memoriu pastravarie
DESCRIPTION
aaaTRANSCRIPT
0
S.C. LUMIROM S.R.L. TAUTII MAGHERAUS
MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU
CAPTARE APA - AMENAJARE PISCICOLA - CABANA PASTRAVAR - PROTECTIE DE MAL
SI IMPREJMUIRE
Jud. MARAMURES
2011
1
CUPRINS A) PISE SCRISE
1. DATE GENERALE ....................................................................................... 4
11. Denumirea obiectivului ............................................................................ 4 12. Localizarea obiectivului ............................................................................ 4 13. Beneficiarul investitiei ............................................................................ 4 14. Proiectant general ....................................................................................... 4
2. CARACTERIZARE ZONA DE AMPLASAMENT ........................................... 5 2.1. Date hidrologice ale amplasamentului ...................................................... 5 2.2. Date geologice de baza ..................................................................... ....... 7 2.3. Date topografice de baza .................................................................... ........ 7
3. DESCRIRTE PROIECTULUI ............................................................................7
3.1. Profilul si capacitatea investitiei ..................................................................7 3.1.1. Priza de apa ...........................................................................8 3.1.2. Bazinul de decantare si linistire ......................................................8 3.1.3. Aductiunea principala .................................................................9 3.1.4. Bazine dedecantare si distributie ...........................................9 3.1.5. Bazin pentru cresterea puietului ...........................................10 3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului ...................10 3.1.7. Helesteu ............ .......................................................................11 3.1.8. Cabana pastravar .........................................................................11 3.1.9. Lucrari hidrotehnice ..............................................................12
3.2. Informatii privind productia si resursele necesare .................................12 3.2.1. Popularea pastravariei .......................................................13 3.2.2. Hranirea pestilor ……………………..………………………..13 3.2.3. Compozitia hranei ………………………………………………14
3.2.4. Repopulari ulterioare ……………………………………………….15 3.2.5. Stabilirea necesarului de apa ……………………………………….17
3.3. Necesitatea investitiei …………………………………………………………17 3.4. Localizarea proiectului …………………………………………………………17 3.5. Caracteristicile inpactului potential …………………………………………18 3.6. Impactul potential, inclusive cel transfrontalier asupra componentelor mediului
si masuri de reducere a acestora …………………………………………………18 3.6.1. Apa …………………………………………………………………18 3.6.2. Aerul …………………………………………………………………19 3.6.3. Solul ………………………………………………………..………..19 3.6.4. Biodiversitatea …………………………………………………………20
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU .........................................................21 4.1. Protectia calitatii apelor ..............................................................................21
4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul ...21 4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate...22
4.2. Protectia aerului .........................................................................................22 4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti ..............................................22 4.2.2. Instalatii de retinere si dispersie de poluanti in atmosfera ..............22
2
4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ..............................................23 4.3.1. Surse de zgomot si vibratii ..........................................................23 4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si a
vibratiilor ..........................................................................................23 4.4. Protectia solului si subsolului ..................................................................23
4.4.1. Surse de poluanti pentru sol si subsol ..................................23 4.4.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului .............23
4.5. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice .............................................23 4.5.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect ...23 4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia
biodiversitatii,monumentelor naturii si ariilor protejate ...............23 4.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public .............23
4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional.......................................................25
4.6.2. Lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si de interes
public si national ...............................................................................25 4.7. Gospodarirea deseurilor ...............................................................................25
4.7.1. Deseuri rezultate in perioada de executie ....................................25 4.7.2. Deseuri rezultate in perioada de exploatare ....................................26
4.8. Gospodarireasubstantelor toxice si periculoase ....................................26 4.8.1. Substante toxice si periculoase, produse, folosite si
comercializate.....................................................................................26 4.8.2. Modul de gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase şi
asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei ...........................................................................................26
4.9. Prevederi pentru monitorizarea mediului .........................................................26 4.10. Lucrari nevesare organizarii de santier .........................................................26 4.11. Lucrari de refacere a amplasamentelor la finalizarea investitiei, in caz de zccidente sau la icetarea activitatii ..........................................................27
4.11.1. Accidente si situatii de risc .........................................................27 4.11.2. Inchidere , dezafectare, demolarea investitiei .........................27
4.12. Prevederi pentru nmonitorizarea mediului ..............................................27
B) PISE DESENATE Plan de incadrare in zona ......... plansa A 0 Plan de situatie – ampasare bazine pastravarie ......... plansa A 0 - 1 Plan de situatie – priza de apa si dazin decantor ......... plansa A 0 - 2 Bazin decantor (denisipator) ......... plansa A 1 - 0 Bazin pastrav si bazin de cantor ......... plansa A 2 - 0 Cabana pastravar ......... plansa A 3 - 0 Helesteu ......... plansa A 4 - 0
3
C)PISE ANEXATE Certificat de urbanism Certificat de inregistrare fiscala Aviz de la serviciu de gospodarire a apelor Aviz amplasament Electrica
4
I. DENUMIREA OBIECTIVULUI :
" CAPTARE APA - AMENAJARE PISCICOLA - CABANA PASTRAVAR –PROTECTIE DE MAL
SI IMPREJMUIRE ”
jud.MARAMURES
II AMPLASAMENT
Sat IZVORELE, Com. CERNESTI, F.N.Jud. MARANURES
JUD. MARAMURES
III. TITULAR :
S.C. LUMIROM S.R.L. • forma de proprietate : privata • profil de activitate : productia de energie electrica • cod CAEN : 2223 • C.U.I. : RO 10563168 • nr. R.C. : J24/270/1998 • sediu principal : Tautii Magheraus, str. Principala Nr. 924A
, jud. Maramures • administrator : GIURGI MARIN DAN • tel. mobil : +40 732.113881 • banca : Banca Leumi Baia Mare • IBAN : RO65DAFB1039039A0931RO01
PROIECTANT GENERAL:
S.C. CONSTRUCT NC S.R.L. BAIA MARE Str. MARASESTI, NR 25/25 BAIA MARE MARAMURES Tel : 0748-113940 Reg.c. J24/ 318/ 2004 C.U.I. RO 16183184 pers.contact. ing.Grigore Petrut
5
2. CARACTERIZAREA ZONEI AMPLASAMENTULUI 2.1. Date hidrogeologice ale amplasamentului
Desi exista fizic, Muntii Lapus nu prea sunt bagati in seama, in multe carti geografice ei fiind arondati Muntilor Tibles. Ca nu este asa o dovedeste prezenta raului Lapus ale carui izvoare se afla chiar in inima tinutului muntos. Acesta formeaza ulterior pe o lungime considerabila un defileu ce strabate Tara Lapusului dupa ce coboara spre sud in Depresiunea Lapusului. Avem si cateva denumiri de localitati: Targu Lapus, Lapus, Dobricu Lapusului ce au nume asemanatoare . Existand atatea locatii legate de acest nume este normal ca muntii care se afla in acest perimetru geografic nu se pot numi decat Muntii Lapus. Acestia se incadreaza pe axa NV-SE , fiind puntea de legatura intre Muntii Gutai si Muntii Tibles. Linia vestica e data de Pasul Rotunda- Cavnic- Pasul Neteda (o linie imaginara intre cele doua pasuri delimiteaza aria muntilor Gutai, partiile de schi de la Roata-Icoana apartinand de acestia)- Budesti . La est zona de delimitare cu Muntii Tiblesului e data de Pasul Botiza si Valea Minghetului- Grosii Tiblesului. Partea nordica se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului iar cea sudica cu Depresiunea Lapusului. Zonele muntoase cele mai inalte se gasesc in partea centarla si nordica a lantului muntos ce este format din roci de sorginte vulcanica in proportie de peste 75 %. In sud doar Varful Satra atinge inaltimi de peste 1000 m. Date GPS Muntii Lapus: (grade): 47.4167 Longitudine (grade): 24 DMS Latitudine (grade, minute si secunde): 472500 DMS Longitudine (grade, minute si secunde): 240000 Localitati ce se pot constitui in puncte de plecare pe traseele turistice din Muntii Lapus Ciocotis - Trestia, aflate la poalele muntilor Satra si Runc despartite de raul Bloaja
Investitia propusa se va desfasura in satul Ciocotis, comuna Cernesti, nr. FN,
judetul Maramures, sat aflat la o distanta de 45 km de Baia Mare si7 km de DN 182 care face legatura intre Baia Mare si Targu Lapus.Este asezat la poalele muntilor Satra si Runcu cele doua varfuri fiind despartite de raul Bloaja.Datorita intinselor pasuni din zona, principala activitate a locuitorilor este cresterea ovinelor,bovinelor si cabalinelor.Satul dispune de numeroase paduri de stejar si fag avand peisaje de o rara frumusete.Este o zona cu o clima blanda si izvoare cu apa cristalina ceea ce face propice cresterea pastravului.
