ТЕМА 1. DREPTUL COMPARAT CA ŞTIINŢĂ JURIDICĂ. METODELE DE STUDIERE

(3 ore)

1 . Noţiunea de drept comparat. Apariţia şi dezvoltarea istorică a dreptului comparat. Obiectul de studiu al dreptului comparat. Legătura ştiinţei dreptului comparat cu alte ştiinţe juridice. Istoria, filosofia şi teoria generală a dreptului. Caracteristica generală a disciplinei "Mari sisteme de drept contemporan". Dreptul naţional. Dreptul internaţional public. Dreptul internaţional privat. Unificarea internaţională a dreptului. Rolul comparativiştilor. Dreptul comparat şi sociologia juridică.

2. Dreptul şi elementele lui indispensabile. Izvoarele dreptului. Structura dreptului. Panorama sistemelor de drept. Noţiunea de familie a sistemelor de drept. Gruparea sistemelor de drept în familii. Caracteristica familiilor de drept contemporane (familia sistemelor de drept romano-germanice; familia sistemelor de drept anglo-saxone; familia sistemelor de drept socialiste; familia dreptului tradiţional şi religios). Legătura dintre familiile de drept.

3. Metoda comparativă ca principala metodă de studiere a dreptului comparat. Caracteristica ei.

TEMA 1. CARACTERISTICA GENERALA A DREPTULUI COMPARAT

1. Apariţia şi dezvoltarea istorică a dreptului comparat.

2. Noţiunea de familie a sistemelor de drept.

3. Metoda comparativă ca principala metodă de studiere a dreptului comparat.

Literatura:

1. Zlătescu V.D. Geografia juridică a marilor sisteme de drept contemporan. - Bucureşti, 1988.

2. Mircea Djuvara. Teoria generală a dreptului. - Bucureşti, 1995.

3. Leontin-Jean Constantinescu. Tratat de drept comparat. Vol.I. - Bucureşti, 1997.

4. Кристофер Осакве. Сравнительное правоведение в схемах: Общая и Особенная части. -Москва: Дело, 2000.

5. Репе Давид, Камилла Жоффре-Спинози, Основные Правовые Системы Современности.Москва, Международные отношения, 1999.

1. Apariţia şi dezvoltarea istorică a dreptului comparat

Noţiunea de drept comparat. Obiectul de studiu. Dreptul comparat este un ansamblu de procedee, potrivit cărora se realizează compararea unor norme, unor reglementări, unor instituţii sau sisteme juridice naţionale, cu norme reglementări, instituţii sau sisteme juridice din alte ţări, cu scopul de a evidenţia asemănările şi deosebirile dintre ele şi de a propune îmbunătăţirea unora sau altora. Unii autori sugerează că Dreptul comparat este aspectul prin care dreptul, fenomen eminamente naţional se exprimă în termeni universali - este accesul dreptului la universalitate - dar alţi autori consideră că depăşeşte fenomenul juridic atribuindu-i mai degrabă studiul civilizaţiilor, moravurilor şi sociologiei. Dreptul comparat nu trebuie confundat cu cunoaşterea dreptului străin. Ele sunt domenii care se interferează sub diferite planuri, dar care îşi păstrează o autonomie conceptuală, în virtutea căreia confuzia dintre le nu este permisă.

Obiectivele dreptului comparat este:

• Formarea la studenţi a cunoştinţelor temeinice în domeniul dreptului, vizând în special sistemele de drept contemporan;

1

• Dezvoltarea competenţelor de cercetare şi studiere a proceselor de apariţie şi de dezvoltare istorică a sistemelor de drept contemporan;

• Familiarizarea cu tendinţele de dezvoltare a drepturilor naţionale din lumea contemporană;

• Formarea deprinderilor de analiză comparativă a sistemelor de drept contemporan şi de aplicare a rezultatelor cercetărilor în activitatea profesională.

• Aplicarea cît mai reuşită a cunoştinţelor obţinute în practica de dezvoltare a dreptului naţional.

Apariţia şi dezvoltarea istorică.. Analiza şi compararea sistemelor de drept a statelor vecine este tot aşa de veche ca şi ştiinţa juridică. La baza tratatului lui Aristotel, despre politică, se află rezultatul comparării a 153 de constituţii a oraşelor greceşti. Legea celor 12 Table este formată tot pe baza analizei comparatiste. în evul mediu se comparau Dreptul roman şi cel canonic, iar în Anglia Dr. comun cu cel canonic.

Dezvoltarea dreptului comparat ca ştiinţă se referă la o perioadă de timp nu chiar îndelungată. Numai în ultimii 100 de ani dr. comp. a fost recunoscut ca termen juridic. Această ştiinţă apare ia începutul s.20, moment în care apar sistemele de drept naţionale. Primii paşi a dr. comp. sunt marcaţi de discuţiile privitoare la obiectul de studiu a dr. comp., a metodei de studiu şi locul dr. comp. în în sistemul ştiinţelor juridice. Aceste discuţii au stat la baza primului congres a dr. comp. care a avut loc la Paris -1900.

Legătura dr. comp. Cu alte ştiinţe: istoria, filozofia, TGD. Dr. comp. este folosit la studiereaistoriei, filosofiei şi TGD...........................................................................

