memoriu de prezentare - apmar-old.anpm.ro

Memoriu de prezentare

Întocmit conform conținutului cadru prevăzut în Anexa nr. 5E a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și conform Deciziei etapei de evaluare inițială nr. 3516/16.03.2020 emisă de APM Arad.

• „Înființarea unei ferme de crestere a suinelor” propus a fi amplasat în intravilanul orașului Pecica, FN, CF 302335-Pecica, nr. cad. 302335, jud. Arad, conform Certificatului de Urbanism nr. 223 din 01.07.2019 - emis de Primăria Orașului Pecica.

• Denumire titular: S.C. VR ROM MEAT S.R.L., sediul social în Mun. București, sector 2, str. Zece Mese nr. 7, sc. A, camera 11, ap.1; C.U.I. 30421389; J40/8076/11.07.2012

• Proiectant: S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L., șos. Bucium nr. 109, Iași, tel/fax: 0232/214.412, e-mail: [email protected], CUI 27825050; J22/1726/2010

• Specialist de mediu: S.C. ECONOVA S.R.L. Iași; Adresa: B-dul Independenței nr.13, Bl. A1-4, Sc. D, et. 6, ap.18, IAȘI, jud. IAȘI; RO24586285; J22/3041/10.10.2008, tel./fax: 0232.212.385, contact: ing. Fănel Apostu, Mobil: 0743.552.313, [email protected]

3.1 Rezumatul proiectului

Titularul SC VR ROM MEAT SRL deține în proprietate suprafața de teren de 36900 mp din acte (36217 mp măsurată) identificată astfel: CF 302335, nr. CAD 302335 (nr. cad. vechi 2908), situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad. Terenul a fost reglementat prin PUZ, fiind emisă HCL nr. 105/17.06.2020 prin care se aprobă „Înființarea unei ferme de creștere a suinelor” și Avizul de mediu nr. 1 din 07.01.2020 pentru o fermă de creștere suine cu capacitatea de 12500 capete. Distanța minimă față de zonele locuite este de 1.61 km spre V față de prima locuință din satul Turnu. Vecinătățile terenului sunt:

• la NORD-EST: drum de exploatare DE 1725/1 și zonă de producție și depozitare (liber de construcții);

• la SUD-EST: canal ANIF-HCN 1622;

• la SUD-VEST: teren proprietate privată – nr. cad. 3910 (liber de construcții);

• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620. Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu. Proiectul prevede construirea unei ferme de creștere a suinelor ce conține 5 grajduri pentru îngrășare suine cu capacitatea de 2500 locuri fiecare, rezultând o capacitate totală de 12.500 capete. Ferma va avea dotările carcteristice: filtru sanitar, coridor tehnologic și două bazine de stocare dejecții cu un volum total de 8.000 mc, oferind premizele desfăşurării unei activităţi de producţie la standarde europene.

2

Suprafața construită totală va fi de 14418.10 mp, din care halele de creștere reprezintă 13786.25 mp. POT propus este de 39.81% iar CUT este de 0.4 mp Adc/mp teren, încadrându-se în limitele aprobate prin PUZ. Alimentarea cu apă se face dintr-un puț forat pe ampalsament. Evacuarea apelor uzate menajere de la filtrul sanitar se face într-un bazin vidanjabil. Dejecțiile sunt stocate în 2 bazine cu volumul total de 8000 mc, după care sunt preluate de operatori agricoli din zonă pentru utilizare ca îngrășământ organic. Deșeurile de origine animală nedestinate consumului uman (de ex. mortalități) sunt colectate într-o ladă frigorifică de 400 l și apoi sunt incinerate în incineratorul propriu de tip Volkan 400. Excesul este preluat de către operatori autorizați. Halele de creștere nu sunt încălzite; filtrul sanitar este încălzit cu o centrală termică electrică. Cele 5 hale propuse, vor fi echipate fiecare cu sisteme complete de creștere (îngrășare) a suinelor, prevăzute cu:

• Instalație de furajare formată din 3 silozuri externe de furaj pentru fiecare hală, cu capacitatea de 40 mc fiecare (120 mc în total); linie de furajare uscată care se face controlat, conform BAT, utilizând rețete specifice tipului și vârstei animalului.

• Instalație de adăpare formată din linie de adăpare din inox, cu suzete. Apa este asigurată la discreție.

• Instalație de ventilație. Fiecare hala este dotată cu un sistem de admisie a aerului format din clapete laterale și un sistem de evacuare a aerului din hală format din exhaustoare de tavan. Instalația de ventilație este controlată automat. Sunt prevăzute alarme pentru atenționarea defectării sistemului;

• Sistem de iluminat. Este format din becuri LED;

• Sistem de adăpostire. Pentru porci la îngrășare s-a proiectat un sistem de adăpostire conform BAT, normelor naționale și europene. Se asigură suprafața minimă pe cap de animal. Pardoseala este conformă, cu orificii de dimensiuni variabile în funcție de vârsta animalului;

• Sistem de evacuare dejecții. Dejecțiile se evacuează din hală gravitațional într-un bazin tampon de 35 mc. De aici dejecțiile sunt pompate direct în cele 2 bazine supraterane de stocare a dejecțiilor, cu volumul de 4.000 mc fiecare, rezultând un volum total maxim de stocare de 8.000 mc, de unde sunt preluate în vederea utilizării ca îngrășământ natural pe terenurile agricole.

3.2 Justificarea necesitații proiectului

Proiectul este implementat din surse proprii. Necesitatea proiectului este strict economică, pentru valorificarea potențialului economic al terenului deținut de titular.

3.3 Valoarea investiției

Valoarea totală a proiectului este de 15.000.000 lei, din surse proprii.

