memoriu drum

5

APAC SRL Bucure�ti

Proiect nr. 364/2011 Modernizare drumuri

comuna Ostrov, jude� Constan�a

Faza : PT+DE+CS februarie 2011

4. MEMORIU TEHNIC

1. ELEMENTE GENERALE

1.1. Denumirea investi�iei

Modernizare drumuri comuna Ostrov, jude� Constan�a.

1.2 Amplasamentul

Sat Ostrov, comuna Ostrov, jude� Constan�a.

1.3 Titularul investi�iei

Comuna Ostrov

1.4 Beneficiarul investi�iei

Comuna Ostrov

1.5. Elaborator

S.C. APAC S.R.L. Bucure�ti, str. Col�ei nr. 25, sector 3, tel: 021.313.62.14.;

tel./fax: 021.311.11.53.; e-mail: [email protected].

2. DESCRIEREA GENERAL� A LUCRARILOR

a. Amplasamentul lucr�rilor

Localitatea Ostrov, comuna Ostrov, jude� Constan�a.

Localitatea Ostrov se învecineaz� cu:

6

- la nord – fluviul Dun�rea;

- la sud – satul Alm�l�u;

- la est – satul Buceag;

- la vest – frontiera Romano – Bulgar�

Conform STAS 6054/77, adâncimea maxim� de înghe� a zonei este de

100 cm.

b. Topografie

Pentru definitivarea amplasamentului �i lucr�rilor de construc�ie s-au

efectuat lucr�ri topografice noi care au fost folosite la elaborarea plan�elor tehnice

�i a specifica�iilor din caietele de sarcini.

c. Geologie- seismicitate

Conform „Cod de proiectare seismica P100/2006”, pentru cutremure cu

interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, valoarea de varf a acceleratiei

terenului pentru proiectare ag = 0,16g (fig. 3.1.), iar perioada de control (colt) a

spectrului de raspuns Tc = 0,7 s.

Din punct de vedere geomorfologic, întreg teritoriul administrativ al

comunei Lipni�a se încadreaz� în unitatea structural� Dobrogea de Sud. Relieful

întâlnit este neuniform, format din v�i în general lipsite de ap� (V. Coslugea, V.

Alumutlie, V. Almanlacului, V.Izlazul Veteranilor, V. C�r�lma�, V. Mare) �i versan�i

cu cote absolute în jurul valoriilor de 110-135m (Dealul Co�ugea de 132,2 m,

Dealul Oranul, Dealul Lipni�a vest de 135m, Dealul Coreia Mare, etc.).

Din punct de vedere geologic

Dobrogea de Sud a avut o evolu�ie geologic� comun� cu unele unit��i

structurale învecinate, dar prin anumite caracteristici proprii ea îns��i este o

unitate structural� bine definit�. Împreun�, Dobrogea Central� �i Dobrogea de

Sud reprezint� sectorul moesic cu pozi�ia structural� cea mai ridicat�, aducând la

zi atât fundamentul precambrian, în Dobrogea Central�, cât �i termenii jurasici �i

cretacici ai cuverturii sedimentare. Termenii cretacici al�turi de cei neozoici, par�ial

reprezenta�i în coloana stratigrafic�, sunt larg dezvolta�i numai în cuprinsul

Dobrogei de Sud. La nord de falia Capidava-Ovidiu, pe teritoriul Dobrogei

7

Centrale, sunt bine reprezentate depozitele jurasice, în timp ce depozitele

cretacice �i neozoice formeaz� doar petece sporadice �i cu suprafa�� restrâns�.

În principal, în zona Dobrogei de Sud se disting dou� etaje structurale:

fundamentul cristalin (etajul structural inferior), �i cuvertura sedimentar� (etajul

structural superior), constituit� din forma�iuni sedimentare paleozoice, mezozoice

�i neozoice.

Fundamentul cristalin

Forma�iunile fundamentului Dobrogei de Sud au fost studiate prin forajele

executate la marginea nordic� a acesteia (Palazu-Coco�u), fiind interceptate la

adâncimi de peste 500 m, în pozi�ia cea mai ridicat�. Spre vest �i sud acestea se

afund�, g�sindu-se la adâncimi de cca. 3000-4000 m la Cernavod� �i respectiv

3000-3500 m la Mangalia (Visarion et al., 1988).

Cuvertura sedimentar�

Forma�iunile geologice ale cuverturii sedimentare (paleozoice, mezozoice �i

neozoice), dispuse discordant pe fundamentul de roci cristaline, au o dispozi�ie

spa�ial� neuniform� �i mari varia�ii de facies. Având în vedere aspecte de ordin

structural �i hidrogeologic, se consider� oportun� prezentarea forma�iunilor

geologice ale cuverturii sedimentare din Dobrogea de Sud prin încadrarea

acestora în dou� subetaje structurale: Subetajul pre-Jurasic, care include depozite

de vârst� Paleozoic-Triasic, mai pu�in important din punct de vedere

hidrogeologic, �i Subetajul Jurasic-Neozoic abordat în detaliu, deoarece prezint�

un interes hidrogeologic deosebit.

Subetajul pre-Jurasic

În acest subetaj sunt incluse depozitele Paleozoice, care apar�in unui ciclu

de sedimentare mai extins, cu tendin�a regresiv� �i depozitele sedimentare

Triasice corespunz�toare unei scurte ingresiuni marine.

Depozitele paleozoice, cercetate prin foraje, au grosimi de la câteva sute

de metri la 3500 m �i prezint� o mare varia�ie de roci.

8

Subetajul Jurasic-Neozoic

Subetajul Jurasic-Neozoic este alc�tuit din depozite ce apar�in mai multor

cicluri de sedimentare, fiecare cu caracteristici litofaciale distincte ce reflect�

condi�iile specifice ale mediilor de sedimentare.

În ansamblu, rocile carbonatice ale acestui ciclu de sedimentare formeaz�

un complex unitar care se extinde, cu excep�ia unor zone restrânse, pe tot

teritoriul Dobrogei de Sud, la vest de Dun�re – în sectorul valah al Platformei

Moesice, la sud – pe teritoriul Bulgariei �i la est în platforma continental� a M�rii

Negre.

Cele mai vechi depozite jurasice ale acestui ciclu de sedimentare sunt de

vârst� Bathonian-Callovian�, constituite din calcare (grezoase, conglomeratice,

silicioase) �i marne.

Depozitele carbonatice jurasice sup. �i neocomiene, precum �i depozitele

terigen-carbonatice miocene, au suferit procese intense de carstificare, ale c�ror

efecte s-au acumulat de la o etap� la alta de exondare. Urmare a proceselor

complexe de exondare �i eroziune, controlate, la rândul lor, de existen�a unei

tectonici rupturale sin-sedimentare (care a condus la apari�ia unui mozaic de

blocuri faliate) rela�iile spa�iale dintre diver�ii termeni stratigrafici ai cuverturii

sedimentare mezozoice �i neozoice sunt foarte complexe.

Depozitele carbonatice ale Cretacicului inf. sunt încadrate în dou�

forma�iuni distincte: Forma�iunea de Cernavod� �i respectiv Forma�iunea de

Ramadan (Avram et al., 1988).

Forma�iunea de Cernavod�, carbonatic�, subordonat marno-argiloas� sau

evaporitic�, afloreaz� discontinuu de la Dun�re c�tre est pân� la aliniamentul

Poarta Alb�-Dumbr�veni �i de la obâr�ia v�ii Agicabul (sud Mihail Kog�lniceanu)

c�tre sud pân� la frontiera româno-bulgar�. În foraje, a fost întâlnit� la sud de

aliniamentul Capidava-Ovidiu �i la vest de linia Palazu Mare-Valul lui Traian-

Cobadin-Plopeni-Negru Vod� (Vasilescu, Dragomirescu, 1977).

Forma�iunea de Ramadan se dezvolt� numai în partea de vest a Dobrogei

de Sud, în arealul cuprins între cursul Dun�rii �i un aliniament aflat la est de

localit��ile Dun�rea-�ibrinu-Medgidia-B�neasa. Ea acoper� discontinuu �i

discordant depozitele Forma�iunii de Cernavod� (Cernavod�, Medgidia, Alimanu,

B�neasa �i Lipni�a) �i suport� transgresiv forma�iunile de vârst� Aptian-

Campanian, Neogen sau Cuaternar.

9

Depozitele cretacice sunt acoperite local de depozite paleogene sau

badeniene sup. �i, cu extindere mai mare, de depozite sarmatiene medii �i

superioare precum �i de depozite cuaternare, ultimele acoperind mai mult de 90%

din arealul Dobrogei de Sud.

Datorit� întreruperilor de sedimentare înso�ite de etape de eroziune ce au

determinat discontinuit��i stratigrafice, atât dezvoltarea areal� actual� cât �i

grosimea diverselor forma�iuni cretacice apar adesea reduse în compara�ie cu

situa�ia ini�ial�.

Ciclul de sedimentare neozoic

Acest ciclu include depozite paleogene �i neogene, dezvoltate local,

separate de lacune de sedimentare sau de eroziune cu extindere variabil�.

Din acest motiv extinderea depozitelor apar�inând diferitelor intervale ale

Neozoicului este foarte inegal� în aria Dobrogei de Sud, astfel încât rela�iile

stratigrafice între acestea, pe de o parte, �i cu depozitele mai vechi mezozoice, pe

de alt� parte, sunt foarte complexe.

În ansamblu, depozitele paleogene au grosimi de 20-100 m. Depozitele

Neogenului sunt reprezentate atât prin forma�iuni miocene (Badenian �i

Sarma�ian) cât �i pliocene (Pontian �i Romanian inf.).

Sarmatianul este reprezentat prin depozite volhiniene, bessarabiene �i

kersoniene find larg r�spândit în Dobrogea de Sud sub forma unei pl�ci

aproximativ continue de calcare luma�elice, uneori fragmentat� �i sec�ionat� de

cursurile diverselor v�i care au erodat-o.

Cu grosimi de la câ�iva metri (în nord-vest) pân� la cca. 150 m (în zona

sud-estic�), placa de calcare sarmatiene constituie roca magazin a unui acvifer în

general carstic cu poten�ial relativ important în zona litoral�.

În zona central sud-vestic� a Dobrogei de Sud apare un sector în care

depozitele calcaroase sarma�iene se suprapun direct peste complexul Jurasic

sup.-Valanginian, în absen�a depozitelor eocene �i senoniene, erodate. Acest

sector este limitat la nord de aliniamentul Poarta Alb�-Siminoc-Pe�tera-B�neasa,

la sud de Negru Vod�-Viroaga-Independen�a-Dobromiru, la vest de Dun�re �i la

est de Poarta Alb�-Plopeni vest-Negru Vod� etc. , cuprinzând �i zona localit��ii

Lipni�a, care face obiectul acestui studiu.

10

Pliocenul este constituit dintr-o succesiune detritic-pelitic� cu grosimi de 15-

30 m separat de Pan� et al. (1974) în urm�toarea succesiune:

- Pontianul, constituit din nisipuri �i marne, local cu pietri�uri bogat fosilifere;

- Dacianul, foarte variat din punct de vedere litologic, cuprinde faciesuri marnoase-

nisipoase cu grosimi de 2-15 m;

- Romanianul inf., începe cu marne cu nivele luma�elice, urmate de nisipuri cu

stratifica�ie toren�ial�, cu separa�ii concre�ionare �i cu calcare de ap� dulce.

Depozitele cuaternare sunt reprezentate în special prin loessuri �i argile

loessoide, local argile, nisipuri �i mâluri având rol de cuvertur� acoperitoare pe

toat� Dobrogea de Sud cu implica�ii hidrogeologice deosebite legate de procesul

de infiltra�ie a apelor meteorice �i de suprafa�� i acviferele subterane cantonate

în general în depozitele carbonatate.

Depozitele loessoide ating grosimi de cca. 55 m (la cca. 2 km est de

localitatea �ipotele), dar grosimile medii nu dep��esc 20-25 m.

Elemente tectonice �i structurale ale Dobrogei de Sud

Dobrogea de Sud, sector moesic cu pozi�ie structural� ridicat�, este

caracterizat� prin existen�a a dou� etaje structurale: un etaj structural inferior

reprezentat prin fundament (soclu) �i un etaj structural superior reprezentat prin

cuvertura sedimentar� ce este dispus� discordant pe fundament. Elementele

tectonice �i structurale ale cuverturii sedimentare impun particularit��i deosebite

sistemului acvifer al Dobrogei de Sud. Forma�iunile geologice ale cuverturii,

descrise anterior, au o distribu�ie areal� neuniform� �i varia�ii mari de faciesuri, �i

o sedimentare într-o zon� cu tectonic� activ� în perioada mezozoic� �i par�ial

neozoic�.

Structura forma�iunilor sedimentare depuse în Mezozoic �i Neozoic, în

cadrul c�rora predomin� depozite calcaroase, este complicat� datorit� existen�ei a

numeroase falii verticale sau subverticale care au fragmentat aceast� zon� în

blocuri tectonice cu pozi�ie ridicat� sau coborât�. Faliile s-au format dup�

depunerea calcarelor din Jurasic sup.-Valanginian �i au fost active în Cretacic �i

Paleogen, majoritatea blocurilor încetând a se mi�ca înaintea depunerii

forma�iunilor Sarma�iene care se prezint� sub forma de plac� cvasicontinu�, u�or

înclinat� spre est.

11

Mi�c�rile verticale au adus blocurile tectonice deasupra sau sub nivelul

m�rii, astfel încât în aceea�i perioad� de timp unele blocuri erau supuse eroziunii,

iar în altele se producea sedimentarea. Manifestarea acestor fenomene în mai

multe etape succesive a condus la dispunerea discordant� a forma�iunilor

sedimentare, pozi�iile actuale ale diverselor limite geologice fiind variabile de la un

bloc la altul.

În general, prezen�a faliilor în teritoriul Dobrogei de Sud a condus �i la

crearea unor zone locale cu permeabilit��i mai ridicate ale rocilor carbonatate cu

implica�ii hidrogeologice importante

În ansamblu, îns�, permeabilitatea blocurilor tectonice (pozi�ia �i

dezvoltarea spa�ial� a fisurilor �i golurilor carstice) este expresia cumulat�, la

scara timpului geologic, a istoriei geologice �i paleogeografice a fiec�rui bloc

tectonic, fiind pu�in influen�at� de dinamica actual� a acviferului (Zamfirescu et al.,

1989).

d. Clima

Jude�ul Constan�a apar�ine zonei temperat continentale dar se remarc�

apari�ia unor nuan�e climatice deosebite fa�a de cea mai mare parte a teritoriului

��rii . Temperatura medie anual� este de +10,7 0C, cu o maxim� absolut� de + 39 0 C �i o minim� absolut� de –25,2 0 C, iar precipita�iile medii anuale sunt de 480

mm.

e. Prezentarea proiectului

Clasa de importan�� a construc�iilor, stabilit� conform Normativului P100-92

va fi III, iar categoria de importan��, stabilit� conform Ordinului MLPAT

nr.31/N/oct.1999 va fi C – Normal�.

Proiectarea construc�iilor s-a facut �inând cont de aceast� clasificare, cu

respectarea strict� a tuturor normativelor �i reglementarilor în vigoare.

In cadrul prezentei documentatii sunt prezentate doar lucrari de drum dupa

cum urmeaza:

• modernizarea partii carosabile

• scurgerea apelor

• intersectii cu drumuri laterale

12

• semnalizare rutiera

Situa�ia actual�

In prezent in Comuna Ostrov majoritatea drumurilor nu sunt asfaltate, ceea

ce impiedica cresterea gradului de confort al populatiei din zona.

Suprafata maxima ce va fi afectata de lucrarile de modernizare este de

11021 mp (include suprafata partii carosabila, suprafata santurilor cat si suprafata

drumurilor laterale ce urmeaza a fi amenajate).

Strazile ce fac obiectul prezentei documentatii au o lungime totala de

1,557 km dupa cum urmeaza:

� Strada Cismelutei – L= 0.170 km

� Strada Teiului – L= 0.425 km

� Strada Libertatii– L= 0.980 km

Situa�ia propus�

Drumurile locale ce fac obiectul acestui proiect sunt amplasate pe raza

localit��ii Ostorev si au o lungime totala de 1,575 km.

