MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRAhJSPORTUL MARITIM

Modul tt.- Aparifia gi dezvoltarea sistemelor de managernent de calitate

1.1.- Principiile scopul pi obligaliile sistemului managementului decalitate

1.2.- Aplicarea sistemelor managementului calitdfii Tn shipping

1,1.- Principiile, scopr.rlqi ob/rgatrile srsfem ului de ca/ifafe

1.1.1.-Generaliti[i

$tandardele din familia ISO 900G sunt abordate de organizaliile care doresc siimplementeze gi sF rne*finE un sistem de management al calitElii efectiv, proiectat astfelincdt sfi asigure Tmbundtdlirea gi competitivitatea pe piala na{ionali gi internafionalE.

Adrptarea unui sistem de management al calit6lii este o deeizie strategic* a unelorganizafii. Proiectarea gi frnplementarea unui sistem de rnanagement al ca|it&lii al uneiorganizalii sunt influentate de:. necesitdlidiferite,

' obiective specifice,. produ$ele pe care le furnizeazS,r pfocesele utilizate,

' mirlrnea qi structura organiza(iei.Nu numai standardele din farnilia ISO 9000 sunt aplicate in managementul

modern. Au apirut si alte standarde care acoperi domenii necesare a fi conduse catmaibine. Standarde fSO pentru calitate in condueerelmanagement

5R EN ISO 9001 * 2008 $isteme de managernent al calitii{ii* CERINT*SR EN ISO 9000 * 2000 $isteme de management al calitfifii * Frincipii fundamentafe

sl vocabular$R EN ISO 9004 - 2000 Sisteme de management al calitd{ii * Linii dlrectoare pentru

im bunEt6firea performantei;SR EN ISO 19011 * 2003 Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management

al calit6lii si management al mediuluiSR Ef! ISO 14001 - 2005 Sisteme de management de mediu *"f,erin{e cu ghid de

utilizareSR EN tSO 1S00f -2004 OIJSAS 1800'1 Sisteme de managernent al sdnitd{ii si

securitf;lii opera{ionaleOH$AS 18002 - ?0SS Liniidlrectoara pentru implernentarea OHSAS 18fi01SR Ehl ISQ 22000 *2*A5 Sisterne de management alsiguranfei alirnentelar- Cerinfe

pentru crice organizafie din lantul nlimentar (HACCP)

Prezentarea standardelcr care se o$Jpa de management are ca $cop sa reNiefeaernultitudinea de damenii in care se pnate aplica. S organiza{ie poate sa fie nevniia saaplice standardele l$O din mai multe domenii; rnanagern€nt general de calitate,manag€mentul msdiului, managementul sEnEtE{iisi securit5tii operationale si altele ceeace conduce la conceptul de sistem integrat de management.

RJC Page 1 of22

MANAGEMENTUL $IGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

$istemul de Managernent lntegral se construiegle, in general, pe osaturaSistemului de Management al Calitdlii, primul sistem implementat intr-o organiza{ie qialcdrui document de referin{A este l$O 9001:t008. lntegrarea aftor sisteme intr-un sistemde management integrat va avea ca avantaje :

> MlcAorarea costurilor de a menline mai rnulte sisterne;

impreund acestea forrneaza un ansamblu coerent de standarde pentru sist€mulde management al calitSliicare fasiliteaz& inlelegerea mutual5 in come(ul nationalgiinterna{ional.

ln finalam dori sa mai amintirn si conceptul calitiliitotale care are in vedere atdtconducerea organizafiei c6t si produsele care trebuie realizate conform standardelor ciecalitete sf certlficate ca atare.

De altfel tratarea unitara a sistemelor de management de calitate este [n atenlia. celor care reglementeaz& domeniul, dnp5 cum a fost men]ionat fugitiv in prezentarea demai sus, si acum subliniem importanta standardului de auditare ISO 19.011/2002 carefurnizeazd indrum5ri referitoare la pri*clpiile fundamentale afe audiiufui, conducereasistemelor de management al calitdlii gi al mediului, precum gi calificarea auditorilorsistemelor de management al calitE[ii gi mediului si care in viltor se generalizeazd si pecelelalte si*teme.

1.1 "2,-Gerin{e generale

Ga orice gtiin!6, managementul calit6lii se sprijind pe o serie de principii careetabilesc princlpalele direclii pe care o organizafie trebuie sfr le urmeze pentru a puteaoferlimaximulde eatisfacfie celor interesaflde rezultaiele ei. Ele vorfi prezentate insontinuare:

[A] ORTENTAREA CATRE CLTENT

Organizafiile depind de clienlii lor gi de aceea ar trebui sd infeleagi necesit$[ileexistente qiviitoare ale clientului, sfr satisfacd cerinlele pi sd depdgeasc€ agteptirileacestora,

Baneficii

rCre$terea veniturilor$i a coteide piatf,rCregterea eficien{eiutilizdrii resurselorrCre$[erea loialitHfiiclien!ilor

Aplicarea Frincipiului conduce la :

)' intelegerea cerintelor pi agteptarilor clienlilorreferitoare la produse;

necesitS{ile gi a gteptirile clien!ilor;

asupra rezultatului nblinut;

interiorul organiea!iei.

R/C Fage 2 of ?2

MANAGEMENTUL SIGURANTEI $I SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

[sl LEADERSHIp

Liderii stabilesc unitatea dintre seopul gi orientarea organiza{iei. Acegtia ar trebuisi creeze gi sf, men{infr mediul intern in care personalul poate deveni pe deplin implicatin realirarea obiectlvelon crganizatiei.

Benefi

rTran spunerea viziuniiorganizatiei in obiective qi !intemisurabiler Csla borarea gi cornunicareaintre niveluri le organiza!ieirPersonalul in[elege gi esternotivat s6 indeplineascf;

[c] IMP LTCAREA PERSoNALULU I

Fersonalul de la toate nivelurile constituie e$enla unei orgsnizalii $i implicarea fuitotalS permite ca abilitS{ile gi cunogtin{ele de care dispune sE fie utilizate ?n beneficiuforganizaliei.

Benefitii

rAsumatea rispunderii ?n

rezolvarea problernelarrFunerea ln valoere acornpetenlelcr, cunogtin!eior giexperien{e!cloialilatea fa{6 de crganizalie

Aplicarea principiului conduce la :

F Stabilirea unei viaiuni claro pentru viitorulorganiza!iei;

ts Luarea in considerare a nevoilcr gi

agtepldritor tuturor p*(il or interesate;

pentru realizarsa obiectivelor;> Asigurarea de resunre, instruiri gi tibertfili

pentru ca personalul s5 ac{ioneze curesponsabllitate gi rlspundere;

> $timularea, inc*rajarea. recunoagtereacnntribuliei persanafului Si elirninareasenzaflei de team&.

Aplicarea principiului conduce la :

Y in{elegerea responsabititililor gi rotul incadrul arganiza[iei;

imbunHtElire;

FJC Page 3 of 2l

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI $ECURITATII IN TRAT{SPORTUL MARITIM

ltr] ABORDAREA BAZATA PE PROCE6

Reeultatul dorit este mult maieficient cflnd actirriti{ile gi resursele aferenle suntconduse ca un proce$.

rUtilizarea eficient€ a resurselor,reducerea cesturilor $i a duratelorde produclieo l nleleg erea cauzelor probl emelorgi stabilirea acliunilor deimbundt*tire

imbunStdtirea continud a sistemului

ClienJi

9laltepa4iinieresate

i$ffitr#

F " d-irf-r'".1,i

I

Clien!i

$ialte pf;rliinteresante

HHn'sf"ffiffidF

Date de

int€re

Beneficii

,Aplicarea principlului conduce Ia :y Definirea proceselor gi activitdtilor necesareob{inerit rezultatului dorit

autoritdlilor in conducerea proceselorF Asigurarea resurselor, rnetodefor de lucru,

infornafii necesare rezuliaiului dcrit

impacturile proceselor asupra clienlilor,furnizorilor q;i altor pErti interesate,

R/C Fage 4 of22

MANAGHMENTUL SIGURANT=I SI $ECURITATTI IN TRAI{SPORTUL MARITIM

[F] ABOROAREA MAi'IAGEMENTULUI CA SI$THM

ldentificarea, in,telegerea $i conducerea proceselor corelate ca unsistem, contribuie la eficacitatea gi eficien{a unei organizaliiobiectivelor sale.

