Marea confruntare electoralăcare va marca anii ce ur-mează, dar şi viitorul Româ-niei, este alegerea unui pre-

şedinte în 2014, sau poate mai devreme,după cum proorocesc unii lideri ai puterii.USL şi-a desemnat candidatul, pe CrinAntonescu. Dreapta, însă, este indecisă.Transilvania REPORTER vă propune uninterviu, în exclusivitate, cu unul dintreposibilii candidaţi: Mihai Răzvan Ungu-reanu.

Reporter: Cum trebuie să arate, dupăpărerea dumneavoastră, un prezidenţia-bil? Ce ar trebui să-l recomande?

Mihai Răzvan Ungureanu: Preziden-ţiabilul dreptei pentru 2014 trebuie să fieun prezidenţiabil pentru o ţară a Europeimoderne. Să fie om al timpului şi să re-flecte, în acţiunile sale, aspiraţiile popo-rului său.

O personalitate politică puternică,bine definită, care să creadă cu determi-nare în statul de drept, în democraţie şiîn justiţie independentă. Pe un asfel depolitician trebuie să îl recomande inteli-genţa şi viziunea pro-europeană, alăturide capacitatea de a se mişca uşor în jo-cul diplomatic, de a îmbrăca fără con-strângeri haina reprezentării demne şieficiente a României peste graniţe. Inte-resele României trebuie să se plaseze, înproiectul unui astfel de prezidenţiabil,mult deasupra intereselor personale. Elva avea răspunderea să împlinească in-tegrarea.

Nu în ultimul rând, prezidenţiabiluldreptei trebuie să fie un om al cetăţii,care să îşi asume această calitate în toatesensurile ei, să nu uite nicio clipă că seluptă pentru o funcţie în stat, în careeste responsabil de menţinerea echili-brului şi democraţiei, în numele a mi-lioane de alţi cetăţeni români. Viziuneasa trebuie să fie una a viitorului, nu unaîntoarsă spre naţionalismul îngust, venitdin trecut.

Boc sau Ungureanu, aceasta e între-barea?

Nu cred că se pune o astfel de între-bare. Însă, pentru că îl aduceţi în discuţiepe Emil Boc, pot spune cu sinceritate căîl consider unul dintrei cei mai responsa-bili premieri ai României – a guvernat înceea ce a fost poate cea mai dificilă pe-rioadă din istoria României postdecem-briste şi şi-a asumat măsuri extrem de di-ficile, cu un cost politic foarte mare. Laîntrebarea dumneavoastră, nu cred că estecazul să ne dedăm la un joc al ghicitorilor.Nu este momentul persoanelor, însă este- în mod limpede şi mod imperios - mo-mentul pentru definirea unui „portret-ro-bot” al candidatului ideal al dreptei pen-tru alegerile prezidenţiale.

Este momentul unei competiţii se-rioase de proiecte pentru România.

Confuzie, lipsă de soluţii, lipsă de cer-titudini. Sunteţi în stare să coagulaţidreapta, domnule Ungureanu? Şi cândzic dreapta zic, de fapt, cealaltă parte,care nu e pro-USL, căci nu mai avemdoctrine clare.

Trăim într-o perioadă confuză, cumulte probleme şi puţine soluţii, nudoar în România. Cred însă cu tărie cădoctrinele există, la fel şi soluţiile, chiardacă au fost pierdute din vedere, înacest joc al intereselor de partid pe careUSL insistă să îl practice, pentru a-şimasca – în ochii electoratului – ambi-valenţa şi incapacitatea de a gestionaeficient problemele unei Românii aflatepe marginea recesiunii. Poate că am ezi-tat şi noi, cei din dreapta autentică,poate că ne-am lăsat în mod greşit „fu-raţi” de false dezbateri. Însă nu mă temsă o afirm: coagularea dreptei depindede consistenţa proiectului pentru Ro-mânia pe care îl putem construi şi văpot asigura că nu mă tem şi nu şovăi îna mă devota acestei construcţii. Este ne-voie de timp, hărnicie, onestitate şimultă răbdare.