3.4 Perioada de implementare propusă

Perioada efectivă de execuție a lucrărilor este de 12 luni.

3.5 Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar

Sunt anexate planurile detaliate ale proiectului.

3

3.6 Caracteristici fizice ale proiectului

3.6.1 Profilul și capacitățile de producție

Profilul proiectului este de creștere (îngrășare) a suinelor. Capacitatea fermei propuse este de 2500 locuri / hală x 5 hale = 12500 locuri, repartizate în 5 hale de creștere cu suprafața la sol de 2757.25 mp fiecare.

3.6.2 Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

În prezent, terenul este liber de construcții, fiind utilizat ca teren agricol.

3.6.3 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea

3.6.3.1 Dotări propuse prin proiect

Obiectivul proiectului este de realizare a unei ferme de creștere suine cu capacitatea de 12500 capete distribuită în 5 hale identice a câte 2500 locuri fiecare. Obiective propuse prin proiect sunt următoarele:

• C1- Ob.1- C5-Ob.5 Grajd îngrășare o Arie construită = 2.757,25 mp o TOTAL Arie construită = 13.786,25 mp o Regim înălțime = Parter

• Coridoare tehnice și rampa livrare o Arie construită = 301,82 mp o Regim înălțime = Parter

• C6-Ob.6 Filtru sanitar o Arie construită = 330,03 mp o Arie construită desfășurată = 579,49 mp o Regim înălțime = Parter

• Ob.7 Bazine depozitare dejecții o Volum util stocare dejecții = 2 x 4.000,00 mc = 8.000 mc

• Ob.8 Bazin vidanjabil o Volum = 8 mc

• Ob.9 Puț forat o Adâncime = conform studiului hidrogeologic o Electropompa submersibilă

• Ob.10 Stație pompare dejecții

• Ob.11 Împrejmuire o Lungime = 1.195,00 m; H min = 2.00 mp o Tip împrejmuire: plasă din sârmă și sârmă ghimpată cu stâlpi metalici o Înălțime plasă sârmă = 1,70 m o O poartă automată

• Ob.12 Alei si platforme betonate o Suprafață alei betonate = 4.780 mp

Arhitectura propusă Obiectul principal de activitate al fermei va fi creșterea și îngrășarea porcilor în sistem intensiv cu circuit închis. Capacitatea fermei va fi de 12.500 capete. Activitatea de producție a fermei se va desfășura în 5 grajduri de îngrășare împărțite în câte șase compartimente. Accesul în grajduri se va face prin filtru sanitar, având rol de trecere din zona murdară în zona curată și asigură legătură

4

directă cu grajdurile de îngrășare prin intermediul coridorului tehnic. Sub zona de creștere a porcilor prevăzută cu pardoseală din grătare vor fi construite cuve în care se vor scurge dejecțiile. Sub aceste cuve va fi amplasată o conductă pentru evacuarea gravitațională a dejecțiilor semilichide. După colectare, dejecțiile (fracția solidă + lichidă) sunt depozitate în două bazine circulare poziționate deasupra solului. Periodic, dejecțiile vor fi preluate de terți şi vor fi utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 344/ 708/ 2004, 242/197/2005 şi 1182/1270/2006 ale M.M.G.A. şi M.A.P.D.R. şi STAS nr. 9450-88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie şi Codului bunelor practici agricole.

C1- Ob.1- C5-Ob.5 Grajd îngrășare

• Se propune construirea unui număr de cinci hale pentru îngrășare, amplasate conform planului de situație. Cele cinci hale sunt identice.

• Clădirile vor avea formă dreptunghiulară cu dimensiunile în plan de 79,16 x 35,66 m (arie construită = 2.757,25 mp), fiind realizată din cadre metalice, cu fundații izolate din beton armat.

• Închiderile laterale sunt din panouri sandwich (8 cm grosime), culoare verde (RAL 6005) cu un soclu din beton armat de 1,00 m înălțime, termoizolat cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.

• Învelitoarea este din panouri termoizolante, tristrat cu spuma poliuretanică (tip sandwich, grosime 6 cm), culoare alba (RAL 9010).

• Halele au câte 6 compartimente cu 20 de boxe/compartiment, cu o capacitate maximă de 2500 locuri/ hală și un total de 12500 locuri porci. Acestea vor fi prevăzute cu pardoseală perforata din grătare din beton și cuve din beton armat.

• Sub zona de creștere a porcilor prevăzută cu pardoseală din grătare va fi construită o cuvă în care se vor scurge dejecțiile. Sub această cuva va fi amplasată o conductă pentru evacuarea gravitațională a dejecțiilor semilichide.

• În interiorul halei, tavanul va fi realizat din panouri din fibre de lemn cu liant de ciment, montate la fața grinzilor metalice, pe o structură de pane metalice realizate din profile cu pereți subțiri.

• Coridoarele halei vor fi realizate din diafragmne din beton armat, 3,00 h înălțime și 25 cm grosime.

Organizare funcțională a halelor de îngrășare

Denumire încăpere Suprafață (mp)

Compartiment 1 424.93






Coridor 69.92

Suprafață utilă 2.621,68

TOTAL Suprafața utilă (5 hale) 13.108,40

Finisaje exterioare:

• Închideri exterioare din panouri sandwich (8 cm grosime), culoare verde (RAL 6005);

• Stâlpii metalici vor fi placați cu panouri sandwich (8 cm grosime), culoare verde (RAL 6005);

• Învelitoare va fi panouri termoizolante, tristrat cu spuma poliuretanică (tip sandwich, grosime 6 cm), culoare alba (RAL 9010)

• Tâmplărie din aluminiu. Finisaje interioare:

• Tâmplăria interioară prevăzută va fi din PVC sau metalică;

• Vor fi executate tencuieli cu grosimea de 2 cm la interior;

• Pardoselile vor fi adaptate spațiului interior – ciment sclivisit (pentru coridoare), grătare prefabricate din beton (în rest).

