memoriu balastiera

1

S.C. T.C.H. PROIECT S.R.L PIATRA NEAMT PROIECT 05 / 2011

J27/26/97 BALASTIERA RECEA NR. 3 S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L. –

COM. ION CREANGA SAT RECEA JUD. NEAMT ALBIA MINORA RIU SIRET

Faza : Documentatie pentru obtinerea

Avizului de Gospodarirea Apelor An 2011

MEMORIU TEHNIC

A - Date generale si localizarea obiectivului

A1 – Obiectivul este amplasat in jud. Neamt, in partea Sud-Vestica a Extravilanului Com. Ion Creanga – Sat Recea, pe malul sting al Riului Siret, si are urmatoarele vecinatati :

- la Nord Riul Siret si teren si Teren proprietate Priamaria Ion Creanga - Islaz

- la Est Padure proprietate ROMSILVA si Teren Primaria Ion Creanga - Islaz

- la Sud Riul Siret

- la Vest Riul Siret

Amplasamentul Balastierei este in bazinul hidrografic al Riului Siret, Curs de apa R. Siret, Cod cadastral XII – 1.000.00.00.00.0.

Studiile topografice s-a executat in sistemul de coordonate STEREO ‚70.

A2 – Titularul si beneficiarul investitiei :

S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L.

SAT COTU VAMES, STR PLOPULUI NR. 123 COM HORIA JUDET NEAMT

Nr. de inregistrare la Reg. Com.: J27/281/2009

Certificatul de inregistrare fiscala: RO 25301467

A3 – Proiectantul lucrarilor :

- Proiectant general (documentatie pentru aviz de gospodarire a apelor)

: S.C. T.C.H. PROIECT S.R.L. PIATRA NEAMT

Tel. 229185 0744 / 500978

Elaboratorul documentatiei S.C. T.C.H. PROIECT S.R.L. Piatra Neamt, este unitate certificata M.M., pentru intocmire documentatii tehnice de Gospodarire a Apelor.

B - Caracterizarea zonei de amplasare

Zona propusa pentru exploatarea agregatelor de balastiera reprezinta o plaja naturala , inundabila la ape mari, de pe malul sting al R. Siret .

In perimetrul balastierei Recea Nr. 3 s-au exploatat cca. 2.000 mc agregate minerale in anul 2008 de catre S.C. NORDCPNSTRUCT S.R.L., Bucuresti.

Din anul 2008 pina in prezent perimetrul nu a mai fost exploatat.

Pentru exploatarea incepind din anul 2011 conform legislatiei actuale se va obtine Avizul si Autorizatia de Gospodarirea Apelor pentru acest amplasament – conform prezentei documentatii.

2

Cantitatea de agregate minerale ce se pot exploata din perimetrul Recea Nr. 3 este de 15.000 mc

Cantitatea de agregate prognozata pentru exploatare anuala : 5.000 mc/an.

Pentru Sectiunea balastierei s-a intocmit cheie limnimetrica, pe care sint prezentate debitele caracteristice.

Pentru a analiza morfologia albiei in amplasament s-a efectuat si ridicarea topografica a Malului drept al Riului Siret.

Accesul la zona de exploatare se va face din D.J. 207 D pe un drum de acces (Drum de Exploatare Proprietate Primaria Ion Creanga), amenajat de beneficiar, in lungime de cca. 2 Km, pina la Balastiera Recea Nr. 1, si mai departe pe un drum de exploatare amplasat pe malul sting al Riului, pe teren proprietate Primaria Ion Creanga, si ROMSILVA, in lungime de cca. 1 Km.

Pentru accesul la Balastiera s-a obtinut in prealabil Acceptul Primariei Ion Creanga - anexat la documentatie.

Zona seismica de calcul conf. Normativului P100/92 : D

Perioada de colt : Tc = 1,0 sec, Ks = 0,16.

Nivelul maxim al apelor freatice – cca. 0,50 - 3,00 m fata de C.T.N.

B1 – Date hidrologice de baza.

S-a intocmit Studiul Hidrologic privind debitele solide si lichide maxime, cu probabilitati de

depasire pe Riul Siret, in sectiunea Recea, anexat.

Pe baza datelor de la Statia Hidrometrica Roman, prin prelucrarea statistica, a sirurilor de valori, si prin valorificarea corelatiilor si a relatiilor de generalizare valabile pentru zona studiata au fost determinate urmatoarele debite maxime cu probabilitati de depasire :

- Q max 1% = 2700 mc/s

- Q max 2% = 2320 mc/s

- Q max 5% = 1790 mc/s

- Q max 10% = 1400 mc/s

- Debitul de apa Q mediu multianual = 72 mc/s

Debitele de aluviuni in suspensie corespunzatoare debitelor maxime sint :

- R max 1% = 41580 Kg/s

- R max 2% = 35370 Kg/s

- R max 5% = 27570 Kg/s

- R max 10% = 21560 Kg/s

Pentru Riul Siret, transportul debitelor solide prin tirire, care reprezinta capacitatea de regenerare a balastierelor este de 20 %, respectiv :

- Ts max 1% = 49900 Kg/s

- Ts max 2% = 42880 Kg/s

- Ts max 5% = 39090 Kg/s

- Ts max 10% = 25870 Kg/s

Zona propusa pentru exploatarea agregatelor naturale de balastiera este situata in albia minora a R. Siret, nivel morfologic cu inclinare redusa.

3

Latimea albiei minore este de cca. 150 m, iar latimea albiei majore de 500 – 1500 m.

