mo269bis2015

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 183 (XXVII) — Nr. 269 bis Miercuri, 22 aprilie 2015

S U M A R

Pagina

Anexele nr. 1—4 la Ordinul ministrului educației și cercetăriiștiințifice nr. 3.542/2015 privind aprobarea programelorșcolare pentru disciplinele opționale „Joc și mișcare”,curriculum la decizia școlii pentru clasa pregătitoare,clasa I și clasa a II-a, „Educație pentru prevenireariscului rutier”, curriculum la decizia școlii pentruînvățământul primar, „Educație pentru dezvoltare”,curriculum la decizia școlii pentru liceu, „Educațiepentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia școlii pentru liceu ...................... 3–58

Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.20152

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

O R D I Nprivind aprobarea programelor școlare pentru disciplinele opționale „Joc și mișcare”,

curriculum la decizia școlii pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, „Educație pentru prevenirea riscului rutier”, curriculum la decizia școlii pentru învățământul

primar, „Educație pentru dezvoltare”, curriculum la decizia școlii pentru liceu, „Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia școlii pentru liceu*)

În conformitate cu prevederile art. 65 alin (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completărileulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice,

ministrul educației și cercetării științifice emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă programa școlară pentru disciplinaopțională „Joc și mișcare”, curriculum la decizia școlii pentruclasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, cuprinsă în anexa nr. 1,care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Se aprobă programa școlară pentru disciplinaopțională „Educație pentru prevenirea riscului rutier”, curriculumla decizia școlii pentru învățământul primar, cuprinsă în anexanr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. — Se aprobă programa școlară pentru disciplinaopțională „Educație pentru dezvoltare”, curriculum la deciziașcolii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parteintegrantă din prezentul ordin.

Art. 4. — Se aprobă programa școlară pentru disciplina

opțională „Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală”,

curriculum la decizia școlii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 4,

care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. — Începând cu anul școlar 2015—2016, programele

școlare cuprinse în anexele nr. 1—4 pot fi utilizate în sistemul

de învățământ ca ofertă centrală de curriculum la decizia

școlii.

Art. 6. — Direcția generală educație și învățare pe tot

parcursul vieții, Institutul de Științe ale Educației, inspectoratele

școlare județene, respectiv Inspectoratul Școlar al Municipiului

București, conducerile unităților de învățământ preuniversitar

duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Ministrul educației și cercetării științifice,Sorin Mihai Cîmpeanu

București, 27 martie 2015.Nr. 3.542.

*) Ordinul nr. 3.542/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 22 aprilie 2015 și este reprodus și în acest număr bis.


Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. 3.542/27.03.2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE

Programa �colar� pentru disciplina op�ional�

JOC �I MI�CARE [curriculum la decizia �colii pentru

clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a]

Bucure�ti, 2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 3


Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a

Not� de prezentare Programa �colar� pentru Joc �i mi�care prezint� competen�ele generale �i specifice, activit��ile

de înv��are, con�inuturile �i sugestiile metodologice pentru aceast� nou� disciplin� din oferta curricular� central� de discipline op�ionale, pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a din înv��mântul primar �i este proiectat� pentru un buget de timp de 1 or�/s�pt�mân�, pe durata fiec�rui an �colar. Disciplina poate fi studiat� într-un singur an �colar sau succesiv, în doi/trei ani, potrivit prevederilor curriculumului la decizia �colii pentru anul de studiu respectiv.

Introducerea disciplinei Joc �i mi�care în oferta central� de discipline op�ionale care pot fi incluse în curriculumul la decizia �colii pentru clasele preg�titoare, I �i a II-a accentueaz� rolul pe care activit��ile ludice cu caracter dinamic trebuie s� îl aib� în procesul de cre�tere �i dezvoltare a copiilor de 6 – 8 ani. Disciplina Joc �i mi�care subliniaz� poten�ialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii �colarit��i, prin faptul c� valorific� tendin�a natural� a copiilor pentru mi�care. Prin mi�care copilul exploreaz�, cunoa�te, interac�ioneaz� cu propriul corp �i cu mediul înconjur�tor. Cunoscând posibilit��ile de ac�iune asupra mediului, copilul devine încrez�tor în for�ele proprii �i cutez�tor în a descoperi lumea.

Integrat� în cadrul ariei curriculare Educa�ie fizic�, sport �i s�n�tate, disciplinei op�ionale îi revine sarcina de a completa influen�ele pe care Educa�ia fizic� le exercit� la nivelul personalit��ii copilului, aducându-�i o contribu�ie considerabil� la dezvoltarea cognitiv� �i socio-afectiv� a acestuia prin valorificarea valen�elor jocurilor de mi�care. Poten�ialul instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate sus�ine dezvoltarea inteligen�ei emo�ionale a copiilor �i, prin aceasta, o mai bun� adaptare la solicit�rile mediului �colar �i social. Numeroasele tipuri de jocuri de mi�care – cu �i f�r� obiecte, de întrecere �i de cooperare, cu roluri etc., pot sta la baza proiect�rii unor situa�ii de instruire cu bogate influen�e benefice asupra personalit��ii copilului, c�ruia îi ofer� posibilitatea definirii continue a tr�s�turilor sale cognitive, afective, moral-volitive.

În timp ce influen�ele jocurilor de mi�care asupra sferei motrice �i fizice sunt valorificate în primul rând la Educa�ie fizic�, în cadrul acestei discipline se va urm�ri poten�area influen�elor mi�c�rii sub form� de joc, asupra dezvolt�rii cognitive �i socio-afective a copilului.

Poten�ialul jocurilor de mi�care poate fi utilizat �i pentru consolidarea cuno�tin�elor pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba român�, matematic�, �tiin�ele naturii etc.). Maniera integrat� de abordare a acestor obiecte de studiu face posibil� înv��area/consolidarea prin jocuri dinamice a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor, fructelor, legumelor etc. Prin faptul c� îi este specific� activitatea în grup, jocul de mi�care favorizeaz� manifestarea rela�iilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând armonizarea intereselor individuale �i a eforturilor personale cu cele ale grupului; favorizeaz� încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilit��i, manifestarea atitudinii critice �i autocritice, a ini�iativei �i le permite copiilor s� înve�e ce înseamn� toleran�a, acceptarea celuilalt, luarea unei decizii �i asumarea consecin�elor acesteia. Jocul presupune reguli �i respectarea lor, astfel disciplina Joc �i mi�care contribuie la dezvoltarea moral� a copilului �i permite o mai bun� integrare �colar� �i social� a acestuia. Ca urmare a situa�iilor favorabile sau nefavorabile cu care se confrunt� copilul în timpul jocului, el va tr�i o gam� larg� de st�ri afective – bucurie, triste�e, mul�umire, entuziasm, pl�cere. Copilul are ocazia s� cunoasc� aceste st�ri, s� le în�eleag� �i s� înve�e s� le controleze, astfel încât s� aib� un comportament echilibrat, la �coal� �i în societate.

Structura programei �colare include urm�toarele elemente: - Not� de prezentare - Competen�e generale - Competen�e specifice �i exemple de activit��i de înv��are - Con�inuturi - Sugestii metodologice

Competen�ele sunt ansambluri structurate de cuno�tin�e, abilit��i �i atitudini formate prin înv��are, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competen�ele generale ale disciplinei Joc si mi�care vizeaz� achizi�iile de cunoa�tere �i de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.

Competen�ele specifice sunt derivate din competen�ele generale, reprezint� etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an �colar. Pentru realizarea competen�elor specifice, în program� sunt propuse exemple de activit��i de înv��are care valorific� experien�a concret� a elevului �i care integreaz� strategii didactice adecvate unor contexte de înv��are variate.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015



Con�inuturile înv��rii sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu �i reprezint� baza de operare pentru formarea competen�elor. Astfel, ele sunt grupate pe urm�toarele domenii:

1. Capacitate psiho-motric� 2. Deprinderi de comunicare �i lucru în echip� 3. Stil de via�� activ

Sugestiile metodologice includ strategii didactice �i au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mi�care oferite ca exemple în sec�iunea de con�inuturi.

Programa �colar� propune o abordare flexibil�, bazat� pe valorificarea competen�elor �i a experien�ei profesorului, a resurselor specifice unit��ii de înv��mânt. Cadrul didactic este liber s� aleag�, s� modifice sau s� adauge activit��i de înv��are. Întregul demers didactic este îns� adaptat particularit��ilor elevilor �i bazat pe înv��area prin joc. La rândul lor, elevii sunt încuraja�i s� î�i exprime op�iunile pentru abordarea în procesul de înv��are a anumitor jocuri.

Prin influen�ele pe care le exercit�, disciplina î�i aduce o contribu�ie important� asupra întregii personalit��i a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia înc� din perioada �colar� mic�.




Competen�e generale

1. Participarea la jocurile de mi�care, organizate sau spontane, în func�ie de capacitatea psiho-motric� �i interesele individuale 2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activit��ile ludice



Joc

�i m

i�ca

re –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

cla

sa p

reg�

titoa

re, c

lasa

I �i

cla

sa a

II-a

Com

pete

n�e

spec

ifice

�i e

xem

ple

de a

ctiv

it��i

de în

v��a

re

1.

Part

icip

area

la jo

curil

e de

mi�

care

, org

aniz

ate

sau

spon

tane

, în

func

�ie d

e ca

paci

tate

a ps

iho-

mot

ric�

�i in

tere

sele

indi

vidu

ale

Cla

sa p

reg�

titoa

re

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

1.

1. U

tiliz

area

dep

rinde

rilor

loco

mot

orii

în

acor

d cu

regu

li si

mpl

e al

e un

or a

ctiv

it��i

de

joc

-

exec

utar

ea a

ctel

or �

i ac�

iuni

lor m

otric

e la

co

man

d�

- jo

curi

de a

ten�

ie c

u ex

ecut

area

sar

cini

lor

mot

rice

pres

tabi

lite

1.1.

Apl

icar

ea d

eprin

deril

or lo

com

otor

ii în

cad

rul

unor

jocu

ri cu

regu

li si

mpl

e -

jocu

ri de

cun

oa�t

ere

intu

itiv�

a e

lem

ente

lor d

in

univ

ersu

l cop

iilor

- jo

curi

de im

itare

a u

nor a

ctiv

it��i

din

via�

a co

tidia

n�

1.1.

Apl

icar

ea d

eprin

deril

or lo

com

otor

ii în

ca

drul

uno

r act

ivit�

�i lu

dice

de

coop

erar

e -

exec

utar

ea u

nor a

cte

�i a

c�iu

ni m

otric

e, d

e pe

lo

c �i

din

dep

lasa

re, p

e pe

rech

i -

exec

utar

ea u

nor a

cte

�i a

c�iu

ni m

otric

e, d

e pe

lo

c �i

din

dep

lasa

re, î

n gr

up

1.2.

Man

evra

rea

obie

ctel

or în

aco

rd c

u un

si

stem

de

regu

li si

mpl

e al

e jo

curil

or d

e m

i�ca

re

- im

plic

area

în jo

curi

de n

um�r

are

cu

man

evra

rea

obie

ctel

or

- jo

curi

de m

i�ca

re c

u m

anev

rare

a di

ferit

or

obie

cte

(min

gi, c

ercu

ri, c

ubur

i etc

.)

1.2.

Man

evra

rea

obie

ctel

or î

n ac

tivit�

�i de

joc

ce

pres

upun

coo

pera

re în

tre

part

ener

i -

parti

cipa

re la

jocu

ri de

mi�

care

cu

man

evra

rea

obie

ctel

or în

tre d

oi p

arte

neri,

folo

sind

dife

rite

depr

inde

ri de

man

ipul

are

1.2.

Man

evra

rea

obie

ctel

or în

con

di�ii

de

coop

erar

e in

tra-

grup

-

trans

mite

rea

obie

ctel

or în

man

ier�

dife

rit�,

în

func

�ie d

e re

gulil

e de

des

f��u

rare

ale

jocu

rilor

de

mi�

care

-

parti

cipa

re la

jocu

ri de

mi�

care

cu

man

evra

rea

obie

ctel

or în

tre m

embr

ii gr

upul

ui

1.3.

Util

izar

ea d

eprin

deril

or m

otric

e de

baz

� pe

ntru

des

f��u

rare

a un

or a

ctiv

it��i

cu c

arac

ter

ludi

c, c

u ef

ort r

edus

-

repr

oduc

erea

uno

r fen

omen

e di

n na

tur�

prin

de

prin

deri

mot

rice

de b

az�

(loco

mot

orii

�i d

e st

abili

tate

) -

parti

cipa

re la

jocu

ri de

com

unic

are

�i

con�

tient

izar

e co

rpor

al�

1.3.

U

tiliz

area

de

prin

deril

or

mot

rice

de

baz�

pe

ntru

rea

lizar

ea u

nor

activ

it��i

ludi

ce,

cu e

fort

m

oder

at

- ef

ectu

area

de

acte

�i a

c�iu

ni m

otric

e în

ritm

uri

impu

se d

e di

ferit

e in

stru

men

te m

uzic

ale,

obi

ecte

de

per

cu�ie

1.3.

Util

izar

ea d

eprin

deril

or m

otric

e de

baz

� pe

ntru

re

aliz

area

un

or

activ

it��i

ludi

ce,

asoc

iate

un

ui

cont

ext

suge

stiv

/intu

itiv

cu

efor

turi

dife

rite

- ex

ecut

area

uno

r ac�

iuni

mot

rice

asoc

iate

po

vest

irii

- ac

�iona

re în

jocu

ri de

mi�

care

cup

rinzâ

nd

con�

inut

uri c

are

imit�

ac�

iuni

/ ac

tivit�

�i di

n lu

mea

ani

mal

elor

�i v

ia�a

cot

idia

n�



Joc

�i m

i�ca

re –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

cla

sa p

reg�

titoa

re, c

lasa

I �i

cla

sa a

II-a

2.

Man

ifest

area

uno

r com

port

amen

te s

ocia

le a

decv

ate

în a

ctiv

it��il

e lu

dice

Cla

sa p

reg�

titoa

re

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

2.

1. R

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e pr

otec

�ie

indi

vidu

al�

�i d

e si

gura

n��

în ti

mpu

l ac

tivit�

�ilor

de

joc

�i m

i�ca

re

- cu

noa�

tere

a re

gulil

or d

e ve

rific

are

�i

orga

niza

re a

spa

�iulu

i de

joc

-

verif

icar

ea m

ater

iale

lor d

idac

tice

utili

zate

în

cadr

ul jo

curil

or

- au

tove

rific

area

ech

ipam

entu

lui a

decv

at

cond

i�iilo

r de

desf

��ur

are

a jo

curil

or d

e m

i�ca

re

2.1.

Res

pect

area

regu

lilor

în a

ctiv

it��il

e de

joc

�i

mi�

care

-

enun

�are

a re

gulil

or d

e jo

c -

exem

plifi

care

a re

gulilo

r uno

r joc

uri

- id

entif

icar

ea u

nor s

itua�

ii de

ner

espe

ctar

e a

regu

lilor j

ocur

ilor d

e m

i�ca

re �

i a c

onse

cin�

elor

ac

esto

ra

- ob

serv

area

mod

ului

în c

are

parti

cipa

n�ii

la jo

curi

resp

ect�

regu

lile

spec

ifice

ace

stor

a

2.1.

Par

ticip

area

la jo

curil

e de

mi�

care

în

acor

d cu

spi

ritul

regu

lilor

de

joc

-

acor

dare

a/pr

imire

a de

spr

ijin d

in p

arte

a pa

rtene

rilor

în c

adru

l act

ivit�

�ilor

de

joc

�i

mi�

care

-

parti

cipa

rea

activ

� �i

man

ifest

area

co

mpo

rtam

ente

lor a

decv

ate

în a

ctiv

it��il

e de

jo

c �i

mi�

care

2.2.

Man

ifest

area

ech

ilibr

at�

a em

o�iil

or în

ca

drul

jocu

rilor

de

mi�

care

-

exer

sare

a un

or m

anife

st�r

i ade

cvat

e si

tua�

iei

�i m

omen

telo

r de

joc

(de

exem

plu,

apl

auze

, în

cura

j�ri)

-

parti

cipa

rea

la a

c�iu

ni d

esf�

�ura

te p

e pe

rech

i, în

gru

p, c

u co

mpo

nen�

� �i

niv

el m

otric

var

iabi

l

2.2.

Man

ifest

area

uno

r com

port

amen

te d

e co

oper

are

în c

adru

l joc

urilo

r de

mi�

care

-

ac�io

nare

a în

aco

rd c

u re

gulil

e pr

ivin

d as

iste

n�a,

aj

utor

ul �

i spr

ijinu

l col

egilo

r în

timpu

l pra

ctic

�rii

jocu

rilor

de

mi�

care

-

real

izar

ea d

e ac

�iuni

de

coop

erar

e în

jocu

rile

de

mi�

care

org

aniz

ate

pe p

erec

hi, g

rupu

ri m

ici,

echi

pe

2.2.

Pro

mov

area

rela

�iilo

r de

coop

erar

e/în

traj

utor

are

intr

agru

p, în

cad

rul

jocu

rilor

de

mi�

care

-

form

ular

ea d

e ap

reci

eri a

supr

a ev

olu�

iei �

i co

mpo

rtam

entu

lui p

ropr

iu/ c

oech

ipie

rilor

/ ad

vers

arilo

r, în

pra

ctic

area

jocu

rilor

de

mi�

care

-

aten

�ion�

ri as

upra

com

porta

men

telo

r in

dezi

rabi

le a

le c

oleg

ilor �

i acc

epta

rea

din

parte

a ac

esto

ra a

ate

n�io

n�ril

or a

supr

a co

mpo

rtam

entu

lui p

ropr

iu



Joc

�i m

i�ca

re –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

cla

sa p

reg�

titoa

re, c

lasa

I �i

cla

sa a

II-a

Con

�inut

uri

D

omen

ii C

lasa

pre

g�tit

oare

C

lasa

I C

lasa

a II

-a

1. C

apac

itate

ps

iho

- mot

ric�

Jocu

ri de

mi�

care

cup

rinzâ

nd v

aria

nte

de

mer

s, în

tem

pou

cons

tant

(E

xem

ple

de jo

curi:

Bal

erin

ele

– m

ers

pe

vârfu

ri, C

�pri�

ele

– m

ers

pe c

�lcâ

ie, P

itici

i vo

io�i

– m

ers

ghem

uit)

Jocu

ri de

mi�

care

�i �

tafe

te c

uprin

zând

va

riant

e de

ale

rgar

e:

- re

ctilin

ie

- �e

rpui

t�

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: A

cul c

u a�

�, B

uche

�ele

, U

rsul

doa

rme)

Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

cup

rinzâ

nd

varia

nte

de s

�ritu

ri cu

des

prin

dere

de

pe

ambe

le p

icio

are

(E

xem

ple

de jo

curi:

Bro

scu�

ele

sar î

n la

c,

Din

cer

c în

cer

c)

Jocu

ri de

mi�

care

�i �

tafe

te c

uprin

zând

va

riant

e de

aru

ncar

e �i

prin

dere

: -

arun

care

lans

at�

cu d

ou�

mâi

ni d

e jo

s -

arun

care

lans

at�

cu d

ou�

mâi

ni c

u ro

stog

olire

a ob

iect

elor

pe

sol

- pr

inde

re c

u do

u� m

âini

la p

iept

(E

xem

ple

de jo

curi:

Min

gea

prin

tune

l, �i

nta�

ii is

cusi

�i)

Jocu

ri de

mi�

care

, tra

see

aplic

ativ

e �i

�t

afet

e cu

prin

zând

dep

rinde

ri m

otric

e ut

ilita

r-ap

licat

ive:

Jocu

ri de

mi�

care

cup

rinzâ

nd v

aria

nte

de

mer

s, în

tem

pou

acce

lera

t (E

xem

ple

de jo

curi:

Lan

�ul –

mer

s în

col

oan�

câ

te u

nul/d

oi �i

nând

u-se

de

mâi

ni/ c

u m

âini

le p

e um

erii

cole

gulu

i din

fa��

, Tre

c so

lda�

ii –

mer

s în

ca

den�

�)

Jocu

ri de

mi�

care

�i �

tafe

te c

uprin

zând

va

riant

e de

ale

rgar

e:

- re

ctilin

ie

- �e

rpui

t�

- în

zig

-zag

(E

xem

ple

de jo

curi:

Aut

omob

ilele

, Cur

sa

voca

lelo

r, S

alut

prie

tene

, Cur

sa v

ocal

elor

) Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

cup

rinzâ

nd

varia

nte

de s

�ritu

ri cu

des

prin

dere

de

pe

ambe

le p

icio

are

, de

pe lo

c pe

ste

obst

acol

e m

ici

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: B

rosc

u�el

e sa

r în

lac,

Din

ce

rc în

cer

c, B

anda

rula

nt�)

Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

cup

rinzâ

nd

varia

nte

de a

runc

are

�i p

rinde

re:

- ar

unca

re la

nsat

� cu

dou

� m

âini

de

jos

la

dist

an��

�i l

a pa

rtene

r -

arun

care

cu

dou�

mâi

ni d

e la

pie

pt în

aint

e �i

în s

us

- pr

inde

re c

u do

u� m

âini

la p

iept

(E

xem

ple

de jo

curi:

Fer

e�te

-�i c

apul

, A

p�r�

toru

l cet

��ii,

Min

gea

prin

tune

l, si

mpl

�,

�ar

pele

î�i p

rinde

coa

da, M

inge

a ap

el)

Jocu

ri de

mi�

care

, tra

see

aplic

ativ

e �i

�t

afet

e cu

prin

zând

dep

rinde

ri m

otric

e co

mpl

exe

(util

itar-

aplic

ativ

e):

Jocu

ri de

mi�

care

cup

rinzâ

nd v

aria

nte

de m

ers,

în te

mpo

u va

riabi

l (E

xem

ple

de jo

curi:

Uria

�ii �

i piti

cii –

mer

s pe

vâr

furi,

alte

rnat

cu

mer

s gh

emui

t) Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

cup

rinzâ

nd

varia

nte

de a

lerg

are:

-

rect

ilinie

-

�erp

uit�

-

în z

ig-z

ag

- cu

oco

lire

de o

bsta

cole

(E

xem

ple

de jo

curi:

Cur

sa p

e nu

mer

e,

Oga

rul �

i iep

urel

e, A

l tre

ilea

fuge

, Bat

istu

�a)

Jocu

ri de

mi�

care

�i �

tafe

te c

uprin

zând

va

riant

e de

s�r

ituri

cu d

espr

inde

re d

e pe

un

pici

or �

i de

pe a

mbe

le p

icio

are

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: �

otro

nul,

Bro

scu�

ele

sar î

n la

c)

Jocu

ri de

mi�

care

�i �

tafe

te c

uprin

zând

va

riant

e de

aru

ncar

e �i

prin

dere

: -

arun

care

lans

at�

cu d

ou�

mâi

ni

înai

nte,

în s

us �

i pe

deas

upra

cap

ului

-

prin

dere

cu

o m

ân�

prin

apu

care

(E

xem

ple

de jo

curi:

Min

gea

la c

o� –

ar

unca

re la

�int

�, S

uvei

ca s

impl

�, �

arpe

le

î�i p

rinde

coa

da, M

inge

a ap

el)

Jocu

ri de

mi�

care

, tra

see

aplic

ativ

e �i

�t

afet

e cu

prin

zând

dep

rinde

ri m

otric

e co

mpl

exe

(util

itar-

aplic

ativ

e):



Joc

�i m

i�ca

re –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

cla

sa p

reg�

titoa

re, c

lasa

I �i

cla

sa a

II-a

Dom

enii

Cla

sa p

reg�

titoa

re

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

-

echi

libru

sta

tic �

i din

amic

-

trans

port

de o

biec

te u

�oar

e (E

xem

ple

de jo

curi:

La

circ

, C�r

�u�i

i) Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

viz

ând

dezv

olta

rea

calit

��ilo

r mot

rice:

vite

z� d

e re

ac�ie

�i c

oord

onar

e se

gmen

tar�

(E

xem

ple

de jo

curi:

Alb

�i n

egru

/Sus

-jos

– ex

ecut

are

ac�iu

ni m

otric

e la

sem

nale

viz

uale

sa

u au

ditiv

e, C

rabi

i �i c

reve

�ii)

Jocu

ri pe

ntru

sch

ema

corp

oral

�:

- de

num

ire s

egm

ente

cor

pora

le

- de

num

ire m

i�c�

ri al

e se

gmen

telo

r co

rpor

ale

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: M

inge

a fri

ge, F

ere�

te-�i

ca

pul,

Fere

�te-

�i pi

cioa

rele

)

- ec

hilib

ru s

tatic

�i d

inam

ic

- tra

nspo

rt de

obi

ecte

u�o

are

- tâ

râre

(E

xem

ple

de jo

curi:

C�r

�u�i

i, C

obili

�a, U

nde-

s do

i put

erea

cre

�te)

Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

viz

ând

dezv

olta

rea

calit

��ilo

r mot

rice:

vi

tez�

de

exec

u�ie

�i v

itez�

de

depl

asar

e -

coor

dona

re s

egm

enta

r�

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: V

ân�t

orul

iscu

sit,

Cra

bii �

i cr

eve�

ii)

Jocu

ri pe

ntru

sch

em�

corp

oral

�:

- po

sibi

lit��

i de

mi�

care

ale

seg

men

telo

r în

rapo

rt cu

un

parte

ner �

i cu

obie

cte

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: M

inge

a pe

pod

, Min

gea

prin

tune

l, M

inge

a �a

rpe)

- tra

nspo

rt de

obi

ecte

u�o

are

- tâ

râre

-

trac�

iune

(E

xem

ple

de jo

curi:

Infa

nter

i�tii

, Aju

t�-te

si

ngur

) Jo

curi

de m

i�ca

re �

i �ta

fete

viz

ând

dezv

olta

rea

calit

��ilo

r mot

rice:

-

vite

z� d

e de

plas

are

- co

ordo

nare

a ac

�iuni

lor c

u pa

rtene

r (E

xem

ple

de jo

curi:

Cur

sa p

e nu

mer

e,

�ar

pele

î�i p

rinde

coa

da, C

ioba

nul î

�i

ap�r

� oi

le)

Jocu

ri pe

ntru

orie

ntar

e sp

a�ia

l�:

- di

rec�

ii, s

ensu

ri, d

imen

siun

i (E

xem

ple

de jo

curi:

Fig

urile

geo

met

rice,

P

�s�r

elel

e in

tr�-n

cui

b)

2. D

eprin

deri

de

com

unic

are

�i

lucr

u în

ech

ip�

Reg

uli s

impl

e al

e jo

curil

or d

e m

i�ca

re

(De

exem

plu,

lini

ile d

e pl

ecar

e –

sosi

re,

repe

re, r

espe

ctar

ea c

omen

zii s

tart,

por

nire

du

p� s

emna

l, p�

stra

rea

ordi

nii l

a ex

ecu�

ie)

Mod

alit�

�i de

com

unic

are

verb

al�

�i

nonv

erba

l� e

lev

– pr

ofes

or

(De

exem

plu,

stim

uli v

izua

li, a

uditi

vi,

kine

stez

ici;

gest

uri d

e în

cura

jare

, de

felic

itare

, de

aten

�iona

re)

Reg

ulile

jocu

rilor

de

mi�

care

(D

e ex

empl

u, c

riter

ii de

sta

bilir

e a

învi

ng�t

orilo

r, si

stem

ul d

e de

punc

tare

în c

azul

ne

resp

ect�

rii re

gulilo

r) R

egul

i de

inte

rac�

iune

în p

erec

hi �

i gru

puri

(De

exem

plu,

prim

ire/a

cord

are

ajut

or

parte

neru

lui,

aten

�ion�

ri re

cipr

oce)

D

rept

uri �

i res

pons

abili

t��i

în jo

c

(De

exem

plu,

ega

litat

e în

efe

ctua

rea

ac�iu

nilo

r st

abili

te, r

espe

ctar

ea re

gulilo

r) M

odal

it��i

de c

omun

icar

e ve

rbal

� �i

no

nver

bal�

ele

v –

elev

, în

pere

che

(D

e ex

empl

u, s

timul

are/

încu

raja

re)

Reg

ulile

jocu

rilor

de

mi�

care

(D

e ex

e mpl

u, e

nun�

area

�i r

espe

ctar

ea

regu

lilor j

ocur

ilor p

reda

te)

Sprij

in �

i col

abor

are

în g

rup

pent

ru

ob�in

erea

ava

ntaj

ului

fa��

de

grup

ul

adve

rs

Com

port

amen

te d

e de

zapr

obar

e a

abat

erilo

r de

la re

guli

(D

e ex

empl

u, s

emna

lare

a ab

ater

ilor,

impu

nere

a de

punc

t�rii

lor)

M

esaj

e ve

rbal

e �i

non

verb

ale

în g

rup

(De

exem

plu,

ate

n�io

n�ri,

încu

raj�

ri,

impu

lsio

nare

a st

artu

lui)



Joc

�i m

i�ca

re –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

cla

sa p

reg�

titoa

re, c

lasa

I �i

cla

sa a

II-a

Dom

enii

Cla

sa p

reg�

titoa

re

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

Mes

aje

verb

ale

�i n

onve

rbal

e in

clus

e în

pr

actic

area

jocu

rilor

de

mi�

care

R

egul

i de

inte

rac�

iune

cu

al�ii

(E

xem

ple

de jo

curi:

Mim

a, O

glin

da, S

tatu

ile,

Nav

eta

spa�

ial�

)

Mes

aje

intu

itive

de

com

unic

are

(D

e ex

empl

u, s

emna

le a

socia

te p

ract

ic�r

ii jo

curil

or -

cifre

, cul

ori,

jalo

ane,

ste

gule

�e, c

omen

zi)

Com

port

amen

te d

e su

s�in

ere,

de

încu

raja

re

(De

exem

plu,

felic

it�ri,

con

sol�

ri re

cipr

oce

– du

p� c

az)

Mod

alit�

�i de

col

abor

are

în s

arci

ni m

otric

e va

riate

(D

e ex

empl

u, tr

acta

re, p

rinde

re, p

asar

e,

trans

port

de o

biec

te în

doi

, în

grup

) (E

xem

ple

de jo

curi:

Rem

orca

rea,

Anc

or�m

co

rabi

a la

mal

, Înt

re d

ou�

focu

ri)

Proc

edee

de

acor

dare

/prim

ire d

e sp

rijin

din

par

tea

part

ener

ilor d

e jo

c

(De

exem

plu,

asi

sten

��, a

juto

r, sp

rijin

) Re

spon

sabi

lit��

ile ro

luril

or d

e su

bord

onar

e (D

e ex

empl

u, e

xecu

tare

a co

men

zilor

, in

dica

�iilor

resp

onsa

bilu

lui d

e gr

up, c

�pita

nulu

i) R

egul

i de

inte

rac�

iune

intr

a-gr

up

conf

orm

regu

lilor

jocu

lui

(De

exem

plu,

recu

noa�

tere

a re

zulta

tulu

i în

trece

rii)

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: N

�vod

ul, P

�s�r

elel

e in

tr�-n

cui

b, L

eap�

a, A

l tre

ilea

fuge

)

3. S

til d

e vi

a��

activ

Efec

tele

jocu

lui d

e m

i�ca

re a

supr

a st

�rii

de s

�n�t

ate

Jo

curi

de m

i�ca

re p

entr

u tim

pul l

iber

de

sf��

urat

e în

spa

�ii d

e jo

ac�

(E

xem

ple

de jo

curi:

�oa

rece

le �

i pis

ica,

�

oare

cele

iste

� �i p

isic

a pe

ricul

oas�

, To

boga

nul,

Der

delu

�ul)

Varia

nte

de jo

curi

de m

i�ca

re

desf

��ur

ate

în g

rupu

ri m

ici c

onst

ituite

sp

onta

n (E

xem

ple

de jo

curi:

Ela

stic

ul, C

oard

a,

�ot

ronu

l) A

ctiv

it��i

ludi

ce p

entr

u ta

bere

, exc

ursi

i, dr

ume�

ii

Efec

tele

jocu

lui d

e m

i�ca

re d

esf�

�ura

te în

ae

r lib

er a

supr

a s�

n�t�

�ii

Jocu

ri de

mi�

care

pen

tru

timpu

l lib

er

desf

��ur

ate

în:

- în

inte

rior (

dom

iciliu

, cab

ane)

-

în a

er li

ber (

loc

de jo

ac�,

baz

� sp

ortiv

�,

curte

a �c

olii)

(E

xem

ple

de jo

curi:

Vân

�tor

ul is

cusi

t, C

rabi

i �i

crev

e�ii,

Fer

e�te

cap

ul, C

ol�u

rile

colo

rate

, �

otro

nul,

Leap

�a)

Varia

nte

de jo

curi

de m

i�ca

re d

esf�

�ura

te

în g

rupu

ri or

gani

zate

spo

ntan

(E

xem

ple

de jo

curi:

Vân

�tor

ii �i

ra�e

le,

Leap

�a, Î

ntre

dou

� fo

curi,

Vân

�tor

ul, V

rabi

a �i

alb

ina)

Jocu

ri de

mi�

care

pen

tru

timpu

l lib

er,

desf

��ur

ate

în e

xcur

sii,

tabe

re, d

rum

e�ii

Rea

c�iil

e or

gani

smul

ui la

dife

rite

tipur

i de

jocu

ri Jo

curi

de m

i�ca

re p

entr

u tim

pul l

iber

de

sf��

urat

e în

spa

�ii a

men

ajat

e, în

aer

lib

er

(Exe

mpl

e de

jocu

ri: M

inge

a la

c�p

itan,

S

uvei

ca s

impl

�, S

uvei

ca d

ubl�

, C

alcu

lato

arel

e)

Men

�iner

ea a

titud

inii

corp

oral

e co

rect

e în

poz

i�ii s

tatic

e �i

în m

i�ca

re

Varia

nte

de jo

curi

de m

i�ca

re, p

e pe

rech

i �i g

rupu

ri re

strâ

nse

num

eric

, co

nstit

uite

pre

fere

n�ia

l (E

xem

ple

de jo

curi:

Viz

itiul

�i c

�lu�

ul, N

u te

l�sa

frat

e, R

emor

ca, A

vion

ul, E

last

icul

, V

iziti

ul �

i doi

cai

, Tro

ica)

Jo

curi

de m

i�ca

re p

entr

u tim

pul l

iber

de

sf��

urat

e în

exc

ursi

i, ta

bere

, dru

me�

ii O

fert

ele

�col

ilor �

i com

unit�

�ilor

loca

le

de p

ract

icar

e a

activ

it��il

or fi

zice

(c

oncu

rsur

i �co

lare

– în

�co

al�,

într

e �c

oli;

cent

re lo

cale

de

ini�i

ere

în d

iferit

e sp

ortu

ri, s

erb�

ri sp

ortiv

e)




Sugestii metodologice

Programa disciplinei op�ionale Joc �i mi�care se adreseaz� înv��torilor �i profesorilor pentru înv��mânt primar �i are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiect�rii �i derul�rii la clas� a activit��ilor specifice acestei discipline.

Lectura se realizeaz� în succesiunea urm�toare: de la competen�e generale, la competen�e specifice, la activit��i de înv��are �i de la acestea din urm� la con�inuturi. Înv��torii/profesorii pentru înv��mânt primar vor proiecta demersul de înv��are în func�ie de particularit��ile clasei de elevi, de baza material� de care dispun �i de dorin�ele elevilor.

Dup� o lectur� aprofundat� a programei, este necesar s� se r�spund� la urm�toarele întreb�ri: - În ce scop voi face? (identificarea competen�elor) - Cum voi face? (determinarea activit��ilor de înv��are) - Ce con�inuturi voi folosi? (selectarea con�inuturilor) - Cu ce voi face? (analiza resurselor) - Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

�inând seama de particularit��ile copiilor din clasele primare, înv��torii/ profesorii pentru înv��mânt primar vor folosi demersuri care s� fac� accesibil �i atractiv con�inutul lec�iei de Joc �i mi�care. Jocul devine metod�, mijloc �i form� de organizare, efectuat cu sau f�r� întrecere, adaptat capacit��ilor motrice �i psihice ale elevilor. Prin activit��ile motrice copilul are posibilitatea de a cunoa�te, de a explora, de a-�i interioriza sau exterioriza st�ri �i sentimente, de a interac�iona cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjur�tor. Treptat, el devine încrez�tor în for�ele proprii, dornic de a descoperi lumea.

Strategiile didactice recomandate pentru lec�iile de Joc �i mi�care sunt cele activ- participative. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea direct� a elevilor. Elevii exerseaz� abilit��i �i î�i formeaz� atitudini în diferite medii de înv��are: sala de clas�, sala de sport, curtea �colii �i devin responsabili pentru modul în care se implic� în jocurile �i activit��ile propuse. Pe parcursul acestora, este foarte important ca elevii s� se simt� bine, s�-�i interiorizeze starea de bucurie, s� fie motiva�i intrinsec pentru joc �i mi�care.

În paralel cu activitatea motric� se va folosi limbajul de specialitate, din care s� nu lipseasc� metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale �i de valorificare a cuno�tin�elor însu�ite. La cele trei clase, cu deosebire la clasa preg�titoare, se va pune accentul pe lucrul în perechi �i în grup, favorizând integrarea, ajutorarea �i stimularea reciproc�, dezvoltarea comunic�rii, a toleran�ei, a rezolv�rii unor situa�ii de tip investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instala�ii, sisteme de protec�ie etc.) care s� asigure protejarea copiilor, înl�turându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomand� ca resursele s� fie estetice, atractive �i u�or de manevrat.

Desf��urarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de c�tre înv��tor �i elevi, insistându-se pe anumite mi�c�ri sau atitudini implicate de acestea.

În derularea demersului didactic se vor lua în considera�ie urm�toarele aspecte: - cuprinderea tuturor elevilor în activit��ile de joc �i mi�care, adaptând ac�iunile motrice la

particularit��ile fizice �i motrice ale unor elevi; nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; prin rota�ie, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor;

- se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu capacitate motric� mai sc�zut�;

- pentru a oferi posibilitatea de revan�� a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie repetat� de minimum 3 ori;

- un joc nou predat se va relua obligatoriu în urm�toarele 3 - 4 lec�ii pentru a fi însu�it de c�tre elevi;

- jocurile de mi�care se pot relua de la o clas� la alta, în contexte organizatorice noi, respectându-se particularit��ile elevilor;

- într-o lec�ie se pot proiecta: un joc nou �i unul însu�it anterior; un joc nou �i una-dou� �tafete; dou� jocuri însu�ite anterior; 2 - 3 �tafete;

- jocurile �i �tafetele dintr-o lec�ie vor angrena echilibrat calit��ile motrice �i tipurile de efort; - pentru a permite un num�r mai mare de execu�ii, se vor constitui grupe sau echipe cu

efective de maximum 6 - 8 elevi;




- se recomand� ca la fiecare or� s� existe cel pu�in o form� de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe);

- la clasele preg�titoare, I �i a II-a, se recomand� utilizarea cu prec�dere a jocurilor care încurajeaz� autocunoa�terea capacit��ii motrice, autodep��irea, cooperarea �i colaborarea;

- fiecare lec�ie va începe, obligatoriu, cu preg�tirea organismului pentru efort (înc�lzirea); - dup� fiecare joc sau �tafet� se vor acorda pauze de refacere dup� efort; - o parte din timpul recrea�iilor poate fi utilizat� �i pentru practicarea jocurilor însu�ite în lec�ie; - în activit��ile extracurriculare se vor integra jocuri de mi�care pe care elevii le-au înv��at de-a

lungul lec�iilor.

Evaluarea reprezint� o component� de baz� a procesului de înv��mânt. Pentru disciplina op�ional� Joc �i mi�care, se realizeaz� prin:

- evaluarea curent�, cu observarea comportamentului elevului în desf��urarea jocurilor, vizând cu prec�dere executarea ac�iunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare �i lucru în echip� �i îndeplinirea rolurilor atribuite în desf��urarea jocurilor;

- evaluarea sumativ�, semestrial�, va avea în vedere capacitatea copilului de a participa eficient la desf��urarea a minimum 4 jocuri de mi�care, dintre cele predate de-a lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate.

Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acord� elevului sunt reprezentate de: - particip�ri la activit��i extracurriculare cuprinzând jocuri de mi�care organizate de

înv��tor/profesor; - progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mi�care.

Programa �colar� include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mi�care. Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplific�ri, în sec�iunea de con�inuturi. În afara jocurilor de mi�care prezentate de program� ca exemple, înv��torii/profesorii pentru înv��mânt primar pot preda �i alte jocuri dinamice/�tafete corespunz�toare condi�iilor concrete în care î�i desf��oar� activitatea.

DESCRIEREA JOCURILOR DE MI�CARE DATE CA EXEMPLE

1. „Acul cu a��”

Elevii formeaz� un cerc �inându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului înv��toarea nume�te, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul prime�te rolul de „ac” iar ceilal�i 4-5 primesc împreun� rolul de „a��”. Copiii cu rol de „a��” se prind cu ambele bra�e de mijlocul celui din fa��. La semnalul înv��toarei, „acul �i a�a încep s� coas�”, alergând �erpuit printre bra�ele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul �i a�a” î�i reiau locul în cerc, urm�torii 5-6 copii preluând rolurile de „ac �i a��”. Dac� „a�a” se rupe în timpul deplas�rii, grupul respectiv de copii, reintr� în cerc, sau se opre�te, ref�când (reînnodând a�a sau reintroducându-o în „ac”) forma�ia de coasere. Jocul se poate desf��ura �i sub form� de întrecere, câ�tigând „acul �i a�a” care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.

2. „Salut prietene” Elevii formeaz� un cerc, situându-se cu fa�a spre interiorul acestuia. Înv��toarea nume�te un

copil care alearg� în jurul cercului �i la un moment dat atinge cu mâna um�rul unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe um�r, alearg� în sens invers �i, când cei doi se întâlnesc, î�i dau mâna �i rostesc o formul� de salut, în limba român� sau în limba str�in� studiat�. Dup� aceea ambii copii î�i continu� alergarea, c�utând s� ajung� primul la locul r�mas liber în cerc. Dac� cel care ajunge primul la locul r�mas liber este copilul care a început jocul, schimb� rolul cu cel�lalt elev, care va continua jocul.

3. „Batistu�a” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mân�) Elevii formeaz� un cerc, aflându-se cu fa�a spre interiorul acestuia �i cu ambele mâini întinse în

spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de înv��toare, având în mân� obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, bilu�a etc.) alearg� în jurul cercului �i la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-�i alergarea. Cel care a primit obiectul porne�te în alergare în sens opus �i încearc�, �i el, s� ajung� primul la locul liber. Dac� cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimb� rolul cu cel�lalt copil. Dac� nu reu�e�te s� ajung� primul la locul liber, preia obiectul din nou �i continu� jocul.




4. „�oarecele �i pisica” Elevii, primind rolul de „pisicu�e” se dispun într-un cerc cu fa�a spre interior. Un copil r�mâne în

afara cercului primind rolul de „�oricel”. „�oricelul” alearg� în jurul cercului �i, la un moment dat, atinge cu mâna o „pisicu��”, continuând s� alerge ca s�-i ocupe locul „pisicu�ei” pe care a atins-o. „Pisicu�a” atins� de „�oricel” îl urm�re�te în alergare, c�utând s�-l prind� (ating�) înainte ca acesta s�-i ia locul. Dac� l-a prins, „pisicu�a” revine la locul s�u ini�ial, iar „�oricelul” continu� jocul. Dac� nu l-a prins, „pisicu�a” devine „�oricel”.

5. „�oarecele iste� �i pisica periculoas�” Elevii formeaz� un cerc �inându-se de mâini, cu excep�ia a doi copii care primesc rolurile de

„�oricel” �i, respectiv, „pisicu��”. Pe circumferin�a cercului se „deschid” patru porti�e, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. „�oricelul” este introdus în cerc �i i se spune c� poate intra �i ie�i din cerc, atât prin porti�e cât �i prin „g�urile” formate de bra�ele unite ale copiilor. „Pisica” r�mâne în afara cercului �i are voie s� intre �i s� ias� din cerc, doar prin „porti�e”. Jocul începe prin urm�rirea „�oricelului” de c�tre „pisic�”, cu inten�ia de a-l prinde (atinge). Dac� „�oricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se nume�te o alt� pereche care s� continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni �i o a doua „pisic�”.

6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”

Elevii se dispun pe dou� cercuri concentrice, formând perechi situate la dou� lungimi de bra�e, una fa�� de cealalt�. Doi copii, primind rolurile de urm�rit �i, respectiv, urm�ritor r�mân în afara cercurilor, la distan�� de 2 m, unul fa�� de cel�lalt. La semnal, cei doi alearg� în jurul cercurilor, urm�ritorul încercând s�-l prind� (ating�) pe urm�rit, iar acesta poate sc�pa de urm�rire dac� se plaseaz� în fa�a unei perechi din cercuri. În acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urm�rit. Dac� urm�ritorul reu�e�te s�-l prind� pe urm�rit, înainte ca acesta s� se ata�eze la o pereche, cei doi elevi î�i inverseaz� rolurile.

7. „Co�ule�ul cu dou� toarte” Elevii dispu�i pe perechi, unul lâng� altul, vor forma un co�ule� cu dou� toarte, având o mân�

pe �old iar cealalt� petrecut� pe dup� bra�ul îndoit al partenerului. „Co�ule�ele” astfel formate se disperseaz� pe toat� suprafa�a de joc. Selectând o pereche, înv��toarea va da unuia dintre copii rolul de urm�rit, iar celuilalt rolul de urm�ritor.

Urm�ritul alearg� printre „co�ule�e” �i pentru a nu fi prins de urm�ritor se ata�eaz� la una din toartele unui „co�ule�”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urm�rit.