Bene x.t

r Abordarea globalB adezvoltErii organiza{iei;r Focalizareamanagemeniului pe

tcl iMBUNArAlrnr* coNTrNuA v

imbun$tdfirea cnntinud a performan{ei globale a organizafiei ar trebui s& fie unobiectiv permanent.

r inbundtffirea continuS aefi cienlei gi eficacit5liiproceselsrr lmplicarea personalului inprncesul de imbun5tA{ire.r Evitarea cierderilor

In rgaHzarGa

-t't :

Nivelulcalltilii

Aplicarea principiutui conduce la :

afecteazd obiectivele stabilite ;

proceselor;

desf5gurarea activit3lilor;P imbunit$firea continu* a sistemului prin

m$surare gi evaluare

&eneficiiAplicarea principiului conduce la :

criterii de excelent6 stabilite pentru adetermina potenliale ?mbunitEliri ;

> Stabilirea obiectivelor de imbundt$tire pentrufiecare angajat;

corespunzitoare, fiecirui membru alorganiza{iei precurn gi de instrumente gimeiode de Trnbunitdlire continud ca: ciclulRDStr rezolvarea prbblemelor, etc-

la imbundtifire.

-*---*--?

Flan \ .,/ Check(Planificdl A (Veri{ica}

R/C

MANAGEMENTUL S|GURANTEI SI SECURITATII IN IRAf\,SpORTUL MAR|T|M

ffi flan - Planificareldentificafi o oportunitate gi planifica{i o schimbare? Planificarea trebuie f6cutb cu un efortdirec{ionat, astfel incdt sd se previnfr pierderi de resurse materiale, umane, tehnologice gitimp. Orice nereu6it6 induce cregterea costurilor, f5rd a adSuga valoare.

Hno-AfaceConforrn planificirii, se trece fa realizarea propriu-zisfr.

ffi Ctrectt - Verificfr rezultateleDupd ce ali implementat schimbarea, l€ un interval de timp trebuie sE determinati ait debine func{isneazi. Verificarea constH in identificarea a ceea ce s-a realizat prinschimbarea ficutE gi dac6 ?ntr-adevdr a dus la ceea ce a{i dorit.Aceastd informalie este extrem de importantfr, dupd cum arati gi ultima etapd a ciclului.

i4 Rct - AcfioneaziIn aceastd etapd, trebuie sE decideli dacd meritd sE continua{i sd o aplica{i. Dacdschimbarea a dus ta o imbuniti[ire cortsiderabilfi, pute{i considera necesard continuareasau extinderea ei. Aceast$ deciaie determind gdsirea unei noi solulil de imbun6t6{ire,care vi trimite din nou la prima etapd a ciclului.

IHI ABORDAREA PE HAZA DE FAPTE TN lUeng* nECtZItLOR

Benefdi

r Deciziile sunt bine fundamentater Deavsltarea aptitudinilor de aexamina, reconsidera gi modificadecizii.r Demonstrarea eficacitAtiideciziilor anterioare prin referire ladate faptice lnreEisirate

lrl RELATil RECTFROC AVANTAJOA$E CU FURN|ZORTT

Organizafia $i furnizorii acestuia suni intr*o rela{ie de lnterrmutuale qi benefice cresc abilitatea ambelor parli de a crea valoare.

!S gi rela{iile

Aplicaren principiului conduce la :

principali.

sistem de parteneriat, in ceea ceprivegte beneficiite pe termen nrediu gi

lung.

cu furnizorii.

progreselor inregistrate de furnizori.

EeneScii

a-r-

('.

r intelegerea reciproci anecesitd!ilor;r $uptele qi rapiditrate de reaclie;r Optimizarea costurilor giresurselor.

Deciziile eficace $e bazeazfi pe analiza datelor gi informaliifor"

Aplicarea principiului conduce la :

corecle, clare, disponibile qi accesibile;

enatiza datelcr gi informaliilor;

pe baza analizei logice sus{inuti deexperien!& 9i intui{ie;

6 at22

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI $ESURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

0rganizafia trebuie:

' sE idenfifrce procese/e necesare SMe gi si le aplice Tn organizafie,. sd determine succesiunea Ei interactiunea acestor procese,r $A determine criteriile gi metodele nece$are pentru a se asigura cd atAt

uperarea cit qi controlul acestor proce$e sunt eficace,. sA se asigure de disponibilitatea resurse/or Si informaliil*r necesare peniru a

susline operarea gi monitorizarea acestor procese,r s& monitorizeze, sd mdsoare gi sd anaf2eze aceste procese gi* s* implementeze acfiuni:+ rezultatele planificate gi imbun5tilirea eontinu6 a

acestor prose$e.

DacE sunt utilizate proce$e din afara organizalief, procese care influenfeaz6confonnitatea produsului cu cerinfele + controlul asllpra unnr astfelde procese trebuiesff fie identificat Tn cadrul SMC.

Gerinte referitoare la documentatie

Documentalia SMC:*fre$uie sd includd:

r declaraliidocumentate ale politicii giafe obiectivelor calitdlii. manualulcatit5$iI procGduridocumenlffte * procedura e$te stabilita, documentata,

implementat* gi men{inuti. documents r}ecesare p€ntru eficacitatea planific6rii, operdrii gi controlului

proceselorr inregistrEri.

-poafe s6j difere de Ia o organtzalte /a a/fa fn func$e de:r mdrimea organizalieiqi tipuN activitfifilor. complexitatea proceselor gi interactiunea acestorai CIompeten{a personalului.

-poate fi in srice formd $au ps once mediu suporf.

Manuatut calit8lii -+ stabilit gi menlinui -+ include:r domeniulde aplicare al SMCr deialii gijustific6ri ale oricEror excluderi. procedurile docurnentate sau o referire la acestea* o descriere a interacliunii dintre procesele SMC.

Controlul donumenteior

Bocurnenlele $MC -: controlate iinregistri*le sunt un tip special de documente gitrebuie controlatei:+ procedurd docun:entatd care sd defineascfi controlul necesarpentru:

FYC Fage 7 of22

MANAGEM ENTUL SiGURANTEI SI SECURITATI I I N TRANSPORTU L MARITI M

I a aprob€ docurnentele, inainte de emitere, in ceea ce privegte adecvarea acestora,r a analiza, a actualiza gia reaproba documentele,. a se asigura cf, sunt identificate modificdrite qistadiul revizuirii curente ale

documentelor,. a $e asigura cfr versiunile relevante sunt disponihile la punctele de utilizare,r o s€ asigura cE documentele rdrndn lizibile gi identificabile cu uqurin{d,

r € s€ asigura ci documentele de provenien{d externi sunt identificaie gi distribulia loreste controlatd

I a preveni utilizarea neintenlionata a documentelor perimate gi a le aplica oidentificare adecvati daci sunt pdstrate indiferent Tn ce scop.

Control ul in re gi st rdriNo r

Inregistr6rile -+ stabilite qi rnenfinute.+ fumizare dovezi ale conformitfr]ii cu cerlnlelefuncfion*rii eficace a SMC.

tnregistr$rile -+ lizibile, identificabile gi regfrsibile cu ugurinli :+ procedurd documentat6care deflneqte controlul necesar pentru:

r identificarer depozitare* protejare

' regdsire. duratfi de pisttarer eliminare.

Responsabilitatea managementului

Angajamentul managementului

Managementul de la cel rnai?nalt niveltrebuie s5 produci doveai aleangajamentului siu Pentru:. dezvoltarea SMC {proiectarea SMC}

r implementarea $MCr Trnbundt&{irea continu6 a eficacitEfii SMC prin comunicarea ?n sadrul

organizafiei a importanfei satisfacerii cerinlelor, : i&-J,g'",

" stahrirea poriticii referitoare ra caritate, * reglementate'

. a se asigura de faptul cfr sunt stabilite obiectivele calitEfii'

r cohoucerea analizelor efectuate de managementI a se asigura de dEsponibilitatea resurselor.

