metazoa lp iii

7/23/2019 Metazoa Lp III

http://slidepdf.com/reader/full/metazoa-lp-iii 1/10

SUBREGNUL METAZOA

Metazoarele sunt animale pluricelulare. După numărul de foite

embrionare pe care-l poseda animalul în stadiul de adult, clasificămmetazoarele în didermice (diblsatice) şi tridermice (triblastice).

Diviziunea Didermica (Diblastica

Cuprinde cele mai primitive animale pluricelulare. Trecerea la etapa pluricelulara, constituie un momentcrucial în evoluie. !nimalul, îşi poate mări talia şi să-şi edificevariaii ar"itecturale comple#e,irealizabile in stadiul unicelular.Celulele corpului sunt de mai multetipuri, difereniate în raport cu

$munca% prestata& nutriie, protecie,reproducere, etc. 'le nu se afla însăîn coeziune pentru a forma esuturi,motiv pentru care se pot disocia saureoraniza.

1. Subdiviziunea Porifera

Încrengătura Porifera(Spongieri)

ponierii sunt metazoare primitive fără simetrie, lipsii deorane, dar cu mai multe feluri decelule. Corpul este delimitat dedouă straturi de celule , (un stratnumit ectoderm şi un strat numit

endoderm), separate între ele de omezolee elatinoasă. *eretelecorpului prezintă numeroşi poriin"alani (de unde le vine şinumele ( Pori = por+ phorein a

purta), prin care intră permanentun curent de apă ce scaldăcavităile corpului+ apa iese

printr-un orificiu e#"alant numit

oscul. Cavităile astrice sunttapetate cu celule cu uleraşnumite coanocite, care provin dincoanoflaelatele primitive.eimul de "rană este microfa,datorat diametrului redus al

porilor, nepermisiv pentrunutrieni de dimensiuni mari.c"eletul este format din nişte

spiculi de natură calcaroasă sausilicioasă, cărora li se pot asociafibre formate dintr-o substană

proteică (polipeptid) numităsponină. e cunosc trei tipurifundamentale de oranizare&

Ascon, Sycon şi Leucon (fi. /).



0i. /. Tipurile structurale de sponieri

tudiul unui tip & Ascon 1a tipul Ascon (fi. ), stratulectodermic este tapisat cu un tipde celule aplatizate numite

pinacocite, care nu constituie unepiteliu propriuzis, întruc2t nu austrat bazal. pre interior, sub

pinacocite se ăseşte mezoleea,un strat , elatinos în care se aflăcelule amiboide (ar"eocite) şicelule sc"eletice, denumitespiculi. Toate aceste celule

alcătuiesc ectoddermul. Cavitateacentrală este căptuşită cu celulecare reprezintă endodermulnumite coanocite. 1a tipulSycon , structura difera prinrosimea mezoleei, în care seinvainează coanocitele, pentruca la tipul Leucon, de altfel celmai evoluat dintre sponieri,

coanocitele să formeze niştecoşulee vibratile în care se

realizează diestia microfaă, peo suprafaă mult mai mare.



0i. . c"ema la tipul Ascon

ponierii sunt solitari saucoloniali, sesili şi acvatici,ma3oritatea marini, c2teva speciitrăiesc în apele dulci (0am.Spongillidae). 4n Marea 5earăsunt puin reprezentai, deoarececondiiile actuale nu suntfavorabile e#istenei acestor animale. *opular cunoscui subnumele de burei, sunt consideraica filtre ale apelor.

'#& Spongilla lacustris (fi. 6)-formă colonială, cosmopolită, seînt2lneşte frecvent în bălileDeltei Dunării, lacuri şi în apelelin curătoare. e prezintă ca un

manşon pe tulpinile submerse aletrestiilor şi altor plante acvatice.*rimăvara este verde datorităsimbiozei cu alele verzi iar toamna de culoare brună-cenuşie.!nalizat la lupă, se pot observaosculii pe suprafaa corpului şi

porii in"alani. 4n condiii detemperatură scăzută, Spongilla

formează muuri de rezistenă-emule-, în interiorul cărora seaflă celule embrionare totipotente(ar"eocite) care în condiiifavorabile de mediu (7-8//C)erminează. Spongilla lacustris

se colectează cu suportul undeeste fi#at din apă, rezist2nd în

acvarii numai dacă apa estesc"imbată foarte des.