Strada m

strada Libert��ii 980 m

strada Teiului 425 m

strada Ci�melu�ei 170 m

In prezent, natura carosabilului pe strazile propuse modernizarii este

alcatuita dintr-o fundatie din balast contaminat la partea superioara cu pamant.

Profilul longitudinal al strazilor studiate prezint� declivit��i ridicate.

Traficul aferent strazilor va fi incadrat la trafic usor, urmand a fi circulate in

principal de autoturisme si autoutilitare usoare.

Lucr�rile de modernizare ale sistemului rutier se vor executa cu

respectarea urm�toarelor condi�ii:

13

• aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici corespunz�tori

categoriei str�zii, urmind a de asigura astfel condi�ii bune de siguran��

�i confort în circula�ia auto �i pietonal�;

• realizarea un profil transversal cu elemente geometrice care s� se

încadreze în prevederile legale;

• asigurarea scurgerii apelor pluviale în condi�ii cât mai bune;

• tratarea intersec�iilor cu strazile laterale.

;

f. Devierile �i protej�rile de utilit��i afectate

Nu este cazul.

g. Sursele de ap�, energie electric�, gaze, telefon �i altele asemenea

pentru lucr�ri definitive �i provizorii

Sursele de ap�, energie electric�

Sursele de ap� �i energie electric� necesar� pentru organizarea de �antier

sunt existente �i vor fi puse la dispozi�ia executantului de c�tre beneficiar.

Alimentarea cu energie electric� se va face din re�eaua existent�.

h. C�ile de acces permanente, c�ile de comunica�ii �i altele

asemenea

Exist� în toate punctele de lucru c�i de acces �i comunica�ii.

Transportul materialelor, utilajelor �i echipamentelor la zona de execu�ie a

lucr�rilor se poate realiza, de asemenea, pe c�ile de acces existente.

i. Trasarea lucr�rilor

Trasarea lucr�rilor se va realiza în conformitate cu plan�ele plan de situatie

�i a detaliilor din prezenta documenta�ie

Intocmit, Verificat,

14

2.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALIT��I - DRUM

TRASEUL IN PLAN

Traseul in plan al strazilor ce urmeaza a fi modernizate urmareste in

totalitate traseul existent, atat din punct de vedere al elementelor geometrice in

plan, aliniamente si curbe, cat si in ceea ce priveste latimile si lungimile acestora.

Astfel elementele de proiectare au valori cuprinse intre:

� R minima= 35.00 m; Rmaxima= 50.00 m – Strada Cismelutei

� R minima= 15.00 m ; Rmaxima= 230.00 m – Strada Teiului

� R minima= 8.00 m; Rmaxima= 1000.00 m – Strada Libertatii

Din punct de vedere al elementelor geometrice acestea permit o viteza de

proiectare de 20 km/h. Pe tot traseul nu s-au putut respecta prevederile STAS

863/85 din punct de vedere al supralargirilor datorita spatiului redus dintre limitele

de proprietate.

PROFILUL LONGITUDINAL

Linia rosie a fost proiectata cu aproximativ 20-25 cm deasupra niveletei

existente, acest lucru datorindu-se sistemului rutier adoptat in cadrul studiului de

fezabilitate. Pe zonele unde limitele de proprietate sunt foarte apropiate de

carosabil, pentru a nu bloca accesul catre proprietati a fost necesar ca linia rosie

sa se proiecteze la cotele actuale, urmand ca drumul sa se execute in totalitate in

sapatura. Declivitatile sunt cuprinse intre 4.95% si 12.13% (Strada Cismelutei),

498% si 14.65% (Strada Teilor), 0.05% si 12.84% (Strada Libertatii).

Racordarile in profil longitudinal au raze cuprinse intre 500 m si 5.000m

(Strada Cismelutei), 500 m si 1500 m (Strada Teilor), 250m si 3.500m (Strada

Libertatii).

Elementele de proiectare din profilul longitudinal corespund unei viteze de

proiectare de 20 km/h.

15

PROFILUL TRASVERSAL TIP

Avand in vedere spatiul redus intre limitele de proprietate cat si

amplasamentul stalpilor, cele trei strazi s-au proiectat fara acostamente.Astfel

profilul transversal tip pentru cele trei strazi prezinta urmatoarele elemente

geometrice:

Strazi categoria V – drumuri vicinale cu o singura banda de circulatie:

Strada Cismelutei

Strada Teiului

Strada Libertatii

STRUCTURA RUTIERA

Avand in vedere zestra existenta a strazii cat si studiul de fezabilitate

(studiu de fezabilitate aprobat de catre beneficiar) a fost intocmit prezentul proiect

cu scopul de a elimina deficientele existente. Astfel s-a adoptat urmatoarea solutie

pentru sistemului rutier :

� 4 cm strat de uzura din beton asfaltic rugos de tip BAR16

� 5 cm strat de baza de tip ABPC1

� 12 cm strat de balast stabilizat

� 5 cm completare cu balast a impietruirii existente

� Latime parte carosabila…………………. 4.00 m

� Panta transversala parte carosabila.….. 2.50% - panta unica





16

� 30 cm balast existent

Pe zonele unde linia rosie a fost proiectata la nivelul terenului existent structura

rutiera proiectata va avea urmatoarea alcatuire:

� 4 cm strat de uzura din beton asfaltic rugos de tip BAR16

� 5 cm strat de baza de tip ABPC1

� 12 cm strat de balast stabilizat

� 25 cm fundatie din balast

SCURGEREA APELOR

Strazile supuse modernizarii nu dispun de elemente pentru scurgerea

apelor cu exceptia unor zone izolate unde santurile sunt mai elocvente si sunt din

pamant, acestea fiind insa colmatate.

Pentru asigurarea scurgerii apelor este necesar realizarea de rigole pavate

cat si de rigole carosabile acoperite. Aplicabilitatea acestora se regaseste in

tabelul numarul 1.

TABEL 1

Strada Cismelutei

0+000 - 0+165 ; L = 165.00 m ; stanga - rigola carosabila acoperita

0+000 - 0+165 ; L = 165.00 m ; dreapta - rigola pavata

Strada Teilor

0+000 - 0+418 ; L = 418.00 m ; stanga - rigola carosabila acoperita


Strada Libertatii

0+000 - 0+410 ; L = 410.00 m ; stanga - rigola dreptunghiulara

0+000 - 0+260 ; L = 260.00 m ; dreapta - rigola carosabila acoperita


Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor, pe strada Libertatii s-au

proiectat doua podete tubular cu diametrul de 1000 mm.

17

Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor in lungul drumului s-au

prevazut podete tubulare F300 in dreptul acceselor proprietatilor.

DRUMURI LATERALE

În vederea asigur�rii unui trafic civilizat �i sigur intersectiile cu drumurile

laterale trebuie amenajate corespunz�tor. Intersec�iile cu drumurile laterale se vor

amenaja pe 15 m lungime, sistemul rutier avand aceea�i structur� ca pe

drumurile principale.

Totodata pe strazile laterale s-au prevazut realizarea pe o lungime de 15m

a unor rigole pavate similare cu cele de pe strazile supuse modernizarii.

SEMNALIZARE RUTIERA

În vederea asigur�rii unui trafic civilizat �i sigur in intersectiile cu drumurile

laterale se vore monta table indicatoare „Cedeaza trecerea” si „Drum cu prioritate”

iar in intersectia dintre strada Cismelutei si drumul national si DN3 se vor monta

indicatoarele „Stop” si „Obligatoriu la dreapta”.

Intocmit, Verificat,

Formular F1OBIECTIV: MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL

Nr. Nr. cap./ Denumirea capitolelor Valoarea, cheltuielilor / obiectcrt. subcap de cheltuieli exclusiv TVA

devizpe obiect ron EU ron EU

0 1 2 3 4 57 5,10 Organizare de santier6.1 01 DRUMURI COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA

TOTAL grupa 67 5,10 Organizare de santier7.1 02 ORGANIZARE DE SANTIER

TOTAL grupa 7TOTAL valoare (exclusiv TVA)Taxa pe valoarea adaugataTotal valoare (inclusiv TVA)

PROIECTANT APAC SRL SRL

CENTRALIZATORULcheltuielilor pe obiectiv

din care C + M

Formular F2Obiectiv MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL

Nr. cap./Nr. subcap Valoareacrt. deviz (exclusiv TVA)

obiect ron EU 0 1 2 3

1 I. Lucrari de constructii1 1 01 TERASAMENTE2 2 02 SUPRASTRUCTURA3 3 03 MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE4 4 04 DRUMURI LATERALE5 5 05 SCURGEREA APELOR

TOTAL cap. ITOTAL valoare (exclusiv TVA)Taxa pe valoarea adaugataTotal valoare (inclusiv TVA)

PROIECTANT APAC SRL

CENTRALIZATORULcheltuielilor pe categorii de lucrari, pt.obiectul DRUMURI COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA

Formular F3OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE PROIECTANT: APAC SRL

Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTACategorie: 01 TERASAMENTE [ ron ]Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport TotalCrt. Simbol a)materiale

Denumire Resursa b)manoperaObservatii c)utilajCorectii d)transportListe Anexe Total(a+b+c+d)

1 SUTE MC 16,650000,00% 0,00% 0,00%

SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT

UMIDIT.NATUR DESC.DEP.TER.CAT.2

2 M CUB 416,000000,00% 0,00% 0,00%

SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ VERT.NESPR

.IN PAM.COEZ.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.<1,5M T.F.TARE

3 M CUB 51,000000,00% 0,00% 0,00%

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT UNIFO

RM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN USOR

4 SUTE MC 0,510000,00% 0,00% 0,00%

COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A UMPL.IN STRAT

.DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE STRAT DIN PAM.NECOEZ.

LISTAcu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari

Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport TotalCrt. Simbol a)materiale


5 SUTE MC 22,490000,00% 0,00% 0,00%

SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL.IMPINS PAMIN

TULUI LA 10 M TEREN CAT 2

6 SUTE MC 44,980000,00% 0,00% 0,00%

SPOR PT. FIECARE 10 M IN PLUS LA TSC18B1 BULDOZER

DE 65- 80 CP TEREN CATEGORIA 2

7 SUTE MC 42,790000,00% 0,00% 0,00%

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC

TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-20 M

8 TONE 7.703,000000,00% 0,00% 0,00%

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU

AUTOBASCULANTA

9 SUTE MP 78,880000,00% 0,00% 0,00%

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTIT

IE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV

PROIECTANT APAC SRL

Formular F3OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: apac SRL

Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTACategorie: 02 SUPRASTRUCTURA [ ron ]Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport TotalCrt. Simbol a)materiale


1 M CUB 1.974,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL

TRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA

2 TONE 4.363,000000,00% 0,00% 0,00%

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR

CU AUTOBASCULANTA

TRANSPORT BALAST

3 M CUB 789,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT SAU VAR SI

ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MAN

L:10801 -0003:DZ01C1 -PREP IN STATII FIXE A AMESTEC PTR STR STABILIZATE EXEC DIN BALAST CU 6 % CIMENT

4 TONE 1.973,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA

TRANSPORT BALAST STABILIZAT




5 MP 12.612,000000,00% 0,00% 0,00%

CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRAT

SUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC $

6 SUTE MP 126,120000,00% 0,00% 0,00%

AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER

APLIC STRAT UZ MIX ASF CU BITUM TAIAT

L:10828 -0002:DZ05A1 -PREP BITUMULUI TAIAT (CUTBACKIN AMESTEC DE 60% BI-TUM SI 40% WHITE SPIRT

7 TONE 766,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT BAZA MIXT ASF EXEC LA CALD CU ASTERN MAN

AB1 L:10803 -0011:DZ11B1 -PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST DE 0-16MM IN INST TIP ANG

8 MP 6.228,000000,00% 0,00% 0,00%

IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN

GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA

L:10803 -0027:DZ14C1 -PREP BETON ASFALTIC FIN BOGAT IN CRIBLURA EXECUTATLA CALD CU BITUM IN INSTALATII TELTOMAT

9 TONE 1.373,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA



10 BUCATA 17,000000,00% 0,00% 0,00%

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN

TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

PROIECTANT APAC SRL

Formular F3OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL

Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTACategorie: 03 MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE [ ron ]Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport TotalCrt. Simbol a)materiale


1 BUCATA 32,000000,00% 0,00% 0,00%

PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE

RUTIERA DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL

L:10173 -0030:CZ0105E1 -PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELE,GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 MANUAL $

L:10826 -0001:6301793 -STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL

2 BUCATA 32,000000,00% 0,00% 0,00%

MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTEL

SAU ALUM PE UN STILP GATA PLANTAT

L:10821 -0039:7101138 -INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. CERC D= 600 MM F40 S1848

3 KM 1,557000,00% 0,00% 0,00%

MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU INTRERUPERI

SAU CONTINUE EXEC MEC VOP EMAIL FARA MICR STICLA

MARCAJE LONGITUDINALE

4 MP 480,000000,00% 0,00% 0,00%

MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZ

CU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE

MARCAJE TRANSVERSALE




5 TONE 10,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA

PROIECTANT APAC SRL


Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTACategorie: 04 DRUMURI LATERALE [ ron ]Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport TotalCrt. Simbol a)materiale


1 M CUB 252,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL

TRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA

2 TONE 557,000000,00% 0,00% 0,00%

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR

CU AUTOBASCULANTA

TRANSPORT BALAST

3 M CUB 114,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT SAU VAR SI

ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MAN

L:10801 -0003:DZ01C1 -PREP IN STATII FIXE A AMESTEC PTR STR STABILIZATE EXEC DIN BALAST CU 6 % CIMENT

4 TONE 285,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA

TRANSPORT BALAST STABILIZAT




5 MP 1.823,000000,00% 0,00% 0,00%

CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRAT

SUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC $

6 SUTE MP 18,230000,00% 0,00% 0,00%

AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER

APLIC STRAT UZ MIX ASF CU BITUM TAIAT

L:10828 -0002:DZ05A1 -PREP BITUMULUI TAIAT (CUTBACKIN AMESTEC DE 60% BI-TUM SI 40% WHITE SPIRT

7 TONE 111,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT BAZA MIXT ASF EXEC LA CALD CU ASTERN MAN

ABPC 31 L:10803 -0014:DZ11E1 -PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST DE 0-16 MM IN INST TIP LPX

8 MP 900,000000,00% 0,00% 0,00%

IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN

GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA

BAR 16 L:10803 -0011:DZ11B1 -PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST DE 0-16MM IN INST TIP ANG

9 TONE 200,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA



PROIECTANT APAC SRL


Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTACategorie: 05 SCURGEREA APELOR [ ron ]Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport TotalCrt. Simbol a)materiale


1 M CUB 40,000000,00% 0,00% 0,00%

TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII(CONTINUE,IZOLATE)

SI SOCLURI CU VOLUM <3MC

L:10173 -M :2100896 -BETON DE CIMENT CLASA C10/8 (BC10/B150)CU 317 KG CIMENT

2 M CUB 1.250,000000,00% 0,00% 0,00%

TURN.BET.SIMP.B100 IN ELEV.CULEI,ARIPI,ZID,TIMPAN

CU POMPA

L:10173 -M :2100969 -BETON DE CIMENT B 250-BC20 STAS 3622

3 M CUB 8,000000,00% 0,00% 0,00%

TURN.BET.SIMP.B100 IN ELEV.CULEI,ARIPI,ZID,TIMPAN

CU POMPA

L:10173 -M :2100897 -BETON DE CIMENT CLASA C15/12(BC15/B200)CU 382 KG CIMENT

4 TONE 3.245,000000,00% 0,00% 0,00%

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTO

BETONIERA DE 5,5MC




5 MP 1.500,000000,00% 0,00% 0,00%

COFRAJE PT.BETON ELEVATIE SI ZIDURI SPRIJ.DIN PANO

URI CU PLACAJ P CU SUPRAFETE PLANE

6 KG 296,000000,00% 0,00% 0,00%

MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU G=1-3KG/MP

IN PERETI DIAFRAGME CU DIST DIN PLASTIC

L:10175 -0001:2002349 -PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/BUC) OL 37-1N

7 KG 38.500,000000,00% 0,00% 0,00%

MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN GRINZI DE RADI

ERE CU DISTANTIERI DIN MASE PLASTICE

8 KG 28.500,000000,00% 0,00% 0,00%

CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTI

NUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC 52 D=10- 16 MM $

9 KG 11.000,000000,00% 0,00% 0,00%

CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTI

NUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.OB 37 D=10- 16 MM $

10 MP 52,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT HIDROIZOLANT,LA CALD,CUVE,REZERV.ETC.CU CART

ON BITUM.LA PER.DREPTI TER.CU APE FREATICE.

