conspect ii

Upload: ciocanu-corina

Post on 03-Apr-2018

405 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

  • 7/28/2019 Conspect II

    1/14

    Tema:Caracter istica reli efului ter itor iu lu i urban si metode de ameli orare a formelor

    lui.

    Din punct de vedere a caracteristicii teritoriale, teritoriile urbane se caracterizeaza in 3 grupeprincipale cu caracteristici separate a conditiilor naturale a teritroriilor.

    Dintre conditiile naturale deosebim:

    I.Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitatii si orientarea lui (N,S,E,V)Relief- totalitatea neregularitatilor suprafetei pamintului, diferite dupa forma, marime si geneza.Determina in mare masura caracterul si repartizarea in spatiu a apelor de suprafata si a celor

    subterane, a solului, a invelisului vegetal, a lumii animale, cauzeaza diferintierea climei pe glob.Relieful in Moldova - teritoriul se intinde de la:N la S350km;V la E150km;Altitudinea medie -147mAltitudinea maxima429,5m (dialul Balanesti)Inclinarea generala in directia NV si SE a suprafetei teritoriului 14,5% din teritroriul Codrii6-7-8 gradeintensitatea seismica

    Directia apelor subterane de la N la S spre Marea Neagra. Rocile primare (de baza) de pe cea maimare parte a teritoriului- argila-nisipoaseau o mare capacitate portanta sunt bune de fundatie

    Adincimea apelor freatice 0,5- 2,5mterenuri din lunci 0,5-30m pe cumpele apelor si pe pantelevailor.Alunecarile de teren sunt mai frecvente in reiunea Codrilor, pe inaltimea Tigheciului, in pantele vailor

    Nistrului, Prutului.Eroziunea (formarea ripelor) in partea de sud. Procesele carstice sunt dezvoltate in N si NE pe

    interflufiul Nistrului, Raut, fiind exprimate prin mici adincituri rotunde, grote, pesteri, fisuri.II.Nivelul apelor subteraneIII.Posibilitatea inundatiilor teritoriilor cu apele riului, lacurilor, marilor.IV.Conditii extraordinare (alunecari de teren, carsuri, seluri ).

    Dupa caracteristica fiecarei grupe de conditii naturale teritoriului presupus urbanizarei poate ficaracterizat in 3 categorii:a) teritoriul favorabilb) putin favorabilc) nefavorabil

    Teritoriile categoriilor limitate favorabile si nefavorabile pot fi modificate, ameliorate, supuse unorschimbari ingineresti cu scopul trecerii lor in categoria favorabila si utilizarii lor conform cerintelorurbanismului .

    Astfel pentru modificarea reliefului se folosestesistematizarea verticala.

    In categoria teritoriilor favorabile sint incluse terenuri cu urmatoarele caracteristici:

    1. Relief i = 5100- promile2. Inundatii cu strat de apa mai mic 0,5m nu mai des de o data in 100 ani (asigurarea de 1%).3. Nivelul apelor subterane Ha.s 3,5m.4. Lipsesc alunecari de teren, carsuri, seluri

    In categoria limitat favorabila se include urmatoarele teritorii:1. Relief i = 0 - 5 ; 100-2002. Inundatii cu strat de apa pn la 1m o data in 50 ani asigurare 2%.3. Nivelul apelor subterane Ha.s 2m.4. Lipsesc alunecarile de teren, carsuri si seluri.

  • 7/28/2019 Conspect II

    2/14

    In categoria nefavorabila se include teritoriile:1. Relief i 2002. Inundatii cu strat de apa mai mare de 1m o data in 20 ani cu asigurare 5%3.Nivelul apelor subterane Ha.s 1m4. Predomina alunecari, carsuri, seluri.Clasificarea teritoriulor prezentate mai sus este recomandata prin terenuri cu constructii capitale.

    Pentru spatii verzi indicii prezentati sint aevidenti altii .In practica urbanismului la prima etapa se folosesc doar teritorii favorabile. In caz de teritorii imense

    nefavorabile se precauta posibilitatea ameliorarii teritoriului limitat favorabile, ceea ce aduce lafolosirea teritoriului pentru formarea unui plan mai compact a orasului sau localitatii proiectate.