0i.6. Spongilla lacustris

*entru fi#are, se utilizeazăformol 9: sau alcool concentrat.piculii şi emulele se pot fi#a în

balsam de Canada, după o prealabilă des"idratare timp de ozi în soluie de ;<=.

Euspongia officinalis este buretele de baie, o specie careare sc"eletul alcatuit din fibre desponină. 4ntruc2t acestea suntmoi si elastice, acest burete esteutilizat în cosmetică şi ca buretede baie. Hippospongia equina este

buretele de şters tabla. 'l are ostructură mai dură ca precedentul.



2. Subdiviziunea Coelenterata(Celenterate)

(r.coeloscavitate+enteronintestin)

Celenteratele suntmetazoare primitive cu două foieembrionare& ectoderm şiendoderm (diblastice), iar întrecele două foie se află o mezoleeelatinoasă. !u celule muscularecontractile de oriine epitelială+au o adevărată cavitate diestivăcu un sinur orificiu -orificiul

bucal- omolo cu blastoporulastrulei (la larvă). untmicrofae, cu diestia e#tra- şiintra -celulară. !u celuleurzicătoare numite cnidoblaste(r. knideurzică+ blastosmuure) şi celule lipicioase(coloblaste). Ma3oritatea sunt marine,solitare sau coloniale, libere saufi#ate.

Celenteratele cuprind douăsubîncrenături&

a. Încrengătura Cnidaria (Cnidari) este un rup de animalece posedă nişte celule numite cnidoblaste. e prezintă ca două tipuri

morfoloice & polip-formă sedentară şi meduză-formă liberă.

b. Încrengătura Acnidaria sau Ctenaria cuprinde animalece posedă coloblaste, cu simetrie radiară. unt forme pelaie (r.

pelagikos marin).

Încrengătura Cnidaria(Cnidarii)

Cnidarii sunt animaleacvatice, cu simetrie radiară, şicare prezintă clasic& forma de

polip - sesilă, sedentară şi formade meduză- pelaică, mobilă. Dinaceastă 4ncrenătură fac parte&

• Clasa Hidrozoa

• Clasa Scyphozoa

• Clasa Anthozoa

Clasa Hidrozoa (Hidrozoare)

Cuprinde Cnidari cu polip("idropolip şi cu meduză("idromeduză), predomin2nd

polipul.*olipii sunt solitari sau

formează colonii polimorfe.Meduzele cu văl -craspedote (r.craspedomarine, tiv) sunt

pelaice, av2nd ca oranede sim

ocelii şi statociştii. Mezoleeaeste lipsită de celule, onadelesunt ectodermice.



'#. Hydra viridis -"idra de apădulce. 'ste un polip solitar tipic,(fi. 8,>) care trăieşte în băli şilacuri, ape curătoare, fi#ată de

plante acvatice. =idrele secolectează în special vara,menin2ndu-se în acvarii, feritede razele solare, asiur2ndu-le

drept "rană dafnii, ciclopi,sc"imb2nd apa din c2nd în c2nd.*entru a urmări modul de "rănireal "idrei, se separă intr-o placă

*etri cu dafnii şi cilopi o "idră+aceasta prinde prada cutentaculele şi o imobilizează.



Deplasarea "idrei se face prin păşireşi rostoolire. eacionează la diferiistimuli ca & temperatură, substanec"imice, curent electric. 1a "idră se

pot face e#periene de reenerare printăierea în două 3umătăi în planlonitudinal sau transversal,observ2nd că framentele îşireenerează pările lipsă. =idra aredimensiuni de /-9 mm, forma unuisac, are culoare verde- cenuşie.!nterior, prezintă un con bucal (ura)ce conduce într-o cavitate diestivă(astrală) lară. ?aza conului bucaleste încon3urată de mai multetentacule (7-/) luni, contractile,tapetate cu baterii de nematocişti.