Cum veţi face renaşterea Dreptei?Sunteţi conştient de faptul că e nevoie demai mult decât de conferinţe?

Dreapta nu trebuie să renască, eaexistă în toţi oamenii de dreapta din Ro-mânia, nu doar în politicienii care îi dez-bat şi îi susţin principiile. Dreapta trebuiedoar să îşi regăsească vocea şi speranţa,să se scuture de slăbiciunea divizării şisă acţioneze. Acţiunea este esenţială. Şida, aveţi dreptate, e nevoie de mult maimult decât de conferinţe. Este vorba des-pre multe altele: despre contactul directcu cetăţenii, despre opoziţia vocală şi ac-tivă, despre susţinerea unor iniţiative le-gislative imperios necesare. Este vorba şidespre apărarea marilor valori care augrupat, în cursul verii trecute, dreapta: sta-tul de drept, ordinea constituţională, de-mocraţia, respectarea separaţiei puterilorîn stat şi justiţia independentă. Dreaptacrede într-un stat în care nimeni nu estedeasupra legii, într-un stat al tuturor ro-mânilor şi nu într-unul cu „români buni”versus „români răi”, aşa cum doreşte săne împartă puterea socialistă actuală. Par-tidul FORŢA CIVICĂ are o doctrină ba-zată pe aceste principii şi îşi va parcurgedrumul politic conform acestei doctrine.Vom duce mai departe bătălia împotrivaunei stângi care distruge sistematic pro-gresele realizate în ultimii ani. Vom sus-ţine măsurile care duc la creştere econo-mică durabilă, la dezvoltarea investiţiilorîn România, la crearea unui mediu deafaceri performant. Credem într-un statîn care munca şi investiţiile fiecăruia din-tre noi sunt recunoscute şi respectate, pre-cum şi în reîntoarcerea la adevăratele va-lori şi repere sociale: familie, educaţie,respect faţă de comunitate.

S-a iscat o dispută. Domnul Blaga zicecă PDL l-a salvat pe preşedinte. Cine cre-deţi că a salvat în vara lui 2012 democra-ţia, România?

Cetăţenii României! Acei cetăţenicare nu au vrut să participe la o masca-

Luni, 25 februarie 2013 - Transilvania REPORTER

Mihai Răzvan Ungureanu, interviu eveniment 2 IntervIu

Portret de prezidenţiabil,desenat cu dreapta

Antonescu:

„Dacă nu câştigprezidenţialele, mă retragdin conducerea partidului”

Crin Antonescu a fost reales, sâmbătă, înfuncţia de preşedinte al PNL, delegaţii la Con-gresul partidului exprimând în favoarea moţiu-nii şi echipei propuse de acesta 1343 de voturi„pentru" şi 44 „împotrivă", 50 de voturi fiindnule.

Antonescu: E ultima oară când particip, celpuţin ca preşedinte al PNL, la un Congres

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a decla-rat, după realegerea sa în funcţie la Congresul

partidului, că are emoţii cauzate nu atât de re-cunoştinţa în faţa încrederii acordate, cât degândul că este ultima oară când participă, celpuţin ca preşedinte al PNL, la un Congres alpartidului. „Am, chiar şi de această dată - a câtaoară? - emoţii, nu doar cauzate de recunoştinţaîn faţa încrederii, ci mai ales cauzate de gândulcă este ultima oară când particip, cel puţin capreşedinte al PNL, la un Congres al partiduluinostru", a spus Antonescu, în aplauzele delega-ţilor. El le-a mulţumit delegaţilor nu doar pentruacest vot, nu pentru acest  nou  mandat, ci pen-tru tot ceea ce au împărţit şi i-au dat în aceştiultimi 23 de ani.