    Stiati ca. Cea mai grea grindina a avut 1kg si a cazut in Gapalgani, Bangladesh in 1986 Cel mai umed loc de pe pamint este Mawsynnrma, India. Cantitatea de precipitatii ajunge la

    12m pe an Cel mai mare fulg de nea inregistrat a fost de 38cm diametru si a cazut in Montana SUA in

    1887. Cel mai secetos loc este desertul Atacama, Chile. In unele locuri nu a plouat de 500 ani. Cel mai fierbinte loc este desertul El Azizah, Libia. In 1992 sa inregistrat o temperatura de

    58C.

    Tema: Metode de sistematizare verticala.Sub termenulsistematizarea verticala a teritoriului vom intelege modificarea formelor reliefului

    existent cu scopul aducerii lui la forme corespunzatoare cerintelor urbanismului dintre care sunt:1. Asigurarea cursului liber a apelor atmosferice.2. Crearea unor forme de reilef care asigura trasarea normala a retelelor ingineresti (apa, canalizare,

    electricitate, telefon, etc.)3. Crearea unor forme si elemente de teren capabile sa asigure circulatia normala a transportului sipietonilor.

    In procesul sistematizarei vericale este necesar sa tinem cont de necesitata bilantului volumelor deterasament pentru teritoriul sistematizat ( egalitatea volumelor sapaturilor cu volumele impluturii).

    Exista mai multe metode de sistematizarea verticala:a)Metoda profilelorb)Metoda grafic analtica de priectare a sistematizarei verticale.c)Metoda curbelor rosii de nivel

    a) Metoda profilelorse foloseste limitat pentru proectarea sistematizarii verticale a strazilorpistelor de decolare pe aerodromuri, fisii inguste de trenuri urbane. Rareori aceasta metodapoate fi folosita pentru sistematizarea verticala a terenurilor urbane integre. In acest cazterenurile urbane se impart in patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 40, 50 , 100 si mai multimetri, se construesc profile longitudinale pe o directie a laturilor dreptunghiurilor , apoi tinindcont de cotele de proiect initiale se construiesc profile longitudinale consecutiv pe directiileperpendiculare, este evident ca uneori devine imposibil pastrarea datelor de proiect initiale,reintorcinduse la proiectarea profilelor cu scopul racordarii in punctele de intersectii aprofilelor. Aceasta aduce deseori la lucrari suplimentare imens, deaceea aceasta metoda estelimitata.

  • 7/28/2019 Conspect II

    3/14

    b) Metoda grafic analiticaconsta in folosirea calculatoarelor si aparatajului matematic complicatde serierereprezentarea a reliefului cu ajutorul curbelor de nivel , exprimate in functie deecuatii matematice. Se folosesc rar din motive de volum mare a informaiilor iniiale dedescriere a reliefului n forma matematica.

    c) Metoda curbelor rosii de nivelda posibilitatea modificarii formelor reliefului existent cuajutorul liniilor rosii de priect ( curbe de nivel proiectat) cu echidistanta curbelor de nevelexistente mai mare decit echidistanta de proiect , fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scarampreun cu curbele existente. Curbele rosii de nivel vizual caracterizeaza gradul de modificarea formelor reliefului existent reesind din scopul si cerintele de pastrare maximal posibile aformelor existente a reliefului. Aceasta conditie va fi satisfacuta atunci cind curbele de proiectvor fi maximal apropiate de curbele existente.

    De obicei relieful existent este caracterizat in linii generale cu curbe de nivel cu echidistanta destul demare, cu scopul detalizarii formelor reliefului proiectat este necesar micsorarea valorii echidistantelorsi din practica, echidistanta se recomanda:

    = 2.0 m

    = 0.5 m

    = 1.0 m = 0.2 m

    = 0.5 m

    = 0.1 m

    Cu ajutorulu curbelor rosii este posibil atit detalizarea reliefului cit sigeneralizarea lui.Detalizarea este necesara in cazuri unui relief cu forme complicate schimbatoare. Pentru detalizare

    sunt necesare unele masuri topografice suplimentare si invers, pentrugeneralizarea reliefului nu suntnecesare masuri topografice si ea se filiseste in cazuri de relief cu forme omogene .