2.2. Date geologice de baza Comuna Ciocotis apartine, din punct de vedere geografic, zonei deluroase situate
intre depresirmile Baia Mare la vest si depresiunea Lapusului la est, la sud este marginita de Culmea Preluca si la nord de muntii Gutii.
Fundamentul cristalin fo aceasti zonfl este format din sisturi cuartitice si clorito-sericitoase apartinind Seriei de Preluca.
Sedimentarul preneogen apartine unitiitii flisului transcarpatic si este constituit din depozite paleogene dispuse in pinze de sariaj cu grosimi de peste 1000m. Ele sunt rcprezentate prin depozite de flis grezos atribuite Hinzei de Petrova (Sandulescu 1986).
Sedimentul specific z,anei il depozitele de varsta Chattian-Brndigalian alcatuit dintr-o alternanta rituica de marne si gresii micacee.
6
Sedimentul cuaternar specific il formeazf; dryozitele deluvial-coluviale cu blocuri de andezite care debordeazã versantul de nord est al masivului eruptiv Baia Mare, versantul de nord al crestei muntelui Gutîi si corpul subvulcanic Satra.
Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice au fost executate doua sondaje geotehnice cu penetrometru dinamic mediu DPM. 3020 Pagani Coloana litologicã are urmãtorul profil fatã de cota terenului natural:
S 143-11+/-0,00 -1,3 0 m argila nisipoasa si pietris
-1,30 -1,70 m bolovanis si nisip argilos
S 144-11+/-0,00 -0,90 m argila nisipoasa si pietris
-0,90 -1,20 m bolovanis si nisip argilos .
NAS (nivelul apei subterane) nu a fost interceptat dar este in directa legatura cu nivelul apei din Valea Bloaja.
Din punct de vedere al protectiei seismice, Normativ P 100-1-2006, zona statiei de pompare are valoarea de virf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani ag= 0,08g si perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.
Adâncimea de înghet, STAS 6054 - 77, este de -1,00m fatã de cota terenului.Conform
Normativ N.E. 0001-96 (fost P70-76) la fundarea pe P.C.U.M., (cazul regiunii Baia Mare) se
va tine cont de urmatoarele recomandari:
- adincimea de fundare de cel putin 1,20m, masurata de la cota trotuarului, in scopul evitarii fundarii in zona cu variatii mari de umiditate pentru pamint
- latimea excavatiilor pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu circa 40-50cm mai mare decit latimea fundatiei respective, sporul de latime dindu-se catre exterior
- sub talpa fundatiei se va prevedea un strat de cca. 5cm grosime de nisip grauntos curat; imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber intre fundatie si peretele sapaturii se umple cu pamint stabilizat
- pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere ce pot sa apara in fundatii se prevad centuri de beton armat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu o latime de 15-20cm, din beton C12/15 si armate simetric cu minim 4ф12 mm din OB37
- se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si indepartarea apei din vecinatatea cladirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigole, etc
- apele meteorice trebuie evacuate cit mai departe de constructie, prin rigole speciale pravazute in acest scop; se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa in conditii mai bune
- trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1,00m si se prevede cu o panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20cm de pamint stabilizat si se prevede la margine cu pinten de 20x40cm
- proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate in timpul executiei; astfel se recomanda ca:
7
- executarea constructiei sa se faca pe cit posibil intr-un anotimp in care nu sunt de asteptat variatii mari ale umiditatii pamintului si anume primavara sau toamna.
- locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea sapaturilor asfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice
- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare
2.3. Date topografice de baza Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC LUMIROM SRL, proprietate
compusa din doua loturi, cu suprafata totala de 11425 mp, situate in raza comunei Cernesti, sat Izvoarele.
Bazinul de decantare, bazinele de crestere intensive a pastravului precum si cabana pastravarului se va amplasa pe parcela de 5698 mp inscrisa in CF 50257a comunei Cernesti cu numar cadastral 50257.
Bazinul de agrement, se va amplasa inimediata apropiere a bazinelor de crestere pe o suprafata de teren 5727 mp, inscris in CF 50265 a comunei Cernesti cu numar cadastral 50265.
3. DESCRIEREA PROIECTULUI
Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC LUMIROM SRL. Suptafata lotului de teren pe care se amplaseaza bazinul de decantare, bazinele de
crestere intensive a pastravului precum si cabana pastravarului este de 5698 mp si este inscrisa in CF 50257a comunei Cernesti cu numar cadastral 50257.
Bazinul de agrement, se va amplasa inimediata apropiere a bazinelor de crestere pe o suprafata de teren 5727 mp, inscris in CF 50265 a comunei Cernesti cu numar cadastral 50265.
Proiectul îsi propune să îmbunătătească potentialul turistic al zonei si prin lucrari de constructii si sistematizari a terenului in zone, sa contribuie la imbunatatirea aspectul peisagistic din zona de resedinta a beneficiarului proiectului.
3.1. PROFILUL SI CAPACITATILE INVESTITIEI
Amenajarea Pastravariei Bloaja , este o insiruire de constructii civile care inpreuna asigura conditii optime de crestere si dezvoltare a populatiei piscicole. Componentele principale ale amenajarii pastravariei sunt :
• priza de apa • bazin de decantare si de linistire • aductiunea principala • bazin de decantare si distributie • camine de distributie apa • bazine dreptunghiulare de crestere a puietului • bazine dreptunghiulare pentru crestere a pastravului • helesteu • cabana pastravar
Investia propusa incepe in partea din amonte unde se va amplasa captarea formata din priza de apa, bazinul de decantare ( denisipator). Priza de apa are rolul de a capta
8
debitul de apa necesart din Valea Bloajai prin intermediul unui gratar asezat pe coronamentul prizei. Debitul captat este transferat printr-o conducta in bazinul de decantaresi linistire, (denisipator) cu rolul de a filtra apa de materialul solid tarat captat odata cu apa. Periodic denisipatorul este curatat, deobicei dupa fiecare viitura. In continuare apa curatata de materialul solid, este transportata in aval catre amenajarea bazinelor piscicole, printr-o conducta de diametru Dn=400 mm, ingropata pe o lungime de aproximativ 220m. Prin intermediul aductiunii,apa ajunge intr-un bazin de decantare secundara si distributie.
Din bazinul de distributie, in functie de debitul de apa disponibil, apa este transportata cu ajutorul instalatiei de alimentare, la bazinele de puiet si bazinele de crestere.
Apa evacuata din fiecare bazin, este preluata de instalatia de colectare si transportata intr-un colector principal de unde va fi directionata si evacuata in valea Bloaja.
Pentru protejarea lucrarilor in zona amenajarii prisei de apa si a bazinelor de crestere se prevad lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor .
3.1.1. Priza de apa Priza de apa se face la in amonte pe valea Bloaja si este transportata la bazinele de
pastrav prin intermediul unei conducte cu diametrul Dn=400mm. Priza de captare cu prag deversor transversal si priza pe coronament ( PRIZA
TIROLEZA) proiecrtata, permite captare celor mai mici cursuri de apa, de mare altitudine. Aceste constructii sunt vrelativ simple, care nu modifica substantial cursurile de apa si pot functiona chiar in lipsa personalului de exploatare.
In afara de priza de pe coronament, denumita priza de vara, care in timpul iernii din cauza inghetului nu functioneaza in bune conditii, captarea este prevazuta si cu priza de iarna, amplasata in cule mal drept.
Priza de iarna are partea superioara a ferestrelor cu minim 10 cm sub podul de gheata ce se poate forma, si o acoperire de apa de 30 cm.
Priza de pe coronamentul pragului deversor este la cota maxima a deversorului . Gratarul prizei de apa se realizeaza astlel incat sa aiba posibilitarea scoaterii lui din locas pentru curatire si va avea o inclinare de 1/5 spre aval pentru a permite trecerea usoara a aluviunilor grosiere si o curatire hidraulica permanenta.