Orientare cdtre client -+ c,erintele cllentului :

*determinate -+ in scopul cregterii satisfacfiei clientului.*satisff,cute

Politica referitoare la calitate

Pofitica caNitdlii:e adecvat5 scopului organizalie'i

Rvc Fage I of 22

MAFIAGEMEhITU L SI G U RANTH I $ I S ECLJRITATI I I N TRANSPORTU I. MARITI M

. include un angajament pentru,c satisfacerea cerlnielsrc imbundtdfirea continuE a eficacitAlii SMC,

r asigurfr un cadru pentru stabilirea gi analizarea obiectivelor calitdliir este cornunicatd giTnleleasfr in cadruf organizaliei. este analizalE pentru adecvarea ei cantinu5 --+ analizh efectuatS de management

Obiectivele calit5Jii -+ stabilite pentru functiile relevante gi la nivelurile relevante aleorganiza{iei. misurabile ?n concardanf* cu potltica calitBlii.

Planificarea SMC este efectuati in scoputindeplinirii cerinfelor gi obiectivelorcalitHlii, integritatea SMC este menlinutd atunci cdnd schimbdrile $MS sunt planificate giimplementate.

Responsabilitate, autoritate gi comunicare

ResponsabilitEli $i autoritili -r definite-+ comunicate, in cadru! organiza{iei,

Reprezentantul managementulu i :

r numit de rnanagementul de la nivelul cel rnai inalt,. dintre membrii rnanagementului,. are responsabilitate gi autoritate + cd procesele necesare SMC suni stabilite,

implementate, men{inute,. a raporta managementului de Na cel maiinalt nivel despre {unc{ionarea SMC gi

necesitatea de imbunEt5lire. a se asiEura cE este promovat* Tn cadrul organizaliei congtientizarea cerinielor

clientului.r teg&tura cu pArfiexterne in aspecte referitoare la SMC.Comunlcarea Interni --r stabilite Froce$e adecvate de comunicare

-+ cornunicarea se referi la eficaeitatea SMC.

Analiza efectuat5 de management -+ la intervale planificate pentru a se asigura c6:r SMC este in continuare corespunzdtor, adecvat gi eflcacer evaluarea oportunitEfilor de irnbun6tS{ire a SMG. necesitatea de schimbare in SMCr actualizarea pollticii gi a obiectivelor calitdlii.- lnregistrEri ale analizelor efsctuate de management* elemente de inlrare ale analizei-+ sd ineludd informa[ii referitoare la:

n rezultateleauditurilor

" feedback-ul de la clientI p€#crmanla proceselor gi conformitatea prndusului. stadiul ac{iunilor corective gi preventiveu acliunide urmdrire de la analizele de management efectuate anterior. schimbdri care ar putea sd influnnleee SMCo recomand5ri peniruimbun5t6{ire.

- elemente de iegire ale anqlizei -+ s6 includi oriqe decizii gi acliuni referitoare la:o ?mbun$tAfirea eficacit5lii SMC gi a praceselon saler imbunfitdfirea produsuluiin raport cu cerinfele clientului

FJC Fage I of22

MAf{AGE[ft ENTUL SIGURANTEI SI $ECU RITATII IN TRANSFORTUL MARITIM

I necesitatea de resurse.

Avdnd aceste cunogtin[e generale despre sistemele de management de calitate,precum gi obligativitatea aplic&rii Codutui l$M in transporturile navale, se va dezv*ltamai rnult Csdul ISM gi aplicarea lui efectivi la nave.

il2 pnHilHuml mmTl0n $mHEIHil[U Ht] t{St}tffXl$

SISTEM DE MANAGEMENT DE IUIEBIU

Cennfe generale (eerin"ta 4,fi

Organizalia trebuie :

sd stabileascS, si docurnenteze, sd implementeze gi sE rnenlind un sistem demanagement de nrediu;s6 Tmbundtdleascd in mcd continuu eficacitatea Tn conformitate cu cerinleleprezentului standard;sd determine modul in care va Tndeplini aceste cerinfe de standard;sd defineasc5 gi sfr documenteee domeniul sistemului sdu de managenrent demediu.

Politiea de mediu (cerinfa 4.2)

Managementul la cel mai inalt nivel trebuie sd defineasc$ o politicd de mediu acompaniei gi sd se asigure cd aceasta:

corespunde naturii, dimensiunilor 9i impacturilor asupra mediului alo activitdfilcr',produselor, proceselor gl servic$ilor,include un angajament pentru irnbundt5lire continui gi prevenire a poluHriimediului inconjur6tor,conline un angajarnent de conformare cu cerinfele legale gi alte cerin]e aplicabilela care compania subscrle, referilor la aspectele sale de mediu,oferd un bun cadru pentru stabitirea gi analizarea obiectivelor gi a lintelor demediu,este documentatA, impler*entati gi rnenlinutd,este comunicati intregului personal care lucreaz6 lnlpentru companie sau innumele acesteia, gi

este dl$ponibilS publicului.

Pl aniftcare (ceri n{a 4.3)Aspecfe de mediu (cerinla 4.3-1]

Compania trehuie sf, stabileascd, sf, implennenteze gi sd men{ini proceduripentru:a identifica aspectele de mediu a activitElilor, proce*elor, produselor gi seruiciilorsale conform domeniului definit a[ sislemului sfru de management de mediu pe

Paoe 10 of 22

MANAGEMEhITUL $IGURANTEI TI SECURITATII IN TRAI{SPORTUL MARITIM

sare le pCIate controla gi influenfa, lu6n ?n considerare dezvoltdrite noi sauplanificate, sau activit5{ile, procesele, produsele gi serviciile noisau modiflcate, g[a deterrnina acele aspecte care au sau pot avea un impact sau irnpacturisemnificativ(e) asupra rnediuluiinconjuritor (aspecte de mediu sernnificative).

Compania trebuie sfi se asigure cd aspectete de mediu semnificative sunt luatein considerare la stabilirea, implementarea gi menlinerea sistemului s6u de managementde mediu.

Cerinle legategf alfe cerinle (cerinla 4.j.2]

Gompania trsbule sa stsbileasci, sE implementeze gi sd menlinA proceduri pentru:a identifica qi permite accesul la cerin$ele legale gi alte cerinle aplieabile ta carecompania subscrie, referitoare la aspectele sale de mediu, $la determina msdulin care aceste cerin{e se aptici la aspectele sate de mediu.

Obr'ectr've, linte gi programe (cerinfa d.g.SJ

Compania trebuie si stabileasca, sS implementeze gi s& menfind documentateobiective gi linte la taate nivelurile pifuncliile relevante din cadrul companlei.

Aceste obiective gi fi*te trebuie sfr fie pe c6t posibil mfrsurebile gi in conforrnitetecu politica de mediu stabilitd, inclusiv angajamentetre de prevenire a paluririi, cu cerintelelegale gi alte cerin{e aplicabile, gicu angajamentul de Tmbundt5lire continu6"

Cu ocazia stabilirii gi analizHrii obieetivelor gi a tintelor de mediu, cornpanlatrebuie sE ia fn considerare cerin{ele legale gi alte cerinte aplicabile precum Ei aspectelede mediu semnificative. De asemenea, compania trebuie sd ia ln considerare op{iunile gicapabilitalile sale tehnalogice gi cerin{ele sale financiare, operafionale gi de

'afaceri,precum pi punctele de vedere ale p5(ilor implicate sau inieresate.

Tn vederea indeplinirii obiectivelor gi fintelor sale, compania trebuie s6 stabileasca,si implernenteze gi s& men{ini programe de mediu. Un program de mediu trebuie sriincludfr:

desemnarea de responsabilitdli pentru funcllile gi nivelurite relevante din cadrulcompaniei in vederea ?ndepliniril obiectivelor gi !intelar, 6imijloacele gitermenele de realizare a acestora_

lrnplementare gi operare {certnf;a tt,4}

Resurse, atribu ,tii, nesponsabdrtafe gi auforffate fcennfa 4.d"1)

Managementul la cel mai Tnalt nivel trebuie sA asigure dispnnibilitatea unorresurse inifial* pentru stebilirea, implementarea, rnenfinerea qi imbun6tilirea sistemuluide management de rnediu. Aceste resurce incfud rsslirse umane gi abilit*F speeializate,infra structur5 organ izatoricS, lehnologie qi resurse fl nanciare.