  • 7/28/2019 Conspect II

    4/14

    In practica de proiectare reala sistematizarea verticala se efectuiaza de obicei la scara S 1:500 cuechidistanta existenta de Hex = 1.0 m si echidistanta de proiect Hpr = 0.20m , in cazuri de necesitatecind declivitatile reliefului sunt foarte mici, echidistanta de proiect poate fi de Hpr = 0.10m.

    Tema: Sistematizarea verticala a strazil or

    Prin proiectul de sistematizare verticala a unui oras se determina pozitia in plan orizontal si vertical aretelei strazilor, pietonilor, cartierilor, precum si a unor constructii izolate.

    Amenajara reliefului orasului astfel incit sa corespunda necesitatilor de constructie si de scurgerea aapelor se face cu ajutorul proiectelor de sistematizare verticala a terenului, utilizinduse dateleridicaturilor topografice. La amenajarea teritoriului trebuie de avut in vedere principiul minimului dedeplasari de pamint. Prin acest proiect se face cautara de a se analiza o compensare a terasamentelor sisa se evite transporturile de dimensiuni mari. Cu acesta ocazie trebuie sa se tina cont si de utilizareapamintului ce rezulta din sapaturile pentru fundatiile constructiilor. Aceasta se elaboreaza concomitentcu planul general al orasului si fac parte integranta din planul de sistematizare a orasului.

    La intocmirea profilului trebuie sa se tina cont ca strazile sa reprezinte un colector al apelor desuprafata si de aceea trebuie sa fie trase pe cit posibil in lungul depresiunilor. La alegerea directiilorcele mai convinabile pentru strazi, trebuie sa dea preferinta strazilor ale caror declivitati sa fie mici, iarevacuarea normala a apelor e asigurata printr-un volum redus de terasament.

    Ca regula apele de suprafata de teritoriul evadat se scurg pe strada, afara de cazul cind existacanalizarea in interiorul cartierului care colecteaza aceste ape .

    Apele de suprafata trebuie sa fie dirijate din interiorul cartierului spre strada. In cazul strazilorasezate pe versanti cu pante mari, sistematizarea verticala se realizeaza prin amenajara trotuarelor lacote diferite sau prin amenajarea partii carosabile la niveluri diferite.

    Proiectul de sistematizare verticala a strazilor urbane se intocmeste pe baza schemei de amplasare peverticala a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele nivelarii inpunctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri.

    La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversala pe care se indica latimeapartii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si pantele transversale. Trebuie de avut in vedere cacotele de proiect ale trecerilor se stabilesc in dependenta de pantele admisibile ale drumurilor urbaneconform cerintelor normative in vigoare NRC ii- 60-75.

    Categoria drumului si strazii Panta longitudinala

    Diferenta algebrica a pantelorsectoarelor invecinate

    Strazi cu drumuri magistrale:a) cu destinatie oraseneascab) cu destinatie raionalac) cu transport de marfuri

    Drumuri cu destinatie rapidaStrazi si drumuri cu destinatie locala:

    a) strazi din localitatib) strazi raioanelor comunale,

    industriale, etc.c) treceri

    50604040

    8040

    80

    71075

    15-

    -

  • 7/28/2019 Conspect II

    5/14

    Determinarea pozitiei curbelor de nivel proiectate incepe cu calcularea pantelor longitudinaleproiectate a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse intre punctele de schimbare a pantei,conform formulei:

    = h/d = H/L, unde: h diferenta curbelor de proiectddistanta dintre aceste puncte

    = 20=0.02, = /, = (B/2)/ unde: Blatimea strazii . =

    Sistematizarea vert icala a intersectii lor de strazi urbane

    Reesind din scopul principal a sistematizarii verticale (evacuarea libera a apelor de suprafata),momentul cel mai important in procesul sistematizarii verticale a intersectiei il constituie crearea unorastfel de forme noi de suprafete care vor asigura scopul dat. Aceasta inseamna racordarea corecta acurbelor de nivel ce vin spre intersectie respectind valorile necesare ale declivitatilor pentru atingereascopuli dat. Este evident ca intersectia propriu zisa uneori se va modifica esential, forma profiluluitransversal macar a uneia dintre strazile de intersecie.

