i c r e ş te t r u p u l r ă s ă r it în p r im ă v a r ă ,Ş i s u n t ro şu c a o b r a jii u n o r fe te d e la ţ a r ă !P e c â n d s in g u r a m e a a r m ă e c o lo a r e a u n e i flo r i,S u b p e ta le p a r fu m a te , t u a i g h im p i u s tu r ă to r i...D a c ’o r u m e n ă c o p ilă c u z ă v e lc a s u fle c a tă .L e r ă sa re 'n d r u m , ţ ă r a n ii z ic «ce m a i b u jo r d e f a t ă » !V ă f i x e a z ă ’n c h e u to a re d o n ju a n ii 'n fu m u r a ţi,Ia r ţ ă r a n ii z ic ir o n ic «tra n d a firi» u n o r c â r n a ţiE u s u n t t o t e u , o r i şi u n d e ş i n u -m i tr e b u ie c u ltu r ăP e c â n d t u lă s a t p e c â m p u r i, a ju n g i t o t c e -a i fo s t: r ă s u r ă !

înfăţişare. Rădăcina tuberculoasă; tulpina simplă unei flori, frunzele al­terne mari şi neegale, divizate în segmente ovale, lanceolate, glabre şi de un verde alburiu pe partea inferioară. Florile mari sunt singuratice terminate, regulate şi ermafrodite -sunt roşi-violacee; calicele cu cinci sepale persistente; corola 4— 5 sau mai multe petale; stamine numeroase; fructul o capsulă, for­mat din 2— 3 sau mai multe cârpele, cari la maturitate se desfac în foi cu să- mânţe de mărimea unui bob de mazăre.

întrebuinţare. Galien povesteşte că a văzut pe un epileptic vindecat cu nişte mătănii făcute din rădăcina bujorului proaspăt ce-i atârnau de gât în fie­care seară, iar în seara când nu i se punea cădea din nou în epilepsie. S’a con­statat în urmă că persoanele care se tratau mult timp se vindecă de această crudă boală. Ce influenţă are asupra nervilor nu putem şti, ceeace este însă adevărat e că o bucată din rădăcina ei mare cât o migdală, şi pisată, pusă în jumătate pahar cu apă îndulcită cu miere, e cea mai bună băutură pentru a provoca menstruaţia la femei, pentru curăţirea rinichilor şi a ficatului. A- ceeaşi cantitate de rădăcină fiartă în vin roşu vindecă dizenteria, durerile de burtă, gălbinarea, durerile băşicii udului, stomacului şi tuşea măgărească; iar 6— 12 seminţe fierte în vin, opresc emoragiile.

N A T U R A

DE VORBĂ CU CETITORII DE G. G. LONGINESCU...«Am fost elevul d-voastre, domnule profesor, am luat licenţa în ştiinţei

fizice, am dat capacitatea, sunt profesor de fizică şi chimie într’un liceu din pro­vincie. îmi aduc mereu aminte de învăţăturile presărate în lecţiile d-voastre, în mijlocul teoriilor înalte şi a experienţelor atât de interesante şi atrăgătoare. Ne spuneaţi mereu: «să fiţi cinstiţi, să fiţi muncitori şi să nu fiţi mortăciuni». Şi mai adăugaţi: «să vă faceţi datoria în toată conştiinţa şi să vă apăraţi drep­turile cu toată îndârjirea». Frumoase lecţii, frumoase sfaturi. încerc să fac şi eu aşa precum ne-aţi învăţat, dar merge greu de tot, domnule profesor. Nu ne-a învăţat nimeni cum să fim profesori. In loc de chimie agricolă şi chimie indu­strială, şi de atâtea şi atâtea cunoştinţi folositoare, fără îndoeală, pentru specia­lişti, era mult mai bine să ne fi arătat cineva cum să intrăm în clasă, cum să vorbim elevilor, cum să-i încălzim cu vorbele noastre, cum să fim într’un cuvânt profesori vii între elevi vii. Vă mărturisesc că nu sunt mulţumit nici eu de lec­ţiile mele. Le lipseşte ceva, un nu ştiu ce şi un nu ştiu cum. Vă rog să-mi daţi oarecare îndrumări, şi vă cer iertare, fiindcă îmi închipui că trebuie să fiţi foarte îndureraţi de pierderea mamei d-voastră sfinte. Iertaţi-mă...»

Sunt foarte îndurerat ce-i drept, dar pun datoria mai presus de toate, şi răspund îndată fostului meu elev.

Scumpa noastră Românie mai înainte de orice. Trebuie să fim profesori buni şi vii între elevi vii. Fiindcă a fost pomenită Mama mea, încep cu o lecţie straşnică pe care mi-a dat-o într’o zi. Imbrăcasem în grabă o haină cam boţită. Văzându-mă, Mama m'a oprit să ies cu ea pe stradă.

— E destul de bună pentru nasul meu, am răspuns eu.— O fi bună pentru nasul tău, mi-a răspuns Mama, dar nu e bună pentru

obrazul meu. Ce-o să zică lumea de mine, când te-o vedea că te las să ieşi aşa pe stradă.

Şi bătrână cum eră, Dumnezeu s’o ierte, mi-a călcat singură haina. După ce am pus haina, mi-a spus: Aşa mai vii de-acasă. Să nu faci nimic de mântuială, eră regula Mamei. Să faci cu sfinţenie tot ce faci. Conştiinţă şi cuviinţă în toate. Şi urmă ea singură cu sfinţenie învăţăturile ei sfinte. Punea sarea în bucate cu cea mai măre băgare de seamă, nici mai mult, nici mai puţin, tocmai cât trebuia ca să fie gustoase. Şi tot aşa punea cea mai mare băgare de seamă în tot ce făcea în bucătărie şi gospodărie. Tot faci un lucru, fă-1 bine dela început.

Aşa trebuie să fim şi noi profesorii. Când facem o lecţie, s’o facem bună. Să aşteptăm cu nerăbdare ceasul de plecat la şcoală. Să intrăm în clasă cu faţa veselă. Dar, mergând spre catedră, să tragem cu coada ochiului în dreapta şi în stânga. Poţi găsi un ziar, poţi găsi o carte care nu trebuie cetită, poţi prinde un elev care tot face cruci fiindcă nu ştie lecţia. Să fii foarte desluşit în cele ce spui, dar să nu spui niciodată tot ce ştii într’o singură lecţie. Cel mai mare cusur al unui profesor e să explice acelaş lucru de mai multe ori în acelaş ceas. Lasă lucrurile pe jumătate înţelese şi ai de grije să vorbeşti despre ele în lecţiile ur­mătoare. încet, încet, ce nu s’a înţeles azi, se înţelege mâine, pe îndelete şi pe nesimţite. In ce priveşte înţelesul, nu împinge lucrurile prea departe, fiindcă nu se poate înţelege orice în şcoală şi mai ales în cursul inferior. Să ne mulţumim cu explicarea cuvintelor care arată o maşină, un fenomen sau o lege. E greşită idea că elevul trebuie să reinventeze ştiinţa pe care vrei să i-o dai. Nu inventăm noi

N A T U R A

32

profesorii, şi nu cred să fi inventat ceva acei cari susţin reinventarea ştiinţei. Să ne mulţumim şi numai cu memorizarea faptelor şi să nu despreţuim deloc memoria numai de dragul pretinselor principii pedagogice. Dar nici s’o încărcăm prea mult cu pretinse fapte însemnate. Să punem vieaţă şi căldură în toate lec­ţiile nostre. Să iubim pe elevi şi să-i încălzim. Să nu fugim de glume şi să presă- răm câte una sau mai multe în fiecare lecţie. Să le cetim pagini alese din vieţile învăţaţilor cari s’au jertfit pentru ştiinţa pe care o învăţăm. Să fim profesori vii între elevi vii aşa cum vom şti şi cum nu se învaţă din carte.

Să nu facem nimic de mântuială în lecţiile noastre şi să facem cu sfinţenie chiar şi lecţia cea mai mică.

Să fim conştiincioşi şi cuviincioşi faţă de noi şi faţă de elevi.

I M P O R T A N Ţ A P R A C T I C A A E L E C T R I C I T Ă Ţ I ID e la d e s co p e r ir e a a c e s tu i n o u iz v o r de

e n e rg ie s ’ a n ă s c u t s p e ra n ţe m a r i în c e r c e t ă ­rile ş tiin ţif ic e şi o m u lţim e d in p ro b le m e le

ră m a s e p a n ă a t u n c i n e r e z c lv a t e , s ’a u i z b it

s fă r â m â n d u -s e d e a c e s t z id in fo lo su l o m e ­n ir ii.

