memoriu de prezentare reabilitare si modernizare dj ...apmph-old.anpm.ro/upload/166061_20210215...

DOCUMENTATIE ELABORATA DE TOTAL BUSINESS LAND REABILITARE SI MODERNIZARE DJ 102I VALEA DOFTANEI– BRADET

of 124

Memoriu de Prezentare REABILITARE SI MODERNIZARE DJ 102 I

VALEA DOFTANEI, JUDETUL PRAHOVA – BRADET, JUDETUL BRASOV

FEBRUARIE 2021


of 124

Contents I. Denumirea proiectului: ........................................................................................................................ 5

II. Titular .................................................................................................................................................. 5

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: ................................................................... 5

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: .................................................................................. 51

V. Descrierea amplasării proiectului: .................................................................................................... 53

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita

informațiilor disponibile: ...................................................................................................................... 56

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu ..... 56

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității. ........ 68

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: .......... 68

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului: .................................................................................... 84

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare: ... 92

X. Lucrări necesare organizării de şantier: ............................................................................................ 92

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la

încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile: .......................................... 97

XII. Anexe - piese desenate ................................................................................................................... 99

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările

și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: ................................................ 99

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat

cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: ................ 111

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice și private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul

compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV. .............................................................. 115


Page 1 of 124


Page 2 of 124

CONSULTANT DE SPECIALITATE -TOTAL BUSINESS LAND

Elaborat: Ing de Mediu Alina Stoian

Ing de Mediu Cristian Moale

Verificat: Ing Hadrian Bobar

Aprobat: Ing de Mediu Horea Avram

FEBRUARIE 2021


Page 3 of 124


Page 4 of 124


Page 5 of 124

I. Denumirea proiectului: Reabilitare si modernizare DJ 102I, Valea Doftanei, judetul Prahova – Bradet, judetul Brasov

II. Titular • Consiliul Județean Prahova

• Consiliul Județean Brașov Consiliul Județean Prahova Ploiești, Bulevardul Republicii 2-4, Tel: 0244-514545 e-mail: [email protected] Consiliul Județean Brașov Brasov, Bulevardul Eroilor, nr. 5 Tel: 0268-410777; fax: 0268-475576; e-mail: [email protected] Consiliul Județean Prahova Presedinte: Iulian Dumitrescu Responsabil lucrare: Liliana Ababei Tel: 0732-444273 Consiliul Județean Brașov Presedinte: Adrian-Ioan Vistea Responsabil lucrare: Andreea Radulea e-mail: [email protected]

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: a) un rezumat al proiectului

Drumul județean DJ 102I porneste din localitatea Campina si trece prin Plaiul Campinei – Lunca Mare

– Seciuri – Tesila – Traisteni – lim.jud. Brasov si face legatura cu DN 1A la Santuri. Astfel acest drum

face legatura intre DN1 si DN1A respectiv intre Campina si Sacele putand devenii o alternativa

pentru DN1 Bucuresti – Brasov.

Drumul judetean DJ 102I reprezinta un traseu stategic care face legatura intre partea de sud a tarii

(jud. Prahova) si partea centrala (jud. Brasov), traversand muntii Baiului (Garbova) prin pasul

Predelut (altitudine 1285 m).

Drumul județean DJ 102I ce face obiectul prezentei documentații, in urma ridicarilor topografice si a

geometrizarii in plan se desfășoară intre km 37+620 si km 63+256,08, in lungime totala de

L=25.636,08 ml. La km 50+820,38 este limita intre judetele Prahova si Brasov. Coordonatele

proiectului, in system de proiectie STEREO 70 sunt prezentate in anexa 1.

Traseul drumului judetean DJ 102I care se reabiliteaza si se modernizeaza se imparte in 2 tronsoane:

• Tronsonul 1 aflat pe raza judetului Prahova intre km 37+620 si km 49+910 ( lim. Jud.Brasov),

in lungime de 12.290 m;

• Tronsonul 2 aflat pe raza judetului Brasov intre km 49+910 ( lim. Jud. Prahova ) si km

62+585 (la km 63+594 intersectie cu DN 1A), in lungime totala de 12.675 m.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


Page 6 of 124

In urma ridicarilor topografice si geometrizarii in plan, cele doua tronsoane au o lungime de

25.636,08 ml si au limitele intre km 37+620 si km 63+256,08, astfel:

• Tronsonul 1 aflat pe raza judetului Prahova intre km 37+620 si km 50+820,38 (lim.

Jud.Brasov), in lungime de 13.200,38 m;

• Tronsonul 2 aflat pe raza judetului Brasov intre km 50+820,38 (lim. Jud. Prahova) si km

63+256,08, in lungime totala de 12.435,7 m

Figura 1. Reabilitare si modernizare DJ 102I, Valea Doftanei, judetul Prahova – Bradet, judetul Brasov

Lungimea tronsoanelor este de 13,200 km pe zona Prahova și 12,435 km pe zona Brașov rezultând o

lungime totală de 25,636 km. Pentru modernizarea traseului drumului judetean DJ 102I se va folosi o

viteza de proiectare (de baza), corespunzatoare pentru o regiune de munte si clasa tehnica IV, de 50

km/h, iar in zonele cu relief accidentat aceasta s-a redus pana la 30 km/h.

Pentru tronsonul de drum studiat se adopta un profil transversal corespunzator unui drum de clasa

tehnica IV, cu urmatoarele elemente geometrice caracteristice in aliniament:

• Latime platforma drum: Lp = 8,00 m

• Latime parte carosabilă: Lpc = 2 x 3,00 m = 6,00 m (doua benzi de circulatie) + supralargiri in

curbe

• Latime benzi de incadrare: lbi = 2 x 0,25 m


Page 7 of 124

• Latime acostamente: la = 2x 0.75 m

• Panta transversală partea carosabilă: p = 2,5%

• Panta transversală acostament: p = 4%

In profil longitudinal, pe sectoarele de drum cu rampe prelungite, a caror medie ponderata este mai

mare sau cel putin egala cu 5%, dupa fiecare diferenta de nivel de la 75 pana la 90 m, se introduc

odihne de minim 100 m lungime (masurate intre punctele da tangenta ale racordarilor verticale) pe

care declivitatile nu vor depasi 2%.

Principalele lucrari la drumuri sunt:

• Eliberarea terenului realizata dupa caz prin: lucrari de terasamente, defrisari, demolarea

podetelor vechi si evacuarea acestora

• Lucrari la sapaturi si umpluturi

• Lucrari la zidurile de sprijin

• Lucrari la podetele transversale drumului

• Executia structurii rutiere proiectate

• Amenajare albie: decaparea depunerilor aluvionare, indepartarea vegetatiei, realizarea

protectiilor din saltele de gabioane sau pereu, realizarea consolidarilor de mal din ziduri de

gabioane.

Structura rutiera

Pentru modernizarea drumului judetean DJ102I intre km 37+620 si km 62+585, tinand cont de

zestrea drumului, asa cum reiese din studiul geotehnic intocmit pe baza sondajului efectuat, pentru

un trafic de calcul mediu (Nc = 0,1 m.o.s. 0,3 m.o.s.) si o perioada de perspectiva de 20 ani, se

propune urmatorul tip de sistem rutier:

• 4 cm beton asfaltic BA 16 RUL 50/70 cf. SR EN 13108-5:2008 si AND 605:2016

• 5 cm beton asfaltic BAD 22,4 LEG 50/70 cf. SR EN 13108-1:2008 si AND 605:2016

• 8 cm strat de baza din AB 31,5 cf. SR EN 13108-1:2008 si AND 605:2016

• 25 cm strat de fundatie din Piatra Sparta cf. STAS 6400/84 si SR EN 13242+A1:2008

• 15 cm strat de fundatie din Balast cf. STAS 6400:84 si SR EN 13242+A1:2008

• 13 cm strat de forma din Balast

Poduri si podete

Podurile si podetele existente sunt subdimensionate, fapt ce a impus proiectarea si inlocuirea

acestora cu unele noi.

Principalele lucrari la poduri sunt urmatoarele:


podurilor vechi si evacuarea acestora, realizarea platformelor pentru depozitarea grinzilor

prefabricate si a drumurilor tehnologice pentru utilaje

• Amenajarea variantelor de circulatie, dupa caz

• Devierea retelelor utilitare, dupa caz

• Lucrari la fundatii:

o Fundatii indirecte: amenajarea platformei de lucru pentru instalatia de foraj,

realizarea pilotilor forati, spargerea capetelor pilotilor, testarea pilotilor


Page 8 of 124

o Executarea excavatiilor pana la cota de fundare, montarea carcaselor de armatura si

turnarea betonului in fundatii

• Lucrari la infrastructuri: cofrarea radierelor si elevatiilor, montarea carcaselor de armatura si

turnarea betonului, montarea aparatelor de reazem, protectia betoanelor ce devin

ingropate, realizarea drenurilor la culee, refacerea terasamentului in spatele culeelor si

realizarea dalelor de racordare din b.a., realizarea sferturilor de con, a aripilor sau a zidurilor

de sprijin adiacente

• Lucrari la suprastructuri: montarea grinzilor prefabricate, executarea placilor de

suprabetoane sau a dalelor de monolitizare, aplicarea hidroizolatiei, a stratului de protectia

hidroizolatiei, montarea bordurilor, realizarea straturilor caii pe partea carosabila, turnarea

betonului si a stratului de uzura la trotuare, montarea parapetilor de siguranta HB4 si a

parapetilor pietonali, montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie la culee.



gabioane, dezafectarea variantelor de circulatie

Pe tronsonul 1, din judetul Prahova a DJ 102I, s-au identificat 6 poduri, iar pe tronsonul 2, judetul

Brasov, s-au identificat 8 poduri.

Toate podurile si podetele proiectate respecta urmatorii parametrii:

• Structurile sunt dimensionate pentru convoaiele prevazute in SR EN 1991-2

• Podurile asigura o inaltime de garda de minim 1,00 m fata de nivelul apelor corespunzator

debitului de calcul

• Podetele asigura o inaltime de garda de minim 0,50 m fata de nivelul apelor corespunzator

debitului de calcul

• Podurile asigura o parte carosabila cu doua benzi de circulatie, cu latimea totala de 7,80 m

latime si doua trotuare cu latimea utila de 1,00 m

• Calea de poduri este alcatuita din:

o Parte carosabila:

▪ 1 cm – hidroizolatie pentru poduri

▪ 3 cm – protective hidroizolatie din BA8 50/70

▪ 4 cm strat de legatura din BAP16 leg 50/70

▪ 4 cm strat de uzura din BAP16 uz 50/70

o Trotuar

▪ 1 cm – hidroizolatie pentru poduri

▪ 3 cm – protective hidroizolatie din BA8 50/70

▪ 25 cm beton trotuar C35/45

▪ 3 cm strat de uzura din BA8 uz 50/70

• Pentru asigurarea sigurantei circulatiei, trotuarele podurilor se vor dota cu parapete

pietonale metalice galvanizate la limita exterioara si cu parapete de siguranta deformabile

galvanizate la limita carosabilului. Parapetele de siguranta se continua pe rampe pe o

lungime de 25 m

• Grinzile tablierelor simplu rezemate se vor aseza pe aparate de reazem din neoprene armat

• Grinzile tablierelor care vor forma cadrul impreuna cu peretii culeelor se vor aseza pe

bancheta cuzinetilor pe un mortar de poza


Page 9 of 124

• La podurile cu tabliere simplu rezematese vor amplasa blocuri antiseismice longitudinale si

transversal pe banchetele de rezemare ale infrastructurilor

• Beton structural: clasa C35/45, nivel de expunere: XC4, XF1

• Beton grinzi prefabricate: clasa C50/60, nivel de expunere: XC4, XD1, XF1

• Beton pereu, consolidari albie: clasa C25/30, nivel de expunere: XC4, XF2

• Beton pereu casiuri, scari, sferturi de con: clasa C30/37 nivel de expunere: XC4, XD3, XF4

Pozitia kilometrica, caracteristicile si coordonatele podurilor pe DJ 102I, Valea Doftanei (PH) – Bradet

(BV) sunt:

Tabel 1 - Tronsonul 1 aflat pe raza judetului Prahova intre km 37+620 si km 50+820,38 (lim.

Jud.Brasov)

Nr.crt Pozitie km Lungime

(m)

Latime

(m)

Curs apa coordonate

STEREO 70

X:Y

1 37+750 27,10 11,30 Glodeasa 558500.4

431713.3

2 39+540 45,19 11,30 Doftana 559805.4

432887.8

3 40+480 33,28 11,30 Neagra 560362.7

433604.8

4 43+210 42,20 11,30 Doftana 559661.5

436058.3

5 45+850 20,69 11,30 Predelus 2 560005.0

438671.0

6 46+875 20,69 11,30 Predelus 1 560805.0

438191.0

Tabel 2 - Tronsonul 2 aflat pe raza judetului Brasov intre km 50+820,38 (lim. Jud. Prahova) si km

63+256,08

Nr.crt Pozitie

Km

Lungime

(m)

Latime

(m)

Curs apa Coordonate

Stereo 70

(X:Y)

7 53+265 20,00 11,30 Paltinului

558690.544

442860.756

8 54+430 20,00 11,30 Baier

558855.645

443982.591

9 55+550 12,87 11,30 VFN

559124.462

445066.327

10 56+830 26,69 11,30 Doftana

559901.280

445999.779

11 57+570 9,60 11,30

Rece de

Jos

560039.261

446706.320

12 60+500 119,44 11,80 Doftana

559216.272

449325.175

13 60+880 20,00 11,30 Rentea

559230.825

449856.988

14 61+880 89,60 11,80

Adanca de

Sus

559221.278

450748.261


Page 10 of 124

Pentru asigurarea traficului pe durata executiei podurilor noi se vor realiza variante de circulatie

alternative, dupa care se vor demola podurile existente si se vor construi cele nou proiectate.

Variantele de circulatie se vor realiza astfel:

• Pod la km 37+750 peste Glodeasa la Doftana – se va realiza o varianta de circulatie pe partea

stanga/amonte a traseului

• Pod la km 39+450 peste Doftana la Doftana – se va desfasura pe podul existent, pe o banda

de circulatie, semnalizata corespunzator

• Pod km 40+480 peste Valea Neagra la Doftana – se va desfasura pe podul existent, pe o

banda de circulatie, semnalizata corespunzator



• Pod la km 45+850 peste Predelus la Doftana – se va realiza o varianta de circulatie pe partea



stanga/aval a traseului

• Pod la km 53+265 peste Paltinului la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe partea


• Pod la km 54+430 peste Baier la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe partea


• Pod km 55+550 peste scurgere (VFN) la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe

partea dreapta/aval a traseului

• Pod la km 56+830 peste Doftana (Tarlung) la Bradet – se va desfasura pe podul existent, pe o


• Podet la km 57+570 peste paraul Rece de Jos la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie

pe partea dreapta/aval a traseului

• Pod la km 60+500 peste paraul Doftana (Tarlung) la Bradet – se va desfasura pe podul

existent, pe o banda de circulatie, semnalizata corespunzator

• Pod la km 60+880 peste paraul Rentea la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe

partea stanga/amonte a traseului

• Pod la km 61+880 peste paraul Adanca de Sus la Bradet – se va desfasura pe podul existent,

pe o banda de circulatie, semnalizata corespunzator

Podetele noi vor fi din elemente prefabricate din beton armat asezate pe fundatii din beton simplu,

cu dimensiuni in functie de rezultatele dimensionarii fiecarui podet in parte.

In amonte, torentul sau paraul se va amenaja cu trepte de cadere din beton simplu pentru atenuarea

vitezei de curgere si un pinten de retentie a aluviunilor.

Intrarea in podet va fi amenajata cu o camera de cadere prevazuta cu gratar metalic la partea

superioara (pentru evitarea patrunderii bustenilor sau pietrelor de dimensiuni mari in interiorul

podetului) si zona de depozit (pentru retinerea aluviunilor pentru evitarea colmatarii in timp a

podetului). Iesirea din podet, partea din aval, se va amenaja cu un prism din anrocamente din piatra

bruta si se va racorda cu albia existenta a paraului.

Pozitia kilometrica si caracteristicile podetelor pe DJ 102I, Valea Doftanei (PH) – Bradet (BV) sunt:


Page 11 of 124

Tabel 3 - Tronsonul 1 aflat pe raza judetului Prahova intre km 37+620 si km 50+820,38 (lim.

Jud.Brasov)

judetul Prahova

Nr. Crt.

Tip podet/sectiune Pozitie Km Lungime

podet [m]

Latime libera podet

[m]

Inaltime libera podet

[m]

Qtotal (carosabil+b.h.)

[m3/s]

1 Podet tip P2 (sect. dreptunghiulara) Km 37+935 9.70 2.00 1.10 0.40







8 Podet tip C2' (sect. dreptunghiulara) Km 39+950 8.50 2.00 1.50 3.58








16 Podet tip C3 (sect. dreptunghiulara) Km 41+553 11.30 3.00 2.30 8.60


























Page 12 of 124

judetul Prahova

Nr. Crt.


podet [m]

Latime libera podet

[m]


[m]


[m3/s]



Tabel 4 - Tronsonul 2 aflat pe raza judetului Brasov intre km 50+820,38 (lim. Jud. Prahova) si km

63+256,08

judetul Brasov

Nr. Crt.


podet [m]

Latime libera podet

[m]


[m]


[m3/s]













13 Podet tip D3 (sect. dreptunghiulara) Km 55+524 12.90 3.00 2.00 7.62



16 Podet tip D5 (sect. dreptunghiulara) Km 57+540 8.60 5.00 3.00 14.77
















Page 13 of 124

Colectarea si evacuarea apelor

Evacuarea apelor meteorice este asigurata prin pante longitudinale si transversale ale drumului.

Pentru colectarea, dirijarea si evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumului s-au propus

rigole pereate in lungime de 46.092 m.

Rigolele pereate vor avea o grosime de 10 cm din beton C30/37, realizate pe o fundatie de 7 cm de

nisip/ balast nisipos.

Drumuri laterale

Drumurile laterale care intersecteaza sectorul de drum judetean proiectat se vor amenaja conform

profilelor transversale tip, pe o lungime de 25 m. Structura rutiera care se aplica la drumurile laterale

este identica cu cea folosita la drumul judetean astfel:

• 4 cm beton asfaltic BA 16 RUL 50/70 cf. SR EN 13108-5:2008 si AND 605:2016

• 5 cm beton asfaltic BAD 22,4 LEG 50/70 cf. SR EN 13108-1:2008 si AND 605:2016

• 8 cm strat de baza din AB 31,5 cf. SR EN 13108-1:2008 si AND 605:2016

• 25 cm strat de fundatie din Piatra Sparta cf. STAS 6400/84 si SR EN 13242+A1:2008

• 15 cm strat de fundatie din Balast cf. STAS 6400:84 si SR EN 13242+A1:2008

• 13 cm strat de forma din Balast

Accese la proprietati

Accesele la proprietati vor avea dimensiunile de 4x5 m si se vor realiza din urmatorul sistem rutier:

• 20 cm strat de beton C30/37 (placa de betorn armata)

• 15 cm strat de balast (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)

De asemenea pentru continuitatea apelor pluviale in dsreptul acceselor la proprietati se vor

prevedea podete tubulare de 400 mm.

Amenajare parcari de scurta durata

Se vor amenaja 13 parcari de scurta durata de o parte si de alta a drumului pe o suprafata de 66 mp

cu aceeasi structura rutiera ca si cea folosita pentru modernizarea structurii rutiere existente a

drumului. Parcarile vor fi dotate cu mobilier urban ce consta din mese si banci realizate preferabil

din beton. Se va asigura o semnalizare rutiera orizontala si verticala corespunzatoare.

Amenajarea intersectiilor

Intersectiile cu drumurile clasificate vor fi amenajate in functie de traficul de tranzit ca intersectii in

“cruce” sau in “T”.

In intersectia cu drumul national DN1 A se va amenaja un sens giratoriu cu raza interioara de 9,00 m,

inel de siguranta de 1,50 m, cale de rulare 2x5,50m, raza exterioara de 21,50 m.


Page 14 of 124

Lucrari de consolidare

Largirea platformei se va face in amonte, prin sapatura in versant si zid de sprijin de debleu, cat si

prin umplutura in aval sprijinita de un zid de sprijin de rambleu.