    Din practica de priectare vom deosebi doua cazuri de priectare a sitematizarii veritcale a intersectiilor:

  • 7/28/2019 Conspect II

    6/14

    a)Strazile de intersectie sunt de aceeasi categorie si parametri - in acest caz forma suprafeteiintersectiei se aduce in apropierea formei reliefului in locul dat cu o singura declivitate generalade orientare a reliefului. Adica in preajma intersectiei profilele transversale ale strazilor capataforma intr-o singura panta. Trecerea treptata spre aceasta forma intr-o singura panta a profilelortransversale se efectuiaza treptat la distanta de 30-50m de la intersectie, racordind curbele de nivelale strazillor de intersectie .

    b)Una dintre strazile de intersectie este de categorie superioara ceilalte

    in acest caz straziisuperioare i se ofera prioritate totala pastrind forma profilului transversal constanta pe tot sectorulproectat inclusiv la intersectie. Racordarea curbelor se face din contul profilului transversal alceleilalte strazi (analogic cazului a).

    I ntersectii denivelate

    La sistematizarea intersectiilor probleme ce apar sunt: crearea unor conditii bune de circulatiepentru pichete si asigurarea evacuarii rapide a apelor in canalizarea subterana sau prin rigoli in afaralimitelor intersectiei.

    Sistematizarea verticala este determinata de forma bombamentului profilelor transversale si desensul declivitatilor strazilor ce se incruciseaza. La proiectarea intersectiilor in plan vertical trebuie sase aiba in vedere asa regul:

    1. Pe arteriile principale nu este permisa executarea rigolilor transversale.2. La intersectia unor artere principale cu o strada secumdara, profilul longitudinal al celeia din

    urma se recomanda cu o rigola a arterei principale, iar profilul transversal in forma de acoperiscu doua pante a strazii secundare, transformata intr-un profil cu o singura panta egala cu pantaprofilului longitudinal al arterei principale.

    3. In cazul intersectiei a doua strazi de aceesi categorie si o circulatie de intensitate egala , dar unadin ele avind o declivitate mare cea cu declivitatea mai mica isi modifica profilul transversal inapropierea in apropiere de intersectie creasta profilului transversal fiind deplasat spre rigola dinamonte dupa panta primei strazi.

    4. Pentru asigurarea scurgerii apei din intersectii cel putin una din strazi trebuie sa aiba panta insens opus fata de interes.

    5. In cazul cind declivitatea tuturor ramurilor intersectiei sint indreptate spre intersectie esteneaparat nevoie sa se prevada o canalizare subterana cu goluri de scurgere amplasata laintersectie.

  • 7/28/2019 Conspect II

    7/14

    Sistematizarea verticala a terenur il or u rbane alaturate strazil or

    n proiectul de sistematizare verticala a unui cartier se stabilesc cotele cladirilor ale drumurilor sialeelor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celor pentru odihna si joc etc. Dateleprincipale care servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt cotelecladirilor principale.

    Prin proiectul de sistematizare verticala trebuie sa se urmareasca asigurarea scurgerii apelor desuprafata in conditii cit mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu utilizarea rationala apamintului rezultant din aplanarea terenului si din sapaturile facute pentru fundatiile cladirilor si acelorlalte amenajari si instalatii evitindu-se transporturile la distante mari.

    Apele de suprafata trebuie sa se scurga pe cit posibil prin scurgerea lobera si pe drumul cel maiscurt, prin rigolele strazilor. La sistematizarea verticala drumurile si aleele din interiorul cartieruluiformeaza o retea pentru evacuarea apelor de suprafata si ele trebuie sa fie in acest scop proiectate cudeclivitati corespunzatoare asigurarii evacuarii apelor dincolo de limitele cartierului. Reliefulcartierului dupa sistematizare poate avea forme diferite.