5

Capacitatea de producție a clădirii propuse este prezentată în următorul tabel (conform Ordin ANSVSA nr. 57/2012 privind completarea Ordinului nr. 202 din 25 august 2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standardele minime pentru protecția porcinelor):

Calcul capacități hale Nr. hale

Tipul halei

Numărul de compartimente

Numărul de boxe/comp.

Dimensiune boxa

Numărul de locuri Capacitatea medie proiectată a halei (numărul de locuri)

5 Îngrășare 6 x 5 hale = 30 20 boxe/comp.

Boxe: 3,59 x aprox.5,36 m

30 compartimente x 20 boxe x 21 porci/boxă = 12.600 locuri

12.500 porci

În general la orice moment se regăsesc într-un anume procent porci pentru îngrășare în hale. Totalul reprezintă capacitatea maximă de cazare a fermei si nu efectivele medii zilnice, deoarece în orice moment sunt boxe/compartimente goale ce sunt în dezinfecție/vid sanitar. Efectivul mediu la un moment dat, la această fermă este de 12.500 porci. În hală sunt utilizate următoarele sisteme: SISTEMUL DE HRĂNIRE Procesul de hrănire, microclimatul si ventilația in interiorul fiecarei hale va fi comandat de catre un calculator de proces. Furajele provenite de la moară vor fi depozitate în silozurile (buncăre) amplasate de-a lungul halei în exterior. Umplerea buncărelor se va face pneumatic sau cu snec prin intermediul conductelor de la moară. Furajele vor fi transportate în hale prin intermediul unei spirale acționate electric, care va pleca din partea inferioară a fiecărui buncar către banda transportoare și sistemul de distribuție poziționat în interiorul clădirii. Extragerea furajului va fi controlată de senzorii de capacitate ai sistemului de extragere, activate de cererea de hrană. Halele vor fi echipate cu sisteme de distribuție, care vor transporta furajul către dispersoarele de volum, poziționate la nivelul pardoselii în boxele de creștere. Ultima hrănitoare va fi prevazută cu un senzor pentru detectarea prezenței sau absenței furajului în buncăr.

SISTEMUL DE EVACUARE A DEJECȚIILOR SEMILICHIDE Dejecțiile de la porci, precum și apele uzate rezultate în urma proceselor de spălare din hale, se va colecta sub zona cu pardoseală din grătare prefabricate de beton. Aceasta este realizată dintr-o cuvă din beton cu adâncimea de 80 cm și o zonă centrală de 95 cm. Sub această cuvă vor fi amplasate conductele pentru evacuarea gravitațională a dejecțiilor semilichide realizate din țevi PVC îmbinate cu mufă și garnitura de cauciuc cu diametrul Ø315 mm. La capătul fiecărei conducte va fi prevăzută o valvă de aerisire. Acest sistem de golire asigură eliminarea completă a dejecţiilor şi a sedimentelor solide de pe fundul canalelor. Pȃlniile de admisie sunt dispuse puţin sub nivelul cuvei de dejecţii (cu 15 cm), pentru asigurarea unei goliri complete. Impermeabilitatea este asigurată prin garniturile speciale din cauciuc dispuse constructiv ȋn dopurile de ȋnchidere ale pȃlniilor de admisie. Rețeaua de canalizare este pozată în pantă continuă de 5‰ (5 mm/m) către căminele de racord. Dejecțiile vor fi depuse apoi în două bazine circulare poziționate deasupra solului.

CONTROLUL CLIMATULUI INTERN AL HALELOR Ventilația adăposturilor va fi asigurată printr-un sistem de ventilație la presiune negativă. Aerul atmosferic va fi atras în clădire prin guri de admisie amplasate la nivelul frontoanelor și va fi eliminat prin ventilatoare amplasate la nivelul acoperișului. Gurile de aspirație și ventilatoarele vor fi prevăzute cu un sistem de deschidere în caz de urgență, controlat termic, iar deschiderea se va face gradual în funcție de temperatură. Răcirea în timpul verii se va realiza prin intermediul unui sistem de tip PAD Cooling, amplasat pe frontoane, deasupra tavanului. Sistemul de ventilație pentru fiecare hală este format din:

6

• Admisie: fante de admisie cu suprafața totală de 20 mp (câte 10 mp în fiecare fronton);

• Evacuare: 24 ventilatoare de tavan tip CL600, cu următoarele caracteristici: o debit la presiune negativă de 0 Pa = 14130 mc/h; o consum: 39 W/1000mc/h; o viteza de evacuare: 11.8 m/s; o diametru gură exhaustare: 63 cm → 0.312 mp per exhaustor sau 7.488 mp per hală; o debit evacuare hală = 24 x 14130 = 339120 mc/h;

• În zilele caniculare temperatura și umiditatea sunt controlate cu o instalație specială de umidifiere și răcire a aerului (PAD Cooling – instalație de răcire cu faguri – 2 buc. 1,5 x 15 m), precum și prin creșterea ventilației.

Coridoare tehnice și rampă livrare

• Coridoarele tehnice asigură legătura între grajdurile de creștere a suinelor și filtrul sanitar având rol de trecere din zona murdară în zona curată. Iar rampa este folosita pentru primirea și livrarea porcilor.

• Coridoarele tehnice și rampa livrare propuse sunt realizate din zidărie de BCA de 15 cm, cu un soclu din beton armat de 1,00 m înălțime, termoizolați cu termosistem de 10 cm (polistiren expandat).