Fentru facilitarea eficacitEtii managementutui de mediu, atrlbutiile"responsabilitfl|ile giautorit*fite trebuie definite, dojumentate $icomunicate.

Ryc Page 11 ofl2

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRAN$PCRTUL MARITIM

Managementul companiei trebuie s6 desemneze unul sau mai mutti reprezentanticate, in afara altor responsabilit5ti, trehuie si aibi definite atribuliile, respbnsabititfrlile $iautoritatea pentru:

a se asigura ci sistemul de management este stabilit, implementat 9i menfinut inconform ilate cu cerirrlele prezentul ui stand ard,a raporta managementului companiei, performanla sistemului de management demediu, in vederea analizirii gi inrbun*t6!irii.

Competen{&, instruire gf congfientizare (cerinda 4.4.2}

Compania trebuie s5 se aslgure ci orice persoan5 care lucreazfr penlru sau innumefe sdu gi care poate provo€ un impact semnificativ asupra mediutui, estecompetentE prin studii, instruire gi experien{i gi trebuie sd pdstreze inregistrfirileasocIale.

Compania trebuie s& Identifice necesitdtile de instrulre asociate aspeclelor salede mediu gi sistemului de management de rnediu" Ea trebuie sfi instruiascd sau sEdemareze ac{iuni care sfr indeplineascfi aceste cerin{e gi sd pdstreze ?nreglstrdrilerespective.

Compania trebuie sE stahileasca, implementeze gi se menlind proceduri pentruca personalul si fie congtient de:

- irnportanla conformit6lii cu politica de mediu, procedurile gi cerin{elc sistemuluide rnanagement de rnedru,

- aspectele de mediu gi impacturile asseiate acestora, reale sau posibite, aleactivitdlilor gi de efectele benefice aduse mediului inconjuritor prin imbuniti{ireaperformanlei lor individuale,atribu{iile gi responsabilitElile lor in realizarea conformirii la cerin[ele sistemul*.ride management de mediu, gi

consecinlele posibile ale abaterilor de la procedurile specificaie.

Gomunicare fcerfnfa 4.4"A)

Compania kebuie sE stabileasci, implementeze gisi menfinfr proeedurireferitoarela aspectete de mediu gi la sistemul de management de mediu peniru:

comunicare intern6 intre nivelurigifunclli diferite din cadrul companiei,prirnirea, documentarea gi transmiterea r$spunsurilor coresFunzitoare lasolicitSrile pedinente ale pdrfitor din exterior.

*ompania trebuie sd se hotfrrasci asupra unei comunicfiri externe legati deaspecte[e de mediu semnificative, iar decizia sa trebuie s5 fie documentatd. DacE deciziasa este de a comunica, organizalia trebuie sfr stabileasci gi s5 implementeze metodespecifice pentru aceastd corftunic&re.

Doc u me ntalie (ceri nla 4.4- 4)

Documenta[ia sistemutui de managernent de mediu trebuie sfi confind:politica de mediu, obiective gi {inte,descrierea domeniului sistemului de management,

?age 12af 22

MANAGTM ENTU L $I G URANTEI $I SECU RITAT] I I N TRAN$FORT{J L MARITI M

descrierea principalelor elemente ale sistemutui de management de mediu,interac{iunea acestsra gi referirea [a dccumentele conexe,documentele giinregistr*rile cerute de prezentul standard, gidocumentele giinregistrf;r'ile determinate de organiza{ie ca fiind necesare pentru ase aslgura de planificarea, operarea Fi csntrolul eficient al proceselor legate deaspectele de mediu semnificative.

Controful dccrmenfelo r {cerinfa tl. 4.5)

Docurnentele cerute de sisternul de managemenl de mediu gi de prezentul standardtrebuie finute sub control. lnregistrdrile sunt un tip special de documente gi trebuie {inutesub controlin conformitate cu cerin{ele 4.5.4.

Compania trebuie s6 stabileasc6, implementeze qi s5 meniinF praceduri pentruiaprobarea documentelor pentru acceptare Tnaint* de punerea lor in circulatle,revizuirea gi actualizarea, atunci cfrnd este necesar, gi reaprobarea documentelor,asigurarea cH sunt identificate schimbirile gi stadiul reviziei documentelor,asigurare* disponibilit6!ii lor, la loeurile de utilizare, versiuniie relevante aledocumentelor apl icabile,a$igurarea cd documentele se men{in liribile gi ugor de identificat,s$igurarea ci documentele de provenien|fi extern3 detenninate de organizalie cafiind necesare pentru planificarea qi func{ionarea sistemului de managerxent demediu sunt identificate gi difuzarea lor este ccntrolati, gi

impiedicarea utiliz*rii neintenlionate a documentelor dep*gite gi identificarea lor ?n

mod corespunzf,tor indiferent de motivul retragerii.

Gonfrol aperafiona t (cerinla 4,4"6]

Sompania trebuie si identifice opsraliunile gi a*tivitf,file asociate aspectelor de mediusemnlficative identificate, conform cu politica de mediu, pentru obiectlvele gitintele sale, lnvederea asigurfrrii cf aeestea $e rea[izeazfi in condilii specificate, prin:

stabilirea, implementarea gi men{inerea de proceduri documentate pentru tinereasub control a situa{iilor in care absenfa unon astfel de proceduri poate conduce laabateri de la politica de medlu , obiectivele gi lintele de mediu,

- stipularea in proceduri a criteriilsr de operare, gi

stabilirea, implernentarea gi men[inerea Llnor Froceduri referitoare la aspectelesemnificative de mediu identificate, ale bunurilor gi servicitlor utitizate in eadrulacmpaniei Ei comunicarea citre furnizori / contraetan{i a procedurilor gi cerinlelorrelevante.

Pr*gdtirea pentru situa{ii de urgenld gi c*pacifafe de r#spans fcennfa 4.4.7}

Compania trebuie s* stahileascE, implementeze qi sd menlind proceduri pentruidentificerea posibilelor situalii de urgen!6 gi accidente ce pct avea un impact asupramediuluiinconjur5tor, gi a modului de a rEspunde la stfel de situalii.

Compania trebuie sE rSspundi sliua[iilor de urgen!6 gi aecidentelor care potap6rea in mod curent, precum gi s* prevind sau si reducfi impacturile diun$toareasaciate asupra mediului

RIC Page t3 of 22

MANAGEMENTUL SIGURA$ITEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUT MARITIM

Compania trebuie sE analizeze pi si revizuiasci periodic procedurile de preg6tirepentru situafii de urgen{6 gi capacilate de r5spuns, in special dupd producereaaccidentelor sau aparifia unor situafii de urgen{d.

Verfficare ( ceri nla 4" 5jMonitorizare gf mdsurare {cerinla 4,5.1}

Compania trebuie si stabilescd, implementeze gi sd n'lenfind pr*ceduri pentrumonitarizarea gi mdsurarea caracteristfcilor principale ale aclivit*lllor sale ce pot avea unirnpact sernnificativ asupra mediului. Aceste proceduri trebuie sE includfi docurnentareainforma{iilor ce permit matritorizarea performarrlei, a controlului opera[ional aplicabil gi aconfonmitd{ii cu obiectivele gi lintele de mediu ale companiei.

Compania trebuie sd se asigure cH este folosit gi menfinut un echipament demonitorizare gi mEsurare etalonat sau verificat, iar ?nregistr&rile acestuia trebuie pistrate,

Evaluarea conformdrii (ee rinla 4.5,2)

in concordan!€ cu angajamentul sdu de conformitate, compania trebuie sdstabileasci, implementeze gi sd men{in6 proceduri documentate in vederea evaludriiperiodice a conforgnirii cu cerinlele legale aplicabile.

Compania trebuie si evalueze conformare cu *lte cerinfe la care subscrie.Compania poate combina aceastS evaluare cu evaluarea conformirii cu cerinlele legalela care se face referire, sau poate stabili proceduri separate"

Compania trebuie sd pA$treze inregistr*ri ale rezultatelor acestor evaluiriperiodice.

