miorita aprecieri critice

7/21/2019 miorita Aprecieri Critice

http://slidepdf.com/reader/full/miorita-aprecieri-critice 1/4

MIORITA

- aprecieri critice -

Vasile Alecsandri, Romanii si poezia lor:

Aceasta balada („Miorita"), al carui subiect e oarte simplu, incepe cu doua!eritabile !ersuri ce sunt totodata si o minunata icoana poetica si o do!ada de dreapta

pretuire ce poporul stie a ace de rumusetile tarii sale:

„e-un picior de plai,

e-o #ura de rai$"

O!id %ensusianu, Vieata pastoreasca in poezia noastra populara:

Odinioara muntii nostri trebuie sa i rasunat des de un cantec !orbind despre

moartea unui pacurar& astazi acest cantec, al „'iobanasului", se aude numai prin

cate!a locuri, dar in !ersurile duioase si cu impletiri de minunate ima#ini a pastrat

toata poezia lui primiti!a, care in cate!a cu!inte numai eprima bo#atiile de simtire sine duce spre o !iziune mareata cand o ascultam, spunandu-ne:

„- oaie !erde de trei lori,

'iobanas de la miori,

*n+ ti-a ost moartea sa mori

- us in !arul muntelui

In bataia !antului

.a cetina bradului$ "

Ideea mortii e incadrata aici in tristetea, dar si in mandria oarecum pe care le

simte padtorul traind in sin#uratatea muntilor$

///$r



'eea ce era redat in „'iobanasul" mai domol, in !ersuri de insirare lina, apare in

„Miorita" cu misari de ritm repezi, cu cadentari sacadate, in !ersuri cum le intalnim si

alteori in poezia populara, asa ca, in ceea ce pri!este orma, aceste doua poezii nearata, iecare in elul ei, ce eecte de armonie, cu cata muzicalitate au putut i realizate

in #raiul poporului nostru$ „Miorita", insa, ata de cealalta poezie, are superioritatea

de a ne duce spre o inspiratie mai bo#ata, mai complea, de a cuprinde moti!e de o!arietate care nu a impiedicat prezentarea lor in linii limpezi si cu o impresionanta

condensare$ %e alta parte, cu toate ca, asa cum a a0uns pana la noi, cuprinde multe

elemente lirice 1 am putea c2iar spune ca ele predomina -, „Miorita" se razima peun ond epic care, si cand nu reiese direct, se prelun#este in ecouri usor de recunoscut

si dandu-i in totul o desasurare de !i#oare si maiestate$

3ic2ita tanescu, Miorita, in 'artea de recitire:

ara „Miorita" noi n-am i ost niciodata poeti$ 3e-ar i lipsit aceasta dimensiuneundamentala$ „Miorita" este scoala tristetii nationale$ Matricea$ Matca$ Re#ina$

unetul ei e sunetul tatei alaptand& !e#2ea ei este !e#2ea celui care-si apara plodul$

„Miorita" nu este un cantec de pierdere$ 'ine pierde asa cum a pierdut ciobanul

„Mioritei" este instapanit in suletul pamantului$ %a, in suletul pamantului, pentru canoi toti ne-am nascut pe pamant$ entru ca pamantul este carnea stramosilor nostri si

carnea pomilor nostri$ Asa este: pom si om$ In limba noastra dierenta dintre pom si

om este dierenta dintre o consoana si o !ocala$

%$ 'aracostea, O resca olclorica:

Aceasta idee a pasi!itatii, a aatalismului, a linistii in ata mortii re!ine necontenitin ee#eza baladei si in #eneratiile olclorice de tot elul$ ana in zilele noastre este

un loc comun pentru toti cati !or sa ne caracterizeze$

%ar ansamblul literaturii noastre poporane, atat cel epic cat si cel liric, arata caeste mult mai mult decat o ea#erare, o dezumanizare sa admiti, ca produs al

actorilor istorici sau ca rele al caracterului etnic, un atalism care mer#e pana la

primirea mortii, ara a reactiona$ %e la caracterul de 0ale propriu liricei noastre pana la

presupusul pasi!ism din „Miorita" este drum lun#$ 4ste drept ca credinta in soarta, in„ce ti-e scris", este o trasatura caracteristica a poporului nostru$ %ar la el si a altor

popoare$ %e alta parte, intre# mediul epicei noastre poporane arata ca aceasta credintanu smul#e din sulet resortul adanc omenesc de a reactiona acolo unde, ca in situatiadin „Miorita", lucrul ar i posibil$