0i. 8. =idra

0i. >. tructura peretelui la "idră

Clasa Scyphozoa

(Scifozoare)

Cuprinde forme e#clusiv

marine. 4n această clasă e#istădouă stări morfoloice& scifopolipşi scifomeduză (fi.9). Cavitatea



corpului este împărită prin patrusepte în patru cavităi radiare.4ntre ectoderm şi endoderm seaflă o mezolee roasă. !u

orane de sim comple#e numiteropalii. @onadele sunt de oriineendodermică.

0i. 9.

'#& Aurelia aurita -meduza,frecventă în Marea 5eară, se

poate fi#a în formol 9: cu apă demare. 'a are forma unui discelatinos, incolor, de c2ivacentimetri diametru. *rezintă ofaă e#umbrelară bombată şi unasubumbrelară, concavă. Ambrelaeste împărită în opt lobi întrecare se ăsesc opt ropalii. <ropalie este formată dintr-o fosetă

olfactivă, o pată oculară şi unstatocist sau oran de ec"ilibru.*e marinea lobilor suntnumeroase tentacule scurte. 4ncentrul subumbrelei se ăseşte unmanubriu scurt care poartă o ură

pătrată, ale cărei coluri se prelunesc cu nişte brae foarteluni. (fi.7). După ură urmează farinele(de oriine endodermică) care dă

într-o cavitate astrică cu patru buzunare.

De la buzunarele astrice pornesc canale radiale ce sedesc"id într-un canal circular de

pe marinea umbrelei. Canalulcircular prezintă şi pori e#cretori,

prin care sunt eliminate resturilealimentare.

Toare aceste canale formeazăun sistem astrovascular prin care

circulă apa cu "rană. 4ntre braese ăsesc patru puni enitalecare pot fi observate printransparenă.

Rhizostoa pulo Bmeduza decurent cald, se înt2lneşte frecventşi în Marea 5eară (fi.8). 'steun scifozoar mai mare, de 6/-8/cm, c"iar mai mare. 1a aceasta,nutriia este secundar microfaă,o parte a diestiei are loc printrefran3urile braelor bucale iar



"rana este aspirată apoi prin nişteorificii în sistemul astrovascular..

0i. 7. '#emplul unei meduze cu văl (st) şi sc"ema unei seciuni (dr.)

Clasa Anthozoa (Antozoare) 0orme reprezentate e#clusiv prin

polipi (antopolipi)+ cavitateaastrică este împărită prin spte înlo3e& opt la octocoralieri&!orraliu rubru B măreanulsau coralul roşu+ Pennatula

phosphorea B pana de mare şişase la "e#acoralieri& actiniile,anemonele, madreporarii. Aniiformează sc"elete de naturăcalcaroasă. !ntozoarele suntsolitare sau coloniale, formee#clusiv marine. '#.& Actinia

equina -dedielul de mare-trăieşte în M. 5eară. (fi. ).

0i.. Actinia equina

!ctiniile se fi#ează în formol 9: preparat cu apă de mare. 4n prealabil se anesteziază cu

novocaină sau fum de iară, pentru a răm2ne tentaculeleîntinse. *olipul este solitar,



cilindric, lun de 8-> cm, deculoare brună- roşcată. 1a parteasuperioară prezintă un disc bucal,

pe marinile căruia se

ăsesc baterii de cnidoblasteurticante. @ura este încon3uratăde şase cercuri concentrice detentacule. ?aza polipului estelăită ca o talpă cu care se fi#ează

pe pietre sau scoici.

Încrengătura Acnidaria(Ctenaria)

Cuprinde celenterate solitare,libere, pelaice, care prezintă înectoderm celule lipicioase numitecoloblaste (r. colaclei).

Clasa Ctenophora

*e suprafaa e#terioară a corpului prezintă opt şiruri meridiane de palete ciliate cu aspect de pieptene masiv pentru care aufost denumite şi !tenophora (r.ctenos pieptene+ phoros care

poartă).'#.& Pleurobranchia rhodopis.pecie frecventă în planctonulsuperficial al Mării 5ere(fi.).



0i.. Pleurobranchia

metazoa lp iii

Documents