C in e s ’ar f i g â n d it m a i în a in t e la r o lu l c o ­v â r ş ito r , p e care îl are a s t ă z i e le c t r ic it a t e a ? E d e a ju n s să n e g â n d im , c ă m u n c a a m ii

d e o a m e n i, s ă v â r ş ită î n t r ’ un t im p m a i în ­d e lu n g a t, a f o s t în lo c u ită p r in a c e a s tă n o u i şi n e o b o s ită fo r ţă n a tu r a lă . S u n te m o m â n ă

d e o a m e n i, s u s ţin u ţi d e m iile de s c l a v i ai m a te r ie i, îm p in s ă d e a c e st iz v o r de e n e rg ie ,

care c u c â t v a f i m a i b in e în t r e b u in ţ a t în fo lo s u l şi u ş u ra re a g r e u tă ţilo r , care se iv e s c

d e p r e tu tin d e n i î n t r ’o ţa r ă , c u a t â t s e v a

sp o ri p r o d u s u l m u n c ii, în le s n in d a s tfe l tr a iu l ş i p r o s p e r ita te a o a m e n ilo r . C â n d lo c u l t r e ­n u rilo r m iş c a te cu v a p o r i, v a f i lu a t c o m ­p le t d e tr e n u r ile e le c tr ic e se v o r s im ţi n o u i, f io r i d e a d m ir a ţie p e n tr u p ro g re se le ş tiin ţe i,

n u n u m a i p e n tr u e co n o m iile c o n sid e ra b ile

n e c e s a r e m iş c ă re i, d a r m a i a le s p e n tr u s ig u ­r a n ţa v i e ţ i i c ă lă to r ilo r , care p â n ă a c u m e în m â n a p e r s o n a lu lu i c o n d u c ă to r d in g ă ri. E u -

m in a tu l e le c tr ic e n e lip s it a p r o a p e în t o a t e o r a ş e le p r in c ip a le d in ţ a r a n o a s tr ă . Ş i c â t e

p o a te d in c e le la lte m a i m ic i şi c h ia r s a te n u s 'a r b u c u r ă d e a c e s t is v o r de lu m in ă ,

c â n d e n e r g ia n e o b o s ite lo r ap e, c a re c o b o r

v ije lio s d in fa ln ic ii n o ş tr i m u n ţi a r fi în t r e ­b u in ţ a t ă ? C â t e d in a m u r i n ’ ar f i în n ă b u ş it

d e p a r te în v ă g ă u n e le a scu n se a le m u n ţilo r , r u p â n d m o n o to n ia , ş i îm p e s tr iţ in d cu lu ­m in i a u rii îm p r e ju r im e a . S t â lp ii s in g u r a tic i

î n f i p ţ i p e c o a s te le b o g a te ale d e a lu r ilo r, ar

c o b o r ă sp re o raşele p ie r d u te su b o r iz o n t, d u ­c â n d cu ei s u fle tu l m o n ştr ilo r d e fie r care

s ’a r m iş c ă d is p r e ţu ito r s u b o c h ii p lă p â n d e i f i in ţ e o m e n e ş ti. R ă t ă c i n d p rin f ir e la fiece

p a s se tr a n s fo r m ă ; a c i d e s co m p u n e m a te riile

o r g a n ice , s p o r in d f e r t i l i t a t e a p ă m â n tu lu i,

d in c o lo r ă tă c e ş te în v ă z d u h p e n tr u a d u ce

v e ş t ile la m ii de k ilo m e tr i, c o b o a r ă le n eşă p r in la b o r a to a r e , u z in e m e ta lu r g ic e , s tr ă b a te a d â n c im ile o c e a n u lu i, m â n g â ie n o p ţile cu

m iile sa le d e lu m in i, s m u lg e în s fâ r ş it o m e ­n ir e a d in t r ’o p r o b le m ă , ’ a că rei d e sle g a r e n u m a i ea a p u t u t fi.

M u lte lu c r u r i s im p le n u se d a to r e s c d e c â t e i şi n u e d e p a r te t im p u l, c â n d v a în lo c u i

p e o m , în c e le m a i u ş o a re c a şi în cele m a i c o m p lic a te a c ţiu n i ale s a le ; v ii t o r u l n e s tă în f a ţ ă ; d e là d â n su l şi d e là s â r g u in ţ a c re a - tu r e i o m e n e ş ti, care a p u s su b j u g o p a r te d in fo r ţe le n a tu r a le , s ă a ş te p tă m r e z u lta tu l !

MIHAI.ACHE E.VII R. «Iviceul Codrea.nu«, Bârlad

N A T U R A

33

NOTE ŞI DĂRI DE SEAMĂSTATUTELE INSTITUTULUI INTERNAŢIONAL DE CHIMIE SOLVAY

I n t r e 2 1 ş i 2 7 A p r ilie 1 9 2 2 a a v u t lo c la Bruxelles c e l d in tâ iu C o n s iliu a l Institutului Internaţional de Chimie', în t e m e ia t în 1 9 1 2 d e c ă tr e Ernest Solvay.

D a r e a d e s e a m ă a lu c r ă r ilo r d e s b ă tu te în C o n s iliu a a p ă r u t d e a b iâ a n u l a c e s ta . E a

c u p r in d e :a) S t a t u t e l e I n s t i t u t u lu i ;b) L i s t a p ă r ta ş ilo r la c o n s iliu ;c) D is c u r s u l d e d e s ch id e re r o s t it d e p r e ­

ş e d in te (Sir William Pope) ;d) Ş i a p o i în 300 ş i c e v a d e p a g in i, d i s ­

c u ţ ii le p r iv ito a r e l a cele c in c i c h e s tii d e a c ­t u a l i t a t e d e s b ă tu te în C o n s iliu şi a n u m e :

1. Isotopie şi radioactivitate: R a p o a r t e

f ă c u t e de d -n ii Fréderik Soddy, F. W. Aston, Jean Perrin ş i G. Urbain.

2. Structură moleculară şi raze X : R a p o r t

f ă c u t d e Sir W.-H. Bragg.3. Structură moleculară şi activitate optică :

R a p o a r t e f ă c u te d e Sir William Pope ş i

d -1 Lowry.4. Valenţa: R a p o r t f ă c u t d e d -1 C h .

M a u g u in .5. Mobilitatea chimică: R a p o r t f ă c u t .de

d -1 A n d r é Jo b .** *

S t a t u t e le s u n t a lc ă t u it e d in 20 d e a r tic o le

I a t ă - le :Art. 1. — S ’a în f i in ţ a t la B r u x e lle s , d in

i n i ţ i a t i v a d -lu i Ernest Solvay, ş i p e n tr u o

p e r io a d ă d e 30 a n i în c e p â n d d e là 1 M a iu

1 9 1 2 , u n Institut Internaţional de Chimie. D u r a t a I n s t it u t u lu i fu s e se p r e lu n g ită p â n ă în 19 4 9 . D u p ă m o a r te a d -lu i Ernest Solvay (26 M a iu 1922) d -n a Ernest Solvay, p r e c u m ş i c o p ii i s ă i, a u d o r it să a s ig u r e v i i t o r u l I n ­s t i t u t u l u i p e n tr u u n t im p m a i în d e lu n g a t

d e c â t c e l p r o p u s la în c e p u t. I n a c e s t s co p s 'a în c h e ia t o c o n v e n ţ ie în t r e s u s n u m iţ i i şi U n iv e r s it a t e a d in Bruxelles. I n v ir t u t e a a c s te i c o n v e n ţ ii a v e r e a a c t u a lă a I n s t it u t u lu i

a f o s t în c r e d in ţa t ă U n iv e r s it ă ţ i i . D e a s e m e n e a ş i s u m a tr e b u in c io a s ă p e n tr u re în tr e g ir e a ,

p â n ă în 1949, a c a p ita lu lu i d e u n m ilio n d ă r u it la în c e p u t d e d -1 Ernest Solvay.

U n iv e r s it a t e a v a g ir a a c e a s tă su m ă a v â n d în v e d e r e t o a t e c e r in ţe le Statutelor d e f a ţ ă .

Art. 2. — S c o p u l Institutului e ste s ă î n ­c u r a je z e c e r c e tă r ile care d u c la d e z v o lta r e a ş i m a i a le s c u n o a ş te r e a a d â n c ă a fe n o m e n e lo r

n a t u r a le d e care d -1 Solvay s ’ a in te r e s a t fă r ă p r e g e t.

Institutul are în v e d e r e în m o d s p e c ia l p ro g r e se le c h im ie i, fă r ă s ă e x c lu d ă t o t u ş

p r o b le m e le r e fe r ito a r e la a lte r a m u r i a le Ştiinţelor naturale b in e în ţe le s în t r u a t â t ,

în t r u c â t a c e s te p r o b le m e s t a u în le g ă tu r ă cu C h im ia .

Art. 3. — I n s t i t u t u l I n t e r n a ţ io n a l de C h im ie îş i are s e d iu l la Bruxelles în Parcul Leopold, u n d e o p a r te d in c lă d ir ile Institu tului Solvay (F iz io lo g ie ) îi e ste re z e r v a tă .

I n c a z u l c ă d e s t i n a ţ ia a c e s to r , c lă d ir i s ’a i

s c h im b ă , U n iv e r s it a t e a v a tr e b u i să p u n ă la în d e m â n a Institutului, şi a n u m e p e n tr u ţ in e r e a Consiliilor de Chimie, lo c a lu r i e c h i­v a le n t e .

Art. 4. — Institutul e co n d u s d e c ă tr e o Comisie administrativă, a l c ă t u it ă d in c in c i

m e m b ri, b e lg ie n i d e p r e fe r in ţă , şi d e c ă tr e u n Comitet Ştiinţific in te r n a ţio n a l, a l c ă t u it d in n o u ă m e m b r i o r d in a ri. A c e s t u i C o m it e t i se

p o a t e a d ă u g a u n m e m b r u e x tr a o r d in a r , a v â n d a c e le a ş i d r e p tu r i c a şi u n m e m b ru

o r d in a r.

Art. 5. — C e i c in c i m e m b r i a i Comisiei administrative s u n t :

1. D o i m e m b r i a p a r ţ in â n d fa m ilie i d -lu i Ernest Solvay s a u p r o p u ş i d e ea.

2. U n m e m b r u p r o p u s d e M . S . R e g e le B e lg ie n ilo r

3. D o i m e m b ri p r o p u ş i d e c ă tr e C o n s i­l iu l d e a d m in is tr a ţie a l U n iv e r s it ă ţ i i d inBruxelles.

