memoriu de prezentare final

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “EXTINDERE RETEA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE, LOC. COLIBITA – ZONA

PANU”

1 SC ECOMULTIPROD SRL 2021

MEMORIU DE PREZENTARE conform Legii nr. 292 din 2018, ANEXA Nr. 5.E

pentru proiectul

“EXTINDERE RETEA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE, LOC.

COLIBITA – ZONA PANU”

BENEFICIAR :

SDEE TRANSILVANIA NORD – SUCURSALA BISTRIȚA

EXECUTANT: SC ECOMULTIPROD SRL

Evaluator de mediu ADMINISTRATOR: FTP III LIVIA RETEGAN

Volum unic: Această documentaţie, piese scrise sau desenate, nu poate fi folosită numai în scopul pentru care a fost în mod specific elaborată. Ea nu poate fi reprodusă, întrebuinţată integral sau parţial, direc sau indirect, în alt scop, fară aprobarea prealabilă a proiectantului, acordată legal în scris. Data iunie 2021


PANU”


COLECTIVUL DE REALIZARE

RESPONSABIL TEMA FTP III Retegan Livia Cercetator principal III ing. Tigauan Natalia Masterand protectia Mediului Pop Florin


PANU”


I. Denumirea proiectului: EXTINDERE RETEA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE, LOC. COLIBITA – ZONA PANU

II. Titular:

- numele: SDEE TRANSILVANIA NORD – SUCURSALA BISTRIȚA - adresa poștală: municipiul Bistrița, str. Vasile Conta, nr. 11, județul Bistriţa-Năsăud numărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet - tel/fax: 0263 205702, 0372/630370, - e-mail: [email protected]. - numele persoanelor de contact director/manager/administrator Proiectant Ing. VLASIN Vasile 0746028723

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

a) un rezumat al proiectului

Proiectul propune extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică cu o linie electică aeriană de medie tensiune (LEA MT) în zona Panu ce va deservi un grup de 11 consumatori. Se vor monta si planta stalpi noi proiectati 28 bucati. Racordarea la linia electrica se va face cu cabluri conductoare izolate torsadate in lungime L = 1240 m

Lucrarile au in vedere cresterea gradului de siguranta in alimentarea cu energie electrica.

Se propune realizarea unui racord de medie tensiune care intre PTA Colibita 1 si PTA Ocol Silvic. Racordul va avea o lungime de L = 2795 m astfel:

- Linie electrica subterana (LES) 20 kV pe lungimea de L = 295 m; - Linie eletrica aeriana (LES) 20 kV pe o lungime de L = 520 m; - Linie electrica aeriana 20 kV pe o lungime de L = 1980 m. Racordul de medie tensiune va fi realizat cu cablu (din aluminiu izolat) de

energie torsadat cu fir purtator pentru liniile electrice de medie tensiune. Se vor monta si plantarea de stalpi noi proiectati prevazuti cu prize de pamantare individuale 13 bucati Pentru zona PANU se prevede montarea unui transformator aerian (pe stâlp) 20/0,4kV – 63kVA și a unor echipamente electrice specific – punct automat de


PANU”


aprindere al iluminatului, descarcatori de joasa tensiune dispositive de legare la paman. Reţelele electrice de joasă tensiune, respectiv reţelele electrice de medie tensiune vor respecta vechiul amplasament al reţelelor electrice aeriene de joasă tensiune existente din zona PTA Colibiţa1 şi respectiv PTA Ocol Silvic, din localitatea Colibiţa. Stâlpii care fac parte din rețeaua electrică nu sunt amplasați pe zona de protecție a vreunui curs de apă.

Pentru protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas în retelele JT se va aplica soluţia de protecţie prin legare la nul. Pentru evitarea pericolului ce s-ar ivi datorită unei intreruperi a nulului, acesta se va lega la pământ la stâlpii prevazuţi cu prize artificiale de pământ. Instalaţia de legare la pământ care deserveşte reţeaua de legare la nul trebuie astfel realizată încât rezistenţa de dispersie faţă de pamant, masurată în orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult 4 ohmi. Supratraversări

Supratraversare raului Bistriţa cu LEA de JT 0,4 kV se va face intre doi stalpi, distanţa dintre stâlp şi malul stâng al cursului de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi stâlpul proiectat este de 34.11 m. Stalpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Supratraversarea se va realiza aval de confluenţa cu râul Pănuleţ şi la aproximativ 3 km. amonte de lacul Colibiţa. b) justificarea necesității proiectului Investiția propusă va asigura siguranța în exploatare a rețelei elecrice în zona PTA Colibita Sat 1 si zona PTA Ocolul Silvic Colibita. Se va asigura energia electrică pentru un grup de 11 consumatori din zona PANU. Menționăm că localitatea Colibița este o zona de agreement si turism cu potensial foarte mare in domeniul turistic.

Principala necesitate si oportunitate pentru promovarea investitiei o constitue faptul că se asigură utilități pentru pensiuni și case de vacanță ce pot aduce prosperitate locuitorilor, atracţie şi perspectivă pentru tineret, revigorarea tradiţiilor, dezvoltare durabilă în armonie cu natura. Asigurarea infrastructurii contribuie la punerea in valoare a bogatiei naturala care se gaseste in zona Colibita. Cresterea numarului de turisti datorita posibilitatilor diferite privind petrecerea timpului liber, contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei. c) valoarea investiției Valoarea investitiei este: 951 996 lei (fara TVA).


PANU”


d) perioada de implementare propusă;

Perioada de implementare a proiectului este de 6 luni.

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și

amplasamente);

Proiectul se va amplasa intr-un perimetru situat in intravilanul/extravilanul comunei Bistrița Bârgăului, domeniul public.

Planurile de sitatie si de amplasare in zona sunt prezentate in anexa.

Amplasamentul proiectului

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele). Linia electrica aeriana de medie tensiune (LEA MT) va fi realiztă din conductor

electric din aluminiu, din patru fire izolate cu PVC, tip TA2X(FL)2Y 3x1x50 – 50 OL mmp, cu lungimea L = 2795 m. Linia electrica aeriana de joasă tensiune (LEA JT) va fi realiztă din conductoare din aluminiu torsadate folosite la alimentarea ,transportul si distributia energiei electrice


PANU”


a diferitelor obiective. Conductoare cu manta de PVC sau XLPE si nul purtator din OL-AL 50/8 izolat cu PVC, cu lungimea L = 2865 m.

Stâlpi de susținere a cablurilor electrice sunt confecționați din beton armat. Stalpi de beton SE 4 5 buc Stâlpi de beton SE 10 42 buc Stâlp SC15014 3 buc

Postul trafo este construcție metalică monobloc, echipata cu componente specific, va avea rolul de a coborâ tensiunea de la 20 kV la 400 V.

• montare de echipament electric la PTA-proiectat, constând din : o suport metalic şi descarcători cu ZnO; o separator tripolar de exterior 24KV, în montaj orizontal, cu CLP; o dispozitiv de acţionare separator cu 1 AME; o soclu tripolar - proiectat, prevăzut cu descărcatori ZnO pentru siguranţe

fuzibile de exterior; o trafo putere 20 / 0.4 kV cu Sn = 63 kVA; o cutie de distribuţiede tip C.D. 1-4; o prevederea şi executarea unei prize de pamântare individuale la PTA-

proiectat. o executarea şi realizarea a trei coloane pentru ieşirile în reţeaua electrică

aeriană de joasă tensiune din PTA-proiectat; Supratraversarea râului Bistrița

Supratraversare 1 Stâlp X Y pct. M- mal stâng 497492.7165 628142.1644 2.1- mal drept 497530.2495 628180.6332

Distanța între stâlpi 53,75 m Gabarit conductor/Nivel apă 11,14 m Gabarit conductor/Talveg 11,72 Lațime albie curs de apa Bistriţa 8,5 m Conductor tip TYIR 50OLAL +3 x 50+35 mmp Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus: Profilul şi capacitatile de productie;

Investiția este destinată transportului de energie electrică

Linie electrica aeriana medie tensiune LEA MT, L=1240 m


PANU”


Linie electrica joasa tensiune L=2795 m (inie electrica subterana (LES) 20 kV pe lungimea de L = 295 m, linie eletrica aeriana (LES) 20 kV pe o lungime de L = 520 m, linie electrica aeriana 20 kV pe o lungime de L = 1980 m).

Stâlpi de susținere a cablurilor electrice sunt confecționați din beton armat. Stalpi SE 4 5 buc Stâlpi SE 42 buc Stâlp SC15014 3 buc

Postul trafo este construcție metalică monobloc, echipata cu componente specific, va avea rolul de a coborâ tensiunea de la 20 kV la 400 V.

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament (după caz)

Linia electrica de joasa tensiune noua se va realiza prin schimbarea conductorilor electrici pe linia existenta. Linia electrica de medie tensiune se va realiza pe teren liber.

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, marimea, capacitatea

Investiția este destinată transportului de energie electrică, nu exista procese de productie Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate conductor LEA

MT : TA2X(FL)2Y 3x1x50 – 50

OL mmp

Linie electrica medie tensiune

Agenti economici specializati

In spatiu amenajat Nepericulos

conductor LEA JT : TYIR

Linie electrica joas tensiune



stalpi LEA MT Nepericulos stalpi LEA JT Linie electrica Agenti In spatiu amenajat Nepericulos


PANU”


Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate joas tensiune economici

specializati

Post trafo putere 20/0,4kV




beton Fundatii la stalpi Agenti

economici specializati

Nu se depoziteaza Nepericulos

echipamente electrice de

medie tensiune




CARBURANTI SI LUBRIFIANTI

Motorina

Pentru functionarea

utilajelor folosite pe amplasament

De la statiile de

distributie a carburantilor

Nu se depoziteaza combustibili pe amplasament

Periculos

Ulei hidraulic

Pentru functionarea


De la distribuitori specializati

Nu se depoziteaza ulei hidraulic pe

amplasament Periculos

Ulei de motor

Pentru functionarea in

conditii optime a motoarelor


De la distribuitori specializati

Nu se depoziteaza ulei de motor pe

amplasament Periculos

Energia electrica se va asigura din reteaua de alimentare a localitatii Colibita.

Racordarea la reţele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu apa Nu se utilizeaza apa in implementarea si functionarea investitiei. Alimentarea cu energie electrica:

Nu se aplica in cazul proiectului analizat. Evacuarea apelor uzate Nu se aplica in cazul proiectului analizat..

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei


PANU”


Dupa finalizarea lucrarilor de executie, vor fi efectuate lucrari specifice de readucere a acestuia intr-o stare corespunzatoare, respectiv: -se vor evacua stalpii inlocuiti (impreuna cu fundatiile aferente); -se va aduce terenul la cota cu material rezultat din sapatura la fundatiile stalpilor noi. Dupa intarirea scliviselii caciulilor fundatiilor, pamantul nefolosit rezultat din sapatura, se aseaza in jurul fundatiei, astfel incat sa formeze suprafete inclinate pentru scurgerea apelor de la baza stalpilor. Surplusul de pământ se va evacua de pe amplasament; -se vor elimina deseurile generate de angajatii de pe santier si deseurile de ambalaje rezultate de la echipamentele electrice utilizate; -se va preda amplasamentul.

Căi noi de acces sau schimbarea celor existente Nu sunt necesare cai noi de acces, linia electrica va urmari traseul celei existente, traseul drumului judetean DJ 173 A si a drumului de exploatare. Nu este necesara schimbarea celor existente.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Realizarea proiectului implica un consum de resurse naturale in perioada de executie a lucrarilor prin ocuparea suprafetei de teren necesare fundatiilor la stalpii nou proiectati si a celor inlocuiti precum si prin utilizarea materialelor de constructie (pietris, nisip, piatra etc.). Avand in vedere natura investitiei propuse se apreciaza faptul ca nu vor fi efecte semnificative asupra mediului din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale.

Metode folosite in construcţie/demolare

Stâlpii vor fi plantați cu fundații burate (5 buc de tip SE4) și a fundației turnate la restul sâlpilor de tip SE10 proiectati. Lucrarile de constructii prin care se vor planta stâlpi în fundații turnate constau in: -sapatura fundatii; -fixare cofraje; -turnare beton (betonul va fi adus cu autospeciala si se va pune direct in opera; -desfacere cofraje;


PANU”


-plantare stalp se va face mecanizat cu macara, cu excepția stâlpilor ce vor fi plantați pe pășune (5 buc.) care se vor planta manual cu scripete și vinci; -ridigizarea prin turnare beton; -finisaje fundatii; -prindere conductori pe stalpi. Lucrarile de constructii prin care se vor planta stâlpi în fundații burate constau in: -sapatura fundatii; -asternere strat de piatra spartă și compactarea acestuia; -plantare stalp si rigidizare cu straturi successive de pamant și piatră partă; -finisre căciulă din pământ; -prindere conductori pe stalpi. Metodele folosite sunt traditionale: –sapatura manuala si mecanizata; -compactare mecanică; -fixare cu piese mecanice. Finisajele se vor executa manual.

Lucrarile de demolare a stalpilor inlocuiti constau in: -dezgolirea fundatiei; -extragerea stalpului cu fundatie. Metodele folosite la demolare sunt traditionale: –sapatura manuala si mecanizata pentru dezgolirea fundatiei; -extragere mecanizata (prinderea stalpului de bratul macaralei si ridicarea acestuia).

Refacerea amplasamentului va consta in umplerea gropii cu material rezultat de la fundatiile noi, compactarea si aducere la cota.

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în

funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară

Planul de executie a lucrariilor pe amplasamentul analizat urmareste indeplinirea pasilor impusi in actele de reglementare (toate avizele solicitate prin Certificatului de Urbanism nr.72 din 03.07.2020, Autorizatia de construire), astfel ca se recomanda respectarea intocmai a acestora.


PANU”


Perioada de realizare a proiectului este estimata la 6 luni.