Amplasamentul este expus inundatiilor, la ape mari. Din acest motiv exploatarea balastierei se va face cu utilaje care sa poata fi evacuate in situatia cresterii debitelor si nivelurilor Riului.

B2 – Date hidrogeologice si hidrochimice.

Geomorfologic, zona propusă pentru exploatarea agregatelor naturale de balastieră este situată în albia majoră a r. Siret ( zona de luncă de pe malul drept ) , nivel morfologic practic plan , cu altitudinea relativă de 0,5 – 3 m faţă de albia minoră a râului , care prezintă numeroase zone depresionare , cu exces de umiditate , situate pe traseele albiilor minore vechi ale Siretului. Lăţimea albiei majore de pe malul stâng este de 0,5 – 1,5 km.

Spre est , lunca se racordează cu versantul interfluviului r.Siret – r.Bârlad , unde se dezvoltă pe suprafeţe reduse ( de cca. 1 km2 ) o serie de terase superioare ale Siretului.

Compozitia granulometrica si mineralogica a a luviului luncii, dispus peste argile sarmatice, (basarabiene), atesta conditiile geologice si morfologice ale bazinului hidrografic aferent, in care se exercita actiunea de eroziune si transport a apelor curgatoare (muntii flisului, subcarpatii, Podisul Sucevei si prelungirile lord in Ucraina)

Din punct de vedere hidrogeologic , în zonă se dezvoltă orizontul acvifer freatic cantonat în aluviunile grosiere din zona de luncă a r. Siret , care este alimentat de precipitaţiile căzute pe suprafaţa acestui nivel morfologic , de afluxul natural din versant şi de infiltraţii din reţeaua hidrografică în perioadele cu ape mari . În condiţii normale ( nivel mediu sau coborât al apei din râu ) direcţia de curgere a apei subterane este aproximativ nord – sud , paralelă cu albia minoră , acviferul freatic alimentând slab r. Siret . La ape mari pe râu , sensul de curgere se modifică , stratul acvifer fiind alimentat intens de reţeaua hidrografică .

Forajele executate anterior în zonă au întâlnit nivelul apei subterane la adâncimi de 0,10 - 3,90 m .

La pompările experimentale efectuate din F 2 - Icuşeşti s-a obţinut debitul de 2,5 litri / sec. pentru o denivelare de 1,62 m , din calcule rezultând valoarea coeficientului de filtraţie K = 56 m /zi .

După precipitaţii abundente este posibilă apariţia unor acvifere sezoniere, suprafreatice , cantonate în stratul argilos – prăfos , slab permeabil , situat deasupra orizontului de aluviuni grosiere .

B3 – Analiza din punct de vedere a Gospodaririi Apelor a influenei lucrarilor proiectate asupra regimului apelor de suprafata sau subterane si a obiectivelor existente sau programate a fi executate in zona.

In zona Balastierei, atit in amonte, cit si in aval, Riul Siret are o curgere cu tendinta evidenta de meandrare, si avind depuneri aluvionare care se constituie in resurse importante de pietrisuri si nisipuri.

Balastiera propusa pe linga efectul economic de extragere si valorificare a agregatelor minerale isi propune sa reduca efectul de erodare a malului sting, pe care se afla terenuri agricole – Com Ion Creanga Sat Recea, si retragerea cursului de apa la ape mari catre malul drept.

Nu se modifica regimul debitelor de apa.

Se apreciaza astfel ca exploatarea balastierei nu are efecte negative pentru cursul apei de suprafata si subterane.

C - Scopul investitiei si elemente de coordonare

4

C1 – Elemente privind profilul si capacitatile investitiei :

Profilui investitiei : Balastiera pentru extragerea agregatelor naturale de suprafata

Amenajare cu caracter provizoriu in albia minora a Riului Siret.

Exploatarea se realizeaza pe fisii de exploatare din aval spre amonte conform Autorizatiei anuale, cu urmatoarele utilaje :

- Draglina cu cupa de 0,75 mc,

- Autobasculanta 16 tone : 1 buc,

- Excavator – Incarcator frontal 0,6 mc : 1 buc.

Exploatarea rezervelor aflate sub nivelul apei se face cu draglina, materielul incarcat fiind descarcat direct in autobasculanta.

In situatia cresterii debitului de apa, utilajele se retrag pina in afara zonei inundabile.

Personalul angajat este : 3 mecanici utilaje si 1 persoana personal TESA – Sef Balastiera.

Tehnologia de exploatare impune excavarea la o cota superioara talvegului, fara a depasi adincimea MAXIMA de 2,00 m fata de cota actuala a aluviunilor.

Dat fiind apropierea fata de Localitatea Ion Creanga, nu sint necesare lucrari provizorii pentru cazarea personalului.

Unitatea dispune de un vagon metalic – Rulota mobila, pentru folosinta de Birouri– Magazie.

Capacitati :

Capacitate de exploatare anuala : Balast : cca : 5.000 mc/an.

Volumul total de agregate exploatabil din balastiera V = 15.000 mc.

Durata de exploatare a balastierei estimata cca. 3 ani incepind din anul 2011, si exploatind si agregatele din regenerarea balastierei.

Din datele preliminare beneficiarul solicita extragerea cantitatii de balast din acest perimetru incepind din anul 2011.

Balastul brut extras va fi folosit ca agregate pentru betoane si va fi comercializat societatilor de constructii care au in dotare Statii de Sortare si Statii de betoane.

In programul de investitii a unitatii s-a prevazut construirea unei statii de sortare, statie care la data punerii in functiune va asigura folosirea mai buna din punct de vedere economic a agregatelor extrase.

C2 – Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii din zona.