Art. 6. — Comitetul Ştiinţific îş i a le g e p r e ­ş e d in te le . R e în o ir e a C o m it e tu lu i se v a fa c e p r in în lo c u ir e a , d in tr e i în tr e i a n i, a c â te

d o i m e m b r i; a c e ş t i d o i m e m b r i v o r fi a le şi p r in tr a g e r e la s o r ţi.

T o t u ş i m a n d a tu l d e p r e ş e d in te a l lu i Sir William Pope se v a s fâ r şi d e a b iâ la 30 Iu n ie

1930 , d a r d e la 30 I u n ie 19 2 5 p â n ă în z iu a în c a re Sir William Pope v a p ă r ă s i p r e s id e n ţia , el v a f i m e m b ru e x tr a o r d in a r al C o m ite tu lu i.

P a t r u m e m b ri, t r a ş i la s o r ţi, v o r ie şi d in

C o m it e t la 30 I u n ie 19 2 5 şi c e i la lţ i m e m b ri la 30 Iu n ie 1930 .

Art. 7 . — M a n d a t u l u n u i m e m b r u o r d in a r c a re ar in t r ă în C o m it e t la o d a t ă c u p r in s ă în tr e ce le a r ă t a te în a r t ic o lu l p r e c e d e n t, s fâ r ş e ş te în z iu a în care p r e d e c e s o r u l s ă u a r

f i în c e t a t d e a f i m e m b r u o r d in a r.T o t u ş i d a c ă , în v ir t u t e a a c e s te i d is p o z iţ ii

d u r a ta m a n d a t u lu i a r f i d e m a i p u ţ in d e d oi

N A T U R A

a n i, a c e s t m a n d a t v a f i p r e lu n g it p e n tr u ze ce an i.

Art. 8. — M a n d a t u l p r e ş e d in te lu i c o n t i­n u ă în c ă c in c i a n i d u p ă z iu a în c a re e l în c e ­t e a z ă d e a f i m e m b r u o r d in a r. D in a c e a zi,

p â n ă în c lip a în c a re p ă r ă s e ş te p r e ş id e n ţia ,

e l d e v in e m e m b r u e x tr a o r d in a r în C o m ite t.Art. g. — O r i d e c â t e o r i se v o r i v i v a c a n ţ e

în C o m it e t , f i e p r in s fâ r ş ir e a m a n d a tu lu i, f i e p r in o r ic e a l t ă p r ic in ă , C o m it e tu l v a p r o ­p u n e d o i c a n d id a ţ i p e n tr u fie c a r e lo c v a c a n t .

N u m ir e a n o ilo r m e m b r i în C o m it e t se fa c e , în u r m ă , d e c ă tr e C o m is ia a d m in is t r a tiv ă ,

care e d a to a r e s ă f a c ă a le g e r e a în tr e ce i d o i c a n d id a ţ i p r o p u ş i d e c ă tr e C o m it e tu l Ş t i i n ­ţ i f i c .

U n m e m b ru , c a re ie se d in C o m it e t n u p o a te f i re a le s n u m a i d e c â t.

Art. io.-— în t e m e ie t o r u l a a r ă t a t d o ­r i n ţ a că , în a in t e d e t o a t e , I n s t it u t u l tr e b u ie

s ă f a c ă d o v a d ă d e n e p ă r tin ir e d e s ă v â r ş ită în t o a t e a c te le s a le ; s ă în c u r a je z e c e r c e tă ­r ile c u a d e v ă r a t ş t i in ţ if i c e , ş i a c e a s t a cu

a t â t m a i m u lt, c u c â t , în v a lo a r e e g a lă , c e r ­c e tă r ile v o r a v e a u n c a r a c te r m a i o b ie c tiv . E l d o r e ş te c a a c e a s tă t e n d in ţ ă să se v ă d e a s c ă ş i în a lc ă tu ir e a C o m it e tu lu i Ş t i in ţ if i c . D r e p t

u rm a re , d a c ă s u n t î n v ă ţ a ţ i , care fă r ă s ă o c u p e o în a lt ă p o z i ţ i e s o c ia lă , p o t f i c o n s id e r a ţi

p e b a z a t a le n t u lu i lo r, c a r e p r e z e n ta n ţi d e m n i a i Ş t i in ţ e i , e i n u v o r tr e b u i lă s a ţ i u i­t ă r i i d e c ă tr e a c e i care v o r p r o p u n e p e c a n ­d i d a ţ i i la lo c u r ile v a c a n te .

Art. i i . — Comitetul Ştiinţific se în t r u ­n e ş te l a c h e m a r e a p r e ş e d in te lu i, d e p r e fe ­r i n ţ ă în a ş a fe l în c â t în tr u n ir i le s ă a ib ă lo c

în a c e la ş t im p c u a c e le a a le Consiliilor de Chimie, d e sp re c a re e v o r b a în a r t ic o lu l 13.

C o m it e tu l v a tr e b u i c o n v o c a t la c ererea a

t r e i m e m b r i.în t r u n ir i le se ţ i n la Bruxelles.Art. 12. — L a d a te h o t ă r â t e d e C o m ite tu l

Ş t i i n ţ i f i c în u n ir e c u C o m is ia a d m in is tr a tiv ă , se v a în t r u n i la Bruxelles u n Consiliu de Chimie, în f e lu l a c e lu ia c o n v o c a t d e d -1 Ernest Solvay în A p r i l ie 19 2 2 , în s c o p u l d e a

e x a m in a p r o b le m e im p o r t a n t e d e C h im ie .N u m ă r u l t o t a l a l p ă r t a ş ilo r la Consiliul

de Chimie n u v a f i m a i m a r e d e d o u ă z e c i şi c in c i.

T e x t u l d ă r ilo r d e s e a m ă a lu c r ă r ilo r f ă c u te în Consiliile de Chimie, t e x t h o t ă r ît d e c ă tr e p r e ş e d in te le ş i s e c r e ta r ii Consiliului, v a f i p u b lic a t în l im b a fr a n c e z ă s u b în g r ijir e a

C o m is ie i a d m in is t r a tiv e a I n s t it u t u lu i .

Art. 13. — C o m it e tu l Ş t i i n ţ i f i c a le g e s u ­b ie c te le d e c a re v a a v e a să se o c u p e C o n s iliu l d e C h im ie ; el p r o p u n e C o m is ie i a d m in is t r a ­t i v e n u m e le p e r s o n a lită ţ ilo r c a re v o r a l­c ă t u i C o n s iliu l. î n v ă ţ a ţ i i s u n t i n v i t a ţ i d e

c ă tr e C o m is ia a d m in is t r a tiv ă , c a r e v a o r ­g a n i z ă p a r t e a m a t e r ia lă a în tr u n ir ii.

P r e ş e d in te le şi s e c r e ta r ii Consiliului de Chimie s u n t p r o p u ş i d e c ă tr e C o m it e tu l Ş t i i n ­ţ if i c .

P r e ş e d in te le Consiliului de Chimie ce re

c â t o r v a m e m b ri s ă p r e g ă te a s c ă r a p o a r te c a re v o r s lu ji c a b a z ă a d is c u ţiilo r .

Art. 14. — V e n it u l a n u a l a l I n s t it u t u lu i

v a f i în t r e b u in ţ a t , p r i n g r ija C o m is ie i a d m i­n is t r a t iv e :

1. I n s c o p u l p r i n c i p a l d e a o r g a n iz ă Con­siliile de Chimie d e c a r e e v o r b a în a rt. 1 3 .

2. P e n tr u subsidii d a te în v ă ţ a ţ i lo r b e l ­g ie n i, cu s c o p u l d e a în c u r a jâ c e r c e tă r ile d e c h im ie p u r ă şi a p l ic a t ă , şi fa c e r e a d e lu c r ă r i o r ig in a le .

3. P e n tr u Burse de studii d a t e t in e r ilo r

b e lg ie n i c a re a u d a t d o v a d ă d e a p t itu d in ile lo r şi d e d o r in ţa d e a se c o n s a c r a s tu d iu lu i C h im ie i.

4. P e n tr u subsidii extraordinare, a c ă r o r

v a lo a r e ş i în t r e b u in ţ a r e v o r f i h o tă r â te d e c ă tr e C o m ite tu l Ş t i i n ţ i f i c , şi c a re v o r f i d a t e în v ă ţ a ţ i lo r b e lg ie n i s a u s tr ă in i p e n tr u lu c r ă r i

în s e m n a te ş i d e in te r e s e x c e p ţ io n a l.5. P e n tr u c h e ltu ie lile I n s t it u t u lu i .Art. 15. — Subsidiile ş i bursele de studii

p r e v ă z u te în p a r a g r a fe le 2 şi 3 d in a rt. p r e ­c e d e n t, s u n t d a te d e c ă tr e C o m is ia a d m in i­s t r a t iv ă , c a r e v a p u t e â f a c e a p e l, p e n tr u a s e c o n d u c e în a le g e r e a t it u la r i lo r , f i e la p ă r e r e a î n v ă ţ a ţ i lo r b e lg ie n i, f ie la p ă r e r e a a c e lo r a

d in tr e m e m b r ii C o m it e tu lu i Ş t i i n ţ i f i c , c a r e î i v o r p ă r e â m a i a p r o p r ia ţi d e a o in fo r m ă

a s u p r a m e r ite lo r c a n d id a ţ ilo r .Subsidiile extraordinare p r e v ă z u t e în p a ­

r a g r a fu l 4, v o r f i d a t e de c ă t r e C o m is ia

a d m in is t r a tiv ă în u r m a p r o p u n e r ilo r f ă c u t e d e C o m it e tu l Ş t i i n ţ i f i c ; C o m is ia a d m in is tr a ­t i v ă v a t r e b u i să r e s p e c te p r o p u n e r ile d a t e

d e C o m it e tu l Ş t i i n ţ i f i c , în tr u a t â t , b in e î n ­ţe le s , în t r u c â t s ta r e a b ă n e a s c ă o în g ă d u ie .

