Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova - Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova

1

Memoriu de prezentare

Judeţul Prahova

Scurt Istoric

Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de

descoperirile arheologice din localitatile Ploiesti, Ciorani si Mizil. Dezvoltarea administrativa si economica a

fost determinata de pozitia geografica, fiind situat la intersectia drumurilor principale care faceau legatura

dintre Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova, cat si de bogatia subsolului si de diversitatea si frumusetea

reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judetului Prahova sunt dezvoltarea comertului si prelucrarea

resurselor naturale. In 1857, aici s-a dat in exploatare prima rafinarie din lume - Rafinaria Mehedintianu, prin

urmare Romania devenind prima tara din lume care in 1857, a avut o productie de 275 tone de petrol, dupa

cum consemneaza Enciclopedia Britanica a Petrolului din 1938.

Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si

suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea

partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost

impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial,

judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara

printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau. In functie de necesitatile economice,

aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la

unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual.

Descriere Geografica

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un

teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei, caracterizat de

diferite forme de relief - munti 26,2 % (Vf. Omul - 2505 m), dealuri 36,5 % si campii 37,3%. Aceasta situatie

confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-geografice.

Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000

de locuitori, o densitate de 184,9 locuitori/kmp si un numar de 104 de localitati si anume : două municipii, 13

orase şi 89 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar structura populatiei active avand urmatoarea

structura: 54,3% industrie, 26,1 % agricultura, 7,1 % constructii si 12,5 % servicii.

Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova - Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova

2

Resedinta administrativa a judetului este municipiul Ploiesti cu o populatiei de 252.715 locuitori, al 9-lea din

Romania din punct de vedere al populatei. Ploiestiul este al doilea oras dupa Bucuresti ca industrie.

Principalele resurse naturale sunt: petrol, gaze naturale, carbune, sare, calcar, folosite in industrie.

Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26º, care merge aproximativ in lungul

Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45º,care

intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza

localitatii Blejoi.

Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate

doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme :

varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km.

Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina,

petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul

sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid

sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului.

Cai de acces:

Rutiere –Autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti ,DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;

DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Valenii de Munte - Ploiesti; DN71 Sinaia -(Paduchiosu) -

Targoviste; DN72 Ploiesti - Targoviste - Gaesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti; 1B Ploiesti -

Buzau; DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL);

Feroviare- linia-300 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sghisoara - cluj - Oradea - Episcopia Bihor; Ploiesti -

Targoviste; Ploiesti - Buzau - Bacau - Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Braila, Galati, Vaslui);

Aeroport -Nu.

Clima

Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel

mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere

destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune.

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2ºC in regiunea

celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10ºC in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa

13º. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea

reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4ºC . Trebuie mentionat insa , ca pe vai

temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus.

In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10º, iar in muntii

cu altitudine mijlocie ea urca la –5 sau la -8ºC. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -

3ºC si chiar -2ºC, iar in campie ea coboara din nou la sub -3ºC.

In iulie temperatura aerului este de 21-22ºC in regiunea de campie, 16-20ºC in regiunea de deal, 12-

14ºC in zona muntilor mijlocii si sub 8ºC in Masivul Bucegi.

Cea mai ridicata temperatura (39,4ºC) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august

1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10

februarie 1929 (-38ºC).

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie

de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de

precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la

peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un

numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii

locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente,

Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova - Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova

3

pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse

spre sud si est.

Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica

patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile

torentiale. In asemenea cazuri, intr-un interval scurt pot cãdea ploi abundente, totalizând o cantitate mai mare

decât intr-o lunã de zile. Amintim astfel cantitãtile maxime de precipitatii cãzute in 24 de ore : 121 mm la

Doftana, 122.0 mm la Slãnic, 115 mm la Vf. Omu , 117,1 mm la Tesila, 108,1 mm la Comarnic, 106,3 mm la

Vãrbilãu, 103,5 mm la Adunati, 123,0 mm la Scorteni 110,0 mm la Alunis.

Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in

calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul

din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de

sud-vest.

Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de

clima cu aspecte particulare si anume :

clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se

caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6ºC si prin amplitudini termice sezoniere, in

general reduse.

clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza

prin temperaturi medii anuale de 6-9ºC si prin precipitatii de 600-800mm anual.

clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii

anuale de peste 10ºC si prin precipitatii de 550-600 mm.