Prag deversor cu priza pe coronament : L = 3,0 m,b=0,50 m, lumina intre bare = 15mm grosimea barelor 20 mm .
Camera de incarcare este o constructie din beton care face legatura captarii cu aductiunea ce duce la bazinul de decantare.
In general, captarea impreuna cu echipamentele sunt concepute sa actioneze in regim automat, pentru a nu exista personal permanent la captare, Periodic si dupa fiecare viitura personalul de deservire va verifica starea gratarului.
Pentru protectia captarii si dirijarea curentului de apa se recomanda amenajarea malurilor cu ziduri de sprijin , in amonte pe o lungime de aproximztiv 15 m pana pa podetul existent cu care se vor racorda iar in aval pe o lungime de cel putin 10 m .
3.1.2. Bazinul de decantare si linistire Canalul colector a prizei este racordat la un bazin,de linistire si decantare, aflat in
imediata apropiere a prizei, ce are o capacitate proiectata de 38 mc de apa. Dimensiunile de gabarit a bazinului sunt L=12,50 m, l= 2,70 m si o inaltime h= 2,30m iar partea
9
superioara a bazinului este cu 0,40 m deasupra solului pentru a impiedica colmatarea bazinului cu aluviuni .
Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 30cm, ce are o inclinatie de 1% dinspre intrare catre evacuare. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm, turnati din beton armat cu plase de otel. In interiorul bazinului se construiesc 4 pereti de beton armat (cu grosime de 20 cm), dispusi astfel incat sa creeze sicane care sa permita decantarea nisipului si sa reduca vireza apei.
In partea din aval a bazinului sunt proiectate doua compartimente de cate 1 mp fiecare, legate de restul bazinului prin intermediul unor vanete, cu rol de a distribui deditul de apa din bazin . Unul din compartimente va conduce apa catre conducta de aductiune iar al doilea compartiment va redirectiona surplusul de debit inapui in albia vaii Bloaja prin intermediul unei conducte de golire si spalare a bazinului cu diametru Dn 400 mm.
Pentru a proteja bazinul in anotimpul rece si pentru o protectie mai buna impotriva colmatarii cu frunze de copaci se impune, acoperirea acestuia cu dulapi de rasinoase de 5 cm , incadrati in rama de otel.
Pentru a diminua accesul in perimetru prizei de apa si a bazinului de decantare, in scopul prevenii eventualelor accidente ale faunei din zona, se va realiza un gard de protectie din panouri bordurate montare pe stalpi metalici.
3.1.3. Aductiune principala Aductiunea principala a amenajarii “Pastravaria Boaja” cu o lungime totala de 220 m,
este executata ingropat paralel cu marginea versantului. Conducta de aductiune se executa din teava de polietilena de inalta densitate tip PE-
HD cu diametrul nominal Dn = 400 mm, PN 10 bar si SDR 17,6. Conducta de apa se va monta ingropat sub adancimea de inghet H=1,00 m, masurata
de la cota trenului finit la generatoarea superioara a conductei Citeva caracteristici ce au influentat alegerea conductelor :
• Materiale cu durata indelungata de viata - nu necesita captusire, dublare, protectie catodica, invelire sau alte forme de protectie impotriva coroziunii
• Caracteristici hidraulice esentiale constante in timp • Caracteristici ale produsului constante si unice in conditii climaterice extreme
de caldura si ger • Pierderi de presiune reduse datorita suprafetei interioare netede.
Spre deosebire de alte materiale corozive, rugozitatea suprafetei interne a conductelor nu se modifica in timp deoarece conductele din PE –HD nu prezinta coroziune.
• Presiunea datorita loviturii de berbec cu aproximativ 50% mai mica, in comparatie cu conductele din fonta ductile sau din otel in conditii asemanatoare
• Instalare si manipulare usoara si economica chiar pe teren dificil datorita greutatii reduse ( aprox.1/4 fata de conductele de otel si 1/10 fata de cele din beton) si a mufelor cu garnituri pre-asamblate
• Mufe cu dimensiuni exacte cu garnituri flexibile ce faciliteaza o instalare usoara, evitandu-se astfel infiltratiile si exfiltratiile
• Nu necesita verificari ale coroziunii • Costuri de intretinere scazute
3.1.4. Bazinul de decantare si distributie Conducta de aductiune ajunge in partea estica a amenajarii piscicole si prin
intermediul unui camin de vaneintra in bazinul de decantare si distributie.
10
Bazinul de decantare si dimensiunile de gabarit L=9,00 m, l = 6,00 m si inaltimea la intrare de H = 3,00m. Fundul bazinului are o panta de 2% orientata in sens invers curgerii apei, ceea ce conduce la depozitarea sedimentelor in zona de intrare a apei. Pentru curatirea bazinului se va oprii alimentarea cu apa de la caminul aflat inaintea intrarii in decantor. In parte superioara a peretelui lateral la cel putin 60cm sub nivelul terenului se va lasa un gol de diametru D= 400mm pentru evacuarea surplusului de apa din bazin. Apa evacuata prin preaplin este transportata prin tub PVC catre colectorul principal de unde ajunge in aval in valea Bloaja.
Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 40 cm. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm, turnati din beton armat cu plase de otel.
In partea din aval a bazinului este construit un camin de distributie ce face corp comun cu bazinul de decantare. Din bazinul de decantare printr-o conducta de diametru D= 250 mm se alimenteaza un distribuitor, care prin intermediul vanelor repartizeaza debite diferentiate bazinelor de puiet . Tot in parte a opusa intrarii, paralel cu conducta de apa se va monta o conducta de diametru Dn= 400 mm ce alimenteaza caminele de distributie pentru bazinele de crestere a pastravului precum si caminele de distibutie a paei in helesteu.
3.1.5. Bazine pentru cresterea puietului Se vor construi 2 bazine din beton, grupate a cate 80 m2 fiecare ce au următoarele
dimensiuni : Lungimea 20m, lăţimea bazinelor 4m, Adâncimea apei poate varia in functie de anotimp intre 0.90 -1,4 m si adâncimea apei
la ieşire de 1.20 -1,70 m. Unul dintre bazine se foloseste ca bazin carantina, pentru puietul adus in unitate cu scopul repopularii.
Întregul contur al bazinelor este prevăzut cu o supraânălţare de 0.4 m de la nivelul apei necesară pentru menţinerea puieţilor în bazine şi pentru protecţie la eventualele creşteri ale nivelului apei .
3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului Pentru creşterea păstrăvului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni
diferenţiate, corespunzător stadiilor de dezvoltare a păstrăvilor şi în funcţie de amplasament, astfel: - bazine pentru creşterea păstrăvilor - 4buc.cu L= 25m, l= 5,m, cu luciul de apă de 125m2
/bazin, in total 500 m2 la cele 4 bazine si un volum de 975 mc. Adâncimea apei in bazinele dreptunghiulare, poate varia in functie de anotimp intre
0.90 – 1,30m la intrare si de 1.20 – 1,70m la ieşire. Pe întregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînălţare de 0.4 m .
Pentru construirea bazinelor se va turna un radier general cu grosime de 40 cm cu o inclinatie de 1,6% dinspre alimentare spre evacuare , fapt ce conduce la o inaltime variabila cuprinsa intre 1,70 ~ 2,10 m.
Pereti bazinelor au grosimea de 25 cm, sunt de tip diafragma, turnati din beton armat cu plase de otel. La extremitate bazinului spre evacuare, se construieste un camin de evacuare, ce face corp comun cu bazinul prin intermediul a doua randuri de vanete ce au rol de reglare a nivelului de apa din bazin precum si rol de reglare a debitului de apa ce trebuie evacuat. Acest ansamblu de vanete si camin de evacuare poarta denumirea de calugar.
11
Conducta de evacuare ce conduce apa spre colectorul principal are diametrul Dn =400mm.