O r e z e r v ă s p e c ia lă v a f i c r e a tă î n a c e s t s c o p .

Art. 16. — î n v ă ţ a ţ i i c ă ro ra l i se v o r f i

d a t s u b s id ii, v o r t r e b u i să m e n ţio n o z e a c e s t f a p t în p u b lic a ţ i a c a r e c u p r in d e r e z u lta tu l

c e r c e tă r ilo r lor.T i t u l a r u l u n e i b u r s e v a tr e b u i s ă în a in te z e

C o m is ie i a d m in is t r a tiv e , u n r a p o r t a n u a l a s u p r a lu c r ă r ilo r sa le .

Art. 1 7 .— C h e lt u ie lile I n s t it u t u lu i c u ­p r in d în t r e a lte le : c h e ltu ie li m ă r u n te d e în c ă lz ir e , d e în t r e ţ in e r e a lo c a lu r ilo r şi d e p ă s tr a r e a o b ie c te lo r a p a r ţin â n d I n s t i t u t u lu i ; c h e ltu ie lile s e c r e t a r ia t u lu i a d m in is t r a tiv şi c h e ltu ie lile d e b iu r o u a le S e c r e ta r u lu i C o m i­t e t u l u i Ş t i n ţ i f i c ; c h e ltu ie lile d e t ip ă r ir e p e n tr u p u b lic a r e a d ă r i lo r de s e a m ă şi, e v e n ­t u a l , p e n t r u p u b lic a r e a c e r c e tă r ilo r care v o r

N A T U R A

35

f i f o s t s u b v e n ţio n a t e de I n s t it u t . E le m a i

c u p r in d c h e ltu ie lile d e c ă lă to r ie şi în t r e ­ţ in e r e f ă c u t e c u o c a z ia în t r u n ir i i la Bruxelles a C o m it e tu lu i Ş t i i n ţ i f i c , a C o n s ili ilo r d e

C h im ie ş i p e n tr u c o n fe r in ţe le p e c a re î n v ă ­ţ a ţ i i v o r f i e v e n t u a l r u g a ţ i să ţ in ă la Bruxel­les.

Art. 18. — C o m is ia a d m in i s t r a t i v ă v a lu ă

m ă s u r ile t r e b u in c io a s e p e n t r u a a s ig u r ă f u n c ţ io n a r e a I n s t i t u t u lu i ş i d u p ă 19 4 9 , d a t ă

p r e v ă z u t ă la în c e p u t.I n c a z d e lic h id a r e , a c e a s t a v a tr e b u i

f ă c u t ă î n t r ’ u n t im p d e t r e i a n i c e l m u lt p r in m u t a r e a la U n iv e r s it a t e a d in Bruxelles a

în t r e g i i a v e r i p e c a re I n s t i t u t u l a r m a i

a v e a -o ş i p r in d is o lv a r e a C o m it e tu lu i Ş t i i n ­ţ i f i c ş i C o m is ie i a d m in is t r a tiv e .

D a c ă în t im p u l l ic h id ă r i s ’ a r p r o d u c e v a ­c a n ţ e în C o m it e tu l Ş t i i n ţ i f i c s a u în C o m is ia a d m in is t r a tiv ă , m e m b r ii d e m is io n a ţi s a u m o r ţi, n u v o r f i în lo c u iţ i .

Art. 19 — O r ic e m o d ific a r e a s ta tu te lo r

d e f a ţ ă v a f a c e o b ie c tu l u n e i d e lib e r ă r i în c o m u n a C o m it e tu lu i Ş t i i n ţ i f i c ş i a C o m is ie i

a d m in is t r a tiv e .Art. 20. — I n c a z c ă d is p o z iţ ii le a c e s to r

s t a t u t e , a r d a lo c la g r e u t ă ţ i d e in tr e p r e ta r e , c a re n ’a r p u t e a f i lă m u r ite în a ltfe l, C o m is ia a d m in i s t r a t i v ă v a r u g ă p e M . S . R e g e le B e l­g ie n ilo r să a r a te h o tă r â r e a c a r e tr e b u ie lu a t ă .

H o t ă r î t a s tă z i în 4 I u n ie 19 2 3 d e c ă tre c o m it e t e le d e m a i jo s .

Comitetul Ştiinţific

Sir William J. Pope p ro fe s o r la U n iv e r ­s i t a t e a d in Cambridge, p r e ş e d in te .

D - l, Octave Dony-Hénault, p r o fe s o r la U n i-

v e s i t a t e a l ib e r ă d in Bruxelles, s e c re ta r.D - l , A. Job, p r o fe s o r la C o n s e r v a to r u l d e

A r t e ş i M e s e ri d in P a r is .D - l, Jean Perrin, P r o fe so r la F a c u lt a t e a

d e Ş t i i n t e d in P a r is .

Comisia administrativă

D - l, P. Héger p ro fe s o r o n o r a r la U n i v e r ­s i t a t e a d in B r u x e lle s , p r o p u s d e M . S . R e ­g e le B e lg ie n ilo r .

D l, G. Chavanne, p r o fe s o r la U n iv e r is t a t e a

lib e r ă d in B r u x e lle s .D - l, Ch. Lefebure, in g in e r , p r o p u s d e f a ­

m il ia d -lu i Ernest Solvay, în lo c u l d -lu i

Emile Tasséi, p r o fe s o r la U n iv e r s it a t e a lib e r ă d in B r u x e lle s , m o r t în 19 2 2 .

I n 1924 C o m ite tu l Ş t i i n ţ i f i c a fo s t c o m ­p le c t a t p r in n u m ir e a d -lo r

E. Briner, p r o fe s o r la U n iv e r s it a t e a d in Geneva.

J . Duclaux, ş e f d e la b o r a t o r în I n s t i t u t u l Pasteur Paris.

F. Jaeger. p ro fe s o r la U n iv e r s it a t e a d inGroningen. D-r GABRIEPA CHABORSKI

Torre-Pellice, 1925

CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE TRAMVAIE ŞI CAI FERATE ÎNGUSTE DE LA BUDAPESTA

Congresul internaţional de tramvaie şi căi ferate înguste dela Budapesta, 21— 2 5 Iunie 1925 o r g a n iz a t , d e c ă tr e S o c ie t a t e a d e t r a m ­v a ie şi c ă i f e r a t e în g u s te , Internalionaler Strassenbahn und Kleinbahn Verein, d in Viena ş i a l că r e i p r e ş e d in te e ste Ing. L. Spăngler, d ir e c to r u l tr a m v a ie lo r d in V ie n a ,

s ’ a ţ i n u t în c a p ita la U n g a r ie i in u r m a i m i ­t a ţ i e i d in p a r t e a a u to r ită ţi lo r şi in g in e r ilo r d in B u d a p e s ta . A u lu a t p a r t e 4 10 c o n g re - s iş t i r e p r e z e n tâ n d s o c ie tă ţi le d e tr a m v a ie d in a p r o a p e to a t e ţ ă r ile e u ro p e n e . România a f o s t r e p r e z e n ta tă p r in s o c ie tă ţi le d e t r a m ­v a ie d in T im iş o a r a , C e r n ă u ţi, S ib iu , C a le a f e r a t ă A r a d -P o d g o r ie , şi C r e d itu l p e n tr u

în tr e p r in d e r ile e le ctric e .P r o g r a m u l d e lu c r ă r i a l c o n g re s u lu i p ri-

v i â c o n s tr u c ţia lin iilo r şi v a g o a n e lo r , e x ­p lo a t a r e a tr a m v a ie lo r , c ă ilo r fe ra te lo ca le ş i a u to b u z e lo r . O c h e s tiu n e im p o r ta n tă în d is c u ţ ie a fo s t şi lip ir e a ş in e lo r d e t r a m v a i

şi c h ia r d e c a le fe r a tă , c h e s tie fo a r te d es- b ă t u t ă şi la care a m a d u s şi n o i o c o n t r ib u ­ţ ie ce s ’a p u s la o r d in e a d e z i a co n g re s u lu i

în t it u l a t ă Studiu asupra sudurii electrice a şinelor d e Dr. Ing. C. Micloşi, directorul Tramvaielor şi Prof. Ing. C. Teodorescu dela Şcoala Politehnică din Timisoara.

O r g a n iz a r e a c o n g r e s u lu i a f o s t fo a r te b u n ă . D e la sco b o r îr e a d in tre n , p ro g ra m u l

f i in d b in e fă c u t, fie c a r e îşi g ă s iâ in fo r m a ­ţ ii le n ece sa re , c a m e ra r e z e r v a tă la h o te l, g h id u r i, p la n u r i, p ro g ra m e .

Ş e d in ţe le c o n g re s u lu i a u a v u t lo c în s a la

m a r e a r e d u te i o r ă ş e n e ş ti (V ig a d ó ) ş i p u ­n e r e a în s ce n ă e r ă fo a r te d ib a c e . E x p u n e ­r ile e ra u în t o v ă r ă ş ite d e p r o ie c ţii fo to g r a ­fic e , p la n şe , ta b lo u r i, e tc . P a r te d in p u b li­c a ţ ii f i in d tip ă r ite , fie c a r e u r m ă r iâ p e v o r ­b ito r c u u ş u r in ţă .