• Învelitoarea este din panouri termoizolante, tristrat cu spuma poliuretanică (tip sandwich, grosime 6 cm), culoare alba (RAL 9010).

Caracteristici CORIDOARE TEHNICE ȘI RAMPĂ LIVRARE:

• Suprafață construită = 301,82 mp

• Suprafață desfășurată = 301,82 mp

• Suprafață utilă = 243,50 mp. Finisaje exterioare:

• pereți exteriori termoizolați cu polistiren expandat de 10 cm grosime, montat cu adeziv și florete din plastic. Finisaj exterior propus: tencuială exterioară decorativă - culoare albă;

• învelitoare din panouri de acoperiș tip sandwich, grosime 6 cm, culoare culoare alba (RAL 9010). Finisaje interioare:


• Pardoselile vor fi adaptate spațiului interior – beton sclivisit. C6-Ob.6 Filtru sanitar

• Se propune construirea unei clădiri cu rol de filtru sanitar cu regim de înălțime Parter + Mansardă, amplasată conform planului de situație.

• Clădirea are forma neregulată în plan cu dimensiunile maxime de 27,78 x 11,88 m (arie construită = 330,03 mp). Aceasta are structura de rezistență realizată din zidărie din BCA confinată cu stâlpișori și centuri din beton armat, planșeu din beton armat și termoizolație din polistiren expandat.

• Închiderile laterale sunt din pereți din zidărie de BCA de 25 cm, cu un soclu din beton armat, termoizolați cu polistiren expandat de 10 cm grosime și finisați cu tencuială decorativă de exterior, culoare alb (RAL 9002).

• Învelitoarea este din țiglă metalică, culoare antracit

• Clădirea va fi utilizată în cadrul fluxului tehnologic al fermei având funcțiunea de vestiar, filtru sanitar și incinerator pe parter și o zona de birouri la mansardă. Aceasta va fi prevăzută cu pardoseală din gresie sau parchet în funcție de încăpere.

• Compartimentările interioare se vor realiza din pereți din zidărie de BCA de 15 sau 25 cm.

7

Organizare funcțională a filtrului sanitar Nivel Nr.

crt. Denumire încăpere Suprafață

(mp)

Parter

P.01 Hol 11,92

P.02 Hol casa scării 11,42

P.03 Birou 14,56

P.04 Birou 22,32

P.05 Filtru sanitar Femei 10,15

P.06 Filtru sanitar Bărbați 28,74

P.07 Spălatorie zonă murdară 4,57

P.08 Hol 15,81

P.09 Grup sanitar 4,99

P.10 Spălatorie zonă curată 12,24

P.11 Depozit medicamente 8,42

P.12 Sală mese 22,97

P.13 Coridor 22,46

P.14 Spațiu tehnic 38,59

P.15 Depozit frigorific 8,28

P.16 Incinerator 27,52

Suprafață utilă Parter 264,87

Mansardă

E.01 Hol casa scării 23,32

E.02 Birou 17,69

E.03 Depozitare 8,74

E.04 Birou 15,15

E.05 Birou 13,63

E.06 Birou 20,76

E.07 Birou 14,22

E.08 Birou 15,98

E.09 Hol 16,36

E.10 G.S. 6,82

E.11 Birou 29,62

E.12 Birou 29,62

Suprafață utilă Mansardă 211,81

TOTAL Suprafață utilă 476,68

Finisaje exterioare:

• Pereți exteriori termoizolați cu polistiren expandat de 10 cm grosime, finisați cu tencuială decorativă de exterior, culoare alb (RAL 9002);

• Soclu – tencuială decorativă culoare gri, rezistentă la intemperii, termoizolat cu polistiren extrudat de 5 cm grosime;

• Învelitoare din tablă cutată, culoare alb (RAL 9010);

• Tâmplărie PVC cu geam termoizolant. Finisaje interioare:

• Tâmplăria interioară prevăzută va fi din PVC;


• Pardoselile vor fi din gresie. Echipament incinerare Incineratorul propus este de tip Volkan 400 și are următoarele caracteristici: Incineratorul funcționează în conformitate cu cerințele europene, fiind certificat si autorizat DEFRA, respectând în totalitate cerințele regulamentului CE nr. 1069 din 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animala) si Regulamentului UE nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al

8

Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, precum si prevederile Ordinului ANSVSA nr.16/2010 in domeniul incinerării deșeurilor. Volkan 400 este un incinerator destinat arderii deșeurilor de origine animală: cadavre, resturi organice de origine animală (de ex. placente).

Caracteristicile tehnice ale incineratorului Caracteristici: Valori: Obs.

Dimensiuni de gabarit (m) 2.8x1.6x4.1 Lungime x lățime x înălțime (fără coș evacuare gaze de ardere)

Greutate (kg) 2400 Estimată

Volum cameră principală (m3) 0.71

Dimensiuni cameră principală (m) 1.4x0.8x0.7 Lungime x lățime x înălțime

Dimensiuni ușa de încărcare (m) 0.788x0.707 Lățime x Lungime

Înălțime la ușa de încărcare (m) 0.9 De la podea la margine

Rata de ardere: Max. 50 kg/ oră În funcție de deșeuri

Capacitate de încărcare maximă Pana la 240 kg/mc În funcție de deșeuri

Capacitate cameră 400 kg/mc

Volum de încărcare (m3) 0.42

Durata estimativă a șarjei de ardere: 10 ore Pentru o rată de ardere de 50 kg/oră şi încărcare de 100 kg.