A

n Lucrarea care se execută

Luna

1 2 3 4 5 6

Scenariu tehnico-economic

I

Procurare echipamente X X x

Realizare sapaturi pentru fundatii stalpi X X X X X

Montare stalpi X X X X

Montare retea noua, Relegare bransamente X X X X X

Demontare retea existenta X

Verificări şi punere în funcţiune; Receptia lucrării X

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

La acesta data sunt in curs de execuție lucrările de modernizare a drumului județean DJ 173A și de avizare proiectele de extinderea a sistemului de alimentare cu apa respectiv de extindere a sistemului de canalizare in localitatea Colibița. Proiectul analizat, în faza de construcție, va fi în relație directă cu aceste proiecte, relație dată de mijloacele de transport ce vor asigura aprovizionarea si transportul muncitorilor pe amplasament. Va exista posibilitatea ca pe traseul acestora sa intersecteze tronsoane de drum pe care se desfasoara lucrari de modernizare, alimentare cu apă și canalizare sau mijloace de transport aferente lucrarilor amintite. Menționăm că pe tronsonul situat in intravilanul localității Colibița lucrările la proiectele amintite nu se pot desfășura simultan, prioritar este cel analizat.

În perioada de functionare nu va exista nicio relație cu aceste proiecte.

Detalii despre alternativele care au fost luate in considerare

Prin specificul proiectului nu s-au luat in considerare alte alternative.

Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,

extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor) Prin natura sa proiectul va genera o linie de transport a energiei electrice.


PANU”


Alte autorizatii cerute pentru proiect

Prin Certificatului de Urbanism nr.72 din 03.07.2020 au fost solicitate pentru prezenta investitie urmatoarele avize/acorduri:

-alimentare cu energie electrica; -aviz Agentia pentru Protectia Mediului; -Autorizatie de construire

Prin Decizia etapei de incadrare au fost solicitate pentru prezenta investitie urmatoarele avize/acorduri -Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate custode sit Natura 2000;

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului;

Prin specificul său proiectul prevede lucrări de dezafectare a unui numar de 8 stâlpi degradati, lucrări care impun demolarea acestora. Lucrarile de dezafectare se vor realiza la finalizarea lucrarilor la linia noua de alimentare cu energie electrica si constau in desfacerea conductorilor electrici de pe stalpi, dezgolirea fundatiei stalpului, extragerea mecanizata a stalpului si a fundatiei acestuia. Refacerea amplasamentului va consta in umplerea gropii cu material rezultat de la fundatiile noi, compactarea si aducere la cota. Lucrarile se vor desfasura in ultima luna de realizare a investitiei (luna a 6-a) si vor dura cca 10 zile.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Refacerea amplasamentului va consta in umplerea gropii cu material rezultat de la fundatiile noi, compactarea si aducere la cota.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

Nu sunt prevazute cai noi de acces sau schimbari ale celor existente.

- metode folosite în demolare;

Lucrarile de demolare a stalpilor inlocuiti constau in:


PANU”


-dezgolirea fundatiei; -extragerea stalpului cu fundatie. Metodele folosite la demolare sunt traditionale: –sapatura manuala si mecanizata pentru dezgolirea fundatiei; -extragere mecanizata (prinderea stalpului de bratul macaralei si ridicarea acestuia).

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Au fost analizate doua variante: -varianta “0” fără implementarea proiectului; -varianta “I” implementarea proiectului fără demolarea stalpilor; -varianta “II” implementarea proiectului cu demolarea fundațiilor stâlpilor demolați. Varianta “0” nu este acceptabilă deoarece rămâne un grup de 11 consumatori fără energie electică și nu este asigurată siguranța in exploatare a retelelor electrice aeriene de joasa tensiune din zona PTA Colibita 1 si respectiv PTA Ocol Silvic, din localitatea Colibita conform prevederilor Standardului de Performanta al Serviciului de Distributie. Varianta “I” implementarea proiectului fără demolarea stalpilor nu este acceptabilă din punct de vedere al suprafeței ocupate de construcți și cel al aspectului inestetic Varianta “II” implementarea proiectului cu demolarea stâlpilor dezafectati, satisfice nevoia de energie electică a unui grup de 11 consumatori; va fi asigurată siguranța in exploatare a retelelor electrice aeriene de joasa tensiune din zona PTA Colibita 1 si respectiv PTA Ocol Silvic, din localitatea Colibița conform prevederilor Standardului de Performanta al Serviciului de Distributie; nu va fi affect aspectul vizual al zonei.

Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu,

eliminarea deșeurilor).

Deșeurile rezultate din demolare sunt deșeuri reciclabile. În funcție de starea tehnică a stâlpilor aceștia se vor reutiliza. Deșeul din fundații și stâlpii care nu pot fi reutilizți vor fi valorificați la firme de construcții în vedere reutilizării ca materiale de umplutură.


PANU”


V. Descrierea amplasării proiectului

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Proiectul analizat nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare. - localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Perimetrul este situat în intravilanul/extravilanul localitatii Colibita, comuna Bistrita Bârgăului. In vecinatate nu sunt monumente istorice sau situri arheologice -harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atiat naturale ciat si artificiale, si alte informatii privind:

• folosintele actuale si planificate ale terenului atiat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia;

• politici de zonare si de folosire a terenului; • arealele sensibile; • detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in

considerare.

Planurile de situatie sunt prezentate in anexa.


PANU”



PANU”


Planul de amplasare în zonă a proiectului


PANU”


Vecinatati ale terenului la linia de joasa tensiune: NORD- SUD – cladiri rezidentiale EST -VEST – drumul judetean DJ 173A Vecinatati ale terenului la linia de joasa tensiune: NORD - NORD-EST – vegetatie forestiera, cladiri rezidentiale SUD– drumul judetean DJ 173A VEST – vegetatie forestiera, cladiri rezidentiale

Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi adiacente

acestuia

Conform Certificatului de Urbanism nr.72 din 03.07.2020 folosinta actuala a terenului este drum si faneata.

Politici de zonare şi de folosire a terenului

Zona este reglementata prin PUG-ul Comunei Bistrița Bîrgaului. Conform Certificatului de urbanism nr. 72 din 03.07.2020 emis pentru proiectul analizat, amplasamentul este situat în intravilanul/extravilanul localitatii Colibita, in UTR C7.

Arealele sensibile

Amplasamentul este situat in situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0051 Cusma.

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate

sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție

națională Stereo 1970

Tipul de echipament X Y stilp SE10 - proiectat 497220.2250 628508.1453 stilp SE4 - proiectat 497247.9596 628476.7736

stilp SE10 - proiectat 497275.0048 628447.6016 stilp SE10 - proiectat 497297.8203 628415.8352 stilp SE10 - proiectat 497327.2988 628362.0872 stilp SE10 - proiectat 497352.2600 628316.6533 stilp SE10 - proiectat 497361.0909 628270.0205 stilp SE10 - proiectat 497369.9096 628224.5526 stilp SE10 - proiectat 497398.0837 628184.5821


PANU”


stilp SE10 - proiectat 497436.3315 628164.9859 stilp SE11 - proiectat 497475.2862 628154.7097

stilp SC15014 - proiectat 497492.7165 628142.1644 stilp SC15014 - proiectat 497492.7165 628142.1644

stilp SE11 - proiectat 497530.2495 628180.6332 stilp SE10 - proiectat 497562.5563 628222.9071 stilp SE10 - proiectat 497584.2807 628253.2937 stilp SE4 - proiectat 497621.1814 628280.3023

stilp SE10 - proiectat 497654.8886 628304.9735 stilp SE4 - proiectat 497685.3642 628331.2480

stilp SE10 - proiectat 497706.6566 628349.7455 stilp SC15014 - proiectat 497492.7165 628142.1644

stilp SE10 - proiectat 497494.8488 628123.6310 stilp SE10 - proiectat 497489.8983 628076.9548 stilp SE10 - proiectat 497469.7712 628037.1303 stilp SE10 - proiectat 497450.9122 627998.8487 stilp SE10 - proiectat 497431.6555 627964.5533 stilp SE4 - proiectat 497420.8893 627924.8661

stilp SE10 - proiectat 497410.5326 627886.2941 stilp SE10 - proiectat 497389.3123 627847.8728 stilp SE10 - proiectat 497378.5472 627807.8124 stilp SE10 - proiectat 497362.5454 627779.0257

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luata în considerare

Datorita specificului proiectului si a situatiei existente in teren nu a fost luata in considerare alta varianta de amplasament.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile

a. protecția calității apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

În perioada de realizare

Nu vor exista surse de poluare a apei. Supratraversare raului Bistriţa cu LEA de JT 0,4 kV se va face intre doi stalpi, distanţa dintre stâlp şi malul stâng al cursului


PANU”


de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi stâlpul proiectat este de 34.11 m. Stalpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Utilajele vor traversa raul peste podetul existent. Supratraversarea se va realiza aval de confluenţa cu râul Pănuleţ şi la aproximativ 3 km. amonte de lacul Colibiţa. În perioada de funcționare

Nu vor exista surse de poluare Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Nu sunt necesare masuri speciale de protectie a apelor.

b. protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi; In perioada de executie Principalele surse de emisii în atmosferă vor fi reprezentate de:

-traficul rutier, substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2, etc.rezultate din arderea carburanţilor în motoare, -lucrarile de sapatura de la care rezulta pulberi.

In perioada de exploatare Nu vor exista surse de poluare. Instalaţiile pentru dispersia poluanţilor în atmosferă

În perioada de construire sursele de poluare vor fi difuze, se vor întreprinde o serie de acțiuni pentru reducerea poluării aerului, dintre care menționăm: -întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomăndarilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării; -se vor folosi în principal utilaje şi echipamente performante care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise; -materialul rezultat din sapatură se va depozita temporar in zona de lucru, se va utiliza la refacerea amplasamentului.


PANU”


In cazul mijloacelor de transport nivelul de noxe emis este limitat prin verificarile tehnice periodice. Ordinul 462/1 993 Art. 17 prevede: “Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulaţie a autovehiculelor rutiere- operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima dată în ţară a autovehiculelor de producţie indigenă sau importate, cât şi prin Condiţiile Tehnice prevazute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară. Stabilirea limitelor de emisie maxim admise se face de către Ministerul Transporturilor împreuna cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, urmărindu-se alinierea la Regulamentele ECE-ONU, precum şi la Regulamentele practicate în ţările europene.

c.protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi de vibraţii În perioada de executare a lucrărilor propuse în proiect, sursele de zgomot

sunt reprezentate de către: -utilajele care efectuează lucrările de construire; -mijloacele auto care participă la lucrările de construire.

În perioada de functionare a obiectivului nu vor fi surse de zgomot.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

In ceea ce priveste protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de realizare a investitiei nu vor fi realizate amenajari speciale. Pentru perioada de executie vor fi recomandate o serie de masuri de diminuare a impactului produs de zgomotul si vibratiile generate in incinta santierului:

� desfăşurarea lucrărilor strict pe amplasamentele supuse avizării, astfel rezultând o limitare a zgomotelor produse de trafic în zonă;

� vor fi utilizate numai utilajele şi vehiculele cu inspecţia tehnică la zi; � se va respecta programul de lucru pe timpul zilei; � reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona de lucru: viteza scăzută poate

reduce nivelul de zgomot cu până la 5 dB; Impactul asociat acestor surse de poluare, in perioada de realizare a investitiei, este unul direct, potential negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca și


PANU”


complexitate și extindere, cu probabilitate redusă de producere. In perioada de funcționare probabilitatea producerii unui impact este nulă. d.protecţia împotriva radiaţiilor

Sursele de radiaţii Realizarea proiectului şi functionarea acestuia nu necesita utilizarea de materiale radioactive. Instalatiile electrice sunt surse de radiatii neionizante. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor Prin distanţele de protecţie impuse de normele tehnice în vigoare, luate în considerare la elaborarea proiectului, se asigură încadrarea în aceste valori pentru personalul de exploatare. Cu privire la protecţia publicului la acţiunea radiaţiilor neionizante ordinul MSP 1193/2006 prevede intensităţi de câmp electric de maximum 5 kV/m, intensităţi maxime de câmp magnetic de 80 A/m şi inducţie magnetică de maxim 0,1 mT. Respectarea distanţelor de siguranţă impuse de actele normative în vigoare cu privire la instalatiile electrice de medie tensiune şi a limitărilor cu privire la construcţiile din apropierea acestor instalaţii asigură încadrarea expunerilor în domeniul valorilor admise pentru public.

e.protecţia solului şi subsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

In perioada de realizare a investitiei solul si subsolul pot fi afectate ca urmare a: -executarii sapaturilor pentru fundatii la stalpii noi si dezvelirea fundatiilor si extragerea stalpilor deteriorati; -pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele folosite pe amplasament. In perioada executarii sapaturii se modifica local geometria solului. Menționăm ca suprafața afectată de săpătură este S = 69,48 m2, din care S = 11,44 m2 se vor aduce la starea inițială. Suprafața ocupata definitiv va fi S = 38,04 m2. Produsele petroliere (motorina uleiuri minerale) se pot scurge pe amplasament de la motoarele autovehiculelor care transporta materiale de constructie.

In perioada de functionare a investitiei


PANU”


Nu vor exista surse de poluare. Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi a subsolului

In perioada de realizare pentru a minimiza impactul care ar putea survenii asupra solului se vor lua masurile necesare pentru a limita scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin imprastierea unui strat de nisip absorbant, dupa care vor fi eliminate prin depozitarea in container special amenajat, si vor fi eliminate de pe amplasament, printr-o firma specializata. Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de fundare se vor utiza partial la aducerea terenului la cota în zona de demolare a stâlpilor. Surplusul de material excavat se va elimina de pe amplasament prin grija constructorului. In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, nu vor fi realizate lucrari si dotari speciale.

f.protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Lucrările prevăzute în proiect sunt amplasate in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cusma, in intravilanul/extravilanul localitatii Colibita. Prin specificul proiectului lucrările se vor desfășura, în cea mai mare parte, în trama drumului DJ 173 A și a drumurilor de exploatare existente. Linia electrică de joasă tensiune este amplasate în trama drumului județean DJ 173A, proiectul prevede schimbarea conductorilor electrici, plantarea stalpilor de susținere și extragerea a 8 stalpi care nu corespund din punct de vedere tehnic. Lucrările se vor desfășura pe amplasamentul existent. Nu se preconizează impact cumulativ cu proiectul de extindere a sistemului de alimentare cu apa si canalizare deoarece caracteristicile acestor proiecte fac ca lucrarile sa nu poata si executate simultan in aceilasi punct de lucru.