    In cazul unui cartier cu relief linistit cu inclinatie dominanta unilaterala suprafata cartierului poate fisistematizata sub forma unui acoperis cu un singur versant plan, forma care asigura evacuarea siscurgerea in conditii bune a apei de pe terenul cartierului si de pe drumurile si aleele interioare.

    Daca relieful prezinta pante lungi spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenaja in formade acoperis cu coama situata simetric fata de strazile paralele sau deplasate lateral, dupa conditiilelocale. Cind suprafata cartierului este strabatuta de o cumpana naturala a apelor , linia de intersectie acelor doua plane care formeaza coama suprafetei cartierului poate fi proiectata fie suprapusa pestecoama naturala a cumpenei apelor fie putin deplasata. In asemenea cazuri se asugura evacuarea apelorde suprafata cu miscari minime de terasament.

    Cartierele de pe terenurile de coasta se amenajeaza in forma de terase. Fiecare terasa trebuie sa aibadrumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelor de suprafata spre rigola straziicelei mai apropiiate sau la canalizarea subterana a cartierului. Nu se admite evacuarea apelor spreterasele din vagauna pentru a nu se provoca inundarea acestora .

    La proiectarea sistematizarii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii de nivelproiectate .

    Datele principale ce servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor suntcotele principale ale cladirilor (negre, rosii). Cotele negre ale cladirilor se calculeaza :

    Cotele rosii de proiect a cladirilor se calculeaza identic dupa cotele rosii de proiect ale terenului .Cota zero a pardoselei parterului se calculeaza : =

    + H (m) unde :

    cota rosie maximalaH0.30 . 0.50 m inaltimea minima de la cota terenului pina la cota pardoselei parterului.

    Dupa ce am calculat trebuie efectuata verificarea pentru a stabili ca inaltimea soclului sa nudepaseasca valoarea de 1.80m

    = -

    1.80mIn cazul cind este mai mare decit valoarea limita stabilita sub parter se construieste demisol

    sau etaj tehnic . = f hs, (

    ) unde:faria subsolului , hsadincimea subsolului , m

    = p b hf, () unde:

  • 7/28/2019 Conspect II

    8/14

    pperimetrul fundatieiblatimea fundatieihfadincimea fundatiei

    Pentru retele ingineresti : = + hf n ,

    aria sectiunii retelei ingineresti ,

    lungimea drumuluisectiunea fintinelor ,

    hfadincimea fintinei, mnnumarul de fintini

    Cind se fac drumurile: = a ha ,

    unde :a - latimea drumului , mhaadincimea sapaturii pentrulungimea drumului.

    a =

    b =

    V + + + +

    Calculul volumului de teren

    Reesind din scopul si conditiile de sistematizare verticala este de dorit ca volumele sapaturii sivolumurile adausurilor pe terenul sistematizat sa fie aproximativ egal ,cu alte cuvinte este necesarbilantul volumelor de terasament. De mentionat ca volumul solului extras din gropile subsolurilecladirilor , a santurilor pentru fundatii a santurilor pentru retelile ingineresti si alte volume de sapatura.Pentru calculul acestor volume se efectuiaza cartorgrame lucrarilor de terasamente a teritoriuluisistematizat. Exista mai multe metode de calcul una dintre cele mai importante si raspundita fiindmetoda patratelor care consta in urmatoarele : pe planul teritoriului sistematizat prin metoda curbelorrosii de nivel in aceeasi scara cu proiectul sistematizatse aplica o retea de patrate de 20, 40, 50, 100m simai mare in dependenta de gradul de complicitatea elementului. In virful fiecarui patrat se inscriu

    cotele calculate (rosii, negre) dupa calorile executiei si se construeste linia 0 (de egalitate a cotelorrosii cu cele negre) de trecere de la sapaturi la adausuri ( cu semnul + sau - ) ale fiecarui patrat saualte forme de figura geometrica.