Exploatarea balastierei are un efect de regularizare a curgerii in zona, se observa ca latimea cursului de apa scade dinspre amonte spre avalul balastierei, fapt care la ape mari contribuie la erodarea puternica a malului drept.

De asemenea se poate observa pe Plan la Sc. 1 : 25.000 ca Riul are o curgere meandrata in zona, amplasamentul balastierei fiind in virful unei astfel de meandre.

Din datele culese pe teren s-a observat faptul ca datorita ingustarii albiei din virful meandrei, la ape mari Siretul ‘’taie’’ meandra astfel formata curgind pe un canal format prin terenuri agricole de pe malul sting si producind astfel pagube economice.

5

Prin exploatarea balastului se realizeaza largirea albiei Siretului, prin crearea unui canal in zona centrala a albiei minore si reducerea eroziunii de pe malul drept, mal care este in taluz puternic inclinat in prezent.

Exploatarea agregatelor se face dinspre talvegul cursului principal al Riului Siret, largind astfel sectiunea de curgere.

Exploatarea balastierei are in primul rind un efect economic, si in al doilea rind se realizeaza o regularizare a curgerii Riului Siret in zona.

Exploatarea balastului este o activitate economica specifica zonei, intrucit atit in amonte, cit si in aval fata de perimetrul solicitat sint autorizate si alte balastiere.

Perimetrul Recea Nr. 1 este la 1200 m in aval de Perimetrul Recea Nr. 3 – Mal Sting Riu Siret solicitat de acelasi beneficiar S.C. NORDCONSTRUCT INVEST S.R.L..

Exploatarea balastului nu are impact negativ asupra comunitatii din zona.

Prin grija beneficiarului se va realiza pietruirea drumului de acces, cit si udarea acestuia, pentru a nu crea disconfort pentru locuitori.

S-a obtinut in prealabil acceptul Primariei Com Ion Creanga, anexat.

C3 – Precizari referitoare la actele de reglementare emise anterior.

Sint anexate in copie la prezenta documentatie urmatoarele acte de reglementare :

- Acceptul Primariei Comunei Ion Creanga pentru accesul la balastiera din Drumul Judetean D.J. 207 D

- Certificatul de inregistrare fiscala a societatii

C4 – Incadrarea in schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, corelarea functionala sub aspect hidrotehnic, cu lucrarile existente sau programate in zona.

In zona nu exista lucrari hidrotehnice.

De asemenea nu exista lucrari de traversare si nici nu sint prevazute a se realiza in viitor.

Exploatarea are si un efect de regularizare a curgerii in zona, motiv pentru care se impune corelarea perimetrelor de exploatare a balastului cu balastierele din amonte si aval.

Balastierele din zona sint :

- amonte : Perimetru avizat RECEA Nr. 2 - S.C. NORDCONSTRUCT INVEST S.R.L

pe malul sting la o distanta de 1300 m, fata de limita amonte a perimetrului solicitat

- aval : Perimetru avizat RECEA Nr. 1 - S.C. NORDCONSTRUCT INVEST S.R.L

pe malul sting la o distanta de 1200 m, fata de limita aval a perimetrului solicitat

C5 – Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta

Nu s-au proiectat lucrari hidrotehnice pe amplasamentul balastierei.

Din punct de vedere a apararii zonei inundabile, Clasa de importanta se stabileste cf. STAS 4273/83 – Tab. 10 ; amplasamentul se incadreaza in categoria 4, clasa a – IV - a de importanta : constructii de importanta secundara, constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta redusa pentru alte obiective social-economice.

Zona inundabila stabilita astfel se va avea in vedere la stabilirea amplasamentului pentru zona de retragere a utilajelor.

6

Se va lua astfel ca referinta Cota Nivelului maxim cu probabilitatea de depasire de 5% pe Riul Siret in Sectiunea studiata.

C6 – Influenta lucrarilor proiectate asupra obiectivelor existente in zona, cu indicarea masurilor sau lucrarilor prevazute pentru evitarea unor pagube sau afectarea acestor obiective.

Extragerea Balastului din amplasamentul propus nu afecteaza alte obiective.

Prin tehnologia de exploatare, prin excavatii in fisii, se creaza zone pentru depunerea aluviunilor la ape mari, fapt ce va reduce efectul depunerilor din amplasament, cu efecte favorabile asupra curgerii la debite mari si a stabilitatii albiei in profil longitudinal si transversal.

D - Precizari privind : Masurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuarii directe sau indirecte in resursele de apa a substantelor din familiile si grupele de substante periculoase din Lista I si din Lista II si a substanţelor prioritare / prioritar periculoase, conform Hotararii Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase in mediul acvatic, precum si modul de asigurare a monitorizarii efluentului evacuat si a calitatii apelor.

Nu este cazul.

Prin perimetru de exploatare stabilit se va urmari in primul rind realizarea stabilitatii albiei.

E - Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile.

Exploatarea Balastirei se realizeaza cu utilaje ce au o vechime mai mica de 10 ani, si sint in Durata Normata de Functionare.

– Anexe

- Acceptul Primariei Ion Creanga pentru acces la balastiera

- Certificat de inregistrare fiscala S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L.

- Fisa Perimetru de Exploatare

- H00 Plan de incadrare in zona Sc 1 : 10.000 – ST2

- H0 Plan de situatie Sc 1 : 1000

Balastiera RECEA NR. 3 ALBIA MINORA RIU SIRET

- H1 Profil transversal I - I

- H2 Profil transversal II - II

- H3 Profil transversal III - III

- H4 Profil transversal IV - IV

- H5 Profil transversal V – V

- H6 Profil Longitudinal A-A

S-a intocmit Studiul Tehnic Zonal, pe o lungime de 1,5 Km, anexat la documentatie.