Neconfarrnitate, ac{iune coreclivi gi acfiune preventivd {cerinla 4.5.3J

Compania trebuie si siabileascS, implemenleze qi sF menlinfr proceduri pentrutratarea unei neconformitd{i existente sau potenlia16 gi pentru a inrtreprinde ac[iunicorective gi acfiuni preventive. Procedurile trebuie s5 aibd definite cerinle pentru:

identificarea gi corectarea neconforrnitifilor gi luarea acfiunilor de reducere aimpacturilor asupfa rnediul ui,investigarea neconformft5filor, determinarea cauzelor lor gi intreprinderea acfiunilorpentru a preveni repetarea lor,evaluarea necesitfrlilor de ac[iuni preventive pentru prevenirea necanformitdfilor giirnplementarea acliunifot'corespunzdtoare desernnate a ?mpiedica apari![a for,Tnregistrarea rezultatelor acliunilor corective gi a ac{iunitor preventive intreprinse gi

analizarea eficacitdlii acfiunilor corective gf a ac!iunitor preventive intreprinse.Aciiunile ?ntreprinse trebuie se corespund6 dimensiunii problemelor gi a

irnpacturllor asupra mediului ?nt6lnite.

Organizalia trebuie sE se asigure cd crice schimb6ri necesare sunt fisutedocumenta!iei sistemului de managernent de mediu.

Csntralul inregrsfrdnfo r (cerin[a 4. 5.4]

Rt'C Page 14 of 22

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

Compania trebuie si stabileasc6 {i sF men{infr fnregistr8ri dupi cum este necesarpentru demonstrarsa conformit&lii cu cerinlele sistemului s5u de rnanagement de mediu,cu prezentul slandard gi cu rezultatefe ab{inute.

Compania trebuie sE stablleascd, irnplementeze gi sd menlin5 proceduri pentruidentificarea, p6strarea, protec[ia, retragerea, retinerea gieliminarea inregistrfrrilor.lnregistr*rile trebuie sI fie gi sE r6min& lizibile, identificabile gitrasabile.

Audit intern (cerinla 4.S.5J

Compania trebuis s5 se asigure cA auditurile interne ale sistemului demanagement de mediu sunt sfectuate Ia intervale planificate, pentru:

a determina daci sistemulde management de mediu:a) este conform dispozl{lllor convenlte pentru managementill de mediu,

incluz3nd cerin{ele acestui standard interna{ional gi

b) a fost irrrplemerrtet gi este rvrentlnut corespunz&tor,a furniza conduceriicompanieiinformalii legate de reaultatele auditurttror.

Programete de audit trebuie planificate, stabilite, irnplementate gi menfinute ?n

cornpanie, tu*nd in considerare importan{a activitd}ilor implicate referitoare la mediu gi

rezultatele auditurilor precedente.

Frocedurile de audit trebuie stabilite, implementate gi menlinute, gi si se r*fere la:reoponsabilitSlile gi cerin{ele pentru planificarea gi realizarea auditurilor, raportarearezultatelar gi pisira rea inreg istrfirilor core$punz6toare,determinarea criteriiJor, dameniului, frecvenfei gi metodelor de audit.

Seleclia auditorilor q[ reaiizarea auditurilor trehuie sd asigure obiectivitatea qi

irnparlia litatea procesului de audit.

Analiza efecfuafd de managerrenf (cerin,ta 4,6)

Managementul companiei la cel mai inalt nivel trebuie sH analizeze sistemul demanagement de mediu [a intervate planificaie, pentru a se asigura c5 acesla estecorespunz6tor, adecvat gi eficient in permanen!f,. Analiza efectuati de managementtrebuie s5 cuprind* evaluarea oportunit6tilor de imbundtfrlir* gi necesitatea schimbfrrilor insistemul de management de mediu, insluzdnd politica de mediu gi obiectivele gi {intele demediu. Trebuie sf, tie pdstrate Tnregistr6ri ale analizelor efectuate de cdtre management.

Datele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie s5 includ6:

rezultatele auditurilor interne qi evaluirile conform5rii cu cerinfele legale gi altecerinte apticabife,cemunicarea cu p5rfile externe interesate, inclusiv reclamafiile,perfonnanla de mediu a companiei,rn5sura in care abiectivele gi fintele au fost indeplinite,stadiul acfiunilor corective gi preventive,ac{iuni de urmdrire din precedentele analize efectuate de rnanagernent,

Rt'C Page tE of 22

MANACTMENTUL SICURANTEI SI SECURITATII IN TRANSFORTUL MARITIM

schimbarea imprejurdrilor, inclusiv dezvsltdri ale cerintelor legale pi a celorreferitoare la aspectele de mediu gi

recomand dri pentru Tmbundtdlire.

Datele de iegire ale analizelor efectuate de management trebuie s* cuprindfr decizii giacliuni referitsare la posibile schimbdri in politica de mediu, obiective, linte qi orice alleelemenie ale sistemului de managerxent de mediu, conform cu angajamentul deimbunStdtire conti nu6.

GALITATE TGTALA

ldeea ca T.Q.M. {Total Quallty Management} reprezint6 o schimbare de cultura indomeniul calit6fii este promovata in multe organizafii ale calitdlii. Oricunr la o privire rnaiatenta pare evident ca T.Q.M. presupune Tn cele mai multe cazuri, un set de valorienunlate (slogane, declaralii, angajamente) Ei nu este lllat in serios decdt de c6tivadiscipoli ai calitilii.

Asumirile de baza fafa de 6faccre, clien{i, calitate gi personal rdmAnneschimbate pentru majoritatea meflnbrilor organizafiilcr. in mod csntrar foarte multecompanii ofer$ clienfilor eorvicii sficienta f$rd a produce,,sloganuri". ?n acest sens modullor de lucru existent nu necesita o transformare a organiz5rii gi a mentalitafii angajaiilor.,{devdrata competilie in cadrul T.Q.M. este aceea de a pune in praclica valorineexprirnete gi fiecare sa Tqi asume responsabilitatea. Aceasta presupune o schimbare gio lranslatare in gdnclirea managerialE. Schirnbarea culturiiinseamni a vedea lucrurite inmod diferit.

Abordarea T"O.M. de c6tre manageri presupune "a invEfa sA privegti propriacompanie din perspectiva clienfilor gi de a fac€ schimbdrile necesare pentru a veni inintfimpinarea astepterilor clientilo/'. in multe lucrdri de specialltate care se referi laasigurarea calitilii 6i T.Q.M. se puns un accent deosebit pe subordonarea fa16 deconducere.

Tn naviga{ia maritirnfr mai mult dec6t in orice alt* activitate, in majoritateacompaniilor existi un tip autocratic de management. Managementul de la nav5 esteproiec{at a f[ autocratic Ai atdta timp cdt rnarea majoritate a rnanagerilor de la uscat au opregf,tire marin6reascd la bazi, e$te aproape normalca si apari gi la uscnt.

Din nefericire ?n cadrul sistemului de conducere T.Q.M. stilul autocratic nu estecompatibil. Liderul unei cornpanii este necesar a-gi pfistra claritatea In viziune gi scopuri.Adoptarea T.Q.M. presupune analiza rolului liderului Tn cadrul organizaliei gi orice fel detendin!6 de conducere in stil autocratie va duce la colapsul programului T.Q"M,.

Galit5lile personale ale liderului vor fi sever testate, iar acesta trebuie sdaprecieze faptul cd mandatarea (imputernicirea) personalutui este un cdgtig in sistemuldecizional al organiza{iei. Filozofia ob{inerii satisfacfiei rnaxime din partea clieniilor qi

obfinerea de profit nu esie o noutate dar conceptul de a minimaliza permanent costurileinterne in acelagi cadru, cu siguranfd repreeintE o noutate.

Un alt element conjugat la lipsa de acces la informatlile pentru oblinerea unuirnanagement de calitate o ieprezintd evaluarea riscului. inir-un mediu T.Q"M. riscultrebuie gestionat altfel o qans6 pierduti poate determina negativ a$upfa maxirniziriiveniturilor. Este de presupu$ in cele mai multe cazuri cfi anumili sameni care executdanumite lucrfrri, sunt cei care pot determina riscul gi pot Eestiona acesi rlsc deoarece ee

RYC Page 1S sf 2?