Combustibil utilizat: Motorină

Consum de combustibil - pt. DIESEL 6 - 9 l/h Consumuri orientative

Energie electrică 230 V/50Hz/1500VA

Debit volumetric evacuare gaze de ardere (m3/s la 850⁰C)

0,216

Viteza evacuare gaze de ardere (m/s) 6.1

Mod de încărcare cu deșeuri: Manual, pe deasupra

Mod de eliminare a cenușii Manual

Părțile componente ale incineratorului sunt:

• Camera de ardere (principala)

• Camera postcombustie (secundara)

• Arzător camera de ardere (principala) + furtun flexibil + capac protecție metalic – 2 buc.

• Arzător camera postcombustie (secundara) + furtun flexibil + capac protecție metalic

• Termocuplu camera postcombustie

• Termocuplu camera de ardere

• Cos de evacuare gaze de ardere

• Panou de control complet (include cabluri pentru arzătoare si termocuplu si cablu de alimentare cu energie electrică)

Incineratorul este dotat cu 3 arzătoare pe motorină – 2 pentru camera principală de ardere de 20 kW și 1 pentru camera secundară de 36 kW. Operarea incineratorului este foarte simplă. Operatorul încarcă deșeurile manual în camera de combustie. Se selectează programul de incinerare adecvat și apoi se așteaptă finalizarea acestuia. Incineratorul este dotat cu o cameră de post-combustie prevăzută cu arzător propriu, în care gazele de ardere sunt menținute minim 2 secunde la o temperatură de minim 850⁰C, asigurându-se astfel oxidarea tuturor gazelor emise. Incineratorul respectă cerințele minime impuse prin Ordinul nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/ centrelor de colectare/ exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de

9

origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, respectiv (extras):

• Funcționarea incineratorului asigură o temperatură de 850°C măsurată, timp de două secunde, în apropierea peretelui intern sau în alt punct reprezentativ al camerei de combustie, a gazului ce rezultă din proces;

• Asigurarea unui arzător auxiliar conectat automat pentru situațiile în care scade temperatura gazelor de combustie sub 850°C şi în cursul operațiunilor de pornire şi de oprire

• Sistem automat pentru a se preveni supraîncărcarea cu subproduse de la animale la pornire, până când a fost atinsă temperatura de 850°C şi ori de câte ori temperatura de 850°C nu este menţinută la acest nivel;

• Sistem corespunzător de introducere a deșeurilor în camera de ardere cu manipulare directă;

• Incineratorul este prevăzut cu un modul electronic care înregistrează datele de proces, inclusiv temperatura din camerele de ardere. Aceste date sunt arhivate și pot fi verificate.

• Amplasamentul incineratorului este ales astfel încât terenul să aibă stabilitate, fluxul deșeurilor este complet separat de cel al animalelor vii, separarea fizică totală între incinerator pe de o parte şi efectivele de animale, furajele şi aşternutul acestora pe de altă parte

• Zonele de depozitare a subproduselor de origine animală şi de cenuşă sunt acoperite, etichetate şi închise etanş.

Ob.7 Bazine depozitare dejecții

• Cele două bazine de depozitare a dejecțiilor sunt amplasate deasupra solului și au formă circulară. Rezervoarele sunt confecționate din panouri de oțel acoperite cu email vitrificat.

• Soluția constructiva: fundații continue din beton armat.

• Capacitatea lor va fi: V = 2 x 4000 mc, TOTAL= 8000 mc În conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 856 din 16 August 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase și a Ordinului nr. 95 din 12 februarie 2005 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, dejecţiile animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei au codul de deșeu 02 01 06 și fac parte din categoria produselor nepericuloase provenind din sectiunea „Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor” pentru care se recomanda aplicarea unei metode de valorificare. În conformitate cu Ordinul comun nr. 1182 din 22.11.2005 al Ministerului Mediului și Gospodăriri Apelor și nr. 1270 din 30.11. 2005 al Ministerului Agriculturii, Padurilor și Dezvoltării Rurale privind aprobarea „Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole” metoda recomandată pentru valorificare dejecțiilor animale este folosirea acestora ca fertilizant pe terenurile agricole. Capacitatea utilă de stocare a bazinelor pentru depozitarea dejecțiilor trebuie să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu 1 lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor organice, definit prin perioada în care temperatura medie a aerului este sub 5 grade C. Acest interval corespunde perioadei in care cerințele culturii agricole față de nutrienți sunt reduse sau când riscul de percolare / scurgere la suprafață este mare. În zona proiectului, perioada de interdicție este între 1 octombrie și 15 martie – 5.5 luni (conform Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole din 16.06.2015 aprobat prin Ord. 1182/2005); astfel capacitatea minimă de stocare a dejecțiilor trebuie să fie de 6.5 luni, respectiv de 8801 mc, la o rată de generare de 1354 mc/lună.

10

Volume maxime de dejecții (bălegar și urină): Denumire clădire

Nr. capete Factor de emisie dejecții* (mc/cap/an)

Volum de dejecții anual (mc/an)

Volum de dejecții lunar (mc/lună)

Porci grași 12500 1,1-1,5 (mediu 1,3) 16250 1354

Total 12500 16250 1354

*) BREF ILF Secțiunea 3.3.1.2. Tabel 3.27 Totalul reprezintă capacitatea maximă de cazare a fermei si nu efectivele medii zilnice, deoarece în orice moment sunt boxe/compartimente goale ce sunt în dezinfecție/vid sanitar.