In proiectarea lucrarilor de consolidare s-a tinut cont de natura terenului si geometria zonei

analizate, astfel incat sa fie asigurata siguranta in exploatare a drumului

Lucrarile de consolidare proiectate sunt urmatoarele:

• Zid de beton armat He 1,50 – 3,50 m – rambleu

• Zid de beton armat He 2,00 – 3,00 m – debleu

• Zid de beton armat fundat indirect He 4,00 – 4,50 m – debleu

• Zid de sprijin din coloane forate He 7,00 – 10,00 m – rambleu

• Zid de sprijin din gabioane He 2,00 – 4,00 m rambleu

In tabelele urmatoare sunt prezentate caracteristicile zidurilor de sprijin pe cele 2 tronsoane ale

DJ102 I.

Tabelul 5 – Ziduri de sprijin din beton armat la nivelul amplasamentului (drumului judetean DJ 102I)

Denumirea lucrarii Materiale de constructie Tipul lucrarii Inaltime Lungime (m) de la pana la

Zid de sprijin beton armat debleu He=4,5m 220 Km 50+550 Km 50+770


Zid de sprijin beton armat debleu He=4m 20 Km 50+490 Km 50+510

Zid de sprijin beton armat rambleu He=3m 20 Km 50+490 Km 50+510




Zid de sprijin beton armat debleu He=4 140 Km 50+150 Km 50+290








Zid de sprijin beton armat rambleu He=3,5m 20 Km 49+630 Km 49+650







Zid de sprijin beton armat rambleu He2,5=m 20 Km 47+670 Km 47+690






Page 15 of 124















Zid de sprijin beton armat debleu He=4m -240 Km 46+850 Km 46+610









Zid de sprijin beton armat rambleu He=m 20 Km 45+310 Km 45+330
















Zid de sprijin beton armat debleu He4=m 20 Km 44+190 Km 44+210

Zid de sprijin beton armat debleu He4,5=m 20 Km 44+170 Km 44+190








Page 16 of 124

















































Page 17 of 124

















































Page 18 of 124




















Zid de sprijin beton armat rambleu He=2.5m 20 Km 51+730 Km 51+750




























Page 19 of 124

Tabelul 6 – Ziduri de sprijin de tip coloane la nivelul amplasamentului (drumului judetean DJ 102I)


Zid de sprijin coloane foraj He=10m 80 Km 49+730 Km 49+810







Zid de sprijin coloane foraj He7=m 200 Km 47+450 Km 47+650





Zid de sprijin coloane foraj He10=m 20 Km 60+450 Km 60+470






















Tabelul 7 – Ziduri de sprijin de tip gabioane la nivelul amplasamentului (drumului judetean DJ 102I


Zid de sprijin gabioane He=2m 40 Km 48+810 Km 48+850



Zid de sprijin gabioane He=2,00m 80 Km 47+150 Km 47+230




Page 20 of 124








Zid de sprijin gabioane He2=m 140 Km 44+70 Km 44+210





















Zid de sprijin gabioane He=2m -820 Km 55+930 Km 55+110



Zid de sprijin gabioane He=m 20 Km 53+990 Km 54+10






Zid de sprijin gabioane He=2,5m 20 Km 51+50 Km 51+70

Siguranta circulatiei

Pe zonele in care diferenta de nivel intre marginea taluzului si cota fundului santului este mai mare

de 2,00m, in curbe cu raze mici si pe lucrarile de consolidare in rambleu se vor monta parapet de

protective de tip H1, H2, H3 pentru protejarea la eventuale iesiri de pe partea carosabila si pentru

redirectionare, dupa cum urmeaza:

• H1 = 910 m


Page 21 of 124

• H2 = 6370 m

• H3 = 2260 m

Retele edilitare

In amplasamentul drumului exista stalpi de sustinere a retelei aeriene de alimentare cu energie

electrica LEA de joasa, medie si inalta tensiune care vor trebui relocate.

In urma analizei coexistentei intre retelele electrice existente in zona de apropiere/traversare a

DJ102 I se costata urmatoarele:

• Exista stalpi ai LEA 20kV, ai LEA 0,4kV si stalpi ai LEA 20kV comuna cu LEA 0,4kV amplasati

necorespunzator, in zona carosabilului sau a santurilor si podurilor proiectate

• Exista deschideri ale LEA 20kV de traversare a DJ102 I care au conductoarele innadite,

situatie neadmisa de Norma Tehnica aprobata cu Ordinul ANRE 239/2019

• Exista deschideri ale LEA 20kV si 0,4kV, chiar si a bransamentelor la abonatii din zona in care

nu se respecta gabaritul de 7,00 m impus intre conductoare si carosabil la traversarea DJ102

I de catre LEA si respective 6,00 m la traversarea DJ cu bransamentele electrice.

Pentru reglementare au fost propuse urmatoarele solutii:

Se vor reloca toti stalpii din zona drumului si se vor amplasa stalpi noi in zonele admise de normele

in vigoare (NT Ordinul 239/2019 si SR 234/2008). Pentru portiunile de traseu in care se vor reloca

stalpii, se vor utiliza stalpi noi tip SC15006, SC15007, SC15014 si SC15015, cu inaltimea de 12,00 si

14,00 m, in fundatie turnata, iar conductoarele LEA MT si ale LEA JT vor avea aceeasi sectiune cu cea

a conductoarelor existente. La LEA JT conductoarele noi vor fi de tip TYIR. Izolatia care se va monta

pe LEA va fi izolatie compozita. Se vor realiza prize de pamant, pentru zone de circulatie frecventa, la

stalpii noi montati, doar in situatiile in care acesti stalpi noi vor fi amplasati in zona de intravilan a

localitatilor.

Odata cu relocarea stalpilor existenti, amplasati necorespunzator, se vor inlocui si conductoarele

existente cu conductoare noi, de acelasi tip si sectiune, pentru a se respecta conditia de interzicere

innadiri in deschiderile de traversare a DJ102 I modernizat.

Bransamentele afectate de relocarea stalpilor se vor face prin inlocuirea conductoarelor de

bransament de la stalp pana in firida existenta pe cladirile consumatorilor.

Pentru situatiile in care nu se respecta gabaritele impuse intre retelele electrice si carosabil, se vor

inlocui conductoarele existente cu conductoare noi de acelasi tip si sectiune cu cele existente, care

se vor intinde la sageata astfel incat sa se respecte gabaritele impuse.

Pentru bransamentele la care nu se respecta gabaritul la traversare se vor inlocui conductoarele

existente si consolele existente cu console mai lungi, montate la o cota superioara pe cladire fata de

cota existenta sau se vor monta stalpi intermediari de bransament.

Pentru coexistenta DJ102 I modernizat cu LEA 400kV Brazi Vest – Darste se regasesc detaliile

lucrarilor de reglementare conditii de coexistenta in studiile de coexistenta avizate la cei doi

detinatori ai LEA 400kV: Transelectrica SA – UTT Bucuresti si Transelectrica SA – UTT Sibiu. In urma

sedintelor de avizare a acestor documentatii s-a propus protejarea cu parapet de beton a stalpilor


Page 22 of 124

LEA amplasati la o distanta mai mica de 20 m de axul DJ102 I, distanta impusa de Norma tehnica

aprobata cu Ordinul ANRE nr. 239/2019. Astfel, se prevad parapeti de beton pe partea drumului pe

care se afla stalpii in cauza, mai concret, intre km: 42+620 – 42+670, 46+100 – 46+160, 47+100 –

47+160, 48+230 – 48+280, 50+800 – 50+840, 51+940 – 51+980, 56+090 – 56+130, 56+980 – 57+020,

57+780 – 57+820.

Pe traseul studiat se afla de asemenea:

• O conducta petroliera aflata in conservare, proprietate a SC Petrotrans SA Ploiesti, pentru

care se va elabora un proiect de specialitate pentru mutarea acesteia in afara noii amprize a

drumului modernizat

• Conducte de gaz subterane apartinand retelei TRANSGAZ conform bornelor identificate la

nivelul terenului natural

Aceste utilitati vor face obiectul unui studiu de coexistenta, elaborat de un proiectant de

specialitate, pentru stabilirea solutiilor tehnice care se vor impune. In urma obtinerii avizelor de la

detinatorii de utilitati, se vor avea in vedere si recomandarile acestora, daca este cazul.

b) Justificarea necesităţii proiectului;








De asemenea, prin crearea unei infrastructure rutiere viabile va creste numarul de turisti, zona

avand un potential deosebit care inca nu este exploatat la capacitate.

Necesitatea lucrarilor propuse este in primul rand argumentata de starea tehnica actuala a drumului

si de conditiile de circulatie actuale si de perspectiva.

Podurile si podetele de pe DJ 102I Valea Doftanei – Bradet sunt intr-o stare tehnica nesatisfacatoare,

nu asigura gabaritul caii conform cu clasa tehnica a drumului proiectat si nu sunt dimensionate la

sarcinile prevazute de legislatia in vigoare.

Pe sectorul cuprins intre km 37+620 si km 63+256,08, cu exceptia sectorului cuprins intre km

61+980,39 si km 63+256,08 (L=1.275,7 m) care are imbracaminte asfaltica, restul traseului este

nemodernizat, fiind pietruit, iar pe unele portiuni chiar impracticabil. Desi incadrat ca drum

judetean, dupa Pasul Predelut, drumul existent are elementele geometrice caracteristice unui drum

forestier secundar. Per ansamblu starea tehnica a drumului judetean se poate caracteriza ca fiind

foarte rea.

In prezent DJ 102I nu prezinta o structura rutiera care sa asigure o circulatia in conditii normale.

Platforma carosabila este puternic denivelata prezentand pe alocuri fagase adanci, burdusiri, valuiri,

fisuri, crapaturi, etc.


Page 23 of 124

Imbracamintea rutiera a drumului este rudimentara fiind alcatuita predominant din fragmente de

bolovanis si pietris incastrate in terenurile coezive din patul drumului. Pe alocuri in structura rutiera

sunt intercalate si blocaje de piatra. Grosimea sistemului rutier este foarte variata atat pe lungimea

drumului cat si pe latimea lui. In sondajele executate grosimea sistemului rutier este cuprinsa intre 5

si 25 cm.

Din cauza fenomenelor de siroire si eroziune a apelor de suprafata, partial imbracamintea rutiera a

fost inlaturata complet.

Conditiile hidrogeologice ale complexului rutier sunt defavorabile. Sistemul de colectare si evacuare

a apelor pluviane este nefunctional (santuri si rigole blocate de aluviuni, cu functionare

necorespunzatoare) sau lipseste. Podurile si podetele existente sunt subdimensionate fapt ce

impune inlocuirea lor si proiectarea unora noi. Podetele existente sunt colmatate si/sau deteriorate,

fiind oricum subdimensionate, necesitand inlocuirea lor. Podurile sunt in stare tehnica foarte rea,

necesitand inlocuirea lor.

Elementele geometrice ale drumului nu sunt corespunzatoare pentru un drum judetean.

c) Valoarea investiției

Valoarea totala a obiectivului de investitii, in conformitate cu devizul general este de

363.278.367,428 lei + TVA, din care costurile de constructii-montaj sunt 310.448.981,071 lei + TVA.

d) Perioada de implementare propusă

Durata de implementare a obiectivului de investitii este de 48 de luni, din care 42 de luni durata de

executie. Graficul de implementare a investitiei este prezentat mai jos:

e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren

solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);

Plansele sunt prezentate in anexa.

f) o descriere a caracteristicilor fizice al întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri

clădiri, alte structure, material de construcție și altele).



L=25.636,08 ml. La km 50+820,38 este limita intre judetele Prahova si Brasov.


Page 24 of 124






Lucrarile proiectate vor avea urmatoarele caracteristici:

• Lungime proiectata DJ 102I – 25.636,08 m

o Judet Prahova – 13.200,38 m

o Judet Brasov – 12.435,70 m

• Suprafata parte carosabila (inclusive benzi de incadrare) = 227.693,64 m2

• Latime parte carosabila Lpc = 2 x 3,00 m = 6,00 m (doua benzi de circulatie) + supralargiri in

curbe

• Latime benzi de incadrare lbi = 2 x 0,25 m

• Panta transversala parte carosabila: p = 2,5%

• Panta transversala acostament: p = 4%

• Lungime santuri/rigole betonate – 46.092 ml

• Podete transversale:

o Judet Prahova – 42 bucati

o Judet Brasov – 30 bucati

• Strazi laterale – 26 bucati

• Parcari scurta durata – 30 bucati

• Accese la proprietati – 45 bucati

• Lucrari de consolidare

▪ Judet Prahova – 6.140 m

▪ Judet Brasov – 7.220 m

o Zid de beton armat He 1,50 – 3,50 m – rambleu

o Zid de beton armat He 2,00 – 3,00 m – debleu

o Zid de beton armat fundat indirect He 4,00 – 4,50 m – debleu

o Zid de sprijin din coloane forate He 7,00 – 10,00 m – rambleu

o Zid de sprijin din gabioane He 2,00 – 4,00 m rambleu

• Parapete de protectie

o H1 = 910 m

o H2 = 6370 m

o H3 = 2260 m

• Poduri proiectate


o Hudet Brasov – 8 bucati (din care 2 sunt podete)

Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

Profilul şi capacităţile de producţie;

Reabilitare si modernizare DJ 102I, Valea Doftanei - Bradet cu toate lucrarile conexe: executie poduri

si podete noi, amenajari de scurgerea apelor, amenajari de maluri, etc in vederea asigurarii traficului

intre DN1 si DN1A, putand devenii o alternativa pentru DN1 Bucuresti-Brasov.


Page 25 of 124

- descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz);

Proiectul analizat nu propune instalatii de productie, amplasamentul isi pastreaza aceiasi functiune

de cale de comunicatie.

Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse

și subproduse obținute, mărimea, capacitatea;

Prin specificul sau investitia nu este destinata desfasurarii unor activitati de productie.

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

Lista de materiale utilizate reabilitarea si modernizarea tronsonului de drum DJ 102I este

urmatoarea:

• beton proaspat procurat de la statie centralizata;

• fascicule din toroane de otel, dispozitive de ancoraj;

• tronsoane de grinzi prefabricate din beton armat;

• grinzi prefabricate cu armatura preintinsa;

• bare de armatura de otel nepretensionat;

• tevi metalice pentru controlul ultrasonic al pilotilor;

• tevi PVC

• hidroizolatie tip membrana si cordoane de etansare;

• beton asfaltic;

• parapete de siguranta H4b si H2, H1 confectionate din material zincat;

• parapete pietonale metalice zincate;

• aparate de reazem din neopren armat;

• balast;

• piatra sparta;

• anrocamente;

• nisip;

• ciment;

• geotextil;

• geogrile;

• pamant bun pentru umpluturi;

• mixturi asfaltice de baza, de legatura si de uzura;

• elemente prefabricate: podete prefabricate, rigola de acostament, casiuri si spargeval,etc;

• combustibile (motorina, benzina) necesari pentru utilajele/vehiculele necesare pe durata

realizarii proiectului

• seminte/brazde cu iarba pentru inierbarea rambleelor.

In tabelele urmatoare sunt prezentate lista cantitatilor de materiale utilizate pentru realizarea

lucrarilor de reabilitare şi modernizare DJ 102I, Valea Doftanei, judetul Prahova - Bradet, judetul

Brasov.


Page 26 of 124

Tabelul 8 Lista cantitatilor de materiale


Page 27 of 124


Page 28 of 124

Tabel 9 Lista cantitatilor de materiale necesare pentru constructia podetelor


Page 29 of 124

Tabel 10 Lista cantitatilor de materiale necesare pentru constructia podurilor


Page 30 of 124

Tabel 11 Lista cantitatilor de materiale necesare pentru constructia zidurilor de sprijin – tronson

Prahova


Page 31 of 124


Page 32 of 124


Page 33 of 124


Page 34 of 124


Page 35 of 124


Page 36 of 124


Page 37 of 124

Tabel 12 Lista cantitatilor de materiale necesare pentru constructia zidurilor de sprijin – tronson

Brasov


Page 38 of 124


Page 39 of 124


Page 40 of 124


Page 41 of 124


Page 42 of 124


Page 43 of 124

Toate materialele si dispozitivele utilizate de constructor pentru reabilitarea si modernizarea

drumului sunt procurate din industrie, de la furnizori agrementati in Romania.

In faza de construcţie, lucrarile se vor realiza cu utilaje specifice lucrarilor de constructii. La

implementarea proiectului se folosi motorina cu continut redus de sulf pentru functionarea utilajelor

si a mijloacelor de transport.


Page 44 of 124

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

Proiectul nu prevede racordarea la retelele utilitare existente in zona. Constructorul care va fi

desemnat pentru executia drumului judetean isi va asigura utilitatile necesare in functie de nevoi pe

toata durata de executie a lucrarilor.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei;

Activitatile si lucrarile propuse vor avea unele efecte negative nesemnificative si temporare asupra

factorilor de mediu. Aceste efecte vor fi remediate prin lucrari specifice de refacere a mediului:

• materialele rezultate din dezafectari vor fi evacuate din amplasament, valorificate in masura

in care va fi posibil sau transportate la depozite de deseuri autorizate, ritmic pentru a se

evita acumularea acestora in santier;

• materialele in surplus ramase in urma executiei, utilajele de constructie vor fi evacuate din

santier pe masura ce acestea nu mai sunt necesare activitatii;

• se refac rampele, suprafetele laterale ale acestora se vor nivela, acoperi cu pamant vegetal si

se vor inierba.

Dupa finalizarea lucrarilor toate constructiile provizorii ale organizarii de santier se vor demonta,

indeparta, astfel incat amplasamentul utilizat sa revina la forma initiala;

Dupa intrarea in exploatare a noilor poduri, toate podurile existente precum si toate podurile

provizorii se vor demola. Toate materialele rezultate de la demolare vor fi valorificate in masura in

care este posibil sau evacuate la depozite de deseuri conforme, iar zona va fi curatata.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Pentru asigurarea continuitatii circulatiei se vor executa poduri provizorii care vor fi dezafectate

dupa intrarea in exploatare a podurilor noi definitive.

Variantele de circulatie pe durata de constructie a podurilor se vor realiza astfel:

• Pod la km 37+750 peste Glodeasa la Doftana – se va realiza o varianta de circulatie pe partea




• Pod km 40+480 peste Valea Neagra la Doftana – se va desfasura pe podul existent, pe o







stanga/aval a traseului


Page 45 of 124

• Pod la km 53+265 peste Paltinului la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe partea


• Pod la km 54+430 peste Baier la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe partea


• Pod km 55+550 peste scurgere (VFN) la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe

partea dreapta/aval a traseului

• Pod la km 56+830 peste Doftana (Tarlung) la Bradet – se va desfasura pe podul existent, pe o


• Podet la km 57+570 peste paraul Rece de Jos la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie

pe partea dreapta/aval a traseului

• Pod la km 60+500 peste paraul Doftana (Tarlung) la Bradet – se va desfasura pe podul

existent, pe o banda de circulatie, semnalizata corespunzator

• Pod la km 60+880 peste paraul Rentea la Bradet – se va realiza o varianta de circulatie pe

partea stanga/amonte a traseului

• Pod la km 61+880 peste paraul Adanca de Sus la Bradet – se va desfasura pe podul existent,

pe o banda de circulatie, semnalizata corespunzator

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

La reabilitarea si modernizarea drumului se utilizeaza numai materiale de constructie procurate din

industrie, de la furnizori si producatori agrementati in Romania;

In perioada de functionare/exploatare a tronsonului de drum reabilitat nu se utilizeaza resurse

naturale;

Pentru lucrarile de intretinere a tronsonului de drum nu se vor utiliza resurse naturale, ci se vor

utiliza numai materiale de constructii procurate din industrie.

Metode folosite în construcție/demolare

In vederea executarii lucrarilor de reabilitare si modernizare ale tronsonului de drum DJ 102I, sunt

necesare urmatoarele lucrari:

• Lucrari de reabilitare drum

o indepartare cale existenta;

o scarificare terasament existent;

o executie umpluturi terasamente si straturi sistem rutier;

o executie lucrari de consolidare: ziduri de sprijin de debleu sau ziduri de sprijin de

rambleu;

o amenajarea scurgerii apelor cu ajutorul santurilor, rigole, casiuri;


Page 46 of 124

o executie podete noi;

o amenajare drumuri laterale de la intersectia cu DJ 102I si amenajare accese proprietati.

o lucrari de aparare terasamente impotriva actiunii distructive a factorilor climatici pentru

a mentine calitatea si stabilitatea acestora pe toata durata exploatarii drumului.