Treptat, parerea despre atalismul ciobanului a de!enit do#ma$ %e aici, prile0

pentru unii de ilozoare si de retorism, pentru altii indemn de a banui autenticitatea

tetului$ Ar i un caz unic in istoria literaturilor 1 au airmat acestia din urma - , ca



eroul sa auda de complot si sa-si aca testamentul, resemnandu-se ara sa ia nici o

masura de aparare$

Rezulta ca eplicarile de psi2olo#ie etnica in elul celor amintite nu suntindestulatoare$ A!em la cei care subliniaza atalismul din „Miorita" o alsa intele#ere

a semniicatiei$ Optica 0usta, neputand i data nici prin 0ocul irestilor resorturisuletesti, nici prin impre0urari proprii acestui neam, ramane sa ie dobandita din

insasi structura estetica a baladei, conirmata prin istoria ei$

%e altminteri, presupusa liniste in ata mortii, in care atatia !a d o trasatura etnica

romaneasca, este dezmintita comparati! de o simpla obser!atie: este suicient ca

cine!a sa asiste la o inmormantare apuseana, pentru ca sa-si dea seama ca acololinistea in ata ine!itabilului este mai mare decat ce !edem la noi$

Mircea Mut2u , 'antecul lui .eonardo

„Miorita" si „Monastirea Ar#esului" sc2iteaza c2iar la pra#ul de sus al

metaizcului, ade!arata ilozoie a supra!ietuirii in ontic („Miorita") sau in creatiautilitar - estetica („Monastirea Ar#esului")$"

.ucian 5la#a, patiul mioritic, Trilo#ia culturii:

In „Miorita" „moartea", precum se stie, e ec2i!alenta cu „nunta"$ 'iobanul care

!a i ucis trimite !estea 1 cu ce ton de buna!estire6 - ca s-a insurat cu a „lumii

mireasa"$ 3unta e aci nu numai un element !adit crestin, ci mai precis: un element

ortodo$ Moartea, prin aptul ca e ec2i!alenta cu o nunta, inceteaza de a i un apt biolo#ic, un epilo#: ea e transi#urata, dobandind aspectul ele!at al unui act

sacramental, al unui prolo#$ 4a e nunta, unire sacramentala cu o sti2ie cosmica$ a nuuitam cadrul nuntii:

„oarele si luna

Mi-au tinut cununa$

Am a!ut nuntasi

5razi si paltinasi,

reoti, muntii mari$

asari lautari,

asarele mii,



i stele aclii$ "

Iara natura intrea#a preacuta in „biserica"$ Moartea ca act sacramental si natura

ca biserica sunt doua #ra!e si esentiale !iziuni de transi#urare ortodoa a realitatii7$$$8$ „Miorita" e cea mai raspandita poezie populara a noastra$ *n olclorist a numarat

peste doua sute de !ariante& moti!ul e endemic in toate pro!inciile$ otenta soianicaa contaminat spontaneitatea creatoare a poporului nostru$ otenta soianica nu trebuie

cautata deci numai in credintele sau in arta reli#ioasa$ 4a este desi#ur mult maicuprinzatoare decat credintele do#matic iate si decat !iata reli#ioasa propriu-zisa$

oianicul consituie o determinanta stilistica, cea mai caracteristica, a !ietii spirituale

ortodoe$ Iar dincolo de do#ma, de ritual si de arta reli#ioasa, „soianicul" este odeterminanta ipostatica de mari posibilitati creatoare inca, a spiritualitatii populare

din estul si sud-estul european$

.i!ius 'iocarlie

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

http://www.referat.ro/

http://www.referat.ro/

miorita aprecieri critice

Documents