Capacitatea utilă de stocare a bazinelor pentru depozitarea dejecțiilor este de 8000 mc, la care se adaugă capacitatea cuvelor de beton de sub grătarele perforate din fiecare hală (adâncime 70 cm, volum 1700 mc per hală). Capacitatea totală a cuvelor de sub hale este de 1700 x 5 = 8500 mc. Aceste cuve se golesc în lagună după fiecare ciclu de creștere (o dată la 3,5 luni). Capacitatea utilă totală de stocare a dejecțiilor este de 8000 mc (bazine de stocare) + 8500 mc (cuve de colectare sub grătare) = 16500 mc, ceea ce asigură colectarea dejecțiilor generate în 12 luni. Sunt respectate astfel prevederile codului de bune practici agricole privind capacitatea de stocare a dejecțiilor în fermă. În conformitate cu prevederile Documentului de Referință asupra ”Celor mai bune tehnici disponibile în creșterea intensivă a păsărilor și porcilor” adoptate de Ministerul Mediului și Gospodăriri Apelor, bazinele de stocare a dejecțiilor trebuie prevăzute cu dispozitive care să monitorizeze în timp integritatea impermeabilizării şi să prevină înfiltrarea eventualelor scurgeri provenite din mixtura de dejecții, care au un conținut ridicat de azot şi fosfor. Depozitarea dejecțiilor ȋn depozite circulare deasupra solului corespunde Codului celor mai bune practici agricole (BAT) Utilizarea pe terenuri agricole ca îngrășământ se va face cu respectarea următoarelor măsuri:

• Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform iar materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă aceasta operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%. Pentru aplicarea mecanizată a îngrăşămintelor organice solide - gunoi de grajd, se folosesc maşini de aplicat gunoi de grajd.

• Încorporarea directă în sol se va face în timpul vegetaţiei sau în afara perioadei de vegetaţie, la adâncimea de 10-30 cm.

• Normele privind împrăştierea se stabilesc în funcţie de cerinţele culturilor, conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80 t/ha.

Perioadele când se aplica îngrăşăminte organice se stabilesc în funcţie de diferite condiţii:

• cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi rezultată în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie.

• să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extra-sezon (în afara fazelor de vegetaţie activă), care variază în cadrul ţării, depinzând de condiţiile climatice locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada maximă fiind specifică pentru zonele umede şi reci, în care sezonul de vegetaţie începe mai târziu. Sunt permise excepţii de la această regulă generală acolo unde planul de management stabileşte ca împrăştierea îngrăşămintelor organice se poate realiza de-a lungul perioadei de extra-sezon, fără riscul de producere a poluării apelor sau unde sunt condiţii meteorologice excepţionale;

11

• în anumite areale, în special pe soluri cu strat subţire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat.

• condiţiile meteorologice, starea solului şi a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren şi trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor.

Cantitatea de îngrășământ organic care se poate aplica pe terenurile agricole depinde de conținutul de azot al acestora, astfel încât să se respecte norma de 210 kg N /ha, având în vedere că zona analizată nu este inclusă în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitriți din surse agricole. Conținutul de azot în dejecții este de 0.5%. Împrăștierea pe terenuri agricole se va face în baza unui studiu agropedochimic prin care se stabilesc cantitățile de dejecții, rata de aplicare, perioadele de aplicare a dejecțiilor in funcție de cultură, zonă și tip dejecții.

Ob. 8 BAZIN VIDANJABIL

• Bazinul vidanjabil propus este îngropat și realizat din poliesteri armați cu fibră de sticlă. Acesta va prelua apele menajere de la grupurile sanitare și vestiar din cadrul Ob. 6 (Filtru sanitar) și Ob.7 (Incinerator).

• Dimensiunile bazinului sunt: volum = 8 mc, diametru 1,6 m, lungime 4,12 m.

• Vidanjarea bazinul se va face periodic, apele menajere se vor transporta la cea mai apropiată stație de epurare din zonă.

Ob. 9 PUȚ FORAT Gospodăria de apă va fi compusă din:

• un foraj de medie adâncime (maxim 2), având următoarele caracteristici tehnice prognozate: H = 100 m. Acesta va fi modificat în urma întocmirii unui studiu hidrologic;

• electropompa submersibilă

• un rezervor stocare apă, având capacitatea de 200 mc.

• un rezervor tampon pentru filtrul sanitar, având capacitatea de 5 mc. Ob. 10 STATIE POMPARE DEJECTII

• Dejecțiile mixte de la hale ajung la o pompă prin intermediul conductelor de PVC cu diametrul de 315 mm, fiind apoi pompate în și depozitate în două bazine circulare poziționate deasupra solului. Pompa va fi amplasată într-un cămin din beton armat.

Ob.11 ÎMPREJMUIRE

• Caracteristicile tehnice ale împrejmuirii:

• Înălțimea fată de cota terenului amenajat Hmin = 2,00 m

• Lungime împrejmuire = 1.195,00 m

• Împrejmuirea va fi efectuată din stîlpi metalici 60x40x3 mm, cu fundații izolate și cu plasă din sarmă și sârmă ghimpată.

Ob.12 ALEI SI PLATFORME AMENAJATE

• Se vor propune realizarea unor platforme și alei carosabile, dimensionate corespunzător traficului auto și pietonal, și pentru evacuarea eficientă a apelor meteorice. Sunt propuse rigole și guri de preluare dimensionate conform cantității de ape normată.

• Accesul și ieșirea autovehiculelor din incinta fermei se realizează numai prin sistemul de dezinfecție.

• Pentru eliminarea apei de pe platformele carosabile, accesul carosabil și zona sistematizată au fost create pante pentru scurgerea apelor pluviale dinspre interiorul incintei spre drumurile laterale sau spre zonele verzi pentru infiltrare în sol.