Lucrari de reabilitare poduri

Lucrari la infrastructuri:

o forare piloti , armare si betonare piloti,

o verificare continuitate si calitate beton in piloti;

o cofrare, armare, betonare culee,

o cofrare, armare, betonare dale de racordare cu terasamentele,

o montare rosturi de dilatatie etanse intre culee si suprastructura;

o protejare suprafete in contact cu terenul cu emulsie bituminoasa aplicata in doua straturi;

o protejare suprafete vizibile cu solutii poliuretanice;

o racordare cu sferturi de con, executie pereu din beton pe sfert de con;

o executie casiuri si scari prevazute cu balustrada.

Lucrari la suprastructura:

o montare grinzi pe aparate de reazem sau pe pat de mortar;

o cofrare, armare, betonare placa de suprabetonare si antretoaze,

o aplicare hidroizolatie pe pod;

o realizare sistem rutier pe pod - carosabil si trotuare,

o montare parapete de siguranta si parapete pietonale,

o protejare suprafete vizibile cu vopseluri poliuretanice.

Lucrari in albie:

o curatirea de vegetatia abundenta si calibrarea albiei.;

o protejarea albiei cu saltele si gabioane din piatra bruta

Lucrari la rampe:

o decapare pamant vegetal;

o executie umpluturi compactate;

o realizare straturi ale sistemului rutier;

o realizare acostamente, rigole, santuri;

o montare parapete de siguranta pe rampe,


Page 47 of 124

Lucrari pentru siguranta circulatiei:

o semnalizare orizontala prin marcaje rutiere,

o semnalizare cu indicatori de circulatie pentru denumirea raurilor traversate.

Lucrari de desfacere/demolare:

o demolare cale si suprastructura poduri existente sau poduri provizorii;

o demolare infrastructura podurilor existente sau ale podurilor provizorii;

o evacuare continua a molozului la groapa de gunoi autorizata;

o curatirea zonei.

La executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a tronsonului DJ 102I, se vor respecta

prevederile generale din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, HG 1425/2006 privind

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,

cu modificări si completări, HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

şantierele temporare sau mobile şi alte reglementări specifice privind securitatea şi sănătatea în

muncă în funcţie de domeniul lucrărilor prevăzute în proiect precum şi de măsurile impuse cu ocazia

controalelor privind securitatea şi sănătatea în muncă, efectuate de către organele abilitate.

Executantul lucrării proiectate va lua măsuri, prin lucrătorii desemnaţi cu securitatea şi sănătatea în

muncă, pentru stabilirea tuturor măsurilor de securitatea muncii necesare pentru toate tipurile de

lucrări proiectate, în funcţie de materialele, utilajele, sculele folosite la executarea lucrărilor

prevăzute în proiect, în conformitate cu legislatia de securitate şi sănătate în muncă aflată în vigoare.

- planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și

folosire ulterioară;

Durata de implementare a obiectivului de investitii este de 48 de luni, din care 42 de luni durata de

executie. Graficul de implementare a investitiei este prezentat mai jos:


Page 48 of 124

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;

In zona nu sunt prevazute alte proiecte, care ar putea genera un impact cumulat semnificativ asupra

factorilor de mediu

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

In urma analizei traseului, a conditiilor de teren si a expertizei tehnice nu au fost recomandate mai

multe variante de traseu.

Au fost luate in considerare 3 alternative pentru structura ruiera, respectiv:

Denumire strat rutier SR1 SR2 SR3

Grosime (cm)

BA16 – strat de uzura 4 4 4

BAD22,4 – strat de legatura 5 5 0

AB31,5 – strat de baza 8 0 8

Macadam 0 8 0

Piatra sparta amestec optimal 0 0 20 Piatra sparta sort 63 – 90 25 25 0

Balast 15 15 10

Strat de forma din balast 13 13 13

Grosime totala (cm) 70 70 55

Structura rutiera recomandata este SR1.

In urma analizei traseului, a conditiilor de teren si a verificarilor hidraulice a rezultat ca pentru un

numar de 4 traversari nu se impune analiza unor scenario suplimentare.

Scenariile propuse sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Km Curs Apa

Solutii analizate

1 37+750 Glodeasa

1. Pod cu lungimea totala de 27,10 m, cu o deschidere de 18,00 m cu 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12 m si infrastructure fundate indirect pe piloti forati D1,08m. 2. Pod cu lungimea totala de 30,10m, cu o deschidere de 21,00 m cu 9 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,40 m si infrastructure fundate indirect pe piloti forati D1,08m.

2 39+540 Doftana

1. Pod oblic la 60o, cu lungimea totala de 45,19m, cu doua deschideri de 18,00m cu cate 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12m si infrastructuri, 2 culee si o pila, fundate indirect pe piloti forati D1,08m 2. Pod oblic la 70o, cu lungimea totala de 45,19m, cu o deschidere de 33,00m cu 4 grinzi precomprimate cu armatura postininsa, hc=2,27m si infrastructure fundate indirect pe piloti forati D1,08m.

3 40+480 Neagra

1. Pod oblic la 70o, cu lungimea totala de 33,28m, cu o deschidere de 21,00m cu 9 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,40m si infrastructuri, 2 culee si o pila, fundate indirect pe piloti forati D1,08m. 2. Pod oblic la 70o, cu lungimea totala de 35,00m, cu doua deschideri de 12,00m cu cate 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente,


Page 49 of 124

Nr. Crt.

Km Curs Apa

Solutii analizate

hc=1,12m si infrastructuri, 2 culee si o pila, fundate indirect pe piloti forati D1,08m.

4 43+210 Doftana

1. Pod cu lungimea totala de 42,20m, cu o descidere de 30,00m cu 4 grinzi precomprimate cu armatura postininsa, hc=2,12m si infrastructuri fundate indirect pe piloti forati D1,08m. 2. Pod cu lungimea totala de 44,60m, cu doua deschideri de 16,00m cu cate 10 grinzi joanctive precomprimate cu corzi aderente hc=1,12m si infrastructuri, 2 culee si o pila fundate indirect pe piloti forati D1,08m.

5 45+850 Predelus

1. Pod oblic la 60o, cu lungimea totala de 20,69m, cu o deschidere de 14m cu 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12m si doua culee tip divan fundate indirect pe piloti forati D1,08m. Albia se amenajeaza in trepte cu latimea de 7,00m pe o lungime de 63,45m, cu o cadrere totala de 4,25m. 2. Pod oblic la 60o, cu lungimea totala de 22,69m, cu o deschidere de 16m cu 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12m si doua culee tip divan fundate indirect pe piloti forati D1,08m. Albia se amenajeaza cu doua praguri cu latimea de 9,00m trepte pe o lungime de 29m, cu o cadere totala de 3,80m.

6 46+875 Predelus

1. Pod oblic la 60o, cu lungimea totala de 20,69m, cu o deschidere de 14m cu 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12m si doua culee tip divan fundate indirect pe piloti forati D1,08m. Albia se canalizeaza cu latimea de 7,00m pe o lungime de 105,40m. 2. Pod oblic la 80o, cu lungimea totala de 23,28m, cu o deschidere de 14m cu 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12m si doua culee fundate indirect pe piloti forati D1,08m. Pentru asigurarea sectiunii de scurgere fara interventii in albie este necesara ridicarea liniei rosii a drumului la 3,00…4,00m fata de teren.

7 53+265 Paltinului

1. Pod oblic la 60o, cu lungimea totala de 20,00m, cu o deschidere de 12,00m cu 18 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=0,89m si doua culee de greutate fundate direct.

8 54+430 Baier

1. Pod oblic la 70o, cu lungimea totala de 20,00m, cu o deschidere de 12,00m cu 18 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=0,89m si doua culee de greutate fundate direct.

9 55+550 VFN

1. Podet din casete prefabricate din b.a. tip C3, cu lungimea totala de 12,87m.

10 56+830 Doftana

1. Pod oblic la 60o, cu lungimea totala de 26,69m, cu o deschidere de 18,00m cu 10 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,12m si infrastructuri fundate indirect pe piloti forati D1,08m. 2. Pod oblic la 70o, cu lungimea totala de 33,28m, cu o deschidere de 24,00m cu 11 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,40m si infrastructuri fundate indirect pe piloti forati D1,08m.

11 57+570 Rece de Jos

1. Podet casetat din beton armat monolit, fundat direct, cu lungimea totala de 9,60m si lumina de 5,00m.

12 60 +500 Doftana

1. Pod in curba cu raza de 400m, cu lungimea totala de 119,44m, cu 4 deschideri: 24,00+28,00+28,00+24,00m continuizate pe pile, cu 9 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,44m si infrastructuri, 2 culee si 3 pile, fundate indirect pe piloti forati D1,50m. 2. Pod in curba cu raza de 400m, cu lungimea totala de 113,44m, cu 3 deschideri 33,00m cu 4 grinzi precomprimate cu armatura postininsa,


Page 50 of 124

Nr. Crt.

Km Curs Apa

Solutii analizate

hc=2,27m si infrastructuri, 2 culee si 2 pile, fundate indirect pe piloti forati D1,50m.

13 60+880 Rentea

1. Pod oblic la 70o, cu lungimea totala de 20,00m, cu o deschidere de 12,00m cu 18 grinzi joantive precomprimate cu corzi aderente, hc=0,89m si doua culee de greutate fundate direct

14 61+880 Adanca de Sus

1. Pod cu lungimea totala de 89,60m, cu 3 deschideri: 24,00+28,00+24,00m continuizate pe pile, cu cate 9 grinzi joanctive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,40m si infrastructuri, 2 culee si 2 pile, fundate indirect pe piloti forati D1,50m. 2. Pod cu lungimea totala de 93,70m, cu 3 deschideri de 21,00m cu cate 9 grinzi joanctive precomprimate cu corzi aderente, hc=1,40m si infrastructuri, 2 culee si 2 pile, fundate indirect pe piloti forati D1,50m.

Avand in vedere facttorii tehnici si factorii economici, s-a recomandat scenariul din solutia 1 a

podurilor.

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate,

asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de

locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);








localitatilor.













Page 51 of 124








47+160, 48+230 – 48+280, 50+800 – 50+840, 51+940 – 51+980, 56+090 – 56+130, 56+980 – 57+020,

57+780 – 57+820.

Implementarea proiectului va genera de asemenea imbunatatiri evidente la nivel de costuri de

operare, timp parcurs, sigutanta a circulatiei, ceea ce va reprezenta un suport pentru dezvoltarea

sustenabila a zonei. Proiectul va conduce la cresterea atractivitatii zonei pentru vizitatori, sau posibili

noi locuitori, contribuind la punerea in valoare a potentialului zonei.

- alte autorizaţii cerute pentru proiect.

In conformitate cu:

• Certificat de Urbanism nr. 169 din 20.10.2020 emis de Primaria Comunei Valea Doftanei,

judetul Prahova;

• Certificat de Urbanism nr. 517 din 29.10.2020 emis de Primaria Municipiului Sacele, judet

Brasov.

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Lucrarile de demolare se vor desfasura in paralel cu lucrarile de constructie conform graficului de

mai sus.

Urmatoarele lucrari de demolare sunt prevazute prin proiect:

Lucrari de DRUMURI:

• indepartare cale existenta;

• scarificare terasament existent pana la cota proiect;

• demolare podete existente (timpane, elemente de podet, aripi);

Toate materialele provenite din operatiile de demolare se vor indeparta din amplasament si vor fi

valorificate in masura in care este posibil sau transportate la un depozit de deseuri autorizat.

Lucrari de PODURI:

• se indeparteaza complet straturile caii de rulare, parapetele pietonale;

• se demonteaza suprastructurile ale podurilor existente sau ale podurilor provizori;

• se demoleaza culeele si racordarile cu terasamentele;


Page 52 of 124

• toate materialele provenite din operatiile de demolare se vor indeparta din amplasasament

si vor fi valorificate in masura in care este posibil sau vor fi transportate la depozite de

deseuri autorizate;

• toate operatiile de demolare se vor desfasura in conditiile impuse de normele in vigoare.

Toate deseurile/elementele rezultate vor fi incarcate, transportate si valorificate in masura

in care este posibil sau depozitate la depozite de deseuri autorizate, fie transportate la

depozitul beneficiarului (tabliere metalice de inventar);

• structura se va demola in ordinea inversa construirii acesteia, astfel incat demolarea unei

parti din constructie sa nu atraga prabusirea neprevazuta a altei parti;

• lucrarile de demolare vor incepe cu indepartarea incarcarilor moarte: straturile caii,

umpluturi trotuare, parapete, borduri, beton de panta, etc. Elementele de rezistenta de

beton armat se vor taia la dimensiuni potrivite avand in vedere greutatea acestora si

mijloacele de lucru avute la dispozitia lucratorilor;

• la operatiile de demolare se vor folosi echipamente pentru sustineri temporare ale

elementelor de rezistenta in timpul desfacerii acestora;

• demolarea elementelor se executa manual sau cu utilaje mecanizate, ingrijit, fara

producerea de socuri sau vibratii care sa deterioreze alte elemente de rezistenta ale

structurii existente;

• pe perioada executarii lucrarilor se va asigura indepartarea materialelor

demolate/demontate in asa fel incat sa nu se obstructioneze procesul de executie;

• transportul materialelor demolate va fi efectuat in mod ritmic in afara amplasamentului

pentru a se evita crearea unor depozite mari de deseuri in zona santierului.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Activitatile si lucrarile propuse vor avea unele efecte negative nesemnificative si temporare asupra

factorilor de mediu. Aceste efecte vor fi remediate prin lucrari specifice de refacere a mediului:

• molozul si materialele rezultate din desfaceri vor fi evacuate din amplasament, transportate

pentru valorificare sau depozitare la depozite de deseuri autorizate, ritmic pentru a se evita

acumularea acestora in santier;

• materialele in surplus ramase in urma executiei, utilajele de constructie vor fi evacuate din

santier pe masura ce acestea nu mai sunt necesare activitatii;

• se niveleaza rampele podului provizoriu dezafectat si se inierbeaza.

Dupa finalizarea lucrarilor toate constructiile provizorii ale organizarii de santier se vor demonta,

indeparta, astfel incat amplasamentul utilizat sa revina la forma initiala;

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

Dupa dezafectarea podurilor provizorii, se niveleaza rampele si se inierbeaza suprafetele deranjate

- alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deșeurilor).

În urma lucrărilor de demolare vor rezulta diferite tipuri de deşeuri care vor necesita o gestionare

adecvată în cadrul şantierului.


Page 53 of 124

Ca atare, toate elementele rezultate în urma lucrărilor de demolare se vor depozita pe categorii în

locuri special amenajate până la preluarea acestora în vederea reciclării/valorificării/eliminării de

către operatorii economici autorizaţi.

Pe durata transportului deseurile vor fi insotite de documente din care sa rezulte detinatorul,

destinatarul, tipul deseului, locul de destinatie si cantitatea.

V. Descrierea amplasării proiectului:

Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991,

ratificată prin Legea nr. 22/2001;

Proiectul nu intra sub incidenta Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context

transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001;

Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice,

actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările

ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind

protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național,

republicată, cu modificările și completările ulterioare;

In zona amplasamentului nu se afla obiective de patrimoniu cultural sau situri arheologice de interes

national.

Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale

mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:

▪ folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente

acestuia;













Page 54 of 124





Traseul in plan este caracterizat prin aliniamente scurte racordate cu curbe neamenajate si

serpentine in sectorul din varful muntelui .

Pe sectoarele de pe versantii muntelui, sub 1000 m altitudine, terenul este mai plat, aliniamentele

sunt mai lungi , iar razele curbelor de racordare sunt mai mari. Viteza de baza este de cca. 30 – 40

km/h . Pe sectorul de traversare a muntelui, la peste 1000 m altitudine, terenul devine mai

accidentat, aliniamentele sunt scurte si razele curbelor sunt mici, racordarile se fac in agrafa de par

(serpentine) pe sectorul dintre km 51+160 – km 52+385 ( poz. km relative ). Viteza de baza este de

cca. 15 - 20 km/h

Platforma drumului variaza intre 2,5 m si 6 m. De regula in zonele joase, la poalele muntelui

platforma drumului este mai mare, variind intre 4,50 m-6,50 m.

Pe versantii muntelui, latimea platformei drumului variaza intre 3,50 m si 4,50 m, drumul avand

caracteristicile unui drum de munte .

In zona montana, spre varful muntelui, platforma drumului de ingusteaza, latimea acesteia variind

intre 2.50 m si 3,50 m, avand caracteristicile specifice unui drum forestier secundar

Pe unele portiuni platforma este ingustata si datorita unor alunecari de taluze sau rupturi la

marginea platformei , datorate naturii terenului, lipsei lucrarilor de consolidare si/sau apararilor de

mal acolo unde drumul este in apropierea albiei paraului Doftana sau a afluentilor acestuia.

Alte cauze care limiteaza platforma drumului sunt :

➢ retelele de LEA medie si inalta tensiune amplasate pe marginea drumului;

➢ limitele proprietatilor riverane (garduri);

➢ depozitarea bustenilor rezultati din exploatarile forestiere.

In profil longitudinal tronsoanele de inceput si de sfarsit ale drumului au declivitati relativ normale

pentru un drum de munte, cu pante si rampe de pana in 4 % .

Pe tronsonul care traverseaza muntele drumul se dezvolta in functie de mai multe forme de relief

specifice unei astfel de zone. Astfel, dupa amplasamentul traseului analizat, drumul se poate incadra

in functie si de zonele traversate, in drum de coasta, de culme sau de trecere dintr-un bazin în altul,

care escaladează versantul și traversează culmea. Pe aceste sectoare declivitatile sunt foarte mari,

peste 7 % ajungand si la 10 % sau mai mari.

Scurgerea apelor pluviale se face gravitational, pe platforma drumului. Acolo unde exista, santurile

sunt colmatate si cu vegetatie abundenta.


Page 55 of 124

Podetele existente sunt colmatate si/sau deteriorate, fiind oricum subdimensionate, necesitand

inlocuirea lor. Podurile sunt in stare tehnica foarte rea, necesitand inlocuirea lor.

In lipsa santurilor de colectare si evacuare, apa provenita din precipitatii se scurge gravitational pe

platforma drumului, formand santuri transversale sau ravene longitudinale in terasamentul

drumului, sau balteste pe platforma drumului si pe terenul adiacent drumului.

Unul din efectele negative ale lipsei santurilor si podetelor este ravenarea platformei drumului si

spalarea partiala sau totala a pietruirii existente pe unele sectoare. Imbracamintea rutiera a acestul

drum este o pietruire pe aproape 95 % din lungime, din care pe unele sectoare pietruirea a disparut,

drumul fiind din pamant amestecat cu piatra sau bolovani din terenul natural.

Destinatia actuala a terenurilor pe care urmeaza sa se realizeze investitia este:

• Drum judetean DJ102I existent

• Fond forestier

• Ape

Politici de zonare şi de folosire a terenului;









Arealele sensibile;

Proiectul nu se suprapune peste areale sensibile.

Zona de nord a amplasamentului se află la o distanță de 101 metri de situl de importanță comunitară

ROSCI0001- Aninisurile de pe Tarlung iar zona de sud a amplasamentului se află la o distanță de 22

metri de Situl Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa. Vor fi respectate prevederile OUG

57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare

Pentru Situl Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa se vor respecta si prevederile PLANULUI DE

MANAGEMENT din 14 decembrie 2015 al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa.


Page 56 of 124

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector

în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

Coordonatele amplasamentului proiectului sunt prezentate in anexa 1.

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.

In urma analizei traseului, a conditiilor de teren si a expertizei tehnice nu au fost recomandate mai

multe variante de traseu.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra

mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile:

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu

a) Protecţia calităţii apelor:

In perioada de executie

In perioada de constructie a drumului judetean, sursele posibile de poluare a apelor sunt execuţia

propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi organizările de şantier.

Astfel, lucrările de terasamente determină antrenarea unor particule fine de pământ care pot ajunge

în apele de suprafaţă. Manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii (beton, piatră

spartă, agregate etc.) determină emisii specifice fiecărui tip de material şi fiecărei operaţii de

construcţie.

Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele

şantierului.

Manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri de materiale sau a

utilajelor în apropierea cursurilor de apă poate conduce la producerea unor deversări accidentale în

acestea.

De asemenea, ploile care spală suprafaţa şantierului pot antrena depunerile şi astfel, indirect,

acestea ajung în cursurile de apă.

Sursele directe sunt reprezentate de lucrările propriu-zise de construcţie, care pot produce

creşterea turbidităţii şi antrenarea de substanţe poluante în apele de suprafaţă. În timpul execuţiei

lucrărilor, există riscul producerii unei poluări locale a apelor cu material în suspensie. O cantitate

mai mare de materii aflate în suspensie pentru o perioadă mai îndelungată de timp, rezultat al unei

acţiuni repetate pe fundul apei, poate împiedica pătrunderea luminii în adâncime. Lipsa radiaţiei

solare afectează procesul de fotosinteză al organismelor acvatice. Substanţele organice din

materialul aflat în suspensie pot absorbi oxigenul disponibil din apele mediului înconjurător şi pot


Page 57 of 124

crea local condiţii de viaţă neadecvate pentru multe organisme acvatice. Tulburarea sedimentelor

presupune şi o potenţială readucere în soluţie a unor compuşi toxici, ce pot determina contaminarea

sau pot cauza moartea unor importante resurse de peşte.

Sursele indirecte sunt reprezentate de antrenarea de către apele pluviale a poluanţilor rezultaţi din

circulaţia vehiculelor de transport şi a utilajelor de construcţii în incinta şantierului şi pe căile de

rulare, de acces către şantier sau adiacente.

Sursele de poluare a apelor subterane și de suprafață pot fi reprezentate de:

• execuţia propriu-zisă a lucrărilor de terasamente şi a celorlalte lucrări de construcţii;

• transportul, manipularea şi punerea în operă a materialelor (pământ, piatră spartă, nisip,

beton etc.);

• tulburarea habitatelor locale ale biotopului acvatic, în zona lucrărilor pentru construcţia

podurilor şi podeţelor;

• manevrarea materialelor de construcţie, în special a betoanelor;

• manevrarea şi depozitarea combustibililor;

• pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele şantierului;

• circulaţia vehiculelor care vor transporta materiale de construcţie şi personalul angajat la

şantier şi înapoi;

• traficul utilajelor de construcţii;

• apele uzate generate în incinta organizărilor de şantier/bazelor de producție;

• scurgeri de ape încărcate cu lianţi, lapte de ciment şi suspensii de la platformele de

preparare a betoanelor sau de la locaţiile de punere în operă;

• spălarea de către apele de precipitaţii a suprafeţelor afectate de lucrări, fapt ce generează

antrenarea diverselor depuneri, astfel, indirect, acestea ajung în apa de suprafaţă;

• manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă materialele necesare sau a

utilajelor în apropierea cursurilor de apă;

• activităţile desfăşurate în incinta organizărilor de şantier/ bazelor de producţie;

• apele menajere provenite de la organizarea de santier se vor colecta in toalete ecologice de

catre antreprenorul lucrarii. Acestea vor fi vidanjate periodic sau ori de cate ori este necesar,

de catre firma care le va pune la dispozitie.

Traficul greu, specific şantierului, determină diverse emisii de substanţe poluante în atmosferă, de

tipul NOx, CO, SOx (caracteristice carburantului motorină), particule în suspensie etc. De asemenea,

vor fi şi particule rezultate prin frecare şi uzură (din calea de rulare, din pneuri). Poluanţii din aer

sunt transferaţi prin intermediul ploilor în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şi subterană, sol

etc.).

În perioada de construcţie a lucrărilor proiectate, cele mai importante măsuri de protecţie a

factorului de mediu apă sunt cele legate de tehnologia de execuţie şi de măsurile adoptate în

perimetrul de desfăşurare a acestora.

În scopul reducerii riscurilor de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă, în perioada de execuţie a

lucrărilor se vor lua următoarele măsuri:

• eşalonarea în timp a lucrărilor şi respectarea graficului de lucru;


Page 58 of 124

• se va asigura buna stare tehnică a vehiculelor şi utilajelor care vor efectua lucrări şi

• verificarea periodică a acestora;

• operaţiile de întreţinere (efectuarea de reparații, schimburile de piese, de uleiuri etc.) şi

• alimentarea cu carburanți a utilajelor şi mijloacelor de transport nu se vor face în

• apropierea cursurilor de apă, ci în locaţii cu dotări adecvate;

• se va realiza stropirea periodică a suprafeţelor de sol decopertat în fronturile de lucru, în

organizările de şantier şi pe drumurile tehnologice din pământ, în vederea evitării ridicării

prafului;

• organizarile de santier nu vor fi amplasate in apropierea cursurilor de apa si nici in

apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa si apeductelor;

• pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante si pentru a se evita formarea baltirilor,

platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, zonele de stocare

carburanți, zona de intreținere echipamente, zona de amplasare a stației betoane si a stației

de asfalt, vor fi amenajate şi impermeabilizate corespunzător;

• platforma organizarii de şantier trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie colectata

printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare

inainte de descarcare;

• reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile

echipamentelor si utilajelor la iesirea din santier, in puncte de curațire specia amenajate;

• nu se vor spăla mijloacele şi utilajele de construcţie în apele de suprafaţă sau în interiorul

ariilor naturale protejate Natura 2000;

• la construcţia de poduri peste cursuri de apă, se va asigura pastrarea sectiunii de curgere,

fara a fi generate obturari ale acestora;

• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in

albiile cursurilor de apa;

• dupa executarea lucrarilor, se vor curăţa albiile cursurilor de apa de materialele ramase,

pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;

• la punctele de lucru se vor amplasa toalete ecologice, care se vor vidanja periodic;

• pe şantier se vor prevedea dotări pentru intervenţie în caz de poluări accidentale (materiale

absorbante adecvate);

• până la momentul demarării construcţiei se va elabora un plan de prevenire a poluărilor

accidentale şi se va instrui personalul implicat în lucrări pentru respectarea prevederilor

acestuia; se va desemna o persoană responsabilă cu protecţia mediului;

• pe toata perioada executiei se vor respecta conditiile din Avizul de Gospodarire a Apelor;

• se va monitoriza permanent activitatea, în perioada de execuţie a lucrărilor, din punct de

vedere al protecţiei factorului de mediu apă.

O atentie deosebita se va acorda in momentul asternerii imbracamintii bituminoase pe drum si pe

rampele podurilor pentru a se evita scurgerea unor produse petroliere pe sol sau in apele de

suprafata.

Se apreciază ca emisiile de substanţe poluante în perioada de construcţie care ar putea ajunge direct

sau indirect în apele de suprafață sau subterane NU sunt în cantități importante și NU modifică

încadrarea în categoria de calitate a apei.


Page 59 of 124

În concluzie, lucrările de construcţie prevăzute în proiect nu pot provoca un impact semnificativ

asupra factorului de mediu apa, în măsura în care se vor respecta măsurile de protecție prevăzute.

În perioada de exploatare

În perioada de operare, sursele potenţiale de poluare a apelor de suprafaţă sau subterane sunt

următoarele:

• deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul contaminat cu:

o produse petroliere scurse de la autovehicule;

o depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;

o particule rezultate din uzura pneurilor sau din alte materii rezultate din trafic;

o lucrările de întreţinere a drumului în perioada de operare, în special prin deşeurile

produse, care pot contamina apele de suprafaţă (materiale antiderapante – săruri

decongelante);

Se apreciază ca emisiile de substanţe poluante în perioada de exploatare care ar putea ajunge direct

sau indirect în apele de suprafață sau subterane nu sunt în cantități importante și nu modifică

încadrarea în categoria de calitate a apei.

În condiţii normale de exploatare a drumului judetean şi prin respectarea măsurilor de protecţie a

mediului propuse, nu există evenimente care să producă un impact semnificativ asupra resurselor de

apă.

De mentionat faptul ca prin implementarea proiectului, riscurile de poluare a apei vor fi mult mai

mici prin comparatie cu alternativa 0, cea in care proiectul nu se realizeaza.

b) Protecţia aerului:

Activitatile desfasurate in cadrul proiectului care se constituie in surse de impurificare a atmosferei

sunt:

• functionarea utilajelor folosite pentru executarea lucrarilor. Poluantii emisi sunt cei specifici

gazelor de esapament ale motoarelor Diesel;

• demolarea structurilor existente, decaparea straturilor caii, transportul deseurilor sau a

materialelor la santier, asternerea noilor straturi ale caii: poluantii emisi sunt cei specifici

gazelor de esapament la care se adauga particulele fine de praf si compusi organici volatili.

In perioada desfasurarii lucrarilor pot rezulta emisii care sunt temporare si nesemnificative incat sa

aduca prejudicii mediului inconjurator.

Utilajele tehnologice folosite in timpul constructiei si functionarii vor respecta prevederile in vigoare

privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip motoarelor cu ardere interna, destinate masinilor

mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiei de gaze si particule poluante provenite

de la acestea.


Page 60 of 124

Avand in vedere ca durata de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a DJ 102I se limiteaza

la cca 42 luni si faptul ca lucrarile nu se realizeaza pe tot traseul drumului in acelasi timp, se

considera ca timpul redus de folosire al utilajelor si limitarea in spatiu, se considera impactul este

unul negativ nesemnificativ asupra poluarii aerului.

Sursele de poluare pe perioada realizarii proiectului vor fi difuze, se vor intreprinde o serie de

actiuni pentru reducerea poluarii aerului, dintre care mentionam:

• întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomăndarilor

firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării;

• se vor folosi în principal utilaje şi echipamente performante care să nu producă un impact

semnificativ asupra mediului prin noxele emise;

• mijloacele de transport a materiilor prime şi utilajele vor ave reviziile tehnice facute. Emisiile

de poluanţi din gazele de eşepament sunt limitate prin reviziile tehnice.

Dupa realizarea proiectului cantitatea de poluanti generata de mijloacele auto se va reduce datorita

scaderii consumului de combustibil (prin cresterea vitezei de deplasare) si a lipsei pulberilor pe

partea carosabila.

c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

In perioada de executare a proiectului

• sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de utilajele folosite in timpul constructiei si

de traficul autovehiculelor pentru aprovizionare/evacuare materiale din santier;

• utilajele tehnologice folosite in timpul constructiei si functionarii vor respecta prevederile in

vigoare privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip motoarelor cu ardere interna,

destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiei de gaze si

particule poluante provenite de la acestea;

• activitatile au un caracter intermitent, activitatea fiind oprita noaptea.

• Se va limita viteza de circulatie a tuturor utilajelor care intra in santierele de lucru

d) Protecţia împotriva radiaţiilor:

Proiectul propus nu reprezinta o sursa de generare a radiatiilor.

e) Protecţia solului şi a subsolului:

Sursele de poluare directă a solului şi subsolului pot fi constituite din:

• evacuări de ape uzate sau depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere provenite din

amplasamentul lucrărilor;


Page 61 of 124

• surse difuze, constând în activităţi de tip şantier, depozite intermediare, care în condiţii de

precipitaţii abundente generează poluanţi foarte greu controlabili atât pentru apă, cât şi

pentru sol şi aer;

• deversari accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor de acces;

• inlaturarea stratulul de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile executate

pe ampriza drumului.

Indirect, o serie de poluanţi pot ajunge pe solul din proximitatea drumului, generând procese

specifice de asimilaţie în organismele vegetale.

Depozitările necontrolate de deşeuri tehnologice constituie una din principalele surse de poluare a

solului, atât prin ocuparea unor importante suprafeţe de teren, cât şi prin impactul indirect produs

de deşeuri asupra solului.

În perioada de construcţie, în amplasamentul şantierului şi pe drumurile de acces, utilajele şi

vehiculele vor emite particule încărcate cu metale grele care se vor depune pe solul din jur. Există

deci posibilitatea contaminării solului cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Mn, local, în zonele amintite.

Pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport şi respectiv descărcare a

pământului pot fi considerate poluante numai în măsura în care sunt asociate cu alţi poluanţi (de ex.

SO2 cu particule de praf).

In perioada de executarea proiectului:

• tehnologia de executie are in vedere protectia solului si subsolului;

• nu se va face alimentarea utilajelor cu combustibil sau intretinerea curenta a acestora in

cadrul organizarii de santier. In cazul scurgerii accidentale de carburanti sau lubrifianti pe

sol, acestea se vor elimina urgent, folosind materiale absorbante (nisip, rumegus);

• constructorul este obligat sa aiba elaborat un plan de interventie in caz de poluari

accidentale si sa actioneze in conformitate cu acesta;

• nu se evacueaza ape uzate in apele de suprafata sau subterane;

• dupa terminarea lucrarilor de constructie, terenul afectat sub orice forma, precum si terenul

ocupat de organizarea de santier va fi redat categoriei initiale de folosinta;

• deseurile se vor colecta selectiv si vor fi eliminate/valorificate pe masura generarii;

• materialul rezultat din demolare ca fi refolosit pentru protectia malurilor, reciclat sau va fi

dus la groapa de gunoi;

• materialul rezultat din albie se va indeparteaza si se va transporta la un concasor de beton

pentru refolosirea lui in alte scopuri;

• betonul asfaltic, balastru, piatra, si betonul bituminos se vor aduce ritmic, pe masura

avansarii lucrarilor, de la agentii economici autorizati si vor fi puse in opera fara depozitare

intermediara;

• se va monitoriza permanent activitatea, în perioada de execuţie a lucrărilor, din punct de

vedere al protecţiei factorului de mediu sol.


Page 62 of 124

In perioada de exploatare

Principala formă de impact asociată exploatării drumului este impactul produs de traficul de pe

drumul judetean.

Sursele de poluare ale solului şi subsolului in perioada operationala a drumului judetean sunt:

• emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutier,

• apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma drumului judetean.

Poluanţii care caracterizează calitatea aerului pe întreaga perioadă de exploatare sunt cei rezultaţi ca

urmare a traficului auto. Dintre aceştia, NOx, SO2 şi metalele grele (în special Pb) sunt cei mai

periculoşi pentru contaminarea solului.

f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

Proiectul nu se suprapune peste areale sensibile. Zona de nord a amplasamentului se află la o

distanță de 101 metri de situl de importanță comunitară ROSCI0001 - Aninisurile de pe Tarlung iar

zona de sud a amplasamentului se află la o distanță de 22 metri de Situl Natura 2000 ROSCI 0153

Pădurea Glodeasa.

Figura 2. Localizarea amplasamentului în raport cu arii naturale protejate


Page 63 of 124

Situl Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa este localizat pe raza localității Valea Doftanei,

județul Prahova.

Măsurile de conservare prevăzute de planul de management vizează managementul corespunzător

al habitatelor de pădure pentru care a fost declarat situl, în special menţinerea pe loc a unui număr

suficient de arbori bătrâni sau putrezi atât pentru echilibrul specific acestor habitate cât şi pentru

păstrarea într-o stare favorabilă a asociaţiilor vegetale şi a speciilor protejate.

Situl a fost declarat pentru habitatele comunitare: 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion și

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, precum și pentru Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și

boreale. Habitatul 91V0- Păduri dacice de fag este un tip de ecosistem de aproximativ 200 ani.

Cenotaxonii vegetali din România asociați habitatului respectiv se regăsesc pe teritoriul sitului în

compoziția sa tipică.

Habitatul 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum cuprinde specii edificatoare sau cu constanţă

ridicată în asociaţiile vegetale pentru acest tip de habitat, ce se regăsesc în habitatul din sit.

Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale, estimat preliminar la declararea sitului ca fiind în

proporție de 3 % din suprafața sitului, nu a mai putut fi identificat într-o stare tipică în sit în cursul

inventarierilor de teren. Este posibil ca în trecut să fi existat petice din acest habitat pe suprafața

sitului, deoarece acesta se află pe unii din versanții din apropierea sitului. În prezent nu se poate

considera că se află într-o stare care să permită gestionarea sa, cu toate că unele urme sporadice de

asociații vegetale atipice mai pot fi întâlnite în sit.

Situl a fost declarat și pentru următoarele specii: Ursus arctos - cod Natura 2000 1354, Bombina

variegata – cod 1193 și Triturus montandoni – cod 2001. In cursul investigațiilor de teren pentru

fundamentarea planului de management al sitului s-a descoperit că Triturus montandoni nu se află

ca populație pe teritoriul sitului, fiind prezenți doar un număr redus de hibrizi ai acestei specii cu alte

specii de tritoni.

Situl Aninișurile de pe Tărlung se desfășoară de o parte si alta a DN 1A Săcele-Cheia, începând de la

malul sudic al Lacului de acumulare Târlungeni si continuând pe valea Tărlungului.

Suprafața ariei protejate se compune in proporție de 76% din pășuni si 24% din păduri de foioase.

Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona. (Paduri aluviale cu Alnus

glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Alte specii protejate aflate in perimetrul sit-ului: Triturus cristatus, Bombina variegata, Triturus

montandoni.

g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

Investitia este amplasata pe DJ 102I, in intravilanul comunei Valea Doftanei, judet Prahova si

intravilanul si extravilanul municipiului Sacele, judetul Brasov.

• Pe traseul drumului care face obiectul proiectului nu au fost identificate obiective de interes

public, monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista intituit un regim

de restrictie, zone de interes traditional.


Page 64 of 124

• In urma implementarii proiectului nu se vor genera poluanti care pot afecta asezarile umane

si obiectivele de interes public.

• Lucrarile desfasurate nu vor afecta negativ semnificativ locuitorii din zona.

Figura 3. Amplasarea proiectului în zona localității Brădet

Figura 4. Amplasarea proiectului în zona satului Trăisteni


Page 65 of 124

În etapa de execuţie, vor fi respectate următoarele măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a

obiectivelor protejate:

• Realizarea lucrărilor se va organiza pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât

fie scurtată perioada de execuţie a modernizării/reabilitării drumului DJ 102I, pentru a

diminua durata de manifestare a efectelor negative;

• Utilizarea de mijloace tehnologice şi utilaje de transport silenţioase;

• Executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf,

zgomot şi vibraţii;

• Umectarea periodică a materialelor de terasamente, a celor de balastieră, a celor folosite în

staţiile de preparare a betoanelor şi mixturilor asfaltice, pentru reducerea emisiilor în

atmosferă pe perioada manevrarii;

• Asigurarea de puncte de curăţare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor tehnologice

şi mijloacelor de transport;

• Asigurarea semnnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare;

• Asigurarea siguranţei turiştilor, celor care sunt în trecere şi riveranilor prin amplasarea de

parapeţi, sisteme de semnalizare, marcaje de direcţionare, marcaje de avertizare;

• Menţinerea curăţeniei pe traseele şi drumurile de acces folosite de mijloacele tehnologice şi

de transport;

• Protecţia construcţiilor şi amenajărilor existente;

În etapa de operare vor fi respectate următoarele măsuri:

• Întreţinerea curentă a drumului de către administratorul acestuia, precum şi întreţinerea

drumului în condiţii normale, astfel încât să fie evitate blocajele care ar genera creşteri de

noxe şi zgomot afectând populaţia din vecinătatea drumului.

h) Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în

timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

Gestoionarea deseurilor in faza de constructie va fi asigurata de antreprenorul lucrarilor cu

respectarea legislatiei in domeniu. Se va sigura de catre antreprenor intocmirea si pastrarea la zi a

unui registru de deseuri care va fi pus la dispozitia autoritatilor de mediu.

Din activitatile de reabilitare a drumului judetean DJ102 I, in aceasta faza au fost estimate

urmatoarele cantitat de deseuri:

Nr.

Crt.

Cod Deseu Denumire Cantitate

estimate

U.M. Gestionare

1 17 05 04 pământ și pietre, altele decât

cele specificate la 17 05 03

200.000 m.c. Reutilizare ca si material de

umplutura

2 17 01 01 Beton 20 t Reutilizare, valorificare


Page 66 of 124

Nr.