MANAGEMENTUI- SIGIJRANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

presupune cd au acces la cea mai bun6 informafie. Accidentele din 1970 gi 19&0 auarfitat cS managementul transporturilor marltime at6t la nivetul cornpaniilor de navigafiemaritimfr, c6t gi at autaritifilor maritime nu dispune Tntotdeauna de cea mai bundstructurd de evaluare a risculuigi de gestionare a acestuia.

Dearoltarea cu seriozitate a sistemului T.Q.M. va soliclta o schlmbare maiord incadrul managementului companiilcr de naviga{ie maritimd. DacS cornpaniile nu vor flcapabile sd igi satisfac clienlii gi s6 minirnalizeze costurile interne, printr-o evaluarecomprehensivi a riscurilor implicate in afaceri, in acest caz vor f[ necesare noitehnologii gi abilit6li rnanageriale. Este de ?nfeles faptul cE printre factorii oare militeaziimpotriva accept6rii schimbErii este $i existenfa urnei structuri aflatg intr-o fazfr tirnpuriede dezvoltare"

1 .7.- Apficarea sisfs melar cafftdlii in shrppingr

Dezvoltarea ffianagementului navat s=a produs in larile cu rnarl puteri rnaritimecare au dominat gi dominfi giin prezent lurnea shippingului. Firmele din SUA domin6plata americand, tnclusiv America eentrala gi de Sud, Europa de Vest, cu eentrul Tn

Marea Britanie acoper* Eunopa (inclusiv !6rile scandinave), Orientul Mijlociu, Europa deHst (inclusiv est Mediterana gi Grecia) O alt6 pia{€ esl.e In Orientulindep$rtat cjominatfrde $ingapore, dar gi cu extindere in Japonia gi Corea de $ud.

Deci o mare firm* de rnanagement naval ar trebui sH aibd sedii rdsp*ndite ?n

intreaga [une, pentru a fi c€t maiaproape de factorii care put s5 i*fluen]eze manageriiin luarea deciziilor, precum gi a centrelor operafionale ale fir:mei. Teoretic carnpaniile demanagement put opera de sriunde de pe glob. Trebuie linut cont, Tns6, de o serie defactoricare condus spre un aptim. Unele {frri ca S.U.A, Norvegia sau Marea Britaniesunt sedii cu costuri foarte mari, dar sunt in rnljlocul activitifil internalionale de come(.Altele creeazi facilitSli care le fec atraetive cum ar fi :Liberia, Malt*, Cipru, etc. gi au fostpreferate flind folosite ca pavilioane de complezar{6.

Fup* modific6rile po[itice din estul Huropei, au apirut gi aici o mulfime de firmede managernent, dintre care doar o parte au mai rezistat pe piafa managementulul. Uncriteriu l*a mnstifuit gi aplicarea CneJului ISM care a stabilit condi{iile minime pe care ocompanie care lucreaz6 cu nave trebuie sf, le Tndeplineasci prin irnplementarea gimentinerea unui sislem de rnanagement al siguranfei cu principalele obiective :

siguranfa navei, echipajului, a rnirfii giproprietatii, precum gi prevenirea poluirii, caretrebuie sa conduci la o ncuh cultur* in shipping. De asernenea. tot mai multe firme demanagernent aleg sd corespundfr standarduluii ISO 900112000 al managementutui decafitate.

De acelagi nlvel sunt gi Codul lSM, care este un standard interna{ional ?ntransporturile maritirne care oblig& la inrplementsrea unui sistem al managementuluisiguranfei {SMS} ?n vederea operfrriiin siguran{5 a navei gi pentru prevenirea polu&riinrediufui {marin}, eiCodul ISF$ care obliga la implementarea si menlinerea unui sistemcl managementuluisecuritdliinavei. Daca celelalte standande l$0 sunt opfionalecertificarea acestcr sisteme este obligatorie in transpnrtul maritim.

Flecand de la acestea se vor plezenta cSteva criterii pe care trebuie s3 le aiba inconsiderare cel ce doregte infiiniarea uneicompanii de management naval:1.- Un sistern docunnentat de manaEement al sigurantei bazat pe Codul l.$.M.;?.- Un sistem documentat de management al securitfilii bazat pe Cadul l.$.P.S;HC Page 17 af 22

MAilIAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

3"- Bune comunicafii pe apf,laer gi uscat {port, aeropoil apropiat,etc}4.- $tabilitate politicd gi economic5 a regiunii;5.- Posibilitatea utiliziriilimbiiengleze ca a doua limbd ide lucru)S.- Leg6turi directe bune pe E-mail, telefon, fax * costuri rezonabile;7.- For{6 de munci califlcati la un cost acceptabil, de preferat cu pregfitire in marin$ qiexperien{5 Tn computere;8.- Servicii marltime auxiliare dezvoltate sau in curs de dezvsltare pe baze legale gicontabile bunel9.- Agezare geograficfi gi euonomic} corespunz6toare pentru ca vizitatorii sa fletncfrntali sfi fac6 vizite in vederea intfrinirilor de afaceri (hoteluri bune)10.- Regim de taxe favorabil (bl6nd), cu posibititdfi de angajare personal extern;11.- $lstem legislativ de inleles uqor, favorabil, flexibil qi bun, legislalie a munciifavorabila gi structurare simpl6;12.^ A relalie potenfial bund cu Guvernul, care ar trebui s6 sprijine lndustria maritimi;13,- O valuti stabilfi qi previzibil5;14,- Servicii bancare care sd realizeze iransferurivalorice operative;15.- Acces special la b'eneficii daci se inregistreazfr localcompania;16.- $paliide birouriaprfiape de port sau de centrul oragului cu toate facilitdlilenecesare la costuri de funcfionare rezonabile;17.- A,ngajarea autoritf,lilor locale de e acorda permise de munca gi de sedere pentrurezidenlide alte nationalitili, angaja{i de manager;18.- Existen{a unor birouri locale ale unor cornpanii de clasificare recunoscuteinternational {IACS)f 9.- Toleranli rasial} gi religioasfi bun$ (cunoscutH)20,- Standard ridicat de via{E in zonE, ceea ce ?nseamn5:

a) case bune la chiriirezonabile;b) gcoli locale bune recunoscute internafional, universitdtiinternationale

recunoscute;ci taxe personale scdzute;d) costuri rezonabile pentru hranf,, transport, etc.;e) climd bun6, facilitSli recreative, magazine, alimentare cu energie electricE, api,

sisterne de canalizare;f) servicii medicale bune.

21.- Stabilitate politici

Acfiunea rnai trebuie sd aibi in vedere gi existen{a unor armatoriin zonarespectivi sau cLr interese econCImice legate de transporturile maritime, caFe si facdatractivi ofefta unui management naval dat de noua firm*/sucLrrsald. Trebuie avut invedere cii gi armatorii doresc sa lucreze cu man€geri de aceiagi nationalitate ca gi eissu cu unii care au obieciuriapropiate- Prin urmare managerul trebuie sE fie foartecomunicativ pi adaptabit la diversele situaliiin care se poate gdsi cu armatorul.

Desigur, cilm s-a afirrnat gi mai su6, o noud cultur6 trebuie instauratd ?n

activitatea managerial5, bazat6 pe siguran!6, securitate gi prevenirea poludrii.De asemenea hinterlandul portului in care se stabilegte sediul managementului

trebuie sa aibd un poten{ial economic ridicat, care sa necesite transporturi navalemaritime cat si pe ape interioare.