În vecinătatea perimetrului liniei electrice de medie tensiune, conform harților de distribuție a habitatelor, se întâlnesc următoarele habitate cu valoare conservativă:

-91E0* Almus glutinosa și Frasinus excelsior; -9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

-9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană: Vaccinio-Piceetea. Linia electrică de medie tensiune va urma trama drumurilor de exploatare existente. Amplasamentul nu va intersecta hanitate cu valoare conservativă, nu se va produce fenomenul de fragmentare, izolare, la nivelul habitatelor din zona.

Pentru implementarea și funcționarea proiectului nu sunt necesare lucrări de defrișare a vegetației forestiere.


PANU”


Amplasamentul liniei de înaltă tensiune nu intersectează aceste habitate forestiere, pe limita habitatului 91E0* Almus glutinosa și Frasinus excelsior va fi amplasat un stalp din beton ce va ocupa suprafata de 0,2 m2. Lucrările sunt de mincă amploare , constau în săparea fundației la stălpi și plantarea acestora. Aceste lucrări nu dezvoltă cantități importante de poluanți care să modifice calitatea aerului din zonă. Fundațiile stâlpilor vor fi din beton, material inert care nu modifică calitatea solului, subsolului sau a apei subterane și fundații burate în care rigidizarea se face cu piatră spartă și pământ, deasemenea materiale inerte. Funcționarea liniei electrice nu va produce poluanți. Linia electrică este prevăzută cu împământări și protecție la scurt-circuitare. În ceea ce privește habitatul acvatic acesta nu va fi afectat de linia electrică, supratraversa râul Bistrița se va face cu doi stâlpi. Distanţa dintre primul stâlp şi malul stâng al cursului de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi al doilea stâlp proiectat este de 34.11 m. Stâlpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Traversarea râului de către utilaje se va face pe podul existent. Nu se va modifica calitatea apei râului Bistrița. Speciile cu valoare conservativa la nivelul sitului sunt:

• mamifere Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx si Lutra lutra;

• amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni;

• pesti Cotus gobio, Barbus carpathicus, Romanogobio uranoscopus, Eudontomyzon danfordi;

• nevertebrate Euplagia quadripunctaria, Euphydriya matura, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Pholidoptera transsylvanica;

• plante Campanula serrata si Tozzia carpathica. Conform harților de distribuție, perimetrul de implementare a proiectului

intersectează zone in care au fost identificate/sunt posbil prezente specii protejate, astfel:

� urs (Ursus arctos) linia electrică va traversa zonă unde numarul de exemplare este mai mic de 2 și zonă unde numarul de exemplare este de 5 - 6;

� râs (Lynx lynx) in zona pot fi între 0 și 1 exemplar; � lup (Canis lupus) linia electrică va traversa zonă unde numarul de exemplare

este mai mare de 1 și zonă unde numarul de exemplare este de 0-1; � vidra (Lutra lutra) amplasamentul este situat în zona cu prezență probabilă a

speciei, pot fi între 0 și 1 exemplar. Specia este prezentă aval de barajul de la


PANU”


colibița, între baraj și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km);

� buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegate) este prezentă pe râul Bistrița, puncte de observație sunt în zona Panu;

� tritonul cu creasta (Triturus cristatus) este pseudo-prezenta, punctul de observație a speciei este situat la limita vestică a sitului;

� tritonul carpatic (Triturus montandoni) este prezenta, punctul de observație a speciei cel mai apropiat este pe unul dintre afluentii de dreapta a râului Bistrița, la cca 200 m față de limita nord-estică amplasamentului zona Panu;

� zglăvoc (Cotus gobio) este prezentă în apele râului Bistrița, � chiscarul Eudontomyzon danfordi este prezentă în apele râului Bistrița, pe un

sector de cca 200 m înainte de vărsarea în lacul Colibița; � Porcuțorul de râu (Romanogobio uranoscopus) și mreana (Barbus carpathicus)

nu sunt prezene în zona amplasamentului; � Fluturele tigru din Jersey (Euplagia quadripunctaria), zona reprezintă habitat

potențial, punctul de observare este la peste 2 km de limita vestică a amplasamentului (PTA Colibița 1);

� Fluturele matura (Euphydriya matura) este pseudo-absentă; � Albilița de pădure (Leptidea morsei) este pseudo-absentă, � Fluturele roșu al măcrișului (Lycaena dispar) zona amplasamentului este

incadrata la habitat potențial pentu specie, punctele în care a fost observata sunt la distanțe de peste 4 km;

� Cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) este pseudo-absentă in zona amplasamentului.

� Cupa vacii (Hiracium rotundatum) specia este prezenta la limita sud-estica a amplasamentului.

Cu toate că raportat la harțile de distribuție, amplasamentul intersectează zone

in care au fost identificate/sunt posibil prezente mamifere mari, datorită situației prezente în teren, (gospodării, prezența câinilor, viața citadină), prezența acestora pe perioada realizării proiectului este excusă. Habitatul acvatic nu va va fi afectat, nu sunt prevăzute lucrări în albia minorî a râului Bistrița. În ceea ce privește speciile de nevertebrate, amplasamentul lucrărilor și vecinatățile acestuia nu prezintă condiții de habitat pentru specii.


PANU”


Luand in considerare natura lucrărilor propuse și condițiile prezente in teren, putem trage concluzia ca habitatele și speciile cu valoare conservativă nu vor fi afectate. Impactul indus de lucrările de realizare a proiectului/ funcționarea acestuia asupra biodiversității poate fi considerat neutru. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversitatii

Masurile si dotarile pentru protectia aerului, apelor, solului si subsolului vor contribui la mentinerea unui impact redus asupra biodiversitatii zonei. Nu sunt necesare dotari speciale, dar subliniem importanta instruirii si constientizarii personalului de executie in ceea ce priveste protectia mediului, in special urmatoarele aspecte: -se va urmari ca lucrarile sa se desfasoare strict in perimetrul amplasamentului fara a ocupa suprafete sulplimentare, - respectarea regulamentelor/instructiunilor si a programului de lucru, - depozitarea materialelor de constructii si depozitarea temporara a deseurilor, - modul de actiune in caz de poluare accidentala, - utilizarea utilajelor si a mijloacelor de transport in stare buna de functionare si reviziile tehnice la zi.

Toate lucrarile se vor executa sub controlul si responsabilitatea sefului de lucrari.

Masuri prevazute în Avizul nr. 214/2020 eliberat de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate:

1.respectarea prevederilor Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, aprobat prin OMMAP nr. 1026/2016;

2.immplementarea proiectului se va face numai în zona menționată în memoriul de prezentare, cu respectarea prevederilor din documentația tehnică, în vederea reducerii potențialului impact asupra speciilor protejate din situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma;

3.se interzice degradarea sub orice formă a suprafețelor acvatice cu prezență a speciilor de amfibieni;

4.materalele folosite pentru implementarea proiectului (stâlpi, conductoare, beton, etc.) nu se vor depozita pe amplasament, se vor pune direct în operă;

5.materialele rezultate din demolări vor fi încărcate și evacuate imediat, fără a le depozita pe amplasament;


PANU”


6.sunt interzise schimburile de lubrifianți și reparațiile utilajelor și a mijloacelor de transport utilozate în procesul tehnologic, pe perimetrul proiectului și în interiorul sitului;

7.la finalizarea etapei de execuție, suprafețele afectate vor fi aduse la starea inițială sau la o stare cât mai apropiată față de aceasta, utilizând metode de refacere neinvazive asupra speciilor și habitatelor vegetale;

8.în cazul producerii unor accidente susceptibile a avea impact negativ asupra obiectivelor de conservare din situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, titularulare obligația să ia în regim de urgență toate măsurile necesare pentru eliminarea/limitarea efectelor negative și să anunțe în doua ore de la constatare. Totodata titularului îi revine obligația de a suporta costurile necesare readucerii într-o stare de conservare favorabilă a populatiilor speciilor ce fac obiectul desemnării sitului;

9.gestionarea deșeurilor tehnologice și a celor menajere se va realiza conform legislației în vigoare – Legea nr.211/2011-privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;

10.personalul angajat va fi instruit cu privire la faptul că proiectul va fi implementat în situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, cu precădere asupra măsurilor și responsabilităților ce le revin privind protecția acestora, precum și pentru cunoașterea și respectarea prevederilor legale în domeniul protecției factorilor de mediu. g.protecţia aşezarilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional

Lucrările prevăzute în proiect se vor realiza în zona locuințelor. În zonă nu sunt obiective de interes public, monumente istorice și de arhitectură. În perioada lucrărilor prevăzute în proiect nu vor rezuta poluanti care sa afecteze asezarile umane si obiectivele de interes public.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezarilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public In cadrul proiectului nu va fi necesar sa se prevada lucrări, dotări şi măsuri suplimentare, față de cele de natură tehnologică, pentru protecția așezarilor umane.


PANU”


h.gospodarirea deşeurilor generate pe amplasament Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

Deseurile rezultate in perioada de realizare a investitiei -pamânt si pietre din excavatii cod 17 05 04 cca 106 m3; -beton (stalpi și fundatii demolate) cod 17 01 01 cca 30 m3; -cabluri electrice cod 17 04 02 520 m - deseuri menajere cod 20 03 01 se vor colecta in pubela tipizata si se vor evacua de pe amplasament.

Deșeurile vor fi gestionate de firma constructorului. Deseurile rezultate in perioada de functionare

În perioada de funcționare normală nu se generează deșeuri. În cazul unor defecțiuni vor rezulta deșeuri de echipamente electrice.

Deșeurile se vor încărca în mijloace de transport si se vor elimina pe măsura generării.

Deșeul din săpătură se reutilizeaza parțial la umplerea tranșeiei de la linia electrică subterană și a gropilor rezultate de la extragerea stâlpilor înlocuiți.

Deșeul de beton stalpii după extracție vor încărcați în mijloc de transport si transportați la SC ELECTRICA SA. Aici se va face evaluarea lor și în funcție de starea tehnică se valorifică ca atare sau se va valorifica împreună cu betonul din fundații ca material de umplutură prin firmele de construcții.

Deșeul de cabluri se va încărca în mijloc de transport si transporta la SC ELECTRICA SA urmând a fi valorificat.

Ambalajele din plastic (PET-urile) și hârtie și carton vor fi colectate selectiv in pubela tipizată. Vor fi gestionate de către constructor. Deseul menajer se va colecta in pubela tipizata, se va prelua de catre firma de salubritate prin grija constructorului.

Programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate;

Planul de gestionare a deșeurilor;


PANU”


Anteprenorul va intocmi un Plan de management al deseurilor ce va urmari: - reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si diminuarea cantitatii de deseuri generate; - colectarea selectiva, reciclarea/valorificarea deseurilor si depozitarea acestora în conditii de siguranta; - colectarea selectiva a deseurilor sa se faca in containere etichetate corespunzator si amplasate in interiorul santierului; - ca toate deseurile reciclabile sa fie valorificate; -ca transportul deseurilor menajere si a deşeurilor inerte sa se realizeze prin intermediul unei firme specializate la cel mai apropiat depozit de deseuri inerte; - apele uzate de tip menajer vor fie vidanjate. i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse In perioada desfaurarii lucrarilor se vor utiliza carburanti (motorina, benzina) si lubrifianti (ulei de motor, ulei hidraulic etc Echipamentele achiziţionate (conductoare) pentru execuţia lucrărilor proiectate nu conţin substanţe periculoase (uleiuri cu PCB, dielectric toxic, etc.). Modul de gospodarire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

In perioada de construire carburantii vor fi aprovizionați de la stații de

distribuție. Lubrifianții vor fi achizitionați de la agenții economici autorizați care fac schimbul de ulei și preiau uleiul uzat.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității. Solul pe care vor fi plantați 5 stâlpi de medie tensiune, în suptafață de cca 7 m2 se va modifica, din pășune se va transforma în construcții, restul stâlpilor se plantează în trama drumului. Executia lucrarii presupune realizarea de fundatii turnate si burate la stalpii proiectati, respectiv de tip SE10 si SE4, la sfarsitul realizarii lucrarilor terenul va fi adus la starea initiala.


PANU”


VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane

În perioada de realizare a investitiei propuse prin prezentul proiect, pot aparea o serie de forme de impact asupra populatiei din vecinatatea amplasamentului datorate urmatoarelor: -transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare, care pot cauza disconfort prin zgomot; -lucrările la fundațiile stâlpilor și plantarea acestora pot crea un disconfort si perturbarea traficul rutier. Sub aspectul caracterului sau, impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, potential negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate redusa de producere. Impactul biodiversitatii Luand in considerare natura lucrărilor propuse și condițiile prezente in teren, putem trage concluzia ca habitatele și speciile cu valoare conservativă nu vor fi afectate. Impactul indus de lucrările de realizare a proiectului/ funcționarea acestuia asupra

biodiversității poate fi considerat indirect, reversibil, negativnesemnificativ/nul. În perioada de executie, impactul generat de proiect, va fi unul nesemnificativ/nul, avand in vedere faptul ca: -amplasamentul proiectului este situat in zona antropizata, trama drumului judetean DJ173A, trama drumurilor de exploatare, a locuintelor, resorturilor, vilelor si a vietii citadine pe proprietatile private din vecinatate fac practic imposibila prezenta speciilor protejate de carnivore mari. Lucrările nu se vor executa în zone umede nu vor fi afectate speciile de amfibieni amfibieni; -nu sunt prevăzute defrișări de vegetatie forestieră vegetatia; -nu se pune problema de fragmentare, izolare, schimbari in densitati, populatii la nivelul habitatelor si speciilor din zona; -proiectul nu contravine obiectivelor de conservare a speciilor cu valoare conservativa prezentate in Planul de Management al Sitului Cusma; -realizarea obiectelor prevăzute în proiect nu afecteaza negativ semnificativ speciile si habitatele cu valoare conservativa din cadrul sitului. Impactul poteţial asupra solului


PANU”


In perioada de executie a lucrarilor, se vor desfasura activitati specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra solului si subsolului, cu efect temporar, pe termen scurt, insa acesta va fi unul nesemnificativ. Impactul asupra solului, in perioada de executie se poate manifesta fie direct, fie indirect prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate, in perioada de executie a lucrarilor sunt urmatoarele: -modificari fizice ale solului in zona amplasamentului unde se realizeaza lucrarile; -pierderi accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru, posibilitate relativ redusa in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului. Activitatile desfasurate in perioada de executie a lucrarilor proiectate au un potential impact temporar, pe termen scurt asupra solului, insa se apreciaza ca respectarea masurilor de protectie si organizatorice adecvate, precum si manifestarea efectelor pe o perioada limitata de timp, vor diminua impactul asupra solului si subsolului.