Ridicarile Topografice sint realizate in Sistem STEREO ’70.

II Prevederi specifice pe categorii de lucrari conform art. 27

a) Caracterizarea zonei de amplasare :

Pe teritoriul judetului Neamt, Riul Siret prezinta caracteristici piemontane tipice, cu

7

dezvoltarea a numeroase brate, pe un pat de despletire de 500-800 m, (local si peste 1000 m).

Aceasta configuratie morfometrica a albiei minore permite inundarea unor suprafete intinse la nivelul albiei majore si a luncii, cu ecarturi de nivel mici : 2-3 m.

In timpul inundatiilor pe bratele active se transporta bolovanisuri, prundisuri si pietrisuri, iar in zonele unde vitezele sint mai mici, se depun pietrisuri, nisipuri si uneori miluri.

Aceste succesiuni aluvionare sint reluate practic la fiecare viitura importanta. Se realizeaza astfel depozite de aluviuni de lunca, cu structura incrucisata, care se constituie totodata si in resurse de balastiera importante.

Pentru Avizarea si Autorizarea Balastierei s-a intocmit Studiul Topografic al amplasamentului in sistem STEREO ’70 – anexat.

Pe sectorul de riu studiat, albia prezinta o forma parabolica mai accentuata catre malul sting –

in urma eroziunii repetate catre acesta, si a depunerilor de material aluvionar in zona centrala a albiei.

Accesul la zona de exploatare se va face din D.J. 207 D pe un drum de acces (Drum de Exploatare Proprietate Primaria Ion Creanga), amenajat de beneficiar, in lungime de cca. 2 Km, pina la Balastiera Recea Nr. 1, si mai departe pe un drum de exploatare amplasat pe malul sting al Riului, pe teren proprietate Primaria Ion Creanga, si ROMSILVA, in lungime de cca. 1 Km.


Balastiera isi propune exploatarea agregatelor depuse in zona centrala si tangenta cu malul sting al riului Siret.

Se justifica exploatarea din aceasta zona intrucit extragerea balastului de pe aceasta suprafata are efecte favorabile asupra reducerii eroziunii malului drept – supus unui proces de eroziune accentuata.

Amplasamentul Balastierei este situat in albia minora , a Riului Siret, intr-o zona in care nu se afla constructii hidrotehnice sau lucrari de traversare : poduri, traversari cu conducte, linii electrice, etc.

In zona atit in amonte cit si in aval fata de perimetrul avizat se afla si alte balastiere.

Exploatarea se va face numai in perioade de ape mici si medii, pe fisii cu latimea de 10 m, paralele cu directia de curgere si din aval spre amonte.

Dupa obtinerea Avizului de Gospodarirea Apelor pentru balastiera solicitata, se va obtine Autorizatia de Gospodarirea Apelor, prin care se va stabili perimetrul de exploatare pentru anul 2011. Perimetrul de exploatare astfel stabilit se va borna.

Pentru Avizarea si Autorizarea Balastierei s-a intocmit Studiul Topografic al amplasamentului in sistem STEREO ’70 – anexat.

Punctele care delimiteaza perimetrul de exploatare din anul 2011, avind coordonate in sistem STEREO’70 sint :

Nr.punct

Coordonate STEREO ' 70X Y

1 595.338 646.216

2 595.386 646.243

3 595.389 646.262

4 595.392 646.298

8

5 595.369 646.3706 595.338 646.4207 595.313 646.228

Suprafata perimetrului este de 10.000 mp = 1,00 Ha.

Elementele geometrice ale suprafetei sint : Lungimea : L = 205 m Latimea l = 70 m

Volumul total de agregate cuprins in acest perimetru, calculat pe baza elementelor din Planul de Situatie, si a Profilelor Transversale este de 15.000 mc.

Adincimea medie de exploatare este de 1,50 m.

Adincimea maxima nu va depasi cota talvegului.

Pilierii de siguranta stabiliti sint :

- fata de Malul Drept min. 50,0 m

- fata de Mal Sting min. 30,0 m

Anual se refac profilele transversale si se va urmari evolutia albiei, exploatarea urmind a fi corelata cu aceasta. Profilele post executie sint parte componenta a Documentatiei pentru Autorizarea perimetrului de exploatare anuala.

Aportul de aluviuni este puternic influentat de regimul debitelor lichide ale Riului. Prin depunerea aluviunilor pe amplasament se va asigura o regenerare naturala a balastierei.

Beneficiarul S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L., pentru Balastiera RECEA Nr. 3 are capacitatea de extragere a cantitatii de balast din amplasamentul propus, incepind din anul 2011.

b) Prezentarea procesului tehnologic de extractie si transport la statia de sortare-expeditie, perimetrele de exploatare a balastului pe etape principale si pilierii de siguranta, lucrarile de regularizare a albiei cursurilor de apa ce se impun ca urmare a exploatării balastului.

Tehnologia de exploatare propusa este urmatoarea :

Se propune pentru primul an de exploatare extragerea balastului brut din amplasament, urmind ca dupa punerea in functiune a Statiei de Sortare se vor procesa agregatele prin aceasta.

Balastul brut extras la inceputul primului an de exploatare va fi folosit pentru amenajarea drumului de acces la balastiera, pentru lucrari de reparatii drumuri comunale din zona, si ca balast brut pentru betoane.

De asemenea se are in vedere vinzarea catre beneficiari particulari : Persoane fizice si Societati care vor sorta balastul pe santiere proprii, pe sorturi dupa necesitati, in vederea folosirii ca agregate pentru betoane.