12

SISTEMATIZARE VERTICALĂ Se propun lucrări de sistematizare verticală în vederea realizării de accese, circulaţii pietonale şi carosabile optime în incinta fermei, a clădirilor și pentru evacuarea eficientă a apelor meteorice. Sunt propuse rigole și guri de preluare dimensionate conform cantității de ape normată. La elaborarea soluţiei de sistematizare verticală s-au avut în vedere următoarele criterii:

• Stabilirea pentru clădiri a unor cote verticale convenabile, corelate cu cele ale terenului amenajat;

• Asigurarea de accese şi circulaţii pietonale şi carosabile fluente;

• Reducerea volumului de lucrări de săpături şi sistematizare verticală a terenului, pe cât posibil;

• Asigurarea pantelor necesare evacuării apelor de suprafaţă. În cadrul amplasamentului studiat s-a propus amenajarea de spaţii verzi în suprafaţa rămasă după amenajarea acceselor și a platformelor necesare traficului și clădirilor, spaţii ce se propun a fi însămânţate cu gazon rezistent la uzură.

3.6.3.2 Descrierea fluxului tehnologic

Obiectul principal de activitate al fermei este creșterea si îngrășarea porcilor grași de la greutatea de 25 kg până la greutatea de sacrificare (105-110 kg), în sistem intensiv cu circuit închis. Ferma este împărțită în 3 zone distincte:

• zona curată (interiorul fermei – hale de producție, filtru sanitar, dezinfector și exteriorul ei până la nivelul primului gard de lângă hale);

• zona gri (drum de acces al autospecialelor pentru alimentare cu furaj, spațiile verzi);

• zona murdară ( sediu administrativ, drumurile de acces comun , lagună dejecții, teren liber). Efectivul mediu zilnic al fermei existente este de 12500 capete porci grași. Numărul de cicluri de producție va fi de 3,4 pe an. Halele sunt populate cu tineret porcin provenit de la ferme autorizate de multiplicare a suinelor. Din motive de biosecuritate toate mișcările de animale, precum și deplasarea personalului se fac prin culuare acoperite care fac legătura între hale și rampa de livrare și filtru sanitar. Toate echipamentele din hala de producție sunt livrate de furnizori autorizați:

• Pardoseala - Este realizată din grătare de beton armat.

• Boxele - Pereții boxelor comune sunt din plăci de PVC asamblate cu elemente metalice din inox și țeavă zincată.

• Sistemul de furajare. Transportul furajului de la buncărele exterioare la dozatoare se face cu un transportor cu noduri (TN) asistat de un calculator. Din dozatoare furajul ajunge în troacele de inox, asigurând astfel furajarea ad-libitum a porcilor.

• Sistemul de adăpare. Toata rețeaua de apă este constituită din țeavă PEHD, iar în boxe, din țeava inox la care sunt atașate suzete. Fiecare boxă comună are prevăzută cel puțin 2 suzete.

• Microclimatul. Controlul parametrilor de microclimat este realizat cu calculatoare a căror program este diferit în funcție de vârsta porcilor, pe baza senzorilor existenți în hală. Aportul minim de aer pe cap de animal se realizează prin ventilație artificială formată din guri cu clapeți de admisie a aerului situate în frontoane și ventilatoare montate în tavan. În zilele caniculare temperatura și umiditatea sunt controlate cu o instalație specială de umidifiere și răcire a aerului (pad-cooling), precum și prin creșterea ventilației.

• Iluminatul. Este artificial fiind asigurat cu corpuri LED ce au un consum redus de energie, iar intensitatea luminoasă este de minim 50 lucsi/mp.

• Evacuarea și stocarea dejecțiilor. Dejecțiile sunt colectate în cuva de sub grătare care asigură o stocare primară pe întreg ciclul de creștere. Cuva este prevăzută cu canale și guri de evacuare cu dop ce comunică cu o țeavă PVC de 320 mm amplasată sub structura de beton a canalului și prin

13

care dejecțiile sunt dirijate gravitațional către bazinul tampon al stației de pompare, de unde sunt pompate în bazinele de stocare (2 buc. x 4000 mc fiecare). Bazinele din metal sunt impermeabilizate cu email vitrificat. Dejecțiile vor fi utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din zonă.

3.6.3.3 Bilanț teritorial

Bilanțul teritorial este prezentat mai jos.

Bilanț teritorial

Suprafață construită

Suprafața desfășurată

Suprafața utilă

Clădiri propuse

C1- Ob.1 – C5-Ob.2 Grajd îngrășare 13.786,25 13.786,25 13.108,40

C6- Ob.6 Filtru Sanitar 330,03 579,49 476,68

Coridoare tehnice și rampă livrare 301,82 301,82 243,50

Total construit 14.418,10 14.667,56 13.828,58

• Suprafață teren = 36.217,00 mp

• Înălțime o C1- Ob.1 – C5- Ob.5 Grajd îngrășare: Hmax coamă = 8,51 m; Hmin streașină = 3,58 m o C6- Ob.6 Filtru Sanitar: Hmax coamă = 6,67 m; Hmin streașină = 4,07 m

• Volum o C1- Ob.1– C5- Ob.5 Grajd îngrășare = 16.600 mc x 5 o C6- Ob.6 Filtru Sanitar = 1.775 mc o Coridoare tehnice și rampă livrare = 845 mc o Total volum construcții propuse = 85,620 mc

• POT existent = 0,00%; POT propus = 39,81%

• CUT existent = 0,00 mp Adc/mp teren; CUT propus – 0,40 mp Adc/mp teren.

3.6.4 Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora

În fermă se utilizează materiile prime, materiale și rezultă produsele și deșeurile din tabelul de mai jos. Calculele sunt făcute pentru capacitatea de 12500 locuri. Se produc anual 3,4 serii de porc gras, rezultând un număr de capete produse anual de întreaga fermă de 12.500 x 3,4 = 42.500 capete.