In perioada de exploatare nu va exista impact asupra solului și subsolului. Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei Atat in perioada de executie cat si in cea de functionare a obiectivului nu va exista probabilitatea unui impact asupra calitatii şi regimului cantitativ al apei.

Impactul asupra calităţii aerului şi climei

Impactul asupra calitatii aerului perioada constructiei va fi direct, temporar, pe termen scurt si reversibil. In perioada de exploatare, nu va exista impact asupra asupra aerului. Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin proiect, se va genera un impact negativ, direct, de scurta durata si temporar, reprezentat prin zgomotul si vibratiile specifice activitatilor de constructie, generate de utilajele si mijloacele de transport din santier.

In perioada de exploatare, nu va exista impact datorită zgomotului și vibrațiilor.

Impactul asupra peisajului şi mediului vizual


PANU”


In perioada de executie putem aprecia un impact direct si negativ asupra peisajului, datorat lucrarilor specifice de constructii, insa acesta va fi pe termen scurt, temporar, pe durata executarii lucrarilor de constructii. Pe perioada de executie se modifica peisajul, acesta devenind unul specific santierelor de constructii, dar cu durata temporara, pana la finalizarea lucrarilor. Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata scurta, temporara si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor.

In perioada de exploatare, avand in vedere natura investitiei, se apreciaza faptul ca nu se va genera un impact negativ.

Impatul asupra patrimoniului istoric si cultural

Proiectul propus nu intervine asupra obiectivelor de interes istoric si cultural. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen

scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ)

Impactul direct se va produce asupra solului si subsolului. Impactul indirect se va datora zgomotului, gazelor de eșapament și a pulberilor, va fi negativ, dar nesemnificativ. Pulberile antrenate de utilaje și de mijloacele de transport vor fi reduse. Impactul secundar va fi pozitiv se va manifesta asupra sanatatii populatiei. Impactul cumulativ Probabilitatea aparitiei impactului cumulativ pe traseul mijloacelor de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale cu utilajele si mijloacele de transport ce vor functiona la proiectele prevazute in localitatea Colibita este redusă deoarece : -lucrările la sistemul de alimentare cu apă, modernizarea drumului județean si cele prevăzute în proiect nu pot fi executate simultan pe același tronson de drum. În zona Panu nu sunt prevăzute sisteme de alimentare cu apă și canalizare; -lucrarile propuse prin proiect sunt de amploare redusa, numarul de mijloace de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale este mic. Aprovizionarea nu se face zilnic ; -intervalul de timp in care se poate produce incrucisarea mijloacelor de transport de la celelalte proiecte este de ordinul minutelor ; -punctele de incrucisare nu sunt fixe, sunt aleatorii, nu se poate identifica o zona de cumulare a poluantilor ;


PANU”


-sursele de poluare de la mijloacele de transport sunt surse difuze, se disperseaza in lungul traseului ; -emisia poluantilor la mijloacele de transport este limitata prin constructia motoarelor si este verificaricata periodic (anual). Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

Impactul va avea un caracter local, numai in punctele de lucru. Se apreciaza ca impactul asupra mediului generat de realizarea lucrarilor este nesemnificativ, in special datorita faptului ca aceasta este pe termen scurt. Nu se pune problema extinderii impactului asupra zonelor adiacente, astfel incat sa afecteze factorii de mediu din aceste zone. Magnitudinea şi complexitatea impactului

Se considera ca magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul

propus, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona. Lucrarile de constructii nu au grad ridicat de dificultate sau complexitate.

Probabilitatea impactului

Posibilitatea de aparitie a impactului asupra factorilor de mediu, in perioada de executie, va avea caracter local. Probabilitatea unui impact semnificativ este nula. Toate utilajele si echipamentele aferente prezentei investitii vor avea un grad ridicat de performanta care vor indeplini toate cerintele de mediu aferente, iar executia lucrarilor va fi supravegheata de personal competent si instruit inclusiv in probleme de mediu.

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

In perioada de executie: -durata impactului: impactul asupta solului se va manifesta pe perioada realizarii lucrarilor de plantare a stâlpilor de susținere a conductorilor electici, a transformatorului, de extragere a celor depreciați și a duratei de viață a liniei electrice. Impactul asupra aerului și a biodiversității este pe durata determinata, pe perioada realizarii lucrarilor de constructie : -frecventa impactului: lucrarile de constructie se vor derula intr-o etapa compacta de 5 luni;


PANU”


-reversibilitatea impactului: impactul asupra aerului este reversibil deoarece nu vor mai functiona utilaje si mijloace de transport.

In perioada de functionare: -durata impactului: impactul pozitiv asupra populatiei va fi pe durata de functionare a obiectivului de investitii . Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului Proiectul nu va genera un impact semnificativ asupra mediului, nu se impun masuri suplimentare fata de cele de ordin tehnologic.

Natura transfrontiera a impactului

In ceea ce priveste proiectul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului

transfrontalier.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a proiectului se vor monitoriza factori de mediu astfel:

-identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii specifice de poluanţi; -pastrarea evidentei gestiunii deseurilor rezultate; -semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare; -marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului aferent constructiei; -stabilirea unui plan de intervenţie în cazul în care se produce o poluare accidentala.


PANU”


IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe /strategii /documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele). Proiectul nu intra sub incidenţa actelor normative amntite. B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat. Proiectul se va realiza cu finanțare din surse proprii.

X. Lucrări necesare organizării de șantier: Descrierea lucrarilor necesare organizării de şantier

Nu este necesară organizare de șantier propriu-zisă. Prin natura investiției obiectele prevăzute se vor aduce pe amplasament și se vor pune în operă. Organizarea de santier se va face numai in culoarul de lucru, suprafata reprezentand traseul liniei electrice, zona frontului de lucru va fi semnalizata prin mijloace corespunzatoare de avertizare. Utilajele de lucru (macarale, PRB…), autovehiculele de transport materiale si muncitorii se vor deplasa zilnic la locul de executie al lucrarii. Asigurarea materialelor necesare executiei lucrarilor se va face de la distribuitori autorizati; acestea vor fi insotite de certificate de calitate, certificate de garantie, buletin de incercari, certificate de conformitate. Accesul la lucrarile propuse se va face de pe drumurile publice, existente in zonă. În perioada propusa se va respecta programul de lucrari intocmit de constructor si


PANU”


acceptat de beneficiar, in conformitate cu autorizatia de constructie emisa de primaria comunei Bistrița Bîrgăului. Beneficiarul are obligatia de a urmari modul de executie al lucrarilor si respectarea legislatiei SSM, de mediu in vigoare pe toata perioada de executie a lucrarilor. Constructorul va lua toate masurile necesare pentru preintampinarea accidentelor de munca si poluarii apelor subterane, de suprafata, poluarea solului si a aerului. Localizarea organizarii de şantier Nu va exista organizare de șantier. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier; Nu vor exista surse de poluare. Dotări şi măsuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

Nu se impun măsuri și dotări pentru controlul emisiilor.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile: Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

Poluarea accidentală este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale factorilor de mediu prin accident, avarie sau alta cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitaţi naturale. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori de scurtă durată. Lucrările de refacere a amplasamentului vor avea in vedere următoarele: -recoltarea de probe pentru stabilirea zonei afectată de poluare;

-tipul de poluant ajuns pe sol, respective motorina; -metoda de decontaminare va fi off sit, motiv pentru care se va face decopertarea zonei poluate;


PANU”


- depozitarea materialului decopertat în container închis; -evacuarea de pe amplasament a materialului contaminat de catre agent economic autorizat.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

În perioada de implementare și operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atât integritatea mijloacelor de transport, încarcatura acestora precum şi mediul încojurator. Poluarile accidentale pot apare şi în cazul unor accidente în care sunt implicate substanțe petroliere (motorina și lubrifiantii).

Existenta unui plan de intervenţie în caz de poluări accidentale reprezintă, de asemenea, o bună practică, fiind dublată de o comunicare eficientă cu factorii interesaţi sau care pot fi eventual afectaţi. Planul de intervenţii în caz de poluări accidentale prin conţinutul său va asigura proceduri şi va descrie mijloacele de intervenţii rapide şi eficiente pentru minimizarea efectelor şi remedierea eventualelor daune aduse factorilor de mediu.

Planul de interventie în caz de poluări accidentale.

Una dintre măsurile importante pentru protecţia factorilor de mediu o reprezintă activitatea de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Planul întocmit va avea caracter de instrument de lucru aplicabil în caz de necesitate. Regulile generale de management operaţional sunt aplicabile tuturor persoanelor fizice sau juridice care vor desfăşura activităţi pe amplasamentul şantierului. Responsabil cu aplicarea măsurilor în caz de poluări accidentale este şeful de şantier în perioada de constucție și șeful unității în perioada de funcționare. În activitatea de întocmire a Planului de intervenţie în caz de poluări accidentale este necesară parcurgerea următoarelor etape: - inventarierea punctelor critice din şantier; - stabilirea listei poluanţilor potenţiali: - identificarea cauzelor care pot genera poluări accidentale:accidente tehnice; defecţiuni, avarii; lipsa controlului activităţilor cu risc de poluare - manipulare, spălare, încărcare, descărcare; neglijenţe/acţiuni intenţionate; calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, secetă); - stabilirea mijloacelor de intervenţie (utilaje + materiale) pentru :prevenirea poluării; înlăturarea efectelor; restabilirea situaţiei normale în vederea refacerii ecosistemului afectat.


PANU”


Mod de acţiune în caz de poluare accidentală Persoana care observă fenomenul anunţă imediat şeful de şantier/șeful unității care dispune: • anunţarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zonă; • anunţarea imediată a autorităţilor competente de protecţia mediului şi apoi informarea periodică asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia. Persoanele desemnate, cu atribuţii în combaterea poluării accidentale acţionează pentru: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei; limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante; îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante; colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea respectării sau, după caz, a neutralizării ori distrugerii substanţelor poluante. În vederea prevenirii poluărilor accidentale se vor lua următoarele măsuri: -utilajele și mijloacele de transport vor avea starea tehnică bună, vor fi verificate periodic în ceea ce privește nivelul de monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de eșapament și vor fi puse în funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni;

-se va depozita corespunzator deseul rezultat.

În cazul unor poluari accidentale datorate defecţiunii soldate cu pierderi de produse petrolierere, se va interveni pentru recuperarea acestora în recipienţi metalici, remdierea defecţiunii şi reducerea ariei de răspândire a poluanţilor. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației

După expirarea duratei de viață a pensiunii se va pune în aplicare un ansamblu de măsuri și lucrări de refacere a terenului.

Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului Dupa terminarea executiei lucrarilor se va reface cadrul natural al amlasamentului prin nivelarea terenului, insamintarea de iarba si plantarea de arbusti.


PANU”


XII. Anexe - piese desenate: 1. planul de încadrare în zonă a obiectivului; 2. planul de situație; XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de

interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970

Proiectul propune extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică cu o linie electică aeriană de medie tensiune (LEA MT) în zona Panu ce va deservi un grup de 11 consumatori. Lucrarile au in vedere cresterea gradului de siguranta in alimentarea cu energie electrica.

Se propune realizarea unui racord de medie tensiune care intre PTA Colibita 1 si PTA Ocol Silvic. Racordul va avea o lungime de L = 2795 m astfel: Linie electrica subterana (LES) 20 kV pe lungimea de L = 295 m; Linie eletrica aeriana (LES) 20 kV pe o lungime de L = 520 m; Linie electrica aeriana 20 kV pe o lungime de L = 1980 m. Racordul de medie tensiune va fi realizat cu cablu (din aluminiu izolat) de energie torsadat cu fir purtator pentru liniile electrice de medie tensiune. Se vor monta si plantarea de stalpi noi proiectati prevazuti cu prize de pamantare individuale 13 bucati Pentru zona PANU se prevede montarea unui transformator aerian (pe stâlp) 20/0,4kV – 63kVA și a unor echipamente electrice specific – punct automat de aprindere al iluminatului, descarcatori de joasa tensiune dispositive de legare la paman. Reţelele electrice de joasă tensiune, respectiv reţelele electrice de medie


PANU”


tensiune vor respecta vechiul amplasament al reţelelor electrice aeriene de joasă tensiune existente din zona PTA Colibiţa1 şi respectiv PTA Ocol Silvic, din localitatea Colibiţa. Stâlpii care fac parte din rețeaua electrică nu sunt amplasați pe zona de protecție a vreunui curs de apă. Pentru protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas în retelele JT se va aplica soluţia de protecţie prin legare la nul. Pentru evitarea pericolului ce s-ar ivi datorită unei intreruperi a nulului, acesta se va lega la pământ la stâlpii prevazuţi cu prize artificiale de pământ. Instalaţia de legare la pământ care deserveşte reţeaua de legare la nul trebuie astfel realizată încât rezistenţa de dispersie faţă de pamant, masurată în orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult 4 ohmi. Supratraversări Supratraversare raului Bistriţa cu LEA de JT 0,4 kV se va face intre doi stalpi, distanţa dintre stâlp şi malul stâng al cursului de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi stâlpul proiectat este de 34.11 m. Stalpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Supratraversarea se va realiza aval de confluenţa cu râul Pănuleţ şi la aproximativ 3 km. amonte de lacul Colibiţa.