Extragerea balastului se realizeaza astfel :

- Saparea agregatelor se face cu draglina cu cupa, in camp continuu din aval spre amonte si de la firul apei spre mal.

- Fasiile de exploatare propuse au lungime variabila si o latime de 10 m, adancimea de sapare fiind de 0,7m, fara a cobori sub nivelul Talvegului – la debite mici si medii pe Riul Siret.

- Fiecare fisie va fi exploatata din aval spre amonte si prin tehnologia adoptata in timpul exploatarii unei fisii va fi excavata toata masa de agregate de la nivelul apelor mici pina la Cota Naturala a terenului actual.

9

- Daca se intercepteaza zone care nu pot fi folosite ca de exemplu depuneri de mil, material levigabil, bolovani mari, etc, materialul din aceste zone va fi exploatat, incarcat in autobasculanta si depozitat ca material de umplutura, in zone indicate de Primaria Ion Creanga.

- Balastul extras va fi incarcat direct in autobasculanta si transportat la beneficiari.

TABELUL nr. 1 Granulometria probelor de material in conformitate cu SR 662 - 2002

So

nd

aj

Pro

ba

nr.

Adâ

ncim

e

( m

)Nisip

0 – 4 mm

Pietriş

4 – 31 mm

Balast

0 – 63 mm

Bolovani

63 – 350 mm

% din greutatea probei uscate

1

1 1,00 91 9 100 -

2 2,00 82 18 100 -

3 3,00 77 23 100 -

4 4,00 72 28 100 -

2

1 1,00 30 49 100 -

2 2,00 25 52 100 -

3 3,00 38 51 100 -

3

1 1,00 99 1 100 -

2 2,00 55 45 100 -

3 3,00 69 29 100 -

4

1 1,00 23 47 94 6

2 2,00 45 45 100 -

3 3,00 65 33 100 -

Valoare medie : 59,31 33,08 99,54 0,46

Rezulta ca 59 % din agregatele naturale de balastiera care se pot exploata , pe amplasamentul studiat, sunt reprezentate de nisipuri cu diametrul granulei cuprins între 0 şi 4 mm. Ponderea pietrişurilor ( 4 – 31 mm. ) este de cca. 33% din greutatea agregatelor uscate iar a bolovanilor ( 63 – 350 mm. ) de numai 0,46 % .

De asemenea Echivalentul de nisip ( EN ) are valori de 76,6 – 85,2 – ceea ce inseamna ca nisipul este un nisip cu un continut redus de fractiune fina, argiloasa.

Pe baza considerentelor de mai sus rezulta ca se justifica din punct de vedere tehnico-economic exploatarea agregatelor de balastiera din amplasamentul studiat.

Suprafata balastierei nu este acoperita de pamint sau straturi neutilizabile decit in mica masura (cca. 7 %).

Agregatele astfel exploatate au un continut redus de levigabil si pot fi utilizate pentru lucrari de drumuri si folosinte particulare, conform prognozei beneficiarului.

Prin exploatarea balastului se realizeaza un canal de scurgere in zona centrala a albiei, pe cursul principal al Riului Siret.

10

Prin exploatarea balastului se realizeaza reducerea eroziunii de pe malul drept, mal care este in expus eroziunii in prezent.

Pilierii de siguranta vor fi amplasati pe limita de proprietate a terenurilor proprietate de pe mal.

Pilierii de siguranta stabiliti sint :

- fata de Malul Drept min. 50,0 m

- fata de Mal Sting min. 30,0 m

Ca urmare a exploatarii balastului din amplasament prin tehnologia propusa nu se impun alte lucrari de regularizare in urma extragerii balastului.

c) Asigurarea cu utilitati a obiectivului se face astfel :

Drumul de acces

Pentru accesul la balastiera se amenajeaza drumul de exploatare existent, si s-a obtinut in

prealabil acceptul Primariei Ion Creanga.

Lungimea totala a drumului este de 3 Km din D.J. 207 D catre Balastiera Recea Nr. 3, din care 2 Km sint amenajati pentru acces la Balastiera Recea Nr. 1, si 1 Km este un drum de exploatare din pamint ce va fi balastat de beneficiar.

Alimentare cu apa potabila

Apa potabila pentru salariati - max. 4 persoane se va asigura din comert – apa minerala.

Gospodarirea deseurilor

Nu se produc deseuri din activitatea balastierei

Nu s-au propus rezervoare de carburanti, Utilajele vor fi alimentate cu motorina la Statiile PECO, iar utilajele stationate in balastiera vor fi alimentate zilnic din bidoane metalice aprovizionate cu basculanta.

Se va acorda o atentie sporita manevrarii carburantilor, nefiind permise scapari accienale, atit din considerente de protectia mediului, cit si economice.

d) Capacitati :




Programul de exploatare lunar este variabil intre 500 si 1500 mc/luna.

Balastiera functioneaza cca. 8 luni pe an.

Programul de exploatare pentru pentru fiecare an va fi prezentat in documentatia pentru obtinerea Autorizatiei de Gospodarire a apelor, in functie si de capacitatea de exploatare a beneficarului si de contractele de vinzare a Balastului brut ce vor fi incheiate.

e) Studiul tehnic zonal care pe baza analizei morfologiei albiei minore si majore, a dinamicii si evoluţiei albiei, cu precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni in suspensie si tarate si a masurilor si lucrarilor pentru stabilizarea albiei.

Studiul Tehnic Zonal intocmit pe o lungime de 1,5 Km se prezinta anexat.