3.1.7. Helesteul Helesteul este realizat in apropierea bazinlor de crestere a pastravului de consum si
a fost proiectat pentru a indeplinii doua functiuni: - de a prelua surplusul de pastrav care nu a fost comercializat si care trebuie
evacuat din bazine in scopul repopularii cu puiet aflat in diverse stadii de crestere in continuitatii fluxului de crestere
- rol de agrement pentru pescuit sportiv Acesta amenajare are forma dreptunghiulara cu lungime de L=80 m si latime l = 40m,
a carui luciu de apa este 3200m2 . Adancimea poate varia in functie de anotimp intre 1.00 – 1,50m la intrare ( la marginea bazinului) si de 1.40 – 1,90m . Pe întregul contur al helesteului se va face umplutura de pamant, rezultat in urma sapaturilor, cu rol de prorectie in cazul in care nivelul apei din valea Bloaja .
Alimentarea cu apa proaspata se face din reteaua de alimentare a pastravariei. in doua puncte prin doua conducte de diametru DN 180 mm.
Golirea helesteului precum si reglarea nivelului de apa este realizata print-o constructie denumita calugar , constructie ce consta intr-un camin de beton coplartimentat prin intermediul unui perete din dulapi de lemn ce culiseaza in profile metalice de tip “U” .
Evacuare apei in valea Bloaja se face la aproximativ 100 m in aval prin intermediul unei conducte de diametru DN = 315 mm.
In partea estica a helesteului pe o lungime de aproximativ 40 m se vor amenaja locuri de pescuit sportiv. Fiecare loc de pescuit amenajat este dotat cu un foisor din lemn invelit cu stuf, bancute de lemn, ponton pentru acces la luciu de apa si pubela pentru deseuri menajere.
3.1.8. Cabana pastravarului In vecinetatea bazinelor de pastrav se construieste o cladire ” Cabana Pastravarului
”cu rol de locuinta de servici pentru personalul ce deserveste amenajarea piscicola. Constructia are amprenta la sol de 145 mp din care 66.25 mp reprezinta terase acoperite. Suprafata desfasurata a cabanei este de 78,75m si este compusa din: sala de protocol 15,37 mp, bucatarie 9,43 mp, baie 4,00 mp, hol 10,30 mp, dormitor 13,12 mp, magazie furaj12,37mp.
Fundatia cladirii se executa continua, respectand adancimea de inghet de 80 cm cu o centura armata la nivelul pardoselii,
Pereti sun din lemn ( tip sandwich), captusiti lainterior ci vata minerala bazaltica de 15 cm peste care se aplica placi de gips carton. La exsterior vor aplica placi OSB de 18mm peste care se aplica polistiren de 10cm.
Acoperisul se va executa tip sarpanta, din lemn ecarisat in doua ape si invelitoare din tigla ceramica . Inaltime la strasina este de +2,46m iar inaltimea maxima a constructiei este de +6,04m. Finisajele interioare la pereti sant cu zugraveli lavabile, cu pardoseli din gresie şiparchet.
Finisajele exterioare sant realizate din tencuieli exterioare driscuite cu mortar de ciment var si zugraveli exterioare cu vopsea lavabila.
12
In zona se afla retele stradale de energie electrica, telecomunicatii, la care se va racorda. Apa potabila si menajera se asigura din put forat. Apa calda menajera se asigura cu boiler electric. Incalzirea locuintei se face cu combustibili solizi.
Apele meteorice colectate de pe sarpanta cabanei se directiona catre colectorul principal al pastravatiei iar ulterior deversate in raul Bloaja .
Canalizarea apelor menajere se vor directiona la bazinul ecologic(vidanjabil si etans) proiectat.
3.1.9. Lucrari hidrotehnice
Lucrarile hidrotehnice ce se vor executa in cadrul pastravariei Bloaja:
- dig de protectie din gabioane pe latura estica si sudica a amenajarii cu scopul protejarii impotriva inundarii amenajarii ; - priza energetica este protejata pe malul stang si drept cu un zid de sprijin, pentru a evita erodarea malurilor in incercarea apei de a ocoli priza la ape mari. Zidurile de sprijin se executa pe 10m in amonte si 10 m spre aval.
Digul de protectie se executa din constructii metalice galvanizate, suprapuse, in interiorul carora sunt depozitate pietre. In sectiune transversala vom avea trei astfel de constructii metalice suprapuse, de sectiuni variabile iar in spatele lor catre amenajarea piscicola se vor face umpluturi de pamant compactat pentru sistematizarea intregii amenajari piscicole.
3.2. Informatii privind productia si resursele necesare Piscicultura este o industrie versatilă şi flexibilă, care cuprinde o gamă largă de
metode concepute pentru a satisface diverse nevoi precum şi de a satisface scopuri diferite.
Proiectul care urmeaza sa se implementeze, are la baza o piscicultura extensiva, pe un luciu de apa, de dimensiune medie.
Scopul acestei investitii este de a aduce un punct de atractie zonei, de a asigura cantitati medii de pastrav in vederea comercializarii.
Cauzele care au determinat trecerea la creşterea artificială a salmonidelor sunt cerinţele crescânde de peşte pe piaţa internă şi externă, ca şi necesitatea tot mai imperioasă de repopulare a apelor de munte, pentru satisfacerea solicitărilor unui numărtot mai mare de pescari sportivi.
Acvacultura se efectuează la niveluri diferite de activitate; variind în mărime de la o exploataţie pentru hobby, pentru uz personal sau comunitar, la o societate comercială de mare dimensiune.
Diferentele dintre piscicultura intensiva si extensiva sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Piscicultura Intensiva Piscicultura Extensiva
Lucrativa, productivitate mare la hectar Fara aport mare de munca umana, productie modesta
Productii mari Sporuri mici de productie la costuri scazute
Popularea se face cu specii selectate, de mare productivitate
Popularea se face cu specii native specifice zonei
Hranire artificiala cu retete speciale Hranire naturala sau artificiala
13
Control total al conditiilor din mediul de cultura
Conditii de mediu de cultura nemonitorizate
Pentru mentinerea capacitatii de productie in fiecare primavara se vor repopula bazinele de puiet .
Pentru asigurarea primenirii apei, dupa umplerea bazinelor se va asigura un debit de alimentare (respectiv evacuare) de minim 0,12 l/s pentru fiecare bazin in parte, iar penru helesteu un debit de 20l/s.
3.2.1. Popularea pastravariei. Popularea pastravariei se va face in primavara anului urmator. Speciile cele mai
valoroase din punct de vedere comercial sunt pastravul curcubeu si pastravul fantanel. Specia cu care se populeaza pastravaria este pastravul curcubeu datorita capacitatii
de adaptare la variatii mari de temperatuta si la rezistenta lui mare la grade mici de oxigenare a apei cauzata de debitul mic de care dispune pastravaria.
Pastravul curcubeu este o specie originară din America de Nord, se deosebeşte de pastravul de lac prin lipsa petelor roşii de pe flancuri şi frecvenţa mai mare a petelor întunecate şi rotunde. Dintre numeroasele rase cunoscute în zona de origine, în Europa s-au introdus două: irideus şi shasta, prima având 120-130 solzi, iar a doua 135-145 solzi pe linia laterală. Exemplarele din ţara noastră au caracteristici ce se apropie mai mult de irideus, fapt pentru care-l vom prezenta doar pe acesta.
3.2.2. Hranirea pestilor În procesul de creştere se pot sistinge două etape: creşterea puieţilor şi creşterea
adulţilor pentru consum. Un rol hotărâtor în aceste procese îl are hrana. Trebuie să avem în vedere că hrana care se administrează trebuie să îndeplinească anumite calităţi pentru a satisface nevoile peştelui sau alevinilor.
In acest sens pentru hranirea am optat pentru hrana granulata Aller 45/15 a carui fisa tehnologica se va atasa documentatie ca anexa nr. 2 .
Hrănirea păstrăvului curcubeu din bazine este una din problemele cele mai importante în procesul de producţie. Folosindu-se particularităţile legate de creşterea sa mai rapidă şifaptul că se hrăneşte şi în timpul iernii, el poate fi valorificat începând cu vârsta de 18 luni.
Hrana constă in principal din deşeuri de abator, carne de cal, peste oceanic, făinuri vegetale, de carne sau de oase, drojdie de bere furajeră şi vitamine (A, B, C). Hrana administrată constă din combinaţii executate după diferite reţete pentru diferite stadii de crestere.
Hrana granulată este produsă de obicei i, pe trei categorii de dimensiuni: - pentru alevini şi puieţi de l an: - pentru vârste între l-2 ani - pentru păstrăvii peste 2 ani. Ca atare, un rol însemnat se va acorda şi în viitor hranei granulate care, pe lângă
unele facilităţi, va asigura o creştere sensibilă a producţiei. Randamentul pe care îl asigură hrana granulată indigenă este de l kg păstrăv produs din (2,8) 3,0 kg hranăgranulată, faţă de hrana tradiţională care are un randament de l la 6 (8).