Supratraversare 1 Stâlp X Y pct. M- mal stâng 497492.7165 628142.1644 2.1- mal drept 497530.2495 628180.6332

Distanța între stâlpi 53,75 m Gabarit conductor/Nivel apă 11,14 m Gabarit conductor/Talveg 11,72 Lațime albie curs de apa Bistriţa 8,5 m Conductor tip TYIR 50OLAL +3 x 50+35 mmp

Accesul pe malul drept se va face pe un pod existent.


PANU”


Imagine zona de supratraversare a râului Bistrița (Sursa Planul de amplasare în zonă)

Linia electrica aeriana de medie tensiune (LEA MT) va fi realiztă din conductor electric din aluminiu, din patru fire izolate cu PVC, tip TA2X(FL)2Y 3x1x50 – 50 OL mmp, cu lungimea L = 2795 m. Linia electrica aeriana de joasă tensiune (LEA JT) va fi realiztă din conductoare din aluminiu torsadate folosite la alimentarea ,transportul si distributia energiei electrice a diferitelor obiective. Conductoare cu manta de PVC sau XLPE si nul purtator din OL-AL 50/8 izolat cu PVC, cu lungimea L = 2865 m. Stâlpi de susținere a cablurilor electrice sunt confecționați din beton armat. Stalpi SE 4 5 buc Stâlpi SE 42 buc Stâlp SC15014 3 buc Postul trafo este construcție metalică monobloc, echipata cu componente specific, va avea rolul de a coborâ tensiunea de la 20 kV la 400 V. montare de echipament electric la PTA-proiectat, constând din : suport metalic şi descarcători cu ZnO; separator tripolar de exterior 24KV, în montaj orizontal, cu CLP; dispozitiv de acţionare separator cu 1 AME; soclu tripolar - proiectat, prevăzut cu descărcatori ZnO pentru siguranţe fuzibile de exterior;


PANU”


trafo putere 20 / 0.4 kV cu Sn = 63 kVA; cutie de distribuţiede tip C.D. 1-4; prevederea şi executarea unei prize de pamântare individuale la PTA-proiectat. executarea şi realizarea a trei coloane pentru ieşirile în reţeaua electrică aeriană de joasă tensiune din PTA-proiectat; Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 sunt urmatoarele: Tipul de echipament Y X stilp SE10 - proiectat 497220.2250 628508.1453 stilp SE4 - proiectat 497247.9596 628476.7736 stilp SE10 - proiectat 497275.0048 628447.6016 stilp SE10 - proiectat 497297.8203 628415.8352 stilp SE10 - proiectat 497327.2988 628362.0872 stilp SE10 - proiectat 497352.2600 628316.6533 stilp SE10 - proiectat 497361.0909 628270.0205 stilp SE10 - proiectat 497369.9096 628224.5526 stilp SE10 - proiectat 497398.0837 628184.5821 stilp SE10 - proiectat 497436.3315 628164.9859 stilp SE11 - proiectat 497475.2862 628154.7097 stilp SC15014 - proiectat 497492.7165 628142.1644 stilp SC15014 - proiectat 497492.7165 628142.1644 stilp SE11 - proiectat 497530.2495 628180.6332 stilp SE10 - proiectat 497562.5563 628222.9071 stilp SE10 - proiectat 497584.2807 628253.2937 stilp SE4 - proiectat 497621.1814 628280.3023 stilp SE10 - proiectat 497654.8886 628304.9735 stilp SE4 - proiectat 497685.3642 628331.2480 stilp SE10 - proiectat 497706.6566 628349.7455 stilp SC15014 - proiectat 497492.7165 628142.1644 stilp SE10 - proiectat 497494.8488 628123.6310 stilp SE10 - proiectat 497489.8983 628076.9548 stilp SE10 - proiectat 497469.7712 628037.1303 stilp SE10 - proiectat 497450.9122 627998.8487 stilp SE10 - proiectat 497431.6555 627964.5533 stilp SE4 - proiectat 497420.8893 627924.8661 stilp SE10 - proiectat 497410.5326 627886.2941 stilp SE10 - proiectat 497389.3123 627847.8728 stilp SE10 - proiectat 497378.5472 627807.8124 stilp SE10 - proiectat 497362.5454 627779.0257

b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar -numele ariei naturale protejate de interes comunitar: Cusma; - codul ariei naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0051


PANU”


Amplasamentele planificate pentru lucrarile specificate in proiect se afla in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cusma. Situl este situate in sectorul central Nordic al Carpatilor Orientali si include atat bioregiunea Alpina, reprezentata prin Muntii Calimani si Muntii Bargaului, cat si bioregiunea Continentala prin Piemontul Calimanilor, Depresiunea Budacului si Depreiunea Livezile-Bargau. Longitudine 24.0029472 Latitudine 47.0039055 Suprafata 44084,20 ha In sit domina padurile (72%) in special cele de amestec de fag si brad. Au fost identificate 34 de asociatii vegetale. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului Habitatele si speciile de interes comunitar prezente in cadul sitului natura 2000 ROSCI0051 conform Formularului standard sunt prezentate in continuare.

Lucrările prevăzute în proiect sunt amplasate in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, in intravilanul/extravilanul localitatii Colibița. Prin specificul proiectului lucrările se vor desfășura, în cea mai mare parte, în trama drumului DJ 173 A și a drumurilor de exploatare existente. În vecinătatea perimetrului liniei electrice de medie tensiune, conform harților de distribuție a habitatelor, se întâlnesc următoarele habitate cu valoare conservativă:

� 91E0* Almus glutinosa și Frasinus excelsior;


PANU”


� 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; � 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană: Vaccinio-Piceetea.

Linia electrică de medie tensiune va urma trama drumurilor de exploatare existente. Nu se pune problema de fragmentare, izolare, la nivelul habitatelor din zona. Limita habitatului 91E0* Almus glutinosa și Frasinus excelsior se suprapune cu limita amplasamentului, pe o zona situată în trama drumului.

Pentru implementarea și funcționarea proiectului nu sunt necesare lucrări de defrișare a vegetației forestiere.

Amplasamentul liniei de înaltă tensiune nu intersectează aceste habitate forestiere. Lucrările necesare implementării proiectului sunt de mică amploare, constau în săparea fundației la stălpi (în cazul fundațiilor burate se va săpa o groapă cu diametrul D=0,5 m, adâncimea 2,2 m și în cazul fundațiilor turnate fundația va fi 0,75 x 0,75 m, adâncimea 1,7 m) și plantarea acestora. Distanța dintre stâlpi este de 50 m. Aceste lucrări nu dezvoltă cantități importante de poluanți care să modifice calitatea aerului din zonă si sa induca impact asupra habitatelor. Fundațiile turnate vor fi din beton, material inert care nu modifică calitatea solului, subsolului sau a apei subterane. În cazul fundații burate stâlpi se plantează direct în sol, rigidizarea se face cu piatră spartă și pământ, deasemenea materiale inerte. Funcționarea liniei electrice nu va produce poluanți. Linia electrică este prevăzută cu împământări și protecție la scurt-circuitare. În ceea ce privește habitatul acvatic acesta nu va fi afectat de linia electrică, supratraversa râul Bistrița se va face cu doi stâlpi aflați în albia majoră a râului. Distanţa dintre primul stâlp şi malul stâng al cursului de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi al doilea stâlp proiectat este de 34.11 m. Stâlpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Traversarea râului de către utilaje se va face pe podul existent. Nu se va modifica calitatea apei râului Bistrița. Luand in considerare natura lucrărilor propuse și condițiile prezente in teren, putem trage concluzia ca habitatele cu valoare conservativă nu vor fi afectate. Impactul indus de lucrările de realizare a proiectului și funcționarea acestuia asupra biodiversității poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru.


PANU”



PANU”


Conform harților de distribuție, perimetrul de implementare a proiectului intersectează zone in care au fost identificate/sunt posbil prezente specii protejate, astfel:

� urs (Ursus arctos) linia electrică va traversa zonă unde numarul de exemplare este mai mic de 2 și zonă unde numarul de exemplare este de 5 - 6;

� râs (Lynx lynx) in zona pot fi între 0 și 1 exemplar; � lup (Canis lupus) linia electrică va traversa zonă unde numarul de exemplare

este mai mare de 1 și zonă unde numarul de exemplare este de 0-1; � vidra (Lutra lutra) amplasamentul este situat în zona cu prezență probabilă a

speciei, pot fi între 0 și 1 exemplar. Specia este prezentă aval de barajul de la colibița, între baraj și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km);

� buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegate) este prezentă pe râul Bistrița, puncte de observație sunt în zona Panu;

� tritonul cu creasta (Triturus cristatus) este pseudo-prezenta, punctul de observație a speciei este situat la limita vestică a sitului;

� tritonul carpatic (Triturus montandoni) este prezenta, punctul de observație a speciei cel mai apropiat este pe unul dintre afluentii de dreapta a râului Bistrița, la cca 200 m față de limita nord-estică amplasamentului zona Panu;

� zglăvoc (Cotus gobio) este prezentă în apele râului Bistrița, � chiscarul Eudontomyzon danfordi este prezentă în apele râului Bistrița, pe un

sector de cca 200 m înainte de vărsarea în lacul Colibița; � Fluturele tigru din Jersey (Euplagia quadripunctaria), zona reprezintă habitat

potențial, punctul de observare este la peste 2 km de limita vestică a amplasamentului (PTA Colibița 1);

� Fluturele matura (Euphydriya matura) este pseudo-absentă; � Albilița de pădure (Leptidea morsei) este pseudo-absentă, � Fluturele roșu al măcrișului (Lycaena dispar) zona amplasamentului este

incadrata la habitat potențial pentu specie, punctele în care a fost observata sunt la distanțe de peste 4 km;

� Cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) este pseudo-absentă in zona amplasamentului.

� Cupa vacii (Hiracium rotundatum) specia este prezenta la limita sud-estica a amplasamentului.

Urs (Ursus arctos) Distribuţia speciei Ursus arctos este relativ uniformă pe toată suprafaţa ariei protejate. În mod particular o densitate mare de urşi se poate găsi toamna în arii de concentrare, unde urşii se adună în număr mare să se hrănească pe plantaţiile de fructe, este cazul zonei Dealul Negru– Bistriţa, unde în fiecare an aproximativ 70-75 de urşi se pot aduna ca să se hrănească pe plantaţiile de fructe de 650 ha


PANU”


Numărul mediu minim de exemplare estimat pentru urs în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma este de 70 exemplare, maxim 89 exemplare. Conform harții de distribuție a speciei amplasamentul proiectului este situat parțial în zona în care numarul de exemplare este mai mic de 2 și în zona în care numarul de exemplare este 5 - 6. Amplasamentul este situat pe trama drumului județean DJ 173A, a drumurilor de exploatare și pe o distanță de cca 160 m pe fâneață, în vecinătatea unor pensiuni și case de vacanță. Zonele fiind locuite și tranzitate frecvent de oameni, nu corespund ca habitat speciei. Lucrările desfășurate în zona Panu nu pot induce impact asupra speciei. În perioada de funcționare a investiției nu vor fi surse de poluanți pentru mediu. Menționăm că lucrările vor avea o durata redusă de timp. Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, condițiile prezente în teren putem estima ca impactul indus de lucrările de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutu. Impactul rezidual va fi neutru. Lup (Canis lupus) Distribuţia speciei Canis lupus este relativ uniformă pe toată suprafaţa ariei protejate în fondul forestier. Ţinând cont de etologia speciei şi de locaţiile de prezenţă identificate în zonele forestiere, se consideră că specia utilizează această zonă, mai ales în perioada când sunt stânele la munte şi în timpul trecerii dintr-un bazinet în altul, când îşi verifică teritoriul. Conform harții de distribuție a speciei în zonă unde numarul de exemplare este mai mare de 1 și zonă unde numarul de exemplare este de 0-1. Amplasamentul este situat pe trama drumului județean DJ 173A, a drumurilor de exploatare și pe o distanță de cca 160 m pe fâneață, în vecinătatea unor pensiuni și case de vacanță, nu prezinta conditii de habitat pentru specie. În perioada de funcționare a investiției nu vor fi surse de poluanți pentru mediu. Menționăm că lucrările vor avea o durata redusă de timp, în zonă nu sunt stâne. Lucrările desfășurate în zona Panu nu pot induce impact asupra speciei. Luand in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Râs (Lynx lynx)


PANU”


Distribuţia speciei Lynx lynx este strict legată de zonele forestiere din cadrul ariei protejate şi se constată o distribuţie relativ uniformă în cadrul ariei naturale protejate. Numărul minim de exemplare estimat pentru râs în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma este de 11 exemplare, numarul maxim 14 exemplare. Conform harții de distribuție a speciei în zonă numarul de exemplare este de 0-1. Amplasamentul este situat pe trama drumului județean DJ 173A a drumurilor de exploatare și pe o distanță de cca 160 m pe fâneață, în vecinătatea unor pensiuni și case de vacanță. Amplasamentul proiectului nu prezinta conditii de habitat pentru specie. În perioada de funcționare a investiției nu vor fi surse de poluanți pentru mediu. Menționăm că lucrările vor avea o durata redusă de timp. Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect,

conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Vidra (Lutra lutra)

Este animal nocturn şi de amurg, însă poate fi văzut şi ziua. Sub apă poate rezistă 6-7 minute, fără să iasă la suprafaţă. Animal solitar, cu excepţia perioadei de împerechere, teritorial. Uneori poate fi întâlnită în grupuri slab unite de până la 6 exemplare. Conform harții de distribuție a speciei în zonă prezență este probabilă, pot fi între 0 și 1 exemplar. Specia este prezentă aval de barajul de la colibița, între baraj și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km).