11

In studiu se prezinta amplasamentul perimetrului Recea Nr. 1 de pe Malul Sting a Riului Siret, precum si perimetrul din amonte Recea Nr. 2.

In zona nu exista captari de apa, poduri, podete, terasamente de cai de comunicatii ori lucrari de aparare.

f) Studii hidrogeologice pentru precizari privind influentele asupra resurselor de apa subterane.

Nu s-au efectuat astfel de studii, intrucit nu exista captari de apa in zona.

g) Elemente privind procesul tehnologic de exploatare :

g.1) Capacitatea anuala de productie – cca 5.000 mc/an

g.2) Perimetre de exploatare pe etape – adincimi de extractie.

Excavatiile se realizeaza din aval spre amonte si dinspre talveg spre mal.

Adincimea de extractie nu va depasi cota talvegului.

Fata de cota actuala a stratelor de aluviuni adincimea medie de extractie este de cca. 1,5 m.

g.3) Obiective care constituie unitatea de exploatare.

S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L., este o unitate independenta, care are dotarea necesara pentru realizarea activitatii de extractie a pietrisului si nisipului.

Exploatarea se realizeaza pe fisii de exploatare din aval spre amonte conform Autorizatiei anuale, cu urmatoarele utilaje :

- Draglina cu cupa de 0,75 mc,

- Autobasculanta 16 tone : 1 buc,

- Excavator – Incarcator frontal 0,6 mc : 1 buc.

Exploatarea rezervelor aflate sub nivelul apei se face cu draglina, materielul incarcat fiind descarcat direct in autobasculanta.

In situatia cresterii debitului de apa, utilajele se retrag pina in afara zonei inundabile.

Personalul angajat este : 3 mecanici utilaje si 1 persoana personal TESA – Sef Balastiera.

Unitatea dispune de un vagon metalic Rulota Mobila, pentru folosinta de Birouri – Magazie.

g.4) Tehnologia de extractie – este descrisa anterior.

g.5) Conditii de curgere a apelor ca efect al extragerii balastului si de refacere a terenurilor de pe care s-a extras balastul;

Ca urmare a extragerii balastului se creaza un canal in zona centrala a albiei majore, in care se realizeaza curgerea apelor mari eliminindu-se tendinta de erodare a malului sting si de meandrare din prezent.

Intrucit suprafata de extractie se afla in albia minora si partial in albia majora, se va realiza o regenerare naturala a rezervelor de agregate.

Regenerarea este pusa in evidenta prin profile topo – post executie. g.6) Alimentarea cu apa şi lucrările pentru decantarea şi recircularea apelor de spalare;

Nu este cazul. g.7) Canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;

Nu este cazul.

12

g.8) Prezentarea cailor de acces la exploatarea de balast, la statia de sortare si dupa caz, acceptul administratorului/proprietarului acestora.

Se anexeaza acceptul Primariei Com. Ion Creanga.

h) Ridicari topo periodice pentru urmarirea in timp a comportarii albiei in zona balastierei si a obiectivelor ce pot fi afectate (poduri, prize de apa etc.) si programul de observaţii.

Anual se reface ridicarea topografica a amplasamentului si se vor reface profilele transversale si longitudinale anexate la documentatie.

Pe baza acestor elemente se pune in evidenta evoluta albiei in timp.

Ridicarile topografice post executie se realizeaza in Sistem STEREO ‘70.

i) Fişa perimetrului temporar de exploatare întocmită conform Legii minelor nr. 85/2003

Se prezinta in documentatie.

Avind in vedere : configuratia albiei, amplasamentul balastierei, intr-o zona fara lucrari de traversare, regenerarea albiei, si constitutia mineralogica a patului albiei, Nu este necesara realizarea unor praguri submersibile transversal in albie, pentru perimetrul Balastierei Recea 3 – Riu Siret.

Sectiunea Arie naturala protejata de interes comunitar

A. Descrierea proiectului

Denumirea proiectului - “Proiectarea si deschiderea exploatarii de balastieră din albia minoră a rîului Siret, extravilan comuna Ion Creanga, jud. Neamţ”

Titularul si beneficiarul investitiei :

S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L.

SAT COTU VAMES, STR PLOPULUI NR. 123 COM HORIA JUDET NEAMT

Proiectul - “Proiectarea si deschiderea exploatarii de balastieră din albia minoră a rîului Siret, extravilan comuna Ion Creanga, jud. Neamţ” are următoarele obiective:

- Exploatarea balastierei are un efect de regularizare a curgerii in zona, se observa ca latimea cursului de apa scade dinspre amonte spre avalul balastierei, fapt care la ape mari contribuie la erodarea puternica a malului drept.

- Prin exploatarea balastului se realizeaza largirea albiei Siretului, prin crearea unui canal in zona centrala a albiei minore si reducerea eroziunii de pe malul drept, mal care este in taluz puternic inclinat in prezent.


Exploatarea balastierei are in primul rind un efect economic, si in al doilea rind se realizeaza o regularizare a curgerii Riului Siret in zona.

Pe amplasamentul menţionat se propune exploatarea agregatelor minerale (pietriş şi nisip) prin excavare directă, încărcarea balastului în mijloacele auto de transport şi transportarea în afara perimetrului de exploatare (în funcţie de comenzi).



13


Programul de exploatare lunar este variabil intre 500 si 1500 mc/luna.

Balastiera functioneaza cca. 8 luni pe an.