L:11208 -0009:2600749 -CART BIT STR ACOP NISIP CA300 100CMX10M S 138



11 M CUB 12,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE

MANUALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE

UMPLUTURI CU PIATRA SPARTA

12 TONE 25,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOCAMIONUL

13 MP 25,000000,00% 0,00% 0,00%

PEREU USCAT IN GROSIME 20 CM DIN PIATRA BRUTA.

L:11108 -M :2201335 -PIATRA BRUTA SORTATA R.MAGMATICE PT.DRUM,ANROC,PEREURI

14 TONE 50,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA

15 M 12,000000,00% 0,00% 0,00%

TUB CIRC. BETON SIMPLU STAS 816 DE 1 M LUNG IMBINA

TE CU CEP SI BUZA AVIND DN 1000MM

L:11704 -0018:2804656 -TUB BET.S.CIRC.TALPA CEP SI BUZA 1000X1000 S816

16 M 84,000000,00% 0,00% 0,00%


TE CU CEP SI BUZA AVIND DN 600 MM




17 M 246,000000,00% 0,00% 0,00%


TE CU CEP SI BUZA AVIND DN 300 MM


18 TONE 156,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA

19 M CUB 307,000000,00% 0,00% 0,00%

STRAT.DE REPART.DIN NISIP SUB PRIZMA DE BALAST.COM

PACT.CU PLACA VIBR.DE 0,7T CU MOT.ARD.INT.<10CP

20 TONE 679,000000,00% 0,00% 0,00%


CU AUTOBASCULANTA

TRANSPORT NISIP

PROIECTANT APAC SRL

CAIET DE SARCINI

Pagina 1 din 17

� 1.TERASAMENTE

1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condi�iile tehnice ce trebuie s� fie îndeplinite la

executarea terasamentelor, controlul calit��ii �i condi�iile de recep�ie a lucrarilor.La executia

terasamentelor se va tine seama de prevederile STAS 2914-84 „.Lucrari de

drumuri.Terasamente.Conditii tehnice generale de calitate”.

1.2 PREVEDERI GENERALE �

Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute

de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile

standardelor si normelor in vigoare.

Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta

spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Executie a terasamentelor, care va contine, printre

altele:

� programul detaliat de executie a terasamentelor;

� utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si

finisare;

� gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv

metoda de lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele;

� Diagrama de Miscare a Pamantului.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pe

cheltuiala proprie, sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatie vor fi stabilite impreuna cu

Consultantul.

Dupa executarea sectoarelor de proba, Tehnologia de Executie va fi completata cu

informatii privind tehnologia de compactare:

� caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,

caracteristici de vibrare, viteza);

� numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare

conform prevederilor prezentei Specificatii Tehnice;

� grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare.

CAIET DE SARCINI

Pagina 2 din 17

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele

prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele

obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

Antreprenorul este obligat s� �in� eviden�a zilnic� a terasamentelor executate, cu

rezultatele testelor �i verific�rilor efectuate.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Consultantul poate

dispune întreruperea execu�iei lucr�rilor �i luarea m�surilor care se impun, pe cheltuiala

Antreprenorului.

��

P�MÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile �i tipurile de p�mânturi clasificate care se folosesc la executarea

terasamentelor sunt date în Anexa 1.

P�mânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condi�ii climaterice �i

hidrologice, la orice în�l�ime de terasament, f�r� a se lua m�suri speciale.

P�mânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condi�ii climaterice,

hidrologice �i la orice în�l�ime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvat�.

P�mânturile pr�foase �i argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condi�iile

hidrologice locale sunt mediocre �i nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor

STAS 1709/1;2;3 privind ac�iunea fenomenului de înghe�-dezghe� la lucr�ri de drum.

În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, p�mânturile rele sau foarte rele

sau a celor cu densitate în stare uscat� compactat� mai mic� de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu

p�mânturi de calitate satisf�c�toare. Înlocuirea se va face pe toat� l��imea lucr�rii, la o adâncime

de minimum 25 cm în cazul p�mânturilor rele �i de minimum 50 cm în cazul p�mânturilor foarte

rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscat� compactat� mai mic� de 1,5 g/cmc.

Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului �i se va stabili în func�ie de condi�iile

locale concrete, de c�tre Consultant.

P�mânturile argiloase se înlocuiesc. Când p�mântul din patul drumului are umiditatea

relativ� Wo>0,55 se va executa un strat de separa�ie din geotextil, rezistent �i permeabil.

curgere de limitaWnaturala umiditateaWW

L0 −

−=

Nu se vor utiliza în ramblee p�mânturile organice, mâluri, n�moluri, p�mânturile turboase �i

vegetale, p�mânturile cu consisten�� redus� (care au indicele de consisten�� sub 0,75%),

CAIET DE SARCINI

Pagina 3 din 17

precum �i p�mânturile cu con�inut mai mare de 5% de s�ruri solubile în ap�. Nu se vor introduce

în umpluturi, bulg�ri de p�mânt înghe�at sau cu con�inut de materii organice în putrefac�ie

(brazde, frunzi�, r�d�cini, crengi, etc.).

APA DE COMPACTARE

Apa necesar� compact�rii rambleelor nu trebuie s� fie murdar� �i nu trebuie s� con�in�

materii organice în suspensie.

Eventuala ad�ugare a unor produse, destinate s� faciliteze compactarea nu se va face

decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza �i modalit��ile de utilizare.

P�MÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTEC�IE

P�mânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protec�ie a rambleelor erodabile

trebuie s� aib� calit��ile p�mânturilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse

nisipurile �i pietri�urile aluvionare. Aceste p�mânturi nu trebuie s� aib� elemente cu dimensiuni

mai mari de 100 mm.

VERIFICAREA CALIT��II P�MÂNTURILOR

Verificarea calit��ii p�mântului const� în determinarea principalelor caracteristici ale

acestuia, prev�zute în tabelul 1.

Tabelul 1 Nr. Crt.

Caracteristici care se verific�

Frecven�e minime Standard de referin��

1 Granulozitate

În func�ie de eterogenitatea p�mântului utilizat îns� nu va fi mai mic� decât o încercare la fiecare 5.000 mc

1913/5

2 Limita de plasticitate 1913/4

3 Densitatea uscat� maxim� 1913/3

4 Coeficientul de neuniformitate SR EN 933

5 Caracteristicile de compactare Pentru p�mânturile folosite în rambleele din spatele zidurilor �i p�mânturile folosite la protec�ia rambleelor, o încercare la fiecare 1.000 mc

1913/13-83

6 Umflarea liber� 1913/12-88

7 Sensibilitatea la înghe�-dezghe�

O încercare la fiecare:

- 2.000 mc p�mânt pentru ramblee

- 250 ml de drum in debleu

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determin�rilor de laborator.

CAIET DE SARCINI

Pagina 4 din 17

��

PICHETAJUL LUCR�RILOR

La pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale

traseului prin piche�i cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate de repere

amplasate în afara amprizei drumului. Pichetajul este înso�it �i de o re�ea de repere de nivelment

stabile, din borne de beton, amplasate în afara zonei drumului, cel pu�in câte dou� repere pe km.

Va trebui s� se fac� o pichetare detaliat� a profilurilor transversale, la o distan�� maxim�

între acestea de 20 m în aliniament �i de 10 m în curbe.

Piche�ii implanta�i în cadrul pichetajului complementar vor fi lega�i, în plan �i în profil în

lung, de acelea�i repere ca �i piche�ii din pichetajul ini�ial.

Odat� cu definitivarea pichetajului, în afar� de axa drumului, Antreprenorul va materializa

prin ��ru�i �i �abloane urm�toarele:

- în�l�imea umpluturii sau adâncimea s�p�turii în ax, de-a lungul axului drumului;

- punctele de intersec�ii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

- înclinarea taluzurilor.

Antreprenorul este r�spunz�tor de buna conservare a tuturor piche�ilor �i reperelor �i are

obliga�ia de a-i restabili sau de a-i reamplasa dac� este necesar.

În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucr�rilor este efectuat� de c�tre

Antreprenor, pe cheltuiala �i r�spunderea sa, dar numai cu aprobarea scris� a Consultantului, cu

notificare cu cel pu�in 24 ore în devans.

Cu ocazia efectu�rii pichetajului vor fi identificate �i toate instala�iile subterane �i aeriene,

aflate în ampriza lucr�rilor în vederea mut�rii sau protej�rii acestora.

LUCR�RI PREG�TITOARE

Înainte de începerea lucr�rilor de terasamente se execut� urm�toarele lucr�ri preg�titoare

în limita zonei expropriate:

- defri��ri;

- cur��irea terenului de resturi vegetale �i buruieni;

- decaparea �i depozitarea p�mântului vegetal;

CAIET DE SARCINI

Pagina 5 din 17

- asanarea zonei drumului prin îndep�rtarea apelor de suprafa�� i adâncime;

- demolarea construc�iilor existente.

Antreprenorul trebuie s� execute în mod obligatoriu t�ierea arborilor, pomilor �i arbu�tilor,

s� scoat� r�d�cinile �i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz c� este

necesar, în conformitate cu legisla�ia în vigoare.

Scoaterea buturugilor �i r�d�cinilor se face obligatoriu la ramblee cu în�l�ime mai mic� de 2

m precum �i la debleuri.

Cur��irea terenului de frunze, crengi, iarb� �i buruieni �i alte materiale se face pe întreaga

suprafa�� a amprizei.

Decaparea p�mântului vegetal se face pe întreaga suprafa�� a amprizei drumului �i a

gropilor de împrumut.

P�mântul decapat �i orice alte p�mânturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi

transportate �i depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a

terasamentelor drumului. P�mântul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutiliz�rii.

Pe por�iunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul

drumului, acestea trebuie dirijate prin �an�uri de gard� care s� colecteze �i s� evacueze apa în

afara amprizei drumului. În general, dac� se impune, se vor executa lucr�ri de colectare, drenare

�i evacuare a apelor din ampriza drumului.

Demol�rile construc�iilor existente vor fi executate pân� la adâncimea de 1,00 m sub nivelul

platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grij�, pentru a fi reutilizate conform

indica�iilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în

groapa public� cea mai apropiat�, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

Toate golurile ca: pu�uri, pivni�e, excava�ii, gropi rezultate dup� scoaterea buturugilor �i

r�d�cinilor, etc. vor fi umplute cu p�mânt bun pentru umplutur� �i compactate pentru a ob�ine

gradul de compactare prev�zut în prezentul Caiet de sarcini

Antreprenorul nu va trece la execu�ia terasamentelor înainte ca Beneficiarul s� constate �i

s� accepte execu�ia lucr�rilor preg�titoare enumerate în prezentul capitol.

Aceast� acceptare trebuie s� fie în mod obligatoriu men�ionat� în registrul de �antier.

CAIET DE SARCINI

Pagina 6 din 17

MI�CAREA P�MÂNTULUI

Mi�carea terasamentelor se efectueaz� prin utilizarea p�mântului provenit din s�p�turi, în

profilurile cu umplutur� ale proiectului. La începutul lucr�rilor, Antreprenorul trebuie s� prezinte

Consultantului spre aprobare, o diagram� a cantit��ilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de

mi�care a terasamentelor), precum �i toate informa�iile cu privire la mutarea terasamentelor

(utilaje de transport, distan�e, etc.).

Excedentul de s�p�tur� �i p�mânturile din debleuri care sunt improprii realiz�rii rambleelor

precum �i p�mântul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite vor fi

transportate în depozite definitive.

Recurgerea la debleuri �i ramblee în afara profilului din proiect, sub form� de supral�rgire,

trebuie s� fie supus� aprob�rii Beneficiarului.

Dac�, în cursul execu�iei lucr�rilor, natura p�mânturilor provenite din debleuri este

incompatibil� cu prescrip�iile prezentului caiet de sarcini �i ale caietului de sarcini speciale, sau

ale standardelor �i normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea �i condi�iile de execu�ie a

rambleelor, Antreprenorul trebuie s� informeze Beneficiarul �i s�-i supun� spre aprobare

propuneri de modificare a provenien�ei p�mântului pentru umplutur�, pe baz� de m�sur�tori �i

teste de laborator, demonstrând existen�a real� a materialelor �i evaluarea cantit��ilor de p�mânt

ce se vor exploata.

Transportul p�mântului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, „Tabelul de

mi�care a p�mântului” care define�te în spa�iu mi�c�rile �i localizarea final� a fiec�rei cantit��i

izolate de p�mânt din debleu. El �ine cont de „Tabloul de coresponden�� a p�mântului” stabilit de

Client, dac� aceasta exist�, ca �i de punctele de trecere obligatorii ale itinerarului de transport.

Acest plan este supus aprob�rii Beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului

de începerea lucr�rilor.

EXECU�IA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de preg�tire a amprizelor

de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini s� fi fost verificat �i recunoscut ca satisf�c�tor

de c�tre Beneficiarul lucr�rii.

Aceste accept�ri trebuie, în mod obligatoriu, s� fie men�ionate în registrul de �antier.

S�p�turile trebuie atacate frontal pe întreaga l��ime a drumului.

Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea

situa�ii se va trece la umplerea lor, conform modalit��ilor pe care le va prescrie Beneficiarul

lucr�rii �i pe cheltuiala Antreprenorului.

CAIET DE SARCINI

Pagina 7 din 17

La s�parea în terenuri sensibile la umezeal�, terasamentele se vor executa progresiv,

asigurându-se permanent drenarea �i evacuarea apelor pluviale �i evitarea destabiliz�rii

echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea

p�mânturilor. Toate lucr�rile preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea

s�p�turilor, pentru a se asigura ca lucr�rile se vor executa f�r� a fi afectate de ape.

În cazul când terenul întâlnit la cota fixat� prin proiect nu va prezenta calit��ile stabilite �i nu

este de portan�a prev�zut�, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de form� pe

cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de form� se va face la gradul de compactare de

100% Proctor normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de

compactare la 97% Proctor normal.

Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dac� acesta difer� de

prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui s� aduc� la cuno�tin�a Beneficiarului

neconcordan�a constatat�, urmând ca acesta s� dispun� o modificare a înclin�rii taluzurilor �i

modificarea volumului terasamentelor.

Dac� pe parcursul lucr�rilor de terasamente, masele de p�mânt devin instabile,

Antreprenorul va lua m�suri imediate de stabilizare, anun�ând în acela�i timp Beneficiarul.

Debleurile în terenuri moi, ajunse la cot�, se vor compacta pân� la 100% Proctor normal,

pe o adâncime de 30 cm .

În timpul execu�iei debleurilor, Antreprenorul este obligat s� conduc� lucr�rile astfel ca

p�mânturile ce urmeaz� s� fie folosite în realizarea rambleelor s� nu fie degradate sau înmuiate

de apele de ploaie. Va trebui, în special s� se înceap� cu lucr�rile de debleu de la partea de jos

a rampelor profilului în lung.

Dac� topografia locurilor permite o evacuare gravita�ional� a apelor, Antreprenorul va trebui

s� men�in� o pant� suficient� pentru scurgere, la suprafa�a p�r�ii excavate �i s� execute în timp

util �an�uri, rigole, lucr�ri provizorii necesare evacu�rii apelor în timpul excav�rii.

PREG�TIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucr�rile preg�titoare ar�tate mai sus sunt comune atât sectoarelor de debleu cât �i celor

de rambleu.

Pe terenurile remaniate în cursul lucr�rilor preg�titoare sau pe terenuri de portan��

sc�zut� se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minim� de

30 cm, pentru a ob�ine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 2.