    Volumul sapaturii sau adausului: = = /4Saria patratului in scara data

  • 7/28/2019 Conspect II

    9/14

    Tabela valorilor de terasament

    Nf S(

    n =/n

    =

    + - 0 0 0 + -

    1 175 4 0.75 0.11 19.252 225 4 0.70 0.17 39.43 235 4 0.30 0.32 75.24 165 4 1.00 0.25 41.25I 60.5 114.6

    Pentru respectareaprincipiului de egalitate aproxomatova a volumelor de sapaturi si adaosuri (V=|| - || 0 ) in volumul sapaturilor se include:

    a) Volumul sapaturilor pentru subsolurile cladirilor cu multe etaje ()b) Volumul extras din santurile de sub fundatii ()c) Volumul solului extras din santurile pentru retelele ingineresti ()

    +++ unde:

  • 7/28/2019 Conspect II

    10/14

    coeficient de afinare a sululuiSapatura si adaus

    unde:aria patratului sau alta forma giometricannumarul punctelor in aceasta formahinaltimea sau adincimea sapaturii sau adaosului (sau cotade executie)

    Proiectarea evacuari i apelor de suprafata.

    Evacuarea apelor de suprafata se poate asigura prin urmatoarele sisteme:- Canalizarea deschisa- Canalizarea subterana- Sistemul mixt

    Canalizarea deschisa

    - Consta din : rigole strazii

    santuri

    transee de evacuarea apei pina la o albienaturala si podete la traversari

    Canalizarea deschisa se utilizeaza in orase mici , mijloci, pe teritoriile parcurilor.In totalitatea lor, rigolele trebuie sa alcatuiasca un sistem care sa dirijeze scurgerea apelor de

    suprafata catre santuri si transeele de evacuare. In locurile de intersectie a santurilor cu trotuarele seconstruiesc podete pentru pietoni, de cel putin 1,5m latimea.Pantele longitudinale sint de minimum5. Vitezele admisibile in santuri sint in functie de materialul din care sint confectionate fundul siperetii santului.

  • 7/28/2019 Conspect II

    11/14

    Canalizarea subterana

    Sistemul consta din:a) Gurile de scurgere, in care se scurg apele din rigolele partii carosabile.b) Conductele de racordare, care unesc gurile de scurgere cu colectorul de canalizare.c) Colectorul de canalizare a orasuluia) Gurile de scurgere pentru apele de suprafata se asaza in urmatoarele puncte:

    - In punctele joase ale profilului longitudinal al strazii in care se aduna apele si evacuarea nu sepoate face decit prin canalizarea subterana.

    - La intersectiile strazilor- Recipiente intermediare intre intersectii

    Dimensiunile gureiLatimea 0,6mLungimea 0,9mDiametrul 0,7m daca este rotunda

    Distanta intre gurile de scurgere

    Declivitatea strazii Distanta intre guri (m)Pina la 0,0040,005 - 0,010,01 - 0,03

    Mai mare de 0,03

    5060-7070-80

    60

    b) Conductele de racordareLungimea conductei de racordare sa nu depaseasca 40m, declivitatea min de 0,005, declivitatea

    recomandata 0,02-0,05 diametrul in limitele 200-300mmc) Colectorul de canalizare se amplaseaza in drept cu axa strazii sau sub rigola strazii la distantanu mai mica de 1,5 ; 2 m de la bordur sau sub zona verde.

    Teava colectorului de obicei este de forma rotunda si numai la marimi mari dreptunghiulara.Materialul din care este confectionata: ceramica, asbociment, beton, beton armat (metalice se practicala declivitati mari). Dimensiunea tevilor in regiunea cvartalelor, microraioanelor e de 200mm , substrazi 250-300mm cea mai mica, maxima 12501700mm.

    Se amplaseaza la o adincime nu mai mica decit 0,7m pina la suprafata tevei, si nu mai adinc de56m.Adincimea normala e de 2-3m.