Crt.


estimate

U.M. Gestionare

3 17 03 02 Asfalturi 0,5 t Reutilizare, valorificare

4 17 04 05 fier și oțel 10 t Valorificare

5 17 04 11 cabluri, altele decât cele

specificate la 17 04 10

50 Kg Valorificare, depozitare in depozite

autorizate

6 17 09 04 amestecuri de deșeuri de la

construcții și demolări,

altele decât cele specificate

la 17 09 01, 17 09 02 și 17

09 03

20 t Valorificare dupa sortare, depozitare

in depozite autorizate

7 15 01 01 Ambalaje de hârtie și carton 1 t Valorificare

8 15 01 02 ambalaje de materiale

plastice

0,5 t Valorificare

9 15 01 03 ambalaje de lemn 1 t Valorificare

10 20 03 01 deșeuri municipale

amestecate

1 t Tratare/ Depozitare in depozite

autorizate

11 20 03 04 nămoluri din fosele septice 2 t Tratare prin operatori autorizati

12 17 05 03* pământ și pietre cu conținut

de substanțe periculoase

0,5 t Tratare prin operatori autorizati

In vederea reducerii cantitatilor de deseuri ca urmare a realizarii proiectului, se are in vedere

depozitarea pe categorii a deseurilor (hârtie; ambalaje, metale, etc.) în recipienţi sau containere

destinate colectării acestora, iar in ceea ce priveste deseurile menajere, acestea vor fi transportate

la depozite autorizate. Toaletele ecologice vor fi golite periodic de o firmă autorizată. Deseurile cu

continut de deseuri periculoase vor fi gestionate doar prin firme autorizate pentru acest tip de

deseuri.

Se vor încheia contracte cu societăţi autorizate ce vor asigura eliminarea/valorificarea tuturor

tipurilor de deşeuri generate. Deşeurile generate în urma proiectului, în toate etapele acestuia, vor fi

depozitate temporar doar pe suprafeţe special amenajate.

În incinta organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi

gestionării tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu

pubele, containere şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor.

Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare container sau

recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform HG

856/2002.


Page 67 of 124

În toate etapele proiectului se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG nr. 856/2002 şi

respectiv Legea nr. 211/2011.

În vederea realizării unui management adecvat al deșeurilor se va urmări:

• colectarea selectivă, reciclarea/valorificarea deşeurilor şi depozitarea acestora în condiţii de

siguranţă;

• toate deşeurile reciclabile să fie valorificate;

• transportul deşeurilor menajere şi a deşeurilor inerte să se realizeze prin intermediul unei

firme specializate la cel mai apropiat depozit de deşeuri inerte;

• depozitarea deşeurilor să nu se facă în apropierea cursurilor de apă sau în apropierea ariilor

protejate;

• apele uzate de la toaleta ecologică vor fie vidanjate.

i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

Execuţia lucrărilor va necesita utilizarea unor materiale care prin compoziţie sau prin efectele

potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt încadrate în categoria substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase. Aceste substanţe şi materiale sunt reprezentate de:

• carburanţi (motorină, benzină) folosiţi pentru funcţionarea echipamentelor şi mijloacelor de

transport;

• lubrifianţi (uleiuri) utilizaţi pentru utilajele de construcţie;

• aditivi de mixturi asfaltice şi bitum utilizate în lucrările de asfaltare;

• vopseluri utilizate pentru marcajele rutiere si solvent utilizati pentru diluarea vopselurilor.

Managementul acestor substanţe se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a indicaţiilor de pe

ambalajele acestor produse, precum şi din fişele cu date de securitate care însoţesc produsele.

Pe amplasament nu se vor executa activitati de intretinere sau reparare a utilajelor, iar daca se vor

face, se va realiza pe platforme betonate echipate cu separator de produse petroliere.

Substanţele şi preparatele chimice necesare desfăşurării activităţilor vor fi depozitate în incinta

organizării de şantier, în spaţii special prevăzute în acest sens, în ambalajele originale în care sunt

livrate de la producător.

În spaţiile special prevăzute pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice vor fi prevăzute

kituri de intervenţie în caz de scurgeri accidentale compuse din materiale absorbante şi recipienţi

speciali de colectare. În cazul apariţiei unor scurgeri accidentale de substanţe sau preparate chimice

în zona de depozitare sau în zona de lucru, vor fi luate imediat măsuri corespunzătoare, astfel încât

să se izoleze sursa, să se îndepărteze substanţele şi să se elimine de pe amplasament în condiţii de

siguranţă, prin operatori economici autorizaţi.

Personalul care utilizează în activitate substanțe și preparate chimice vor fi informați și instruiți

periodic cu privire la pericolele ce ar putea fi provocate de acestea, precum și la modul de acționare

în cazul apariției unor incidente.


Page 68 of 124

Întreținerea utilajelor și a vehiculelor se va face într-un spațiu special amenajat din organizările de

șantier, situate în afara ariilor naturale protejate.

Mixtura asfaltică se va prepara în instalații specializate și va fi transportată în fronturile de lucru cu

mijloace de transport specifice.

Vopselurile și emulsia bituminoasă vor fi aduse în recipiente etanșe și descărcate în utilaje de lucru

specifice, iar recipientele goale se vor restitui producătorilor sau distribuitorilor.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și

a biodiversității. Principalele resurse naturale care vor fi utilizate în etapa de construcţie sunt agregatele minerale

(balast; piatra sparta; anrocamente; nisip), apa pentru constructii si pamant bun pentru umpluturi.

Locaţiile de procurare a agregatelor şi materialelor de umplutură (nisip şi pietriş) nu vor fi amplasate

în interiorul siturilor Natura 2000.

Aprovizionarea cu materialele necesare se va face doar de la furnizorii autorizați care să fie cât mai

apropiați de locul utilizării.

În perioada de construcţie, consumul de apă va fi limitat strict la necesarul igienico-sanitar și cel

pentru executarea lucrărilor propuse.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod

semnificativ de proiect:

- impactul asupra populației, sănătății umane, biodiversității (acordând o atenție specială speciilor și

habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, terenurilor,

solului, folosințelor, bunurilor materiale, calității și regimului cantitativ al apei, calității aerului, climei

(de exemplu, natura și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor și vibrațiilor,

peisajului și mediului vizual, patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre aceste

elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt,

mediu și lung, permanent și temporar, pozitiv și negativ);

Impactul asupra populatiei si sanatatii umane

Reabilitarea si modernizarea tronsonului de drum DJ 102I nu va avea un impact potential

semnificativ asupra populatiei si sanatatii umane.

Populatia din cele doua comune Valea Doftanei si Bradet nu va fi afectata de lucrarile desfasurate

strict pe amplasament.

In perioada de executie a lucrarilor de modernizare a drumului prin cele doua localitati vor trece

mijloacele de transport cu materiale si muncitori.


Page 69 of 124

Principalele surse de impact asupra aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public în perioada

de realizare a lucrărilor sunt:

• zgomotul şi vibraţiile produse ca urmare a lucrărilor executate;

• generarea de emisii şi praf în timpul execuţiei lucrărilor şi a circulaţiei utilajelor şi mijloacelor

de transport;

• activităţile specifice organizărilor de şantier/bazelor de producţie;

• depozitarea necontrolată a deșeurilor și materialelor.

Activitatea se va desfasura numai pe timpul zilei, nu este afectata perioada de odihna. Poluanţii

emişi nu au caracter cumulativ, sunt din surse mobile, dispersia lor se face pe măsura deplasării.

Impactul manifestat asupra populaţiei in perioada de realizare a lucrarilor de modernizare va fi

direct, negativ nesemnificativ, limitat in timp strict pe perioada desfasurarii lucrarilor si de

magnitudine redusă.

După realizarea proiectului impactul asupra populaţiei va fi pozitiv prin realizarea unei căi de

comunicare facilă intre Judetul Prahova si Judetul Brasov.

Pe amplasament nu exista habitate si specii de importanta conservativa.

Prin implementarea proiectului nu vor fi afectate negativ apele subterane din zona.

Pe perioada de executie se vor folosi utilaje de constructii care au intensitatea sunetului la

functionare sub limita stabilita de lege

Lucrarile de constructie nu presupun tehnici care sa produca poluare fonica.

Impactul asupra biodiversitatii, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Flora din zona proiectului este reprezentata in principal din paduri de fag, brad sau mai rar din molid,

pin, carpen, mesteacan. Padurile de fag, brad si alte esente ajuta foarte mult la echilibrarea

regimului ploilor. Acestea ajuta la dezvoltarea si maturizarea semanaturilor, ierburilor de pe pasuni

si asigurarea nutretului pentru iarna. Padurea contribuie de asemenea la fixarea solului,

impiedicandu-se astfel degradarea terenurilor, prin ferestruirea lor de catre suvoaie repezi.

Fauna este reprezentata de vietuitoarele intalnite de regula in Carpati. In padurea de munte s-a

semnalat prezenta mai multor mamifere, dintre care amintim: cerbi si caprioare, ursul brun, lupul,

mistretul, jderul, vulpea, veverita, castorul si vidra.

Pasarile salbatice ce traiesc in zona sunt de o mare varietate. Ciocanitoarea este des intalnita. Alte

specii semnalate in zona sunt ciocarlia, cocosul de munte (care prefera padurile de molid din zona).

Dintre reptile sunt de mentionat vipera si soparla de munte si broasca bruna de munte. Din

categoria pasarilor rapitoare este de mentionat bufnita. In golurile alpine se intalneste vulturul,

mierla de piatra, cinteza. Prepelita, vrabia, pitigoiul populeaza de asemenea livezile si padurile din

jurul proiectului.


Page 70 of 124

Din fauna ihtiologica semnalam prezenta pestilor specifici apelor de munte, in bazinul Doftanei

traieste pastravul alaturi de speciile de pesti ce se adapteaza atat apelor de munte, cat si lacului

artificial de la Paltinu.

Pentru această componentă nu vor fi generate impacturi negative semnificative, această afirmaţie

fiind susţinută de următoarele argumente:

• În perioada de execuție, principalul impact asupra vegetației indus de proiect îl constituie

activitățile care duc la schimbarea folosinței terenului.

• Impactul identificat constă în pierderea unor suprafețe acoperite cu vegetație în detrimental

suprafețelor care vor fi ocupate de amprenta la sol a drumului.

• Se recomandă ca zona de desfășurare a lucrărilor să fie bine delimitată, astfel încât să se

reducă la minim impactul asupra habitatelor naturale învecinate.

• În etapa de funcționare, impactul va consta în ocuparea definitivă a unor suprafețe, datorate

amprentei la sol a drumului judetean.

• Traseul nu intersectează suprafeţe de habitate importante pentru fauna sălbatică.

• Proiectul nu intersectează arii naturale protejate sau alte zone de interes pentru conservare.

• În ceea ce priveşte potenţialul impact al proiectului asupra Padurilor Virgine incluse in

Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine din Romania se constată că în general,

nu va exista un impact negativ semnificativ. In tabelul urmator sunt prezentate Padurile

Cvasivirgine identificate in proximitatea drumului judetean DJ 102I, iar in figura 5 este

prezentata localizarea acestora in raport cu proiectul propus.


Page 71 of 124

Tabel Padurile Cvasivirgine identificate in proximitatea drumului judetean DJ 102I

Nr. crt.

Numele padurii virgine si/sau cvasivirgine

Fundamentat in baza

Tipul de proprietate

Latitud N Long E

Altitudine Localizare administrativa

Amenaj silvic, editia ...

Studiu de fundam, editia ...

min max Judet Detinator Admin OS/OSP

UP u.a. TP S (ha)

B. PADURI CVASIVIRGINE

273 Doftana 2013 publică UAT 45°28'20.88" 25°44'41.09" 1250 1450 Brașov RPLP Kronstadt RA

I Târlung 47B 4114 10.80


I Târlung 48B 4114 29.10


I Târlung 49B 4114 17.10

1655 Glodeasa 2013 publică stat 45° 23' 21.65" N 25° 44' 34.37" E 920 1150 Prahova OS Câmpina

V 69A 4111 36.45


V 69B 2211 7.18


V 70 2211 39.80


V 71 2211 23.24


V 72A 2211 30.84


V 73A 2211 38.21


Page 72 of 124

Nr. crt.


Fundamentat in baza


Latitud N Long E





UP u.a. TP S (ha)


V 73B 2211 4.30


V 74A 2211 9.63


V 74B 4114 3.34


V 74C 2211 22.88


V 75A 2211 6.32


V 75B 4111 3.55


V 75C 2211 8.49


V 75D 4114 1.97


V 76A 2211 24.16


V 76B 2211 0.60


V 77A 2211 34.28


Page 73 of 124

Nr. crt.


Fundamentat in baza


Latitud N Long E





UP u.a. TP S (ha)


V 77B 2211 8.51


V 78 2211 36.86


V 79A 2211 25.67


V 79B 4114 0.77


V 79C 4114 1.23


V 80 2211 36.43


V 81 2211 28.69


V 82 2211 45.87


V 83A 4111 43.00


V 83C 2211 3.32


Page 74 of 124

Figura 52. Harta Padurilor Virgine


Page 75 of 124

Proiectul se suprapune peste fond forestier proprietate publica a statului si fond forestier propietate

privata a persoanelor fizice. Implementarea proiectului necesita schimbarea categoriei de folosinta

pentru aceste suprafete de padure.

Conform estimarilor actuale, suprafatele de teren aflate in fond forestier necesar a fi defrisate sunt:

Tabel – Suprafete afectate in Judetul Brasov

Nr. Crt.

Suprafata (mp)

Proprietar Administrator UP UA

1 278.081 Municipiul Sacele RPLP Sacele RA VII Doftana 127 D

2 224.899 Municipiul Sacele RPLP Sacele RA VII Doftana 6R2

3 209.193 Municipiul Sacele RPLP Sacele RA VII Doftana 38 B

4 1043.597 Municipiul Sacele RPLP Sacele RA VII Doftana 401 B

5 1542.946 Municipiul Sacele RPLP Sacele RA VII Doftana 45 A

6 179.489 Municipiul Sacele RPLP Sacele RA VII Doftana 44V


8 235.467 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 46V

9 10133.280 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 46R

10 724.966 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 46 B

11 430.224 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 46 D

12 151.209 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 46 D

13 710.800 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 46 C


15 5380.207 Municipiul Brasov RPLP Kronstadt RA II Tarlung 54 E

16 4961.059 Institutul de Cercetari OS Experimental Sacele I Sacele 78R

17 2468.097 Institutul de Cercetari OS Experimental Sacele I Sacele 78 A

18 82.787 Institutul de Cercetari OS Experimental Sacele I Sacele 79 A

19 7275.375 Institutul de Cercetari OS Experimental Sacele I Sacele 79A

20 475.029 Institutul de Cercetari OS Experimental Sacele I Sacele 79 B

Mun Sacele/RPLP Sacele RA

Mun Brasov/RPLP Kronstadt RA

ICAS/OS Exp Sacele

mp mp mp

11550.684 17766.154 15262.346

ha ha ha

1.1551 1.7766 1.5262

Total FFN imp jud BV 4.4579

Total suprafata impactata din fondul forestier SBV = 4.4579 ha


Page 76 of 124

Tabel – Suprafete afectate in Judetul Prahova

Proprietar Administrator UP UA Shape_Area_mp

Statul RNP-OS Doftana VII 30D 846.4613773

Retrocedat Fost OS Doftana Fost UP VII 30LEG 97.32904551

Statul RNP-OS Doftana VII 30B 4597.027907

Statul RNP-OS Doftana VII 29RR2 90.84812147

Statul RNP-OS Doftana VII 28RR 77.4058825



Statul RNP-OS Doftana VII 29A 5622.318736



Statul RNP-OS Doftana VII 28E 681.2783036

Statul RNP-OS Doftana VII 29C 1606.219331

































Page 77 of 124



































Statul RNP-OS Doftana VII 14AA2 286.5286959


Statul RNP-OS Doftana VII 14MM 495.4402079

Statul RNP-OS Doftana VII 14CC 66.17919009










Page 78 of 124








Statul RNP-OS Doftana VII 6F 1227.444123









Statul RNP-OS Doftana VII 97AA 1002.089379

Statul RNP-OS Doftana VII 96AA 824.6454301






Statul RNP-OS Doftana VII 97G 1351.712637









Statul RNP-OS Doftana VII E2 19.01967915





Statul RNP-OS Doftana VII 152NN 346.4499643



Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86L18-C 2624.608919

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 87SCH_A 725.2455417

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86SCH_J 3433.586088

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86SCH_I 5751.983718

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86SCH_B 132.7131384

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86L18-E 1401.213513


Page 79 of 124


Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86L-18-F 4733.763734

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86L18-C 351.6970259


Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86SCH_H 169.988831

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86L18-RR 127.8250071

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86L18-D 69.39324293


Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 67SCH_F 705.0288638

Statul RNP-OS Campina V 83B 135.578023

Statul RNP-OS Campina V 68B 215.0022442

Statul RNP-OS Campina V 68C 112.1396699

Retrocedate Fost OS Campina Fost UP V 86SCH_G 11.59383127


OS Doftana OS Campina Retrocedate

OS Doftana OS Campina

ha ha ha ha

7.8379 0.0462 0.4121 2.0606

Total suprafata impactata din fondul forestier SPH = 10.3568 ha

Suprafetele exacte de padure impactata sunt prezentate in fisele tehnice de transmitere-defrisare

atasate acestei documentatii.

Traseul nu intersectează suprafeţe de habitate importante pentru fauna sălbatică.

În ceea ce priveşte potenţialul impact al proiectului asupra păsărilor de interes comunitar încadrate

în anexa I din Directiva Păsări, se constată că în general, nu va exista un impact negativ semnificativ,

iar prin aplicarea măsurilor de diminuare propuse, intensitatea impactului va scădea până la lipsa

acestuia.

Cele mai apropiate situri Natura 2000 de traseul proiectului sunt ROSCI0001- Aninisurile de pe

Tarlung la o distanta de 101 m in zona de nord a amplasamentului si ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa

la o distanta de 22 de m in zona de sud.

Impactul asupra terenurilor şi solului

Principalul impact negativ direct asupra solului în etapa de execuţie se datorează lucrărilor de

manevrare a maselor de pământ (decopertări, excavări, depozitări) pe suprafeţele ce vor fi ocupate

de elementele temporare aferente organizărilor de şantieri, dar mai ales de elementele care vor

ocupa permanent suprafaţa solului, reprezentate de componentele de infrastructură aferente

traseului.

Impactul cel mai important asupra solului este dat de ocuparea definitivă a unor suprafețe necesare

execuției drumului.


Page 80 of 124

Traseul analizat nu va afecta ariile protejate sau alte suprafete de teren sensibile din punct de

vedere al biodiversitatii.

La finalizarea lucrărilor se vor realiza lucrări de ecologizare a suprafețelor ocupate temporar și

aducerea acestora la folosințele ințiale.

În perioada exploatării drumului judetean, principala formă de impact este produsă de traficul de pe

drum.

Surse de poluare a solului mai pot fi constituite din depozitări necontrolate de deşeuri, evacuări de

ape impurificate în imediata vecinătate a căii de rulare.

Indirect, o serie de poluanţi pot ajunge pe solul din proximitatea drumului, generând procese

specifice de asimilaţie în organismele vegetale.

Se apreciează că în perioada de operare vor rezulta concentraţii de substanţe poluante în aer, care

ajung să se depună pe sol, ce nu vor depăşi limitele admisibile. Apreciem astfel că nu se va exercita

un impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului desfăşurat pe drumul judetean, date fiind

condiţiile de trafic fluent, fără variaţii semnificative ale vitezei.

Impactul va fi negativ redus, va fi direct si se va manifesta strict in punctele de lucru

Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei

În perioada de construcţie a drumului judetean, impactul asupra apelor va fi generat de execuţia

propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi activităţile specifice organizărilor de şantier/bazelor de

producţie.

Cantitățile de poluanți ce pot ajunge în perioada de construcţie în apele de suprafață NU afectează în

mod semnificativ ecosistemele acvatice sau celelalte folosinţe ale apei în aval. Calitatea apei va fi

modificată local prin dislocarea materialului de pe fundul albiei şi se va manifesta prin creşterea

turbidităţii, materialele aflate în suspensie sedimentează pe distanţe reduce.

Impactul asupra apelor în perioada de execuție este nesemnificativ, se manifestă local şi temporar.


asupra factorului de mediu apa, în măsura în care se vor respecta măsurile de protecție prevăzute.