Amplasamentul este situat pe trama drumului județean DJ 173A, a drumurilor de exploatare. Perimetrul amplasamentului în zona Panu în vecinătatea râului Bistrița, proiectul prevede o supratraversare a râului. Lucrările desfășurate în cadrul proiectului nu vor induce impact asupra speciei. Arealul permite deplasarea speciei. În perioada de funcționare a investiției nu vor fi surse de poluanți pentru mediu. Menționăm ca lucrările de supratraversare nu afectează malurile râului și albia minoră, se vor desfășura numai ziua – perioadă în care specia nu este activă. Accesul pe malul drept al utilajelor se va face pe podul existent în vecinatatea zonei de supratarversare. Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat


PANU”


neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegate) Specia ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150m până la aproape 2000m Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile. Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile Amplasamentul este situat pe trama drumului județean DJ 173A, a drumurilor de exploatare. Perimetrul amplasamentului în zona Panu în vecinătatea râului Bistrița. Proiectul prevede o supratraversare a râului. Supratraversare raului Bistriţa cu LEA de JT 0,4 kV se va face intre doi stalpi, distanţa dintre stâlp şi malul stâng al cursului de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi stâlpul proiectat este de 34.11 m. Stalpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Supratraversarea se va realiza aval de confluenţa cu râul Pănuleţ şi la aproximativ 3 km. amonte de lacul Colibiţa.

Menționăm ca lucrările de supratraversare nu afectează malurile râului și albia minoră. Prezenta oamenilor și zgomotul pot crea cel mult un deranj asupra specie. Având in vedere mobilitatea specie aceasta poate sa se deplaseze în amonte sau în aval fată de zona de lucru și să revină la finalizarea lucrărilor. Accesul pe malul drept al utilajelor se va face pe podul existent în vecinatatea zonei de supratarversare, habitatul specie nu va fi afectat. Lucrările desfășurate în perioada de implementarea a proiectului nu vor induce impact asupra speciei.

În perioada de funcționare a investiției nu vor fi surse de poluanți pentru mediu. Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Triton cu creasta (Triturus cristatus)

Specia este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu


PANU”


curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință. Conform harților de distribuți specia este pseudo-prezenta, punctul de observație a speciei este situat la limita vestică a sitului.

Amplasamentul proiectului este situat pe trama drumului județean DJ 173A, a drumurilor de exploatare, nu intersectează zone care îndeplinesc condiții de habitat pentru specie. Lucrărea la supratraversarea râului Bistrița (supratraversare raului se va face intre doi stalpi, distanţa dintre stâlp şi malul stâng al cursului de apă este de 11,15 m, iar distanţa dintre malul drept al cursului de apă şi stâlpul proiectat este de 34.11 m) se vor desfășura în afara zonei de protectie a cursului de apa. Supratraversarea se va realiza aval de confluenţa cu râul Pănuleţ şi la aproximativ 3 km. amonte de lacul Colibiţa. Lucrările desfășurate la realizarea proiectului nu vor afecta specia. Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Tritonul carpatic (Triturus montadoni) Specia Triturus montandoni a fost identificată cu precădere în zona montană a sitului, cum ar fi pe Valea Budacului, Valea Budușelului, Pârâul Pietroasa de Jos, Pârâul Izvoarelor, Valea Bistriței, Poiana Slatinei, Tăul Zânelor, Valea Blăjel, Valea Izvorul Lung, Valea Izvorul Prislopului, Valea Corca, Valea Repedea, Valea Plopilor, Poiana Slatinei, Valea Țiganca, Piciorul Scurt, Piciorul Lunga, Valea Făgețelul Mare, Dealul Orbului, Plaiul Șăndroaia lângă Piatra Fântânele, Tăul Zânelor și altele. Conform harții de distribuție a specie în zona amplasamentului specia este prezenta, punctul de observație cel mai apropiat este pe unul dintre afluentii de dreapta a râului Bistrița, la cca 200 m față de limita nord-estică amplasamentului zona Panu.

Amplasamentul proiectului nu prezintă condiții de habitat pentru specie. Lucrările desfășurate în cadrul proiectului în perioada de implementare posibil să producă un oarecare disconfort asupra speciei datoriă zgomotului și a prezenței angajaților. Acest disconfort va înceta la finalizarea lucrărilor, nu va produce modificări în densitatea speciei. În perioada de funcționare a investiției nu vor fi


PANU”


surse de disconfort pentru specie. Menționăm ca lucrările prevăzute în proiect nu se vor desfășura pe malul raului, nu vor afecta albia minora a acestuia. Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Zglăvovul (Cotus gobio) și chișcarul (Eudontomyzon danfordi)

Conform hartilor de distribuție specia Cotus gobio este prezentă în apele râului Bistrița și specia Eudontomyzon danfordi este prezentă în apele râului Bistrița, pe un sector de cca 200 m înainte de vărsarea în lacul Colibița.

Lucrările nu afectează albia minoră a râului, habitat pentru specii, distanţa dintre maluri și stâlpi este de 11,15 m, respectiv 34.11 m. Stalpii se vor amplasa in afara zonei de protectie a cursului de apa. Lucrările au volum redus, nu se generează poluanți care pot afecta apa râului. Luând in considerare biologia speciilor, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Fluturele tigru din Jersey (Euplagia quadripunctaria)

Conform hărților de distribuție zona reprezintă habitat potențial. Menționăm că amplasamentul proiectului nu prezintă condiții de habitat pentru specie (trama dumuri-județean și de exploatare). În ceea ce drumul de exploatare de pe terenul cu destinația fâneață, suprafața ocupată de stâlpi în trama drumului va fi mai mică de 1 m2, această suprafață nu influențează vegetația la nivelul fâneței.

Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect,

conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar)

Conform hărților de distribuție zona reprezintă habitat potențial. Menționăm că


PANU”


amplasamentul proiectului nu prezintă condiții de habitat pentru specie (trama dumuri-județean și de exploatare). În ceea ce drumul de exploatare de pe terenul cu destinația fâneață, suprafața ocupată de stâlpi în trama drumului va fi mai mică de 1 m2, această suprafață nu influențează vegetația la nivelul fâneței.

Luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Fluturele matura (Euphydrya matura), Albilița de pădure (Leptidea morsei),

cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)

Conform hărților de distribuție speciile Euphydrya matura, Leptidea morsei și Pholidoptera transsylvanica sunt pseudo-absente, Luând in considerare biologia speciilor, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Cupa vacii (Hiracium rotundatum)

Conform hărții de distribuție specia se regăseşte la limita estica a perimetrului amplasamentului. Linia electrică de medie tensiune va urma trama drumului existent. Nu va fi afectat direct arealul speciei.

Lucrările sunt de mică amploare, constau în săparea fundației la stălpi și plantarea acestora. Aceste lucrări nu dezvoltă cantități importante de poluanți care să modifice calitatea aerului din zonă. Fundațiile stâlpilor vor fi din beton, material inert care nu modifică calitatea solului, subsolului sau a apei subterane. Luând in considerare natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului poate fi considerat neutru.


PANU”


d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate a stabilit un set de obiective de conservare specifice pentru habitatele si speciile de interes comunitar. Lucrarile propuse prin proiect, respectiv extinderea retelei electrice sunt in conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din perimetrul și vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, fara a adduce atingere obiectivelor de conservare specifice pentru habitatele si speciile de interes comunitar. Avand in vedere localizarea amplasamentului, volumul si durata de realizare, putem afirma ca proiectul propus nu este in contradictie cu obiectivele de conservare specifice pentru habitatele si speciile de interes comunitar stabilite pentru situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma. e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar Pentru identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact ale proiectului s-au analizat următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; rezidual; cumulativ. Analiza nivelului impactului se realizeaza in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.


PANU”


Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv aspeciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare. În ceea ce priveşte evaluarea impactulului proiectului asupra ariei naturale protejate, s-a folosit o scală cu 5 nivele: + 3 şi peste această valoare = impact pozitiv semnificativ; (+ 1) – (+ 2) = impact pozitiv; 0 = nici un impact (neutru); (- 1) - (- 2) = impact negativ nesemnificativ; - 3 şi sub această valoare = impact negativ semnificativ. S-au analizat următoarele tipuri de impact: direct, indirect, pe termen scurt, pe termen lung, rezidual, cumulativ. Impactul asupra habitatelor cu valoare conservativă: Habitatul 91E0* Alnus glutinosa și Frasinus excelsior – amplasamentul unui stalp se suprapune cu limita habitatului, in zona fara vegetatie forestiera – nu se vor defrisa exemplare de vegetatie forestiera cu valoare conservativa. Cantitatea de poluanti va fi redusa deoarece lucrarile la amplasarea stalpului sunt de scurta durata (2-4 h), numarul utilajelor si al mijloacelor de transport participante la realizarea proiectului este mic, perioada de realizare a lucrarilor este redusa. Prin specificul proiectului punctele de lucru nu sunt continue – sursele de emisie poluanti sunt surse difuze, discontinue, distanta dintre stalpi este de 50 m, in perioada de realizare a proiectului nu se creaza conditii de producere a impactului asupra habitatului. Impactul in perioada de construire si de functionare impactul va fi neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – in perioada de realizare a proiectului nu se creaza conditii de producere a impactului asupra habitatului. In perioada de implementare si functionare a proiectului impactul va fi neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Habitatul 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană: Vaccinio-Piceetea – in perioada de realizare a proiectului nu se creaza conditii de producere a impactului asupra habitatului. In perioada de implementare si functionare a proiectului impactul va fi neutru. Impactul rezidual va fi neutru.


PANU”


Specia Canis lupus - conform hartii de distribuție a speciei, amplasamentul analizat se situează în zonă în care numarule de exemplare este mai mic de 1. Amplasamentul nu prezinta conditii de habitat pentru specie, amplasamentul proiectului urmareste trama drumului județean DJ 173A si a drumurilort se exploatare, este situate în zonă locuită, în vecinătate sunt pensiuni, case de vacanță și drumul. Impactul indus in perioada de implementare si functionare a proiectului poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Specia Ursus arctos - conform harții de distribuție a speciei amplasamentul proiectului este situat parțial în zona în care numarul de exemplare este mai mic de 2 și în zona în care numarul de exemplare este 5 - 6. Zonele de implementare a proiectului fiind locuite și tranzitate frecvent de oameni nu corespund ca habitat speciei. Lucrările desfășurate în zona Panu nu se creaza conditii de producere a impactului asupra speciei. In perioada de implementare si functionare a proiectului impactul va fi neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Specia Lynx lynx - conform hartii de distribuție a speciei, amplasamentul analizat se situează în zonă în care numarule de exemplare este 0 – 1. Lucrările desfășurate nu creaza conditii de producere a impactului asupra speciei. Putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului poate fi neutru, În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Impactul rezidual va fi neutru. Specia Lutra lutra -luând in considerare biologia speciei, natura lucrărilor prevăzute în proiect, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Specia Bombina variegata - lucrările desfășurate in implementarea proiectului indirect pot produce un deranj asupra specie. Conditiile existente pe amplasament, volumul lucrărilor, perioada de timp redusă nu creaza conditii de producere a impactului asupra speciei. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Pentru reducerea deranjului asupra specie se vor respecta următoarele măsuri: 1.respectarea prevederilor Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, aprobat prin OMMAP nr. 1026/2016; 2.implementarea proiectului se va face numai în zona menționată în proiect în


PANU”


vederea reducerii potențialului impact asupra speciilor protejate din situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma; 3.se interzice degradarea sub orice formă a suprafețelor acvatice cu prezență a speciilor de amfibieni; 4.personalul angajat va fi instruit cu privire la faptul că proiectul va fi implementat în situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, cu precădere asupra măsurilor și responsabilităților ce le revin privind protecția acestora, precum și pentru cunoașterea și respectarea prevederilor legale în domeniul protecției factorilor de mediu. Specia Triturus cristatus - lucrările desfășurate in implementarea proiectului nu creaza conditii de producere a impactului asupra speciei. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Specia Triturus montadoni - lucrările desfășurate in implementarea proiectului nu creaza conditii de producere a impactului asupra speciei. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Speciile de pești Cotus gobio și Eudontomyzon danfordi - impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. Speciile Euplagia quadripunctaria, Lycaena dispar – lucrările desfășurate in implementarea proiectului nu creaza conditii de producere a impactului asupra speciilor. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru Speciile Euphydriya matura, Leptidea morsei, Pholidoptera transsylvanica - impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului va fi neutru. În funcționarea proiectului impactul poate fi considerat neutru. Pentru a stabilii daca integritatea ariei natural protejate va fi afectata prin implementarea proiectului s-au analizat criteriile cuprinse in tabelul urmator:

Integritatea ariei naturale protejate este afectată dacă PP poate:

Impactul generat de implementarea şi functionarea proiectului asupra sitului natura 2000 ROSCI0051 Cusma

Evaluarea impactului

să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

Amplasamentul proiectului este situat in intravilanul/extravilanul localitatii Colibita, in trama drumului

0%

să ducă la fragmentarea Nu se va produce fragmentarea 0 = nici un impact


PANU”


habitatelor de interes comunitar;

habitatelor de interes comunitar (neutru);

să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Nu va exista impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate

0 = nici un impact (neutru);

să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar

Nu se produc modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar


Din analiza raspunsurilor la criteriile din tabel rezulta ca integritatea ariei naturale protejate nu va fi afectată de implementarea proiectului “EXTINDERE REȚEA ELECTRICĂ DE DISTRIBUȚIE, LOC. COLIBIȚA -ZONA PANU”. Pentru evaluarea impactului s-a urmarit evolutia indicatorilor cheie cuantificabili ca raspuns la implementarea proiectului “EXTINDERE REȚEA ELECTRICĂ DE DISTRIBUȚIE, LOC. COLIBIȚA -ZONA PANU”: Identificarea tipului de impact

Indicatori cheie cuantificabili folositi la evaluarea impactului

Impactul generat de adoptarea şi implementarea proiectului “EXTINDERE REȚEA ELECTRICĂ DE DISTRIBUȚIE, LOC. COLIBIȚA -ZONA PANU”

Evaluarea impactului

Impact direct 1.procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

0% 0 = nici un impact (neutru);

2.procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

0% -nu se pierd suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar


3.fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

0% -nu se produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar


4.durata sau persisten-ţa fragmentării

-nu se produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar


5.durata sau persistenţa perturbării

-nu va produce perturbarea speciilor de interes comunitar,

0 = nici un impact (neutru) pe termen mediu şi lung


PANU”


speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

6.schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/ supra-faţă)

-nu vor fi schimbări în densitatea populaţiilor


7.scara de timp pentru înlocuirea speciilor / habitatelor afectate de implementarea planului

- nu va fi nevoie de înlocuire a speciilor /habitatelor afectate de implementarea proiectului


8.indicatorii chimici -cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei ariinaturale protejate de interes comunitar

-nu va fi afectată calitatea apei râului Bistrița


Impactul indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Amplasamentul este in zona antropizată ce nu prezinta conditii de habitat a speciilor criteriu. Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru care a fost declarată aria protejată nu sunt necesare masuri de reducere a impacttului.


Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen scurt nu s-a identificat nici o forma de impact asupra habitatelor si speciilor.

0 = nici un impact (neutru) pe termen scurt

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen lung nu s-a identificat nicio forma de impact asupra habitatelor si speciilor.

0 = nici un impact (neutru) pe termen lung

Impactul rezidual

evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP.

Impact residual se va manifesta asupra solului. Avand in vedere ca amplasamentul nu prezinta habitate sau specii cu valoare conservativa nu va exista impact residual asupra acestora.



PANU”


Impactul cumulativ

evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:

Nu este cazul apariţiei unui impact cumulativ cu alte planuri /programe existente şi/sau avizate în zona, asupra habitatelor si a speciilor criteriu. Prin natura proiectelor acestea se desfășoară pe drumul județean DJ 173 A și nu pot fi executate simultan pe acelați tronson de drum, prioritate are proiectul analizat. In ceea ce priveste aparitia unui impact cumulativ asupra aerului pe traseul de aprovizionare cu materii prime si material este putin probabila deoarece: -lucrarile propuse sunt de complexitate și amploare redusă, numarul de mijloace de transport și a utilajelor participante la lucrări va fi mic; -intervalul de timp in care se poate produce suprapunerea cu mijloacele de transport de la celelalte proiecte este de ordinul minutelor ; -punctele de incrucisare nu sunt fixe, sunt aleatorii, nu se poate identifica o zona de cumulare a poluantilor ; -sursele de poluare de la mijloacele de transport sunt surse difuze, se disperseaza in lungul traseului ; -emisia poluantilor la mijloacele de transport este limitata prin constructia motoarelor si este verificaricata periodic (anual).


Din analiza raspunsurilor la indicatori cheie cuantificabili folositi la evaluarea impactului din tabel rezulta ca nu sunt conditii de inducre a unor impacte directe si indirecte semnificative asupra sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cusma.

Impactul cumulativ La aceasta data este in curs de execuție proiectul de modernizare a drumului

județean DJ 173A și in diferite statii de avizare proiectele de extinderea a sistemului


PANU”


de alimentare cu apa si proiectul de extindere a sistemului de canalizare in localitatea Colibița, proiectul de construire pensiune turistica. Probabilitatea aparitiei impactului cumulativ in perioada de realizare a proiectului analizat cu proiectele amintite este redusa deoarece: -lucrările de modernizare a drumului județean ar putea fi finalizate in zonele comune pana la inceperea lucrarilor la proiect : -lucrările la sistemul de alimentare cu apă, modernizarea drumului județean si cele prevăzute în proiect nu pot fi executate simultan pe același tronson de drum ; -exista zone (Panu) unde nu sunt prevăzute sisteme de alimentare cu apă și canalizare; -lucrarile propuse prin proiect sunt de amploare redusa, numarul de mijloace de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale este mic. Aprovizionarea nu se face zilnic ; -intervalul de timp in care se poate produce incrucisarea mijloacelor de transport de la celelalte proiecte este de ordinul minutelor ; -punctele de incrucisare nu sunt fixe, sunt aleatorii, nu se poate identifica o zona de cumulare a poluantilor ; -sursele de poluare de la mijloacele de transport sunt surse difuze, se disperseaza in lungul traseului ; -emisia poluantilor la mijloacele de transport este limitata prin constructia motoarelor si este verificaricata periodic (anual). In perioada de functionare a proiectului nu va exista impact cumulativ cu niciun proiect. In perioada de demolare a unor obiecte ale proiectului, prin natura lucrarilor nu vor fi conditii de aparitie a unui impact cumulativ cu proiectele prevazute in perioada respectiva. f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare Nu deţinem alte informaţii.


PANU”


XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului:

Corpuri de apa in zona proiectului

Acviferul principal care poate influența zona de adâncime a proiectului se dezvoltă în lunca Bistritei (ROSO09). Acviferul este de tip poros-permeabil cu nivel freatic și are litologii acoperitoare cu grosimi între 3 – 6 m. Teritoriul UAT Bistrita Bargaului este strabatut de raul Bistrita care are o lungime totala de 118 km si o suprafata acoperire totala de 612 km2. Afluentii Bistritei au un caracter permanent si semipermanent. Din punct de vedere al lacurilor, pe raza UAT Bistrita Bargaului se semnaleaza prezenta acumularii Colibita cu o suprafata de 113ha . Potrivit Legii Apelor nr.107/1996 Schema Directoare de Amenajare și Management este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gestionare a resurselor de apă la nivelul districtului de bazin hidrografic şi este alcatuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic Someş - Tisa (PABH) - componentă de gospodari recantitativă şi planul de management al bazinului hidrografic Someş - Tisa (PMBH) - componenta de gospodări recalitativă.

Datele principale privind caracterizarea si evaluarea corpurilor de apa subterane si de suprafata din zona proiectului din Planul de Management Bazinal (actualizat pentru perioada 2016-2021) sunt prezintate in cele ce urmeaza:

Corpul de apă subterană ROSO09

Caracterizarea corpurilor de apa subterana Cod/Nume

corpapă Suprafaţă

(km²) Caracterizarea

geologică/hidrogeologică Utiliza

rea apei

Surse de

poluare

Grad de protecţie globală

Transfronta

lier /ţară

Tip Sub presiune

Grosime strate acoperitoare

(m)

ROSO09/ Bistrița-izvoare-am.ac.Colibița și afluenți

612 km2 P Nu 3,0 – 6,0 PO, I, AL,P,

Z -

PG, PM

Nu

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural


PANU”


Sub presiune: Da/Nu/Mixt Utilizarea apei: PO - alimentari cu apă populaţie; IR - irigaţii; I - industrie; P - piscicultura; Z – zootehnie; A - agricultura; AL- alte utilizări Surse de poluare: I - industriale; A - agricole; M - aglomerăriumane; Z - zootehnice Transfrontalier: Da/Nu Evaluarea stării chimice s-a făcut pentru fiecare corp de apă subterană, pe baza analizelor chimice din anul 2013, prin aplicarea metodologiei de evaluare a stării, respective prin compararea analizelor himice din anul 2013 cu standardele de calitate şi cu noile valori de prag determinate în etapa a II- a (Ord.MMSC nr. 621/2014). La nivelul ABA Someș-Tisa, toate corpurile de apă subterană au fost monitorizate chimic printr-un număr de 92 puncte de monitorizare, din care: 65 sunt foraje hidrogeologice de observație pentru acviferul freatic, 13 foraje aparținând terților (dincare 6 foraje de exploatare și 7 fântâni), 6 foraje de adâncime din rețeaua hidrogeologică, 6 izvoare și 2 drenuri (ambele aparținând terților). Corpul de apăsubterană ROSO09 - Someşul Mare, lunca şi terasele din care face parte si corpul Bistrita-izvoare-am. ac. Colibita si afluenti a fost monitorizat din punct de vedere calitativ şi nu s-au constatat depăşiri. Din analiza întreprinsă se consider că acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună, nefiind înregistrate depăşiri ale valorilor de prag la nici un indicator. Identificarea tendinţei concentraţiilor de poluanţi a fost efectuată pe baza rezultatelor analizelor chimice ale probelor de apă prelevate din forajele de monitorizare în perioada 2000 – 2013. Rezultatele analizei identificării tendinţei liniare semnificative şi a inversării tendinţei concentraţiilor de poluanţi (indicatori de poluare) NH4, NO3, NO2, SO4 pentru corpuril de apă subterană ROSO09 care a fost monitorizat continuu în perioada 2000 - 2013, sunt prezentateîntabelul de mai jos. Evaluareatendinţeiconcentratiilor de poluantipentrucorpul de apă ROSO09

Corp de apǎ

Indicator de

poluare Tendinţǎ Inversaretendin

ţǎ Observaţii

ROSO09 NH4 Tendinţǎ descrescǎtoare N.d. ROSO09 NO3 N.d. N.d. ROSO09 NO2 Tendinţǎ descrescǎtoare N.d.

Notă: N.d. - tendinţă liniară nedetectată / inversarea tendinţeine detectată

Ape de suprafata

In tabelele de mai jos sunt prezentate rezultatele evaluarii starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa de suprafata din zona proiectului.

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “EXTINDERE RETEA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE, LOC. COLIBITA – ZONA PANU”


Starea ecologica aapelor de suprafata pentru zona proiectului

Nr. Crt.

Denumirecorp apa Categoriacorpului

de apa Tipologiecorp

Codulcorpului de apă de suprafață

Stare/ Potential

(S/P)

Stare ecoogica/ potential ecologic

1. Bistrița izvoare am.ac.Colibița și afluenți RW RO01 RORW2.1.24.4_ B1 S B 2. Acumularea Colibița LA ROLA04 ROLW2.1.24.4_ B1 P B 3. Bistrița - av.ac.Colibița-CHE Colibița RW RO01 RORW2.1.24.4_ B2 S B

4. Bistrița - av.ev.derivație Colibița CHE cf.Tănase și afluenți

RW RO01 RORW2.1.24.4_ B3 S B

5. Bistrița cf.Tănase -cf.Șieu HMWB RO03 RORW2.1.24.4_ B4 S M B- starea ecologic abuna/potential ecologic bun; M- stare ecologica moderata/potential ecologic moderat; RW – corp de apa natural rau; HMWB-RW – corp de apa puternic modificat-rau; LA- lac de acumulare;

(Sursa: PMBH - Anexa 6.1. - Starea ecologică/potenţialul ecologic a corpurilor de apă din spațiul hidrografic Someș – Tisa)

In ceea ce privește starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă din intreg bazinul hidrografic în relaţie cu obiectivele de mediu, analiza comparativă cu Primul Plan de Management evidenţiază o creștere a procentului corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu.

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “EXTINDERE RETEA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE, LOC. COLIBITA – ZONA PANU”


Stareachimicaaapelor de suprafatapentru zona proiectului

Denumireapăsuprafață Denumirecorpapă Codulcorpului de apă de suprafață

Categoria de apă

Stare chimică

An evaluare stare

Mod de evaluare stare chimică

Stareachimicăbunăașteptatăîn 2015

Bistrita Bistrița - av.ac. Colibița CHE Colibița

RORW2.1.24.4_B2 RW 2 2012- 2013

G Da

Bistrita Bistrița - av.ev.derivație Colibița CHE cf.Tănase și afluenți

RORW2.1.24.4_B3 RW 2 2012- 2013

G Da

Bistrita Bistrița –izvoare am.ac.Colibița și afluenți

RORW2.1.24.4_B1 RW 2 2012- 2013

G Da

( Sursa: Anexa 6.2. din PMBH - Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafața)


PANU”


Notă: Explicații privind adnotările din anumite coloane:

•Coloana “Categoria de apă”: RW = râu,

•Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună

•Coloana „Mod de evaluare_stare chimică”: M = pe baza datelor de monitoring, G = pe baza grupării, OE = pe baza opiniei expertului

Comparativ cu evaluarea stării chimice a corpurilor de apă de suprafaţă realizată în primul Plan de Management, se constată că, la nivelul spaţiului hidrografic Someş Tisa, procentul corpurilor de apă evaluate în stare bună a crescut în medie cu 3,7% în cel de-al doilea Plan de Management. Obiective de mediu Directiva Cadru Apă stabileşte, aşa cum s-a menţionat şi în primul Plan de Management, obiectivele de mediu, incluzând în esenţă următoarele elemente:

• pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale;

• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune;

• reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase din apele de suprafaţă, prin implementarea măsurilor necesare;

• „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi în apele subterane, prin implementarea de măsuri;

• inversarea tendinţelor de creştere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanţi în apele subterane;

• nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4.1.(a)(i), art. 4.1.(b)(i) ale DCA);

• pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislaţia specifică. În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv (Art. 4.2. al Directivei Cadru Apă).

Pentru apele de suprafaţă din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu reprezentate de „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă naturale şi „potențialul ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite în Anexa 6.1. a Planului Național de Management. Obiectivele de mediu vizând “starea chimică bună” a corpurilor de apă de suprafață și apelor teritoriale


PANU”


sunt stabilite în conformitate cu prevederile din Directiva 2008/105/CE (modificată de Directiva 2013/39/UE) și sunt prezentate în Anexa 6.1.6 a Planului Național de Management. Pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Someș-Tisa, prin Planul de Management au fost stabilite obiectivele de mediu aferente, funcţie şi de categoria corpului de apă de suprafaţă. În Anexa 7.1 a Planului de Management al spaţiului hidrografic Someș-Tisa, sunt prezentate obiectivele de mediu la nivel de corp de apă de suprafaţă, excepţiile aplicabile corpurilor de apă, precum şi informaţii privind cauzele/situaţiile de aplicare ale excepţiilor.Se estimează că, până în 2027 toate corpurile de apă îşi vor atinge obiectivele de mediu (inclusiv obiective de mediu mai puţin severe).