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectului

Nr.punct

Coordonate STEREO ' 70

X Y

1 595.338 646.216

2 595.386 646.243

3 595.389 646.262

4 595.392 646.2985 595.369 646.3706 595.338 646.4207 595.313 646.228

B. Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Situl „Lunca Siretului Mijlociu” - ROSPA0072 a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin HG 1284 / 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

C. Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului

Amplasamentul proiectului este pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Mijlociu” - ROSPA0072.

Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.

Dintre clasele de habitate existente pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu (râuri – lacuri, mlaştini - turbării, pajişti naturale – stepe, culturi, păşuni, păduri de foioase), în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia:

1. ape curgătoare cu plaje de pietriş şi nisip;

2. pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia”.

Datorită solului aluvionar (pietriş şi nisip) de pe amplasamentul proiectului, sursele de hrană necesare şi accesibile păsărilor sunt foarte reduse, ceea ce face ca şi diversitatea şi abundenţa speciilor să fie de asemenea redusă.

Această zonă fiind lipsită de vegetaţie arbustivă şi arboricolă, nu este de interes pentru speciile de păsări cuibăritoare.

14

Fauna specifică habitatelor de pe malurile râului Siret în zona amplasamentului proiectului şi zonele limitrofe acestui amplasament este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna din bazinul mijlociu al Siretului este foarte diversificată şi bogată, datorită condiţiilor variate de mediu şi a habitatelor diverse. Fauna acvatică este constituită din numeroase specii de nevertebrate şi vertebrate.

Vegetaţia naturală este reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi salcie (Populus alba, P. nigra, Salix alba) în amestec cu salcâmul (Robinia pseudoacacia), adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere: Salix fragilis, Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria germanica. În stratul arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus alba, P. nigra, Fraxinus excelsior, Robinia pseudoacacia etc., iar etajul inferior de 15-18 m este din Salix alba, S. Fragilis. Alnus glutinosa, A. Incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens cuprinde Salix purpurea, S. Elaeagnus, S. Triandra, Ligustrum vulgare, Frangula alnus, Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Prunus spinosa, Crataegus monogyna etc. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba.

Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importanţa este foarte mare pentru protecţia albiei minore şi majore, ceea ce le impune conservarea.

Alte asociaţii întâlnite sunt reprezentate de Salicetum purpureae, Salicetum trindro-viminalis şi Salicetum triandre.

Cea mai răspândită asociaţie secundară de pajişte este Agropyretum repentis, care are o compoziţie heterogenă, influenţată de variaţia condiţiilor din habitat. Astfel pe grinduri nisipoase apare Cynodon dactylon, în zonele cu băltiri abundă Alopecurus pratensis şi Agrostis stolonifera, la confluenţe, pe materiale fără salinizare, este Lolium perenne. Aceste variaţii de compoziţie determină natural o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 to/ha.

Asociat se mai întâlneşte şi asociaţia Trifolio repenti-Lolietum, cu o compoziţie mai valoroasă la care participă Lotus corniculatus, Bellis perennis, Prunela vulgaris, Taraxacum officinale. O altă asociaţie este Agrostetum stoloniferae, care formează pajişti hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă valoare economică.

Fauna bazinului mijlociu al Siretului este foarte diversificată şi bogată, datorită condiţiilor variate de mediu şi a habitatelor diverse, din zona montană până în lunca Siretului. Suprafeţe importante sunt acoperite de păduri naturale sau seminaturale, altele cu terenuri unde se practică tehnici agricole blânde, care nu afectează grav fauna locală.

Fauna acvatică este compusă din numeroase nevertebrate şi vertebrate.Principalele grupe de nevertebrate sunt: rotifere, viermi oligocheţi, hirudinee,

gastropode, crustacee, larve de coleoptere, de chironomide, de trihoptere, de efemeroptere, heteroptere, etc. Atât în lacuri cât şi în râuri trăiesc scoica de lac (Anodonta cygnea).

Dreissena polymorpha Această moluscă este o scoică de talie mică, care s-a răspândit foarte mult în decursul secolului XX în aproape toate apele importante ale Europei. Ea prezintă importanţă pentru studiul nostru, fiind hrana preferată a unor păsări acvatice: raţele scufundătoare (Aythya sp. şi Bucephala clangula).

Am găsit molusca Dreissena în mâlul lacurilor din aval, în perioadele de secare temporară, când numai puţine bălţi mai erau umplute cu apă.

Cele mai comune specii de peşti din zona cercetată sunt carasul (Carassius auratus gibelio) şi bibanul (Perca fluviatilis). Lacurile de acumulare de pe Bistriţa şi Siret, bălţile şi porţiunile de râu din regiune mai conţin populaţii de ştiucă (Essox lucius), şalău (Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis), crap (Cyprinus carpio), plătică (Abramis brama). Speciile de peşti mici, cu importanţă mare ca sursă de hrană pentru păsările acvatice, sunt beldiţa (Alburnoides bipunctatus), obleţul (Alburnus alburnus), roşioara (Scardinius erythrophtalmus),

15

zvârluga (Cobitis taenia), porcuşorul (Gobio gobio). Ghiborţul (Acerina cernua) este mai puţin preferat de păsări, dar împreună cu bibanul a devenit o specie dominantă. O specie introdusă în apele noastre este soretele (Lepomis gibbosus).

Amfibienii cei mai comuni în apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile de broaşte de lac (Rana esculenta şi Rana ridibunda). Alte specii de amfibieni sunt mai puţin legate de mediul acvatic, dar vin în ape în perioada de reproducere: tritonii Triturus vulgaris şi T. Cristatus, în general la altitudini mici, T. Alpestris şi T. Montandoni în munţi, salamandra (Salamandra salamandra) şi broaştele roşii de pădure: Rana temporaria şi R. Dalmatina.