„Avem un program, avem o conducere, avemo strategie. Aproape toate lucrurile care trebuiaspuse şi care se puteau spune cred că s-au spus,aproape toate lucrurile rămân de făcut. Vomporni, sper, cu mai multă încredere, forţă, unitate,de mâine încolo, spre a le înfăptui", a spus An-tonescu.

El a arătat că nu are nicio îndoială că PNL,cu tot ceea ce înseamnă acumularea de expe-rienţă a acestui partid în aceşti ani va reuşi nuatât un scor electoral sau altul, ci va reuşi săfacă din România un loc mai bun pentru aspi-raţiile, valorile, copiii românilor.

„Acest lucru mi-l doresc pentru mine, pentrudumneavoastră, pentru noi toţi, pentru toatăRomânia. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Vom fiacolo unde ne dorim să fim, unde e dreptulnoastru să fim dacă vom avea puterea de acrede, de a lupta, de a respecta mereu istorianoastră, tradiţia, valorile noastre", a conchis An-tonescu.

Întrebat la ce s-a referit atunci când a afirmatcă acesta este ultimul Congres al PNL la careparticipă în calitate de preşedinte, Antonescu aprecizat: „Nu am limitare la numărul de man-date, dar am avut în vedere faptul că în intervalulde până la următorul Congres, cel din 2016,vor fi alegeri prezidenţiale în 2014, pe care, dacăle voi câştiga, voi deveni preşedintele României,deci nu voi mai putea fi membru al PNL şi cuatât mai puţin preşedinte".

„Dacă nu le voi câştiga, oricum mă voi re-trage din conducerea PNL şi atunci acesta esteultimul Congres al PNL la care am participatîn calitate de preşedinte", a adăugat Antonescu.

«Nu am limitare la numărul de mandate,dar am avut în vedere faptul că în

intervalul de până la următorul Congres,cel din 2016, vor fi alegeri prezidenţiale în 2014, pe care, dacă le voi câştiga, voi

deveni preşedintele României, deci nu voimai putea fi membru al PNL şi cu atât mai

puţin preşedinte» fo

to

gr

af

ii D

an

bo

De

a©

tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

3interviu

Luni, 25 februarie 2013 - Transilvania REPORTER

Forţa Civică are niştepropuneri, o variantăde lucru?

Regionalizarea depinde de Constituţieşi nu se va putea face nimic în acestă di-recţie fără schimbarea sau amendareaConstituţiei.

Din nou, avem de-a face şi aici cu unsubiect „aruncat” în faţă de către USL, pen-tru a-şi masca incompetenţa şi eşecurile.Este absolut regretabil că se procedeazăastfel.

Din ceea ce declara guvernul Ponta, în-ţeleg că se doreşte păstrarea formatului încare euroregiunile să fie în număr de opt,fără niciun rol în viaţa economică, socialăsau politică a ţării, cu un conţinut vag, si-multan cu menţinerea actualei împărţiriadministrative în judeţe.

Proiectul vine cu jumătăţi de măsură,fără nicio eficienţă reală, fără o gândire înperspectivă.

regionalizarea româniei

radă şi la un puci parlamentar. Fără du-biu, ei sunt cei care au reuşit să salvezeRomânia democratică. Aşa se va întâm-pla ori de câte ori ţara noastră, demo-craţia ei vor fi ameninţate în vreun fel.Cei care îşi închipuie că manipularea şiintoxicarea sunt metode care funcţio-nează fără greş în ceea ce îi priveşte peromâni, se înşală amarnic. Li s-a de-monstrat acest lucru în vara lui 2012. Sănu uitam rolul crucial pe care l-au avutpartenerii noştri europeni, Statele Unite,principalii critici ai acţiunilor USL, careau urmărit pas cu pas atacurile acestuibloc politic la adresa democraţiei dinRomânia. Ei ne-au demonstrat că Ro-mânia contează, că este importantă întreţările democratice ale lumii.

Aţi apărut ca o speranţă în politicanoastră. Sunteţi conştient de cât de multtrebuie să lucraţi ca să nu picaţi în coşulistoriei? Ce proiect de ţară aveţi?