Hrana se va distribui la ore fixe, de mai multe ori pe zi, în porţii mici, până ce se remarcă faptul că nu mai este consumată. La l 000 kg păstrăv se administrează zilnic 5-10 kg hrană în lunile cu îngheţ, 20 kg în lunile răcoroase şi 70-100 kg în lunile optime pentru
14
hrănire (vezi tabelul 43). Administrarea hranei se va face şi în funcţie de temperatura apei, ţinându-se seama de recomandările date în tabelul 1.
Tabel 1 : Administrare kg de furaj pe zi la 100 kg de peste LUNGIME
[ cm ]
GREUTATE
[ mm ]
DIMENS.
IN [ gr. ] TEMPERATURA APEI
2 4 6 8 10 12 14 16 18
15 - 21 40 -200 XS 0,9-0,7 1,1-0,8 1,3-1,1 1,5-1,2 1,7-1,4 2,0-1,6 2,3-1,9 2,4-1,9 2,4-2,0
19 - 35 100-500 S 0,7-0,5 0,9-0,6 1,1-0,7 1,3-0,9 1,5-1,1 1,7-1,3 2,0-1,5 2,0-1,5 2,1-1,5
32 - 47 300-1200 M 0,5-0,4 0,6-0,5 0,7-0,5 0,9-0,6 1,1-0,7 1,3-0,8 1,5-1,1 1,5-1,1 1,5-1,1
45 - 56 1000-2000 L 0,4-0,3 0,5-0,4 0,6-0,5 0,6-0,5 0,7-0,6 0,9-0,7 1,1-0,9 1,1-0,9 1,2-0,9
Administrarea corespunzatoare a furajului asigura performante de crestere rezonabile de 18 -25 cm lungime si o greutate medie de de 200-250 gr/ pastrav , dupa un ciclu de productie de 18 - 20 luni.
3.2.3. Compozitie Hrana granulate are urmatoarea compozitie; faina de peste, soia, proteina din
mazare, faina de sange, grau, ulei de peste si uleiuri vegetale, minerale si vitamine. Va;orile nutritive sunt trecute in tabelul 2.
Tabel 2 XS S M L
Proteina bruta % 45 45 45 45
Lipide brute % 15 15 15 15
NFE % 21 21 21 21
Cenusa % 8 8 8 8
Fibre % 2,5 2,5 2,5 2,5
Energie bruta Kcal/MJ 4924 / 20.5 4924 / 20.5 4924 / 20.5 4924 / 20.5
Energie convertibila Kcal/MJ 3887 / 16.2 3887 / 16.2 3887 / 16.2 3887 / 16.2
Cantitatile de peşte preconizate sa fie extrase dupa doi ani de la popularea cu puiet, este de 10 to.
Energia electrica va fi folosita in perioada de realizare a imprejmuirii pentru sudarea elementelor metalice ale gardului si portilor de acces, iar in perioada de functionare nu va fi necesar iluminat artificial.
Informatiile privind productia si necesarul resurselor energetice sunt cuprinse in Tabelul nr. 3
Desfasurarea activitatii dupa amenajarea pastravariei nu va necesita utilaje motorizate. In perioada de realizare a sistematizarii terenului si saparea fundatiilor se va folosi un exavator si un camion pentru transportul solului exavat pana la terenurile beneficiarului.
15
Tabelul nr. 3 Productie Resurse folosite in scopul asigurarii prooductiei
Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate
anuala Furnizor
Pescarie
2500 kg peste
Energie electricapentru pregatire
si realizare imprejmuire
Motorina pentru mijloacele auto participante la
amenajare
240 kWh
180 l
ENEL - “ELECTRICA
BANAT” -
Statiile de distributie
carburanti din zona
Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice necesare desfsurarii procesului de productie sunt prezentate in tabelul 4.
Tabelul 4. - Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice
Clasificarea si etichetarea substantelor chimice Locul de
utilizare
Denumirea materiei
prime, a substantei sau a preparatului chimic
Cantitatea Categorie
P/N(peri-culoase)
Periculozi
tate
Fraze de
risc Stalpi metalici 54 buc Nu e cazul _ _
Plasa de sarma 110 m Nu e cazul _ _ Amenajare imprejmuire Porti 2 buc Nu e cazul _
Populare pescarie
Pastrav curcubeu
200 kg
Nu e cazul _
3.2.4. Repopulari ulterioare
Pentru a avea continuitate in procesul de crestere a pastravului bazinele de puiet se vor repopulea in fiecare primavare. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă sunt cuprinse in Tabelul 5. Între poluanţii fizici şi biologici la care se referă normativele în vigoare menţionăm:
─ zgomotul şi vibraţiile ; ─ radiaţiile electromagnetice ; ─ radiaţiile ionizante ; ─ poluarea biologică cu microorganisme, viruşi, bacterii, etc.
16
Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care vor funcţiona în perimetrul proiectat in timpul amenajarii pescariei: excavator, autobasculanta.
Generarea zgomotului în timpul acestei activităţi va fi de scurta durata (max. 8-10 saptamani), doar pana la realizarea bazinelor, consolidarea malurilor si indepartarea solului in exces. Se propune scurtarea cat mai mult a periodei de functionare a motoarelor. Acestea trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune, pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile. Zona este insa oricum afectata de activitatea antropica asa ca nu se preconizeaza o amplificare semnificativa a nivelului zgomotului datorita activitatilor de amenajare a amenajarii piscicole.
Prin realizarea şi funcţionarea obiectivului nu se creează surse de poluare fizică şibiologică deoarece o baltă funcţionează ca un biofiltru natural, iar produsele rezultate din activitatera biologică a faunei şi florei lacustre suferă un proces rapid de mineralizare care favorizează filtrarea apei pe verticală şi orizontală.
Amenajările piscicole vor fi cât mai naturale, cu respectarea regulilor ecologice, iar speciile de peşti se vor hrăni cu vegetaţie lacustră.Activitatea nu genereaza nici un gen de radiatii electromagnetice sau radiante Tabelul 5. Informaţii despre poluarea fizică si biologica datorate amenajarii obiectivului :
Poluare calculata si produsa de activitate si
masuri de eliminare/reducere
Tipul poluarii
Surse de poluare
Numar surse
de poluar
e
polu
are
max
ima
perm
isa
Polu
are
defo
nd
Pe zona
obiectivului
Pe zonele
de protec
-tie afe-rente
Pe
zone rezidentiale
Masuri de eliminare/ reducere a
poluarii
exavator 1 65 dB
50 dB
55-65 dB
Zgomot transport 1 65
dB 50 dB
55-65 dB - 55-65
dB
Utilizarea mijloacelor auto. cu amortizoare
corespunza-toare de zgomot si
vibratii Biologica _
Radiatie electromagnetica
_
radiatie ionizanta _
Avand in vedere ca conditiile de temperatura ale apei nu permit furajare excesiva in scopul cresterii rapide , nu exista pericolul de a avea concentratii mari ale azotului si fosforului in apa , elemente care pot fi initiatori de potentiale dezechilibre in aval de amenajarea proiectata.
Furajarea suplimentara cu cereale nefermentate, făinuri sau tărâţe in cantitati mai mari decat cele care se consumau de pesti puteau duce eventual la fermentarea resturilor ramase, reducand cantitatea de oxigen din apa iazului si implicit si a apei care reintra in valea Bloaja Tabelul 6.Specificatii de mediu
XS S M L
N in substanta uscata % 7,9 7,9 7,9 7,9
17
N in substanta uscata % 1,2 1,2 1,2 1,2 Energie in sub. Uscata
Kcal/MJ 5381/22,5 5381/22,5 5381/22,5 5381/22,5
Tabelul 7. Impact de mediu XS S M L
Rata de conversie 1,1 1,1 1,1 1,1
Sedimente Kg 123,4 123,4 123,4 123,4
N total din care Kg 49,2 49,2 49,2 49,2
N in fecale Kg 6,3 6,3 6,3 6,3
N in apa kg 42,9 42,9 42,9 42,9
P total din care kg 7,1 7,1 7,1 7,1
P in fecale kg 3,6 3,6 3,6 3,6
P in apa kg 3,5 3,5 3,5 3,5
Valorile sunt pentru o productie de 1000 kg peste, inainte de sedimentare, transformarea azotului sau alte procese de epurare a apei.