În perioada de exploatare, impactul asupra apelor va fi generat de următoarele:

• deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul contaminat cu produse

petroliere scurse de la autovehicule, depuneri de pulberi provenite din arderea

combustibilului, particule rezultate din uzura pneurilor sau din alte materii rezultate din

trafic;

• lucrările de întreţinere a drumului judetean;

În perioada funcţionării invesţiei calitatea apelor pluviale ce ajung in emisar se va imbunatatii prin

reducerea cantitatii de material antrenat de pe carosabil – impactul va fi pozitiv minor.


Page 81 of 124

Impactul asupra calităţii aerului şi climei

In perioada de execuție a lucrării propuse, impactul asupra calității aerului este datorat emisiilor de

praf și emisiilor de poluanți specifici arderii combustibililor fosili în motoarele utilajelor,

echipamentelor, a mijloacelor de transport folosite la punerea în operă a lucrărilor şi respectiv, ca

urmare a activităţilor desfăşurate în cadrul organizărilor de şantier.

Lucrările de execuție a proiectului sunt locale, temporare şi se estimează că nu vor depăşi

concentraţiile maxim admisibile de pulberi în suspensie, SO2, NO2, CO, Pb, stabilite prin Legea nr.

104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.


asupra climei şi factorului de mediu aer, în măsura în care se vor respecta măsurile de protecție

prevăzute.

Calitatea aerului va fi afectată temporar în zona organizărilor de şantier, a fronturilor de lucru şi în

zona drumurilor de acces, în principal prin creşterea concentraţiilor de particule în suspensie

generate de activităţile specifice în fronturile de lucru şi prin creşterea concentraţiilor de poluanţi

datoraţi folosirii utilajelor cu motoare cu combustie internă.

În perioada de execuţie a lucrarilor manevrarea pamantului si manipularea utilajelor se va face

respectand tehnologia de execuţie.

Pe termen lung calitatea facotului de mediu va fi imbunatatita prin reducerea emisiilor de praf de pe

suprafata de rulare, dar si datorita emisiilor de la autoveviculele care tranziteaza acest sector de

drum.

Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

Impactul se va manifesta temporar, în perioada de execuţie, în zonele situate pe traseul mijloacelor

de transport ce fac aprovizionarea cu materii prime şi materiale.

Principalul impact va fi generat de următoarele:

• funcţionarea utilajelor terasiere pentru amenajarea terenului (buldozere, excavatoare,

• compactoare etc.);

• activităţile specifice organizărilor de şantier/bazelor de producţie;

• manipularea materialelor.

În perioada de exploatare a drumului judetean, principala sursă de zgomot şi vibraţii este

reprezentată de circulaţia autovehiculelor pe această arteră rutieră.

Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de volumul traficului, viteza de rulare, proporţia

vehiculelor grele şi de natura suprafeţei de rulare.

Impactul asupra peisajului şi mediului visual

Implementarea proiectului va avea impact negative nesemnificativ asupra peisajului si a mediului

visual, asta in principal datorita faptului ca proiectul de modernizare propus este localizat peste

amprenta drumului judetean existent.


Page 82 of 124

Perioada de execuție reprezintă o etapă cu durată limitată și se consideră că echilibrul natural și

peisajul vor fi refăcute după încheierea lucrărilor. În perioada de execuție nu este necesar să se

prevadă amenajări peisagistice.

Menţionăm că nu se va ocupa nicio suprafaţă de teren în interiorul ariilor naturale protejate Natura

2000.

Pentru refacerea peisajului afectat de lucrările de execuție a drumului judetean se va realiza

continuitatea și rezolvarea corectă din punct de vedere peisagistic a spațiilor verzi de pe toată

lungimea drumului proiectat. Taluzurile se vor înierba cu specii locale, fără a introduce specii

invazive.

Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural

Pe traseul drumului judetean DJ 102I nu se afla obiective de patrimoniu cultural sau situri

arheologice de interes national.

Natura impactului

Impactul generat de lucrările propuse are caracter nesemnificativ şi se manifestă temporar în

perioada de execuţie.

O dată cu realizarea drumului judetean, schimbarea în peisaj este minora și definitivă. În perioada de

exploatare a drumului judetean, principala sursă de impact este reprezentată de circulaţia

autovehiculelor pe această arteră rutieră.

Exploatarea proiectului analizat nu va genera impact cumulat asupra siturilor Natura 2000 datorită

distanţei la care se află faţă de acestea.

Exploatarea drumului judetean DJ 102I ce face legatura intre judetul Prahova si Judetul Brasov va

avea impact pozitiv din punct de vedere al următoarelor aspecte:

• îmbunătățirea calității aerului din zona analizată prin atragerea traficului de pe drumurile

adiacente, conducând implicit la reducerea emisiilor de poluanți atmosferici;

• fluidizarea traficului, atât în localităţile traversate, cât și în cazul traficului de tranzit (se va

reduce semnificativ timpul de tranzit).

In consecinţă, din datele existente de la Beneficiar şi prin respectarea măsurilor propuse prin

prezentul memoriu, rezultă că impactul cumulativ nu este semnificativ din punct de vedere al

afectării factorilor de mediu în timpul execuţiei şi exploatării.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/speciilor afectate);

Extinderea spatiala a zonei de influenta a impactului este in stransa legatura cu natura impactului, de

asemenea cu magnitudinea si complexitatile acestuia. Zona de impact va fi limitata la amplasament,

solul/subsolul sau biodiversitatea zonei (care este redusa la amplasament).


Page 83 of 124

În condiţii normale de exploatare a drumului județean şi prin respectarea măsurilor de protecţie a

mediului propuse, nu există evenimente care să producă un impact semnificativ extins asupra

factorilor de mediu.

Populaţia din zona traseului mijloacelor de transport ce asigură materiile prime si materialele

necesare lucrarilor poate fi afectată temporar de zgomot, însă nivelul acestuia nu va crea o stare de

disconfort, daca vor fi respectate măsurile operaționale propuse.

În etapa de operare, impactul potenţial negativ al proiectului se va manifesta în principal prin

zgomotul şi vibraţiile produse de circulaţia autovehiculelor.

Magnitudinea și complexitatea impactului;

Conform situatiei prezentate mai sus, magnitudinea impactului este foarte limitata, iar

complexitatea este redusa.

Riscurile mai mari de producere a unor impacturi moderate sunt în cazul:

• Calităţii vieţii locuitorilor din imediata vecinătate a traseului drumului județean DJ 102I

(Sat Trăisteni din județul Prahova; Brădet din județul Brașov) prin creşterea nivelului de

zgomot şi a concentraţiei poluanţilor atmosferici în timpul execuţiei;

• Creşterii ratei de mortalitate (din cauza creşterii vitezei) pentru speciile de faună, în

perioada de operare, ca urmare a coliziunii acestora cu autovehiculele care circulă pe

drumul județean DJ 102I, în cazul în care împrejmuirea nu este menţinută în mod

corespunzător;

În termeni de complexitate, proiectul analizat se suprapune parțial peste cursuri de apă și zone

forestiere, însă nu generează un impact cumulativ semnificativ, deoarece lucrările de construcție se

concentrează mai mult pe suprafaţa de teren ocupată de proiectul în sine şi de structurile asociate.

Probabilitatea impactului;

Impactul cu probabilitatea cea mai ridicata va fi cel determinat de emisiile atmosferice si de zgomot

– doar la nivelul amplasamentului si in cantitati reduse. Nu va exista alt tip de impact semnificativ.

Seturile de măsuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului care se propun si care sunt

obligatoriu a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatii aparitiei si/sau extinderii unor

tipuri de impacturi.

Durata, frecvența și reversibilitatea impactului;

Pe durata de derulare a proiectului, durata impactului este limitata. Frecventa acestuia este

discontinua in ceea ce priveste zgomotul provenit de la utilajele si echipamentele folosite pentru

defasurarea lucrarilor. Acest impact este reversibil. In perioada de exploatare a drumului reabilitat

toate tipurile de impact fiind mult diminuate.

Din punct de vedere al marimii complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus,

temporar si local.


Page 84 of 124

Implementarea măsurilor obligatorii de prevenire si reducere a impactului negativ asupra mediului,

vor contribui la scaderea duratei si frecventei unor tipuri de impacturi negative.

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

Măsurile generale de prevenire/reducere/ameliorare sunt prezentate în capitolul VIII.

Natura transfrontalieră a impactului.

Distanta fata de granite este foarte mare, astfel incat nu va exista un impact transfrontalier.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru

conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune

tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze

negativ calitatea aerului în zonă..

Monitorizarea activităţii de modernizare a drumurilor este necesară pentru ca efectele negative

asupra mediului înconjurător să fie minime.

În timpul execuţiei lucrarilor aferente proiectului se vor lua toate măsurile necesare pentru a nu fi

afectat mediul inconjurator.

Lucrările de execuţie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului înconjurator.

Se va urmari:

• manipularea cu atentie a utilajelor;

• respectarea cailor de acces pentru utilaje;

• respectarea tehnologiei de execuţie;

• manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor.

Pentru prevenirea poluării şi protejarea factorilor de mediu se recomandă respectarea următoarelor

măsuri:

Tabel - Masuri de prevenire a poluarii si protejarea facorilor de mediu


Page 85 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării

Aspect de mediu Măsuri de reducere a impactului

Apă În zona

punctelor de

lucru şi a

drumurilor

tehnologice

Pe

amplasamentul

organizărilor de

şantier

Ape reziduale de

la scurgerile

accidentale de

combustibili sau

lubrifianţi;

Ape pluviale

potential

impurificate

colectate de pe

platformele

amenajate;

Deversări

fecaloidmenajere

de la toaletele

ecologice

montate în

şantier;

Pierderi de

materiale/deşeuri

în apele de

suprafaţă.

Colectarea apelor reziduale și a apelor

pluviale potenţial impurificate de pe

suprafaţa platformelor amenajate şi

descărcarea în decantor-separator de

produse petroliere;

Respectarea programului de revizii şi

reparaţii pentru utilaje, vehicule şi

echipamente;

Impermeabilizarea platformelor de lucru

pentru a preveni infiltrarea eventualelor

scurgeri accidentale;

Dotarea locaţiei cu materiale absorbante

specific pentru compuşi petrolieri şi

utilizarea acestora în caz de nevoie;

Vidanjarea periodică a toaletelor

ecologice de la punctele de lucru prin

contract cu firme specializate;

Se interzice deversarea deșeurilor de

orice tip sau resturi de materiale în

cursurile de apă; acestea vor fi colectate

selectiv şi vor fi evacuate de pe

amplasament în vederea

valorificării/eliminării prin firme

autorizate;

Se interzice degradarea albiilor şi a

malurilor de râu;

Extragerea produselor de balastieră din

albiile şi malurile cursurilor de apă se va

realiza numai cu avizul Administraţiei

Naţionale „Apele Române”;

Controlul transportului de beton din

ciment cu autobetoniere, pentru

prevenirea descărcărilor accidentale pe

traseu sau pentru spălarea tobelor şi

aruncarea apei cu lapte de ciment în


Page 86 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării


şantier, pe drumurile publice/

tehnologice sau în apele de suprafaţă;

Aplicarea unui management de

gestionare a materialelor şi deşeurilor;

In caz de deversari accidentale majore se

va urmări calitatea apelor

reziduale/pluviale evacuate prin

monitorizare periodică prin intermediul

firmelor specializate;

Se vor respecta condiţiile impuse în

avizele de gospodărire a apelor emise de

Administraţia Naţională Apele Române;

În perioada de exploatare, se vor

respecta condiţiile impuse în Acordul de

Mediu şi în avizele emise de autorităţile

competente.

Aer În zona

punctelor de

lucru şi a

drumurilor

tehnologice

Pe

amplasamentul

organizărilor de

şantier

Pulberi în

suspensie;

Gaze de ardere

de la utilaje

Respectarea graficului de lucru prin

etapizarea lucrărilor în timp şi spaţiu;

Folosirea echipamentelor și utilajelor

corespunzătoare din punct de vedere

tehnic, de generaţii recente, prevăzute

cu sisteme performante de minimizare a

poluanţilor emişi în atmosferă;

Respectarea programului de revizii şi

reparaţii pentru utilaje, vehicule şi

echipamente;

Reducerea timpului de mers în gol a

motoarelor utilajelor și mijloacelor de

transport;

Aplicarea de măsuri de prevenire a

murdăririi carosabilului și măsuri de

împiedicare a producerii și răspândirii

prafului prin stropire/udare etc.;

Montarea de panouri mobile în imediata

vecinătate a activităţii generatoare de


Page 87 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării


praf, în vederea protejării zonelor

locuite;

Utilizarea de trasee optime din punct de

vedere al protecţiei mediului pentru

vehiculele care transportă materiale ce

pot elibera în atmosferă particule fine;

transportul acestor materiale se va face

cu vehicule dotate cu prelate

(încărcătura va fi acoperită);

Viteza de circulație a mijloacelor de

transport va fi redusă; se va instrui

personalul din şantier în acest sens;




competente.

Sol În zona

punctelor de

lucru şi a

drumurilor

tehnologice

Pe

amplasamentul

organizărilor de

şantier

Scurgeri

accidentale de

produse

petroliere;

Depozitare

deşeuri.

Delimitarea corectă a suprafeţei de lucru

pentru reducerea afectării unor

suprafețe inutile de teren;

Realizarea de împrejmuiri, semnalizări şi

alte avertizări pentru a delimita zonele

de lucru;

Amenajarea organizărilor de şantier prin

balastare şi protecţie cu materiale

geosintetice şi realizarea de şanţuri

perimetrale;

Evitarea depozitării materialelor în

amplasamentul lucrării, prin punerea

rapidă în operă;

Urmărirea activităţii utilajelor pentru

evitarea scurgerilor accidentale de

produse petroliere, care ar afecta

proprietăţile solului;

Alimentarea cu carburant a utilajelor se

va face cu grijă, cu personal instruit

pentru eliminarea manipulărilor


Page 88 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării


defectuoase şi evitarea pierderilor de

combustibil;

Controlul transportului de beton din

ciment cu autobetoniere, pentru

prevenirea descărcărilor accidentale pe

traseu sau pentru spălarea tobelor şi

aruncarea apei cu lapte de ciment în

şantier, pe drumurile publice/

tehnologice sau în apele de suprafaţă;

Amplasarea de toalete ecologice în

şantier şi întreţinerea/vidanjarea

acestora prin contract cu societăţi

autorizate;

În cazul apariţiei unor scurgeri de

produse petroliere, se va interveni

imediat cu material absorbant;

Urmărirea depozitării corecte a

materialelor şi colectarea, selectarea şi

evacuarea/ valorificarea deşeurilor pe

categorii;

Aducerea la starea iniţială a suprafeţelor

ocupate temporar (organizările de

şantier şi drumurile existente folosite

pentru acces) la finalizarea lucrărilor;

In caz de deversari accidentale in

cantitati mai mari, se va urmări calitatea

solului monitorizare periodică prin

intermediul firmelor specializate;




competente.

Zgomot La limita

incintelor

organizărilor de

şantier/

fronturilor de

Zgomot produs în

organizările de

şantier, în

fronturile de

lucru active şi pe

Desfăşurarea lucrărilor etapizat în timp şi

spaţiu, conform graficului de lucrări,

astfel încât nivelul de zgomot să fie situat

sub limitele maxime admisibile;


Page 89 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării


lucru active şi în

dreptul

receptorilor din

localităţi.

drumurile

tehnologice

utilizate.

Utilizarea de sisteme adecvate de

atenuare a zgomotului la surse (motoare

utilaje etc.);

Montarea de panouri mobile în imediata

vecinătate a activităţii generatoare de

zgomot, în vederea protejării zonelor

locuite sau a zonelor sensibile din punct

de vedere al biodiversitatii;

Stabilirea și impunerea unor viteze limită

pentru circulația mijloacelor de transport

în localități și pe drumurile tehnologice;

Desfăşurarea activităţii pe timp de zi

(interval 7:00 – 23:00), cu respectarea

perioadei de odihnă a locuitorilor

riverani; în situaţia în care se vor primi

reclamaţii din partea populaţiei, se vor

modifica traseele de circulaţie

corespunzător;

In caz de reclamatii, se vor efectua

periodic măsurări ale nivelului de zgomot

prin intermediul firmelor specializate;

Datorită posibilităţii dezvoltării viitoare a

aglomerărilor urbane şi în urma

monitorizării nivelului de zgomot, se vor

amplasa panouri fonoabsorbante în

dreptul zonelor locuite, unde vor fi

înregistrate depăşiri ale nivelului de

zgomot admis de legislaţia în vigoare;




competente.

Biodiversitate În zona

punctelor de

lucru şi a

drumurilor

tehnologice

Afectarea

terenurilor;

Se interzice distrugerea/ arderea/

tăierea/ defrişarea vegetaţiei ierboase şi

lemnoase din vecinătatea lucrării;

Se interzice accesul personalului care

lucreaza la constructia drumului in ariile


Page 90 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării


Pe

amplasamentul

organizărilor de

şantier

Afectarea

speciilor de fauna

şi floră.

protejate din vecinatatea proiectului

(Padurea Glodeasa).

Lucrarile de defrisare se vor face doar

dupa obtinerea autorizatiilor de scoatere

definitiva din fond forestier si se vor

limita la suprafetele aprobate.

Nu se vor face defrişări pentru realizarea

organizărilor de şantier propuse;

Extragerea produselor de balastieră din

albiile şi malurile cursurilor de apă se va

realiza numai cu avizul Administraţiei

Naţionale „Apele Române”;

Este interzisă orice formă de recoltare,

capturare, ucidere, vătămare a

eventualelor specii de fauna aflate în

mediul lor natural;

Asigurarea că lucrările se desfăşoară

conform proiectului (suprafaţa afectată

să nu fie mai mare decât cea precizată în

proiect), și să nu fie încălcate limitele

fondului forestier

Evitarea poluării de orice natură a

amplasamentului;

Managementul corespunzător al

deșeurilor și întreținerea/ vidanjarea

toaletelor ecologice prin contract cu

societăţi autorizate;

Evitarea depozitării necontrolate a

deşeurilor;

Refacerea ecologică a terenurilor

afectate la terminarea lucrărilor, prin

utilizarea solului decapat;




Page 91 of 124

Factor de

mediu

Amplasamentul

lucrării



competente.

Aşezări

umane

În dreptul

localităţilor

apropiate.

Emisii de pulberi

de la transportul

materialelor;

Zgomot produs

de utilaje, de

activitatea din

şantier şi de

circulaţia pe

drumurile

tehnologice.

Utilizarea de trasee optime din punct de

vedere al protecţiei așezărilor umane

pentru transportul materialelor și al

deșeurilor;

Adaptarea programului de lucru în

vederea respectării orelor de odihnă a

locuitorilor din apropierea fronturilor de

lucru;

Viteza de circulație a mijloacelor de

transport va fi redusă; personalul din

şantier va fi instruit în acest sens;

Verificarea tehnică periodică a utilajelor

şi autovehiculelor pentru limitarea

emisiilor din gazele de eşapament;

Semnalizarea șantierului cu panouri de

avertizare;

Împrejmuirea incintelor de lucru şi

montarea de panouri mobile în dreptul

şantierelor cu activităţi generatoare de

zgomot şi pulberi în suspensie;




competente.


Page 92 of 124

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau

planuri/programe/strategii/documente de planificare:

Proiectul de reabilitare si modernizare a drumului județean DJ 102I, se încadrează în Anexa nr. 2, la

punctul 10. Proiecte de infrastructura, lit. e) construcția drumurilor, porturilor și instalațiilor

portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1, a Legii

292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

In scopul realizarii proiectului de reabilitare și modernizare DJ 102I, Valea Doftanei, Județul

Prahova – Brădet, Județul Brașov au fost obținute urmatoarele certificate:

• Certificatul de Urbanism cu nr. 169 din 20/10/2020, emis de primaria comunei Valea

Doftanei, judetul Prahova.

• Certificatul de Urbanism cu nr. 517 din 29/10/2020, emis de primaria municipiului Sacele,

judetul Brasov.

Finanțarea obiectivului de investiții va fi asigurată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și

Administrației și se va realiza prin Compania Națională de Investiții, în cadrul Programului Național

de Construcții de Interes Public sau Social.

Proiectul Reabilitare si Modernizare DJ 102I, Valea Doftanei, judet Prahova – Bradet, judetul Brasov

este prevazut in Strategia integrate de dezvoltare locala a Comunei Valea Doftanei 2017 – 2023.