Proiectul meu pentru România a în-ceput cu mulţi ani în urmă. Am „crescut”în administraţie, ca secretar de stat, apoica ministru, director al SIE şi premier.Toate aceste etape au adăugat, treptat,porţiuni, idei, imagini în construcţia pro-iectului meu pentru România.

În cazul în care sunt privit ca o spe-ranţă în politica românească, acest lucrumă onorează şi mă responsabilizează.Cât despre eforturile mele, ele nu suntdirijate în sensul în care îmi vor asiguraun loc în paginile manualelor de istorie –sunt istoric şi ştiu că în aceste pagini aurămas înscrise şi numele unor personali-tăţi discutabile, aşa că nu acesta este lu-crul care mă motivează. Ceea ce mă îm-pinge înainte este credinţa că ne aflămîntr-un moment crucial pentru viitorul eu-ropean şi democratic al României. Trăimani ai unor mari schimbări, ai unor maridecizii – în Europa şi în lume. Criza pecare aproape am depăşit-o a lasat în urmămulte răni nevindecate şi a pus în discuţiemulte certitudini aparente. România

poate fi un actor important al schimbării,începând cu ea însăşi, dar şi ca parte afamiliei europene. Românii au capacita-tea de a fi una dintre marile naţiuni aleEuropei – învăţând din lecţiile trecutului,gestionându-şi responsabil prezentul şiclarificându-şi opţiunile pentru un viitoral prosperităţii şi al democraţiei.

Cum credeţi că ar trebui să se lucrezela noua Constituţie şi cum vreţi să arateea?

România are nevoie de o reformă con-stituţională, are nevoie de schimbări caresă ţină seama de raporturile dintre liniileexecutive, indiferent de cine ocupă acestepoziţii. O mare parte din ce se poate rea-liza în acest moment este reprezentată deo intervenţie pe competenţele preşedin-telui, ale primului-ministru, pe recunoaş-terea echivocurilor în natura competen-ţelor câtorva instituţii care sunt descriseîn legea fundamentală şi care funcţio-nează pe seama legii fundamentale.

Magistraţii şi Curtea Constituţionalătrebuie protejaţi împotriva oricăror atacuripolitice. Orice revizuire a Constituţiei tre-buie să ţină cont de principiile şi valoriledemocratice care stau la baza accederiinoastre în Uniunea Europeană. Din acestpunct de vedere, subminarea indepen-denţei justiţiei şi limitarea prerogativelorCurţii Constituţionale nu sunt subiectede negociere.

nu pot însă să nu remarc faptul cădiscursul pe tema Constituţiei României,aşa cum este el rostit astăzi de către USL,

este folosit – în mod impardonabil - pen-tru a masca problemele stringente ale zi-lei: starea economică în care se află ţara,prăbuşirea economică a acesteia dincauza unui buget construit pe interese şiignoranţă. Constituţia este folosită de ac-tuala putere – cu mult cinism, trebuie săo spunem - drept momeală, drept diver-siune şi este lipsită de o dezbatere publicăobligatorie şi serioasă.

Cum credeţi că putem aduce înapoiacasă tinerii care studiază în străinătateşi ce rol le-aţi acorda lor în treburile ţării?

Sunt în legătură cu o serie de comu-nităţi ale tinerilor români care studiazăîn străinătate. Am fost şi eu un astfel detânăr şi am avut marea şansă a întâlniriicu oameni care m-au ajutat să valorificaceastă experienţă în slujba ţării mele.Ştiu ce înseamnă şi dorul de casă, şi spe-ranţele pe care ţi le faci despre felul încare vei putea schimba lucrurile. De la ti-nerii mei interlocutori am aflat, din pa-cate, şi despre decepţia întoarcerii acasă,despre sentimentul de inutilitate, de res-pingere chiar, pe care unii dintre ei l-auavut la revenirea în România. Trebuie săle oferim certitudinea că proiectele şiideile lor de schimbare vor fi măcar dis-cutate, evaluate. Flexibilizarea şi diversifi-carea oportunităţilor în carieră ar puteacontribui de asemenea. Posibilitatea pro-movării, a dezvoltării profesionale suntalte modalităţi prin care i-am stimula sărevină în România. Prin aceşti tineri şiîmpreună cu ei putem construi o Româ-

nie în care să primeze meritul, profesionalismul,competenţa şi calitatea.