I n s ă lile a lă t u r a t e e ră a r a n ja t ă o e x p o ­z iţ ie d e s p e c ia lit a te in care se p u te a u v e ­d e a p la n u ri, fo to g r a fii , m o d ele. S o c ie ta te a

tr a m v a ie lo r d in B u d a p e s ta e x p u n e a p la ­n u l r e ţe le i, fe lu r ite în b u n ă t ă ţ ir i ad u se c ir­c u la ţie i, d ia g ra m e , p r o file d e ş in i în tr e b u in ­ţ a t e , m o d ele. S o c ie t a t e a e le c tr ic ă G a n z , şi fa b r ic a d e v a g o a n e Ganz-Danubius e x p u -

N A T U R A

36

n e a u fe lu r ite fa b r ic a te , r o ţi Griff in ş i Schauer, d is p o z it iv e c o lo ra te c u s tr u c tu r a m ic r o fo to - g r a fic ă a m a te r ia le lo r , m o d e le d e v p g o a n e . C ă ile fe r a te u n g a r e (A . V .) e x p u n e a u f o t o ­g r a f i i d u p ă in s ta la ţi i le e x is te n te şi p ro ce d ee le

în t r e b u in ţ a t e în e x p lo a ta r e la d e p o u r i, e tc . A lt e c ă i fe r a te lo c a le , p r e c u m li n ia e le c tr ic ă Budapest-Gödollö, c a le a fe r a tă d in ţ a t ă Sváb­hegy, l i n ia f e r a tă D e b r e ţin , e tc . e x p u n e a u

d e a se m e n e a îm p r e u n ă c u f i lm e în le g ă tu r ă tr a m v a e le p re c u m Siemens-Schuckert, Lang, Felten-Guillaume, Schlick-Nicholson, etc .

O in te r e s a n tă e x p o z iţ ie s ’ a a r a n ja t la r e ­m iz a tr a m v a ie lo r p e n tr u c o n g r e s iş ti a r ă tâ n d r e tr o s p e c tiv d e s v o lta r e a tr a m v a ie lo r . P r i­m u l v a g o n e le c tr ic ce a c ir c u la t în B u d a ­p e s t a la 18 8 7, şi c a re a f o s t p r e d a t m u z e u lu i in d u s tr ia l f ig u r ă a lă t u r i d e s e r ia d e îm b u n ă ­t ă ţ i r i ce s ’ a u a d u s , s fâ r ş in d c u u lt im e le m o ­d ele.

I n le g ă tu r ă c u t r a m v a ie le a u fo s t v i z i t a t e s u b c e n tr a la d e a lim e n ta r e d in Kerteszutca, re m ize le , l in ia Hűvösvölgy, l i n ia fe r a tă d in ­ţ a t ă la Svábhegy, ş i c â t e v a p u n c te d in oraş

u n d e t r a f ic u l e s te c u d e o s e b ir e im p o r ta n t.

N 'a fo s t u i t a t t r a n s p o r tu l p e a p ă , şi cu

u n v a p o r p u s la d is p o z iţ ia co n g re s iş tilo r , s ’a

f ă c u t o p lim b a r e d e a lu n g u l c h e iu rilo r în t im p ce se s e r v iâ m a sa .

O escu rsie in te r e s a n tă a în c h is con gresul. I n z iu a d e 24 s ’ au v i z i t a t u z in e le d e la Dios- gydrs a le S t a t u lu i . A c e s t e u z in e d is p u n de

u n z ă c ă m â n t d e c ă r b u n i d a r n u a u fie r u l b r u t, c u p to a r e le în a lt e ce le a v e a U n g a r ia f i in d a t r ib u ite p r in t r a ta tu l d e la Trianon S t a te lo r v e c in e . A c u m se to a r n ă t o t fie r u l v e c h iu ce se g ă se şte î n U n g a r ia . I n m a ld ă -

r ile d e f ie r v e c h iu se v e d e a u p â n ă şi c u tii de co n se rv e .

D o r in ţ a u n g u r ilo r d e a a tr a g e a te n ţia

a s u p r a lo r şi p r o p a g a n d a te n a c e ce o fa c în

s tr ă in ă ta te , i- a fă c u t c a să n u c r u ţe n im ic p e n tr u a fa c e im p r e s ia d o rită . M ereu se a c ­c e n tu a s ă r ă c ia a c t u a lă şi n e d r e p ta te a care

s ’a fă c u t U n g a r ie i p r in tr a ta te le de d u p ă ră sb o iu .

C h ia r m in is tr u l d e c o m e rţ Walko Ludwig s ’a e x p r im a t a su p ra s t ă r i i n e n o r o c ite a U n ­g a r ie i, în d is cu r su l s ă u d e d e sch id e re a l c o n ­g r e s u lu i. Ş i s c o p u l a f o s t a tin s , m u lţi p le ­c â n d cu im p r e s ii fa v o r a b ile d esp re U n g a r ia ,

im p r e s ii la care n u p u ţ i n a c o n t r ib u it fr u ­m u s e ţe a d e o s e b ită a B u d a p e s te i.

Inginer C. TEODORESCU Profesor la Şcoala Politechnică din Timişoara

UN DRUM DE FIER METROPOLITAN LA TOKIOî n c ă d in 1 9 13 c ir c u la ţ ia c u t r a m v a ie le şi

a u to b u z e le lu a s e u n a v â n t a ş â d e m a r e la;

T o k io , în c â t se p r e v e d e a t r e b u in ţa c o n s tr u i­r i i u n u i d ru m d e f ie r m e tr o p o lita n . R ă s - b o iu l în tâ r z ie în fă p tu ir e a a c e s tu i p la n , care

a c u m ră sp u n d e u n e i tr e b u in ţe u r g e n te , m i j ­lo a ce le d e tr a n s p o r t ce se în tr e b u in ţe a z ă a c u m în c a p ita la J a p o n ie i n e m a i f i in d în

m ă s u r ă s ă s a tis fa c ă tr e b u in ţe lo r p o p u la ţie i ş i s u fe r in d d e o c o n g e s tie c ro n ică .

A s t f e l p r im ă r ia d in T o k i o a p u s la p u n c t u n p r o ie c t d e d r u m d e fie r s u b te r a n , a că r u i c o n s tr u c ţie o v a în c e p e f ă r ă în tâ r z ie r e , cu în v o ir e a m in iste r e lo r in te re sa te .

A c e s t p la n p r e v e d e c o n s tr u ir e a a p a tr u l in ii , în m a re p a r t e s u b te r a n e , ce v o r le g ă c a r tie r e le p r in c ip a le ale o r a ş u lu i cu cen tru l. V o r a v e a o d e z v o lta r e t o t a l ă d e 50— 55 m ile . Z ile le a c e s te a v a în c e p e c o n s tr u c ţia

p r im e i s e c ţiu n i d e 1— 5 m ile ; se so c o te ş te c ă v a f i g a t a la s fâ r ş itu l lu i 1926. A p o i v o r f i d esch ise şi a lte ş a n tie re .

P ro g re su l m ijlo c iu a l lu cră rilo r v a fi, d u p ă p ă m â n t, d e 2 ,5— 5 m ile p e a n , a şâ în c â t t o a t ă r e ţe a u a v a p u t e a f i s fâ r ş ită în 12 sa u 15 an i.

C h e ltu e a la t o t a lă e s te s o c o tită la 200— 220 m ilio a n e d e y e n i, a d ic ă 4 m ilio a n e de y e n i

m ila . P e n tr u a g ă s i b a n i, o r a ş u l T o k io v a

e m ite c â te u n îm p r u m u t a n u a l d e 12 — 22 m i­lio a n e d e y e n i, cu 7,900/0, fie c a r e f i in d p lă -

t i b i l în 1 1 a n i. A s tfe l a m o r tiz a r e a c o m p le c tă se v a p u t e a fa c e în 25 a n i, p o a te c h ia r în 23, d a c ă în c a s ă r ile v o r c r e ş te în p r o p o r ţia s p e ­r a tă .

S u c c e s u l în tr e p r in d e r ii p a re a s ig u r a t, c ă c i t r a f ic u l c re şte m ereu . A n u l tr e c u t tr a m v a ie le

a u t r a n s p o r ta t 482 m ilio a n e d e c ă lă to ri. D a c ă ju m ă t a t e d in t r a f i c se v a f a c e cu m e ­tr o p o lita n u l, în c a s ă r ile v o r a c o p e ri lesn e sa r-

c in e le c a p ita lu lu i ş i c h e ltu e lile e x p lo a tă r ii.

C . A . B .

(La France Nouvelle, juin 19 2 5 ).