Dac� urm�ritorul reu�e�te s�-l prind� (ating�) pe urm�rit, înainte ca acesta s� se ata�eze la un „co�ule�”, cei doi î�i inverseaz� rolurile.

8. „Ogarul �i iepurele” Elevii sunt dispersa�i pe întreaga suprafa�� de joc primind rolul de „copaci” care formeaz� o

„p�dure”. Un copil numit de înv��toare prime�te rolul de „iepura�”, care se deplaseaz� prin p�dure. La marginea „p�durii” apare „ogarul” unui vân�tor (un alt copil numit de înv��toare), care, v�zând „iepura�ul” �â�ne�te (alearg�) s�-l prind�. „Iepura�ul” speriat, alearg� printre copaci �i ca s� scape de „ogar” se a�eaz� în ghemuit în fa�a unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepura�” �i este urm�rit de „ogar”. Fostul „iepura�” se ridic� în picioare �i devine „copac”. Când „ogarul” reu�e�te s� prind� „iepura�ul”, cei doi î�i schimb� rolurile.

9. „Pescarul cu plas�” sau „N�vodul” Pe o suprafa�� delimitat� care reprezint� „lacul”, elevii deveni�i „pe�ti�ori” înoat� (alearg�) liber.

Un copil desemnat de înv��toare prime�te rolul de „pescar”, care alearg� încercând s� prind� (ating�) un „pe�ti�or”. „Pe�ti�orul” prins îl ia de mân� pe „pescar” �i formeaz� o „plas�” cu care alearg� s� prind� al�i „pe�ti�ori”. Jocul continu� pân� când este prins �i ultimul „pe�ti�or”. Dac� „plasa” se rupe, „pe�ti�orul” prins în momentul acela este eliberat �i plasa se reface. „Pe�ti�orii” nu au voie s� treac� printre bra�ele „plasei”. Ca recompens�, ultimul „pe�ti�or” prins, devine „pescar”.




10. „Sem�natul �i culesul cartofilor” (sau orice „legum�” care poate fi transportat� în alergarea de vitez�)

Elevii sunt organiza�i în trei echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� (traseaz�) trei/patru cercuri la distan�� de 4-5m unul fa�� de cel�lalt. La cap�tul traseului se a�eaz� un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul înv��toarei, primii copii din fiecare echip� ridic� cele 3-4 „legume” a�ezate în fa�a lor �i din alergare „seam�n�” (pun) câte o „legum�” în fiecare cerc (g�letu��), apoi ocolesc fanionul �i revin la propria echip�, predând �tafeta (atingere cu palma) urm�torului coechipier.

Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.

11. „Vizitiul �i c�lu�ul” Se alc�tuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echip� se a�eaz� în

coloan� câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe, la distan�� de 10/15/20m se plaseaz� un reper care poate fi ocolit. Fiecare echip� prime�te un cerc sau o coard�. La semnalul de începere un elev din prima pereche se „înham�” cu cercul sau coarda, iar cel�lalt apuc� cu ambele mâini „h��urile”, respectiv cercul sau capetele corzii, pornind în alergare pân� la reper, îl ocolesc �i revin la propria echip�, predând cercul sau coarda urm�toarei perechi �i deplasându-se la coada �irului.

Câ�tig� echipa care reu�e�te s� revin� prima în forma�ia ini�ial�. La reluarea jocului, rolurile se schimb� în cadrul fiec�rei perechi.

12. „Vizitiul �i doi cai” Ac�iunea jocului este asem�n�toare jocului descris anterior. Deosebirea const� în faptul c� se

alc�tuiesc dou� echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echip� a�ezându-se în coloan� câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se „înham�” cu câte un cerc sau coard�, iar cel de al treilea preia „h��urile” cu fiecare mân�, pornind în curs�.

O variant�, când se folose�te cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi c�lu�i s� intre în acela�i cerc.

13. „Carul roman” sau „Troica” Se alc�tuiesc dou� echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispu�i în trei linii de câte 4 copii. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz� câte dou� cercuri �i dou� corzi, iar la distan�� de 15-20m se

planteaz� un reper care s� poat� fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înham�” cu corzile �i apuc� cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apuc� cu fiecare mân� cele dou� cercuri. Al patrulea copil apuc� cu fiecare mân� capetele corzilor „c�lu�ilor” din lateral �i „atelajul” porne�te în curs�. Finalul cursei �i desemnarea echipei câ�tig�toare sunt identice cu descrierile f�cute la jocul anterior.

14. „Naveta spa�ial�” Se alc�tuiesc dou�/trei echipe situate, în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire.

La distan�� de 10/15/20m se traseaz� în dreptul fiec�rei echipe o zon� de 2/2m (sau se a�eaz� câte o saltea sau banc�) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transporta�i cosmonau�ii. Primul copil din fiecare echip� va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce �i pe primul coechipier în cerc �i împreun� vor alerga pân� la zona de aterizare, unde „cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „p�mânt” preluându-l pe urm�torul cosmonaut. Câ�tig� echipa care reu�e�te s� transporte prima to�i membrii.

La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navet�” revenind altui copil.

15. „Uliul �i porumbeii” La cele dou� capete ale unui spa�iu delimitat se traseaz� câte o zon� pentru refugiul

„porumbeilor”. Elevii primesc rolul de „porumbei” �i „zboar�” liber în suprafa�a de joc dintre cele dou� spa�ii de refugiu. Un copil, numit de înv��toare, va primi rolul de „uliu” �i va fi plasat în afara spa�iului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea înv��toarei „uliul!”, „porumbeii” încearc� s� ajung� într-unul din spa�iile de refugiu, în timp ce „uliul” încearc� s� prind� (ating�) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimb� rolul cu „uliul”. Dac� „uliul” nu prinde nici-un „porumbel”, acesta î�i reia locul pe marginea




suprafe�ei de joc, iar înv��toarea d� semnalul „porumbeii” zboar�!, dup� care la semnalul „uliul”, jocul continu�.

Pentru a da mai multe �anse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opus� a terenului, înc� un „uliu”.

16. „�arpele î�i prinde coada” Elevii formeaz� un �ir, �inându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele bra�e a

mijlocului celui din fa��. La semnalul de începere a jocului, primul copil din fa��, urmat de cei din prima parte a coloanei, încearc�, prin mi�c�ri stânga-dreapta, s� ating� ultimul copil din coada �arpelui (coloanei). Acesta din urm�, împreun� cu copiii care formeaz� coada �arpelui se deplaseaz� în sens opus „capului �arpelui”, încercând s� evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fa�a coloanei devenind „capul �arpelui”.

17. „Ciobanul î�i ap�r� oile” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, una dispus� în forma�ia de cerc, cealalt� formând o coloan�

câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropia�i unul de altul, cuprinzând cu ambele bra�e, mijlocul coechipierului din fa��. Copiii de pe cerc sunt „lupii” �i primesc o minge cu care s� vâneze. Primul copil din �irul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” �i are rolul de a-�i ap�ra „oi�ele” din spate, respingând mingea aruncat� de „lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearc� s� loveasc� cu mingea ultima „oi��” din turm�, iar „oi�ele” se deplaseaz� în func�ie de minge, ascunzându-se dup� „cioban”.

Jocul se desf��oar� contratimp, echipele schimbându-�i rolurile la fiecare trei minute. „Oi�a” lovit� (numai de la mijloc în jos) trece în fa�a �irului �i preia rolul de cioban.

Câ�tig� echipa care în cele trei minute a reu�it s� „vâneze” cât mai multe „oi�e”.

18. „Ap�r�torul cet��ii” Elevii sunt dispu�i într-un cerc, în interiorul c�ruia se „construie�te” o cetate (2-3 mingi

medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastic� etc.). Un elev prime�te rolul de ap�r�tor al cet��ii, având voie s� resping� mingea aruncat� de cei de pe cerc, atât cu bra�ele cât �i cu picioarele. Dac� cetatea este atins�, elevul care a reu�it aruncarea devine ap�r�torul cet��ii, iar cel�lalt îi ia locul în cerc.

19. „Vân�torii �i ra�ele” Elevii se constituie în dou� echipe, una de „vân�tori” �i cealalt� „de ra�e”. Pe suprafa�a de joc se

traseaz� un dreptunghi/p�trat sau cerc, în interiorul c�rora se plaseaz� „ra�ele”. „Vân�torii” se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol �i încearc� s� „vâneze” (s� ating� de la mijloc în jos) câte o r��u�c�, cu o minge pe care o paseaz� între ei. Se joac� contratimp, fiecare echip�, fiind pe rând, timp de trei minute „vân�tori”.

Câ�tig� echipa care „vâneaz�” cele mai multe r��u�te în timp de 3 minute.

20. „Între dou� focuri” Pe suprafa�a de joc se traseaz� un dreptunghi desp�r�it în dou� zone printr-o linie de centru.

Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare dispunându-se cu jum�tate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealalt� jum�tate se dispune, în linie, în jum�tatea dreptunghiului opus� liniei proprii de fund. Prin tragere la sor�i se acord� o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o paseaz� între cele dou� linii (focuri) încercând s� surprind� �i s� ating� cu mingea unul dintre componen�ii echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repus� în joc de c�tre echipa advers�. Dup� o repriz� de 3 minute, echipele schimb� pozi�iile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.

Câ�tig� echipa care acumuleaz� cel mai mare num�r de puncte.

21. „Cursa pe numere” Elevii sunt împ�r�i�i pe 2-3 echipe, fiecare echip� a�ezându-se în coloan� câte unul înapoia unei

linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe, la distan�� de 10-15-20m se a�eaz� un reper care s� poat� fi ocolit. Copiii din fiecare echip� num�r� în continuare, fiecare component re�inând num�rul




care îi apar�ine. Când înv��toarea va pronun�a sau va ar�ta o cifr�, copiii cu num�rul respectiv pornesc în curs�, ocolesc fanionul �i revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul s�u aduce un punct echipei sale.

Câ�tig� echipa care acumuleaz� cel mai mare num�r de puncte.

22. „Calculatoarele” Organizarea clasei pentru acest joc este identic� cu cea prezentat� la jocul anterior. Diferen�a

dintre aceste dou� jocuri const� în faptul c� cifra la care un elev porne�te în curs� deriv� din rezultatul unei opera�ii matematice pe care o pronun�� sau afi�eaz� înv��toarea, calculul fiind realizat de c�tre fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi opera�iile pe care le-au însu�it elevii. Echipa câ�tig�toare se stabile�te ca la jocul anterior.

23. „Cursa vocalelor” Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte �apte elevi, fiecare echip� a�ezându-se în coloan� câte unul

înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe pe o distan�� de 10-15-20m se amplaseaz� 3-4 repere dispuse în zigzag �i un fanion la cap�tul traseului, care s� poat� fi ocolit. Sub îndrumarea înv��toarei, copiii din fiecare echip�, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, �, e, i, î, o ,u).

La pronun�area sau ar�tarea de c�tre înv��toare a unei vocale, elevul care o reprezint� porne�te în curs�, �erpuie�te printre repere, ocole�te fanionul �i revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocup� primul locul s�u din echip�, aduce un punct echipei sale.

24. „Crabii �i creve�ii” Elevii sunt organiza�i în dou� echipe, dispuse în linie, deoparte �i de alta a unei linii de centru, la

distan�� de un metru între ele. Înapoia fiec�rei echipe, la distan�� de 3-4m, se traseaz� o linie „de sc�pare”. Fiecare dintre cele dou� echipe prime�te denumirea uneia dintre vie�uitoarele din titlul jocului. A�eza�i fa�� în fa�� în diferite pozi�ii (stând, pe genunchi, a�ezat, ghemuit) la auzul pronun��rii de c�tre înv��toare a unuia dintre numele din titlul jocului, componen�ii echipei numite încearc� s�-i prind� (ating�) pe componen�ii echipei adverse, care, la rândul lor, încearc� s� treac�, f�r� a fi prin�i, de linia de sc�pare. Dup� fiecare secven�� jucat� se num�r� elevii prin�i de c�tre o echip�. Câ�tig� echipa care acumuleaz� cel mai mare num�r de adversari prin�i. Pronun�ia înv��toarei trebuie s� aib� o faz� preg�titoare (crrr) �i o faz� executorie (eve�ii). Din când în când se verific� �i orientarea aten�iei copiilor pronun�ându-se un cuvânt care nu trebuie s� produc� efectul stabilit.(ex. crrr-et�!; crrr-eion; crrr-avat� etc.)

25. „P�s�relele intr�-n cuib” Elevii sunt grupa�i câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formeaz� „cuibul” iar al treilea

intr� în cuib, devenind „p�s�ric�”. „Cuiburile” sunt r�spândite pe toat� suprafa�a de joc. Înv��toarea nume�te doi elevi care devin „p�s�rele f�r� cuib”.

La semnalul înv��toarei „p�s�relele zboar�”, copiii afla�i în cuiburi, ies din acestea �i alearg� simulând zborul p�s�relelor. La semnalul „P�s�relele intr� în cuib”, toate p�s�relele, inclusiv cei doi f�r� cuib, caut� s� intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru c� s-au orientat �i mi�cat mai încet, vor r�mâne din nou, alte dou� p�s�rele f�r� cuib. Dup� 3-4 repet�ri ale jocului, p�s�relele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.

26. „Îndemânaticii” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe �iruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a

fiec�rei echipe se amplaseaz� dou� cercuri, la distan�� de 5m fa�� de linia de plecare �i între ele, traseul terminându-se la 15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.

La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echip� pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apuc�, îl trec pe deasupra capului �i-l scot pe sub picioare, alearg� în continuare, intr� în al doilea cerc �i îl scot pe deasupra capului, dup� care ocolesc reperul de la cap�tul parcursului �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torului coechipier.





27. „Fere�te-�i capul” Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în �iruri înapoia unei linii. La distan�� de 1

metru de aceast� linie se traseaz� o linie paralel�, înapoia c�reia fiecare echip� î�i trimite un reprezentant care prime�te o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o paseaz� primului coechipier, care o prinde, o repaseaz� înapoi �i se ghemuie�te. Pasatorul transmite mingea urm�torului coechipier, care o prinde, o repaseaz� �i se ghemuie�te, �.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echip�, acesta alearg� cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se a�eaz� în fa�a echipei sale, ceilal�i coechipieri f�când un pas înapoi.


28. „Mingea prin tunel” Organizarea clasei pentru acest joc este identic� cu cea prezentat� la jocul anterior, cu

deosebirea c� elevii din fiecare echip� adopt� pozi�ia stând dep�rtat. La semnal, copilul de la linia de pasare, lanseaz� mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin

tunelul format de picioarele dep�rtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echip� prinde mingea, alearg� cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se posteaz� în dep�rtat în fa�a echipei, ceilal�i copii f�când un pas înapoi.


29. „Mingea prin tunel” (variant�)

Organizarea clasei pentru joc este asem�n�toare cu cea descris� la jocul anterior, cu deosebirea c� nu se mai traseaz� linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echip�, care posed� câte o minge, o transmit printre picioare, din mân� în mân�, urm�torului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (f�r� s� ating� solul) acesta alearg� cu ea în fa�a echipei �i o transmite în aceea�i manier� mai departe. În acela�i timp, to�i componen�ii echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea s� se plaseze la intrarea în tunel.


30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulant�” Jocul se organizeaz� �i se desf��oar� identic cu jocul descris anterior, numai c� transmiterea

mingii din mân� în mân� se realizeaz� pe deasupra capului.

31. „Mingea �arpe” Organizarea �i desf��urarea jocului se aseam�n� cu cele descrise la jocul anterior, cu

deosebirea c� transmiterea mingiei se face cu dou� mâini prin r�sucirea trunchiului. Dac� mingea se prime�te din partea dreapt� se va transmite prin partea stâng� �.a.m.d.

32. „Fere�te-�i picioarele” Elevii sunt împ�r�i�i în 2-3 echipe, dispu�i în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare.

Primul copil din fiecare echip� prime�te un baston pe care îl apuc� cu o mân� de unul din capete. la semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fa�a spre echipa sa �i din alergare, cu cel�lalt cap�t al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe vertical�. Când purt�torul bastonului ajunge la cap�tul echipei sale, transmite bastonul din mân� în mân� pân� la copilul din fa�a echipei, care reia ac�iunea.


33. „Vân�torul iscusit” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii

paralele situate la 4-5m una fa�� de cealalt�. La mijlocul distan�ei dintre linii se a�eaz� (traseaz�) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mân�.

Componen�ii celor dou� echipe num�r� în continuare, fiecare copil re�inând-�i num�rul. Se formeaz� astfel perechi de elevi din cele dou� echipe, purtând acela�i num�r.

Jocul începe prin pronun�area sau afi�area de c�tre înv��toare a uneia din cifrele existente, la care cei doi elevi având num�rul corespunz�tor cifrei strigate/ar�tate, se îndreapt� în vitez� spre cerc, încercând s� „vâneze” obiectul din interiorul acestuia �i s� ajung� neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe.




Vân�torul care reu�e�te s� ajung� cu obiectul la propria echip� f�r� a fi prins sau reu�e�te s�-l prind� pe adversar înainte ca acesta s� ajung� la echipa sa, câ�tig� un punct pentru echipa sa.

34. „Buche�elele” Elevii se deplaseaz� liber (mergând, alergând) în spa�iul de joc. Ei reprezint� florile din care

trebuie formate buchetele. La pronun�area sau ar�tarea de c�tre înv��toare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) ace�tia se grupeaz� în num�rul corespunz�tor, în buchete (�inându-se de mâini; cuprinzându-se pe dup� umeri sau pe dup� mijloc). Copiii r�ma�i în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mi�cat încet, nu e�ti în buchet. Gr�be�te-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. „Cercurile zbur�toare” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare fiind dispus� în forma�ia de cerc, cu fa�a spre

interior. Fiecare echip� desemneaz� un elev care se situeaz� în centrul cercului unde g�se�te o coard� lung� (frânghie) sau dou� corzi legate între ele, obligatoriu având la un cap�t ata�at� o îngreuiere mic� (minge de oin�; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apuc� coarda de cap�tul liber �i o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care st� mai mult în aer, câ�tig� un punct. Copilul care a fost atins de coard� �i a întrerupt zborul echipei sale schimb� rolul cu elevul care învârte coarda.

36. „Mingea la c�pitan” Se formeaz� dou� echipe care se dispun pe dou� cercuri concentrice trasate pe sol/podea.

Echipa situat� pe cercul exterior î�i trimite „c�pitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearc� s� o transmit� „c�pitanului” lor printre bra�ele �i picioarele elevilor din echipa advers�, situat� pe cercul interior. Transmiterea mingii spre c�pitan se va face f�r� a dep��i în�l�imea copiilor. Dac� mingea ajunge la „c�pitan”, echipa realizeaz� un punct, iar dac� mingea este transmis� înapoi de c�tre „c�pitan” se realizeaz� înc� un punct. Se joac� pe reprize de câte 3 minute, dup� fiecare repriz�, echipele î�i schimb� rolurile.

37. „Figurile geometrice” Pe suprafa�a de joc se traseaz� câte dou�-trei dintre figurile geometrice însu�ite de elevi,

încadrate într-un cerc. Din alergare liber� sau în coloan� câte unul sau câte doi, la pronun�area de c�tre înv��toare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie s� se orienteze �i s� se plaseze corect în cercul corespunz�tor. Copiii care nu au recunoscut figura geometric� sau s-au plasat gre�it vor fi corecta�i �i îndruma�i.

O variant� �i mai atractiv� este aceea în care pe suprafa�a de joc se traseaz� mai multe figuri geometrice de acela�i fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însu�ite. La comanda înv��toarei „Câte (cinci, patru sau �apte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie s� recunoasc� triunghiurile dar s� se �i grupeze conform comenzii.

38. „Recunoa�te-�i vecinii” Din forma�ia de adunare în linie pe un rând, în ordinea în�l�imii, clasa se desparte în dou�

echipe, separate de înv��toare care se situeaz� în mijlocul forma�iei de adunare. Dup� aten�ionarea „Verifica�i-v� vecinii”, înv��toarea d� comanda de deplasare rapid� a tuturor copiilor c�tre diferite direc�ii („la col�urile terenului/s�lii, fuga mar�!”; „sub panourile de baschet/în por�ile de handbal, fuga mar�!”; „la copacii din fa��, fuga mar�!”). Dup� ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, dup� un moment de pauz�, înv��toarea d� comanda de adunare în forma�ia ini�ial�. Echipa care se aliniaz� corect �i cel mai rapid, câ�tig� întrecerea.

39. „Revenim rapid” Organizarea clasei este identic� cu cea descris� la jocul anterior. La comanda �i semnul

înv��toarei „Pas alerg�tor (semn spre stânga �i spre dreapta) mar�!”, cele dou� echipe pornesc în alergare pe direc�ia indicat�, în coloan� câte unul, îl ocolesc prin fa�� pe ultimul copil din echip� �i revin în forma�ia ini�ial� (linie). Echipa care revine prima, aliniat� corect, câ�tig� un punct. La urm�toarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei.




40. „�otronul” Pe suprafa�a de joc se traseaz� 2-3 contururi, în func�ie de num�rul de echipe care se dore�te a

fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - bra�ele). Jocul const� în realizarea de c�tre fiecare elev a unor variante de s�rituri (cu desprindere �i aterizare de pe �i pe unul sau ambele picioare; în dep�rtat; din dep�rtat în apropiat; cu întoarcere de 900 - 1800) în func�ie de modalit��ile stabilite de înv��toare. Traseul s�riturilor poate fi marcat prin cifre (�i poate fi parcurs în ordine cronologic�, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin s�ge�i (linii, coturi, curbe).

Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execu�iilor (se înregistreaz� num�rul erorilor fiec�rei echipe) cât �i viteza cu care echipa a realizat, cu to�i membrii s�i, parcurgerea traseului respectiv.

41. „Din cerc în cerc” Clasa de elevi se împarte în dou� echipe, situate în coloan� câte unul, înapoia unei linii de

plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se traseaz�/monteaz� 5 sau 8 cercuri, în form� de �ah (2 cercuri paralele, un cerc în fa�� i la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele �.a.m.d.). Distan�a dintre marginile cercurilor variaz� în func�ie de clas�, între 0,5-1,00 m. La semnalul înv��toarei �i conform explica�iilor date, primii elevi de la fiecare echip� efectueaz� o s�ritur� în dep�rtat în primele dou� cercuri, urmat� de o s�ritur� într-un picior în cel de al treilea cerc, urmat� de o s�ritur� în dep�rtat în cercurile 4 �i 5, dup� care o s�ritur� cu întoarcere de 1800 în cercul 3 �i una în dep�rtat în cercurile 1 �i 2. Apoi printr-o s�ritur� peste linia de plecare se pred� �tafeta urm�torului coechipier. Înv��toarea poate introduce în traseu �i alte variante de s�rituri.

Câ�tig� echipa care parcurge corect traseul �i ajunge prima în forma�ia ini�ial�.