  • 7/28/2019 Conspect II

    12/14

    Sistemul mixt

    Sistemul mixt este compus din elemente de retea deschisa si elemente de retea subterana decanalizare. In acest caz teritoriul necladit al orasului si partile mai inalte sint deservite de un sistem

    deschis de canalizare, iar in partile centrale si locurile joase se construieste o retea de canalizare.

    Notiuni despre drenaje, tipur i, constructii

    Drenaj (din engl. to drain- a usca, a seca)sistem de drenuri (conducte subterane cu peretiabsorbanti, canale, galerii sau fintini speciale) care serveste pentru indepartarea apelor de infiltratiedintr-un teren, pentru coborirea nivelului apelor subterane in vederea consulidarii sau desecariiterenului.

    Dupa constructia sa se deosebesc drenaje orizontale, verticale, combinate, deschis si drenaj inchis.Drenaj orizontal consta dintr-o retea de drenuri de absorbtie instalate la o anumita adincime. Din

    drenuri apa nimereste in colectoare, apoi in canale de evacuare deschisa, iar de aici intr-un bazin de

    captare. Pentru scurgerea apei se folosesc tevi de beton, de ceramica.

    Drenaj verticalconsta dintr-un sistem de fintini de absorbtie din care se scoate cu pompe.Deobicei se foloseste injurul unui depozit.

  • 7/28/2019 Conspect II

    13/14

    I nundatia terenur il or urbane

    Revarsarea peste maluri a apelor curgatoare sau a locurilor poate avea loc in tumpul viiturilor, in

    urma ploilor torentiale, topirii bruste a zapezilor, in urma actiunii vinturilor, care bat dinspre mare,cutreburilor de pamint submarine.

    Pentru prevenirea inundatiilor avem 4 metode:1. Nasipirea malului de pina la 400m2. Se construiesc diguri, baraje (3m minim)3. Constructia bazinului de retinere a apei, loc de acumulare, rezervor litoral.4. Marirea capacitatii portante a riului1. Nasipirea, hidraulicacu apa si sol gravii si cu ajutorul autovehiculelor2. Deg, baraj poate fi din blocuri de beton, din beton monolit, piatra. Baraj poate fi efectuat cuajutorul nasipirii si hidraulic din rambleu de pietris, dig de mal , dig inchis inelar, dig adormit,

    dig parasit.Taluzul digului se inierbeaza. Digul se formeaza pe un strat argilos impermiabil fara vegetatie. Cel

    mai mare sistem de indiguire este riul Misisipi , inaltimea de la 1-7m lungimea 5,6km.

    Amenajari pentru imbunatatirea teri toriu lui cu ri pi

    Ripa, ravenavale strimta si adinca cu versanti abrupti, formata in urma actiunii erozive atorentelor temporare de apa. Lungimea ripei poate ajunge la citiva km, iar latimea si adincimea la zecide m. Iau nastere pe teritorii deluroase, alcatuite din roci friabile.

    Metode de amenajarea teritoriului:1) Sistematizarea verticala prin metoda nasipirii cu ajutorul gunoiului in urma constr. (5-10 ani ) cuajutorul solului gravii-nisipos si prin metoda hidromecanica ( 3-5 ani).

    2) Proiectarea evacuarii apelor de suprafata: constructia canalizarii deschise si subterana.3) Constructia sistemului de drenare a apelor subterane4) Plantatia pomilor si arbustilor, sadirea pentru marirea capacitatii solului, consolidarea terenului

    pentru fixarea pantei.

    Alunecari de teren si metode de combatere a acestoraAlunecarea de terendeplasarea pe panta in jos a maselor de roci, datorita fortei de gravitatie.

    Alunecarile de teren se produc pe povirnisurile muntilor si dialurilor, pe versantii vailor ripilor pe

    peretii carierelor.

  • 7/28/2019 Conspect II

    14/14

    Dren din tevi din polimer care filtreaza apa fara ca sa patrunda in tava solul. Fintini de dren pentrupomparea apei la schimbarea directiei colectorului.

    Distanta dintre drenuri verticale depinde de impermiab.solului, volumul precipitatiilo, necesitatea independenta de functia constructiei. ( 5-12m).