Disciplina "Mari sisteme de drept contemporan" este o disciplină relativ nouă din numărul celora care se predau la Facultatea de Drept a USM. Studierea cursului "Mari sisteme de drept contemporan" asigură o analiză retrospectivă a sistemelor de drept, a procesului de apariţie şi de dezvoltare istorică a lor. In literatura de specialitate se fac multiple clasificări ale sistemelor de drept, luвndu-se ca punct de pornire diferite criterii. Scopul urmărit în procesul studierii acestei discipline este de a familiariza cu sistemele de drept din lumea contemporană, de a analiza procesul de apariţie şi de dezvoltare istorică a lor, de a-i ajuta să se determine referitor la clasificarea, după anumite criterii, a sistemelor de drept actuale. In acest mod va fi extinsă viziunea de ansamblu asupra lumii juridice contemporane care în mod obişnuit este limitată de hotarele dreptului naţional, dar care în realitate este incomparabil mai mare. Studierea marilor sisteme de drept contemporan acordă posibilitatea de a înţelege natura sistemelor de drept străine, de a efectua o analiză comparativă mai reuşită a instituţiilor juridice clin diferite sisteme de drept astăzi existente.

Drept Naţional. Dr. comp. acordă posibilitatea cunoaşterii la un nivel mai înalt a dreptuluinaţional şi al perfecţiona. Legislatorul tuturor timpurilor a folosit dreptul comparat. Pe lвngă legislator, auposibilitate de a perfecţiona dreptul naţional, prin intermediul dr. comp. doctrina şi practica judiciară........................................

Drept internaţional public. Dr. comp. este util pentru relaţiile internaţionale între state. Este necesar ca între state să se stabilească noi relaţii de parteneriat, atвt regionale cвt şi internaţionale. Este clar că aceasta nu este posibil fără cunoaşterea sistemelor juridice naţionale, care conţin noţiunea de justiţie şi reglementează structurile diferitor state....

Drept internaţional privat. La moment DIP se află într-o situaţie complicată. El constă, în principal din norme de coliziune care determină competenţa unei legislaţii naţionale. În realitate coliziunea legii, în fiecare ţară se determină fără a lua în consideraţie ce se petrece, în această privinţă în altă ţară. Ca rezultat pentru relaţiile cu element de extraneitate, în diferite ţări sunt stabilite diferite regimuri. Dr. Comp. Trebuie să facă ca ţările să ajungă la un rezultat comun în privinţa aplicării dreptului la una şi aceiaşi relaţie socială.

Unificarea internaţională a dreptului. Unul din scopurile societăţii de astăzi este adoptarea normelor juridice unice, care să reglementeze una sau altă relaţie socială.

Rolul comparativiştilor. Dr. comp. este chemat să joace un rol important în reвnoirea ştiinţei şi dreptului internaţional.

Dr. comp. şi sociologia. Dr. comp. este examinat de către mulţi autori ca un aspect a sociologiei dreptului. Există multe puncte comune între dr. comp. şi sociologie: dr. comp. ca şi sociologia trebuie să stabilească nivelul în care dreptul determină comportamentul omului şi locul acordat de societate, dreptului ca factor social. Rolul dreptului în societate.... şi existenţa altor norme (răsăritul îndepărtat).

2

2. Noţiunea de familie a sistemelor de drept.

Sistem-totalitatea de elemente ce se află în raporturi şi formează o unitate.

Sistem juridic (de drept) - coduri, legi şi alte reglementări juridice, modul în care sînt aplicate în practică, principiile ce le guvernează şi privirea societăţii referitor la acestea.

Fiecare stat are cel puţin un sistem de drept. Există anumite sisteme de drept ce au la bază o anumită religie. Pentru a uşura compararea sistemelor de drept ele vor fi grupate în diferite familii de drept, după anumite elemente permanente:

1. dezvoltarea istorică asemănătoare;

2. izvoarele formale ale dreptului;

3. structura sistemului de drept.

Mai putem admite ca element permanent şi religia unică.

Izvoarele dreptului. In diferite sisteme de drept legii, obiceiului, doctrinei, justiţiei i se acordă diferită importanţă. Ierarhia izvoarelor de drept este diferită şi metodele de studiere a lor sunt de asemenea diferite. Un sistem poate avea caracter religios şi legiuitorului nu poate schimba astfel de norme. In alte ţări legea este un simplu model, încălcarea căreia este estetică, dacă aceasta este cerut de obicei. Toate acestea trebuie cunoscute înainte de cercetarea comparată a sistemelor de drept. Aceasta se complică în cazul părerilor diferite ale teoreticienilor referitoare la izvoarele de drept. (Hotărвrile Plenului CSJ).

Structura dreptului. Fiecare sistem de drept se foloseşte de noţiuni, în baza cărora se formează normele ei; pe lвngă aceasta norma juridică poate fi înţeleasă diferit. Sistemul normelor juridice, la rвndul său poate fi structurat diferit şi respectiv cunoaşterea sistemului dat presupune înţelegerea diferenţelor structurale, existente între dreptul nostru şi cel învăţat. Pe lвngă aceasta este necesar de a studia structura societăţii şi aplicarea normelor juridice...

Familia de drept romano-germanică dreptul este bazat pe dreptul privat. Pe primul plan normele de drept. A determina cum trebuie să fie aceste norme este scopul principal al ştiinţei juridice. A apărut în Europa ca rezultat a stăruinţelor depuse de Universităţile europene. Este răspвndită în ţările din Europa. America Latină şi Africa.

Familia de drept comun. Sistemul de drept al Angliei. SUA, Australiei şi Canadei. Dreptul comun a fost creat de către judecători. Normele dreptului comun sunt mai puţin abstracte şi este îndreptată spre soluţionarea unei probleme concrete, dar nu spre formarea comportamentului în viitor.

Familia dreptului socialist. Romano german... Ideile comuniştilor...

Familia de drept musulman ...

Sistemele de drept tradiţionale Japonia China... formează un grup aparte a sistemuluide drept ce sunt unite cu totul după alte criterii.

3. Metoda comparativă ca principala metodă de studiere a dreptului comparat.

3