42. „Broscu�ele sar în lac” Elevii primesc rolul de „broscu��”, cu excep�ia unuia care prime�te rolul de „�arpe”. În jurul

suprafe�ei de joc se amplaseaz� b�nci de gimnastic�, capacele l�zii de gimnastic�, saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafe�ei astfel delimitate se afl� „lacul”.

Sub forma povestirii, „broscu�ele” dup� ce s-au b�l�cit în „lac” (alearg�, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac �i se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafe�ele în�l�ate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul suprafe�ei de joc se târ��te (plimb�) „�arpele”. La aten�ionarea înv��toarei „�arpele!” acesta încearc� s� prind� o „broscu��”, iar „broscu�ele” se feresc de „�arpe” s�rind în „lac”. Dac� o „broscu��” este prins� (atins�), elevul respectiv schimb� rolul cu „�arpele”. Dac� „�arpele” nu prinde nicio „broscu��” va continua s� îndeplineasc� acest rol înc� de 1 - 2 ori, dup� care va fi înlocuit cu un alt elev.

43. „Banda rulant�” Elevii sunt împ�r�i�i în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echip�

adopt� pozi�ia culcat dorsal cu picioarele dep�rtate. Primii elevi din echipe (c�pitanii) au la nivelul t�lpilor o minge medicinal� (sau un obiect care poate fi apucat cu dou� mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea trunchiului o apuc� �i o ridic� deasupra capului, dup� care revine în pozi�ia culcat dorsal, transmi�ând mingea (obiectul) urm�torului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echip�, acesta se deplaseaz� cu ea în fa�a echipei, a�ezându-se în pozi�ia culcat dorsal �i continuând jocul.


44. „Transportul bu�teanului” Efectivul clasei se împarte în dou� echipe, în fa�a c�rora se a�eaz� câte dou� saltele unite între

ele. Componen�ii echipei adopt� pozi�ia culcat dorsal cu bra�ele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul lâng� altul la distan�� de 0,25m. Ultimul elev din echip� adopt� pozi�ia culcat facial cu bra�ele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „bu�tean”. La semnalul „Start!” membrii fiec�rei echipe se întorc simultan c�tre înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare lateral�, determinând avansarea „bu�teanului”. Mi�carea se repet� cu repeziciune pân� când bu�teanul este „transportat”. Ajuns la cap�t, „bu�teanul” se a�eaz� în pozi�ia culcat dorsal în fa�a echipei, iar ultimul copil intr� în rolul de „bu�tean”.

Câ�tig� jocul echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.




45. „Transportul r�nitului” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare dispus� în coloan� câte trei, înapoia unei linii de

plecare/sosire. (Se redemonstreaz� modul în care cei doi elevi din marginile forma�iei de trei, formeaz� „sc�unelul” �i cum elevul din mijloc („r�nitul”) st� pe „sc�unel” �i se �ine cu mâinile pe dup� gâtul partenerilor). Toate forma�iile de câte trei elevi formeaz� „sc�unelul” fiind preg�tite s�-�i transporte „r�nitul”. În fa�a ambelor echipe se a�eaz� la 10 – 15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echip� pornesc în curs�, ocolesc reperul �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torilor trei coechipieri. Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiec�rui grup de trei.

46. „C�r�u�ii” Se organizeaz� 2-3 echipe, fiecare dispus� în coloan� câte unul, înapoia unei linii de

plecare/sosire. În fa�a, fiec�rei echipe, la distan�� de 10 -15m se a�eaz� un reper care poate fi ocolit. Fiecare echip� prime�te obiectul care trebuie transportat (minge umplut�, recipien�i de plastic umplu�i) specificându-se procedeul de apucare/sus�inere �i transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echip� preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul �i revin la propria echip�, unde predau obiectul urm�torului coechipier �i trec la coada �irului.


47. „Cobili�a” Clasa se organizeaz� ca �i la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezint� un baston

care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toart�, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda „Start!” primul copil din echip�, ajutat de cel de al doilea, a�eaz� bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, �inând cu mâinile toartele recipien�ilor atârna�i de baston �i porne�te în curs�. Dup� ce ocole�te reperul de la cap�tul traseului revine la echip� �i pred� „înc�rc�tura” urm�torului coechipier. Echipa care revine prima în forma�ia ini�ial� câ�tig� întrecerea. Pentru a u�ura sarcina de transport, recipien�ii pot fi lega�i de baston, înainte de începerea jocului.

48. „Unde-s doi puterea cre�te” Se constituie dou� echipe dispuse în coloan� câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La

10 – 15m de aceast� linie, în fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� un reper care poate fi ocolit. În fa�a fiec�rei echipe se afl� un baston, în mijlocul c�ruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echip�, apuc� cu o mân� capetele bastonului, ridic� înc�rc�tura �i porne�te în curs�. Dup� ocolirea reperului, revin la propria echip�, predând bastonul cu „înc�rc�tura” urm�toarei perechi �i se a�eaz� la coada coloanei. Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�. O variant� atractiv� de transportat în pereche, este aceea în care cu dou� bastoane sunt transporta�i doi recipien�i atârna�i în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. „Ajut�-te singur” Clasa se organizeaz� în dou� echipe, care se dispun în coloan� câte unul, înapoia unei linii de

plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� dou� b�nci de gimnastic�, una în prelungirea celeilalte �i un reper care poate fi ocolit, la distan�� de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echip� se culc� facial pe banc� �i se deplaseaz� pe suprafa�a acesteia prin trac�iuni/împingeri cu ajutorul bra�elor sau/�i al picioarelor, dup� care alearg�, ocolesc reperul de la cap�tul traseului �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torului coechipier. Înv��toarea va alterna variantele de trac�iune-împingere, de la o întrecere la alta.


50. „Remorcarea” Elevii sunt organiza�i ca �i la jocul anterior, numai c� primii doi copii din fiecare echip� primesc

rolurile de „remorc�” �i, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situeaz� în stând dep�rtat cu banca între picioare, iar „remorcatul” se culc� facial pe banc�, cu bra�ele întinse înainte. La semnal, „remorca” apuc� palmele „remorcatului” �i îl tracteaz� pân� la cap�tul celor dou� b�nci, dup� care ambii elevi, �inându-se de mân�, alearg� pân� la reper, îl ocolesc �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiec�rei perechi. „Remorca” poate realiza trac�iunea atât cu fa�a cât �i cu spatele spre „remorcat”.

În fiecare variant�, câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.




51. „Avionul” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare dispunându-se în coloan� câte 3, înapoia unei

linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz� 2 – 3 b�nci de gimnastic�, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se a�eaz� în culcat facial la cap�tul b�ncii, cu bra�ele întinse înainte, iar ceilal�i doi elevi, situa�i de o parte �i de alta a b�ncii, îl tracteaz� apucându-l de mâini. Dup� parcurgerea traseului, revin în vitez� la propria echip� �i predau �tafeta urm�toarei linii de trei elevi. La urm�toarele relu�ri ale jocului, se schimb� rolurile în fiecare linie de câte trei copii.


52. „Toboganul” Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii de

plecare/sosire situat� la 10m fa�� de peretele s�lii unde sunt montate sc�rile fixe. În fa�a fiec�rei echipe se aga�� de scara fix� o banc� de gimnastic� în pozi�ie oblic� fa�� de sol.

La semnal, primii copii din fiecare echip�, alearg�, se ca��r� pe scara fix� pe lâng� banca ag��at�, o încalec� �i �inându-se cu mâinile de marginile b�ncii, alunec� pe �ezut pân� ating solul cu picioarele. Apoi se deplaseaz� rapid �i pred� �tafeta urm�torului coechipier.


53. „Derdelu�ul” Organizarea jocului este asem�n�toare cu cea descris� la jocul anterior, cu deosebirea c� în

fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� dou� b�nci ag��ate de scara fix�, în pozi�ia oblic� fa�� de sol. La semnal, primul copil din fiecare echip� se ca��r� pe banca înclinat�, cu ajutorul bra�elor �i

picioarelor, apoi încalec� cealalt� banc� �i alunec� pe �ezut pân� atinge solul, dup� care alearg� �i pred� �tafeta urm�torului coechipier.


54. „Cursa broscu�elor” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe care se situeaz� în coloan� câte unul, înapoia unei

linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz� dou� b�nci de gimnastic�, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 – 15m de b�nci se plaseaz� un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echip� apuc� marginile b�ncii cu mâinile �i prin s�ltare vine în pozi�ia sprijin ghemuit pe banc�, apoi mut� bra�ele în fa�� i trece în pozi�ia sprijin dep�rtat cu picioarele pe sol. Mi�c�rile se repet� alternativ pân� la cap�tul b�ncilor, dup� care elevul alearg�, ocole�te fanionul �i revine cât mai repede la echipa sa, predând �tafeta.


55. „Cursa iepura�ilor” Organizarea jocului este asem�n�toare cu cea descris� la jocul anterior. Se deosebe�te doar

ac�iunea motric�, în care elevul situat lateral fa�� de banc�, apuc� marginile acesteia �i prin s�ltare î�i trece picioarele de cealalt� parte a b�ncii. Apoi urmeaz� mutarea c�tre înainte a bra�elor �i trecerea picioarelor peste banc�. Dup� ce s-au parcurs ambele b�nci, elevul alearg�, ocole�te fanionul �i revine în vitez� la propria echip�, predând �tafeta.

56. „La circ” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe, situate în coloan� câte unul. În fa�a fiec�rei echipe se

plaseaz� câte 1 – 2 b�nci de gimnastic�, cu partea lat� în sus. La semnal, copiii urc� pe banc� �i se deplaseaz� în echilibru în una dintre variantele comandate de înv��toare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu p��ire peste acestea, cu trecerea prin �i peste obstacole, cu adoptarea a diferite pozi�ii, deplasare lateral� sau cu spatele spre direc�ia de înaintare etc.). Dac� nivelul de manifestare a echilibrului este corespunz�tor, se poate trece la deplas�ri pe banca situat� cu partea îngust� în sus sau înclinat�.

Câ�tig� echipa care înregistreaz� cel mai mic num�r de dezechilibr�ri.




57. „Lupta coco�ilor” Elevii sunt împ�r�i�i pe perechi, alc�tuite din copii de acela�i sex �i cu în�l�imi �i greut��i relativ

egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin s�rituri succesive într-un picior, cu bra�ele ridicate, cu palmele pe �old sau la spate, încearc� s�-�i dezechilibreze partenerul, împingându-l cu um�rul. La epuizarea timpului stabilit, înv��toarea verific� frontal, prin ridicare de mân�, care dintre copii au reu�it s�-�i dezechilibreze partenerul de mai multe ori.

58. „Nu te l�sa, frate!” Elevii sunt organiza�i pe perechi, de acela�i sex �i relativ egali ca poten�ial fizic, situate între

dou� linii paralele la distan�� de 3m una fa�� de cealalt�. Fiecare pereche prime�te un baston de gimnastic�, pe care îl apuc� (cu palmele intercalate) la mijloc �i îl fixeaz� între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearc� s�-l împing� pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desf��oar� pe secven�e de 10" - 15" �i continu� pân� când unul dintre componen�ii perechii reu�e�te s�-l împing� pe partener de 3 – 5 ori, aspect care se verific� frontal, ca �i la jocul anterior.

59. „Nu te l�sa, frate!” (variant�)

Elevii sunt organiza�i ca �i la jocul anterior, numai c� cei care alc�tuiesc perechea se a�eaz� pe podea, spate în spate, cu t�lpile pe sol �i genunchii îndoi�i. Fiecare pereche prime�te un baston pe care îl fixeaz� între ei, trecându-l printre bra�e, cu coatele îndoite. La semnal, f�r� a se ridica, fiecare copil încearc� s�-�i împing� partenerul, prin for�a picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea înving�torului se realizeaz� frontal ca �i la jocul anterior.

60. „Mingea c�l�toare” Se constituie trei echipe, fiecare elev din echip� situându-se în pozi�ia a�ezat dep�rtat pe banca

din fa�a echipei. Primii elevi din fiecare echip� primesc câte o minge (normal� sau umplut�) pe care, la semnal o transmit, cu dou� mâini pe deasupra capului urm�torului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echip�, acesta se ridic�, alearg� �i se a�eaz� în dep�rtat pe banc�, în fa�a echipei, transmi�ând mingea urm�torului coechipier. Între timp, ceilal�i copii de pe banc� se deplaseaz� c�tre înapoi prin alunecare pe �ezut, pentru a-i face loc celui care se va a�eza în fa��. Transmiterea mingii, la urm�toarele relu�ri ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori �erpuit.


61. „Ancor�m corabia la mal” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate fa�� în fa�� la

distan�� de 1 – 1,5m, separate la mijlocul distan�ei de o linie trasat� pe sol. Copiii ambelor echipe apuc� cu palmele, o frânghie, egal repartizat� ca lungime celor dou� echipe. La semnal, ambele echipe încearc� s� deplaseze prin trac�iune, echipa advers�, peste linia de mijloc. Se joac� de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câ�tig�toare final�.

62. „Echipa de interven�ie rapid�” Se constituie trei echipe, fiecare a�ezându-se lateral pe câte o banc�. La semnal, întreaga

echip� se ridic� în picioare �i îl urmeaz� în alergare pe primul elev, care ocole�te banca �i se rea�eaz� în lateral pe banc�. Echipa care revine prima în pozi�ia ini�ial� câ�tig� întrecerea. Pe parcursul întregii ac�iuni se p�streaz� ordinea în forma�ie.

63. „Echipa de interven�ie rapid�” (variant�)

Clasa este împ�r�it� în trei echipe, membrii fiec�reia a�ezându-se (înc�lecând) banca. La semnal, întreaga echip� se ridic� în picioare �i î�i urmeaz� „c�pitanul”, care ocole�te banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) �i ajuns la cap�tul ei, se deplaseaz� în dep�rtat (cu banca între picioare) a�ezându-se când ajunge la cap�tul din fa�� al b�ncii. To�i membrii echipei execut� aceea�i ac�iune.





64. „Suveica simpl�” Elevii clasei se împart în dou� echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în dou� coloane câte

unul, egale numeric, situate fa�� în fa��, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una fa�� de cealalt�. Fiecare echip� de�ine o minge, pe care o �in „c�pitanii” (afla�i de aceea�i parte). La semnal, „c�pitanul” transmite (paseaz�, rostogole�te) mingea coechipierului s�u din coloana din fa�� i se deplaseaz� la coada �irului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul s�u coechipierului din fa�� i se deplaseaz� la coada coloanei proprii. Câ�tig� echipa al c�rei „c�pitan” ajunge primul în forma�ia ini�ial�. Pe tot parcursul ac�iunilor, dup� ce elevul a transmis mingea �i se deplaseaz� spre cap�tul din spate al coloanei sale, ceilal�i copii fac un pas înainte, pentru ca urm�torul „pasator” s� ajung� la linia trasat� pe sol.

65. „Suveica dubl�” Clasa se organizeaz� ca �i la jocul anterior. Ca noutate apare faptul c� dup� ce s-a transmis

mingea coechipierului din coloana din fa��, „pasatorul” se deplaseaz� la cap�tul din spate al coloanei din fa�a sa. Ca urmare elevii vor fi de câte dou� ori în coloanele ini�iale.


66. „Suveica încruci�at�” Se utilizeaz� aceea�i organizare ca �i la jocul anterior, numai c� cele dou� coloane ale

aceleia�i echipe nu se mai a�eaz� fa�� în fa��, ci în diagonal�. Transmiterea mingii se face pe diagonal�, având grij� ca mingea s� nu se ciocneasc� de mingea echipei adverse. Dup� pas�, executantul se va deplasa la coada �irului propriu. Când se dore�te cre�terea complexit��ii, atât pasa cât �i deplasarea la coloana opus� se fac pe diagonal�.


67. „Automobilele” În spa�iul de joc, elevii alearg� primind rolul de automobile. Într-un col� al spa�iului de joc se

marcheaz� o zon� de 3 – 4 metri p�tra�i unde va func�iona „service”-ul, iar în alt col� se va marca o zon� unde va func�iona „spitalul de urgen��”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu pruden��, s� evite „accidentele” (ciocnirile) �i s� respecte culorile semaforului (ar�tate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronun�a în cor: la galben încetinim, la ro�u ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc „motoarele” �i intr� în circula�ie (alearg�) simulând zgomotul motoarelor. Înv��toarea, prin rostirea sau prin ar�tarea de cartona�e/stegule�e colorate, va alterna culorile „semaforului”, urm�rind �i corectând (dup� caz) reac�iile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi du�i, unul la „service” �i cel�lalt la „spital”.

Jocul continu� pân� când în suprafa�a de joc r�mân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai bine conduse.

68. „Ursul doarme!” Pe suprafa�a de joc se traseaz� un cerc mare, în afara c�ruia sunt situa�i elevii. În mijlocul

cercului se traseaz� un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” �i va sta ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând:

Ursul doarme, ursul doarme. �i pare lihnit de foame, Oare pe noi ne-a sim�it, Fugi�i, c� s-a �i trezit.

Pe ultimul vers, „ursul” se scoal� �i încearc� s� prind� (ating�) unul dintre copii, înainte ca acesta s� ias� în afara cercului mare. To�i copiii alearg� încercând s� scape de „urs”.

Dac� un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dac� „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua jocul îndeplinind înc� o dat� acela�i rol.

69. „Vân�torul, vrabia �i albina”

Elevii clasei sunt dispu�i într-un cerc, cu interval de dou� lungimi de bra�e, între ei. Înv��toarea desemneaz� trei copii atribuindu-le rolurile de „vân�tor”, „vrabie” �i „albin�”, situându-i în afara cercului, la distan�e egale între ei.

La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vân�torul” încercând s� prind� (ating�) „vrabia”, dar ferindu-se în acela�i timp de „albin�” care încearc� s�-l „în�epe” (prind�).




„Albina” fuge dup� „vân�tor” dar trebuie s� se fereasc� de „vrabie” care vrea s� o m�nânce (prind�). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât �i prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimb� rolul cu un alt elev de pe cerc.

70. „Leap�a” Pe o suprafa�� de joc delimitat�, copiii alearg� liber. Unul dintre copii prime�te rolul de prinz�tor.

La începerea jocului, prinz�torul alearg� încercând „s� dea leap�a” (s�-l ating�) pe un copil. Elevul care a primit „leap�a” încearc� s� o transmit� mai departe, altui copil.

71. „Leap�a pe ghemuite” Organizarea este identic� cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea const� în faptul c�

elevul urm�rit poate sc�pa de „purt�torul de leap��” dac� se ghemuie�te, caz în care prinz�torul alearg� dup� alt copil.

72. „�inta�ii iscusi�i” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii trasat� la 3m

paralel cu peretele. La 0,5m distan�� fa�� de perete se amplaseaz� dou� b�nci de gimnastic� unite cap la cap, paralele cu zidul. C�pitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplut� (s�cule� cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o arunc� cu dou� mâini de jos, în spa�iul dintre perete �i banc�. Indiferent dac� a reu�it sau nu s� nimereasc� „�inta”, preia mingea �i foarte repede o înmâneaz� urm�torului coechipier.

Câ�tig� echipa care a acumulat cel mai mare num�r de „�inte” lovite.

73. „Mingea apel”

Elevii sunt organiza�i în forma�ia de cerc. Un copil numit de înv��toare, prime�te o minge �i p�trunde în interiorul cercului. Din mers, arunc� mingea în sus �i pronun�a numele unui coleg/ unei colege. Copilul strigat iese repede din cerc, urm�re�te mingea �i încearc� s� o prind�. Dac� cel strigat pe nume a prins mingea, continu� jocul, locul s�u în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dac� cel strigat nu a reu�it s� prind� mingea, revine la locul s�u din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a f�cut „apelul”.

74. „Po�ta merge” Elevii clasei se dispun în forma�ie de cerc. Un copil numit de înv��toare prime�te rolul de

„po�ta�” �i adopt� pozi�ia sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Po�ta�ul” strig�: „Po�ta merge de la Tudor la Felicia” (numele a doi copii afla�i pe circumferin�a cercului). Copiii numi�i încearc�, prin alergare, s� schimbe locurile între ei. În acela�i timp „po�ta�ul” încearc� s� ocupe unul din locurile celor doi. Dac� cei doi copii numi�i au reu�it s�-�i schimbe locurile, „po�ta�ul” continu� jocul. Dac� „po�ta�ul” a reu�it s� ocupe unul din locurile celor doi elevi numi�i, elevul r�mas f�r� loc, devine „po�ta�” �i continu� jocul.

75. „Infanteri�tii” Clasa se împarte în dou� echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare

situate la 15 – 20m de peretele pe care sunt amplasate sc�rile fixe. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz�: câte dou� saltele unite cap la cap, în mijlocul c�rora se afl� un obstacol pe sub care se trece; o banc� dispus� longitudinal, un g�rdule�; o banc� de gimnastic� cu partea îngust� în sus.

La semnal, primul copil din fiecare echip� porne�te pe traseu, realizând o târâre joas� cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin trac�iune pe banca de gimnastic�, sare peste g�rdule�, se deplaseaz� în echilibru pe banc�, urc� pe o scar� fix� �i coboar� pe cealalt�, dup� care alearg� �i pred� �tafeta urm�torului coechipier.

Câ�tig� echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de c�tre to�i elevii.

76. „Mingea frige” Elevii sunt dispu�i în cerc �i transmit din mân� în mân� o minge/obiect, în sensul stabilit de

profesor. Ei încearc� s� transmit� mingea cât mai repede pentru a nu fi surprin�i cu ea în mân� la formularea de c�tre profesor a sintagmei „mingea frige”. Cel pe care l-a „fript” mingea este „sf�tuit” în cor s� fie mai rapid în execu�ie.




Bibliografie Cârstea, Gh. Teoria �i metodica educa�iei fizice �i sportului. Bucure�ti: Editura An-Da, 2000.

Dragnea, A., Bota, A., Teodorescu, S., St�nescu, M., �erb�noiu, S., Tudor, V. Educa�ie fizic� �i sport – teorie �i didactic�. Bucure�ti: Editura FEST, 2006.

Epuran, V. Jocuri de mi�care, Bucure�ti: IEFS, 1977.

Mujicicov, N., Branga, I., Mujicicov, C. Jocuri pentru copii �i tineret. Bucure�ti: Editura Uniunii de Cultur� Fizic� �i Sport, 1966.

Oprea, L., Sulea, R. Ghid pentru profesorii de educa�ie fizic�. Bucure�ti: Editura SEMN, 2009.

Grupul de lucru

Alin C�t�lin PUNESCU Ministerul Educa�iei Na�ionale

Petric� DRAGOMIR Institutul de �tiin�e ale Educa�iei

Monica STNESCU U.N.E.F.S. Bucure�ti – F.E.F.S.