P R O F E S O R U L B E R G O G N I EF r a n ţ a a p ie r d u t p e u n u l d in cei m a i m a r i c ră ri a l la b o r a to r u lu i d e R a d io te r a p ie , d -1

î n v ă ţ a ţ i a i s ă i, a c ă r u i m o a r te s to ic ă a s tâ r- Bremier'.n it a d m ir a ţ ia în t r e g ii lu m i. « A m p e n tr u p ro fe s o r u l BergogniS re sp e ct

I a t ă ce s p u n e a s is te n tu l lu i şi ş e fu l d e lu - şi a d m ir a ţie p ro fu n d ă . A m a v u t c in s te a d e

N A T U R A

37

a t r ă i a lă tu r i d e e l u n a n în t r e g şi le c ţ i i le de

c u r a j, d e d e v o ta m e n t ş i a b n e g a ţie p e ca ri

m i le d ă în fie c a r e z i, a u r ă m a s p e n tr u m in e c a c e a m a i m a r e în v ă ţ ă t u r ă ,

« A c e s t o m c a r e d e u n a n a v e a b r a ţu l t ă i a t

ş i d e c â t e v a lu n i s u fe r e a în g r o z ito r d e p l ă ­m â n i, n e n o ro c iri d e c a re s u n t i z b i ţ i t o ţ i r a ­d io g r a fii d in c a u z a a c ţ iu n ii o m o r îto a re a

r a z e lo r X , a c e s t o m s p u n , n u în c e tă d e a r e ­p e t ă p r ie te n ilo r c a r i se in te r e s a u şi e ra u

în g r ij a ţ i d e s ă n ă t a t e a l u i :— S u n t b in e d e v r e m e ce lu crez.N u p e r s o n ific ă el o a re î n t r 'u n c h ip m in u n a t

a p o s to la tu l, u ita r e a d e s in e , m u n c a n e în tr e ­r u p tă c a r i tr e b u e s c s ă f ie l i n ia de c o n d u ită

a tu t u r o r m e d ic ilo r ?S ă m o r i l u p t â n d ! A c e a s t a e r ă s in g u r a r ă s ­

p la t ă p e c a r e ş i-o d o reâ.F o a r te o r d o n a t, p ro fe s o r u l Bergognii lu c r ă

c u m u lt ă m e to d ă . L u c r ă t o r în d â r jit , în v e r ­ş u n a t, se s c u lă la c in c i d im in e a ţ a şi p â n ă la

ş a p te s tu d iâ ş i se ţ in e â la c u r e n t cu t o a t e a r tic o le le care-1 in te re sa u , a p ă r u te în ju r n a le

s a u r e v is te m e d ic a le fr a n c e z e , g e rm a n e sa u

e n g le z e . L a ş a p te m â n c â b in e , d eo a re ce el n u a d m ite â d e c â t d o u ă m ese p e zi, u n a d im i­n e a ţ a în a in t e d e lu c r u şi u n a s e a ra d u p ă

lu c r u , c ă c i m a s a d e la p r â n z s p u n e â el, în ­g r e u n e a z ă cre ie ru l ş i p a r a liz e a z ă f a c u lt ă ţ ile

in te le c tu a le t im p d e m a i m u lte ore.C o b o r a a p o i în c lin ic a a f la t ă în a ce la ş

a p a r t a m e n t cu lo c u in ţa lu i, c e r c e tâ n d t o t u l c u o c h iu l s ă u d e şef a g e r ş i c ă u tâ n d s ă d e ă e x e m p lu el în su ş d e d is c ip lin ă şi r e g u la r ita te .

L a o r a n o u ă se u r c ă în a u to m o b ilu l c u m p ă r a t

d in s to c u l v â n d u t d e a r m a tă la în c h e ie r e a p ă c ii ş i c a re n u m a i fu se se v o p s it , p e n tr u a

se d u c e la s p it a lu l Saint Raphael, a n e x a f a c u l­t ă ţ i i , c lin ic ă d e e le c t r ic it a t e m e d ic a lă ş i f iz ic ă b io lo g ic ă , în a c e la ş t im p centru de cancer.

I m e d ia t în c e p e â c o n s u lta ţii le . P ro fe so ru l Bergognii e x a m in a c h ia r el c u în g r ijir e , f ie ­c a re c a z în p a r te . D a c ă e ră u n examen clinic, e l c ă u t ă să v a d ă ce fa c e in te r n u l s ă u s a u ş e fu l

Î N S E M N Ă R IRazele ultraviolete şi suprafaţa metalelor.

S u p r a fe ţe le m e ta le lo r p o le ite , c a re s u n t lu ­m in a te cu r a z e u ltr a v io le te , se p r e z in tă a ltfe l d e c â t cele n e lu m in a te . D a c ă r ă c im o b u c a t ă

d e m e ta l, c a re a f o s t p e o p a r t e lu m in a t ă şi

lă s ă m s ă se c o n d e n se z e ră su fla re a , a tu n c i

p a r t e a lu m in a t ă se r id ic ă . P ic ă tu r ile c o n ­d e n s a te p e e a s u n t m a i m a r i şi s u p r a fa ţa p a r e a c o p e r ită cu o p ie li ţă d e u le i, a şâ c ă n u p o a t e f i u şo r u d a t ă , c a r e s tu l s u p r a fe ţii. B e -

ţiş o a r e d e c ro m şi n ic h e l, a u f o s t lă s a te t im p d e 18 ore, s u b a c ţiu n e a ra z e lo r u ltr a v io le te .

d e c lin ic ă , n e p u tâ n d s ă fa c ă el s in g u r a c e st e x a m e n d in c a u z a a m p u t ă r ii b r a ţu lu i.

P ro fe so r u l a g r e g a t Janneney, v e n e a să ia p a r te la a c e ste c o n s u lta ţii .

I n u r m ă , p ro fe s o r u l Bergognii t r e c e a la r a d io te r a p ie s a u la r a d io g r a fie u n d e e x a m in a c liş e e le lu a t e î n a ju n .

C u b o ln a v ii e ră d e o r ă b d a r e fă r ă p e re ch e. D u p ă m a s ă el ş e d e a în c lin ic a s a u n d e s u p r a ­v e g h e a fie c a r e s e r v ic iu în p a r te ş i v i z i t ă n u ­m e r o ş ii s ă i b o ln a v i.

L a o ra 1 7 şi 30 se r e tr ă g e a în c a m e r a s a de lu c r u , u n d e lu c r ă s a u s c r ia a r tic o le .

N u se c u lc ă n ic io d a tă m a i t â r z iu d e o ra 9 se a ra .

I n fie c a r e V in e r i se d u c e a la Comission des Hospices, d in c a r e fă c e â p a r te .

F o a r te d eseo ri se d u c e â la P a r is , d a r p e n tru a n u lip s i p r e a m u lt , c ă lă to r e â c â te d o u ă n o p ţ i d e a râ n d u l.

A c e a s t a e ste m u n c a u r ia ş ă p e c a re o fă c e â în f ie c a r e z i a c e s t b ă tr â n d e 6 7 a n i c u ţ in u t ă

a ş â d e v ie şi t â n ă r ă p â n ă în z iu a c â n d b o a la l - a ţ i n t u i t în p a t u l s u fe r in ţii.

P r o fe so r u l Bergognie, e ste o m u l c a r e a lu p ­t a t c u în d â r jir e p e n tr u a d a F r a n ţe i a v â n tu l d e a lu p t ă c o n tr a c a n c e r u lu i a le c ă r u i p u s tiir i v in im e d ia t d u p ă tu b e r c u lo z ă .

B l ş i-a tr e c u t o p a r te d in v ia ţ ă s tu d iin d şi a p r o fu n d â n d a c ţ iu n e a ra z e lo r X şi a p lic a ­ţ i i le lo r.

B l a fo r m u la t o le g e c a r e -i p o a r tă n u m el e şi care e ste fu n d a m e n tu l în tr a ta r e a ca n c e ru lu i.

A in v e n t a t d ife r ite in s tr u m e n te în tr e c a r i o serie în tre a g ă - p e n tr u g ă s ir e a p r o ie c tile lo r

în c o rp u l r ă n it , ş i p r in u r m a re a d a t p u t in ţ a

c h iru r g u lu i d e a lu c r ă s ig u r la s c o a te r e a p r o ie c tilu lu i.

S ă n e în c lin ă m în f a ţ a a c e s tu i ce r c e tă to r , a c e s tu i m a r tir a l ş tiin ţe i.

S ă s a lu tă m cu r e s p e c t a c e st d is p ă r u t g lo rio s a l r ă s b o iu lu i e te r n p e c a re l - a în c e p u t ş i-1 v o r

d u ce u r m a şii lu i c o n tr a b o lii şi c o n tr a d u rerii.

(«Sciences et Voyages» 287). a . i . s .

L a c a r b o n , d u p ă m a i m u lte c o n d e n să ri ale u m e z e le i f ă c u te p e p a r t e a lu m in a tă , se făcea o coroziune, în t im p ce r e s tu l s u p r a fe ţii a p r o a p e c ă n u e ră a tin s ă . L a c ro m şi n ic h e l n u s ’ a

f ă c u t n ic i o c o ro ziu n e , t o t u ş se d e o se b iâ fo a r te b in e p a r t e a lu m in a t ă d e r e s tu l s u ­p r a fe ţii. I m p o r t a n ţ a c o n s tă în a c e e a c ă în

u r m a a c e sto r e x p e r ie n ţe , a r f i p o s ib ilă d es- v o lta r e a u n e i m e to d e p r a c tic e p e n tr u ce r c e ­t a r e a în su şirilo r fenomenului de coroziune.

(<<Umschau» 22 Noemvrie 1924). m . C. G.

N A T U R A

38

Antioxidant. D - n ii M o u re u şi D u fr e s n il

îş i c o n tin u ă c e r c e tă r ile a s u p r a m a r e lu i rol

c e -1 o c u p ă Io d u l care p o a te f i şi c a t a liz a to r p o z i t i v şi c a ta z ila to r n e g a t iv în fe n o m en e le

d e a u to -o x id a ţ ie . I o d u l sp re d eo se b ire de

a ld e h id e , lu c r e a z ă c a u n c a t a l iz a to r a n t i ­o x id a n t . D e e x e m p lu : a ld e h id a b e n z o ică

n u se m a i o x id e a z ă c h ia r în o x ig e n c u r a t ,

d a c ă i se a d a u g ă Io d 0,001 d in g r e u ­

t a t e a sa.F a ţ ă de c o m p u ş ii cu e tile n ă , c u m e

s ty r e n u l, s a u în p r o d u s e le v e g e ta le , c u m e u le iu l d e in , Io d u l lu c r e a z ă d im p o tr iv ă c a u n c a t a liz a to r p o z it iv , iu ţi n d a u to -o x id a ţia .