3.2.5. Stabilirea necesarului de apa. Debitul de apă necesar alimentării păstrăvăriei s-a stabilit în funcţie de suprafaţa
bazinelor si consumurile specifice de apă pentru diversele stadii de dezvoltare realizate de păstrăvi, precum şi de capacitatea de producţie ( 15 to ). Experienţa în practica salmonicolă autohtonă evidenţiază un debit necesar pentru realizarea a 15 t păstrăv de circa 90l/s.
3.3. Necesitatea investitiei
Realizarea pastravariei, va crea o îmbunătăţire a aspectului zonei , posibilităţii de agrement, posibilitati de dezvoltare economica a zonei prin prin:
- crearea unor bazine de crestere a pastravului, - amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea şi
controlarea pescuitului într-un loc amenajat şi prin oferirea unei posibilităţi generoasede petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol.
- crearea unui model local, prin management adecvat, prin bunăvoinţă şitoleranţă faţă de fauna sălbatică, totodată reevaluării concepţiei populaţiei locale faţă de valorile patrimoniului natural şi necesitatea protejării acestora.
3.4. LOCALIZAREA PROIECTULUI
o Bazin hidrografic : SOMES- TISA o Denumire curs apa : Valea Bloaja
Elementele amenajarii piscicole se desfasoara in lungul paraului Valea Bloaja , pe teritoriul aflat in proprietatea beneficiarului. Localitatile de pe traseul amenajarii din amonte in aval :
18
o In aval localitatea Cernesti o In amonte localitate Izvoarele
Clasa de importanta si grad de asigurare
Lucrarile se incadreaza, conform STAS 4273 / 83, in clasa a IV-a de importanta (lucrari definitive, principale).
Conform STAS 4068 / 2 – 85, lucrarile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanta se dimensioneaza pentru inundabilitate la debitele maxime cu asigurare de 5% si se verifica pentru debitele maxime cu asigurare de 1%.
Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context frontalier ratificata prin Legea 22/2001. La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin : - plan de ansamblu sc. 1:25.000 - plan de situatie sc. 1:1000
3.5. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL
Etapele realizării proiectuluiPentru realizarea investiţiei, se estimează ca necesară o perioadă de 8 luni, astfel:
• Proiectarea investiţiei, obţinerea avizelor, acordurilor, autorizaţiei de construire; - Organizarea de şantier: - asigurarea utilităţilor:apă, rezervor ape uzate, resurse energetice;
• amenajare platforme pentru materiale, utilaje, spaţii de cazare, etc. • Construcţia obiectivului proiectat, în etape; • Ridicarea şantierului.
Procese cu impact asupra mediului în faza de exploatareProcesele cu impact potenţial asupra mediului în faza de exploatare, sunt cele legate
de diminuarea debitului pe albia cursului de apă, între priza de apă şi evacuarea in raul Bloaja , şi se datorează restrângerii habitatului actual al florei şi faunei acvifere specifice arealului afectat. Pentru evaluarea mărimii impactului, este necesară o analiză a debitelor cursului de apă, pe parcursul unui an, cât şi a debitelor utilizate in pastravarie.
3.6. IMPACTUL POTENŢIAL , INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI , ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
3.6.1. ApaO schemă a circuitului apelor în perioada de construcţie este prezentată în continuare:
SPĂLARE UNELTEDUŞURI, INST. SANITARE PREPARARE MATERIALE
0,1 0,1 0,771
d apă de spălare 0,09 m3/zi
0,971
BAZIN DE APĂ1 m3
19
Schema circuitului apelor în perioada de construcţie
In timpul executiei lucrarilorLucrarile de amplasare a investitiei se vor realiza pe un teren liber de constructii la
suprafata si in subteran. Pentru realizarea excavarii se va opri temporar orice sursa de apa care bazinul vechi.
Se considera ca in timpul realizarii proiectului nu se produce nici un impact asupra calitatii apei.
In timpul functionariiIn perioada de functionare a pestravariei exista o minima posibilitate ca incarcarea
efluentului dupa parcurgerea amenajarii sa fie usor mai mare, ca a apei care alimenteaza amenajarea.
3.6.2. Aerul
În perioada de construcţieÎn perioada de construcţie, sursele de poluanţi pentru aerul atmosferic, vor fi cele
mobile, respectiv autovehiculele şi utilajele de transport, manipulare şi ridicare specifice tehnologiei de construcţii civile, cum ar fi: autocamioane, buldozere, excavatoare, etc.
În perioada de exploatareÎn perioada de exploatare, nu exista nici un motiv sa fie influentat negativ calitatea
aerului din perimetrul amplasamentului. 3.6.3. SolulÎn perioada de construcţieSursele potenţiale de poluare a solului în perioada de construcţie, sunt : • depozitarea pe sol a unor materiale, deşeuri sau ambalaje care ar putea afecta
calitatea acestuia; • depunerea pe sol a poluanţilor emişi iniţial în aer; • defecţiuni ale mijloacelor de transport şi construcţie ce conduc la pierderi de
produse petroliere (carburanţi sau lubrifianţi); • deficienţe în sistemul de colectare şi stocare a apelor uzate ce pot conduce la
scurgeri cu efecte negative asupra calităţii solului; • ploi torenţiale căzute în perioada decopertării solului în zonele destinate construirii
captarii, si a bazinelor de crestere, cu efecte de eroziune sau alunecări de teren; • antrenarea materialului excavat prin circulaţia mijloacelor de transport/excavare. Depozitările temporare a unor materiale de construcţie pe sol, după cum şi
depunerile accidentale de carburanţi/lubrefianţi datorate unor defecţiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui să fie urmate de igienizarea corespunzătoare a perimetrelor poluate.
20
Conform proiectului, săpăturile/excavările necesare realizării construcţiei, dar şi ainfrastructurii, vor fi efectuate astfel încât să asigure posibilitatea separării solului vegetal de celelalte componente geologice, în vederea utilizării ulterioare la straturile de acoperire (decopertare prin extragerea de brazde de sol vegetal ).
În perioada de exploatarePentru perioada de exploatare, se estimează că nu vor exista surse potenţiale de
poluare a solului. 3.6.4. Biodiversitateain perimetrul de implementare a proiectului nu exista plante sau animale care ar
trebui protejate. Habitatul natural va fi usor deranjat pe termen limitat de lucrarile de amenajare
In timpul functionarii, in urma analizei cantităţii şi calităţii populaţiilor de animale, a structurilor interrelaţionale cu mediul înconjurător, a conformaţiei posibile a lanţurilor trofice, a statutului de conservare a speciilor şi habitatelor, a pretenţiei ecologice a speciilor şi a ofertei ecologice a structurii de habitate, se poate considera că impactul prognozat al lucrărilor va rămâne în limitele suportabilităţii şi adaptabilităţii reprezentanţilor biodiversităţii . Evaluarea impactului asupra biodiversităţii
o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modificări ale suprafeţelor mlaştinilor, zonelor umede, corpuri de apă (lacuri, râuri etc.), produse de proiectul propus - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modificarea suprafeţei zonelor împădurite (%, ha), produsă din cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei, pe specii şi a tipurilor de pădure, impactul acestor schimbări asupra mediului - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #distrugerea, alterarea habitatelor speciilor de plante protejate naţional şi internaţional - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ -#modificarea/distrugerea populaţiei de plante - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modificarea compoziţiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, răspândirea speciilor invazive - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #degradarea florei, din cauza modificării factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.) şi impactul potenţial al acestuia asupra biodiversităţii ariei naturale protejate - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale protejate naţional şi internaţional - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibieni, reptile, nevertebrate - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ -#modificarea/distrugerea rutelor de migraţie - Nu
21
o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ -#modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, reproducere - Nu o pericolul distrugerii mediului natural, în caz de accident - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #impactul transfrontieră - Nu o Cuantificarea impactului potenţial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la bază elementele analizate pe factori de mediu privind: o sursele generatoare de poluanţi ;o impactul prognozat ; o starea mediului natural.