Iliana IONESCU Liceul de Informatic� „�tefan Odobleja” Craiova

Sorina POPA Colegiul Na�ional „Decebal” Deva

Adrian NI�I�OR �coala cu clasele I-VIII Nr. 2 Drobeta Turnu Severin

Elena Magda MELINTE L.P.S.- C.S.S. Piatra Neam� / I.S.J. Neam�

Csaba Istvan FARCAS I.S.J. Covasna

C�t�lin GANERA L.P.S. „Nicolae Rotaru” Constan�a

Alexandru JAKO L.P.S. „Avram Iancu” Zal�u

Ioana CONSTANTIN Institutul de �tiin�e ale Educa�iei

Gheorghi�a DOROBAN�U Gr�dini�a cu program normal Potlogi, Dâmbovi�a

Nicoleta STNIC �coala Gimnazial� Prof. Ion Vi�oiu, Chitila, Ilfov





EDUCA�IE PENTRU PREVENIREA RISCULUI RUTIER

[curriculum la decizia �colii pentru

înv��mântul primar]

Bucure�ti, 2015



Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv��mântul primar

Not� de prezentare

Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier reprezint� o ofert� curricular� central� de disciplin� op�ional� pentru clasele I – a IV-a din înv��mântul primar, proiectat� pentru un buget de timp de 1 or�/s�pt�mân�, pe durata fiec�rui an �colar. Disciplina face parte din aria curricular� Consiliere �i orientare �i poate fi studiat� într-un singur an �colar �i/sau în doi ani �colari (clasa I �i/sau a II-a, clasa a III-a �i/sau a IV-a), potrivit prevederilor programei �colare.

Construc�ia programei �colare este realizat� astfel încât s� contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar.

În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate prevederile urm�toarelor documente na�ionale �i interna�ionale:

- Strategia Na�ional� de Siguran�� Rutier� 2013-2020; - Programul UE de ac�iune pentru siguran�� rutier� 2011-2020; - Comunicarea Comisiei Europene „Pentru un spa�iu european de siguran�� rutier�:

orient�ri pentru politica de siguran�� rutier� 2011-2020”.

Declararea de c�tre Adunarea General� a Na�iunilor Unite a perioadei 2011-2020 ca „Decada Ac�iunii pentru Siguran�a Rutier�”, în scopul stabiliz�rii �i reducerii num�rului accidentelor rutiere din întreaga lume, favorizeaz� valorificarea cadrului educa�ional pentru sensibilizarea �colarilor mici asupra riscurilor la care se expun în trafic, ca pietoni sau pasageri în autovehicule. Programa �colar� valorific�, de asemenea, studiile �i bunele practici europene în domeniul educa�iei pentru prevenirea riscului rutier datorate proiectului strategic ROSEE – „Siguran�� rutier� în regiunile din Sud Estul Europei” finan�at prin Programul de Cooperare Transna�ional� Sud Est Europa” (2012-2014).

Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier urm�re�te preg�tirea elevilor pentru via��, având urm�toarele finalit��i:

- identificarea de c�tre elevi a riscurilor prezente în circula�ia rutier�;

- recunoa�terea de c�tre elevi a pericolelor �i a urm�rilor grave care survin în urma nerespect�rii normelor rutiere;

- aplicarea corect� a regulilor elementare de circula�ie pe drumurile publice �i formarea unor deprinderi în acest sens;

- manifestarea unei conduite preventive, a respectului fa�� de propria via�� i fa�� de via�a celor din jur.

Oferta curricular� propus� prin program� constituie o noutate prin accentul pus, din perspectiva elevilor, pe prevenirea riscului rutier, pe siguran�a rutier�, precum �i pe crearea unei culturi a siguran�ei rutiere.

Structura programei �colare include: � Not� de prezentare � Competen�e generale � Competen�e specifice �i exemple de activit��i de înv��are � Con�inuturi � Sugestii metodologice � Bibliografie �i resurse

Competen�ele generale ale disciplinei Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier vizeaz� achizi�iile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.

Competen�ele specifice se formeaz� pe parcursul unui an �colar, sunt derivate din competen�ele generale �i reprezint� etape în dobândirea acestora. Competen�ele specifice sunt corelate cu exemple de activit��i de înv��are. Exemplele de activit��i de înv��are constituie modalit��i de organizare a activit��ii didactice în scopul realiz�rii competen�elor. Programa �colar� propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activit��i de înv��are, care valorific� experien�a concret� a elevului �i care integreaz� strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activit��i de înv��are pe care le propune programa �colar� sau de a le completa, astfel încât acestea s� faciliteze un demers didactic adecvat situa�iei concrete de la clas�. Se asigur�, în acest fel, premisele aplic�rii contextualizate a programei �colare �i a proiect�rii unor parcursuri de înv��are adaptate specificului clasei �i elevilor. Activit��ile de înv��are sunt variate �i antrenante, reu�ind s�-l plaseze pe elev în situa�ii similare celor din via�a real�.




Con�inuturile cuprind recomand�ri cu privire la temele propuse pentru dezvoltarea competen�elor. Ordinea abord�rii con�inuturilor, ritmul �i strategiile abord�rii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în func�ie de caracteristicile grupului de elevi.

Sugestiile metodologice includ recomand�ri privind strategiile didactice �i proiectarea activit��ii didactice, având rolul de a orienta cadrele didactice spre formarea competen�elor prev�zute de program�.





1. Explorarea unor elemente �i riscuri specifice circulaiei rutiere 2. Aplicarea normelor de conduit� preventiv� prin respectarea

regulilor de circulaie 3. Manifestarea unor deprinderi corecte de comportament în

relaiile cu ceilali participani la circulaia pe drumurile publice



Educ

a�ie

pen

tru p

reve

nire

a ris

culu

i rut

ier –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

înv�

��m

ântu

l prim

ar

Com

pete

n�e

spec

ifice

�i e

xem

ple

de a

ctiv

it��i

de în

v��a

re

1. E

xplo

rare

a un

or e

lem

ente

�i r

iscu

ri sp

ecifi

ce c

ircul

a�ie

i rut

iere

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

1.

1. S

esiz

area

uno

r ele

men

te

spec

ifice

circ

ula�

iei c

a pi

eton

pe

drum

urile

pub

lice

- de

scrie

rea

elem

ente

lor d

e id

entif

icar

e al

e un

ui d

rum

(stra

d�, �

osea

, ca

rosa

bil,

trotu

ar, i

nter

sec�

ie)

- re

aliz

area

de

dese

ne /m

ici m

ache

te

(ale

e, s

trad�

, �os

ea, i

nter

sec�

ie) c

are

pun

în e

vide

n��

elem

ente

ale

dr

umul

ui p

ublic

-

desc

riere

a ut

ilizat

orilo

r rut

ieri

(pie

toni

, bi

cicl

i�ti,

aut

oveh

icul

e, m

otoc

icli�

ti,

al�ii

) -

dese

nare

a, c

ompl

etar

ea s

au

colo

rare

a un

or fi

�e d

e lu

cru

ce in

clud

ut

iliza

tori

rutie

ri -

disc

u�ie

pe

tem

a „S

trada

pe

care

lo

cuie

sc �

i circ

ul c

a pi

eton

” -

desc

riere

a dr

umul

ui s

pre/

însp

re

�coa

l�

- ex

erci

�ii d

e re

cuno

a�te

re, î

n te

ren,

a

elem

ente

lor s

peci

fice

drum

ului

pub

lic,

a in

dica

toar

elor

, mar

caje

lor r

utie

re �

i am

enaj

�rilo

r pen

tru s

igur

an��

rutie

r�

1.1.

Rec

unoa

�ter

ea ro

lulu

i po

li�is

tulu

i rut

ier

- de

scrie

rea

elem

ente

lor d

e re

cuno

a�te

re a

unu

i pol

i�ist

rutie

r �i a

ut

ilit�

�ii a

cest

uia

pent

ru s

igur

an�a

ci

rcul

a�ie

i pe

drum

urile

pub

lice

- al

c�tu

irea,

în p

erec

hi, a

unu

i po

rtofo

liu c

u in

form

a�ii

refe

ritoa

re la

m

eser

ia d

e po

li�is

t (di

n zi

are,

revi

ste,

c�

r�i d

e po

ve�t

i, po

ezii,

ghi

cito

ri et

c.)

- si

mul

area

uno

r scu

rte d

ialo

guri

între

el

evi c

are

asum

� ro

luri

de p

ieto

n �i

de

pol

i�ist

rutie

r

1.1.

Car

acte

rizar

ea m

ijloa

celo

r de

tran

spor

t în

com

un

- de

scrie

rea

mijl

oace

lor d

e tra

nspo

rt cu

ca

re c

opiii

se

depl

asea

z� p

e dr

umul

c�

tre �

coal

�, a

mar

caje

lor/

indi

cato

arel

or ru

tiere

aso

ciat

e -

exer

ci�ii

de

recu

noa�

tere

a

sem

nific

a�ie

i tex

telo

r �i

insc

rip�io

n�ril

or a

flate

pe

u�ile

sau

în

inte

rioru

l mijl

oace

lor d

e tra

nspo

rt în

co

mun

-

real

izar

ea u

nor m

ache

te a

le

„mijl

oace

lor d

e tra

nspo

rt” d

in

mat

eria

le re

cicl

abile

(cut

ii, d

opur

i, sâ

rme

etc.

)

1.1.

Car

acte

rizar

ea d

epla

s�rii

pe

drum

urile

pub

lice

în c

ondi

�ii

spec

iale

�i î

n gr

up

- di

scut

area

asp

ecte

lor c

are

fac

dific

il�

circ

ula�

ia p

e dr

umur

ile p

ublic

e în

co

ndi�i

i spe

cial

e (d

e ex

empl

u, în

co

ndi�i

i de

vizi

bilit

ate

redu

s� c

auza

t�

de c

ea��

) -

exe r

ci�ii

de

recu

noa�

tere

a

mijl

oace

lor d

e pr

otec

�ie p

erso

nal�

�i

a ac

ceso

riilo

r ref

lect

oriz

ante

ne

cesa

re c

ircul

�rii

în c

ondi

�ii d

e vi

zibi

litat

e re

dus�

-

prez

enta

rea

de s

olu�

ii pe

ntru

ec

hipa

rea

bici

clet

ei c

u ac

ceso

rii

refle

ctor

izan

te n

eces

are

pe ti

mp

de

noap

te s

au în

con

di�ii

de

vizi

bilit

ate

redu

s�

- de

scrie

rea,

pe

pere

chi,

a ce

ea c

e pr

esup

une

depl

asar

ea în

gru

p or

gani

zat,

în s

itua�

ii di

ferit

e (d

e ex

empl

u, p

e �o

sea,

pe

trotu

ar)

1.2.

Rec

unoa

�ter

ea u

nor r

iscu

ri al

e ci

rcul

a�ie

i ca

piet

on p

e dr

umur

ile

publ

ice

- ex

erci

�ii în

per

echi

sub

form

� de

inte

rviu

, pr

in c

are

copi

ii pun

între

b�ri

desp

re

riscu

rile/

per

icole

le/ i

ndica

toar

ele

întâ

lnite

în d

rum

spr

e �c

oal�

-

exer

ci�ii

de

iden

tific

are,

în c

onte

xte

date

, a s

itua�

iilor d

e ris

c ru

tier p

entru

pi

eton

i

1.2

Iden

tific

area

uno

r ris

curi

lega

te

de a

lege

rea

locu

rilor

de

joac

� �i

de

depl

asar

ea c

u bi

cicl

eta

- ex

erci

�ii d

e re

cuno

a�te

re a

loc

urilo

r de

jo

ac�

sigu

re,

a ce

lor

dest

inat

e pl

imb�

rii c

u bi

cicl

eta/

rol

ele/

pat

inel

e �i

san

ia, î

n si

gura

n��

-

disc

utar

ea

regu

lilor

m

inim

ale

de

sigu

ran�

� în

spa

�iile

din

vec

in�t

atea

tra

ficul

ui ru

tier

1.2.

Eva

luar

ea u

nor s

itua�

ii ca

re

impl

ic�

riscu

ri în

util

izar

ea

mijl

oace

lor d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

-

lect

ur�

dup�

im

agin

i ca

re p

resu

pun

riscu

ri în

circ

ula�

ia c

u m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

-

com

enta

rea

unor

text

e/ca

zuri

sele

ctat

e di

n m

ass-

med

ia c

are

prez

int�

situ

a�ii

de ri

sc în

circ

ula�

ia c

u m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

1.1.

Exa

min

area

pot

en�ia

lelo

r ris

curi

în d

epla

sare

a pe

dru

mur

ile p

ublic

e în

con

di�ii

spe

cial

e �i

în g

rup

- fo

rmul

area

ora

l/ în

scr

is d

e ris

curi

cu

refe

rire

la s

itua�

ii di

ferit

e ob

serv

ate

de

c�tre

ele

vi, î

n ci

rcul

a�ia

pe

drum

urile

pu

blic

e, în

con

di�ii

spe

cial

e (d

e ex

empl

u, v

ânt p

uter

nic

�i p

loai

e)

- de

scrie

rea

unor

situ

a�ii

de ri

sc în

co

ndi�i

ile d

epla

s�rii

, pe

trotu

ar, a



Educ

a�ie

pen

tru p

reve

nire

a ris

culu

i rut

ier –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

înv�

��m

ântu

l prim

ar

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

- ex

erci

�ii-jo

c de

re

cuno

a�te

re

a se

mni

fica�

iei

indi

cato

arel

or

rutie

re

pent

ru d

epla

sare

a cu

bic

icle

ta

- jo

curi

pe

calc

ulat

or

care

pr

ezin

t�

dife

rite

indi

cato

are

rutie

re �

i si

tua�

ii as

ocia

te

în

circ

ula�

ia

pe

drum

urile

pu

blic

e

- re

aliz

area

unu

i avi

zier

cu

dese

ne p

e te

ma

utili

z�rii

mijl

oace

lor d

e tra

nspo

rt în

co

mun

, în

si

tua�

ii co

mpa

rativ

e („A

�a D

A/ A

�a N

U”)

elev

ilor u

nei c

lase

pen

tru a

viz

ita u

n ob

iect

iv tu

ristic

2. A

plic

area

nor

mel

or d

e co

ndui

t� p

reve

ntiv

� pr

in re

spec

tare

a re

gulil

or d

e ci

rcul

a�ie

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

2.

1. R

ecun

oa�t

erea

prin

cipa

lelo

r re

guli

de c

ircul

a�ie

în d

epla

sare

a pi

eton

ilor p

e dr

umur

ile p

ublic

e -

exer

ci�ii

de

stab

ilire

a lo

culu

i fie

c�ru

i ut

iliza

tor r

utie

r ca

parti

cipa

nt la

traf

ic

(pie

ton,

aut

omob

il, m

ijloa

ce tr

ansp

ort

în c

omun

, bic

iclis

t etc

.) -

lect

uri d

up�

imag

ini �

i dis

cu�ii

în g

rup

care

evi

den�

iaz�

situ

a�ii

întâ

lnite

de

elev

i pe

stra

d� re

ferit

oare

la m

odul

de

circ

ula�

ie

- co

mpl

etar

ea, c

olor

area

/ des

enar

ea

unor

fi�e

de

lucr

u, c

are

s� p

un�

în

evid

en��

recu

noa�

tere

a pr

inci

pale

lor

regu

li de

circ

ula�

ie în

dep

lasa

rea,

ca

piet

on, p

e dr

umur

ile p

ublic

e

2.1.

Iden

tific

area

uno

r reg

uli s

impl

e de

ale

gere

a lo

culu

i de

joac

� �i

de

recr

eere

-

real

izar

ea u

nor d

esen

e, c

olaj

e ca

re

s� c

on�in

� lo

curi

de jo

ac�

sigu

re

pent

ru c

opii

-

disc

u�ii,

în

grup

uri m

ici,

refe

ritoa

re la

lo

curil

e în

ca

re

obi�

nuie

sc

s�

se

joac

e -

lucr

u în

gru

puri

de c

âte

patru

, pen

tru

stab

ilire

a un

or c

riter

ii/re

guli

de

aleg

ere

a lo

curil

or d

e jo

ac�

�i d

e re

cree

re

2.1.

Exp

lora

rea

unor

regu

li ap

licab

ile în

circ

ula�

ia c

u m

ijloa

cele

de

tran

spor

t în

com

un

- ex

erci

�ii d

e id

entif

icar

e a

regu

lilor

ce

trebu

ie re

spec

tate

în d

epla

sare

a cu

m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

(r

efer

itoar

e la

a�t

epta

rea

în s

ta�ie

, ur

care

, c�l

�tor

ia p

ropr

iu-z

is�,

co

borâ

re)

- pa

rtici

pare

a la

mic

i sce

nete

car

e s�

pr

ezin

te s

itua�

ii de

re

spec

tare

/înc�

lcar

e a

regu

lilor

de

utili

zare

a m

ijloa

celo

r de

trans

port

în

com

un

- re

aliz

area

uno

r scu

rte p

oves

tiri /

co

mpl

etar

ea d

e fi�

e de

lucr

u pr

ivin

d re

cuno

a�te

rea

resp

ect�

rii/

nere

spec

t�rii

regu

lilor a

plic

abile

la

depl

asar

ea c

u m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

2.1.

Exp

lora

rea

unor

regu

li pe

ntru

ci

rcul

a�ia

pe

drum

urile

pub

lice

în

cond

i�ii s

peci

ale,

pre

cum

�i î

n gr

up

- ex

erci

�ii d

e tip

ul „C

ontin

u�

prop

ozi�i

a”, „

Con

tinu�

pov

este

a”,

pent

ru d

escr

iere

a un

or re

guli

elem

enta

re p

entru

dep

lasa

rea

pe

drum

urile

pub

lice,

ca

piet

on, î

n si

tua�

ii sp

ecia

le

- ex

prim

area

uno

r opi

nii p

erso

nale

pr

ivin

d ce

rin�e

ale

dep

las�

rii în

si

gura

n��

pe d

rum

ul s

pre/

dins

pre

�coa

l�, î

n co

ndi�i

i de

vrem

e ne

prie

lnic

�, c

u vi

zibi

litat

e re

dus�

-

stab

ilire

a, î

n gr

upur

i m

ici,

de r

egul

i ca

re tr

ebui

e re

spec

tate

în d

epla

sare

a în

gru

p or

gani

zat (

de e

xem

plu,

pen

tru

a vi

zita

un

muz

eu)

2.2.

Iden

tific

area

nor

mel

or

elem

enta

re d

e co

ndui

t� p

reve

ntiv

� a

piet

onul

ui

- ex

erci

�ii d

e co

rela

re a

uno

r situ

a�ii

de

risc

date

cu

norm

e de

con

duit�

pr

even

tiv�

2.2.

Pun

erea

în p

ract

ic�

a un

or

norm

e el

emen

tare

de

cond

uit�

pr

even

tiv�

în c

onte

xte

de jo

ac�

�i d

e re

cree

re

- al

eger

ea, d

intr-

un s

et d

e im

agin

i dat

e ca

re p

rezi

nt�

copi

i în

locu

ri de

joac

� si

gure

�i n

esig

ure,

ace

lor i

mag

ini

2.2.

Apl

icar

ea u

nor n

orm

e de

co

ndui

t� p

reve

ntiv

� în

circ

ula�

ia c

u m

ijloa

cele

de

tran

spor

t în

com

un

- jo

c de

rol c

u pr

ivire

la u

tiliz

area

în

cond

i�ii d

e si

gura

n��

a m

ijloa

celo

r de

trans

port

în c

omun

2.2.

Apl

icar

ea u

nor n

orm

e el

emen

tare

de

cond

uit�

pre

vent

iv�

în c

ircul

a�ia

în c

ondi

�ii s

peci

ale,

pr

ecum

�i î

n gr

up

- re

aliz

area

uno

r fi�

e de

obs

erva

re a

si

tua�

iilor

di

n tra

ficul

ru

tier

priv

ind

resp

ecta

rea/

nere

spec

tare

a re

gulil

or



Educ

a�ie

pen

tru p

reve

nire

a ris

culu

i rut

ier –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

înv�

��m

ântu

l prim

ar

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

-

real

izar

ea u

nor d

esen

e sa

u co

mpl

etar

ea d

e fi�

e de

lucr

u, c

are

s�

prez

inte

com

porta

men

te c

ompa

rabi

le

(A�a

DA

, A�a

NU

) ale

cop

iilor î

n tim

pul d

epla

s�rii

ca

piet

oni

- pr

ezen

tare

a op

inie

i pro

prii

desp

re

impo

rtan�

a in

dica

toar

elor

�i

mar

caje

lor r

utie

re p

entru

sig

uran

�a

depl

as�r

ii pe

dru

mur

ile p

ublic

e �i

pr

otej

area

vie

�ii

- jo

c de

ro

l cu

te

ma

„Cum

re

spec

t in

dica

toar

ele

�i

mar

caje

le

rutie

re

întâ

lnite

în d

rum

spr

e �c

oal�

?”

- si

mul

are

cu

tem

a „C

e fa

ci

dac�

se

maf

orul

de

la t

rece

rea

de p

ieto

ni

este

def

ect”?

-

disc

utar

ea

unor

zi

c�to

ri/

prov

erbe

ca

re s

e po

t aso

cia

com

porta

men

telo

r co

rect

e/in

core

cte

în tr

afic

ul ru

tier

care

repr

ezin

t� lo

curi

de jo

ac�

perm

ise

- di

scu�

ii, în

per

echi

, pen

tru a

lege

rea

unui

loc

de jo

ac�,

car

e s�

exp

rime

acor

dul a

mbi

lor e

levi

; eva

luar

ea

aleg

erii,

r�sp

unzâ

nd la

între

bare

a „A

m p

roce

dat b

ine?

” -

lucr

u in

divi

dual

pen

tru fi

naliz

area

un

ei p

oves

tiri,

cu în

cepu

t dat

, car

e pr

esup

une

aplic

area

uno

r nor

me

de

prev

enire

a ri

scul

ui în

plim

bare

a cu

bi

cicl

eta

- de

scrie

rea

unor

situ

a�ii

în c

are

copi

ii tre

buie

s�

coop

erez

e cu

pol

i�ist

ul

rutie

r -

prez

enta

rea

unor

situ

a�ii

care

ne

cesi

t� a

pela

rea

num

�rul

ui d

e ur

gen�

� „1

12”

- si

mul

area

une

i c�l

�tor

ii cu

aut

obuz

ul

�i a

mod

ului

de

com

porta

men

t car

e el

imin

� di

vers

e ris

curi,

în c

ondi

�iile

în

care

aut

obuz

ul e

ste

aglo

mer

at

- re

aliz

area

de

scur

te c

ompu

neri

cu

tem

a „C

um m

� co

mpo

rt în

aut

obuz

?”,

care

sa

refle

cte

o co

ndui

t� p

reve

ntiv

�

de c

ircul

a�ie

în

cond

i�ii

spec

iale

�i

prez

enta

rea,

în

fa

�a

clas

ei,

a pr

oprii

lor o

pini

i -

crea

rea

unor

plia

nte/

flutu

ra�i

cu

mes

aje

de a

verti

zare

, în

care

s�

fie

evid

en�ia

te p

eric

ole

(lega

te, d

e ex

empl

u, d

e de

plas

area

în g

rup

orga

niza

t, de

cau

ze a

le p

rodu

cerii

ac

cide

ntel

or)

- si

mul

area

uno

r dep

las�

ri în

gru

p:

mer

sul î

n co

loan

� pe

trot

uar,

trave

rsar

ea s

tr�zi

i, de

plas

area

pe

trece

rea

de p

ieto

ni/ d

epla

sare

a pe

tim

p de

noa

pte/

nef

avor

abil

3.