CAIET DE SARCINI

Pagina 8 din 17

EXECU�IA RAMBLEURILOR

Prescrip�ii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca preg�tirile terenului, indicate în

caietul de sarcini �i caietul de sarcini speciale, s� fie verificate �i acceptate de Beneficiar.

Aceast� acceptare trebuie s� fie, în mod obligatoriu, consemnat� în caietul de �antier.

Nu se execut� lucr�ri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Execu�ia rambleelor trebuie s� fie întrerupt� în cazul in care calit��ile lor minimale definite

prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.

Execu�ia nu poate fi reluat� decât dup� un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul

s�u, la propunerea Antreprenorului.

Modul de execu�ie a rambleelor

Rambleele se execut� în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe

întreaga l��ime a platformei �i în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se

segreg�rile �i varia�iile de umiditate �i granulometrie.

Dac� dificult��ile speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca execu�ia straturilor

elementare s� fie executate pe l��imi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din

benzi al�turate, care împreun� acoper� întreaga l��ime a profilului, urm�rind ca decalarea în

în�l�ime între dou� benzi al�turate s� nu dep��easc� grosimea maxim� impus�.

P�mântul adus pe platform� este împr��tiat �i nivelat pe întreaga l��ime a platformei (sau

a benzii de lucru) în grosimea optim� de compactare stabilit�, urm�rind realizarea unui profil

longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafa�a fiec�rui strat intermediar, care va avea grosimea optim� de compactare, va fi

plan� �i va avea o pant� transversal� de 3…5% c�tre exterior, iar suprafa�a ultimului strat va

avea panta prescris�.

La punerea în oper� a rambleului se va �ine seama de umiditatea optim� de compactare.

Pentru aceasta, laboratorul �antierului va face determin�ri ale umidit��ii la surs� �i se vor lua

m�surile în consecin�� pentru punerea în oper�, respectiv a�ternerea �i amânarea compact�rii,

l�sând p�mântul s� se zvânte pentru a-�i reduce umiditatea pân� cât mai aproape de cea

optim�, sau din contr�, udarea stratului a�ternut pentru a-l aduce la valoarea umidit��ii optime.

Compactarea rambleelor

Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor

normal conform tabelului 2.

CAIET DE SARCINI

Pagina 9 din 17

Tabelul 2 Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare)

P�mânturi necoezive

P�mânturi coezive

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu în�l�imea:

h ≤ 2,00 m

h > 2,00 m

100

95

97

92

b. În corpul rambleelor, la adâncimea sub patul drumului:

h ≤ 0,50 m

0,5 < h ≤ 2,00 m

h > 2,00 m

100

100

95

100

97

92

c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului

100

100

NOT�: Pentru p�mânturile necoezive, cu granule mai mari de 20 mm în propor�ie de

peste 50% �i unde raportul dintre densitatea în stare uscat� a p�mântului compactat �i

densitatea ob�inut� la efectuarea încerc�rii Proctor normal nu se poate determina, se va putea

considera c� s-a ob�inut 100% din gradul de compactare Proctor normal, când dup� un anumit

num�r de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu

las� urme vizibile.

Antreprenorul va trebui s� supun� acordului Beneficiarului cu cel pu�in opt zile înainte de

începerea lucr�rilor, grosimea maxim� a stratului elementar pentru fiecare tip de p�mânt, care

poate asigura ob�inerea (dup� compactare) a gradelor de compactare ar�tate în tabelul 4, cu

echipamentele existente �i folosite pe �antier.

În acest scop, înainte de începerea lucr�rilor, va realiza câte un tronson de încercare de

minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de p�mânt. Dac� compactarea prescris� nu poate fi

ob�inut�, Antreprenorul va trebui s� realizeze o nou� plan�� de încercare, dup� ce va aduce

modific�rile necesare grosimii straturilor �i utilajului folosit. Rezultatele acestor încerc�ri trebuie

s� fie men�ionate în registrul de �antier.

În cazurile când aceast� obliga�ie nu va putea fi realizat�, grosimea straturilor succesive

nu va dep��i 20 cm dup� compactare.

Abaterile limit� la gradul de compactare vor fi de 4 % în max. 10% din num�rul punctelor

de verificare.

CAIET DE SARCINI

Pagina 10 din 17

Controlul compact�rii

În timpul execu�iei, terasamentele trebuie verificate dup� cum urmeaz�:

a) controlul va fi pe fiecare strat;

b) frecven�a minim� a testelor trebuie s� fie potrivit tabelului 3.

Tabelul 3 Denumirea încerc�rii Frecven�a minim� a încerc�rilor Observa�ii

Încercarea Proctor 1 la 1.500 mc Pentru fiecare tip de p�mânt

Determinarea con�inutului de ap� 1 la 100 ml de platform� pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 150 ml de platform� pe strat

Laboratorul Antreprenorului va �ine un registru în care se vor consemna toate rezultatele

privind încercarea Proctor, determinarea umidit��ii �i a gradului de compactare realizat pe fiecare

strat �i sector de drum.

Antreprenorul poate s� cear� recep�ia unui strat numai dac� toate gradele de compactare

rezultate din determin�ri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceast� recep�ie va

trebui, în mod obligatoriu, men�ionat� în registrul de �antier.

Profiluri �i taluzuri

Lucr�rile trebuie s� fie executate astfel încât dup� cilindrare profilurile din proiect s� fie

realizate cu toleran�ele admisibile.

Taluzul nu trebuie s� prezinte nici scobituri �i nici excrescen�e, în afara celor rezultate din

dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie s� fie ob�inut prin metoda umpluturii în adaos, dac� nu sunt

dispozi�ii contrare în caietul de sarcini speciale.

Taluzurile rambleelor a�ezate pe terenuri de funda�ie cu capacitatea portant�

corespunz�toare vor avea înclinarea 1 : 1,5 sau 1:2 conform detaliilor din proiect.

Panta taluzurilor trebuie verificat� �i asigurat� numai dup� realizarea gradului de

compactare indicat în tabelul 2.

Taluzurile rambleelor a�ezate pe terenuri de funda�ie cu capacitate portant� redus�, vor

avea înclinarea 1:1,5 pân� la în�l�imile maxime, h max. pe vertical� indicate în tabelul 4, în

func�ie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de funda�ie.

CAIET DE SARCINI

Pagina 11 din 17

Tabelul 4

Panta

terenului de

funda�ie

Caracteristicile terenului de funda�ie

a) Unghiul de frecare intern� în grade

5o 10o 15o

b) coeziunea materialului kPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

În�l�imea maxim� a rambleului, h max., în m

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleran�ele de execu�ie pentru suprafa�area patului �i a taluzurilor sunt urm�toarele:

- platform� f�r� strat de form� +/- 3 cm

- taluz neacoperit +/- 10 cm

Denivel�rile sunt m�surate sub lata de 3 m lungime.

Toleran�a pentru ampriza rambleului realizat, fa�� de cea proiect� este de + 50 cm.

Protec�ia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat s� asigure protec�ia rambleelor contra apelor pluviale �i

inunda�iilor provocate de ploi, a c�ror intensitate nu dep��e�te intensitatea celei mai puternice

ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipita�iilor de care se va �ine seama va fi cea furnizat� de cea mai

apropiat� sta�ie pluviometric�.

EXECU�IA �AN�URILOR

�an�urile vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se sec�iunea, cota

fundului �i distan�a de la marginea amprizei.

La sfâr�itul �antierului �i înainte de recep�ia final�, �an�urile vor fi complet degajate de

bulg�ri �i blocuri c�zute.

CAIET DE SARCINI

Pagina 12 din 17

FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat �i completat respectând cotele

în profil în lung �i în profil transversal, declivit��ile �i l��imea prev�zute în proiect.

Gradul de compactare este dat în tabelul 2.

În ce prive�te l��imea platformei �i cotele de execu�ie abaterile limit� sunt:

- la l��imea platformei:

+/- 0,05 m, fa�� de ax

+/- 0,10 m, pe întreaga l��ime

- la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, fa�� de cotele de nivel ale proiectului.

Dac� execu�ia sistemului rutier nu urmeaz� imediat dup� terminarea terasamentelor,

platforma va fi nivelat� transversal, urm�rind realizarea unui profil acoperi�, în dou� ape, cu

înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prev�zut în piesele

desenate ale proiectului, f�r� s� coboare sub o pant� transversal� de 4%.

DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat s� construiasc� drenuri în cazul în care apele nu pot fi

evacuate gravita�ional.

Lucr�rile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea s� se dovedeasc� necesare, vor

fi definite prin dispozi�ii de �antier de c�tre Beneficiar �i reglementarea lor se va face, în lipsa

unor alte dispozi�ii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

ÎNTRE�INEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARAN�IE

În timpul termenului de garan�ie, Antreprenorul va trebui s� execute în timp util �i pe

cheltuiala sa lucr�rile de remediere a taluzurilor rambleelor, s� men�in� scurgerea apelor, �i s�

repare toate zonele identificate cu tas�ri datorit� proastei execu�ii.

În afar� de aceasta, Antreprenorul va trebui s� execute în aceea�i perioad�, la cererea

scris� a Beneficiarului �i toate lucr�rile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu

este r�spunz�tor.

CAIET DE SARCINI

Pagina 13 din 17

�� Controlul calit��ii lucr�rilor de terasamente const� în:

- verificarea tras�rii axului, amprizei drumului �i a tuturor celorlalte repere de trasare;

- verificarea preg�tirii terenului de funda�ie (de sub rambleu);

- verificarea calit��ii �i st�rii p�mântului utilizat pentru umpluturi;

- verificarea grosimii straturilor a�ternute;

- verificarea compact�rii umpluturilor;

- controlul caracteristicilor patului drumului.

Antreprenorul este obligat s� �in� eviden�a zilnic�, în registrul de laborator, a verific�rilor

efectuate asupra calit��ii umidit��ii p�mântului pus în oper� �i a rezultatelor ob�inute în urma

încerc�rilor efectuate privind calitatea lucr�rilor executate.

Antreprenorul nu va trece la execu�ia urm�torului strat dac� stratul precedent nu a fost

finalizat �i aprobat de Inginer.

Antreprenorul va între�ine pe cheltuiala sa straturile recep�ionate, pân� la acoperirea

acestora cu stratul urm�tor.

Verificarea tras�rii axului �i amprizei drumului �i a tuturor celorlalte repere de

trasare

Aceast� verificare se va face înainte de începerea lucr�rilor de execu�ie a terasamentelor

urm�rindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleran�a admisibil� fiind de +/-

0,10 m în raport cu reperele pichetajului general.

Verificarea preg�tirii terenului de funda�ie (sub rambleu)

Înainte de începerea execut�rii umpluturilor, dup� cur��irea terenului, îndep�rtarea

stratului vegetal �i compactarea p�mântului, se determin� gradul de compactare �i deformarea

terenului de funda�ie.

Num�rul minim de probe pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încerc�ri

pentru fiecare 2000 mp suprafe�e compactate.

Natura �i starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutur�.

Verific�rile efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calit��ii

lucr�rilor ascunse, specificându-se �i eventuale remedieri necesare.

CAIET DE SARCINI

Pagina 14 din 17

Deformabilitatea terenului se va stabili prin m�sur�tori cu deflectometrul cu pârghie

Benkelman, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie �i deflectometrie a

capacit��ii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple �i semirigide, indicativ CD 31-2002.

M�sur�torile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max.

20 m unul dup� altul, în trei puncte (margine stânga, ax, mergine dreapta).

La nivelul terenului de funda�ie se consider� realizat� capacitatea portant� necesar�

dac� deforma�ia elastic�, corespunz�toare vehiculului etalon de 115 KN, se încadreaz� în

valorile din tabelul 4, admi�ându-se dep��iri în cel mult 10% din punctele m�surate. Valorile

admisibile ale deforma�iei la nivelul terenului de funda�ie în func�ie de tipul p�mântului de

funda�ie sunt indicate în tabelul 2.

Verificarea gradului de compactare a terenului de funda�ie se va face în corela�ie cu

m�sur�torile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atest� valori de

capacitate portant� sc�zut�.

Verificarea calit��ii �i st�rii p�mântului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calit��ii p�mântului const� în determinarea principalelor caracteristici ale

p�mântului, conform tabelului 1.

Verificarea grosimii straturilor a�ternute

Va fi verificat� grosimea fiec�rui strat de p�mânt a�ternut la executarea rambleului.

Grosimea m�surat� trebuie s� corespund� grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru

tipul de p�mânt respectiv �i utilajele folosite la compactare.

Verificarea compact�rii umpluturilor

Determin�rile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de

p�mânt pus în oper�.

În cazul p�mânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafa�a, mijlocul �i baza

stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm �i numai de la suprafa�a �i baza stratului

când grosimea este mai mic� de 25 cm. În cazul p�mânturilor necoezive se va preleva o singur�

prob� din fiecare punct, care trebuie s� aib� un volum de min. 1000 cm3.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densit��ii în stare uscat� a

probelor cu densitatea în stare uscat� maxim� stabilit� prin încercarea Proctor, STAS 1913/13,

în minimum trei puncte la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului �i la patul drumului în debleu, verificarea gradului de

compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste

puncte vor fi la cel pu�in 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 100 m.

CAIET DE SARCINI

Pagina 15 din 17

În cazul când valorile ob�inute la verific�ri nu sunt corespunz�toare celor prev�zute în

tabelul 2, se va dispune fie continuarea compact�rii, fie scarificarea �i recompactarea stratului

respectiv.

Nu se va trece la execu�ia stratului urm�tor decât numai dup� ob�inerea gradului de

compactare prescris, compactarea ulterioar� a stratului ne mai fiind posibil�.

Zonele insuficient compactate pot fi identificate u�or cu penetrometrul sau cu

deflectometrul cu pârghie.

Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup� terminarea execu�iei

terasamentelor �i const� în verificarea cotelor realizate �i determinarea deformabilit��ii, cu

ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

Toleran�ele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fa�� de

prevederile proiectului. În ce prive�te suprafa�area patului �i nivelarea taluzurilor, toleran�ele sunt

cele ar�tate la pct.12.13 (Tabelul 3) din prezentul caiet de sarcini.

Verific�rile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 20 m distan��.

Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin m�sur�tori cu deflectometrul cu

pârghie. Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portant� necesar� la nivelul patului

drumului se consider� realizat� dac�, deforma�ia elastic�, corespunz�toare sub sarcina osiei

etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 5, în cel mult 10%

din num�rul punctelor m�surate.

Tabelul 5

Tipul de p�mânt Valoarea admisibil� a deforma�iei elastice

1/100 mm

Nisip pr�fos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argil� pr�foas�, argil� nisipoas�, argil� prafoas� nisipoas�, argil� 450

Când m�surarea deforma�iei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibil�,

Antreprenorul va putea folosi �i alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de

Beneficiar.

CAIET DE SARCINI

Pagina 16 din 17

�� Lucr�rile de terasamente vor fi supuse unor recep�ii pe parcursul execu�iei (recep�ii pe faze de

execu�ie), unei recep�ii preliminare �i unei recep�ii finale.

RECEP�IA PE FAZE DE EXECU�IE

În cadrul recep�iei pe faze determinante (de lucr�ri ascunse) se efectueaz� conform

Regulamentului privind controlul de stat al calit��ii în construc�ii, aprobat cu HG 272/94 �i

conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execu�ie determinante, elaborat� de

MLPAT �i publicat� în Buletinul Construc�iilor volum 4/1996 �i se va verifica dac� partea de

lucr�ri ce se recep�ioneaz� s-a executat conform proiectului �i atest� condi�iile impuse de

normativele tehnice în vigoare �i de prezentul caiet de sarcini.

În urma verific�rilor se încheie proces verbal de recep�ie pe faze, în care se confirm�

posibilitatea trecerii execu�iei la faza imediat urm�toare.

Recep�ia pe faze se efectueaz� de c�tre Beneficiar �i Antreprenor, iar documentul ce se

încheie ca urmare a recep�iei va purta ambele semn�turi.