F a ţ ă d e c o m p u ş i c a a cr o le in a , care are

şi fu n c ţ ie e tile n ic ă ş i fu n c ţie d e a ld e h id ă , cele 2 a c ţ iu n i c a t a l it ic e c o e x is tă . în tâ i

în tă r z â in d o x id a r e a şi în u r m ă iu ţin d -o .v. g r . N.

(Industrial Engineering Chemistry).— îngrijirea tuberculozei în Danemarca.

U n n o u m e d ic a m e n t n u m it «Sanocrysin» e ste în t r e b u in ţ a t în c o n tr a tu b e rc u lo z e i de c ă tr e D r . Mollgaard, d e la c o le g iu l r e g a l d in C o p e n h a g a . C o m p o z iţia a c e s tu i «Sa n o crysin »

e ste : a u r itio s u lfa t, c a s a r e d e s o d iu . I n t r o ­d u c â n d în o r g a n is m a c e a s tă s u b s ta n ţă , se

p ro d u c e o fo a r te m a re r e a c ţie care se a r a tă

p r in fe b r ă , s p u z e a lă p e p ie le , etc.P e n tr u a p o t o li fu r ia a c e s te i r e a c ţii p â n ă

la u n a n u m it p u n c t, p ro fe s o r u l M o llg a a r d în tr e b u in ţe a z ă u n ser a n ti-tu b e r c u lo s , p r e ­g ă t i t a n u m e p r in in je c ta r e a b a c c ililo r t u b e r ­c u lo z e i o m o r â ţi, f ie în v iţ e i , f ie în ca i. D u p ă

în c e r c ă r ile fă c u te a su p r a a n im a le lo r, s ’a t r e ­c u t la o a m e n i şi ra p o a r te le s u n t fo a r te în - c u r a jă to a r e , c h ia r în c a z u r ile d e tu b e r c u lo z ă

p u lm o n a r ă în a in t a t ă . M e d ic a m e n tu l este

a c u m în c e r c a t în S t a t e le - U n it e .N u tr e b u ie în s ă u ita t , c ă în su ş m a re le

K o c h a în t r e b u in ţ a t c lo r u ra d u b lă d e a u r şi s o d iu în c o n tr a a c e ste i b o a le ş i c â ţ i v a a n i

m a i tâ r z iu , D o c t o r ii G ib b s şi S h u r le y au o b ţin u t fo a r te b u n e r e z u lta te în c a z u r i de tu b e r c u lo z ă , t o t cu c lo r u ră d u b lă d e au r şi

so d iu . V. GR. N.(The Science News-Letter)— Un tunel de 20 km. pentru adus apa.

I n S t a t e le - U n it e (C a lifo rn ia ), s ’a te r m in a t d e c u râ n d c o n str u ir e a u n u i t u n e l p e n tr u ad u s ap e le r e z e r v o r u lu i fo r m a t d e la c u l Florenţa, în t r ’u n r e z e rv o r n u m it la c u l Muniington. care p r im e ş te a p e le u n u i a f lu e n t al râ u lu i San loaquim. E s t e u n a d in re a liz ă r ile fe r ic ite

ale h id r o e le c ţr ic ia n ilo r d e a z i, c a r i c a u tă să a lim e n te z e u z in e le h id ra u lic e p r in ad u ce re a a p e i râ u rilo r, c u a ju to r u l tu n e le lo r tă ia t e ch ia r în s tâ n c i.

A c e s t r e z e rv o r e la înălţimea d e 2 10 0 m . Pentru a -1 u n i c u la c u l Florenţa, a trebuit să

se s tr ă b a tă u n m a s iv g r a n it ic , a le c ă r u i v â r ­fu r i a ju n g p â n ă la 3000 m . A c e s t t u n e l are m a i b in e d e 20 k m . lu n g im e , o s e c ţiu n e c ir ­c u la r ă d e 4 ,50 m . d ia m e tr u . D u c r u l a d u r a t c in c i a n i, ş i s 'a lu c r a t z i ş i n o a p te în tr e b u in - ţâ n d u -s e 2500 o a m e n i. A c o s ta t 1 7 m ilio a n e

d o la ri.T u n e lu l a p a r ţin e în tr e p r in d e r ilo r h id ra u ­

lic e a C a lifo r n ie i E d is o n C o ., c a re d e ţin e re co rd u l în a lt e i te n s iu n i ş i a lu n g im ii lin iilo r p e n tr u îm p ă r ţir e a e n e r g ie i e le c tric e .

(La Nature, 13 Iunie 1925) T. I. P.— Hajniul întrebuinţat în lămpile electrice.

C o p ilu l c e l m a i m ic a l e le m e n te lo r, d e c u râ n d d e s co p e r it, c u n u m ă r u l a to m ic 72 , în ta b lo u l M e n d e le je ff, este b u n p e n tr u fila m e n te le lă m ­

p ilo r e le ctric e . A c e s t e le m e n t fo a r t e strâ n s le g a t d e m e ta lu l z ir c o n iu care d e o b ic e iu îl

c o n ţin e în t r e 1 ş i 5 % , ş i u n d e a f o s t în t â iu d e s c o p e r it c u ra ze le R ö n tg e n , ia r în u r m ă d e s fă c u t c h im ic e ş te . D e c u râ n d van Liempt, d e la la b o r a to r u l d e f i z i c ă d in O la n d a , a g ă s it c ă o c a n t it a t e m ic ă d e o x id de H a f n iu a d ă u ­g a t ă fir iş o a re lo r d e T u n g s t e n , î i m ă r e s c a c e ­s te ia r e z is te n ţa ş i îm p ie d e c ă d is tr u g e r e a m e ­

t a lu lu i — d istru g e re d a to r ită re c r is ta liz ă r ii

sale. v . GR. N.(The Science News-Letter)— Descoperirea unui anestezic nou. F ă -

c â n d u -s e în c e r c ă r i p e n tr u c a u c iu c u l s in ­t e t ic , s ’a a ju n s la u n p r o d u s c a r e în lo c u ie şte c o c a in a . N o u l c o m p u s «Tutocaina», este u n

p ro d u s in te r m e d ia r d e la care s e a ju n g e la c a u c iu c u l s in te tic . V â n z a r e a c o c a in e i în G e r ­m a n ia fu se se ch ia r o p r ită , d in c a u z a în s u ­şirilo r s a le c a r a c te r is tic e . «Tutocaina>> n u e ste

o tr ă v ito a r e şi p o a te f i s te r iliz a tă p rin c ă l­d u r ă fă r ă a se d e sco m p u n e . M e d ic ii s ’au g r ă ­b i t s ă o în tr e b u in ţe z e c a a n e s te z ic lo c a l şi se p a r e c ă au o b ţin u t u n b u n su cces.

(The Science News-Letter) v . GR. N.

— Un muzeu pentru bacterii. U n m u zeu , care v a c u p rin d e t o ţ i m ic ro b ii, f ie d is tr u ­g ă to r i, f ie fo lo s ito ri, v a f i d e sch is la C h icago .

O c o le c ţie d e a c e st f e l p e n tr u u n b a c te r io lo g e cee ace r e p r e z in tă e r b a r u l p e n tr u b o ta n is t.

G e r m a n ia ş i O la n d a a u în c e r c a t să -ş i fa c ă

ase m e n e a c o le c ţii, d a r p a r e c ă n ’ a u is b u tit.D in c a u z a c a p ita lu lu i m ă r g in it — şi cu

t o a t e a c e s te a lu c r u l se p e tr e c e în A m e r ic a — n u se v o r a d u c e d e c â t a n u m ite fe lu r i de b a c ­te r ii . î n v ă ţ a ţ i i z o o lo g i, b o ta n iş ti , p ro feso ri a le ş i, v o r a ju t a cu s f a t u l lo r m a r e a o peră. M u z e u l n u v a c u p r in d e n u m a i m ic r o b ii p a ­to g e n i, d a r ş i b a c te r i i ce d is tr u g p la n te le , c u m ş i ce le ce în le s n e s c fe r m e n ta ţiile , a p o i ce le ce f i x e a z ă a z o tu l ş i p r o b a b il s e v o r a d ă u g ă ş i d ife r ite le s p e c ii d e p ro to z o a r e ş i a lte m icro ­o rg a n ism e .