Matricea de evaluare Efectele asupra mediului Acţiunile proiectului
(sursele generatoare) Ape subterane
Ape de suprafaţă Aer Sol şi
subsol Bio-
diversitatePeisaj +
cadru nat.Mediu soc şi econ
Amplasamentul şi utilizarea terenului 0 0 0 0 0 0 +
Soluţia pentru captare 0 0 0 0 0 0 0 Soluţia pentru aducţiune 0 0 0 0 0 0 0 Soluţia pentru uzinare 0 0 0 0 - 0 0 Tehnologia execuţiei 0 0 0 0 0 0 + Emisiile de poluanţi 0 0 + 0 0 0 0Economia de energie 0 0 + 0 0 0 0 Funcţionare şi control 0 + + 0 0 0 + MĂRIMEA EFECTELOR 0 +1 +3 0 -1 0 +3
CONCLUZII: Impactul prognozat al proiectului asupra biodiversităţii va fi limitat, afectând parţial cursul de apă Valea Bloaja, care va avea debitul diminuat pe lungimea de 320 m. Efectele asupra faunei şi florei din zona afectată, vor fi nesemnificative.
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,
EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR
4.1.1. Surse de poluanţi pentru ape,locul de evacuare sau emisarul. Obiectivul nu este consumator de apă şi nu necesită sistem de alimentare cu apă.
Pe perioada realizării obiectivului - betonul care are în compoziţie apă tehnologicăse aduce gata preparat, nu este consum tehnologic de apă pe amplasament.
Apa potabilă va fi adusă la locul de muncă în recipienţi adecvaţi din punct de vedere sanitar sau în cazul apei minerale în ambalajul comercial.
22
●Ape uzate menajere şi de igienă:În perioada de realizare a investiţiei şi pe timpul funcţionării obiectivului nu rezultă
ape uzate menajere şi de igienă.Pe amplasamentele în lucru în cadrul obiectivelor pe timpul funcţionării se vor utiliza
WC-uri uscate ecologice. ●Ape uzate tehnologice:Nu sunt Apele evacuate nu vor fi încărcate cu poluanţi. ●Apele pluviale:nu pot constitui surse de ape uzate pentru emisarul-Valea Bloaja
deoarece prin specificul activităţii şi prin amplasamentul obiectivului nu pot fi identificate surse suplimentare de contaminare a acestor ape,raportat la situaţia actuală.
În lipsa factorilor contaminanţi aceste ape sunt considerate convenţional curate. 4.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate
prevăzute. Nu sunt necesare.
4.2. PROTECTIA AERULUI
4.2.1. Sursele şi poluanţii pentru aer ,poluanţiIn timpul executării proiectului vor rezulta noxe in aer, de la utilajele şi procesele
tehnologice utilizate. Cantitatea noxelor si a prafului se va încadra in limite normale, nesemnificative pentru proiectul evaluat. Pe de altă parte, durata construcţiei este limitatăla maximum 1 an. În aceste condiţii, se apreciază că impactul asupra speciilor şihabitatelor va fi nesemnificativ.
4.2.2. Instalatii de retinerea si dispersia de poluanti in atmosfera Nu este cazul. 4.3. PRORECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
4.3.1 Surse de zgomot si vibratii În perioada de construcţie
Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul în perioada de construcţie, sunt cei prezentaţi în tabelul următor:
Poluare calculată produsă
de activitate şi măsuri de eliminare/reducere
Nr. crt.
Tipu
lpo
luăr
ii
Surs
ade
polu
are
Nr.
med
iude
surs
ede
polu
are
Polu
are
max
imă
perm
isă
Polu
are
defo
nd
Pezo
naob
iect
ivul
ui
Pezo
nede
prot
ecţie
/re
stricţii
Pezo
nere
zide
nţia
lede
recr
eere
sau
alte
zone
prot
ejat
e
Măsuri de eliminare/ reducere a poluării
1 Zgomot Utilaje de transport 4 75 dB(A) - 75
dB(A) - 75 dB(A) Nu sunt necesare
2 Zgomot Utilaje de 4 75 dB(A) - 75 - 75 dB(A) Nu sunt
23
construcţii terasiere
dB(A) necesare
În perioada de exploatarePentru proiectul propus, în etapa de exploatare, mediul va fi afectat de zgomotul
produs de ansamblul turbogenerator. Poluare calculată produsă
de activitate şi măsuri de eliminare/reducere
Nr. crt.
Tipu
lpo
luăr
ii
Surs
ade
polu
are
Nr.
med
iude
surs
ede
polu
are
Polu
are
max
imă
perm
isă
Polu
are
defo
nd
Pezo
naob
iect
ivul
ui
Pezo
nede
prot
ecţie
/re
stricţii
Pezo
nere
zide
nţia
lede
recr
eere
sau
alte
zone
prot
ejat
e
Măsuri de eliminare/ reducere a poluării
1 Zgomot Ansamblul turbogenerator 1 25 dB(A) 15dB(A) - 15 dB(A) Nu sunt
necesare
4.3.2. AMENAJARI SI DOTARI PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Nu sunt necesare – activitatile desfasurate in pastravarie nu sunt generatoare de zgomot si vibratii.
4.4. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI4.4.1. Surse de poluanţi pentru sol şi subsol.
În perioada de realizare a obiectivului impactul asupra solului se va resimţi prin afectarea stratului de sol vegetal de pe suprafeţele care vor fi ocupate de obiectivele proiectate.
În perioada de funcţionare a obiectivului nu poate fi vorba de nici un fel de impact asupra solului. 4.4.2. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului
-Refacerea şi stabilizarea taluzurilor prin redistribuirea solului rezultat din săpături. -Refacerea stratului vegetal afectat. 4.5 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE
4.5.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Segmentul de biodiversitate cel mai afectat de implementarea proiectului, va fi
ihtiofauna, datorită restrângerii şi fragmentării debitului apei din habitatul natural (albia minoră).
•••• efectele negative asupra biodiversităţii în perioada de construcţie, se vor răsfrânge în principal asupra ihtiofaunei, dar acestea vor fi temporare şi locale, neîngrădind posibilitatea peştilor de a se proteja prin migrare temporară în zonele limitrofe neafectate. După ridicarea şantierului, habitatul ihtiofaunei se va reface în totalitate, mai puţin debitul apei;
24
•••• efectele negative asupra faunei din zona limitrofă malurilor cursului de apă, vor fi de asemenea nesemnificative, având în vedere următoarele aspecte.