Recep�ia pe faze se va face în mod obligatoriu la urm�toarele momente ale lucr�rii:

- trasarea �i pichetarea lucr�rii;

- decaparea stratului vegetal �i terminarea lucr�rilor preg�titoare;

- compactarea terenului de funda�ie;

- în cazul s�p�turilor, la cota final� a s�p�turii.

Registrul de procese verbale de lucr�ri ascunse se va pune la dispozi�ia organelor de

control, cât �i a comisiei de recep�ie preliminar� sau final�.

La terminarea lucr�rilor de terasamente sau a unei par�i din aceasta se va proceda la

efectuarea recep�iei preliminare a lucr�rilor, verificându-se:

- concordan�a lucr�rilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini �i caietului de sarcini

speciale �i a proiectului de execu�ie;

- natura p�mântului din corpul drumului.

Lucr�rile nu se vor recep�iona dac�:

- nu sunt realizate cotele �i dimensiunile prev�zute în proiect;

- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât �i pe fiecare strat în

parte (atestate de procesele verbale de recep�ie pe faze);

CAIET DE SARCINI

Pagina 17 din 17

- lucr�rile de scurgerea apelor sunt necorespunz�toare;

- nu s-au respectat pantele transversale �i suprafa�area platformei;

- se observ� fenomene de instabilitate, începuturi de cr�p�turi în corpul terasamentelor,

apari�ia ravenelor în corpul taluzurilor, etc.;

- nu este asigurat� capacitatea portant� la nivelul patului drumului.

Defec�iunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili �i modul �i

termenele de remediere.

RECEP�IA PRELIMINAR�, LA FINALIZAREA LUCR�RILOR

Recep�ia preliminar� se face la finalizarea lucr�rilor, pentru întreaga lucrare, conform

Regulamentului de recep�ie a lucr�rilor de construc�ii �i instala�ii aferente acestora, aprobat cu

HGR 273/94.

RECEP�IA FINAL�

La recep�ia final� a lucr�rii se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele

�i dac� acestea au fost între�inute corespunz�tor în perioada de garan�ie a întregii lucr�ri, în

condi�iile respect�rii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

CAIET DE SARCINI

Pagina 1 din 10

� 2. FUNDATII DIN BALAST�SI BALAST OPTIMAL

��

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia straturilor de fundatie din balast si balast optimal din structurile rutiere si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialele folosite, prevazute in SR 662-2002 si de stratul de fundatie realizat, prevazute in STAS 6400-84.

Stratul din balast sau balast amestec optimal se realizeaza in grosimea stabilita prin proiect.

Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare.

Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor la stratul de fundatie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a statului de fundatie, care va contine, printre altele:

� programul de executie a stratului de fundatie; � utilajele folosite pentru producerea si transportul agregatelor; � utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal; � utilajele folosite pentru transportul, imprastierea, udarea si compactarea amestecului; � sursele (balastiere, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la

acestea. Pentru definitivarea procedurii de executie, Antreprenorul va executa sectoare de proba,

a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.

Dupa executarea sectoarelor de proba, procedura de executie va fi completata cu informatii privind tehnologia de asternere si compactare:

� caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);

� numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

� numarul de sub-straturi in care se va executa stratul de fundatie (atunci cand gradul de compactare cerut nu se poate realiza prin asternerea intr-un singur strat);

� grosimea stratului (sub-straturilor) inainte de compactare; Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste

cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

Antreprenorul va realiza verificari suplimentare, daca acestea sunt solicitate de Consultant.

CAIET DE SARCINI

Pagina 2 din 10

2.1. MATERIALE

Agregate naturale

Pentru executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal, se va folosi balast natural sau balast optimal obtinut din amestec de sorturi din agregate naturale, care respecta caracteristicile din Tabelul 1.

Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet si fara corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.

Fiecare sursa de agregate (balast natural sau sorturi pentru balast optimal) va fi propusa de Contractor si supusa aprobarii Consultantului.

Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de deschiderea balastierei sau inceperea aprovizionarii, dupa caz, si va fi insotita de:

� raportul asupra calitatii agregatelor, insotit de rezultatele testelor de laborator, analizelor si sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 si a prevederilor SR 662-2002 (Tabelul 19);

� analiza conformitatii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini; � cantitatea estimata; � programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dupa caz; � ruta de transport; � planul de amplasare a depozitelor; � planul de amenajare a zonei, dupa incheierea exploatarii (in cazul balastierei) sau

lichidarea depozitelor; � acordul proprietarilor cu privire la ocuparea si exploatarea terenurilor ; � acorduri, avize, autorizatii cerute de legislatia in vigoare. Toate investigatiile, testele, chiriile si taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi

suportate de Contractor.

Balastierele si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau private, ca urmare a executiei acestor lucrari.

Transportul si depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel incat sa se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevazute cu pante si rigole in vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de asa natura incat sa impiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care sa indice sursa si dimensiunea agregatului.

Antreprenorul trebuie sa asigure o zona de depozitare temporara a agregatelor refuzate. In cazul exploatarii balastului de sub nivelul apei, A va asigura suprafetele necesare pentru depozitare provizorie, pana la pierderea apei in exces.

CAIET DE SARCINI

Pagina 3 din 10

Agregatele care depasesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi depozitate sau folosite ca material de umplutura langa lucrarile care contin ciment (beton, balast stabilizat); distanta minima fata de acestea este de 1,0 m.

Tabelul 1 - Caracteristicile agregatelor

Caracteristici Valori admisibile Metoda de

determinare Balast Balast optimal

Sort 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni %: < 0,02 mm < 0,2 mm 0 - 1 mm 0 - 4 mm 0 - 8 mm 0 - 16 mm 0 – 25 mm 0 - 50 mm 0 - 63 mm

max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100

max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100

4606

Granulozitatea Fig. 2 SR 662 Fig. 2 SR 662 4606-80

Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 -

Echivalent de nisip (EN), min. 30 30 SR EN 933 -8

Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. 50 30 SR EN 1097-2+A1 2007

Balastul optimal se poate obtine prin amestecul sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, conform SR 662.

Agregatul natural (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitãtea acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operã se va face numai dupã efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacã agregatele din depozite îndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupã aprobarea Inginerului.

Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în functie de cantitatea necesarã si de esalonarea lucrãrilor.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel încât sã se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

În cazul în care la verificarea calitãtii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corecteazã cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea conditiilor calitative prevãzute.

Dupa constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobarii Consultantului. Verificarile asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi facute conform Tabelului 2.

CAIET DE SARCINI

Pagina 4 din 10

Tabelul 2 – Frecventa verificarii agregatelor

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici care se verifica

Frecventa minima la aprovizionare

Metoda de verificare, STAS sau SR

Certificatul de calitate La fiecare transport -

Umiditatea O proba pe schimb si sort, inainte de inceperea lucrului

1913/1

Granulozitatea Echivalentul de nisip Neuniformitatea

O proba pentru fiecare 400 t 4606 933-8 933-4

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles O proba pentru fiecare 5000 t 1097-2+A1 2007

Apa

Apa pentru corectarea umiditatii trebuie sa fie limpede, sa nu contina suspensii organice sau anorganice, sa nu aiba miros pronuntat.( poate proveni din reteua publica)

2.2. PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL

Statia de preparare a balastului optimal

Statia de preparare a balastului optimal va avea urmatoarele echipamente si facilitati:

� Zone separate de depozitare a agregatelor pe platforme de beton, cu pante pentru scurgerea apelor; platformele vor fi prevazute cu separatoare verticale, pentru evitarea amestecarii agregatelor; fiecare zona va avea indicat tipul agregatului.

� Dispozitiv de dozare si amestec; � Mijloace adecvate pentru prevenirea segregarii amestecului la descarcarea in

mijloacele auto; � Laborator de statie autorizat; � Facilitati pentru siguranta lucratorilor si echipament de stingere a incendiilor; � Instalatii si materiale pentru curatarea dispozitivelor de dozare si amestec, a

buncarelor si a mijloacelor de transport. Dozarea agregatelor se va face gravimetric. Se vor respecta urmatoarele tolerante pentru

dozarea gravimetrica:

� Agregate ± 3%; � Apa ± 2%.

Dupa instalarea, verificarea si obtinerea tuturor autorizatiilor legale cerute de autoritatile competente, statia de preparare va fi supusa aprobarii Consultantului.

Toate cheltuielile legate de autorizarea si functionarea statiei vor fi suportate de Contractor. Pe parcursul functionarii, pe cheltuiala sa, Antreprenorul va asigura verificarile necesare in vederea producerii amestecului la parametrii aprobati.

CAIET DE SARCINI

Pagina 5 din 10

Prepararea amestecului

Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va efectua incercarile in functionare ale statiei de preparare in vederea obtinerii amestecului asa cum a fost determinat in laborator.

Aceste incercari vor stabili de asemenea, durata minima de amestec, durata care sa asigure o omogenitatea amestecului.

Orice modificare a proportiilor amestecului, in afara ajustarilor impuse de umiditatea agregatelor din stoc, va fi tratata ca schimbare a formulei de compozitie si supusa aprobarii Consultantului.

Cantitatea de apa necesara va fi determinata in functie de umiditatea agregatelor, luand in considerare pierderea de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera.

Controlul calitatii amestecului

Prelevarea probelor si controlul calitatii amestecului vor fi efectuate conform Tabelului 3.

Tabelul 3 - Teste efectuate la statia de preparare

Metoda de verificare sau caracteristici care trebuie verificate Frecventa minima la statia de preparare

Metoda de verificare, STAS

Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor Modificat)

pentru fiecare studiu de compozitie 1913/13

Granulozitatea amestecului la fiecare 200 m3, o data pe zi, 4606

Umiditatea agregatelor (1) la schimbarea conditiilor meteo, o data pe zi 1913/1

Nota: (1) - pentru stabilirea cantitatii necesare de apa in amestec. Tolerantele la realizarea amestecului sunt urmatoarele: Sort 0- 8 mm ± 5%; Idem fractiunea de 4 mm ± 2% Pentru celelalte sorturi nu se admit tolerante. Limitele formulei sunt calculate pornind de la granulozitatea formulei propuse, prin aplicarea tolerantelor admisibile. In cazul folosirii balastului natural, transportul, depozitarea si controlul vor fi facute in aceleasi conditii ca pentru balastul optimal.

2.3. EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE

Sectorul de proba

In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa cate un sector de proba pentru fiecare sursa de agregate. Sectorul de proba va avea cel putin 50 m lungime si va ocupa cel putin jumatate din latimea platformei.

CAIET DE SARCINI

Pagina 6 din 10

Cantitatea de apa care trebuie eventual adaugata pentru obtinerea umiditatii optime de compactare va fi stabilita de laboratorul de santier. Apa va fi adaugata prin stropire, astfel incat sa aduca amestecul la umiditatea optima de compactare, uniform distribuita in masa amestecului.

Tolerantele in umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.

Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundatie se vor stabili utilizand incercarea Proctor Modificata in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83:

� ρ max..PM = densitatea maxima in stare uscata (g/cm3); � W opt..PM = umiditatea optima de compactare (%) .

Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate in prezenta Consultantului.

Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii si anume:

- grosimea maximã a stratului de balast pus în operã;

- conditiile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus în operã, în unitatea de timp (orã, zi, schimb), exprimat în mc

S = suprafata compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp.

În cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, în tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleazã.

Partea din tronsonul de proba cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de referinta la definitivarea procedurii de executie.

Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de santier, pentru a servi la urmãrirea calitãtii lucrãrilor ce se vor executa.

Conditii preliminare la punerea in opera

Executia fundatiei de balast poate incepe numai dupa ce lucrarile de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv substratul de nisip au fost verificate si aprobate de Consultant.

Este interzisa asternerea intr-un acelasi sector de lucru, a balastului / balastului optimal provenind din depozite diferite.

In cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota in Jurnalul de Santier, limitele sectoarelor si sursele folosite.

CAIET DE SARCINI

Pagina 7 din 10

Transportul

Antreprenorul va lua toate masurile ca pe durata incarcarii si transportului la locul de punere in opera, balastul / balastul optimal sa nu-si modifice semnificativ compozitia (segregare, scaderea sau cresterea continutului de apa, parte fina, etc.).

Punerea in opera

Asternerea stratului de fundatie poate incepe numai la aprobarea Consultantului, dupa ce patul drumului a fost verificat si aprobat de acesta.

Balastul / balastul optimal va fi asternut pe terasamentul receptionat, intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala, intretinerea necesara pentru straturile receptionate, pana la acoperirea cu urmatorul strat.

Receptia oricarui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.

Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea lãtimilor si pantelor prevãzute în proiect.

Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãtii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugã prin stropire.

Stropirea va fi uniformã evitându-se supraumezirea localã.

Compactarea se va face cat mai curand posibil dupa ce materialul a fost asternut si nivelat, in conformitate cu cerintele procedurii de executie, asa cum a fost definitivata in urma executarii sectorului de proba.

Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:

� ρ ef = densitatea efectiva (g/cm3); � Wef = umiditatea efectiva pentru compactare (%).

� Gradul de compactare 100..max

×=PM

efcg

ρρ

Scos un paragraf

Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii straturilor de fundatie, sau care rãmân dupã compactare, se corecteazã cu materiale de aport si se recompacteazã. Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se completeazã, se reniveleazã si apoi se compacteazã din nou.

Pentru evitarea degradarilor accidentale, Antreprenorul va lua toate masurile pentru limitarea circulatiei pe stratul compactat si finisat.

CAIET DE SARCINI

Pagina 8 din 10

Este interzisa asternerea stratului de fundatie atunci cand:

� umiditatea balastului este in afara limitelor specificate la punctul 3.1; � balastul este inghetat sau contine gheata; � conditiile meteo determina ca patul drumului / stratul de forma (daca este cazul)

sa nu mai raspunda cerintelor pentru a fi acoperit.

2.4. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Testele din timpul executiei stratului de fundatie, vor fi facute conform Tabelului 4.

Tabelul 4 - Testele asupra stratului de forma

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate

Frecventa minima la locul de punere in opera

Metoda de

verificare

Examinarea documentelor de transport la fiecare transport -

Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor Modificat)

pentru fiecare sursa si oricand se considera necesar

1913/13

Grosimea stratului 3 determinari la fiecare 500 m2 de fundatie -

Caracteristicile de compactare - umiditatea - densitatea

6 probe la fiecare 1000 m2 de strat asternut 1913/1 1913/5 12288

Gradul de compactare (prin determinarea greutatii volumetrice in stare uscata)

in fiecare zi, 6 probe la fiecare 500 m2 de strat asternut

1913/15 12.288

Capacitatea portanta in fiecare profil transversal din proiect, pe la fiecare 20m pe fiecare banda

Normativ CD 31

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie va fi determinata cu deflectometrul cu parghie, in conformitate cu Instructiunile tehnice departamentale CD 31-2002.

Verificarea elementelor geometrice ale stratului

Grosimea stratului de fundatie va fi verificata oriunde se considera necesar dar in cel putin 3 puncte la 500 m2 de fundatie executata; toleranta admisibila este de ±2 cm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

Latimea stratului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal din proiect; toleranta admisibila este de +5 cm.

Panta transversala a stratului de fundatie este aceeasi cu panta proiectata a imbracamintii rutiere si va fi masurata oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal din proiect; toleranta admisibila este de ± 0,4%.

CAIET DE SARCINI

Pagina 9 din 10

Declivitatile in profil longitudinal se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal proiectat; toleranta admisibila este de ±1 cm.

Verificarea compactarii si capacitatii portante

Stratul de fundatie va fi compactat pana la atingerea gradului de compactare de 100 % Proctor Modificat pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de minim 98%, in toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor (masurate conform prevederile normativului CD 31-02) nu depasesc valorile deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5

Tabelul 5 Valorile deflexiunilor admisibile Grosimea Valorile deflexiunii admisibile

stratului de Stratul superior al terasamentelor alcãtuit din:

fundatie din Strat de formã Pãmânturi de tipul

balast sau balast amestec optimal

h (cm)

Conform

STAS 12.253

Nisip prãfos,

nisip argilos

(P3)

Praf nisipos,

praf argilos-nisipos,

praf argilos (P4)

Argilã prãfoasã,

argilã nisipoasã,

argilã prãfoasã nisipoasã (P5)

10 185 323 371 411

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

30 118 206 238 266

Interpretarea mãsurãtorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul verificarii calitãtii executiei lucrãrilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzãtoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).

Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se considera necesar, dar cel putin:

� in profil longitudinal, in axul fiecarei benzi de circulatie; denivelarile admisibile masurate sub lata nu pot fi mai mari de ±2 cm;

� in profil transversal, in sectiunile transversale din proiect; denivelarile admisibile masurate sub lata nu pot fi mai mari de ±1 cm;

In cazul inregistrariiunor denivelari mai mari decat cele prevazute in prezentul Caiet de Sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAIET DE SARCINI

Pagina 10 din 10

2.5. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia pe faza determinanta

Receptia pe faza determinantã, stabilitã în proiect, se efectueazã conform Regulamentului privind controlul de stat al calitãtii în constructii aprobat cu HG 272/94, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatii sunt complet terminate si toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini.

Comisia de receptie examineazã lucrãrile si verificã îndeplinirea conditiilor de executie si calitate impuse de proiect si Caietul de Sarcini precum si constatãrile consemnate pe parcursul executiei de cãtre organele de control.

Inspectarea lucrarilor care devin ascunse trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini.

Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor precum si examinarea efectiva a lucrarilor.

În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrãri ascunse.

Receptia preliminarã, la terminarea lucrãrilor

Receptia preliminarã se face odatã cu receptia preliminarã a întregii lucrãri, conform Regulamentului de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Receptia finalã

Receptia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va face în conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

CAIET DE SARCINI

Pagina 1 of 11

� 3. STRAT DIN AGRGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

��

Prezentul Caiet de Sarcini se aplic� la execu�ia straturilor de funda�ie din agregate naturale stabilizate cu ciment din structurile rutiere.

Caietul cuprinde condi�iile tehnice care trebuie îndeplinite de materialele folosite �i de stratul de funda�ie realizat.

Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încerc�rile �i determin�rile cerute de prezentul Caiet de Sarcini �i orice alte încerc�ri �i determin�ri cerute de Inginer.

În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s� respecte prevederile standardelor �i normelor în vigoare.

Cu cel pu�in 14 zile înaintea începerii lucr�rilor la stratul de funda�ie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execu�ie a statului de funda�ie, care va con�ine, printre altele:

o programul de execu�ie a stratului de funda�ie; o utilajele folosite pentru producerea �i transportul agregatelor; o utilajele folosite pentru producerea, transportul, a�ternerea �i compactarea amestecului; o sursele materialelor (balastiere, produc�tori, furnizori) �i depozitele de agregate, inclusiv

c�ile de acces la acestea.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de a�ternere �i compactare, se vor executa sectoare de prob�, a c�ror dimensiuni �i loca�ii vor fi stabilite împreun� cu Consultantul.

Dup� executarea sectoarelor de prob�, Procedura de Execu�ie va fi completat� cu informa�ii privind tehnologia de compactare:

o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, l��ime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez�);

o num�rul de treceri cu �i f�r� vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

o grosimea stratului înainte de compactare.

Antreprenorul trebuie s� se asigure c� prin toate procedurile aplicate, îndepline�te cerin�ele prev�zute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execu�ia lucr�rilor �i la rezultatele ob�inute în urma m�sur�torilor, testelor �i sondajelor.

În conformitate cu prevederile STAS 10473/1-87, pentru acest proiect, stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment constituie strat superior de funda�ie.

Pagina 2 of 11

3.1 MATERIALE

Agregate naturale

Pentru execu�ia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor folosi sorturile de agregate specificate în Tabelul 1.

Agregatele trebuie s� provin� din roci stabile, nealterabile în contact cu aerul, apa sau la înghe�. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau �istoase.

Tabelul 1 - Tipuri de agregate

Domeniu de aplicare Agregate folosite

Natura agregatelor Sort Granulozitate

Strat de baz� pentru sisteme rutiere nerigide, platforme �i parc�ri

Agregate de balastier� 0-4, 4-8; 8-16 0-16 Agregate concasate de carier� sau balastier�

0-4, 4-8; 8-16; 16-20 0-20

Strat de funda�ie, benzi de sta�ionare, benzi de încadrare si acostamente

nisip 0-4 0-4 agregate de balastier� 0-4; 4-8, 8-16; 16-

25 0-25

agregate concasate de carier� sau balastier�

0-4; 4-8, 8-16; 16-25 0-25

de�euri de carier� 0-25 0-25

Not�: Antreprenorul poate propune folosirea unor frac�iuni de agregate alternative, cu condi�ia s� fie folosite cel pu�in trei sorturi.

Pe durata transportului, prelucr�rii �i depozit�rii agregatelor, Antreprenorul va lua toate m�surile pentru evitarea amestec�rii sau contamin�rii acestora.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme betonate, cu pante �i rigole pentru drenarea apei de suprafa��. Fiecare depozit va fi identificat cu panouri indicând sursa �i dimensiunea agregatului.

Drumurile de acces c�tre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel încât s� se evite contaminarea agregatelor. Antreprenorul va prevedea de asemenea, o zon� de depozitare provizorie a agregatelor respinse.

Agregatele de balastier� sau agregatele concasate (de carier� sau balastier�) folosite la execu�ia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie s� îndeplineasc� prevederile Tabelului 2.

Tabelul 2 - Caracteristicile agregatelor

Caracteristici de calitate Valori admisibile STAS Nisip Sort 0-4 Granulozitate Continu� 4606-80 Coeficient de neuniformitate (Un), (%), min. 8 730-89 Echivalentul de nisip (EN), min. 50 730-89 Agregate Agregate de balastier� �i agregate concasate 0-25 Con�inut de frac�iuni 0-8 mm 50-80 4606-80 Granulozitate continu� 4606-80 Coeficient de neuniformitate (Un), (%), min. 8 730-89

Pagina 3 of 11

Caracteristici de calitate Valori admisibile STAS Echivalent de nisip (EN), (%), min. (pe frac�iunea 0-4 mm) 30 730-89

Uzura cu ma�ina tip Los Angeles (LA), (%), max. 35 730-89

În amestecul pentru realizarea straturilor stabilizate cu ciment, cel pu�in 50% din agregate trebuie s� fie concasate.

Tabel 3 – Granulozitatea agregatelor

Granulozitatea Treceri prin site (% din mas�) 0,09 0,2 1 4 8 12,5 16 25

0-16 min. 5 8 18 33 50 65 100 - max. 10 17 34 60 75 88 100 -

0-25 min. 5 8 18 33 50 65 75 90 max. 10 17 34 60 75 88 95 100

Ciment

În amestecul pentru realizarea straturilor stabilizate cu ciment, se va folosi unul din urm�toarele tipuri de ciment, cu respectarea condi�iilor tehnice de calitate, cerute în Tabelul 4:

o ciment II A-S 32,5 STAS 1500-96; o ciment SR II/A-S 32,5 SR 3011-96; o ciment H II/A-S 32,5 SR 3011-96; o ciment I 42,5 (P 40) SR 388-95; o ciment CD 40 STAS 10092-78

Tabel 4 - Caracteristicile cimentului

Caracteristici fizice C i m e n t

II/A-S 32.5 SR II/A-S 32,5 H II/A-S I 42,5 CD 40

Priza determinat� pe pasta de ciment de consisten�� normal� - nu va începe mai devreme de: - nu se va încheia mai târziu de:

1,5 ore 10 ore

1,5 ore 10 ore

1 ore 8 ore

2 ore 10 ore

Constan�a de volum pe turte - turtele s� nu prezinte încovoieri, cr�p�turi (umflare) Cre�terea în volum la încercarea cu inelul Le Chatelier - < 10 mm

Rezisten�a mecanic� la compresiune (minim�) la: 2 zile N/mm² 7 zile N/mm² 28 zile N/mm²

-

16 32,5

-

16 32,5

10 -

42,5

15 26 40

Cerin�ele tehnice privind recep�ia, livrarea, stocarea �i testarea cimentului vor corespunde

Codului de Practic� NE 012-99. Fiecare lot de ciment livrat pe �antier va trebui s� fie înso�it de certificat de calitate.

Verificarea calit��ii cimentului se va face în 24 de ore de la livrare, conform SR EN 196/7-95.

Pagina 4 of 11

În cazul în care cimentul este ob�inut de la un furnizor (nu de la produc�tor), livrarea va fi înso�it� de declara�ie de conformitate

În cazul aprovizion�rii cu mai multe tipuri de ciment, fiecare tip, va fi depozitat separat �i

va fi utilizat pe sectoare distincte.

În timpul transportului, manipul�rii sau stoc�rii, cimentul va fi protejat împotriva umidit��ii �i contamin�rii cu corpuri �i substan�e str�ine.

Silozurile �i depozitele vor fi marcate corespunz�tor, indicându-se tipul cimentului stocat. Înainte de schimbarea tipului de ciment dintr-un siloz, acesta va fi golit complet, va fi cur��at �i marcat corespunz�tor tipului de ciment ce urmeaz� a se depozita.

Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatur� de peste +50°C.

Cimentul trebuie utilizat înaintea datei de expirare.

Cimentul stocat peste data expir�rii va fi re-testat în vederea verific�rii caracteristicilor de calitate. Cimentul cu rezisten�a mecanic� mai mic� decât limita clasei respective, va fi declasat �i utilizat în conformitate cu noua sa clas�. Se interzice folosirea cimentului cu rezisten�a la compresiune mai mic� decât valoarea minim� a celui mai slab tip.

În cazul contamin�rii cu ap�, cimentul poate fi utilizat numai dac� reziduurile nu dep��esc 10%, �i în condi�iile respect�rii caracteristicilor fizico-mecanice la 2 �i/sau 7 zile, conform Tabelului 4.

Testarea calit��ii cimentului va fi efectuat� conform prevederilor Tabelului 4.

Apa

Apa pentru realizarea amestecului stabilizat cu ciment trebuie verificat� conform STAS 790-84.

Aditivi

Pentru îmbun�t��irea lucrabilit��ii, pentru reducerea segreg�rilor în timpul transportului �i pentru cre�terea rezisten�ei la înghe�-dezghe�, se vor utiliza aditivi care s� îndeplineasc� condi�iile prev�zute în STAS 8625-90.

Aditivii propu�i pentru agregatele naturale stabilizate cu ciment vor fi aproba�i de Inginer, în baza încerc�rilor preliminare f�cute pe amestecul preparat conform re�etei aprobate.

Fiecare lot de aditivi trebuie înso�it de certificatul de calitate al produc�torului.

Aditivii vor fi depozita�i �i p�stra�i în ambalajul original, cu respectarea condi�iilor recomandate de produc�tor.

Aditivii sunt ad�uga�i în amestec în stare de solu�ie. Concentra�ia solu�iei va fi determinat� urmând recomand�rile produc�torului. La ad�ugarea în amestec, solu�ia de aditiv va fi omogenizat� în rezervoare cu agitator.

Materiale pentru protec�ia stratului

Dup� verificarea stratului realizat, acesta va fi protejat prin acoperire, împotriva pierderii umidit��ii.

În cazul protec�iei cu emulsie bituminoas� sau nisip (0-4 mm), acestea vor verificate conform STAS 8877-72, respectiv SR 662-2002.

Antreprenorul poate propune metode alternative de protec�ie a stratului de agregate stabilizate.

Pagina 5 of 11

Controlul calit��ii materialelor

Materialele destinate prepar�rii straturilor de agregate stabilizate vor fi aprovizionate din surse aprobate de Inginer. Natura �i frecven�a acestor încerc�ri sunt prezentate în Tabelul 5.

Tabel 5 - Controlul calit��ii materialelor

Ac�iunea, procedeul sau caracteristicile verificate

Frecven�a minim�

STAS La aprovizionarea în: depozit, la sta�ia de betoane

Înainte de utilizarea materialului

Ciment Certificatul de conformitate la fiecare lot aprovizionat - - Timpul de stocare la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare lot

Starea cimentului (*) la fiecare lot aprovizionat, cel pu�in o prob� la 100 tone

2 teste la fiecare siloz (vârf �i baz�) sau la max. 50 t de ciment folosit

SR EN 196/ 6-94

Cre�terea în volum la fiecare lot aprovizionat, cel pu�in o prob� la 100 tone - SR EN 196/

3-95 Timpul de priz� la fiecare lot aprovizionat, cel

pu�in o prob� la 100 tone - SR EN 196/ 3-95

Rezisten�a la compresiune la 2, 7 �i 28 zile

o prob� la 100 t pentru fiecare siloz - SR EN 196/

1-95 Agregate Certificatul de conformitate la fiecare lot aprovizionat - - Con�inutul de impurit��i: - materii fine �i frac�iuni < 0.09 mm - materii organice - corpuri str�ine

- o prob� la max. 500 m3 pentru fiecare surs� �i sort - o prob� la fiecare lot aprovizionat - o prob� la fiecare lot aprovizionat

- continuu

730-89 4606-80 4606-80

Granulozitatea o prob� la max. 500 m3 pentru fiecare tip �i surs�

pentru fiecare tip, la max. 500 m3 de amestec, sau când se consider� necesar

730-89 4606-80

Umiditatea - la 200 m3 de amestec sau când se consider� necesar

4606-80

Coeficientul de neuniformitate

o prob� la fiecare lot aprovizionat - 730-89

Rezisten�a la uzur� cu ma�ina tip Los Angeles

o prob� la fiecare lot aprovizionat 730-89

Echivalentul de nisip o prob� la fiecare lot aprovizionat 730-89

Gradul de spargere o prob� la fiecare lot aprovizionat 730-89

Aditivi

Certificatul de conformitate la fiecare lot aprovizionat - - Densitatea solu�iei (dac� este preparat� în sta�ie) la fiecare lot aprovizionat

- Normativ CD 22-92

Pagina 6 of 11

Ac�iunea, procedeul sau caracteristicile verificate

Frecven�a minim�

STAS La aprovizionarea în: depozit, la sta�ia de betoane

Înainte de utilizarea materialului

Apa

Compozi�ia chimic� o prob� la începerea lucr�rilor pentru fiecare surs� �i oricând sunt observate schimb�ri

790-84

Emulsie Bituminoas�

Vâscozitate la fiecare lot aprovizionat - 8877-72

Reziduu bituminos la fiecare lot aprovizionat - 8877-72

Omogenitate la fiecare lot aprovizionat - 8877-72

Stabilitate la depozitare la fiecare lot aprovizionat - 8877-72

Not�: * - în cazul dep��irii datei expir�rii, sau al producerii unor evenimente care pot influen�a calitatea;

3.2. PREPARAREA AMESTECULUI

Stabilirea compozi�iei amestecului

Studiul compozi�iei amestecului din agregate naturale, ciment �i ap�, se va face în scopul determin�rii:

o granulozit��ii agregatelor �i a limitelor admisibile de varia�ie; o dozajului cimentului �i aditivilor; o con�inutului de ap�; o densit��ii în stare uscat�.

Studiul compozi�iei amestecului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi înaintat

Consultantului spre aprobare �i va include, f�r� a se limita la, urm�toarele:

o analiza complet� a materialelor folosite; o încercarea Proctor Modificat, pentru domeniul admisibil al con�inutului de ciment;

încercarea se face pe trepte de varia�ie a dozajului de ciment de 1% în intervalul 4% - 7%; o caracteristicile fizico-mecanice ale amestecului pe probe cilindrice în domeniul con�inutului

de umiditate Wopt ±2% , pe cel pu�in trei seturi de probe (Wopt - 2%, Wopt, Wopt + 2%); o certificatele de conformitate pentru materialele propuse în raport (agregate, ciment,

aditivi).

Cantitatea întârzietorului de priz� depinde de temperatura ambiant� �i se stabile�te în laborator prin studiul preliminar, �inând cont de faptul c� durata de prelucrare la 10°C este dubl� fa�� de cea la 20°C care la rândul ei este dubl� fa�� de cea la 40°C.

În urma încerc�rii, se traseaz� curba duratei de prelucrare în func�ie de temperatur�.

Pagina 7 of 11

Studiul compozi�iei se va reface în cazul schimb�rii sursei sau tipului agregatelor �i cimentului sau oricând se consider� necesar� re-examinarea compozi�iei.