Reptilele cele mai comune prezente în zonele acvatice sunt ţestoasa de apă (Emys orbicularis) şi şarpele de casă (Natrix natrix). A fost găsit şi şarpele de apă (Natrix tesselata). Unele păsări acvatice, ca Ciconia ciconia şi Ardea cinerea, se hrănesc şi pe câmpuri, consumând printre altele şopârle ca Lacerta agilis.

Dintre rozătoare, cele mai importante sunt bizamul (Ondatra zibethica) şi şobolanul de apă (Arvicola terrestris), prezente în toate bazinele acvatice de la altitudinii mici. Pe văile râurilor Siret, Moldova şi Bistriţa mai trăiesc şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), şoarecele de câmp (Microtus arvalis) şi popândăul (Citellus citellus). Şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) este prezent în apele din apropierea aşezărilor umane. Berzele, stârcii şi heretele de stuf se hrănesc şi cu astfel de rozătoare.

Specii de păsări protejate conform Convenţiei de la Berna şi a Convenţiei de la Bonn, care utilizează coridorul de migraţie Est – Carpatic:

Din punctul de vedere al importanţei ca surse de hrană pentru păsările acvatice din bazinul mijlociu al Siretului, cele mai importante par a fi grupele de viermi din mâlul apelor, insecte şi larve de insecte cu stadii acvatice, micile crustacee acvatice şi insectele care trăiesc pe vegetaţia acvatică, palustră sau din preajma apelor.

Pentru păsările ihtiofage, prezenţa peştilor este cea mai importantă. În bazinul mijlociu al Siretului, datorită condiţiilor foarte diferite dintre bazinele acvatice, ihtiofauna este şi ea foarte variată, dar din păcate mult sărăcită prin dispariţia sau reducerea drastică a efectivelor majorităţii speciilor.

Dintre speciile de păsări, altele decât cele tratate în formularul standard Natura 2000, dar care interacţionează cu diversele elemente ale biocenozelor acvatice sau amfibii, menţionăm uliul păsărar (Accipiter nisus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), vânturelul roşu (Falco tinnunculus) şi şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) ca răpitori specializaţi, ţarca (Pica pica) şi cioara grivă (Corvus corone cornix) ca prădători ocazionali, fazanul (Phasianus colchicus), frecvent în stufărişuri, lăstunii de mal (Riparia riparia) şi prigoriile (Merops apiaster), care cuibăresc în malurile râurilor şi lacurilor, precum şi unele paseriforme mici care se hrănesc frecvent în stufărişuri şi păpurişuri: vrabia de casă (Passer domesticus), piţigoiul albastru (Parus caeruleus) şi graurii (Sturnus vulgaris), rândunelele (Hirundo rustica) şi pitulicile (Phylloscopus collybita şi P. Trochilus), prezente în număr mare în stufării în perioadele de migraţie, mai ales toamna.

Menţionăm faptul că majoritatea speciilor de păsări aflate în pasaj preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf) construite pe Siret sau Bistriţa (la nivelul zonei litorale a lacurilor unde apa este mică păsările găsesc acele nevertebrate limicole care reprezintă o sursă de hrană bogată). Pentru păsările care iernează la noi situaţia este alta în sensul că ele preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic astfel încât gheaţa se sparge şi ele au posibilitatea să găsească hrană în apă. Aşa cum se cunoaşte balastierele nu funcţionează pe perioada rece a anului şi nici în perioadele de inundare astfel încât păsările care vin în pasaj de iarnă nu sunt afectate de activitatea

16

balastierei. Cu privire la fauna de păsări cuibătoare pot fi întâlnite accidental reprezentanti ai genurilor Charadrius si Motacilla (în special specia C. dubius si M. flava). Puii sunt nidifugi la Charadrius, iar la Motacilla dacă cuibăresc atunci preferă pe malul opus unde se dezvoltă vegetatie de luncă. Consider că speciile amintite mai sus sunt întâlnite accidental deoarece în perimetrele de exploatare sursele de hrană sunt reduse şi nu preferă astfel de locuri, mai ales pentru cuibărit.

Pe amplasamentul proiectului şi în jurul acestuia habitatele prezente corespund celor întâlnite în lunca Siretului.

Referitor la speciile de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi a habitatelor acestora, datorită faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatului sunt similare cu ale zonei studiate, se poate estima că, pot folosi pentru hrană şi odihnă aceste zone.

D. Proiectul are sau nu legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate si nici nu are legatura directa cu administrarea ariei.

Scopul investiţiei este organizarea unui punct pentru extragerea agregatelor minerale de râu (balastieră) din albia minoră a râului Siret, cu scopul reprofilării, regularizării şi decolmatării cursului de apa.

E. Impactul potential asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitar

Se estimeaza faptul ca proiectul va genera doua tipuri de impacte:

1. Impact neutru atât pentru zona amplasamentului cât şi pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 19 specii de păsări –

Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Falco vespertinus (vânturel de seară), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure, Pernis apivorus (viespar), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bătăuş), Platalea leucorodia (lopătar), Tringa glareola (fluierar de mlaştină).

2. Impact negativ nesemnificativ în zona amplasamentului şi impact neutru pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 3 specii de păsări –

Anthus campestris (fâsă de câmp), Falco peregrinus (şoim călător), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte).

Proiectul nu va afecta starea de conservare a niciunui exemplar si a niciunei specii de pasari, fiind asigurata din acest punct de vedere, mentinerea populatiilor specifice pe termen lung.

Intocmit Beneficiar

Ing. Boca Marcu S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R. L.

memoriu balastiera

Documents