Man

ifest

area

uno

r dep

rinde

ri co

rect

e de

com

port

amen

t în

rela

�iile

cu

ceila

l�i p

artic

ipan

�i la

circ

ula�

ia p

e dr

umur

ile p

ublic

e

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

3.

1. Id

entif

icar

ea u

nor d

eprin

deri

de

com

port

amen

t în

situ

a�ii

în c

are

oam

enii

intr

� în

rela

�ie în

cad

rul

circ

ula�

iei p

e dr

umur

ile p

ublic

e -

lect

uri d

up�

imag

ini p

entru

id

entif

icar

ea u

nor i

post

aze

în c

are

copi

ii in

terr

ela�

ione

az�

cu c

eila

l�i în

ci

rcul

a�ia

pe

drum

urile

pub

lice

- pa

rtici

pare

a la

mic

i sce

nete

cu

dial

ogur

i înt

re c

opii,

prin

asu

mar

ea

dive

rsel

or ro

luri:

pie

ton

– pi

eton

; pi

eton

– �

ofer

etc

. -

recu

noa�

tere

a un

or c

ompo

rtam

ente

ba

zate

pe

core

ctitu

dine

/ in

core

ctitu

dine

, res

pect

/lips

� de

3.1.

Rec

unoa

�ter

ea u

nor d

eprin

deri

core

cte

de c

ompo

rtam

ent î

n al

eger

ea lo

culu

i de

joac

�, în

de

plas

area

cu

bici

clet

a -

pove

stiri

ora

le c

u în

cepu

t sau

sfâ

r�it

dat (

refe

ritoa

re la

situ

a�ii

de jo

c �i

re

cree

re) p

entru

iden

tific

area

de

prin

deril

or c

orec

te d

e co

mpo

rtam

ent

- ex

erci

�ii d

e ex

prim

are

a ac

ordu

lui

sau

deza

cord

ului

fa��

de

com

porta

men

te p

otriv

ite/ n

epot

rivite

al

e un

or p

erso

naje

din

lect

uri/

imag

ini p

reze

ntat

e (d

e ex

empl

u, c

u pr

ivire

la a

lege

rea

locu

lui d

e jo

ac�,

la

3.1.

Eva

luar

ea u

nor d

eprin

deri

core

cte

de c

ompo

rtam

ent î

n ci

rcul

a�ia

cu

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort

în c

omun

-

pove

stire

a or

al�

a un

or în

tâm

pl�r

i la

care

cop

iii au

par

ticip

at, î

n de

plas

area

lo

r cu

mijlo

acel

e de

tran

spor

t în

com

un

- pa

rtici

pare

a la

mic

i sce

nete

cu

dial

ogur

i înt

re c

opii

prin

asu

mar

ea

dive

rsel

or ro

luri:

c�l

�tor

– c

�l�t

or;

�ofe

r – c

�l�t

or; �

ofer

– p

oli�i

st ru

tier

- le

ctur

� du

p� im

agin

i car

e of

er�

exem

ple

de c

ompo

rtam

ente

pot

rivite

/n

epot

rivite

în c

ircul

a�ia

cu

mijl

oace

le

de tr

ansp

ort î

n co

mun

3.1.

Exa

min

area

uno

r dep

rinde

ri de

co

mpo

rtam

ent f

avor

abile

am

elio

r�rii

si

gura

n�ei

circ

ula�

iei

- re

aliz

area

uno

r tex

te

scur

te/s

cene

te/jo

curi

de ro

l în

care

su

nt p

reze

ntat

e di

alog

uri î

ntre

di

vers

e ca

tego

rii d

e pa

rtici

pan�

i la

trafic

-

disc

utar

ea u

nor s

tudi

i de

caz

refe

ritoa

re la

com

porta

men

te

potri

vite

/ nep

otriv

ite în

circ

ula�

ia p

e dr

umur

ile p

ublic

e; id

entif

icar

ea

mod

alit�

�ilor

de

core

ctar

e a

com

porta

men

telo

r nep

otriv

ite



Educ

a�ie

pen

tru p

reve

nire

a ris

culu

i rut

ier –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

înv�

��m

ântu

l prim

ar

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

re

spec

t, po

lite�

e/lip

s� d

e po

lite�

e fa

��

de c

eila

l�i p

artic

ipan

�i la

traf

ic

depl

asar

ea c

u bi

cicl

eta

etc.

) -

lect

ur�

dup�

imag

ini (

foto

graf

ii,

diap

oziti

ve, i

lust

ra�ii

din

zia

re �

i re

vist

e) p

entru

recu

noa�

tere

a un

or

depr

inde

ri co

rect

e/in

core

cte

de

com

porta

men

t în

activ

it��i

de

recr

eere

sau

dep

lasa

re c

u bi

cicl

eta

- co

ncur

s de

des

ene

pe te

me

de

educ

a�ie

rutie

r� �

i rea

lizar

ea u

nei

expo

zi�ii

cu

tem

a: „�

i eu

pot c

ontri

bui

la s

igur

an�a

circ

ula�

iei p

e dr

umur

ile

publ

ice”

3.2.

Pun

erea

în p

ract

ic�

a un

or

depr

inde

ri co

rect

e de

com

port

amen

t în

cad

rul c

ircul

a�ie

i pe

drum

urile

pu

blic

e

- ob

serv

area

�i d

iscu

tare

a el

emen

telo

r ca

re e

vide

n�ia

z� c

ompo

rtam

entu

l pe

stra

d�

- fo

rmul

area

de

text

e sc

urte

priv

ind

tipur

i de

com

porta

men

te �

i atit

udin

i al

e di

vers

elor

cat

egor

ii de

par

ticip

an�i

la tr

afic

ul ru

tier:

piet

oni,

bici

cli�

ti,

cond

uc�t

ori d

e ve

hicu

le

- co

rela

rea

unor

con

text

e ru

tiere

ne

sigu

re (l

ipsa

trec

erilo

r de

piet

oni,

dete

riora

rea

mar

caje

lor,

lipsa

in

dica

toar

elor

, nef

unc�

iona

rea

sem

afoa

relo

r etc

.) cu

mod

uri d

e co

mpo

rtam

ent a

decv

ate

aces

tora

3.2.

Apl

icar

ea u

nor d

eprin

deri

core

cte

de c

ompo

rtam

ent î

n al

eger

ea lo

culu

i de

joac

�, în

de

plas

area

cu

bici

clet

a

- ex

erci

�ii d

e re

spec

tare

a m

esaj

elor

tra

nsm

ise

nonv

erba

l de

poli�

istu

l ru

tier

- co

nstru

irea

unor

pov

estir

i ora

le, c

are

s� p

un�

în e

vide

n��

com

porta

men

te

core

cte/

inco

rect

e,

favo

rabi

le/n

efav

orab

ile s

igur

an�e

i ci

rcul

a�ie

i -

real

izar

ea u

nor d

esen

e/m

ache

te c

u tra

seul

pos

ibil

al u

nui c

oncu

rs d

e bi

cicl

ete,

în c

ondi

�iile

asi

gur�

rii

sigu

ran�

ei p

artic

ipan

�ilor

3.2.

Apl

icar

ea u

nor d

eprin

deri

core

cte

de c

ompo

rtam

ent î

n ci

rcul

a�ia

cu

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort

în c

omun

-

sim

ular

ea (î

n cl

as�,

în c

urte

a �c

olii)

a un

or s

itua�

ii de

com

porta

men

t cor

ect/

inco

rect

întâ

lnite

în m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

; ana

lizar

ea

mod

ului

de

îndr

epta

re a

co

mpo

rtam

ente

lor i

ncor

ecte

-

exer

ci�ii

de

tip „A

�a D

A –

A�a

NU

”, de

ex

prim

are

a ac

ordu

lui/

deza

cord

ului

as

upra

uno

r com

porta

men

te în

m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

, po

rnin

d de

la în

tâm

pl�r

i pov

estit

e de

el

evi

- te

atru

de

p�pu

�i/ s

cene

t� în

car

e se

pr

ezin

t� c

ompo

rtam

ente

cor

ecte

în

depl

asar

ea c

u m

ijloa

cele

de

trans

port

în c

omun

3.2.

Man

ifest

area

uno

r dep

rinde

ri fa

vora

bile

com

port

�rii

core

cte

în

circ

ula�

ia p

e dr

umur

ile p

ublic

e -

anal

iza

unor

stu

dii d

e ca

z, p

ublic

ate

în m

ass-

med

ia, c

u pr

ivire

la c

ircul

a�ia

pe

dru

mur

ile p

ublic

e �i

la n

eces

itate

a re

spec

t�rii

regu

lilor

de

circ

ula�

ie

- jo

c de

rol „

Sem

afor

ul”/

„Aut

obuz

ul”

- di

scu�

ii re

ferit

oare

la u

rm�r

ile

pozi

tive/

neg

ativ

e pe

car

e le

au

com

porta

men

tele

în c

ircul

a�ia

rutie

r�,

asup

ra p

ropr

iei p

erso

ane

�i a

supr

a ce

lorla

l�i u

tiliz

ator

i rut

ieri

- si

mul

area

une

i situ

a�ii

ce n

eces

it�

impl

icar

e în

situ

a�ia

pro

duce

rii u

nui

acci

dent

-

real

izar

ea u

nui a

lbum

cu

imag

ini/d

esen

e ca

re p

rezi

nt�

aspe

cte

din

circ

ula�

ia p

e dr

umul

pub

lic, î

n co

ndi�i

ile re

spec

t�rii

/ner

espe

ct�r

ii re

gulil

or d

e ci

rcul

a�ie

-

real

izar

ea u

nor p

orto

folii

/pro

iect

e re

ferit

oare

la im

plic

area

ele

vilo

r cl

asei

în a

c�iu

ni d

e si

gura

n��

rutie

r�,

de e

xem

plu,

prin

pat

rule

le �

cola

re d

e ci

rcul

a�ie



Educ

a�ie

pen

tru p

reve

nire

a ris

culu

i rut

ier –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

înv�

��m

ântu

l prim

ar

Con

�inut

uri

D

omen

ii C

lasa

I C

lasa

a II

-a

Cla

sa a

III-a

C

lasa

a IV

-a

Circ

ula�

ia ru

tier�

–el

emen

te s

peci

fice

�i

riscu

ri

Part

icip

ant c

a pi

eton

la

circ

ula�

ia ru

tier�

�

elem

ente

de

iden

tific

are

ale

drum

ului

pub

lic

� ca

tego

rii d

e ut

ilizat

ori r

utie

ri �

indi

cato

are

�i m

arca

je ru

tiere

pe

ntru

pie

toni

�i m

esaj

e as

ocia

te a

cest

ora

� ris

curi

asoc

iate

circ

ula�

iei p

e dr

umur

ile p

ublic

e

Poli�

istu

l rut

ier

� m

esaj

e no

n ve

rbal

e al

e po

li�is

tulu

i rut

ier

� se

mni

fica�

ia s

emna

lelo

r po

li�is

tulu

i rut

ier

Spa�

ii de

stin

ate

circ

ula�

iei

rutie

re �

i spa

�ii d

e jo

ac�

� sp

a�ii

rutie

re n

esig

ure

� lo

curi

de jo

ac�

în s

igur

an��

�

riscu

ri al

e ut

iliz�r

ii in

core

cte

a sp

a�iil

or d

estin

ate

circ

ula�

iei

rutie

re

Circ

ula�

ia c

u bi

cicl

eta

� in

dica

toar

e ru

tiere

pen

tru

bici

cli�

ti �

riscu

ri în

circ

ula�

ia c

u bi

cicl

eta

Circ

ula�

ia c

u m

ijloa

cele

de

tran

spor

t în

com

un

� m

ijloac

e de

tran

spor

t în

com

un

� ris

curi

în c

ircul

a�ia

cu

mijlo

acel

e de

tran

spor

t în

com

un

Circ

ula�

ia în

con

di�ii

spe

cial

e (v

izib

ilita

te re

dus�

, pe

timp

de n

oapt

e)

� si

tua�

ii de

risc

în d

epla

sare

a pe

dru

mur

ile p

ublic

e, în

co

ndi�i

i spe

cial

e �

mijlo

ace

de p

rote

c�ie

în ti

mpu

l de

plas

�rii

în c

ondi

�ii s

peci

ale

Circ

ula�

ia în

gru

p �

mod

de

real

izar

e �

riscu

ri al

e ci

rcul

a�ie

i în

grup

Acc

iden

tul -

eve

nim

ent r

utie

r po

sibi

l �

riscu

ri/ c

onse

cin�

e al

e ne

resp

ect�

rii re

gulilo

r de

circ

ula�

ie

Reg

uli d

e ci

rcul

a�ie

- no

rme

de c

ondu

it�

Reg

uli d

e ci

rcul

a�ie

- no

rme

de c

ondu

it� c

a pi

eton

�

regu

li de

circ

ula�

ie

elem

enta

re c

a pi

eton

: ci

rcul

a�ia

pie

toni

lor p

e tro

tuar

; tra

vers

area

str�

zii

� ev

itare

a ris

culu

i rut

ier î

n de

plas

area

ca

piet

on

� no

rme

de c

ondu

it�

prev

entiv

� în

dep

lasa

rea

pe

drum

urile

pub

lice

Reg

uli d

e ci

rcul

a�ie

- no

rme

de c

ondu

it� în

con

text

e �i

sp

a�ii

publ

ice

� ro

lul p

oli�i

stul

ui ru

tier

� ev

itare

a ris

curil

or p

rin

aleg

erea

locu

rilor

de

joac

�

� re

guli

în d

epla

sare

a cu

bi

cicl

eta

� no

rme

de c

ondu

it� p

reve

ntiv

� în

dep

lasa

rea

cu b

icic

leta

Reg

uli d

e ci

rcul

a�ie

- no

rme

de c

ondu

it� în

circ

ula�

ia c

u m

ijloa

cele

de

tran

spor

t în

com

un

� re

guli

în d

epla

sare

a cu

m

ijloac

ele

de tr

ansp

ort î

n co

mun

�

evita

rea

riscu

lui r

utie

r în

depl

asar

ea c

u m

ijloac

ele

de

trans

port

în c

omun

�

norm

e de

con

duit�

pre

vent

iv�

în d

epla

sare

a cu

mijlo

acel

e de

tra

nspo

rt în

com

un

Reg

uli d

e ci

rcul

a�ie

- no

rme

de c

ondu

it� în

real

izar

ea

circ

ula�

iei î

n co

ndi�i

i spe

cial

e �i

în g

rup

� re

guli

ale

depl

as�r

ii în

con

di�ii

sp

ecia

le �

i în

grup

org

aniz

at

� ev

itare

a ris

culu

i în

depl

asar

ea

în c

ondi

�ii s

peci

ale

�i în

gru

p �

norm

e de

con

duit�

pre

vent

iv�

în d

epla

sare

a în

con

di�ii

sp

ecia

le �

i în

grup

Fapt

e �i

com

port

amen

te

în c

ircul

a�ia

pe

drum

urile

pub

lice

Com

port

amen

te c

orec

te/

inco

rect

e �

com

porta

men

te b

azat

e pe

co

rect

itudi

ne, r

espe

ct,

Dep

rinde

ri de

com

port

amen

t �

coop

erar

ea c

u po

li�is

tul r

utie

r �

situ

a�ii

de u

tiliz

are

a nu

m�r

ului

de

urge

n��

„112

”;

Fapt

e �i

com

port

amen

te

� re

spec

tare

a / n

eres

pect

area

re

gulilo

r în

depl

asar

ea c

u cu

m

ijloac

ele

de tr

ansp

ort î

n

Fapt

e �i

com

port

amen

te

� m

odul

de

ac�iu

ne în

caz

ul

prod

ucer

ii un

ui a

ccid

ent

�pa

trule

le �

cola

re d

e ci

rcul

a�ie



Educ

a�ie

pen

tru p

reve

nire

a ris

culu

i rut

ier –

Cur

ricul

um la

dec

izia

�co

lii p

entru

înv�

��m

ântu

l prim

ar

Dom

enii

Cla

sa I

Cla

sa a

II-a

C

lasa

a II

I-a

Cla

sa a

IV-a

po

lite�

e, re

spec

tare

a re

gulilo

r de

circ

ula�

ie

în o

pozi

�ie c

u:

� co

mpo

rtam

ente

baz

ate

pe

inco

rect

itudi

ne, l

ips�

de

resp

ect,

com

porta

men

t ne

polit

icos

, ner

espe

ctar

ea

regu

lilor d

e ci

rcul

a�ie

� co

mpo

rtam

ent f

avor

abil

sigu

ran�

ei c

ircul

a�ie

i (to

lera

n��,

spi

rit c

ivic

, în

traju

tora

re)

în o

pozi

�ie c

u:

� de

prin

deri

de c

ompo

rtam

ent

inco

rect

, nef

avor

abil

sigu

ran�

ei c

ircul

a�ie

i (in

tole

ran�

�, a

gres

ivita

te, l

ips�

de

resp

ect)

com

un

� co

mpo

rtam

ente

baz

ate

pe

resp

ect �

i pol

ite�e

în

depl

asar

ea c

u m

ijloac

ele

de

trans

port

în c

omun

în

opo

zi�ie

cu:

�

com

porta

men

te b

azat

e pe

lip

s� d

e re

spec

t �i d

e po

lite�

e în

dep

lasa

rea

cu m

ijloac

ele

de tr

ansp

ort î

n co

mun

- par

ticip

are

la a

c�iu

ni d

e si

gura

n��

rutie

r�

� co

mpo

rtam

ente

baz

ate

pe

resp

ecta

rea

regu

lilor d

e ci

rcul

a�ie

�i a

titud

ine

prev

entiv

�

în o

pozi

�ie c

u:

� co

mpo

rtam

ente

baz

ate

pe

nere

spec

tare

a re

gulilo

r de

circ

ula�

ie �

i atit

udin

e ne

prev

entiv

�




Sugestii metodologice

Procesul instructiv-educativ modern presupune selectarea riguroas� a strategiilor didactice �i aplicarea lor într-o form� cât mai atractiv� pentru elevi. Elevul trebuie s� devin� coparticipant la propria instruire �i educare.

Pentru disciplina Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier este necesar� folosirea de c�tre cadrul didactic, în cadrul unui demers didactic personalizat, a unor strategii care s� le ofere elevilor posibilitatea de a utiliza în activitatea cotidian�, achizi�iile dobândite în via�a de familie �i în �coal�. Este op�iunea cadrului didactic de a alege modalitatea cea mai adecvat� de realizare a activit��ilor, în func�ie de particularit��ile �i cerin�ele grupului de elevi. Selec�ia activit��ilor se va face �i în func�ie de specificul local, precum �i de resursele materiale disponibile.

Periodic, cadrul didactic poate colabora cu reprezentan�i ai Poli�iei Rutiere pentru prezent�ri, demonstra�ii, aplica�ii, activit��i în parteneriat. De asemenea, se recomand� implicarea p�rin�ilor, mai ales pentru participarea în activit��i precum: ateliere, expozi�ii, lec�ii deschise pe teme de circula�ie, proiecte în echip� p�rin�i - copii, discu�ii pe baza portofoliilor elevilor. Rolul cadrului didactic este de a organiza �i oferi oportunit��i de înv��are care s�-i permit� elevului s�-�i descopere �i s� experimenteze propriile abilit��i �i atitudini, s� realizeze transferul acestora în via�a real�. Utilizarea de mijloace �i materiale didactice interactive �i atractive, precum �i utilizarea surselor de informare virtuale va conduce la eficientizarea demersurilor didactice.

Strategiile didactice recomandate pentru orele de Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier sunt cele activ - participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator �i practic-aplicativ, care presupune implicarea direct� a elevilor. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/ echip�, independent sau facilitate de cadrul didactic. Se vor utiliza resurse diverse pentru proiecte (creioane �i coli de hârtie, foarfece, lipici, materiale reciclabile, elemente din natur�, buc��i de material textil, plastic sau lemnos etc.).

Strategiile didactice presupun adaptarea metodelor la specificul vârstei �colarului �i la specificul obiectului de studiu Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier. Sunt, de exemplu, recomandate:

- conversa�ia, metod� bazat� pe dialogul întrebare/r�spuns cu accent pe întreb�rile de tip productiv – cognitiv;

- observarea, care poate fi realizat�, atât în sala de clas� (utilizând imagini, proiec�ii video, afi�e, materiale prezentate în format electronic), cât �i pe strad�;

- jocul de rol, care urm�re�te formarea �i exersarea unor deprinderi de comportament corect pe strad�, în mijloacele de transport în comun, în rela�ionarea cu cei din jur;

- proiectul, prin care elevul este implicat în rezolvarea unor probleme legate de siguran�a rutier�, crearea, colectarea �i selec�ionarea unor materiale.

Proiectele pe care elevii le pot realiza la orele de Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier vor avea teme adecvate vârstei lor �i se pot referi la probleme specifice ale siguran�ei rutiere. Rezultatele proiectelor pot fi: expozi�ii de desene, colaje de fotografii, decupaje din ziare sau reviste, culegeri de texte, compuneri, pliante, afi�e �.a., care s� ilustreze diverse situa�ii întâlnite de elevi în circula�ia lor pe drumurile publice, precum �i realizarea de mici machete. Programa prevede realizarea de proiecte individuale sau de grup, dar �i în comunitate.

Conversa�ia, dezbaterea �i discu�iile de grup permit elevilor s� prezinte propriile opinii, s� înve�e �i s� valorizeze atât experien�a personal�, cât �i experien�a colegilor lor. Atunci când este posibil, activit��ile vor fi realizate într-un spa�iu neconven�ional, cum ar fi: pe strad�, în parcuri, în curtea �colii, în excursii etc.

În cadrul orelor de Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier NU se vor utiliza calificative sau alte modalit��i de notare. Evaluarea la disciplina Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier se va realiza prin metode moderne ce presupun probe practice, realizarea unor portofolii sau mici proiecte personale sau de grup.

Recomand�m utilizarea urm�toarelor metode de evaluare: - exprimarea ideilor �i argumentelor personale, oral sau prin eseuri, compuneri, colaj etc.; - proiectul individual �i de grup; - portofoliul; - demonstra�iile practice; - discu�iile de grup.

Este prioritar principiul „a înv��a, f�când”, precum �i înv��area continu�. Strategiile didactice pot include �i o serie de activit��i nonformale �i informale cum ar fi : vizite la sec�iile de poli�ie, vizite la




autobaze sau depouri, invitarea la clas� a poli�i�tilor rutieri, participarea la ac�iuni �i evenimente cu tematic� rutier� organizate cu diferite prilejuri, excursii tematice sau parteneriate cu poli�ia rutier�.