2.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii,
monumentelor naturii si ariilor protejate Pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii, se vor aplica următoarele
măsuri: o Lucrările care duc la tulburarea apei, sau la micşorarea debitului se vor efectua în
afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (nu se vor efectua astfel de lucrări în intervalul de timp aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie);
o Organizarea şantierului se va face în aşa fel încât aceasta să fie amplasat cât mai departe de malul râului, evitându-se astfel deteriorarea albiei şi a malului;
o În faza de construcţie se va avea grijă să fie turnat beton pe o suprafaţă cât mai restrânsă;
o Scurgerile de pe platformele unde vor fi depozitate utilajele şi materialele folosite în timpul construcţiei vor fi adunate în bazine vidanjabile, având grijă ca acestea să nu fie deversate în râu; o Deşeurile generate în perioada de construcţie (ambalaje din hârtie şi carton,
ambalaje de material plastic, beton, cărămizi, ţigle şi material ceramic, lemn, rumeguş, sticlă etc.) vor fi adunate şi eliminate la depozite de deşeuri;
o După terminarea construcţiei şantierul va fi ridicat şi se vor efectua lucrări de reamenajare a terenului, astfel încât urmele şantierului să dispară pe cât este posibil;
o Se va exclude crearea de bariere de poluare în râu; o Se va păstra regimul natural de adâncime a râului; o Vor fi excluse activităţile de curăţare a albiei de masa organică naturală moartă
(lemn, frunze, ierburi, etc.) cu excepţia zonelor de lucru efectiv; o Vor fi excluse activităţile de extragere de piatră şi nisip din albia râului; o În timpul funcţionării nisipul şi eventual nămolul adunat în amonte de prag vor fi
eliminate în afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie), în mai multe etape, şi în acele situaţii când debitul rămas pe râu este mai mare, pentru a preveni tulburarea excesivă a apei, astfel fiind asigurată una dintre condiţiile de bază pentru supravieţuirea şireproducerea speciilor de peşti prezenţi;
o Vor fi excluse şi evitate acţiunile tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra râului în perioada primăverii (aprilie şi mai) şi a începutului verii (iunie), cât şila sfârşitul toamnei (15 octombrie-decembrie), pentru a nu deranja peştii în perioada de reproducere;
o Vor fi luate măsuri de protecţie împotriva poluării râului, o atenţie specială trebuie acordată poluării cu carburanţi şi lubrifianţi;
o Pentru a preveni poluarea râului, lucrările vor fi proiectate în aşa fel încât utilajele folosite să pătrundă de cât mai puţine ori în râu, pentru a preveni poluarea acestuia, cât şi deranjarea comunităţilor de ihtiofaună prezente;
o Se vor restrânge la minimul posibil suprafeţele acvatice perturbate de utilajele folosite;
o Drumurile de acces vor fi proiectate în aşa fel încât în cazul unei viituri mari să nu fie inundate de râu, pentru a preveni poluarea acestuia prin carburanţii scurşi din utilajele de lucru;
o Organizările de şantier se vor reglementa distinct, atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât si din punct de vedere al gospodăririi apelor;
o Se vor lua măsuri de preîntâmpinarea deversărilor de substanţe cu potenţial toxic sau mutagen (ape menajere, ape tehnologice, carburanţi, uleiuri, detergenţi, etc.);
25
o Apa menajeră rezultată de la grupurile sanitare va fi colectată şi evacuată într-un bazin vidanjabil;
o Se va interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice) pentru a nu deranja comunităţile de ihtiofaună;
o Se va interzice staţionarea şi spălarea autovehiculelor în râu sau cu apă din râu pe lângă acesta;
o Se va interzice reparaţia utilajelor şi mijloacelor de transport în afara incintelor specializate legale cu excepţia situaţiilor de necesitate în acest ultim caz cu luarea tuturor măsurilor de diminuare a impactului activităţii respective;
o Lucrările de amenajarea albiilor se vor executa cu preponderenţă din materiale naturale existente în zonă;
4.6. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc. Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cernesti , sat
Izvoarele, la o distanţă apreciabilă de cele mai apropiate zone locuite. Nu se află în apropiere obiective de interes public, monumente istorice si de
arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc.
4.6.2. Lucrarile,dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si de interes
public si national. Activitatea desfăşurată nu afectează aşezările umane sau alte aşezări de interes
public si national.
4.7. GOSPODARIREA DESEURILOR4.7.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie. În această etapă se execută lucrări de decopertare, fundare, pozare conductă de
aducţiune şi lucrări de construcţie cabana pastravar şi se estimeză că vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:
●pământ din stratul vegetal Are un conţinut ridicat de material biodegradabil care se va decoperta de pe
suprafata pe care se va amenajabazinele de pastrav. Decopertarea stratului vegetal şi orizontalizarea amplasamentului se realizează pe o
suprafaţă relativ mica, cu utilaje specifice pentru săpat şi nivelat. Volumul de sol vegetal decopertat va fi utilizat integral pentru nivelări în zone
adiacente. ●pământ rezultat din săpături pentru fundare:
26
Volumul de pământ rezultat din săpături pentru fundarea captărilor se va utiliza pentru nivelări şi umpluturi în zonele adiacente.
Volumul de pământ şi rocă rezultat din săpături pentru pozarea conductei de aducţiune se va utiliza pentru nivelare şi taluzare.
Volumul de pământ rezultat din săpături pentru fundarea construcţiilor aferente bazinelor va fi sortat se va utiliza pentru nivelări şi umpluturi în zonele adiacente iar roca sortată va fi prelucrată în staţia mobilă de concasare-sortare cu obţinere de sorturi de agregate .
●deşeuri menajere-sunt strict legate de perioada de execuţie a obiectivului şi seestimează la 1 kg/zi.
●deşeuri de ambalaje-provenite din ambalaje uzuale, stimate pe perioada execuţiei la cca 20 kg/lună. Aceste deşeuri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau hârtie şi se gestionează împreună cu deşeurile menajere.
Deşeurile menajere şi deşeurile de ambalaje se vor stoca în recipienţitransportabili şi vor fi transportate la depozitul de deşeuri menajere din zonă.
4.7.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare. Deşeurile rezultate în timpul funcţionării sunt de natură menajeră.
Deşeurile rezultate în pastravarie din amlaeje se depozitează în pubele, urmând fluxul de eliminare a deşeurilor menajere din zonă iar posibilele mortalitati vor fi depozitate in lazi frigorifice pana la sosirea echipei de ecarisaj.
4.8. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE4.8.1. Substanţe toxice şi periculoase , produse,folosite şi comercializate. Nu se utilizează substanţe toxice sau periculoase. Nu rezultă deşeuri periculoase.
4.8.2. Modul de gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase şi asigurarea
condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. Nu este cazul. 4.9. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI :
Având în vedere aspectele dezvoltate în prezenta lucrare, şi anume: - lipsa evacuării de ape uzate tehnologice, atât în perioada de construcţie, cât şi în cea de exploatare; - utilizarea unei tehnologii eficiente din punct de vedere economic şi ecologic; - efectele indirecte pozitive ale investiţiei faţă de emisiile de CO2;- anvergura relativ redusă a investiţiei; - cantităţile foarte reduse de poluanţi rezultaţi, atât în perioada de construcţie cât şi în cea de exploatare; - încadrarea emisiilor de poluanţi în limitele admise;
se consideră că activitatea propusă nu constituie sursă semnificativă de poluare pentru zona de amplasare şi în consecinţă nu necesită monitorizarea.
27
4.10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER :Organizarea de santier se amplaseaza pe terenul pe care se executa pastravaria si
consta in lucrari de terasamente nivelari teren, pregatire teren, amplasarea baracilor pentru materiale marunte, vestiare , apa, fosa vidanjabila.
Conductele se depoziteaza insiruite pe traseul aductiunii.
4.11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTELOR LAFINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SAU LA INCETAREA ACTIVITATII :
4.11.1. Accidente si situatii de risc Cutremur :
În conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului are următoarele caracteristici seismice :
- coeficient de seismicitate : Ks = 0,08 - perioadă de colţ : Tc = 0,7 s - gradul seismic echivalat : 7 (zona F).
Construcţiile s-au proiectat astfel încât să facă faţă solicitărilor apărute în caz de cutremur.
Inundaţii :Priza de apăPriza de apă este proiectată să fie construită în albia minoră a cursului de apă
Valea Bloaja. Conform proiectului, aceasta nu va constitui un factor agravant în cazul viiturilor mari, deoarece nu va obtura curgerea liberă a apei în astfel de situaţii fiind proiectata pentru debite cu asigurare de 1% si 5%.
Pe de altă parte, debitele maxime – viiturile – nu vor afecta funcţionarea prizei.
Secetă :Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.Alunecări de teren :În zona amplasamentului pastravariei sau a prizei de apa nu s-au semnalat alunecări
de teren.
4.11.2. Inchidere / dezafectare / demolare investitie Investia este programata sa functioneze in parametri si conditii normale timp de cel
putin 30 ani. Din anumite cauze sau conditii daca se impune dezafectarea obiectivului propus – dacă va fi necesar acest lucru – se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare, după obţinerea autorizaţiilor şi avizelor necesare ( P.A.D. ).
Lucrările de dezafectare, reabilitare a terenului şi reconstrucţie ecologică, vor parcurge următoarele etape :
o oprirea alimentării cu apă a bazinelor; o golirea de apă a conductei de aducţiune; o demolarea/dezafectareabasinelor de crestere si a bazinelor de decantare,
a construcţiei de captare şi aducţiune a apei, a celorlalte construcţii de amenajare care compun investiţia;
o reabilitarea terenului aferent construcţiilor, prin aducerea lui la starea iniţială, inclusiv recultivarea (înierbarea);
o valorificarea materialelor rezultate din demolări.
28
Ca urmare a lucrărilor de dezafectare şi reconstrucţie ecologică, nu vor rezulta produse ori deşeuri cu conţinut de poluanţi periculoşi care ar putea afecta semnificativ starea factorilor locali de mediu.
4.12. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUIDotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu, supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului.
Detaliile privind monitorizarea se vor stabili prin procedura de autorizare a obiectivului.
INTOCMIT, Ing. GRIGORE PETRUT