X. Lucrări necesare organizării de şantier: Organizarea de santier va fi in sarcina executantului, ce va stabilii solutiile cele mai avantajoase, cu

acceptul beneficiarului.

Organizarea de santier se va amenaja in amplasamentul lucrarii, acesta nefiind deschis circulatiei

publice pe timpul executiei lucrarilor, unde se vor depozita materialele necesare si unde se creaza

locuri de parcare pentru utilaje si masini.

Orice baracament sau echipament special provizoriu necesar pentru executarea lucrarilor se va

instala numai in limitele incintei santierului.

Materialele cu volume mari - balastul, mixturile asfaltice, betoanele, se vor achizitiona de la furnizori

si se vor pune in opera direct din masinile cu care se vor transporta.

Organizarea de santier se va amenaja in amplasamentul lucrarii de comun acord cu autoritatea

locala. In prezent sunt propuse 4 locatii pentru organizarile de santier (2 in judetul Brasov si 2 in

judetul Prahova. Acestea nu vor fi amplasate in vecinatatea ariilor protejate, si vor fi in proximitatea

drumului in zone unde impactul potential este minim

Suprafetele propuse pentru organizarile de santier sunt prezentate in tabelul de mai jos, iar

localizarea propusa este prezentata in plansa de mai jos.


Page 93 of 124

ID Suprafata ha Supraf mp Coordonate X/Y

BV1 0.540 5400 559189.74 450291.52

BV2 0.191 1910 558710.97 443890.70

PH2 0.264 2640 560725.58 437859.75

PH1 0.420 4200 559077.04 432326.78


Page 94 of 124

Locatii propuse pentru organizari de santier pentru lucrarile de reabiltare ale DJ 102I tronsonul

aferent judetului Brasov


Page 95 of 124

Locatii propuse pentru organizari de santier pentru lucrarile de reabiltare ale DJ 102I tronsonul

aferent judetului Prahova


Page 96 of 124

Organizarea de santier creeaza o perturbare a mediului inconjurator. Aceasta este o sursa de

zgomot, emisii de noxe si deseuri menajere. Emisiile de noxe se incadreaza in limitele maxime

admise de legislatia in vigoare, iar nivelul de zgomot si vibratii se va incadra in limitele prevazute in

Ord. Ministerului Sanatatii, nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei.

Personalul constructorului va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor

de igiena;

Amplasarea organizarii de santier va avea un impact nesemnificativ asupra mediului. Dupa

finalizarea lucrarilor suprafata afectata va fi reabilitata prin executarea lucrarilor de refacere a

mediului, respectiv reprofilare si inierbare.

Surse de poluare a factorilor de mediu în organizarea de șantier sunt următoarele:

• scurgerile accidentale de combustibili/ lubrifianţi de la utilajele;

• pierderi accidentale de materiale/deșeuri rezultate dintr-o depozitare necontrolată sau o

manipulare necorespunzătoare;

• apele reziduale și ape uzate menajere de la rampele de spălare;

• ape pluviale colectate de pe platformele organizărilor de șantier;

• deversări fecaloid-menajere de la toaletele ecologice;

• zgomot produs în organizările de şantier și de utilajele de construcție;

• emisii de pulberi de la transportul materialelor.

La aparitia unor elemente neprevazute, se vor lua masuri imediate: intreruperea lucrului, inlaturarea

avariei, indepartarea pericolului, indepartarea oamenilor si a utilajelor, etc.

Utilajele tehnologice folosite in timpul constructiei si functionarii vor respecta prevederile in vigoare

privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip motoarelor cu ardere interna, destinate masinilor

mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiei de gaze si particule poluante provenite

de la acestea.

Măsurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în organizările de șantier sunt

următoarele:

• reducerea la minim a suprafeţei ocupate;

• eşalonarea în timp a lucrărilor şi respectarea graficului de lucru;

• se va asigura buna stare tehnică a vehiculelor şi utilajelor care vor efectua lucrări şi

verificarea periodică a acestora;

• operaţiile de întreţinere (efectuarea de reparații, schimburile de piese, de uleiuri etc.) şi

alimentarea cu carburanți a utilajelor şi mijloacelor de transport se va face in principal in

ateliere specializate in afara amplasamentului, iar in caz de urgente reparatiile se vor face

doar in în locaţii cu dotări adecvate;

• căile de acces în organizările de şantier se vor menţine libere, curate; accesul se va face în

mod controlat (cabină portar/pază);

• incinta organizărilor va fi nivelată, balastată şi protejată cu geosintetice; se vor amenaja

şanţuri perimetrale pentru colectarea apelor;

• se recomandă Antreprenorului să monteze panouri acustice în imediata vecinătate a

activității de concasare (dacă este cazul), în vederea protejării zonelor locuite; de asemenea,


Page 97 of 124

activitatea de concasare va fi redusă în perioadele cu vânt puternic sau se va curăţa şi stropi

periodic zona de lucru, eventual zilnic dacă este cazul, pentru diminuarea cantităţilor de

pulberi din atmosferă;

• depozitarea temporară a materialelor şi deşeurilor generate se va face în locuri bine

stabilite, amenajate corespunzător, pentru prevenirea poluării solului și subsolului;

• la începerea lucrării, Antreprenorul va încheia contracte cu operatori de salubritate şi

operatori depozite de deşeuri autorizate pentru valorificarea/ eliminarea deşeurilor;

Antreprenorul va respecta prevederile Legii nr. 211/2011 și H.G. nr. 856/2002;

• colectarea și evacuarea din amplasament a deșeurilor se va face într-un timp cât mai scurt,

cu respectarea legislației în vigoare (prin contract cu societăți autorizate);

• organizările de șantier vor dispune permanent de pubele pentru depozitarea deșeurilor, iar

transportul acestora se va face cu un operator economic autorizat periodic (ori de câte ori

este necesar);

• apele pluviale care spală platformele organizărilor de șantier și apele reziduale de la

rampele de spălare/ instalaţiile de concasare (dacă este cazul) vor fi colectate şi

transportate la o stație de epurare;

• apele uzate menajere de la containerele sanitare vor fi colectate într-un bazin vidanjabil;

• pentru evitarea contaminării drumurilor publice adiacente prin tranzitarea autovehiculelor

sunt prevăzute puncte de curățare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor și a

mijloacelor de transport;

• managementul substanţelor şi materialelor periculoase va fi în concordanţă cu prevederile

legii şi cerinţele autorităţilor. Aceste produse vor fi stocate – transportate – manipulate –

utilizate şi evacuate conform fişelor de securitate şi cerinţelor legale;

• în caz de incidente legate de substanţe periculoase, vor fi luate imediat măsuri de curăţare,

cu respectarea metodelor de protecţie şi diminuarea impactului asupra mediului;

• în scopul reducerii impactului produs, se vor monitoriza periodic factorii de mediu şi

componentele de biodiversitate prin intermediul firmelor specializate şi se vor respecta

condiţiile impuse în Acordul de Mediu şi în avizele emise de autorităţile competente.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în

caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care

aceste informaţii sunt disponibile: Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente

şi/sau la încetarea activităţii;

Dupa finalizarea lucrarilor se vor indeparta toate materialele ramase in urma executiei, rampele se

vor inierba, organizarea de santier se va dezafecta si suprafata va fi reabilitata si redata folosintei

initiale.

Organizările de şantier vor fi închise, construcţiile şi instalaţiile existente vor fi demontate şi

evacuate, iar amplasamentul va fi amenajat în vederea redării folosinţelor anterioare, prin lucrări de

nivelare, înierbare şi replantare (dacă este cazul).

Drumurile de acces vor fi dezafectate după terminarea execuţiei lucrărilor proiectate;


Page 98 of 124

Toate suprafeţele care au servit pentru organizarea provizorie a şantierului, drumuri de şantier,

variante ocolitoare etc. trebuie scarificate, materialul pietros trebuie adunat şi îndepărtat, apoi

trebuie nivelate şi aduse la starea initaiala.

Terenurile ocupate temporar sau afectate (organizările de șantier, platformele tehnologice,

drumurile afectate) se vor ecologiza sau reface.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

În etapa de execuție pot apărea următoarele forme de risc:

• riscuri și accidente datorate excavațiilor, fundațiilor, realizării structurilor etc;

• riscuri și accidente datorate circulației vehiculelor în incinta șantierului: transport materiale

de construcții, transport utilaje, transport pământ în exces etc.

Pentru evitarea oricăror situații de risc și accidente este necesar să se respecte toate prescripțiile

prevăzute în normativele tehnice de exploatare și întreținere a utilajelor folosite pe durata execuției.

De asemenea, înainte de începerea activității în șantier, Beneficiarul se va asigura de faptul că

antreprenorul sau subcontractanții acestuia au întocmit un plan de intervenții în caz de poluări

accidentale sau alte situaţii deosebite (inundaţii, cutremure etc), care cuprinde măsurile ce se vor lua

în aceste cazuri, fluxul de raportare, responsabilităţi.

Măsurile de prevenire şi reducere a efectelor adverse semnificative asupra mediului pentru evitarea

producerii unei poluari accidentale sunt următoarele:

• semnalizarea în şantier, conform prevederilor legale;

• prezenta agenţilor de pază;

• executarea lucrărilor în deplină concordanţă cu prevederile legale privind măsurile de

siguranţă a circulației rutiere;

• viteza de circulație a mijloacelor de transport va fi redusă; se va instrui personalul

antreprenorului în acest sens;

• întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi mijloacelor de transport;

• efectuarea de instructaje periodice personalului angajat si subcontractantilor privind

securitatea şi sănătatea în muncă;

• utilizarea personalului calificat/instruit;

• implementarea unui plan de prevenire a scurgerilor accidentale, uniform asumat de către

angajații proprii ai antreprenorului, precum și de către subcontractanți;

• prezența pe amplasament a unor materiale cu capacitate de absorbție a poluanților, în

vederea unei intervenții rapide, în conformitate cu planul de prevenire a scurgerilor

accidentale.

Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;

După terminarea lucrărilor la drum, se evacuează din amplasament materialele rămase și deșeurile

rezultate din lucrare, containerele, utilajele și mijloacele auto folosite şi se dezafectează construcţiile

provizorii.

Terenurile ocupate temporar sau afectate (organizările de șantier, drumurile afectate) se vor

ecologiza sau reface, după caz.


Page 99 of 124

Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

Activităţile de refacere a amplasamentului sunt următoarele:

• demontarea şi transportul instalaţiilor şi dotărilor de pe amplasamentul organizărilor de

şantier;

• transportul materialelor şi deşeurilor;

• transportul materialelor folosite la amenajarea incintelor în altă locaţie;

• astuparea şanţurilor perimetrale;

• scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice;

• prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM şi analiza

acestora în laboratoare specializate; rezultatele analizelor se compară cu valorile

determinate iniţial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de

refacere a amplasamentului.

XII. Anexe - piese desenate • Plan de incadrare in zona

• Planuri de situatie

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și

faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi

completat cu următoarele:

a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar,

precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate

vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție

națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în

sistem de proiecție națională Stereo 1970;




pentru DN1 Bucuresti – Brasov. Coordonatele proiectului, in system de proiectie STEREO 70 sunt

prezentate in anexa 1.





Page 100 of 124

















curbe









Principalele lucrari la drumuri sunt:


podetelor vechi si evacuarea acestora

• Lucrari la sapaturi si umpluturi

• Lucrari la zidurile de sprijin

• Lucrari la podetele transversale drumului

• Executia structurii rutiere proiectate



gabioane.

Principalele lucrari la poduri sunt urmatoarele:


podurilor vechi si evacuarea acestora, realizarea platformelor pentru depozitarea grinzilor

prefabricate si a drumurilor tehnologice pentru utilaje


Page 101 of 124

• Amenajarea variantelor de circulatie, dupa caz

• Devierea retelelor utilitare, dupa caz

• Lucrari la fundatii:

o Fundatii indirecte: amenajarea platformei de lucru pentru instalatia de foraj,

realizarea pilotilor forati, spargerea capetelor pilotilor, testarea pilotilor

o Executarea excavatiilor pana la cota de fundare, montarea carcaselor de armatura si

turnarea betonului in fundatii

• Lucrari la infrastructuri: cofrarea radierelor si elevatiilor, montarea carcaselor de armatura si

turnarea betonului, montarea aparatelor de reazem, protectia betoanelor ce devin

ingropate, realizarea drenurilor la culee, refacerea terasamentului in spatele culeelor si

realizarea dalelor de racordare din b.a., realizarea sferturilor de con, a aripilor sau a zidurilor

de sprijin adiacente

• Lucrari la suprastructuri: montarea grinzilor prefabricate, executarea placilor de

suprabetoane sau a dalelor de monolitizare, aplicarea hidroizolatiei, a stratului de protectia

hidroizolatiei, montarea bordurilor, realizarea straturilor caii pe partea carosabila, turnarea

betonului si a stratului de uzura la trotuare, montarea parapetilor de siguranta HB4 si a

parapetilor pietonali, montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie la culee.



gabioane, dezafectarea variantelor de circulatie

Pe tronsonul 1, din judetul Prahova a DJ 102I, s-au identificat 6 poduri, iar pe tronsonul 2, judetul

Brasov, s-au identificat 8 poduri.

Colectarea si evacuarea apelor

Evacuarea apelor meteorice este asigurata prin pante longitudinale si transversale ale drumului.

Pentru colectarea, dirijarea si evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumului s-au propus

rigole pereate in lungime de 46.092 m.

Rigolele pereate vor avea o grosime de 10 cm din beton C30/37, realizate pe o fundatie de 7 cm de

nisip/ balast nisipos.

Drumuri laterale

Drumurile laterale care intersecteaza sectorul de drum judetean proiectat se vor amenaja conform

profilelor transversale tip, pe o lungime de 25 m.

Accese la proprietati

Accesele la proprietati vor avea dimensiunile de 4x5 m si se vor realiza din urmatorul sistem rutier:

• 20 cm strat de beton C30/37 (placa de betorn armata)

• 15 cm strat de balast (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)

De asemenea pentru continuitatea apelor pluviale in dsreptul acceselor la proprietati se vor

prevedea podete tubulare de 400 mm.


Page 102 of 124

Amenajare parcari de scurta durata

Se vor amenaja 13 parcari de scurta durata de o parte si de alta a drumului pe o suprafata de 66 mp

cu aceeasi structura rutiera ca si cea folosita pentru modernizarea structurii rutiere existente a

drumului. Parcarile vor fi dotate cu mobilier urban ce consta din mese si banci realizate preferabil

din beton. Se va asigura o semnalizare rutiera orizontala si verticala corespunzatoare.

Amenajarea intersectiilor

Intersectiile cu drumurile clasificate vor fi amenajate in functie de traficul de tranzit ca intersectii in

“cruce” sau in “T”.

In intersectia cu drumul national DN1 A se va amenaja un sens giratoriu cu raza interioara de 9,00 m,

inel de siguranta de 1,50 m, cale de rulare 2x5,50m, raza exterioara de 21,50 m.

Lucrari de consolidare

Largirea platformei se va face in amonte, prin sapatura in versant si zid de sprijin de debleu, cat si

prin umplutura in aval sprijinita de un zid de sprijin de rambleu.

In proiectarea lucrarilor de consolidare s-a tinut cont de natura terenului si geometria zonei

analizate, astfel incat sa fie asigurata siguranta in exploatare a drumului

Siguranta circulatiei

Pe zonele in care diferenta de nivel intre marginea taluzului si cota fundului santului este mai mare

de 2,00m, in curbe cu raze mici si pe lucrarile de consolidare in rambleu se vor monta parapet de

protective de tip H1, H2, H3 pentru protejarea la eventuale iesiri de pe partea carosabila si pentru

redirectionare, dupa cum urmeaza:

• H1 = 910 m

• H2 = 6370 m

• H3 = 2260 m

Retele edilitare

Pentru reglementare au fost propuse urmatoarele solutii:








localitatilor.


Page 103 of 124



















47+160, 48+230 – 48+280, 50+800 – 50+840, 51+940 – 51+980, 56+090 – 56+130, 56+980 – 57+020,

57+780 – 57+820.

b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

Proiectul nu se suprapune peste ariile natiurale protejate de interes comunitar.



metri de Situl Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa.


Page 104 of 124

Localizarea proiectului in raport cu ariile protejate este prezentata in plansa de mai jos:


Page 105 of 124

ROSCI0153 - Pădurea Glodeasa

Situl Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa este localizat pe raza localității Valea Doftanei,

județul Prahova.

Situl a fost declarat pentru habitatele comunitare: 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion și

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, precum și pentru Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și

boreale. Habitatul 91V0- Păduri dacice de fag este un tip de ecosistem de aproximativ 200 ani.

Cenotaxonii vegetali din România asociați habitatului respectiv se regăsesc pe teritoriul sitului în

compoziția sa tipică.

Habitatul 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum cuprinde specii edificatoare sau cu constanţă

ridicată în asociaţiile vegetale pentru acest tip de habitat, ce se regăsesc în habitatul din sit.

Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale, estimat preliminar la declararea sitului ca fiind în

proporție de 3 % din suprafața sitului, nu a mai putut fi identificat într-o stare tipică în sit în cursul

inventarierilor de teren. Este posibil ca în trecut să fi existat petice din acest habitat pe suprafața

sitului, deoarece acesta se află pe unii din versanții din apropierea sitului. În prezent nu se poate

considera că se află într-o stare care să permită gestionarea sa, cu toate că unele urme sporadice de

asociații vegetale atipice mai pot fi întâlnite în sit.

Situl a fost declarat și pentru următoarele specii: Ursus arctos - cod Natura 2000 1354, Bombina

variegata – cod 1193 și Triturus montandoni – cod 2001. In cursul investigațiilor de teren pentru

fundamentarea planului de management al sitului s-a descoperit că Triturus montandoni nu se află

ca populație pe teritoriul sitului, fiind prezenți doar un număr redus de hibrizi ai acestei specii cu alte

specii de tritoni.

ROSCI0001 - Aninișurile de pe Tărlung

Situl Aninișurile de pe Tărlung se desfășoară de o parte si alta a DN 1A Săcele-Cheia, începând de la

malul sudic al Lacului de acumulare Târlungeni si continuând pe valea Tărlungului.

Se încadrează in zona montana a Carpaților de Curbura, in bioregiunea alpina.

Suprafața ariei protejate se compune in proporție de 76% din pășuni si 24% din păduri de foioase.


glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Alte specii protejate aflate in perimetrul sit-ului: Triturus cristatus, Bombina variegata, Triturus

montandoni.

c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona

proiectului;


Page 106 of 124

Proiectul nu se suprapune peste ariile natiurale protejate de interes comunitar.

Enumerarea speciilor listate pe Formularul standard ale sitului și prezenta lor pe amplasamentul

Proiectului

Nr.

Crt.

Sit Natura

2000

Denumire specie Prezenta speciei pe

amplasamentul

proiectului

Observatii

1 ROSCI0001 Alnus glutinosa - arinul negru Nu

2 ROSCI0001 Fraxinus excelsior - Frasinul comun Nu

3 ROSCI0001 Triturus cristatus - tritonul Nu

4 ROSCI0001 Bombina variegata – broasca Nu Prezenta

identificata in

zonele cu balti

din jurul

paraurilor

5 ROSCI0001 Triturus montandoni - Triton carpatic Nu

6 ROSCI0153 Symphyto-Fagion – padure fag Nu

7 ROSCI0153 Bombina variegata – broasca Nu

8 ROSCI0153 Ursus arctos-Ursul Brun Nu Posibil sa

foloseasca

amplasamentul

ca si culoar de

trecere

În apropierea zonei de implementare a proiectului sunt prezente următoarele specii și habitate de

interes comunitar:

ROSCI0153 - Pădurea Glodeasa

91V0-Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Habitatul 91V0 este larg raspandit pe suprafata sitului avand o structura relativ omogena din punct

de vedere ecologic. Acest tip de habitat se afla pe aproximativ 85 – 95 % din suprafata sitului. Specii

importante, precum cele edificatoare sau cele cu constanţă ridicată în asociaţiile vegetale pentru

acest tip de habitat sunt Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum

formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium

aquilinum.


Page 107 of 124

Fig. Harta stării de conservare a habitatelor de interes comunitar - Symphyto-Fagion Ursus arctos-Ursul Brun

Populația de urs brun din România este foarte mare în recensămintele oficiale, creșterea populației

fiind mult mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord. Specia este strict

protejată la nivel național și european prin Directiva Habitate.