Educa�ia copiilor pentru prevenirea riscului rutier este un demers complex �i îndelungat. Este necesar ca demersul didactic derulat în clas� s� fie sus�inut prin activit��i realizate în contexte nonformale care îl pot implica activ pe elev, precum:

- ie�iri în teren (pe strad�) împreun� cu poli�i�tii rutieri �i observarea unor situa�ii de risc rutier;

- aplica�ii practice pe teme de circula�ie pe drumurile publice, în prezen�a poli�istului rutier, în care elevii vor juca roluri de pietoni, bicicli�ti, utilizatori de role, pe un amplasament simulat ca drum public cu spa�iu pentru joc în vecin�tate;

- prezentarea/discutarea, împreun� cu poli�istul rutier, a regulilor ce trebuie respectate în timpul deplas�rii ca pasager în diferite situa�ii (în excursie cu autoturismul/autocarul, pe jos în grup);

- prezentarea de c�tre poli�istul rutier a enun�urilor din codul rutier aplicabile vârstei elevilor;

- organizarea unui concurs de biciclete în curtea �colii, amenajat� cu indicatoare (machete)/ marcaje provizorii, care s� demonstreze însu�irea �i respectarea regulilor de circula�ie;

- prezentarea rolului �i regulamentului patrulelor �colare de circula�ie de c�tre poli�i�tii rutieri;

- discu�ii cu asistenta medical� a �colii privind acordarea primului ajutor în caz de accident; - organizarea unui concurs de colaje/compuneri în care s� se eviden�ieze comportamente

pozitive, în deplasarea pe strad� sau cu mijloacele de transport în comun, ajutorarea persoanelor care întâmpin� greut��i în diferite situa�ii (la urcarea sau la coborârea din autobuz, în timpul mersului, la traversarea str�zii �.a.);

- organizarea unui concurs de afi�e cu mesaje de avertizare care s� eviden�ieze pericolele la care se expun pietonii neaten�i, cei care nu respect� regulile, inclusiv pe timp nefavorabil, pe timp de noapte etc.




Bibliografie �i resurse A. Legisla�ie rutier�, România

Legea nr. 203/2012 pentru modificarea �i completarea Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr. 195/2002 privind circula�ia pe drumurile publice, publicat� în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.760 din 12 noiembrie 2012.

Hot�rârea Guvernului nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr.195/2002 privind circula�ia pe drumurile publice, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.876 din 26 octombrie 2006.

B. Reglement�ri europene ***Comunicatul de pres� al Comisiei Europene IP/13/236 din 19.03.2013, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-236_ro.htm

***COM(2010) 389 final, Comunicarea Comisiei c�tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic �i Social European �i Comitetul Regiunilor – „Pentru un spa�iu european de siguran�� rutier�: orient�ri pentru politica de siguran�� rutier� 2011-2020” din 20.07.2010, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf

***MEMO/10/343 „Programul de siguran�� rutier� 2011-2020: m�suri detaliate”, Comisia European� din 20.07.2010, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-10-343_ro.htm

C. Alte documente de referin�� i publica�ii ***Strategia Na�ional� pentru Siguran�� Rutier� 2013 – 2020, Bucure�ti, 2013.

Filip, V.I., Vochin�, V. Manual de circula�ie rutiera pentru clasele 1 si a 2-a. Editura Niculescu, Bucure�ti, 2013.

Filip, V.I., Vochin�, V. Manual de circula�ie rutier�. Clasa a 3-a si a 4-a. Editura Niculescu, Bucure�ti, 2013.

Chifu, F., Bîrsan, G., Motoc, M., Stroescu, C. Educa�ie rutier� pentru ciclul primar - Manual op�ional. Editura Corint, 2006.

Grupul de lucru

Valentina Irinel FILIP Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”, Bucure�ti

Isolda-Maria CONSTANTIN Asocia�ia EU Concepts R&D, Bucure�ti





EDUCA�IE PENTRU DEZVOLTARE

[curriculum la decizia �colii pentru liceu]

Bucure�ti, 2015



Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu

Not� de prezentare Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru dezvoltare reprezint� o ofert� curricular� de

disciplin� op�ional� pentru liceu, proiectat� pentru un buget de timp de 1-2 ore/s�pt�mân�, pe durata unui an �colar.

Prezenta program� �colar� constituie un exemplu de bun� practic� din cadrul proiectului interna�ional „Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Implicarea elevilor �i a cadrelor didactice din licee în programe �i proiecte de educa�ie pentru dezvoltare”. Proiectul s-a desf��urat în perioada noiembrie 2010 – iulie 2013 �i a fost coordonat de organiza�ia Open Education Centre din Bulgaria, în parteneriat cu asocia�ia „Asisten�� i programe pentru dezvoltare durabil� – Agenda 21” din România, Carrefoure Europeo Emilia din Italia, HIVSports din Marea Britanie �i Universitatea din Fort Hare, Republica Africa de Sud. Prezenta program� �colar� a fost pilotat� în unit��ile de înv��mânt participante în proiect (zece unit��i de înv��mânt din Municipiul Bucure�ti �i o unitate de înv��mânt din jude�ul Ilfov). Disciplina poate fi predat� în oricare dintre clasele de liceu de c�tre profesorii care predau discipline de studiu din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii, în condi�iile adecv�rii demersului didactic la particularit��ile de vârst� ale elevilor.

Disciplina Educa�ie pentru dezvoltare poate fi studiat� 1-2 ore s�pt�mânal, diferen�iat, dup� cum urmeaz�:

� pentru 2 ore/s�pt�mân� vor fi avute în vedere toate competen�ele �i toate elementele de con�inut corespunz�toare acestora;

� pentru 1 or�/s�pt�mân� vor fi avute în vedere competen�ele �i elementele de con�inut corespunz�toare temelor/modulelor I �i III, la care se adaug�, de la tema/modulul II, doar con�inutul 1. Cet��enie global� �i dezvoltare durabil� �i la alegere:

- fie con�inutul II.2. Drepturile omului, justi�ie social� �i toleran��; - fie con�inutul II.3. Mediul înconjur�tor �i dezvoltarea durabil�; - fie tema/modulul IV. Proiectul educa�ional pentru dezvoltare.

Programa �colar� a disciplinei op�ionale Educa�ie pentru dezvoltare este justificat� din perspectiva urm�toarelor elemente de noutate pe care le promoveaz�:

� abordarea de tip interdisciplinar �i transdisciplinar a unor probleme de actualitate referitoare la globalizare, la dezvoltare/dezvoltare durabil�, la cet��enia global�;

� preg�tirea elevilor de liceu pentru în�elegerea impactului problemelor care se manifest� la nivel global asupra dezvolt�rii la nivel individual �i de grup;

� implicarea tinerilor în elaborarea �i în aplicarea unor proiecte pentru dezvoltare �i în promovarea unui comportament adecvat dezvolt�rii durabile.

În acord cu documentele de politic� educa�ional� din România care prev�d centrarea înv��mântului liceal pe dezvoltarea �i diversificarea competen�elor cheie, prezenta program� �colar� se raporteaz� la Recomandarea Parlamentului European �i a Consiliului privind competen�ele cheie din perspectiva înv��rii pe parcursul întregii vie�i (2006/962/EC). Aceast� raportare are în vedere �i faptul c� documentul de referin�� european pentru competen�e cheie prezint� atât contextul globaliz�rii, cât �i necesitatea dobândirii de c�tre fiecare cet��ean a unui set de competen�e care s�-i permit� s� se adapteze în mod flexibil la o lume caracterizat� prin schimbare rapid� �i prin interconectare profund�. Cadrul de referin�� european pentru competen�e cheie este reflectat la nivelul cuno�tin�elor, abilit��ilor, atitudinilor pe care le promoveaz� programa, respectiv la nivelurile: valori �i atitudini selectate; competen�e specifice elaborate, corelate cu elemente de con�inut; sugestii metodologice formulate.

În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate �i recomand�rile con�inute în urm�toarele documente interna�ionale:

� Declara�ia Mileniului, care stabile�te Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Declara�ia a fost adoptat� în septembrie 2000, la Summit-ul Mileniului, de 191 de state, printre care �i România;

� Un plan de ac�iune al UE, în dou�sprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, document elaborat de Comisia European� în anul 2010;

� Declara�ia de la Maastricht referitoare la educa�ia global�, anex� la Cadrul strategic european pentru îmbun�t��irea �i dezvoltarea educa�iei globale în Europa pân� în anul 2015;

� Îmbun�t��irea competen�elor pentru secolul 21: un program de cooperare european� pe plan �colar, document elaborat de Comisia European� în anul 2008.

Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru dezvoltare are ca finalitate abilitarea elevilor pentru manifestarea unui comportament adecvat dezvolt�rii durabile prin:




� manifestarea receptivit��ii fa�� de problemele dezvolt�rii durabile considerate în raport cu rolurile �i responsabilit��ile asumate în via�a de fiecare zi (de exemplu, în ceea ce prive�te mediul, cet��enia activ�/cet��enia global�);

� punerea în practic� a unui comportament responsabil fa�� de resurse �i fa�� de modul lor de utilizare.

Structura programei �colare include urm�toarele elemente: � Not� de prezentare � Competen�e generale � Valori �i atitudini � Competen�e specifice �i con�inuturi � Sugestii metodologice Competen�ele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane �i sunt dezvoltate

din perspectiva ariilor curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii. Competen�ele specifice sunt corelate cu unit��ile de con�inut, coresponden�a dintre acestea nefiind

biunivoc�; o anumit� competen�� specific� poate s� fie format� prin diferite unit��i de con�inut. Lista explicit� ce recomand� valori �i atitudini accentueaz� dimensiunea afectiv-atitudinal� �i moral�

a înv��rii, din perspectiva contribu�iei specifice a acestei discipline la atingerea finalit��ilor educa�iei. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea �i

realizarea activit��ilor de predare-înv��are-evaluare, în concordan�� cu specificul disciplinei �i cu statutul acesteia de curs op�ional.

Programa se adreseaz� atât profesorilor, cât �i poten�ialilor autori de manuale/ghiduri. Prevederile existente în programa �colar� constituie pentru profesori punctul de plecare pentru realizarea unei proiect�ri didactice personale a activit��ii pe care o desf��oar� cu elevii.





Valori �i atitudini

Competen�ele generale �i specifice care trebuie formate prin procesul de predare-înv��are a

disciplinei Educa�ie pentru dezvoltare au la baz� �i promoveaz� urm�toarele valori �i atitudini:

� justi�ie social�; � solidaritate; � apartenen�� la comunitatea global�; � responsabilitate social�; � responsabilitate fa�� de mediu; � cooperare pentru dezvoltare; � atitudine pozitiv� fa�� de diversitate; � respingerea risipei de resurse; � protec�ia mediului; � rela�ionare pozitiv� cu ceilal�i; � comportament care valorizeaz� dezvoltarea durabil�.

1. Utilizarea conceptelor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii pentru organizarea demersurilor de cunoa�tere �i explicare a unor fapte, evenimente, procese din via�a real� 2. Aplicarea achizi�iilor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii în rezolvarea unor situa�ii problem�, precum �i în analizarea posibilit��ilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilal�i în rezolvarea unor probleme teoretice �i practice, în cadrul diferitelor grupuri�4. Manifestarea unui comportament social activ �i responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor �i la rezolvarea problemelor comunit��ii




Competen�e specifice �i con�inuturi

Competen�e specifice Con�inuturi

1.1. Utilizarea corect� a termenilor specifici educa�iei pentru dezvoltare 3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a principalelor provoc�ri pe care le genereaz� globalizarea la nivel individual �i la nivel de comunitate

I. Globalizarea �i problemele sale � Globalizarea. Forme de manifestare a

globaliz�rii � Teorii asupra globaliz�rii � Probleme ale globaliz�rii � Provoc�ri ale globaliz�rii �i atitudini fa�� de

procesele globaliz�rii

1.2. Identificarea cauzelor �i efectelor unor conflicte locale, regionale, interna�ionale 2.1. Explicarea importan�ei justi�iei sociale pentru dezvoltarea durabil� �i pentru bun�starea oamenilor 2.2. Analizarea consecin�elor pozitive/negative pe care activitatea oamenilor le poate avea asupra mediului înconjur�tor 4.1. Proiectarea unui comportament care încurajeaz� cet��enia global� �i interculturalitatea 4.2. Explorarea unor modalit��i de utilizare ra�ional� a resurselor �i de protec�ie a mediului 5.1. Sus�inerea responsabil�, în contexte date, a dezvolt�rii durabile

II. Cet��enie global� �i dezvoltare durabil� 1. Cet��enie global� �i dezvoltare durabil� 2. Drepturile omului, justi�ie social� �i

toleran�� Drepturile omului �i cet��enia democratic� � Justi�ie social� � Cooperare �i conflict într-o lume global�

- Pace �i r�zboi - Discriminare �i xenofobie - Educa�ie intercultural�

3. Mediul înconjur�tor �i dezvoltarea durabil�� Impactul antropic asupra ecosistemelor

- Degradarea habitatelor - Introducerea de specii noi - Supraexploatarea rezervelor biologice

(defri�are, suprap��unat, pescuit, vân�toare, comer� cu specii s�lbatice)

- Urbanizarea, industrializarea - Deteriorarea mediului prin poluare fizic�,

chimic�, biologic� - Înc�lzirea global�

� Conservarea biodiversit��ii �i resurselor

2.3. Analizarea raportului Nord-Sud 2.4. Explicarea necesit��ii formul�rii unor obiective de dezvoltare ale mileniului 3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, pentru exemplificarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului �i a parteneriatului global pentru dezvoltare

III. Parteneriatul global pentru dezvoltare � Organizarea spa�iului mondial

- Marile ansambluri economice �i geopolitice

- Migra�iile în lumea contemporan� - Raportul Nord-Sud

� Obiectivele de dezvoltare ale mileniului � Parteneriatul global pentru dezvoltare

- Europa �i spa�iile de civiliza�ie extraeuropene

- Studiu de caz - Africa Sub-Saharian�

1.3. Identificarea etapelor unui proiect educa�ional pentru dezvoltare 3.3. Elaborarea, în echip�, a unui proiect de educa�ional pentru dezvoltare 5.2. Participarea, prin derularea/simularea derul�rii unui proiect educa�ional pentru dezvoltare, la rezolvarea/ simularea rezolv�rii unor probleme cu caracter global

IV. Proiectul educa�ional pentru dezvoltare � Componentele �i etapele unui proiect

educa�ional pentru dezvoltare (proiectare, implementare, monitorizare �i evaluare, elemente de follow up)

� Elaborarea �i derularea/simularea derul�rii unui proiect educa�ional pentru dezvoltare - Elaborarea fi�ei de proiect - Derularea proiectului propus/simularea

derul�rii proiectului propus - Evaluarea proiectului propus




Sugestii metodologice Sugestiile metodologice vizeaz� modul de organizare �i de proiectare a activit��ii didactice în

vederea form�rii la elevi a competen�elor prev�zute de programa �colar�. Centrarea înv��rii pe elev �i pe dobândirea de c�tre elev a competen�elor programei �colare

presupune respectarea unor exigen�e ale înv��rii durabile, în�elegerea modului în care achizi�iile specifice Educa�iei pentru dezvoltare se pot aplica în via�a de fiecare zi; se recomand�, în acest fel:

� înv��area prin ac�iune (experien�ial�), realizarea unor activit��i bazate pe sarcini concrete; � utilizarea unor strategii didactice care pun accent pe: - exersarea capacit��ii ac�ionale, dezvoltarea creativit��ii; - alternarea formelor de activitate (individual�, pe perechi �i în grupuri mici); - abord�ri inter, pluri �i transdisciplinare, pentru realizarea unor conexiuni cu achizi�ii

dobândite de c�tre elevi prin studiul altor discipline de înv��mânt (îndeosebi din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii);

� utilizarea unor metode active (de exemplu: studiul de caz, înv��area problematizat�, înv��area prin cooperare, înv��area prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, simularea, metode de gândire critic�, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la realizarea unei interac�iuni pozitive �i la implicarea elevilor în propria înv��are;

� utilizarea, în activitatea didactic�, a calculatorului ca instrument �i mediu modern de înv��are.

În spiritul altor programe �colare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane �i prezenta program� �colar� introduce în prezentarea con�inuturilor un aspect legat de elaborarea �i derularea/simularea derul�rii unui proiect educa�ional pentru dezvoltare. Op�iunea are în vedere deopotriv� valorificarea valen�elor proiectului, ca metod� interdisciplinar� de înv��are, precum �i apropierea demersului de predare-înv��are de via�a real�, în care proiectul este un instrument de lucru pentru desf��urarea activit��ii în toate domeniile. În activitatea didactic�, proiectul este conceput ca un ansamblu de ac�iuni planificate într-un interval de timp determinat pentru realizarea unor obiective. Avantajele utiliz�rii proiectului în activitatea didactic� �in, în esen��, de oportunit��ile oferite elevilor în ceea ce prive�te:

- dobândirea unor achizi�ii complexe (cuno�tin�e, abilit��i, valori), necesare pe parcursul întregii vie�i, deopotriv� în via�a personal�, social� �i profesional�;

- exersarea direct� a implic�rii/particip�rii, a lucrului în echip�, a asum�rii de responsabilit��i; prin participare, elevii se informeaz� în leg�tur� cu o anumit� problem� care vizeaz� dezvoltarea, se raporteaz� la valori �i înva�� valori specifice unui comportament activ �i responsabil, manifest� atitudini;

- participarea la decizii în grupul de lucru din care fac parte, identificarea de solu�ii, ini�ierea unor ac�iuni în scopul rezolv�rii problemei vizate.

În mod concret, tema referitoare la Proiectul educa�ional pentru dezvoltare poate fi abordat� în ultima parte a cursului op�ional, într-un num�r de ore care, pe de o parte, este în concordan�� cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei �i care, pe de alt� parte, asigur� realizarea celorlalte competen�e �i con�inuturi prev�zute pentru studiu.

Derularea propriu-zis�/simularea derul�rii unui proiect pentru dezvoltare se poate realiza de exemplu, potrivit uneia dintre urm�toarele structuri metodologice:

Varianta A – proiect local � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii. � Sinteza informa�iilor �i realizarea produsului. � Prezentarea produsului realizat. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);

derularea procesului, concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru dezvoltare.

Varianta B – parteneriat pentru dezvoltare � Preg�tire: stabilirea unui parteneriat cu o clas� din alt� �coal� (poate fi din aceea�i

localitate, din alt� localitate sau chiar din alt� �ar�). � Prezentarea reciproc� a claselor partenere. � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii (posibile colabor�ri cu partenerii). � Sintetizarea informa�iilor �i realizarea produsului.




� Prezentarea produsului realizat. � Analizarea produsului realizat de clasa partener� �i oferirea de feedback. � Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor �i întreb�rilor primite de la parteneri. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);

derularea procesului; concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru dezvoltare.

� Schimb de impresii �i de informa�ii cu partenerii. Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce prive�te complexitatea, este rezultatul

op�iunii pe care o fac împreun�, cadrele didactice �i elevii �i trebuie s� plece de la analizarea �i evaluarea realist� a resurselor existente �i a posibilit��ii de a finaliza proiectul.

Temele abordate în proiecte pot avea în vedere aspecte referitoare la: - problemele cu caracter global; - oportunit��i �i provoc�ri cu care se confrunt� tinerii într-o lume interdependent�; - dezvoltarea durabil�; - drepturile omului �i dezvoltarea durabil�; - cet��enia global�; - justi�ia social�; - obiectivele de dezvoltare ale mileniului; - mediul înconjur�tor. Produsele proiectelor pot fi: - un website; - un material video, un joc video sau un joc online; - un memoriu c�tre autorit��i; - postere, expozi�ie de postere; - articole, o publica�ie; - un concurs gen Cine �tie, câ�tig�; - un spectacol de teatru/teatru forum etc.

Programa �colar� ofer� cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situa�ii de înv��are, potrivit specificului competen�elor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activit��i de înv��are: � exerci�ii de clarificare a în�elesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui

„dic�ionar al educa�iei pentru dezvoltare”); � dezbaterea semnifica�iei unor concepte specifice (de exemplu, „cet��enie global�”, „cet��ean al lumii”) � realizarea de portofolii pe teme specifice educa�iei pentru dezvoltare, pentru protec�ia mediului (de

exemplu: „Cum percep eu globalizarea?”, „Planeta la control”, „Regenerarea planetei – un obiectiv produs de la sine?”);

� discutarea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de înv��are în care pot s� con�tientizeze interdependen�ele (de exemplu, „Un vulcan din Islanda erupe – impact local sau global?”, „Planeta - sat planetar?”);

� identificarea rolului unei persoane în calitate de cet��ean al lumii; � dezvoltarea abilit��ii elevilor de a analiza critic o problem� care se manifest� la nivel global; � exerci�ii care îi pun pe elevi în situa�ia de a fi interesa�i de „ceilal�i” în sens restrâns (la nivel local) �i în

sens larg (la nivel global), de a fi interesa�i de evenimente globale; � corelarea, în contexte diferite, a drepturilor pe care le au oamenii cu responsabilit��ile

corespunz�toare acestora; � organizarea unui concurs pe problematica drepturilor omului; � exerci�ii de asumare, în diferite contexte, a responsabilit��ii individuale �i a responsabilit��ii colective; � studii de caz pentru analizarea impactului discrimin�rii �i a xenofobiei în generarea/alimentarea unor

conflicte locale, regionale, interna�ionale; � analizarea complexit��ii rezolv�rii unui conflict, a necesit��ii cooper�rii pentru men�inerea p�cii; � analizarea impactului unor conflicte în zona în care manifest� �i la nivel global (de exemplu „Starea de

r�zboi dintr-o zon� mai îndep�rtat� a planetei – o garan�ie a siguran�ei pentru locul în care tr�iesc?”); � exersarea empatiei, a manifest�rii sensibilit��ii fa�� de nevoile �i drepturile celorlal�i; � exerci�ii de valorizare a celorlal�i ca diferi�i, dar egali; � analizarea calit��ii mediului înconjur�tor, specific comunit��ii în care tr�iesc elevii; � exerci�ii care îi pot sensibiliza pe elevi s� manifeste preocupare pentru calitatea mediului la nivel local,

regional, na�ional, global; � exerci�ii care îi confrunt� pe elevi cu responsabilit��i fa�� de mediul înconjur�tor �i fa�� de modul de

utilizare a resurselor; � simulare/joc de rol în scopul dezvolt�rii sentimentului de grij� pentru viitorul planetei �i al genera�iilor

viitoare;




� realizarea unor activit��i în parteneriat (de exemplu, între �coli sau între �coal� �i comunitatea local�);

� exerci�ii de con�tientizare a leg�turilor dintre alegerile pe care le fac oamenii �i consecin�ele alegerilor, dintre cauze �i efecte;

� exerci�ii de con�tientizare a consecin�elor (pozitive/negative) ale ac�iunilor oamenilor asupra mediului înconjur�tor;

� analizarea consecin�elor pozitive �i a celor negative ale stilurilor de via�� ale oamenilor în ceea ce prive�te dezvoltarea durabil�;

� dezbatere/realizarea de colaje pe tema dreptului la educa�ie pentru fetele din ��rile Africii Sub-Sahariene;

� realizarea unor postere multimedia pe problematica globaliz�rii, a dezvolt�rii durabile �i a cet��eniei globale;

� implicarea elevilor în contexte de înv��are care presupun op�iuni (de exemplu, „Cet��ean informat �i indiferent/Cet��ean informat �i proactiv”);

� implicarea elevilor în ac�iuni de voluntariat prin dezvoltarea de proiecte.