A c e a s t ă c o le c ţie v a se r v i p ro feso rilo r, cer-

n a t u r a

39

c e tă to r ilo r c a r i v o r c ă u t ă s ă id e n t if ic e d ife ­r ite le s p e c ii c u n o s c u te ş i s ă re c u n o a sc ă p e

cele n o u i ; v o r f i la în d e m â n ă p e n t r u p r e p a ­ra re a a n t i- t o x in e lo r ş i a c e lo r la lte p ro d u se b io lo g ic e , c u m şi p e n tr u s tu d iu l fe r m e n t a ţi i­lo r. D e a s e m e n e a v a a p a re u n c a t a lo g , care v a d ă n u m e le , o r ig in a ş i u n s c u r t is to r ic al

fie c ă r u i o r g a n ism . v . GR. N.(The Science News-Letter)Vanadiu şi nichel în cenuşa petrolului. D e

c u râ n d c h im iş tii d in d e p a r ta m e n tu l In te r io ­r u lu i, a u g ă s i t e x p e r im e n ta l p r e z e n ţa p ă m â n ­tu r ilo r r a r i în p e tr o l. L a s p e c tr o s c o p e i au d e s co p e r it în s ă ş s p e c tr u l l i t i u lu i, ia r n ic h e lu l

ş i v a n a d iu l, lu c r u n e a ş te p ta t , se g ă s e s c d in b e lş u g î n p e tr o l. E p r o b a b il c a în c u r â n d

cen u şa p e tr o lu lu i care a ars s ă fie în t r e b u in ­ţ a t ă c a u n is v o r a l v ii t o r u lu i, p e n tr u n ic h e l

ş i v a n a d iu . v . G R . N.(The Science News-Letter)— O întrebuinţare a muştelor. I d e e a a p o r ­

n it d e la e n g le z i, care în t r e b u in ţe a z ă m u şte le

ce le m a r i c u a r ip i a lb a str e p e n tr u a d esco p eri

c u ib u r ile d e ş o a re ci ş i ş o b o la n i d in casă. L a b o r a t o r u l M u n c ip a l d in N e w -Y o r k , a tr a g e

a t e n ţ i a în s ă c ă a c e a s tă m e to d ă e r ă d e ja c u ­n o s c u tă d e c ă tr e u n b ă tr â n a m e ric a n care se

în d e le tn ic e a c u p rin d e re a ş o b o la n ilo r şi care n u d ă d e a g r e ş p r in m e to d a su s n u m ită . I n a c e s t c h ip , m u ş te le se p a r e c ă s u n t a tr a s e d e

ş o b o la n ii m o r ţi, d â n d d e v e s t e în c o tr o le

e ste c u ib u l. v . GR. N.(The Science News-Letter)

— Plantă care trăieşte în aer şi totuş conţine fier. F r u m o a s e le ş i lu n g ile g h ir la n d e d e m u ş- c h iu d in S p a n ia , care în lă n ţu ie a ş â d e r o m a n ­

t i c a r b o rii, n u -ş i ia u h r a n a c a ş i c e le la lte p la n te d e o a re ce n ’a u r ă d ă c in i ş i-ş i d u c în ­t r e a g a v ie a ţ ă n u m a i în aer. S e p u n e d e c i î n ­tr e b a r e a d e u n d e îş i g ă se sc e le s ă r u r ile m i­n erale n e ce sa re v ie ţ i i ? D r. Egar Wherry, s p u n e c ă la a n a liz ă , ce n u ş a a c e s to r p la n te c u p rin d e s o d iu , fie r , s ilice , s u lf, clo r. P la n ta m a i a p r o p ia tă d e c o a s ta m ă r ii, a r a tă la a n a ­liz ă m a i m u lt c lo r d e c â t c e a d e p ă r t a t ă de m a re la c â t e v a m ile.

A c e s t f a p t ad u ce d u p ă sin e e x p lic a r e a ur­m ă to a r e :

V â n t u l d e la o c e a n , p o a r t ă c ă tr e ţă r m

p ic ă tu r i d in a p a o c e a n u lu i ş i le d e p u n e s u b

fo r m ă d e p lo a ie f in ă . S o d iu l ş i s u lfa tu l, v in c a şi c lo r u l p e a ce ea ş c a le , d a r c u m a ju n g e fie r u l ş i s ilic e a în p la n tă , ră m â n e în c ă u n

m iste r . v . GR. N.(The Science News-Letter)— întrebuinţarea fierului pentru fixarea

azotului din aer. S e ş tie c â t e m in ţ i o m e n e ş ti s ’ a u o c u p a t c u a c e a s tă p r o b le m ă a f i x ă r ii a z o tu lu i d in aer, p e n tr u a d â s ă ru ri d e am o n iu

a ş â d e fo lo s ito a r e în în g r ă ş a r e a p ă m â n tu lu i.

C u a c e st g â n d s ’a a ju n s la în t r e b u in ţ a r e a

d ife r iţi lo r c a ta liz a to r i.D o c to r u l A lm q u i s t d e la S o c ie t a t e a d e c h i­

m ie a m e r ic a n ă , a g ă s i t c ă f ie r u l p o a te f i u n

b u n c a t a liz a to r d a r c ă ş i p r e s iu n e a c u care v in g a z e le — h id ro g e n ş i a z o t — in f lu e n ­ţe a z ă a s u p r a r e a c ţie i, d e o a re ce a b so rb in d a m o n ia c u l ce r e z u ltă , r e a c ţ ia se în c e tin e a z ă .

O a lt ă g r e u ta te d e în v in s , e ste fo r m a r e a

a z o tu r e i d e fie r la s u p r a fa ţa f ie r u lu i m e ta lic , o a z o tu r ă c a re îm p ie d e c ă a t in g e r e a a c e s tu ia

cu a m e s te c u l d e g a z e . v . GR. N.(The Science News-Letter)— Cum se scoate gluciniul. F o a r te m u lte

s ta te a le Angliei noui, Carolina de Nord, Pensilvania, Dakota de Sud, a u im p o r ta n te d e p o z ite d e b e rii. P â n ă a c u m e le e ra u lă s a te î n p ă r ă s ir e ş i p r o d u c ţia a n u a lă a t in g e a a b ia

c â t e v a to n e d in p r ic in ă c ă e r ă g r e u d e s e ­p a r a t g lu c in iu l d e a lu m in iu . E. A. Engle şi

B. S. Hophins, a u s t a b i l i t u r m ă to a r e a m e ­t o d ă d e s e p a ra r e :

B e r ilu l, p r e fă c u t îh p u lb e r e f in ă , e ste a m e ­s te c a t b in e î n t r ’o p iu liţ ă cu d e d o u ă o ri g r e u ­t a t e a lu i f lu o r o s ilic a t d e s o d iu . A m e s te c u l e p u s î n t r ’u n c re u z e t d e a r g ilă şi în c ă lz it la 850°. P r o d u su l r e a c ţie i, re d u s în p u lb e r e f in ă e t r a t a t c u a p ă ş i în s o lu ţia o b ţ i n u t ă se p r e ­c ip ită cu a m o n ia c ga zo s, o x id u l d e g lu c in iu ,

care se s e p a ră p r in s cu rg e re şi a p o i se u su că.A ş â s ’ a o b ţ i n u t p e n t r u 1 3 ,4 k g r . b e rii,

2 ,3 7 3 gr. o x id b r u t care c o n ţin e â 2 6 e/o o x id d e g lu c in iu c u ra t. P r o d u s u l b r u t se c u r ă ţă în c ă p r in d is o lv a r e în a c id c lo r h id r ic şi p re ­c ip ita r e c u a m o n ia c . v . ST.

(L'industrie chimique)

E D I T u R A

C V L T V R A

C L I Ş E E L E f T I P O G R A F I A

n a ţ i o n a l ă

M A R V A N

:i

w

i•8:

INSCRIEŢI-VÂ IN SOCIETATEA

RADIOFONIAprin revista «Natura»

Urmăriţi în «Natura» rubrica de Radiotelefonie; veţi învăţă să cunoaşteţi şi să construiţi receptoare de tele­fonie fără fir. Redacţia răspunde la orice întrebare pre­cisă şi limitată relativă la telefonia şi telegrafia fără fir

i8

8

8i

C V L T V R A N A Ţ I O N A L ĂS O C I E T A T E A N O N I MA DE E D I T U R A

C Ă R Ţ I N O U I A P Ă R U T E

CORNELIU MOLDOVEANU

P O E Z I I

ION FOŢIS P R E N E C U N O S C U T

GEORGE VÂLSANPOVESTEA UNEI TI NEREŢI

HORTENSIA PAPADAT BENGESCUROMANŢĂ PROVINCIALA

CHARLES DROUHETVASILE ALECSANDRI

M. KOGĂLNICEANUS C R I E R I A L E S E

M. SIMIONESCU-RIMNICEANUNECESITATEA FRUMUSEŢII

DE C ER U T LA TOATE LIBRĂRIILE D IN ŢARĂ

C V L T V R A N A Ţ I O N A L ĂSOC. ANON. DE EDITURĂ _____ CAPIT. SOC. LEI 50.000.000

lllllllll!lllllll!llllllll!!lll!ll!l!!llllllilll!ll!ll \ llllllllillllllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllS E D I U L C E N T R A L / \ S E D I U L C E N T R A Lb u c u r e ş t i ! r a m b u c u r e ş t iS T R A D A P A R I S No. 1 \*|!jU||| J S T R A D A P A R I S No. 1

lllll!IIIIIIIIIIIIIII!llll!l!llllll!lllllllll!ll!lllll lllllllllllllllll!!lll!llllll!llll!!ll!llllllllll!llllT E L E F O N No. 57/62 - A D R ES A T E L E G R A F I C Ă «CULTROM»

B IB L IO T E C A M A N U A L E L O R Ş T IIN Ţ IF IC E

T R . L A L H S C U i

C A L C U L A L G E B R I C ioo L E IG. D E M E T R E S C U »

D E P Ă R T Ă R I L E C E R E Ş T I Ş I ÎNTINDEREA UNIVERSULUI 150 LEI

E R N E S T A B A S O N :

EXERCIŢII DE MECANICA 120 LEIDR. GH. MARINESCU

INFECŢIA GONOCOCICA 120 LEIDR. EMIL GHEORGHIU:

MANUAL DE MEDICINĂ OPERATOARE 150 LEI

P U B L I C A Ţ I I L E A C A D E M I E I R O M Ă N E

T Z I T Z E I C A G.

GEOMETRIE DIF FERE NT IE LE P R O J E C T I V E D E S R E S E A U X 120 L E I

I N E D I T U R A C A S E I Ş C O A L E L O R

D A V I D E M M A N U E L

LECŢII DE TEORIA FUNCŢIUNILOR 250 LEI