Compozi�ia amestecului va fi stabilit� astfel încât s� întruneasc� condi�iile ar�tate în Tabelul 6.

Tabelul 6 – Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecului

Caracteristici fizico-mecanice Valori admisibile Rezisten�a la compresiune, Rc (N/mm2): la 7 zile la 28 zile

1,2 – 1,8 1,8 – 3,0

Stabilitate în ap�: sc�derea rezisten�ei la compresiune ∆Rci, (%), max. umflare Ui, (%), max. absorb�ie de ap� Ai, (%), max.

25 5 10

Pierdere de mas�, (%), max.: satura�ie–uscare (Psu) înghe�–dezghe� (Pid)

10 10

Not�: În cazul în care la dozajul minim de ciment se ob�in rezisten�e la compresiune mai mari decât limitele superioare admise, Antreprenorul poate propune solu�ii de corec�ie.

Granulozitatea amestecului se va încadra în limitele din Tabelul 3. Granulozitatea selectat� trebuie s� conduc� la un grad de compactare admisibil în condi�iile compact�rii standard (încercarea Proctor Modificat�).

Sta�ia de preparare a amestecului

Amestecul de agregate stabilizate poate fi preg�tit în centrale cu dozare �i malaxare continu� sau în centrale de beton.

Distan�a dintre sta�ia de preparare �i punctul de lucru va corespunde unui timp de transport de maxim 45 de minute.

Sta�ia de preparare trebuie s� dispun� de urm�toarele dot�ri �i echipamente: o spa�ii de depozitare a agregatelor, pe platforme amenajate pentru scurgerea apelor,

separate pentru împiedicarea contamin�rii �i amestec�rii �i marcate corespunz�tor; o silozuri de ciment marcate corespunz�tor; o instala�ii de preparare, rezervoare �i dozatoare; o bunc�re pentru desc�rcarea amestecului preparat; o laborator amenajat �i dotat corespunz�tor; o dot�ri pentru cur��area malaxoarelor, bunc�relor �i mijloacelor de transport; o dot�ri pentru protec�ia muncii �i echipament pentru stingerea incendiilor.

Dozajul agregatelor, cimentului �i aditivilor se va face gravimetric, iar cel al apei,

volumetric.

Sta�ia de preparare a amestecului va asigura precizia de cânt�rire �i dozaj de mai jos: o agregate ± 3%; o ciment �i ap� ± 2%; o aditivi ± 5%.

Antreprenorul va asigura în permanen�� ca dispozitivele de dozare s� fie în bun� stare de

func�ionare, verificându-le ori de câte ori este necesar, dar nu mai pu�in de o dat� pe s�pt�mân�.

Pagina 8 of 11

Prepararea amestecului

Cantitatea de ap� necesar� amestecului va fi corectat� în func�ie de umiditatea naturala a agregatelor.

Succesiunea introducerii materialelor în malaxor va respecta instruc�iunile produc�torului sta�iei de preparare.

Dup� fiecare schimb sau dup� întreruperi în prepararea amestecului mai mari de 1 or�, malaxorul va fi cur��at �i sp�lat.

Pe toat� durata scurs� între prepararea amestecului �i terminarea compact�rii, temperatura amestecului trebuie s� nu dep��easc� 30°C.

Durata scurs� între realizarea amestecului �i sfâr�itul compact�rii va fi de pân� la 6 ore, în func�ie de condi�iile de execu�ie. Peste 2 ore va fi admis� numai cu utilizarea unui întârzietor de priz�.

Controlul calit��ii amestecului

Controlul calit��ii amestecului preparat �i testele pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (gradul de compactare �i rezisten�a la compresiune) se vor efectua cu respectarea prevederilor Tabelului 7.

Tabelul 7 – Teste în cursul execu�iei

ctivitatea sau caracteristicile care se verific�

Frecven�a minim� STAS la sta�ia de preparare la punerea în oper� Documentul de transport - la fiecare transport Umiditatea optim� de compactare (Încercarea Proctor Modificat)

pentru fiecare re�et� - 1913/13-83

Temperatura (la temperaturi ale aerului < 5oC sau > 20oC)

la fiecare 2 ore la fiecare 2 ore

Granulozitatea amestecului La fiecare 500 m3, o dat� pe zi - 4606-80

Umiditatea amestecului (pentru stabilirea cantit��ii de ap� necesare asigur�rii umidit��ii optime de compactare)

o dat� pe schimb �i la schimbarea condi�iilor de umiditate - 1913/1-82

Verificarea caracteristicilor de compactare (umiditate, densitate)

6 probe la fiecare 2000 m2

1913/1-82 12288-85

Rezisten�a la compresiune la 7 �i 28 zile

Dou� serii a câte 3 probe la fiecare 1500 m2

10473/2-86

Toleran�ele în calculul re�etei amestecului sunt: pentru frac�iuni ≥ 4 mm ± 5%; pentru frac�iuni < 4 mm ± 2%

Pagina 9 of 11

3.3. EXECU�IA STRATULUI

Sectorul de prob�

În vederea stabilirii procedurii de execu�ie �i a utilajelor �i dispozitivelor de a�ternere �i compactare, înainte de începerea lucr�rilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de prob�, de cel pu�in 50 m lungime �i de minim 10 m l��ime.

Pe durata execu�iei sectorului de prob�, se va efectua �i verificarea în condi�ii de exploatare a func�ion�rii sta�iei de preparare a amestecului, precum �i ob�inerea constan�ei caracteristicilor amestecului stabilit în laborator, a�a cum a fost aprobat de Inginer.

Dup� execu�ia sectorului de prob� �i efectuarea testelor, stratul realizat pe sectorul de prob� va fi înl�turat.

Preg�tirea, execu�ia lucr�rilor �i efectuarea testelor pe sectorul de prob� se vor face în prezen�a Consultantului.

Preg�tirea, execu�ia lucr�rilor �i m�sur�torile efectuate pe sectorul de prob� vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Schimbarea re�etei implic� execu�ia unui nou sector de prob�.

Rezultatele ob�inute pe sectorul de prob� vor servi la definitivarea procedurii de execu�ie, document de referin�� în executarea stratului.

Transportul

Antreprenorul va lua toate m�surile ca: o pe durata înc�rc�rii �i transportului la locul de punere în oper�, amestecul s� nu sufere

modific�ri ale compozi�iei (segreg�ri, pierderi de parte fin�, modificarea umidit��ii, etc.); o amestecul s� fie înc�rcat numai în mijloace de transport curate.

Capacitatea de transport va fi corelat� cu productivitatea sta�iei de preparare �i

capacitatea de a�ternere �i compactare astfel încât, pe durata unei zile de lucru s� nu se creeze rosturi de lucru.

Condi�ii preliminare

Execu�ia stratului de agregate stabilizate va începe numai dup� ce stratul suport a fost verificat �i aprobat de Inginer.

Înainte de a�ternerea amestecului, stratul suport va fi umezit �i re-compactat.

Punerea în oper�

A�ternerea

A�ternerea amestecului stabilizat se va face cu repartizatoare mecanice.

Compactarea

Compactarea se va face imediat dup� a�ternere �i nivelare, cu respectarea tuturor cerin�elor stabilite prin procedura de execu�ie aprobat� de Inginer.

Pagina 10 of 11

În vederea ob�inerii unei densit��i ridicate, compactarea trebuie s� fie finalizat� înainte s� înceap� priza cimentului. În acest scop, în special în condi�ii de temperaturi ridicate, se vor folosi întârzietori de priz�.

Compactarea se va încheia cel mai târziu la 1 or� dup� intrarea în priz� a cimentului.

Se interzice circula�ia pe stratul compactat �i finisat, pân� la acoperirea cu stratul urm�tor.

M�suri pentru condi�ii atmosferice nefavorabile

Este interzis� punerea în oper� a amestecului atunci când temperatura aerului este sub +5oC sau pe timp de ploaie.

Atunci când temperatura aerului este peste +30oC iar umiditatea aerului este sub 40%, a�ternerea amestecului se poate face numai cu luarea unor m�suri speciale.

La a�ternerea amestecului pe vreme cald�, vor fi luate m�suri speciale pentru a preveni deshidratarea.

Se interzice folosirea materialelor înghe�ate sau a�ternerea amestecului pe suprafa�a acoperit� cu z�pad� sau ghea��.

Atunci când temperatura aerului este sub 0°C în primele 24 ore dup� ce amestecul a fost pus în oper�, vor fi luate m�suri de protec�ie conform Normativului pentru realizarea lucr�rilor pe timp friguros - C 16-84.

Protejarea stratului

Pentru a evita evaporarea apei, stratul de agregate stabilizate va fi protejat prin stropirea cu emulsie cationic� bituminoas� (0,7 – 1,1 kg/m2).

Emulsia bituminoas� va fi pulverizat� imediat dup� compactare �i finisare.

Pe vreme ploioas�, stratul proasp�t a�ternut va fi protejat, pentru a preveni sp�larea pastei de ciment.

Execu�ia stratului urm�tor nu va începe mai devreme de 7 zile de la execu�ia stratului de agregate stabilizate.

Pân� la a�ternerea stratului urm�tor, nu este permis traficul pe acest strat.

3.4. CONTROLUL EXECU�IEI �I RECEP�IA LUCR�RILOR

Controlul calit��ii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va efectua în conformitate cu prevederile Tabelelor 7 si 8.

Tabel 8 - Teste pe stratul executat Caracteristicile care se verific� Frecven�a minim� STAS Rezisten�a la compresiune la 7 �i la 28 zile

2 x 3 epruvete cilindrice la fiecare 1500 m2

10473/2 - 86

Grosimea stratului 3 puncte la fiecare 2000 m2 Gradul de compactare 6 puncte la fiecare 2000 m2 10473/2 - 86

Pagina 11 of 11

Verificarea elementelor geometrice

Grosimea stratului de agregate stabilizate va fi verificat� oriunde se consider� necesar dar cel pu�in în 3 puncte la fiecare 500 m2 de strat executat; toleran�a este între –1 cm �i +2 cm.

L��imea stratului se m�soar� oriunde se consider� necesar, dar cel pu�in în fiecare profil transversal din proiect; toleran�a în l��imea stratului, m�surat� din ax, este de +2 cm.

Panta transversal� a stratului este aceea�i cu panta proiectat� a îmbr�c�min�ii rutiere �i va fi m�surat� oriunde se consider� necesar, dar cel pu�in în fiecare profil transversal din proiect; toleran�a este de ±0.4% .

Cotele stratului se m�soar� oriunde se consider� necesar, dar cel pu�in în punctele caracteristice ale profilelor transversale din proiect; toleran�a este de ±1 cm.

Verificarea gradului de compactare

Stratul de funda�ie va fi compactat pân� la atingerea gradului de compactare de 100 % pentru cel pu�in 95% din punctele m�surate �i de minimum 98%, în celelalte puncte m�surate.

Pentru platforme, parc�ri �i acostamente, gradul de compactare va fi de cel pu�in 95% în toate punctele de m�surare.

Verificarea caracteristicilor suprafe�ei

Verificarea denivel�rilor suprafe�ei funda�iei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde va fi considerat necesar, dar cel pu�in:

o în profil longitudinal, în axul fiec�rei benzi de circula�ie; denivel�rile admisibile sunt ±1 cm;

o în profil transversal, în sec�iunile transversale din proiect; denivel�rile admisibile sunt ±1 cm;

Recep�ia lucr�rilor

Dup� terminarea lucr�rilor pe un tronson, lucr�rile executate vor fi supuse aprob�rii Consultantului, înaintea a�ternerii stratului urm�tor.

Inspectarea lucr�rilor care devin ascunse, trebuie s� stabileasc� dac� acestea au fost realizate conform proiectului �i prezentului Caiet de Sarcini.

Recep�ia presupune verificarea înregistr�rilor din timpul execu�iei �i a rezultatelor încerc�rilor, precum �i examinarea efectiv� a lucr�rilor.

În urma verific�rii se încheie un proces verbal de recep�ie prin care se autorizeaz� trecerea la faza urm�toare de execu�ie.

CAIET DE SARCINI

Pagina 1 din 18

� 3. IMBRACAMINTI BITUMINOASE

3.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si verificare a imbracamintilor bituminoase de tip BAR16.

Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Inginer.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare.

Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a imbracamintilor, care va contine, printre altele:

o programul de executie a imbracamintilor; o utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor; o utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii; o sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de

acces la acestea; o reteta de fabricatie (dozajele optime).

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor executa sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.

Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata cu informatii privind tehnologia de compactare:

o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);

o numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

o temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste

cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

Tipuri de mixturi

Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.

Acestea sunt alcatuite dintr-un strat,

o Strat de uzura – BAR16.

CAIET DE SARCINI

Pagina 2 din 18

Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa D.

Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului si de categoria tehnica a strazii. Tipul de imbracaminte bituminoasa sestabileste prin proiectul de executie pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice si a studiului tehnico-economic

3.2 MATERIALE

Agregate naturale

Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:

o agregate naturale de cariera (conform SR 667): - cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25; - nisip de concasare, sort 0-4;

o agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare (conform SR 662);

- nisip natural, sort 0-4.

Clasa minima a rocii

Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru executia imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 -Tabel 3.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa respecte prevederile SR 667 -Tabel 2.

Depozitare

Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii agregatelor.

Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor

- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator

Filer

Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile SR EN 13043 si/sau STAS 539

Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului si nici a frac�iunii fine recuperate de la exhaustorul sta�iei de asfalt decât în cazul în care con�inutul de argil� determinat prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 933-9 este de maximum 2%.

CAIET DE SARCINI

Pagina 3 din 18

Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui laborator autorizat si avizul de protectie a mediului.

Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Bitum

Pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere se va utiliza bitum neparafinos pentru drumuri :

- tip D 70/100 pentru lucrare amplasata in zona climaterica calda

Zonele climaterice sunt definite conform STAS 174-1/2009 in anexa A

Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial, toate determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.

La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR 754, cu exceptia continutului de parafina si a densitatii.

Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.

Tabelul 1 – Caracteristicile bitumului

Caracteristici Valori admisibile D 70/100 Metoda de determinare

Penetratia la 25°C, (1/10 mm) 70-100 SR EN 1426 Punctul de inmuiere IB, (°C) 43-51 SR EN 1427 Ductilitatea la 25°C, (cm), min. 100 SR 61 Ductilitatea la 5°C, (cm), min. 5.0 SR 61 Punct de rupere Fraass, (°C), max. -10 SR EN 12593 sau STAS 1135 Punct de inflamabilitate Marcusson, (°C), min. 250 SR 5489 Solubilitatea in solventi organici, (%), min. 99 SR EN 12592 sau STAS 115 Stabilitatea prin incalzire in film subtire la 163°C Metoda TFOT sau RTFOT

SR EN 12607-1,2 - pierderea de masa, (%), max. 0,8 - penetratia reziduala la 25°C, (%), min. 46 - cresterea punctului de inmuiere, (°C), max. 9 - ductilitatea reziduala la 25°C, (cm), min. 75 Continut de parafina, (%), max. 22 SR EN 12606 Densitatea la 15°C, (g/cm3), min. 0,995 STAS 35 Adezivitate pe agregat etalon, (%), min. 80 SR10969/3 Adezivitate pe agregatul folosit 80 SR10969/3 Indicele de instabilitate coloidala, I(c), max. - metoda 1 - metoda 2

0.5 1.0 AND 537

CAIET DE SARCINI

Pagina 4 din 18

In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate, determinata conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea bitumului.

Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :

o sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat; o sa fie stabili termic pana la minimum 200°C. o sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a afecta

celelalte caracteristici ale acestuia; o sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia adezivitatii care se va determina fata de agregatele naturale utilizate.

Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe durata depozitarii va fi in intervalul 120–140°C.

Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui produs.

Emulsie bituminoasa

Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida, cu respectarea prevederilor SR 8877 si Normativului AND 552 -99 privindconditiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la drumuri.

Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa aprobarii Consultantului.

Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu pompe de recirculare si sistem de incalzire.

Aditivi

Aditivii utiliza�i ca agenti de adezivitate pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat folosit la execu�ia îmbr�c�min�ilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti tensioactivi de tip amino-derivati.