Obiectivele de mediu pentru apele de suprafata din zona proiectului

Codulcorpului de apa

Obiectiv de mediu

Stareaecologică/

potențial ecologic

**

Stareachimică

***

Atingereobiectiv demediu

- stareaecologică

Atingereobiectiv

de mediu - stareachi

mică

Atingereobiectiv demediu

- stareaecologică

Atingereobiectiv

de mediu - stareachi

mică Stare ecologică

Stare chimică

PM II 2015 2015 2021 2021

RORW2.1.24.4_B 2

stare ecologicăbună

stare chimicăbună

2 2 DA DA - -

RORW2.1.24.4_B 3


stare chimicăbună

2 2 DA DA - -

RORW2.1.24.4_B 1


stare chimicăbună

2 2 DA DA - -

(Sursa Anexa 7.1. -Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă și excepţiile (după anul 2021) de la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Someş-Tisa)

Obiectivele de mediu pentru starea corpurilor de apă subterană implică atingerea stării bune cantitative şi a stării bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. Pentru starea chimică a corpurilor de apă subterană, obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului nr. 621 din 7 iulie 2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România și a prevederilor Directivei 118/2006/EC. Pentru toate


PANU”


corpurile de apă subterană au fost stabilite obiective de mediu care se regăsesc în Anexa 7.2 a Planului de Management al spaţiului hidrografic Someș-Tisa, care include si excepţiile aplicabile corpurilor de apă, precum şi informaţii privind justificarea aplicării excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.

Obiectivele de mediu pentru apele subterane din zona proiectului

Codul corpului de

apa/denumire

Obiectiv de mediu

Starea cantitativă

actuală

Starea chimică actuală

Termenul de atingere a obiectivului de

mediu Stare cantitativă

Stare calitativă

(Bună/Slabă)

Stare cantitativă

Stare chimică

ROSO09/ Someşul Mare, lunca şi terase

Bună Bună Bună Bună 2015 2015

(Sursa Anexa 7.2. - Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană şi excepții de la obiectivele de

mediu pentru corpurile de apă subterană)

In vederea atingerii obiectivelor de mediu se pregătesc documentele de planificare care se reactualizează la fiecare 6 ani și care se referă în principal la caracterizarea stării corpurilor de apă, programele de măsuri și programele de monitoring.Directiva Cadru Apa defineşte două categorii de măsuri: “de bază” și “suplimentare”."Măsurile de bază" sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor. Măsurile de bază și suplimentare menționate au condus la îmbunătățirea stării ecologice / potențialului ecologic și stării chimice ale corpurilor de apă de suprafață și subterane. Astfel, având în vedere rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice prezentate in PMBH comparativ cu evaluarea din primul Plan de Management, se constatată creșterea cu cca. 21,77% a procentului de corpuri de apă de suprafață care ating starea ecologică bună/potențialul ecologic bun în perioada 2009-2015. De asemenea, se observă o creștere cu 3,7% (de la 95,4% la 98,1%) a numărului corpurilor de apă care ating starea chimică bună în anul 2015. În ceea privește corpurile de apă subterană, se menține starea cantitativă bună pentru toate corpurile de apă subterană, iar starea chimică bună a crescut față de primul Plan de Management cu 6.67% (de la 93.33% la 100%). Îmbunătățirile mai sus menționate indică faptul că efectele măsurilor cuprinse în programele de măsuri pentru perioada 2009-2015, încep să se facă simțite. În perioada 2016 – 2021 se continuă implementarea măsurilor de bază și


PANU”


suplimentare pentru aglomerările umane, activitățile industriale și agricole, precum și pentru alterările hidromorfologice, al căror termen de realizare este perioada 2019 – 2020. Tipul de măsuri sunt similare cu cele implementate pe parcursul primului ciclu de planificare, respectiv în principal măsuri pentru implementarea cerințelor directivelor europene, la care sunt adiționate și noi tipuri de măsuri recomandate de Comisia Europeană. Progresul înregistrat la nivelul spațiului hidrografic Someș-Tisa în implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în perioada 2009-2015 se reflectă în creșterea nivelului de colectare și epurare a încărcării organice biodegradabile din apele uzate pentru aglomerările mai mari de 2.000 l.e., respectiv creșterea nivelului de colectare de la 44,14% în 2009 până la 52,64% în anul 2015. De asemenea, nivelul de epurare a crescut de la 42,95% în anul 2009 la 50,81% în anul 2015. De asemenea, în perioada 2009-2015 s-au investit din diferite surse de finanțare naționale și internaționale cca. 501,77 milioane Euro pentru construirea, reabilitarea și modernizarea sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate.

Masuri de baza in PMBH Somes-Tisa

Nr. crt.

Județ

Nume măsură Descriere măsură Tip masură

(B11.3.a, B11.3bl)

Codul corpului de

apă de suprafață

Codul corpului de apă

subterană

21 BN Construirea/extinderea infrastructurii pentru apă

Sistem alimentare cu apă potabilă în zona turistică Colibița / Bistrița Bârgăului

B11-3a ROLW2.1.24.4_B1

ROSO09

(Sursa: Anexa 9.3.. din Planul de management la bazinului hidrografic Somes-Tisa -Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată în spaţiul hidrografic Someș-Tisa )


PANU”


XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

1. Caracteristicile proiectului: - proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la pct. 13 lit a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 24 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului; - proiectul propus intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, - proiectul propus intră sub incidența prevederilor art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, a)dimensiunea și concepția întregului proiect:

Linia electrica aeriana de medie tensiune (LEA MT) va fi realiztă din conductor electric din aluminiu, din patru fire izolate cu PVC, tip TA2X(FL)2Y 3x1x50 – 50 OL mmp, cu lungimea L = 2795 m. Linia electrica aeriana de joasă tensiune (LEA JT) va fi realiztă din conductoare din aluminiu torsadate folosite la alimentarea ,transportul si distributia energiei electrice a diferitelor obiective. Conductoare cu manta de PVC sau XLPE si nul purtator din OL-AL 50/8 izolat cu PVC, cu lungimea L = 2865 m.

Stâlpi de susținere a cablurilor electrice sunt confecționați din beton armat. Stalpi SE 4 5 buc Stâlpi SE 42 buc Stâlp SC15014 3 buc

Postul trafo este construcție metalică monobloc, echipata cu componente specific, va avea rolul de a coborâ tensiunea de la 20 kV la 400 V. b) cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate: -in localitatea Colibita este în faza de execuție modernizarea drumului județean DJ173A și în curs de avizare proiecte de realizarea a sistemului de alimentare cu apa si canalizare, construire pensiune turistică; c) utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii:


PANU”


-proiectul va utiliza resurse minerale -agregate și apă- indirect, prin betonul necesar fundațiilor. Utilități: 1. Alimentare cu apă – proiectul nu prevede alimentarea cu apa; 2. Evacuarea apelor uzate: in faza de execuție apele uzate menajere se vor colecta in toaletă ecologică. În faza de funcționare nu rezultă ape uzate; 3. Energie electrica – de la reteaua de punctul de record PTA Colibita 1; 4. Încălzirea spaţiilor de producţie – nu se aplică proiectului analizat ; d)cantitatea si tipurile de deseuri generate/gestionate:

Deseurile rezultate in perioada de realizare a investitiei -pamânt si pietre din excavatii cod 17 05 04 cca 106 m3; -beton (stalpi și fundatii demolate) cod 17 01 01 cca 30 m3; -cabluri electrice cod 17 04 02 - deseuri menajere cod 20 03 01 se vor colecta in pubela tipizata si se vor evacua de pe amplasament.

Deșeurile vor fi gestionate de firma constructorului. Deseurile rezultate in perioada de functionare

În perioada de funcționare normală nu se generează deșeuri. În cazul unor defecțiuni vor rezulta deșeuri de echipamente electrice. Datorita specificului activitatii nu se poate face o estimare a cantitatii de deșeu de echipamente electrice ce va rezulta.

e) poluarea si alte efecte negative: -rezultă numai la faza de execuție a proiectului -in faza de operare nu va exista poluare si alte efecte asupra factorilor de mediu f) riscurile pentru sanatatea umana( de ex., din cauza contaminarii apei sau a poluarii atmosferice): -prin natura proiectului se reduc riscurile pentru sanatatea umana 2. Amplasarea proiectelor: 2.1utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor: -conform certificatului de urbanism, eliberat de Primăria Comunei Bistrita Bargaului, terenul destinat proiectului este situate in intravilanul/extravilanil localitatii Colibița, cu folosința actuală drum și fâneață; 2.2bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia:


PANU”


-nu se utilizează resurse naturale, suprafața de sol ocupată de stâlpi în zona fâneței va fi mai mica de 1 m2; 2.3capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone: a) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor – proiectul este amplasat parțial in zona râului Bistrița; b) zone costiere şi mediul marin –proiectul nu este amplasat în zonă costieră sau mediu marin; c) zonele montane şi forestiere –proiectul este amplasat in intravilanul/extravilanul localităţii Colibita, in zonă montana; d) arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional – proiectul nu este amplasat în arie naturală protejată de interes național, comunitar, internațional; e) zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – proiectul este amplasat in in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma; f) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri – proiectul nu este amplasat intr-o astfel de zona; g) zonele cu o densitate mare a populației –localitatea Colibita nu este o zona cu densitate mare a populatiei; h) peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: – proiectul nu este amplasat în peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural și arheologic.

3.Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial: 3.1 importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată: - impactul se manifesta strict in punctele de lucru; 3.2 natura impactului: - impact direct nesemnificativ, limitat în timp, apare asupra solului si aerului.

3.3 natura transfrontalieră a impactului:

-proiectul nu face obiectul analizei impactului transfrontalier;


PANU”


3.4 intensitatea şi complexitatea impactului: -magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul propus, atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de vedere functional, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona; 3.5 probabilitatea impactului: -impact negativ minor cu probabilitate 100% ; 3.6 debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului: -debutul impactului va fi la începerea lucrărilor, impactul asupra solului și a aerului va fi unul temporar (pe durata lucrărilor 5 luni); 3.7 cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate: Probabilitatea aparitiei impactului cumulativ pe traseul mijloacelor de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale cu utilajele si mijloacele de transport ce vor functiona la proiectele prevazute in localitatea Colibita este redusă deoarece : -lucrările la sistemul de alimentare cu apă, modernizarea drumului județean si cele prevăzute în proiect nu pot fi executate simultan pe același tronson de drum. În zona Panu nu sunt prevăzute sisteme de alimentare cu apă și canalizare; -lucrarile propuse prin proiect sunt de amploare redusa, numarul de mijloace de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale este mic. Aprovizionarea nu se face zilnic ; -intervalul de timp in care se poate produce incrucisarea mijloacelor de transport de la celelalte proiecte este de ordinul minutelor ; -punctele de incrucisare nu sunt fixe, sunt aleatorii, nu se poate identifica o zona de cumulare a poluantilor ; -sursele de poluare de la mijloacele de transport sunt surse difuze, se disperseaza in lungul traseului ; -emisia poluantilor la mijloacele de transport este limitata prin constructia motoarelor si este verificaricata periodic (anual).

3.8 posibilitatea de reducere efectivă a impactului:

Măsuri de reducere a impactului asupra mediului

Masurile si dotarile pentru protectia aerului, apelor, solului si subsolului vor contribui la mentinerea unui impact redus asupra biodiversitatii zonei. Nu sunt necesare dotari speciale, dar subliniem importanta instruirii si constientizarii personalului de executie in ceea ce priveste protectia mediului, in special urmatoarele aspecte: -se va urmari ca lucrarile sa se desfasoare strict in perimetrul amplasamentului fara a ocupa suprafete sulplimentare, - respectarea regulamentelor/instructiunilor si a programului de lucru, - depozitarea materialelor de constructii si depozitarea temporara a deseurilor, - modul de actiune in caz de poluare accidentala, - utilizarea utilajelor si a mijloacelor de transport in stare buna de functionare si


PANU”


reviziile tehnice la zi. Toate lucrarile se vor executa sub controlul si responsabilitatea sefului de lucrari. Masuri prevazute în Avizul nr. 214/2020 eliberat de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate: 1.respectarea prevederilor Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, aprobat prin OMMAP nr. 1026/2016; 2.immplementarea proiectului se va face numai în zona menționată în memoriul de prezentare, cu respectarea prevederilor din documentația tehnică, în vederea reducerii potențialului impact asupra speciilor protejate din situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma; 3.se interzice degradarea sub orice formă a suprafețelor acvatice cu prezență a speciilor de amfibieni; 4.materalele folosite pentru implementarea proiectului (stâlpi, conductoare, beton, etc.) nu se vor depozita pe amplasament, se vor pune direct în operă; 5.materialele rezultate din demolări vor fi încărcate și evacuate imediat, fără a le depozita pe amplasament; 6.sunt interzise schimburile de lubrifianți și reparațiile utilajelor și a mijloacelor de transport utilozate în procesul tehnologic, pe perimetrul proiectului și în interiorul sitului; 7.la finalizarea etapei de execuție, suprafețele afectate vor fi aduse la starea inițială sau la o stare cât mai apropiată față de aceasta, utilizând metode de refacere neinvazive asupra speciilor și habitatelor vegetale; 8.în cazul producerii unor accidente susceptibile a avea impact negativ asupra obiectivelor de conservare din situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, titularulare obligația să ia în regim de urgență toate măsurile necesare pentru eliminarea/limitarea efectelor negative și să anunțe în doua ore de la constatare. Totodata titularului îi revine obligația de a suporta costurile necesare readucerii într-o stare de conservare favorabilă a populatiilor speciilor ce fac obiectul desemnării sitului; 9.gestionarea deșeurilor tehnologice și a celor menajere se va realiza conform legislației în vigoare – Legea nr.211/2011-privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare; 10.personalul angajat va fi instruit cu privire la faptul că proiectul va fi implementat în situl Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, cu precădere asupra măsurilor și responsabilităților ce le revin privind protecția acestora, precum și pentru cunoașterea și respectarea prevederilor legale în domeniul protecției factorilor de mediu. Intocmit, Beneficiar, SC ECOMULTIPROD SRL SDEE TRANSILVANIA NORD SUCURSALA BISTRIȚA ADMINISTRATOR DIRECTOR FTP III. Livia Retegan ing, Roman Alexandru

memoriu de prezentare final

Documents