O datE stabilitE gi ?nceput& aclivitatea, este norrnal ca rela{iile de afacerisl fiereglerneillate de un coniract de management. Dezvoltarea va fi dati de cregtereacalitativ6 a per*onalului utilizet at6t la nave c&t gi la uscat. Alegerea personalului nsu vaimpune standarde mai ridicate de preg6tire teoretici gi profesionalS, precum gi

R/C Page 18 of22

MANAGEMENTUL $IGURANTTI SI SEGURITATII IN TRANgPORTUL MARITIM

perfec|ionarea continufr, atdt teoretict c6t $i practicd a intregului personal antrenat inaceast6 activitate. Exist6 a legaturi strfinsi intre recrutare-perfec{ionarelantrenare gi

calitaie.

ln ce direclii se va indrepta managementul avind in vedere tendin]ele actuale:- Flata rnondiat5 imb6tr€ne$te;- $e apreclazi cf, produc{ia Santierelsr navale nu va reugi s* ?ntinereasci

semnlficativ flata in viitorul apropiat pentru a reduce vdrsta nnedie a floteimondiale:

- $e fac eforturi pentru extinderea perioadei de exploatare a navetsr care, insi, vornecesita un personal foarte calificat gi c mentenan{fi susfinutS;

- Evenimentele navale cu petroliere, care au produs polu6ri cata$trofale in diversepuncte de pe glob au condus la introducerea cu obligativitate in transportulpetrolier a navelar cu dublu corp;

^ Csnstrucfiile noi din ce ?n ce mai sofisticate, cu echiparnente electronice gitehnic€ de ralcul la bord, necesit5 personal supercalificat pentru exploatare;

' Froteclia rnediului constituie o prioritate in management mai ales dupdgeneralizarea Codului l.S.M; echipajele vor fi mult responsabllizate pentruevenirnente gi vor cregte penalitatile;

- Vor cregte cerintele proprietarilor m5rflifaffi de echipaje privind raportarea ginurnEru[ inspectiilor,, illevele vor deveni mai costisftoare, dar se sper5 profitabite in continuare pentruarmatori. De aici gitendinf* ca viteza navelor sd creasc5 pAn& ta viteza rnaximade siguran!5, perioadele de andocars, operar€ in porturi sau scsatere dlnexploatare si fie reduse la maximum;

- Tehnic* informafiilor gi comLrnicatiilor va conduce la o urmdrire rnai apropiatfr aoperarii navelor gi a determinErii situa{iei reale a navei, cu sau fdr6 participareaechipajului;

- Managerii gi armatcrii vor dori s6 rnute aetlvitatea gi bugetul c*t rnai mult labordulnavelor

- Ecanornia de combustibiiiva fi dntenninantE in activftate avdnd ?n vedereprelurile combustibililor, iar calilalea atestor cornbustiblli va fi atent monitorizat6Sianalizai6;- Guvernele {irilor riverane vor deveni tot mai drastice in ce privegte siguranlanavigatiei gi prevenlrea polufrrii, oeea ce va conduce la un stress suplimentarasupra echipajelor gi echipelor manageriale de la uscat.

Tsate acestea adunate vor distruge aura de catifea a navigatorilor cu privire faromantismul vielii de marinar cu sta{iondri lungi in port, cu servicii la tavd ale uncro$p5tari cu vestoane alb impecabil eare servesc cafeaua. Frofesionistul va avea ornunca grea, perioade lungide timp.

Dupa cum se poate ob$erus pentru manageri urrneazd ,,vrernuri grele" c6nd vortrebui sE se concentrsze pe trei direclii impofiante:

- Alegere personal calificat profesional;- Perfec[ionare continu6 gi eficientE;- TnaltE catitate ?n toate dorneniile activit*lii.

Prima comparalie generala s vom face intre Codul l$M si principalul etandard demanagement ISO 9001, aplicat aceleia6i Companii de navigafie, care este prezentatamaijos.

FIC Page 19 ofZl

MANAGEMEhITUL SIGURANTEI SI SECURITATTI IN TRANSPORTUL MARITIM

Se remarca echivalenta generala a cerinfelor celor doua sisteme demanagernent, apdr6nd s[ singura mare diferen{a. ln tirnp ce implementarea standarduluiISO S00112000 este voluntara aplicarea Codului ISM in transporiurile maritinre esteobligatorie. Apar si diferen{e referitoare la scop. In timp ce pentru ISO 9001/2000 trebuiesE dernonstreze capacitatea conducerii cornpaniei gi a activit6filor de [a bordul navei dea r&spunde cerinlelor clieniutui [navlositorului], pentru Codul ISM trebuie sddemonstreze capacitatea sistemului de a asigura siguranla gi prevenirea poludrii, carein standardsle I,SO sunt acoperite de CIHSA$ 1800111$99 si 140O1/2004.

O comparalie sumara a cerinlefor celor patru reglementari este data in continuaretabelar pentru o trecere in revista a principalelor prevederi:

Voi prezenta prevederile comparative din standarde referitoare la perscanaresponsabila cu implementarea si urmdrirea sistemului de rnanag*ment si se constatacerinle similare, precum sisublinierea importanteiacestei persoane in sistem, cu accesdlrect ]a managementulde top. Marea diferenfa intre slstemulmanagementuluisiguran{eicerut in transporturile marltime si sistemele de manaEernent de la uscat estetratarea sisternului. Daca inainte de aparilia standardului modernizat ISO 900112000, siacesta lS0 g00f /1994 siCodul ISM se preoclJpau de unitate pe structura organizatorica,in prezent l$Q cere tratarea procesuala a sistemelor de management. Acea$ta tratarepoate fi aplicata si sistemelor de management naval, prin urmare se poate realiza un

Relatia dintre Godul ISM ti standardul ISO 9001Codull$M $tandardul ISO 9001

Domeniul deaplicare

$iguranta navelor gi prevenireapoludrii

Aslgurarea calit6lii prcduselorsau a seryiciilor [Transportnavall

Aplicabil la Companii de navigalie gi nave Relalia contractual* intreclient gifurnizor [Armetor sinavlositorl

Scop Sf, demonstreze capacltateasistemuluide a asigura siguranlagi prevenirea poluirii

Sd demonstreze capacitateaconducerii companiei gi aactivit5tilor de la bordul naveide a rf,spunde cerinfelorcl iantul ui lnavlositoru lui]

Mijloace lmplementarea sistern ului desiguran!5 a navelor gi prevenireapoIudrii

lmplementarea sistem ului deasigurare a caliti{ii

Schemacertificdrii

'l .Verificarea companieiDocument de conforrnitate(troc )2.Verificarea naveiCertificatul managementului desiuuranti f SMC ]

l "Verificarea ccmpaniei gi anavelorZ"Certificarea sistemului decalitate

Fistrareacertificatului

1 .Asigurf, nd auditarea companiei(anualfri gi a naveior(interrnediari)Z.Re-certificare dupl cinci ani

1. Audit de supraveghere: * lafiecare an - compania - indecurs de trei ani - toatenavele2.Re-certificare dup6 trei ani

Conditie o8ltGATORTU VOLUNTAR

p/n Page 20 of 22

MANAGEMENTU;- SISURANTFI $I SECURITATII IN TRAFJ$PORTUL MARITIM

si$tem de management nava[ bazat pe procesele concurente in realizarea expedifieirnaritime, sianurne:

- Procesul comercialde navlosire;- Proeesulde navigalie;- Procesele de incircare/descircare a navei;- Procesulde aprovizionare nava;

ca sa &numerSm cAieva dintre ele care concura la desffigurarea activitfrlii navei. Desigur$e pst dezvolta punctual prevederile standardelor analizate, dar scopul no$tru este de ademonstra ca si$temul de management aN siguran{ei aplicat in tnansporturile navale esleun sistem integrat de management. Acesta poate fi echivalat prin urmdtoarea diagrama:

Ultima editie a standardulul ISO 900f este cea din 2008.

Ce ar trebui sub[iniat in final este faptul ca fiecare standard insereaz5 necesitateaaplic6rii,,{Gerin{eforlegale si altor cerinfe" (l$O)lsau [1 "2.3.2",,1uarea ?n considerare acodurilsr aplicabile, a liniilor directoare gi a standardelor recomandate de LM"O,administraflf, societdlide clasificare qide organizallidin sestorul maritim> conformCodului lSMj.

Frin urmare toate standsrdele din management aceepta si obliga la aplicarea?ntregii legislaliisi reglementari in domeniul in care compania respectiva iqidesf5goar6activitatea.

Modul in care Tqi concepe fiecare cornpanie sistemul de managernent rdmflne [aa$egerea acesteia, condifia fiind s6 indeplineasc6 cerinfele standardelor menlionate"Vslurfiul docurnenta{iei poate fi mai mare sau mai succ[nt, funcfie de fiecare cornpanie siconducerea acestora.

