Constantinescu Irina Monica, Master CCE, anul II, grupa 715

Folosirea metodei LIFO – O alegere bună sau nu?

Utilizarea metodei LIFO (last in first out) presupune evaluarea stocurilor ieşite din gestiune la costul de achiziţie al ultimelor articole intrate în stoc. Pe măsură ce lotul se epuizează, ieşirile de mărfuri din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului anterior, în ordine invers cronologică. Stocul ramas va fi evaluat la costurile cele mai vechi de achiziţie.

Principalii factori care condiţionează adoptarea unei metode de evaluare a stocurilor sau a alteia sunt fiscalitatea şi rentabilitatea. Evaluarea cantităţii de stocuri la sfârşitul perioadei este cheia care conduce la supraevaluarea sau subevaluarea profitului şi încadrarea sau nu în principiul prudenţei.

Alternativele LIFO şi impactul metodelor de evaluare a stocurilor asupra situaţiilor financiare

În IAS 2 „Stocuri” sunt formulate două tratamente contabile privind evaluarea la ieşire a activelor din categoria stocurilor şi a activelor fungibile: tratamentul contabil de bază şi tratamentul contabil alternativ.

Conform IAS 2 „Stocuri”, la ieşire, potrivit tratamentului contabil de bază, costul stocurilor trebuie determinat prin metoda FIFO (primul intrat, primul ieşit) sau metoda costului mediu ponderat (CMP). Excepţie fac stocurile care nu sunt de obicei fungibile şi acele bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi distincte, care se evaluează prin identificarea specifică a costurilor individuale.

În condiţii de creştere a preţurilor se observă că, prin folosirea metodei FIFO se obţine cea mai mare marjă brută, deoarece descărcarea din gestiune a bunurilor vândute s-a facut la preţurile vechi de achiziţie (care erau mai mici). Invers, prin metoda LIFO, cu ajutorul căreia se determină costul bunurilor vândute pe baza preţurilor recente, se obţine cea mai mică marjă brută. Prin utilizarea metodei costului mediu ponderat se obţine o marjă brută situată între marjele obţinute prin metodele FIFO şi LIFO, fiind evident că impactul acestei metode asupra venitului net este mai puţin pronunţat decât în cazul celorlalte două metode.

Pe parcursul unei perioade de descreştere a preţurilor, vor apărea efecte inverse: metoda LIFO va produce o marjă brută mai mare decât metoda FIFO.

Urmărind efectul folosirii uneia dintre metodele mai sus menţionate asupra impozitelor pe profit, se observă că prin utilizarea metodei FIFO sau a metodei CMP, în perioadele în care se înregistrează creşteri de preţuri, va conduce la raportarea unui profit mai mare decât cel raportat prin aplicarea metodei LIFO şi implicit la un impozit pe profit mai mare. Aceasta ar putea fi o problemă pentru întreprindere, care trebuie să-şi achiziţioneze stocurile de înlocuire la preţuri mai mari, precum şi să îşi achite datoria către stat prin plata impozitului pe profit.

1

Constantinescu Irina Monica, Master CCE, anul II, grupa 715

Alegerea uneia dintre metodele prezentate influenţează şi valoarea stocului final de mărfuri. Astfel, dacă întreprinderea optează pentru evaluarea stocurilor de mărfuri la ieşire prin metoda FIFO, valoarea stocului final va fi mai mare, deoarece vor ramâne în stoc mărfuri achiziţionate la un cost mai mare (datorită creşterii preţurilor).

Argumente PRO folosirii metodei LIFO

îndeplineşte mai bine o ipoteză-cheie în contabilitate de potrivire a cheltuielilor curente cu veniturile curente

aduce beneficii fiscale şi îmbunătăţeşte fluxul de numerar costurile curente sunt mai apropiate de costurile de înlocuire a stocurilor, rezultatul fiind

un profit despre care unii cred că este mai realist şi reprezintă mai bine câştigurile reale ale companiei

Argumente CONTRA folosirii metodei LIFO

motivul pentru care firmele utilizează LIFO este de a beneficia de o “pauză” fiscală metodele alternative de evaluare (FIFO şi CMP) reflectă mai bine valoarea curentă în

bilanţ simplificarea procesului de raportare externă pentru companiile care au filiale

internaţionale, care în prezent trebuie să raporteze în conformitate cu FIFO/CMP fiind dispuse să renunţe la avantajele fiscale ale LIFO

nu urmăreşte distribuţia normală a elementelor fizice de stoc reflectă stocurile în situaţiile financiare la valori subevaluate, fapt ce denaturează

informaţiile redate de anumiţi indicatori ca: lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulement.

Posibile soluţii pentru a limita efectele migrării de la metoda LIFO la FIFO sau CMP

eliminarea sau relaxarea regulii de conformitate extinderea perioadei în care se pot achita datoriile către stat rezultate în urma schimbării

metodei de evaluare LIFO companiile mici, care nu sunt listate la bursă şi nu sunt obligate să raporteze conform

IFRS, să păstreze ca metodă de evaluare metoda LIFO

Concluzionând, răspunsul la întrebarea ”Utilizarea metodei LIFO este o alegere bună sau nu?” ar fi NU, atunci când discutăm despre companii listate la bursă. De ce? Pentru că indiferent care sunt avantajele sau dezavantajele metodei, trebuie să ţinem cont de cerinţa IFRS în procesul de armonizare contabilă. Prin aceasta se încearcă să se redea un set unic de standarde, şi deşi este un proces complicat şi nu are o dată de finalizare sigură, totuşi companiile vor fi nevoite să se conformeze cerinţei.

2