Societatea românească trebuie să îşi asumeresponbabilitatea pentru ca toţi tinerii ei săpoată merge mai departe, să înflorească profe-sional. Vorbim despre un cadru al onestităţii,în care fiecare poate să-şi pună în valoare cu-noştinţele şi experienţa profesională, fără ne-potism şi fără protecţie clientelară.

Domnule Ungureanu, dacă nu vă făceaţiprofesor de istorie, ce altceva aţi fi vrut să fiţi?Ce experienţe de viaţă credeţi că trebuie să aibăun om care vrea să conducă o ţară? Ce trebuiesă ştie despre ea şi, mai ales, ce trebuie să ştiedespre el însuşi?

Înainte de toate, sunt istoric. Apoi sunt pro-fesor. Am învăţat multe şi mai am încă multede învăţat – contactul cu oamenii, cu toţi oa-menii, este cel care ăţi aduce cele mai preţioaselectii. Este şi lucrul care te face mereu mai în-ţelept şi mai deschis dialogului.

Un om care vrea să conducă o ţară, să oconducă cum trebuie, să o iubească profund şinecondiţionat. Trebuie să fie un om pentru carevictoriile şi orgoliul personal sunt cu totul se-cundare victoriilor obţinute pentru ţara lui şipentru poporul lui. Trebuie să fie un om pentrucare orele de muncă să nu se contabilizeze, unom cu o privire care să se oprească asupra tre-cutului strict, atât cât trebuie pentru a proiecta,în mod realist şi pozitiv, viitorul. Un OM – şinu apăs întâmplător pe cuvânt - care vrea săconducă România, trebuie să îşi vadă, cu mân-drie şi speranţă, ţara pe harta lumii, între cele-lalte naţiuni moderne şi să îşi dorească, fărăniciun fel de ţel personal ascuns prin cotloanelesufletului, că românii să fie ceea ce merită săfie: un popor prosper, sănătos şi respectat.

Ruxandra HUREzEAn

Liderul Forţei Civice l-a atacat dur, după congresul din acest weekend, pe preşedintele PNL, Crin Antonescu, acuzâdu-l că este un „lider obtuz”, care a câştigat alegerile „aritmetic, alături de socialişti”, compromiţând

partidul în fruntea căruia se află. Întrebat dacă va candida la alegerileprezidenţiale, Ungureanu a spus: «Eu am să vă răspund cu următoarea

întrebare: dacă l-aţi avea candidat, şi este, cel puţin până în momentul defaţă, al USL, pe Crin Antonescu, nu vi s-ar părea normal să candidaţi

şi dumneavoastră?»

«Orice revizuire a Constituţiei trebuie să ţină cont de principiile şi valorile democratice care stau la baza accederiinoastre în Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, subminareaindependenţei justiţiei şi limitarea prerogativelor Curţii Constituţionale nu sunt subiecte de negociere»

«S-a declanşat o dezbatere pe subiectulregionalizării, fără să se perceapăefectele pe care le-ar avea o astfel deschimbare. Discuţia despre regionalizare a coborât astăzi la nivelul unei împărţiride scaune la nivel teritorial, neglijându-se în mod evident obiectivulreal şi necesar al acestei reforme»

«Am „crescut” în administraţie, ca secre-tar de stat, apoi ca ministru, director al SIEşi premier. Toate aceste etape au adăugat,treptat, porţiuni, idei, imagini în construc-ţia proiectului meu pentru România»