Alte echivalente care ar putea fi realizale intre standardele l$S si sistemeleaplicate in transportul maritim sunt:

Din anul2004 in transportul maritirn a fost obligatorie siirnplemerrtarea CoduluiISPS, care in esen{a, €ste tot un sistern de management avflnd ca proces securitateaechipajuluisi a navei. Ca si aplicarea Sodului l$M si acesta este obligatoriu, iarce{ific€rea este realizata de statuide pavilion,

Prevederea Capitolului Xl-2 din $OLAS'?4 si prezentul God se aptica navelor sifacilitalilor pcrtuare, Extlnderea $OLA5'74 peniru 6 acoperifarilitellle portuare a fostacceptata in baza faptului ca SOLA$'74 a oferit cele rnai rapide mijloace de asigurare aRJC Fage ?'1 of 22

$istemintegrat de

hdanagementr$o

tso 9001f2CI88

ISO 14001/2004

tso 18001/2004

{* solAs

MARPOL

STCW

II Sistern

h d* management

lal siguranlei

J Cod ISM

ISO 900112flS8 management al caliti{iiISO 1400112004 rnanagement al mediuluirsCI 18nfft2il04

OHSAS 18001 Sisteme de managemental sdn6t5|ii si securltdlii operalionale

lCod l$M 2010 managemenl siguran[Alf,od l$M 2010 prevenirea pofudrii

IMSC-MEPC"2/Circ"3

I de baz6 pentru prograrnul profesionalI de sdndtate si siguranffi la nave;

mafiagement al s*n&t6!ii si securit5lii operalionale I SOHSP * Ghid asupra elementelor

MAhIAGEMENTUL SIGURANTEI $I $ECURITAT}I IN TRANSPORTUL MA,RITIM

masurilor de securitate necesare intrate in vigoare si puse rapid in aplicare. Orisum, s-aconvenit s[ in legdtura cu faptul ca prevederile cu privire la facilitdfile poriuare ar trebuipuse in legEtura exclusiv cu interfafa navalport. Problema maiampla a securitfifiizsnelor portuare va face subiectul unor lucrfrri viitoare de colaborare intre Organiza{iaMaritima Internafionala si Organiza{ia Interna{icnala a Muneii. $-a convenit deasemenea ca prevederile nu ar trebui extinse asupra rdspunsuf ui efectiv la atacuri sauasupra sricdror alte activitbli necesare de combatere a efectelor dup6 un asffel de atac.

Frezentarea Codului si a cerintelor acestuia va f[ f5cui5 intr-un curs ulterior. Aicise face precizarea ca este un sistem de managernent alsecurit5fiicare are in vedereatrei grade de securitate si parcurge o procedura de certificare dupd cum urmeazd;

- evaluarea securftdliinavei;- avizarea evalu*rii de cdtre Administra{ia statului de pavifion;- Tntocmirea planului de securitate al navei in baza evaluirii avizate;- aprobarea planului de securitate al navel;- implernentarea simen{inerea planuluide securitale la nava;- auditarea sistemuluide securitate al navei;- eliberarea certificatului international de securilate al naveide sitre

Administratia statului de pavilion.Dezvoltarea problemelor legate de securitatea navelcr in capitolul urmdtor.

R/C ?age22of 22

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

Teme pentru lucriri

1. ISO 9001/2008 - Principiile sistemului managementului de calitate2. ISO 9001/2008 - Scopul sistemului managementului de calitate3. ISO 9001/2008 - Obligatiile sistemului managementului de calitate4. ISO 9001/2008 - Responsabilitdlile managementului5. ISO 9001/2008 - Politici ale managementului de calitate6. ISO 1400112004 - Principiile sistemului managementului de mediu7. ISO 1400112004 - Scopul sistemului managementului de mediu8. ISO 1400112004 - Obligatiile sistemului managementului de mediu9. ISO 1400112004 - Responsabilitdlile managementului10. ISO 1400112004 - Politici ale managementului de mediu11. ISO 1800112005 - Principiile sistemului de management al sdndtdtii si securitdtii

operationale12. ISO 18001/2005 - Scopul sistemului de management al sindtSlii si securitdtii

operalionale13. ISO 18001/2005 - Obligafiile sistemului de management al sdndtdlii si securitdtii

operationale14. ISO 1800112005 - Responsabilitifile managementului15. ISO 1800112005 - Politicile managementului16. ISO 2200112005 - Principiile sistemului de management al sigurantei alimentelor17. ISO 2200112005 - Scopul sistemului de management al sigurantei alimentelor18. ISO 2200112005 - Obligaliile sistemului de management al sigurantei alimentelor19. ISO 2200112005 - Responsabilitdlile managementului20. ISO 2200112005 - Politicile managementului21. ISO 2200112005 - Analiza a riscului in punctele critice de control ale sistemului

alimentar la nava;22. ISO 2200112005 - Prepararea si servirea mesei la nava;23. Aplicarea sistemelor managementului calitdtii in shipping24. Codul ISM - sistem integrat de management;25. Codul ISM - Persoana desemnata de la uscat,26. Codul ISM - Comandantul navei;27. Codul ISM - Resurse si personal;

28. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: incdrcarea sidescdrcarea navei : petrolier;

29. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: incdrcarea sidescdrcarea navei : mineralier

30. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei. incdrcarea sidescdrcarea navei : cargou general;

31. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: incdrcarea sidescircarea navei : portcontainer;

32. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei. ambarcarea sidebarcarea pasagerilor la nave;

33. Codul ISM * Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: cart pe puntea denavigatie,,bridge team management"

34. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: management cartmagini ,,engine room team management"

35. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: margR/C Paqe 1 of 2

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

36. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: planul de marg,,passage planning"

37. Codul ISM - Pregdtirea pentru situalii de urgenta;38. Codul ISM - Raportarea si analiza non-conformitatilor accidentelor si situatiilor

periculoase;39. Codul ISM - Mentenanta navei si a echipamentelor sale - mecanica40. Codul ISM - Mentenanta navei si a echipamentelor sale - electrica41. Codul ISM - Mentenanta navei si a echipamentelor sale - echipamente punte42. Codul ISM - Documentalia navei - intocmirea manualelor de exploatare a

instalatiilor si echipamentelor;43. Codul ISM - Analiza managementului si masuri corective;44. Codul ISPS - Evaluarea securitdtii Facilitatii portuare46. Codul ISPS - Evaluarea securititii portuare47. Codul ISPS - Evaluarea securitdlii navei48. Codul ISPS - Planul de securitate al Facilitatii portuare49. Codul ISPS - Planul de securitate al portului50. Codul ISPS - Planul de securitate al navei;51. Codul ISPS - Ofi{erul cu securitatea al facilititii portuare52. Codul ISPS - Ofi{erul cu securitatea al navei53. Codul ISPS - lnstruirea, antrenamentele si exercitiile pentru securitatea

facilitd{ii portuare;54. Codul ISPS - lnstruirea, antrenamentele si exercitiile pentru securitatea navei;55. Terorismul naval - analiza si cauze;56. Combaterea terorismului naval;57. SOLAS - Cap.Xl - Masuri speciale pentru mdrirea securitdtii maritime58. SOLAS - Cap.lX - Managementul pentru operarea in siguranta a navelor59. Abordarea sistemica a intretinerii navei60. Ofiler 1 - punte: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere61. Ofiler 2 - punte: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere62. Ofi{er 3 - punte: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere63. Ofiter 1 - mecanic: Instalatii si echipamente in supraveghere si intretinere64. Ofiler 2 - mecanic: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere65. Ofi{er 3 - mecanic: Instalatii si echipamente in supraveghere si intrelinere66. Ofiler electrician: Instala{ii si echipamente in supraveghere si intretinere

Ghid lucrare1. Cuprins2. Introducere (prezentarea stadiului in care se afla subiectul)3. Dezvoltarea temei (teoretica - practica)4. Concluzii (in care sa se sublinieze contributia masterandului)5. Prescurtdrifolosite6. Anexe7. Biblioorafie

R/C Page2 of 2