Reţeaua Hidrografică

In general, reteaua hidrograficã are directie predominantã NV – SE , conform dispunerii marilor

trepte de relief. Directiile V-E si NE-SV sunt dictate de particularitãtile morfologice si ele dependente in

numeroase cazuri de conformatie litologicã si structuralã a teritoriului.

Reteaua hidrograficã este mult mai inrãmuratã in zona muntoasã si de dealuri, unde multitudinea

pantelor cu diferite inclinãri si predominarea rocilor putin permeabile au oferit, in cursul evolutiei reliefului,

conditii propice pentru scurgerea apelor si formarea vãilor. In aceste regiuni, densitatea retelei atinge valori

cuprinse intre 0.3 – 0.7 km/kmp, depãsind uneori aceastã ultimã cifrã.

In schimb, in partea sudicã a judetului Prahova, densitatea retelei hidrografice atinge valori intre 0,1 –

0,5 km/kmp. In zona de la NV de Ploiesti, pe conul de dejectie al Prahovei, se intâlnesc suprafete relativ

intinse nebrãzdate de nici-o apã , incât aici densitatea retelei este nulã. Acest fapt, datorat grosimii mari a

aluviunilor, explicã adâncimea mare la care se gãseste pânza de apã . Imediat la S si SE de Ploiesti insã,

acolo unde depozitele aluvionare se subtiazã si apar izvoare, densitatea retelei hidrografice creste la 0,3-0,5

km/kmp.

In regimul hidrografic al râurilor din judetul Prahova, ca si din oricare altã regiune, ansamblul

conditiilor fizico-geografice joacã un rol hotãrâtor. Relieful cu inãltimea si fragmentarea lui asigurã o

anumitã scurgere a apelor, iar conditiile climatice si constitutia litologicã asigurã alimentarea retelei

hidrografice, in mod diferit, de la loc la loc. Astfel, scurgerea medie se cifreazã la 10 – 20 l/s/kmp in

regiunea muntoasã culminând in masivul Bucegi unde atinge 35 l/s/kmp, si este asiguratã de cantitatile mari

de precipitatii; dimpotrivã in zona subcarpaticã valoarea se diminueazã la 3-10 l/s/kmp iar in cea dinspre

câmpie la 1-3 l/s/kmp , unde pantele longitudinale ale rãurilor sunt foarte mici.

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei

3777,5 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la

Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova - Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova

4

obarsie si la varsare . In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin

bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata

redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi

bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si

Cricovul Sarat.

Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 180 km,

din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ialomiţa. Izvoraste din Predeal si are

ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului ,Doftana si raurile mici Talea si Câmpiniţa.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita ,

Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt :

Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.

Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul

Lopatna.

Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt

lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul

Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile

vechilor ocne de la Slanic.

Lucrări Hidrotehnice

Din punct de vedere al echipãrii cu lucrãri hidrotehnice in judetul Prahova functioneazã douã lacuri

de acumulare mari Paltinu si Mâneciu cu un volum de 47.11 mil.mc respectiv 38.02 mil.mc, folosinta lor

principalã fiind alimentarea cu apã dar prin aceste acumulãri se face si reglarea debitelor in caz de

inundatii.Mai există şi o priză de apă-Baraj Nedela precum şi un nod hidrotehnic-derivaţie Nedelea –Dâmbu.

Sunt de asemenea 8 diguri pentru apãrarea impotriva inundatiilor a localitatilor Aricestii Rahtivani

(sat Nedelea), Drãgãnesti (Tufani), Râfov (Moara Domneascã), Mãnesti (Băltiţa), Sirna ( Brãtesti) ,

Dumbrava (Zãnoaga), Complexul de Porci Gherghita şi Boldeşti-Grădiştea, in lungime de 36,48 Km aflate

in adminstrarea S.G.A. Prahova, lucrãri de apãrãri si consolidãri de mal in administrarea primãriilor, lucrãri

de corectii torenti in special in zona montanã in administrarea Inspectoratului Silvic Prahova si lucrãri de

combaterea eroziunii solului in administrarea A.N.I.F. Filiala Judeteana Prahova si lucrãri de apãrãri de mal

in administrarea consiliilor locale. De asemenea trebuie avute in vedere cele 40 acumulãri cu folosintã

piscicolã din administrarea primãriilor sau unor agenti economici, din care 17 prin ruperea lor pot provoca

inundarea unor localitãti.

Elaborat:

Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova

Sistemului de Gospodărire a Apelor Prahova

Director

Ing.Iustina Mihaela Căpăţînă

Şef Grup de Suport Tehnic