Studiile de specialitate estimează un areal de minim 50 - 270 km2 (5.000 – 2. 000 ha) necesar unui

urs brun în Carpați.

Ursul brun este un animal activ tot timpul zilei. Chiar dacă nu sunt animale care să hiberneze în

totalitate, putând fi ușor treziți, urșii bruni preferă, în timpul iernii, să se adăpostească în locuri

ferite, cum ar fi peșteri sau crevase.

Este un animal omnivor şi se hrănește cu ierburi şi rădăcini de plante, fructe, furnici, peşte, animale

mici şi chiar animale de talie mare cum ar fi caprioarele.

Urșii bruni pot trăi până la aproximativ 30 de ani.


Page 108 of 124

Populația de urși bruni este stabilă, dar se consideră că reprezintă o mare prioritate conservarea

speciei. Dându-le independența de a trăi în mediul lor natural, urșii bruni sunt indicatori importanți

ai numărului de exemplare din alte specii sălbatice. Sunt importanți prădători ce mențin constantă

populatia altor animale. În plus, risipesc semințele, ce ajută la susținerea propriului lor mediu de

viață.

În România, există o populație numeroasă de 6.000-6.300 exemplare de urs brun, fiind aproximativ

jumătate din populația de urs brun din Europa. Munții Carpați este locul unde ursul brun a găsit cel

mai prielnic loc pentru a trăi, cu o hrană bogată și care oferă o mulțime de posibilități pentru

adapost. Numărul mare de urși din România este datorat reliefului și faptului că peste o treime din

teritoriul este acoperit de munți.

Harta statutului stării de conservare a speciei de interes comunitar Ursus arctos este prezentata mai

jos:

Bombina Variegata - broasca, este o specie de amfibieni fără coada (din ordinul Anura), specifica

zonelor de deal si de munte. Are dimensiuni mici (pana la 5 cm), cu corpul îndesat, izvorașul cu burta

galbena trece neobservat de obicei, datorita camuflajului de pe spate: are culoarea malului argilos /

nisipos pe care sta – cenușiu pana la măsliniu, cu pete negre.


Page 109 of 124

Harta statutului stării de conservare a speciei de interes comunitar Bombina variegata este

prezentata mai jos:

ROSCI0001 - Aninișurile de pe Tărlung


ROSCI0001- Aninisurile de pe Tarlung.


glutinosa si Fraxinus excelsior.

Alnus glutinosa - arinul negru sau aninul, este un arbust cu frunze căzătoare, alterne, ovate sau

subrotunde, cu vârf obtuz, trunchiate pe margine, întregi spre bază, în rest neregulat dințate sau

lobulate. Toamna, frunzele au o culoare negricioasă. Florile masculine, grupate în amenți lungi, și

cele feminine, grupate în amenți mici, ovali, sunt polenizate de către vânt.

Fraxinus excelsior - Frasinul comun, cunoscut și sub numele de frasin european, este o specie din

genul Fraxinus, nativă în majoritatea statelor Europei, din Portugalia până în Rusia, cu excepția

nordului Scandinaviei și sudului Iberiei. De asemenea, este considerată nativă în Asia de sud-vest, din

nordul Turciei, până la lanțul muntos al Caucazului.

Atinge înălțimea de 40 metri. Tulpina sa prezintă în partea tânără scoarță de culoare cenușie-verzuie,

iar în partea bazală de culoare cenușiu-negricioasă.


Page 110 of 124

d) Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;

Proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării

ariei naturale protejate de interes comunitar;

e) Se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală

protejată de interes comunitar;

Prin proiectul propus, nu se estimează un impact semnificativ asupra speciilor si habitatelor din ariile

naturale de interes comunitar situate in proximitatea acestuia.

Impactul generat de reabilitarea drumului este scăzut ca si intensitate si limitat in timp.

O poluare semnificativa a factorilor de mediu poate avea loc doar accidental, prin proiect fiind luate

toate masurile de minimizare a riscurilor de deversare a uleiurilor/combustibililor si se va asigura

material absorbant care sa asigure colectarea acestora in caz de accident.

Nu se vor amplasa pe suprafața siturilor Natura 2000: organizări de șantier, gropi de împrumut, baze

de producție, stații de betoane, instalații de emulsii bituminoase, instalații de sortare a agregatelor

naturale, stații de mixturi asfaltice, stații de carburanți, incinte special amenajate pentru efectuarea

de reparații la utilajele și mijloacele de transport. În vecinătatea siturilor amplasarea acestora nu se

va face la o distanță mai mică de 1 km.

Toate lucrările proiectate vor fi efectuate pe traseului drumului existent.

Mamiferele de talie medie și mică au o mobilitate mare și vor părăsi zona de influență a proiectului

stabilindu-se in zonele din jurul amplasamentului care conțin același tip de habitat. O bună

gospodărire a habitatelor limitrofe va elimina orice impact potențial asupra populațiilor de mamifere

existente.

In cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza și prin apariția de gropi,

canale, șanțuri neacoperite ce pot produce captivitatea accidentala.

In zona de implementare a proiectului efectele directe și indirecte cu impact potențial asupra faunei

de vertebrate sunt nesemnificative limitându-se in general la disconfortul potențial creat de

activitățile de transport, ce va fi însă resimțit local, pe o scurtă durată, nefiind in măsură a destabiliza

populațiile speciilor prezente.

Având în vedere caracteristicile perimetrului, nu se resimte un impact agresiv la nivelul vegetației,

sau a microflorei și microfaunei, direct dependente de factorul sol.

Poluarea cu particule în suspensie (praf) este limitata in timp pe durata activitatilor de constructie,

pe termen lung, datorita optiunii de reabilitare a DJ 102I impactul va fi unul pozitiv datorita

diminuarii emisiilor de pe suprafata de rulare in comparatie cu situatia actuala. În functie de

diametrul lor, de sursa, de condițiile atmosferice, particulele pot sa se depuna pe zone mai mult sau

mai putin apropiate de amplasamentul perimetrului. Praful se depune pe frunze și reduce

intensitatea proceselor de fotosinteza, astfel ca acestea nu se dezvolta normal și productiile realizate

sunt reduse.


Page 111 of 124

Prin specificul său, proiectul propus nu produce fragmentarea habitatelor speciilor de interes

comunitar.

Speciile de interes comunitar enumerate mai sus pot fi perturbate doar indirect de activitatea

propusă. Perimetrul nu se suprapune peste aria de interes comunitar, speciile pentru care a fost

declarată aria protejată nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului, astfel ca speciile protejate pot

fi afectate doar în mod accidental de principalii poluanți generați de activitate (praf, emisii de gaze

de eșapament, zgomot etc).

Specificul proiectului propus nu afectează compoziția chimică a apei sau a altor resurse naturale,

care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu

apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate

din Planurile de management bazinale, actualizate:

1. Localizarea proiectului:











Bazinul hidrografic;

Proiectul este localizat in Bazinul Hidrografic Olt si Spațiul Hidrografic Ialomița Buzău.

Amplasarea proiectului în raport cu bazinele hidrografice este prezentata mai jos


Page 112 of 124

Cursul de apă: denumirea și codul cadastral;

Corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod.

In bazinul hidrografic Olt, proiectul se suprapune cu corpul de apa de suprafata TARLUNG - izvoare -

amonte acumulare Tarlung cu afluentii Ramura Mica, Babarunca, Doftana, Valea Tigailor, Dracul –

avand codul RORW8.1.45.22_B1a si Raul Negru, avand codul RORW8.1.45_B1.

In bazinul hidrografic Buzau Ialomita, proiectul se suprapune cu corpul de apa de suprafata

Doftana_izv. -ac.Paltinu şi afluenţii – avand codul RORW11.1.20.9_B1a

Lucrările de reabilitare/modernizare pentru drumul județean DJ 102I, nu se suprapun cu zone în care

să existe corpuri de ape subterane.


Page 113 of 124

Amplasarea proiectului în raport cu corpurile de apa subterane este prezentata mai jos.

2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață;

pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă.

Starea ecologica și starea chimică a corpului de apă de suprafață sunt prezentate în tabelul de mai

jos:

Denumire corp apa Codul corpului de apă de suprafață

Categorie corp apa

Stare Chimica

Stare/ Potential (S/P)

Stere ecologica/ Potential ecologic

TARLUNG - izvoare - amonte acumulare Tarlung cu afluentii Ramura Mica, Babarunca, Doftana, Valea Tigailor, Dracul

RORW8.1.45.22_B1a

RW 2 S

B

Raul Negru RORW8.1.45_B1 RW 2 S B

Doftana_izv. -ac.Paltinu şi_afluenţii

RORW11.1.20.9_B1a

RW 2 S B

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea

excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz.

Directiva Cadru Apă stabileşte obiectivele de mediu, incluzând următoarele elemente:


Page 114 of 124

• pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice

bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă

puternic modificate şi artificiale;

• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune;

• reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată

a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase din apele de

suprafaţă, prin implementarea măsurilor necesare;

• „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi în apele subterane, prin implementarea de

măsuri;

• inversarea tendinţelor de creştere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanţi în

apele subterane;

• nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane;

• pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislaţia specifică.

Obiectivele de mediu stabilite prin Planurile de management ale bazinelor hidrografice sunt

prezentate in tabelul următor.

Denumire corp apa Codul corpului de apă

de suprafață

Obiective de mediu

Stare ecologică Stare chimica

Doftana_izv. -ac.Paltinu

şi_afluenţii

RORW11.1.20.9_B1a Stare ecologică bună Stare chimică bună

TARLUNG - izvoare - amonte

acumulare Tarlung cu afluentii

Ramura Mica, Babarunca,

Doftana, Valea Tigailor,

Dracul

RORW8.1.45.22_B1a

Stare ecologică bună Stare chimică bună

Raul Negru RORW8.1.45_B1 Stare ecologică bună Stare chimică bună


Page 115 of 124

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra

mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul

compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

1. Caracteristicile proiectului

a) dimensiunea și concepția întregului proiect










L=25.636,08 ml. La km 50+820,38 este limita intre judetele Prahova si Brasov. Coordonatele

proiectului, in system de proiectie STEREO 70 sunt prezentate in anexa 1.


• Tronsonul 1 aflat pe raza judetului Prahova intre km 37+620 si km 49+910 ( lim. Jud.Brasov),

in lungime de 12.290 m;

• Tronsonul 2 aflat pe raza judetului Brasov intre km 49+910 ( lim. Jud. Prahova ) si km

62+585 (la km 63+594 intersectie cu DN 1A), in lungime totala de 12.675 m.

In urma ridicarilor topografice si geometrizarii in plan, cele doua tronsoane au o lungime de

25.636,08 ml si au limitele intre km 37+620 si km 63+256,08, astfel:













Page 116 of 124


curbe









Lucrarile proiectate vor avea urmatoarele caracteristici:

• Lungime proiectata DJ 102I – 25.636,08 m

o Judet Prahova – 13.200,38 m

o Judet Brasov – 12.435,70 m

• Suprafata parte carosabila (inclusive benzi de incadrare) = 227.693,64 m2

• Latime parte carosabila Lpc = 2 x 3,00 m = 6,00 m (doua benzi de circulatie) + supralargiri in

curbe

• Latime benzi de incadrare lbi = 2 x 0,25 m

• Panta transversala parte carosabila: p = 2,5%

• Panta transversala acostament: p = 4%

• Lungime santuri/rigole betonate – 46.092 ml

• Podete transversale:


o Judet Brasov – 30 bucati

• Strazi laterale – 26 bucati

• Parcari scurta durata – 30 bucati

• Accese la proprietati – 45 bucati

• Lucrari de consolidare

▪ Judet Prahova – 6.140 m

▪ Judet Brasov – 7.220 m

o Zid de beton armat He 1,50 – 3,50 m – rambleu

o Zid de beton armat He 2,00 – 3,00 m – debleu

o Zid de beton armat fundat indirect He 4,00 – 4,50 m – debleu

o Zid de sprijin din coloane forate He 7,00 – 10,00 m – rambleu

o Zid de sprijin din gabioane He 2,00 – 4,00 m rambleu

• Parapete de protectie

o H1 = 910 m

o H2 = 6370 m

o H3 = 2260 m

• Poduri proiectate


o Hudet Brasov – 8 bucati (din care 2 sunt podete)


Page 117 of 124

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate;

Proiectul propus nu se cumuleaza cu alte proiecte existente si/sau aprobate

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității;

Principalele resurse naturale care vor fi utilizate în etapa de construcţie sunt agregatele minerale

(balast; piatra sparta; anrocamente; nisip), apa pentru constructii si pamant bun pentru umpluturi.

Locaţiile de procurare a agregatelor şi materialelor de umplutură (nisip şi pietriş) nu vor fi amplasate

în interiorul siturilor Natura 2000.

Aprovizionarea cu materialele necesare se va face doar de la furnizorii autorizați care să fie cât mai

apropiați de locul utilizării.

În perioada de construcţie, consumul de apă va fi limitat strict la necesarul igienico-sanitar și cel

pentru executarea lucrărilor propuse.

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate;

Din activitatile de reabilitare a drumului judetean DJ102 I, in aceasta faza au fost estimate

urmatoarele cantitat de deseuri:

Nr.

Crt.


estimate

U.M. Gestionare

1 17 05 04 pământ și pietre, altele decât

cele specificate la 17 05 03

200.000 m.c. Reutilizare ca si material de

umplutura

2 17 01 01 Beton 20 t Reutilizare, valorificare

3 17 03 02 Asfalturi 0,5 t Reutilizare, valorificare

4 17 04 05 fier și oțel 10 t Valorificare

5 17 04 11 cabluri, altele decât cele

specificate la 17 04 10

50 Kg Valorificare, depozitare in depozite

autorizate

6 17 09 04 amestecuri de deșeuri de la

construcții și demolări,

altele decât cele specificate

la 17 09 01, 17 09 02 și 17

09 03

20 t Valorificare dupa sortare, depozitare

in depozite autorizate

7 15 01 01 Ambalaje de hârtie și carton 1 t Valorificare

8 15 01 02 ambalaje de materiale

plastice

0,5 t Valorificare

9 15 01 03 ambalaje de lemn 1 t Valorificare

10 20 03 01 deșeuri municipale

amestecate

1 t Tratare/ Depozitare in depozite

autorizate

11 20 03 04 nămoluri din fosele septice 2 t Tratare prin operatori autorizati

12 17 05 03* pământ și pietre cu conținut

de substanțe periculoase

0,5 t Tratare prin operatori autorizati

e) poluarea și alte efecte negative;


– doar la nivelul amplasamentului si in cantitati reduse. Implementarea proiectului necesita scaterea

din fond forestier national a unei suprafete de 4,4579 ha pe tronsonul Brasov si 10,3540 ha pe

tronsonul Prahova. Scoaterea definitiva din fond forestier a suprafetelor stabilite prin fisele de

transmitere defrisare se va face in conformitate cu prvederile Legii 46 din 2008 – Codul Silvic.


Page 118 of 124

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele

cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice;

Proiectul nu prezinta riscuri de accidente majore.

g) riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării

atmosferice.

În vederea reducerii impactului asupra sănătății populației umane vor fi luate următoarele măsuri:

• Utilizarea de trasee optime din punct de vedere al protecţiei așezărilor umane pentru

transportul materialelor și al deșeurilor;

• Adaptarea programului de lucru în vederea respectării orelor de odihnă a locuitorilor din

apropierea fronturilor de lucru;

• Viteza de circulație a mijloacelor de transport va fi redusă; personalul din şantier va fi instruit

în acest sens;

• Verificarea tehnică periodică a utilajelor şi autovehiculelor pentru limitarea emisiilor din

gazele de eşapament;

• Semnalizarea șantierului cu panouri de avertizare;

• Împrejmuirea incintelor de lucru şi montarea de panouri mobile în dreptul şantierelor cu

activităţi generatoare de zgomot şi pulberi în suspensie;

2. Amplasarea proiectului

Proiectul nu se suprapune peste areale sensibile.




57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare

a) utilizarea actuală și aprobată a terenurilor;

In scopul proiectului de reabilitare și modernizare DJ 102I, Valea Doftanei, Județul Prahova – Brădet,

Județul Brașov au fost obținute urmatoarele certificate:

• Certificatul de Urbanism cu nr. 169 din 20/10/2020, emis de primaria comunei Valea

Doftanei, judetul Prahova.

• Certificatul de Urbanism cu nr. 517 din 29/10/2020, emis de primaria municipiului Sacele,

judetul Brasov





Destinatia actuala a terenurilor pe care urmeaza sa se realizeze investitia este:

• Drum judetean DJ102I existent

• Fond forestier

• Ape


Page 119 of 124

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale,

inclusive solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia;

Nu se aplica proiectului analizat.

c) capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor zone:

1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor;

Proiectul nu este amplasat în proximitatea unor zone umede , tonsonul

2. zone costiere și mediul marin;

Proiectul nu este amplasat în zonă costieră sau mediu marin.

3. zonele montane și forestiere;












Implementarea proiectului necesita scaterea din fond forestier national a unei suprafete de 4,4579

ha pe tronsonul Brasov si 10,3540 ha pe tronsonul Prahova. Scoaterea definitiva din fond forestier a

suprafetelor stabilite prin fisele de transmitere defrisare se va face in conformitate cu prvederile

Legii 46 din 2008 – Codul Silvic.

4. arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;

5. zone clasificate sau protejate conform legislației în vigoare: situri Natura 2000

desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, zonele de

protecție instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind

caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;




57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice


Page 120 of 124

6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a

mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect

sau în care se consideră că există astfel de cazuri;

In zona proiectului nu au fost semnalate cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului

prevazute de legislatia in vigoare

7. zonele cu o densitate mare a populației;

Traseul drumului judetean DJ 102I care se reabiliteaza si se modernizează, nu traversează zone cu o

densitate mare a populației.

8. peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic.

Proiectul nu este amplasat în peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural și

arheologic.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potential

a) importanța și extinderea spațială a impactului - de exemplu, zona geografică și dimensiunea

populației care poate fi afectată;

Impactul proiectului se va resimti la nivel local si este limitat in timp. Pe termen lung calitatea

facotului de mediu va fi imbunatatita prin reducerea emisiilor de praf de pe suprafata de rulare, dar

si datorita emisiilor de la autoveviculele care tranziteaza acest sector de drum.

b) natura impactului;

Extinderea spatială a zonei de influentă a impactului este in stransa legatura cu natura impactului, de

asemenea cu magnitudinea si complexitatile acestuia. Zona de impact va fi limitata la amplasament,

solul/subsolul sau biodiversitatea zonei (care este redusa la amplasament).

c) natura transfrontalieră a impactului;

Distanta fata de granite este foarte mare, astfel incat nu va exista un impact transfrontalier.

d) intensitatea și complexitatea impactului;

Impactul este redus și se manifestă doar la nivelul amplasamentului.

e) probabilitatea impactului;


– doar la nivelul amplasamentului si in cantitati reduse. Nu va exista alt tip de impact semnificativ. Pe

termen lung calitatea facotului de mediu va fi imbunatatita prin reducerea emisiilor de praf de pe

suprafata de rulare, dar si datorita emisiilor de la autoveviculele care tranziteaza acest sector de

drum.

f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului;

Pe durata de derulare a proiectului, durata impactului este limitata. Frecventa acestuia este

discontinua in ceea ce priveste zgomotul provenit de la utilajele si echipamentele folosite pentru

defasurarea lucrarilor. Acest impact este reversibil. In perioada de exploatare a drumului reabilitat


Page 121 of 124

impactul va fi unul pozitiv, comparat cu situatia in care nu se va realiza proiectul, in special datorita

emisiilor de pe suprafata de rulare.

g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate;

Proiectul propus nu se suprapune cu alte proiecte existente sau aprobate.

h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului.

Masurile de reducere a impactului si protejarea facorilor de mediu sunt prezentate la capitolul VIII.

CONSILIUL JUDETEAN BRASOV SI CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA- PRIN BETA- COPS IN CALITATE DE PROIECTANT AL LUCRARILOR

memoriu de prezentare reabilitare si modernizare dj ...apmph-old.anpm.ro/upload/166061_20210215...

Documents