Strategiile de lucru propuse trebuie s� �in� seama de experien�a elevilor la aceast� vârst� �i s� permit� valorizarea pozitiv� a acestei experien�e.

Din perspectiva demersului educa�ional centrat pe elev �i pe dobândirea de c�tre elev a competen�elor programei �colare, se recomand� utilizarea cu preponderen�� a evalu�rii continue, formative. Al�turi de formele �i instrumentele clasice de evaluare, recomand�m utilizarea unor forme �i instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematic� a activit��ii �i a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:

- valorizarea rezultatelor înv��rii, prin raportarea la progresul �colar al fiec�rui elev; - recunoa�terea, la nivelul evalu�rii, a experien�elor de înv��are �i a competen�elor dobândite în

contexte non-formale sau informale.




Bibliografie Diaconu, I. Drepturile omului. Bucure�ti: Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1993.

Fukuyama, F. State Building. Gouvernance et ordre du monde au XXIe siècle. Paris: La Table Ronde, 2005.

Keating-Chetwynd, S. (Ed.). Cum pot to�i profesorii s� sprijine educa�ia pentru cet��enie �i drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea competen�elor. Bucure�ti: Editura Universitar�, 2013.

Mansilla, V. B., Gardner H. From Teaching Globalization to Nurturing Global Consciousness, in Suárez – Orozco, M. (ed.) Learning in the Global Era: International Perspectives on Globalization and Education, University of California Press, 2007. Disponibil la: http://www.ucpress.edu/content/pages/11060/11060.ch01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.

Miroiu, M. (coord.). Cultur� civic�. Democra�ie, drepturile omului, toleran��. Bucure�ti: Editura Didactic� �i Pedagogic�, 1995.

Melinescu N. Uria�ul care se treze�te. Africa subsaharian� în ultimele trei decenii. Cluj-Napoca : CA Publishing, 2009.

Rüsen, J., Keul H.-K., Iliescu A.P. (coordonatori). Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucure�ti: Editura Paralela 45, 2004.

Valchev, R., Stoica, E., Te�ileanu, A. Global Education. Teacher’s manual. Sofia: Open Education Centre, 2012.

Velea L.-S. (coord.). Participarea elevilor în �coal� �i comunitate. Ghid pentru profesori �i pentru elevi. Boto�ani: Editura Agata, 2006.

***Strategia Na�ional� a României privind Dezvoltarea Durabil�. Orizonturi 2013-2020-2030, 2008. Disponibil� la: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***Declara�ia Universal� a Drepturilor Omului. Disponibil� la: http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universala_a_Drepturilor_Omului.pdf, accesat� la data de 21 octombrie 2014.

***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***United Nations Millennium Declaration, New York: ONU, 2000. Disponibil la: http://www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***The Millennium Development Goals Report 2011, New York: ONU, 2011. Disponibil la: http://www.un.org/millenniumgoals/pdf/(2011_E)%20MDG%20Report%202011_Book%20LR.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***Millennium Development Goals for Romania. Disponibil la: http://www.undp.ro/mdg/mdgs-in-romania, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***Un plan de ac�iune al UE, în dou�sprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Bruxelles: Comisia European�, 2010. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0159&from=RO, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***The Maastricht Global Education Declaration, Appendix To the European Strategy Framework for Improving and Increasing Global Education in Europe to the Year 2015, Maastricht, 2002. Disponibil la: http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/Resources/Publications/GE_Maastricht_Nov2002.pdf., accesat la data de 21 octombrie 2014.

*** Îmbun�t��irea competen�elor pentru secolul 21: un program de cooperare european� pe plan �colar. Bruxelles: Comisia European�, 2008. Disponibil la: http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/com2008_0425ro01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.




Resurse internet www.ec.europa.eu (site oficial al Comisiei Europene) http://www.unicef.org/ (site oficial al UNICEF) http://www.au.int (pagina oficial� a Uniunii Africane) Autori curriculum Eugen STOICA

Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii �tiin�ifice

Angela TE�ILEANU

Institutul de �tiin�e ale Educa�iei





EDUCA�IE PENTRU DREPTURILE DE

PROPRIETATE INTELECTUAL�

[curriculum la decizia �colii pentru liceu]

Bucure�ti, 2015



Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu

Not� de prezentare Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� reprezint�

o ofert� curricular� de disciplin� op�ional� pentru liceu, proiectat� pentru un buget de timp de 1 or�/s�pt�mân�, pe durata unui an �colar. Disciplina poate fi predat� în oricare dintre clasele de liceu, în condi�iile adecv�rii demersului didactic la particularit��ile de vârst� ale elevilor.

Prezenta program� �colar� este justificat� din perspectiva urm�toarelor aspecte: - raportarea elevilor de liceu, în cuno�tin�� de cauz�, la problematica drepturilor de

proprietate intelectual�; - implicarea tinerilor în elaborarea �i în promovarea unor proiecte pentru drepturile de autor

sau a altor drepturi de proprietate intelectual�; - preg�tirea elevilor de liceu pentru asumarea, în cuno�tin�� de cauz�, a comportamentului

adecvat dezvolt�rii durabile.

Disciplina op�ional� Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual�, propus� spre studiu în liceu, se raporteaz� la Recomandarea Parlamentului European �i a Consiliului Uniunii Europene privind competen�ele cheie din perspectiva înv��rii pe parcursul întregii vie�i (2006/962/EC), care contureaz�, pentru absolven�ii înv��mântului obligatoriu, un „profil de formare european”, orientat c�tre formarea a opt competen�e cheie. Contribu�ia disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� la dezvoltarea competen�elor cheie europene este nuan�at� �i diversificat�, incluzând atât sus�inerea dezvolt�rii anumitor competen�e cheie, cât �i sensibilizarea cu privire la alte competen�e cheie, astfel:

� competen�e sociale �i civice; � comunicare în limba matern�; � spirit de ini�iativ� �i antreprenoriat; � competen�e matematice �i competen�e de baz� în �tiin�e �i tehnologii; � competen�� digital�; � a înv��a s� înve�i; � comunicare în limbi str�ine; � sensibilizare �i exprimare cultural�. De asemenea, actuala program� �colar� urm�re�te valorizarea cadrului european al

competen�elor cheie �i în ceea ce prive�te: selectarea seturilor de valori �i atitudini; organizarea elementelor de con�inut �i corelarea acestora cu competen�ele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� are ca finalitate promovarea �i respectarea drepturilor de proprietate intelectual�, realizate prin:

- informarea elevilor de liceu asupra problemelor drepturilor de proprietate intelectual�; - dezvoltarea receptivit��ii elevilor fa�� de problematica drepturilor de proprietate

intelectual� în raport cu asumarea de roluri �i de responsabilit��i în via�a de fiecare zi; - dezvoltarea unui comportament responsabil fa�� de ideea promov�rii �i respect�rii

drepturilor de proprietate intelectual�.

Studiul disciplinei op�ionale Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� are un accentuat caracter interdisciplinar �i transdisciplinar. Diferitele elemente incluse în structura programei �colare reflect� caracterul interdisciplinar �i transdisciplinar specific acestei discipline.

Structura programei �colare include urm�toarele elemente: - Not� de prezentare - Competen�e generale - Valori �i atitudini - Competen�e specifice �i con�inuturi - Sugestii metodologice

Competen�ele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane �i sunt dezvoltate, cu prec�dere, din perspectiva ariilor curriculare Om �i societate, Limb� �i comunicare.

Competen�ele specifice sunt corelate cu unit��ile de con�inut, coresponden�a dintre acestea nefiind biunivoc�; o anumit� competen�� specific� poate fi atins� prin diferite unit��i de con�inut.

Lista explicit� ce recomand� valori �i atitudini accentueaz� dimensiunea afectiv-atitudinal� �i moral� a înv��rii, din perspectiva contribu�iei specifice a acestei discipline la atingerea finalit��ilor educa�iei.




Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea �i realizarea activit��ilor de predare-înv��are-evaluare, în concordan�� cu specificul disciplinei �i cu statutul acesteia de curs op�ional.

Programa se adreseaz� atât profesorilor, cât �i poten�ialilor autori de manuale/ghiduri. Activitatea didactic�, precum �i elaborarea manualelor �colare/ghidurilor trebuie precedate de lectura integral� a programei �colare. Pornind de la propunerile existente în program� cu privire la activit��ile de înv��are, profesorii pot realiza o proiectare didactic� personal�, în concordan�� cu prevederile programei �i cu situa�iile concrete de predare-înv��are.





Valori �i atitudini

Competen�ele generale �i specifice care trebuie formate prin procesul de predare-înv��are a disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� au la baz� �i promoveaz� urm�toarele valori �i atitudini:

� respectarea drepturilor de proprietate intelectual�; � solidaritate; � spirit civic; � responsabilitate social�; � respect fa�� de lege; � comportament moral; � rela�ionare pozitiv� cu ceilal�i; � disponibilitate, interes �i ini�iativ� pentru realizarea de proiecte; � apartenen�� la comunitatea educa�ional�, la comunitatea local�/na�ional�/interna�ional�.

1. Utilizarea conceptelor specifice �tiin�elor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoa�tere �i explicare a unor fapte, evenimente, procese din via�a real� 2. Aplicarea achizi�iilor specifice �tiin�elor sociale în rezolvarea unor situa�ii problem�, precum �i în analizarea posibilit��ilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilal�i în rezolvarea unor probleme teoretice �i practice, în cadrul diferitelor grupuri�4. Manifestarea unui comportament social activ �i responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor �i la rezolvarea problemelor comunit��ii




Competen�e specifice �i con�inuturi

Competen�e specifice Con�inuturi

1.1. Utilizarea corect� a termenilor specifici problematicii propriet��ii intelectuale �i drepturilor de proprietate intelectual� 1.2. Identificarea principalelor categorii de drepturi de proprietate intelectual� 3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a modului în care proprietatea intelectual� �i protec�ia acesteia se repercuteaz� asupra existen�ei cotidiene

I. Proprietatea intelectual� �i drepturile de proprietate intelectual�

� Ce este proprietatea intelectual�? � Proprietatea intelectual� în via�a de zi cu zi� Ce sunt drepturile de proprietate

intelectual�? � Dreptul de autor, drepturile conexe �i

drepturile de proprietate industrial�

1.3. Caracterizarea principalelor categorii de drepturi de proprietate intelectual� 2.1. Analizarea consecin�elor pozitive ale respect�rii drepturilor de proprietate intelectual� �i a riscurilor utiliz�rii produselor contraf�cute sau a produselor pirat 3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, pentru prezentarea principalelor atribu�ii ale institu�iilor interna�ionale, europene �i na�ionale de protec�ie a drepturilor de proprietate intelectual� 4.1. Manifestarea unei atitudini proactive referitoare la promovarea �i respectarea drepturilor de proprietate intelectual�

II. Drepturile de proprietate intelectual� �i institu�iile de protec�ie a acestora

A. Drepturile de proprietate intelectual� � Dreptul de autor �i drepturi conexe � Brevetele de inven�ie � M�rcile de fabric� sau de comer� � Indica�iile geografice � Desene �i modele industriale � Topografiile de produse semiconductoare B. Institu�iile interna�ionale, europene �i

na�ionale de protec�ie a drepturilor de proprietate intelectual�

� Organiza�ia Mondial� a Propriet��ii Intelectuale (OMPI)

� Comisia European� – Direc�ia General� Pia�� Intern� �i Servicii

� Oficiul European pentru Brevete (OEB) �i Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pie�ei Interne (OAPI)

� Organiza�ia Mondial� a Comer�ului (OMC)� Oficiul Român pentru Drepturi de Autor

(ORDA) � Oficiul de Stat pentru Inven�ii �i M�rci

(OSIM)

1.4. Identificarea propriilor nevoi informa�ionale 2.2. Analizarea conceptului de cultur� a informa�iei 4.2. Sus�inerea responsabil� a ideii de utilizare etic� �i legal� a informa�iei

III. Dreptul de autor �i cultura informa�iei � Ce reprezint� cultura informa�iei? � Reproducerea total� sau par�ial� f�r�

acordul titularilor de drepturi - o înc�lcare a dreptului de autor

� Utilizarea etic� �i legal� a informa�iilor

3.3. Elaborarea, în echip�, a unui proiect educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor 5.1. Punerea în practic�, în contexte date, a regulilor de utilizare responsabil� a informa�iei 5.2. Participarea, prin derularea unui proiect, la ac�iunea de sensibilizare a comunit��ii �colare/a comunit��ii din care face parte/a opiniei publice fa�� de promovarea �i respectarea drepturilor de autor

IV. Proiectul educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor

� Componentele �i etapele unui proiect educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor (proiectare, implementare, monitorizare �i evaluare, elemente de follow up)

� Elaborarea �i derularea unui proiect educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor - Elaborarea fi�ei de proiect - Derularea proiectului propus/simularea

derul�rii proiectului propus - Evaluarea proiectului propus




Sugestii metodologice Programa �colar� a disciplinei op�ionale Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual�

este un instrument de lucru conceput în a�a fel încât s� permit� profesorilor: � s�-�i orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competen�elor specifice domeniului; � s�-�i manifeste creativitatea �i s�-�i adecveze demersurile didactice la particularit��ile elevilor cu

care lucreaz�.

Sugestiile metodologice vizeaz� moduri posibile �i dezirabile de organizare a activit��ii didactice în vederea form�rii la elevi a competen�elor formulate în program�.

Dezvoltarea competen�elor cheie, considerarea elevului ca subiect al activit��ii instructiv-educative �i orientarea acestei activit��i spre formarea competen�elor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigen�e ale înv��rii durabile, printre care: � utilizarea unor strategii didactice care s� pun� accent pe:

- construc�ia progresiv� a cuno�tin�elor, exersarea �i consolidarea abilit��ilor, dezvoltarea creativit��ii elevilor;

- cultivarea capacit��ii elevilor de a se autoevalua, a spiritului reflexiv �i autoexigen�ei; - abord�ri flexibile �i parcursuri didactice diferen�iate; - abord�ri inter, pluri �i transdisciplinare;

� utilizarea unor metode active (de exemplu: simularea, înv��area problematizat�, înv��area prin cooperare, studiul de caz, înv��area prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gândire critic�, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la: - crearea acelui cadru educa�ional care încurajeaz� interac�iunea social� pozitiv�; - în�elegerea modului în care conceptele specifice Educa�iei pentru drepturile de proprietate

intelectual� se pot aplica în via�a de fiecare zi; - exersarea lucrului în echip�, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooper�rii

cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru; - facilitarea în�elegerii unor probleme controversate de actualitate (reflectate în mass-media),

atât de la nivel local �i na�ional, cât �i de la nivel interna�ional; - realizarea unor conexiuni cu achizi�ii dobândite de c�tre elevi prin studiul altor discipline de

înv��mânt; � utilizarea unor strategii didactice care s� permit� alternarea formelor de activitate (individual�, pe

perechi �i în grupuri mici); � înv��area prin ac�iune (experien�ial�), realizarea unor activit��i bazate pe sarcini concrete; � utilizarea, în activitatea didactic�, a calculatorului ca mijloc �i mediu modern de instruire, care s�

permit� subordonarea utiliz�rii tehnologiei informa�iei �i a comunica�iilor, în vederea desf��ur�rii unor lec�ii interactive, atractive.

În spiritul altor programe �colare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane, �i prezenta program� �colar� introduce în prezentarea con�inuturilor un aspect de noutate legat de elaborarea �i derularea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. Proiectul pentru promovarea drepturilor de autor faciliteaz� dezvoltarea abilit��ilor necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critic� �i sistemic�, abilit��i de comunicare �i de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echip�. Pornind de la tema/problema aleas� de elevi �i profesor, elevii sunt pu�i în situa�ia de a realiza fi�a unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor, precum �i de a derula în mod efectiv proiectul propus. Astfel, elevii pot exersa achizi�iile dobândite, pot fi implica�i în activit��i de luare a deciziei, de propunere �i de aplicare a unor strategii de rezolvare a unor probleme care vizeaz� promovarea drepturilor de autor. În acela�i timp, acest tip de înv��are asigur� implicarea activ� a elevilor în activitatea de înv��are prin sarcini de lucru atractive �i motivante.

În mod concret, tema referitoare la Proiectul educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor poate fi abordat� în ultima parte a cursului op�ional, într-un num�r de ore care, pe de o parte, este în concordan�� cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei �i care, pe de alt� parte, asigur� realizarea celorlalte competen�e �i con�inuturi prev�zute pentru studiu.

Propunerea din cadrul programei referitoare la Proiectul educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor, poate fi extins�, în func�ie de interesul elevilor, la oricare din celelalte drepturi de proprietate intelectual�, precum drepturi conexe la dreptul de autor, brevete de inven�ie, m�rcile de fabric� sau de comer�, indica�iile geografice, desene �i modele industriale, topografii de produse semiconductoare.




Derularea propriu-zis� a unui proiect pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectual� se poate realiza, de exemplu, potrivit uneia dintre urm�toarele structuri metodologice:

Varianta A – proiect local � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii. � Sintetizarea informa�iilor �i realizarea produsului. � Prezentarea produsului realizat. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);

derularea procesului, concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.

Varianta B – parteneriat pentru promovarea drepturilor de autor Preg�tire: stabilirea unui parteneriat cu o clas� din alt� �coal� (poate fi din aceea�i localitate,

din alt� localitate sau chiar din alt� �ar�). � Prezentarea reciproc� a claselor partenere. � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii (posibile colabor�ri cu partenerii). � Sintetizarea informa�iilor �i realizarea produsului. � Prezentarea produsului realizat. � Analizarea produsului realizat de clasa partener� �i oferirea de feedback. � Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor �i întreb�rilor primite de la

parteneri. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);

derularea procesului, concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.

� Schimb de impresii �i de informa�ii cu partenerii. Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce prive�te complexitatea, este rezultatul

op�iunii pe care o fac împreun�, cadrele didactice �i elevii �i trebuie s� plece de la analizarea �i evaluarea realist� a resurselor existente �i a posibilit��ii de a finaliza proiectul.

Produsele proiectelor pot fi: - un website; - un material video, un joc video sau un joc online; - o expozi�ie; - o publica�ie; - un concurs gen Cine �tie, câ�tig�; - o campanie de promovare �i respectare a drepturilor de autor etc.

Programa �colar� ofer� cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situa�ii de înv��are, potrivit specificului competen�elor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activit��i de înv��are: � exerci�ii de clarificare a în�elesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui

„dic�ionar al drepturilor de proprietate intelectual�”); � dezbaterea semnifica�iei unor concepte specifice (de exemplu „proprietate intelectual�”, „drepturi de

proprietate intelectual�”, „cultura informa�iei”) � realizarea de portofolii pe teme specifice educa�iei pentru drepturile de proprietate intelectual� (de

exemplu, „Ce este proprietatea intelectual�?”, „Drepturile de proprietate intelectual�”, „Drepturile de autor-argumente pro �i contra ?”);

� reflec�ie critic� (Think, Pair, Share) pentru identificarea propriilor nevoi informa�ionale; � discu�ii pe marginea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de

înv��are în care pot s� con�tientizeze problematica drepturilor de proprietate intelectual� �i nevoia de a respecta regulile etice de utilizare a informa�iei;

� dezvoltarea abilit��ii elevilor de a analiza critic o situa�ie referitoare la problematica drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, pornind de la experien�a unui consumator care constat� c� a cump�rat un produs piratat);

� organizarea unui concurs pe problematica drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, cu tema Cum promov�m, cum protej�m proprietatea intelectual�?);

� exerci�ii de asumare în diferite contexte a responsabilit��ii individuale �i a responsabilit��ii colective (de exemplu, în realizarea revistei �colii);

� studii de caz pentru analizarea impactului nerespect�rii drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, pentru autorul unei lucr�ri, pentru consumatorul unor produse piratate sau contraf�cute);




� dezbatere/realizarea de colaje pe tema drepturilor de proprietate intelectual� (pentru a pune, de exemplu, în eviden��, de c�tre cine?, de ce?, cum? ce implic�? respectarea drepturilor de proprietate intelectual�);

� realizarea unor postere multimedia pe problematica drepturilor de proprietate intelectual�; � realizarea unor jocuri de rol care implic� problematica drepturilor de proprietate intelectual� (de

exemplu, jocul de rol cu tema Problema propriet��ii intelectuale pentru un antreprenor de succes); � realizarea unor activit��i în parteneriat, în scopul implic�rii elevilor în ac�iuni de promovare a

drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, între �coli sau între �coal� �i comunitatea local�); � realizarea unor activit��i cu prilejul Zilei Interna�ionale a C�r�ii �i Dreptului de Autor care este

s�rb�torit� la 23 aprilie, în fiecare an, la ini�iativa UNESCO.

Strategiile de lucru propuse trebuie s� �in� seama de experien�a elevilor la aceast� vârst� �i s� permit� valorizarea pozitiv� a acestei experien�e.

Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. În perspectiva unui demers educa�ional centrat pe competen�e, se recomand� utilizarea cu preponderen�� a evalu�rii continue, formative. Al�turi de formele �i instrumentele clasice de evaluare, recomand�m utilizarea unor forme �i instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematic� a activit��ii �i a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:

- corelarea direct� a rezultatelor evaluate cu competen�ele specifice vizate de programa �colar�;

- valorizarea rezultatelor înv��rii, prin raportarea la progresul �colar al fiec�rui elev; - recunoa�terea, la nivelul evalu�rii, a experien�elor de înv��are �i a competen�elor dobândite

în contexte non-formale sau informale.

Bibliografie Macovei, I. Dreptul propriet��ii intelectuale. Bucure�ti: Editura All, 2005.

OMPI. Introducere în proprietatea intelectual�. Bucure�ti: Editura Rosetti, 2001.

Ros, V., Spineanu-Matei O., Bogdan, D. Dreptul propriet��ii intelectuale. Dreptul propriet��ii industriale. M�rcile �i indica�iile geografice. Bucure�ti: Editura All Beck, 2003.

***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014. Resurse internet � Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) - www.orda.ro � Oficiul de Stat pentru Inven�ii �i M�rci (OSIM) - www.osim.ro � Europa – site oficial al UE - www.europa.eu (http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/intellectual_property/index_ro.htm)




Grupul de lucru

Eugen STOICA Anca-Denisa PETRACHE

Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii �tiin�ifice Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii �tiin�ifice

Angela TE�ILEANU Institutul de �tiin�e ale Educa�iei

Irina LUCAN-ARJOCA Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

Cristian FLORESCU Oficiul Român pentru Drepturile de Autor



Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 bis/22.IV.2015 conține 60 de pagini. Prețul: 30 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|837287]


mo269bis2015

Documents