Aditivii utilizati ca agenti de adezivitate trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii de baz�:

- s� fie compatibili cu bitumul;

- s� fie stabili termic pâna la 2000C;

- s� amelioreze adezivitatea bitumului fa�� de agregatele naturale, f�r� a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

- s� fie introdusi pe piata cu respectarea legislatiei specifice in vigoare referitoare la substantele si preparatele chimice.

CAIET DE SARCINI

Pagina 5 din 18

3.2 STABILIREA COMPOZITIEI MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, utilizand materialele aratete in Tabelul 2

Tabelul 2 – Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase

Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate

betoane asfaltice - criblura :sort 4-8 ;8-12.5 sau 8-16 ;16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

La betoanele asfaltice destinate stratului de uzur� se folose�te nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în propor�ie de maximum:

- 25% pentru BAR 16 Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt

cele din tabelul 3.

Tabelul 3

Nr. crt.

Fractiuni si agregate naturale din amestecul total

Strat de uzura Tipul mixturii asfaltice

BAR16 1 Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm (%) 8-11 2 Filer si nisip fractiunea (0,1 – 4) mm (%) Diferenta pana la 100 % 3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm (%) 47-61 4 Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm (%) - 5 Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm (%) -

CAIET DE SARCINI

Pagina 6 din 18

Nota : Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

Tabelul 4

Tipul mixturii asfaltice

BAR16

treceri prin site cu ochiuri patrate – (%)

31.5 mm

25 mm - 20 mm 16 mm -

12.5 mm 8 mm 95-100 4 mm 40-55 2 mm 19-28 1 mm 16-22

0.63 mm 13-20 0,20 mm 12-16

0.125 mm 0,10 mm 11-14

0.063 mm

Pagina 7 din 18

Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra se stabileste prin studiul preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1 de un laborator de specialitate.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea stabilirii continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice (%)

Clasa tehnica a drumului/strazii

Strat de uzura BAR16 5,7-6,2 I-III

Raportul filer / bitum

Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 6.

Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant (recomandat)

Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8

CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri, trebuie sa se incadreze in limitele din tab. 7 si 8

Tabelul 7 – Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase determinate pe cilindrii Marshall

Tipul mixturii asfaltice

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a

strazii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea (S) la 60 ºC

(KN) min

Indicele de curgere (I)

(mm)

Raport S/ � (�� / mm)

Densitatea aparenta (Kg / mc)

minim

Absorbtia de apa (%)

volum

BAR16 I-II

III

I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6 2300 2-6

III 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3

Pagina 8 din 18

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase determinate prin incercari dinamice

Caracteristica

Mixtura asfaltica tip beton asfaltic

Strat de uzura

1. Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie

1.1 Volum de goluri la 80 de giratii , % max.

1.2 Volum de goluri la 120 de giratii % max.

5,0

-

1.3 Rezistenta la deformatii permanente* (fluaj dinamic)

- deformatia la 50°C, 300KPa si 1800 impulsuri, µm/m,maxim

- viteza de deformatie la 50°C, 300KPa si 1800 impulsuri, µm/m,maxim

- deformatia la 40°C, 200KPa si 1800 impulsuri, µm/m,maxim

viteza de deformatie la 40°C, 200KPa si 1800 impulsuri, µm/m,maxim

30000

3

-

-

1.4 Modulul de rigiditate la 15 ºC MPa min.: 4500

1.5 Rezistenta la oboseala , numarul de cicluri pana la15 la fisurare ºC min. --

2. Caracteristici pe placi (compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte

2.1 Rezistenta la deformatii permanente*, 60°C (ornieraj)

- Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri, maxim

Numar mediu de vehicule **

> 6000

Adancimea fagasului, %, pentru grosimea probei de 50 mm, maxim

Numar mediu de vehicule **

> 6000

1

9

* valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date ** vehiculele de transport marfa si autobuze in 24 ore calculate pt traficul de perspectiva.

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34.

Pagina 9 din 18

Caracteristicile prevazute in tabelele 7 se determina conform reglementarilor tehnice in vigoare.

Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.

3.4 CARACTERISTICILE STRATURILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

Gradul de compactare Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin

masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.

Masa volumica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100) mm netulburate.

Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 9.

Tabelul 9 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase

Tipul mixturii asfaltice Absorbtia de apa % volum

Grad de compactare % min.

Beton asfaltic rugos BAR16 4-7 96

Rezistenta la deformatii permanente

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din imbracamintea bituminoasa executata.

Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 8.

3.5 ELEMENTE GEOMETRICE

Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 10.

Pagina 10 din 18

Tabelul 10 Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei bituminoase

Elemente geometrice Conditii de admisibilitate Abateri limita locale admise

- strat de uzura cu bitum 4.0 - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

- strat de legatura 5.0 5.0

Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm

Profil transversal

- strazi

Sub forma de acoperis conform STAS 10144/3

±5 mm fata de cotele profilului adoptat

±2.5 mm/m

Profil longitudinal

Decivitate, % maxim

- beton asfaltic rugos

�9*

±5 mm fata de cotele profilului proiectat, cu

conditia respectarii pasului de proiectare

* declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei

3.6 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT

Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa

fie conform tabelului 11.

Tabelul 11 – Caracteristicile suprafetei stratului executat Nr. crt. Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de incercare

1

Planeitatea in profil longitudinal 1)

Indice de planeitate, IRI, m / km

Reglementari tehnice in vigoare privind

masurarea indicelui de planeitate - drumuri de clasa tehnica V < 5.5

2

Uniformitatea in profil longitudinal 1)

Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m , mm

SR EN 13036-7

- drumuri de clasa tehnica V < 5.0

3

Rugozitatea 2)

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT

SR EN 13036-4

- drumuri clasa tehnica V > 60

Rugozitatea geometrica, HS, mm SR EN 13036-1

- drumuri clasa tehnica V > 0.55

Pagina 11 din 18

3 Coeficient de frecare ( µ GT)

- drumuri clasa tehnica V

�0.95

�0.7

Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Grip Tester

4 Omogenitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradare sub forma de exces de bitum,

fisuri, zone poroase, deschis, slefuite

vizual

Nota : 1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate IRI, sau a

denivelarilor sub dreptarul de 3m;

2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea rugozitatii geometrice HS.

Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora.

Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7...11, se determina

in urmatoarele etape:

o elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice; o verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei

lucrarilor; o verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.

Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului, precum si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12.

Tabelul 12 – Tipuri de incercari Natura controlului sau incercarii si frecventa incercarilor Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Incercari initiale de tip

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate mixturile asfaltice tip beton asfaltic pentru stratul de uzura si stratul de legatura indiferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii. Pentru mixtura asfaltica cu fibre conform tabelului 10

Caracteristicile :

- Volumul de goluri determinat pe cilindrii Marshall

- Rezistenta la deformatii permanente(adancimea fagasului, rata de ornieraj)

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii.

Volumul de goluri determinat cu presa de compactare girato Rezistenta la deformatii permanente(fluaj dinamic)

Modul de rigiditate

Rezistenta la oboseala

Mixturile asfaltice tip beton asfaltic pentru clasa tehnica I,II si categoria tehnica a strazii I, II.

Pagina 12 din 18

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate in timpul executiei

- frecventa: 1/400 tone de mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitate<80tone/ora;

- frecventa: 1/700 tone de mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitate � 80tone/ora;

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzura si stratul de legatura, tip beton asfaltic

Volum de goluri pe cilindri Marshall, test Schellenberg si compozitia mixturii

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre

Verificarea calitatii stratului de bituminos executat ,pe carote:-conform recomandarii comisiei de receptie

Caracteristicile :

- compozitia mixturii - absorbtia de apa - gradul de compactare

Toate tipurile de mixtura asfaltica pentru stratul de uzura si stratul de legatura

Verificarea stratului la deformatii permanente:

frecventa 1 set carote pentru fiecare sector omogen*

Rezistenta la deformatii permanente(adancime fagas, rata de ornieraj)

Mixtura asfaltica

Mixturile asfaltica stabilizata cu fibre

Verificari suplimentare in situatii cerute de comisia de receptie(beneficiar) frecventa 1 set carote pentru fiecare sector omogen*

Rezistenta la deformatii permanente(fluaj dinamic)

Modul de rigiditate

Rezistenta la oboseala

Mixturile asfaltice tip beton asfaltic pentru clasa tehnica I,II si categoria tehnica a strazii I, II.

3.7 PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE

PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.

Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator autorizat.

Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate Consultantului in vederea aprobarii acestora.

Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa cel putin urmatoarele documente:

o analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari (agregate naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)

o incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului de bitum retinut.

Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in tabelele 7, 9 si 10.

Pagina 13 din 18

Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre, polimeri, aditivi, etc.).

Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de greutatea totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie de greutatea mixturii asfaltice.

Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se inscrie in limitele indicate in tabelele 3 si 4 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-1/2002, anexate.

Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.

INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in Caietul de sarcini.

Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos.

Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.

In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia dozarii.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura astfel incat la 150 °C – 180 °C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09-1,11) litri.

Stocarea si incalzirea bitumului Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai

mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.

Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana la temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 °C , in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.

Stocarea filerului La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri

prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Pagina 14 din 18

Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul

1 Materiale .

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o productie constanta.

Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind compozitia mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din tabelul 13

Tabelul 13 – Abateri limita in dozarea agregatelor Componentele mixturii Abateri admise fata de dozaj %

Agregate 16 – 25 + 5

8 – 16 + 5

4 – 8 + 5

2 – 4 + 4

1 – 2 + 4

0,63 – 1 + 3

0,2 - 0,63 + 3

0,1- 0,2 + 2

< 0,1 + 1.5

Bitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice - reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea

amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 15

- introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora

- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul instalatiilor in flux discontinuu)

- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat

- dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor - amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul

de stocare Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos; Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica), iar dupa introducerea liantului bituminos

Pagina 15 din 18

malaxarea sa mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins intre 65-80 secunde.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 14.

Tabelul 14 – Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice

Materialele si faza de executie

Temperatura °C in functie de tipul

bitumului

D 70 / 100

- agregate naturale la iesire din uscator 165-185

-bitum la intrare in uscator 150-160

- mixtura asfaltica

* la iesire din uscator 160-170

* la asternere min 150

* la inceputul compactarii min. 145

* la sfarsitul compactarii min. 105

Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa de + 10°C si de +15°C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.

Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii

mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport.

Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul

executiei, cu frecventa din tabelul 14

Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Sectorul de proba In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si

compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea caii.

Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata de Consultant.

Pagina 16 din 18

Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a testului de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.

Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.

Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie, document de referinta in executarea stratului.

Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand

o perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune.

La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire. Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa la interval mai mic de 3 zile de la executia stratului anterior.

Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.

Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.

Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie uscata.

Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.

Transportul mixturilor asfaltice Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute

cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.

Punerea in opera a mixturilor asfaltice Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoare–finisoare

prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.

Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este de peste +10°C.

Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.

In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform prevederilor din tabelul 14.

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii de rulare.

Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat sa se previna crearea rosturilor de lucru.

Pagina 17 din 18

In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120°C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata de rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.

Compactarea Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri

si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel sa se obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 9.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea imbracamintii.

Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.

3.8 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR

Verificarea elementelor geometrice

Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 15

Tabelul 15 Elementul masurat Abaterea limita admisa

grosimea stratului ±10 %

latimea stratului ±5 cm

panta profilului transversal ±0,4 %

cotele profilului longitudinal si transversal ±0,5 cm (cu respectarea pasului de

proiectare)

denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm

Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 15.

Pagina 18 din 18

Receptia lucrarilor

Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.

Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.

Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor, precum si examinarea efectiva a lucrarilor.

In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie.

Pagina 1 din 3

� 4. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

4.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul Caiet de sarcini cuprinde prescriptiile tehnice, formele si conditiile de

amplasare ale indicatoarelor rutiere care se adreseaza participantilor la traficul de pe drumurile publice si drumurile de utilitate privata.

Clasificarea, simbolurile si amplasarea indicatoarelor se face in conformitate cu SR 1848-1:2004.

Modul de executare al indicatoarelor rutiere este aratat in SR 1848-2:2004, respectiv SR 1848-3: 2004.

4.2. PREVEDERI GENERALE Procurarea, instalarea si intretinerea indicatoarelor rutiere este in sarcina

administratorului drumului.

Indicatoarele rutiere se executa de unitati specializate, cu respectarea prevederilor SR 1848-2.

4.3. CLASIFICAREA INDICATOARELOR

Indicatoarele se clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) functionalitate

- de avertizare;

- de reglementare;

- de informare.

b) forma

- triunghi echilateral;

- octogon;

- patrat.

c) dimensiuni

- normale.

d) perioada de utilizare

- permanente.

Dimensiunile, scrierea si modul de alcatuire al indicatoarelor sunt descrise in SR 1848-2 si SR 1848-3.

Pagina 2 din 3

4.4. AMPLASAREA INDICATOARELOR PE DRUM Conditii generale de amplasare

Tipul indicatoarelor si locurile de instalare se stabilesc de administratorul drumului impreuna cu politia rutiera.

Indicatoarele se instaleazã pe partea dreaptã a drumului în sensul de mers, astfel încât sã se asigure o bunã vizibilitate a acestora.

Pentru asigurarea vizibilitatii asupra indicatoarelor, acestea trebuie amplasate cat mai aproape de marginea partii carosabile.Pentru evitarea acrosarii lor de catre vehicule , se impune ca acestea sa fie amplasate la o distanta de min 0,50 m, dar max.2m de la marginea platformei drumului sau marginea trotuarului.

Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este de 1,50-2,50 m fatã de cota trotuarului.

Conditii specifice de amplasare

o indicatoare de reglementare – indicatoare de prioritate

Formele adoptate pentru acest tip de indicatoare sunt: triunghiul cu varful in jos si octogonul.

Indicatoarele instalate in intersectie pe drumurile fara prioritate trebuie astfel amplasate incat fetele acestora sa nu fie vazute de cei care circula pe drumul cu prioritate. Din acest motiv, la intersectiile in unghi ascutit indicatoarele care semnifica pierderea prioritatii se instaleaza retras fata de marginea drumului cu prioritate.

Imaginile indicatoarelor folosite in acest proiect (A22 – presemnalizare trecere pentru pietoni, B1 – cedeaza trecerea, B2 – oprire, G1- trecere pietoni si G34 - parcare) si conditiile de amplasare sunt aratate in SR 1848-1.

4.5 MIJLOACE DE SUSTINERE A INDICATOARELOR

Mijloacele de sustinere a indicatoarelor va fi pe stalpi cu diferite profile.

Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimi curente de minim 3,5 m.

Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor pot avea sectiune circulara cu diametrul de 48...51 cm, cu grosimea peretilor de min. 3mm, sau cu profil special tip “omega”.

Dispozitivele de sustinere ale indicatoarelor se protejeaza anticoroziv cu grund de miniu de fier sau plumb si vopsire in culoarea gri.

4.6 REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitãtii indicatoarelor se face în timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.

Verificarile la livrare se fac cu instrumente de masurare obisnuite ( rigla, subler,dreptar, pana gradata) si se refera la:

Pagina 3 din 3

- forma si dimensiunile, în conformitate cu SR 1848-1,2. La dimensiuni se admit tolerante de + 1% ;

- planeitatea fetei, toleranta admisã fiind de + 1 mm ;

- aspectul si exactitatea executãrii simbolului.

- aplicarea corectã a foliei reflectorizante, care trebuie sã prezinte o bunã aderentã, sã nu aibã încretituri si umflãturi.

- aspectul si exactitatea inscrisurilor, fiind admisã toleranta de + 1% pentru înãltimea si latimea literelor, distante intre litere sau intre randuri si la chenare si o tolerantã de + 3 % pentru grosimea literelor.

Verificarea dupã montarea indicatoarelor pe drum constã în:

- respectarea prescriptiilor de amplasare in lungul drumului si in profil transversal, tinând seama de distantele si înãltimile prevãzute, conform prevederilor SR 1848-2.

- modul de prindere pe stâlpi.

Se interzice montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsã între marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducãtorilor de autovehicule.

memoriu drum

Documents