Bilanț de materiale pentru activitatea de creștere porci în halele fermei Intrari UM Consum

specific Referinta UM Consum pe 1 hala Consum pe

intreaga ferma

2500 12500

Purcei pentru ingrasat

kg/cap 25 Tone 212.5 1062.5

Furaje combinate kg/cap/zi 3.2 2.0 - 3.2 cf. BREED cap. 3.2.1.2

Tone 2920 14600

Apa Adapare l/loc/zi 10 6 - 10 l/loc/zi cf. BREEF

Tone 9125 45625

Apa spalare boxe l/mp 5 BREEF Tone 44.6 222.8

Apa menajera l/angajat/zi 50 Tone 273.8

Materiale de uz veterinar

kg/cap/an 1.5 Tone 3.75 18.75

14

Alte materiale pentru intretinere, igienizare personal, consumuri personal etc.

kg/angajat/zi 5 Tone 27.4

Motorina incinerator

l/ora 10 aprox. 2000 ore functionare annual

Tone 20.0

numar serii / an 3.4 Numar capete annual

8500 42500

Suprafata hala [mp] 2621.68 Greutate maxima porc gras [kg]

110

Numar hale 5

Numar angajati 15

Iesiri UM Productie specifica

Referinta UM Consum pe 1 hala Consum pe intreaga ferma

2500 12500

Crestere in greutate kg/cap/zi 0.97 0.97 kg/zi; in general, indicele de creștere este de 3.56 kg furaj / kg porc

Tone 885,1 4425,6

Dejectii (lichide+solide)

mc/cap/an 1.3 1.1 – 1.5 mc/cap/an BREF 3.3.1.2

mc 3250 16250

Apa menajer uzata l/angajat/zi 50 Tone 0.0 273.8

Deseuri tesut animalier (mortaciuni)

% 2 Tone 18.7 93.5

Deseuri menajere si asimilabile acestora

tone 0.0 27.4

Produsul finit este reprezentat de porcii grași, la greutatea de 110 kg. Aceștia sunt comercializați la terți pentru sacrificare și valorificare. Producția anuală pentru 1 hală este de 2500 x 110 kg/cap x 3.4 serii = 935 tone /an. Producția pentru întreaga fermă este de 935 x 5 = 4675 tone/an. Activitatea desfășurată în Fermă se încadrează în specificațiile BAT în ceea ce privește consumurile specifice și producția specifică. Capacitatea de stocare dejecții este suficientă pentru stocarea dejecțiilor formate.

3.6.5 Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă

Energie Consumul specific de energie (termică + electrică) este cuprins între 19 și 48 kWh/cap/an (conform BREF, cap. 3.2.4). Astfel, consumul de energie al fermei este de maxim 600 MWh/an, reprezentând energie electrică pentru iluminat, acționat mașini și climatizare. Ferma se va alimenta cu energie electrică prin racord la rețeaua existentă în zonă. Ferma va fi dotată și cu un generator electric cu funcţionare pe motorină, pentru situaţiile de avarii energie electrică, cu putere 25kva. În fermă se utilizează energie termică pentru încălzirea filtrului sanitar – o centrală termică pe energie electrică, de 25 kW.

15

Consumul specific de energie al Fermei va fi de 20 kWh/cap/an, încadrându-se în specificațiile BAT. Alimentare cu apă Pentru nevoi igienico – sanitare și tehnologice Ferma propusă se va alimenta cu apă din subteran prin intermediul unui puț forat pe amplasament Dn= 300 mm, H = 100 m, echipat cu instalație de hidrofor prevăzută cu vas tampon de 5 mc. Apa va fi distribuită la consumatori prin conducte PEHD Dn 110 mm. Caracteristicile finale ale puțului vor fi stabilite după finalizarea studiului hidrogeotehnic. Necesarul de apă al fermei a fost calculat astfel:

• Necesar de apă pentru personalul productiv: Q zi med. = 0.75 mc/zi (15 angajați)

• Necesar de apă în scop tehnologic pentru igienizări, spălări și clătiri hale. Se utilizează maxim 5 l apă/mp. Rezultă un necesar de apă de 223.8 mc/an sau Qn zi med. = 0.613 mc/zi;

• Necesarul pentru consumul biologic al porcilor. Consumul normat de apă pe cap și zi este de 6 – 10 l/cap/zi (BREF ILF Secțiunea 3.2.2.2.1 Tabel 3.13). Rezultă un consum de 125 mc/zi.

Rezultă un consum mediu la capacitatea nominală pentru întreaga fermă: Qn zi med. = 126.363 mc/zi sau 46122,5 mc/an. Canalizarea apelor uzate Managementul apelor uzate se face în felul următor:

• Apele uzate rezultate cu caracter menajer de la filtrul sanitar și incinerator sunt colectate de rețeaua proprie de canalizare, realizată din ţeavă PVC şi descărcate într-un bazin vidanjabil cu Vu=8 mc. Din bazin, apele uzate menajere sunt preluate prin vidanjare şi transportate la o staţie de epurare autorizată. Debitul de apă uzată menajeră evacuată este: Q szi med. = 0.75 mc/zi.

• Apele de spălare urmează același traseu ca și dejecțiile, fiind preluate de rețelele de evacuare dejecții; debitul mediu zilnic Qn zi med. = 0.613 mc/zi

• Apele pluviale sunt preluate prin rigole și colectate într-un bazin de retenție cu volumul de 100 mc, de unde sunt utilizate pentru irigarea spațiilor verzi din incinta fermei. Excesul se elimină în mediu.

Managementul dejecțiilor

• Dejecțiile provenite de la halele de producție sunt colectate gravitațional în cuva de sub grătare și evacuate prin intermediul canalelor de evacuare, prevăzute cu dopuri. Evacuarea se face după fiecare ciclu de producție. Dejecțiile sunt direcționate spre stația de pompare, de unde sunt pompate în bazinele de dejecții cu volumul total de 8000 mc.

• Periodic, după mineralizare, dejecțiile sunt preluate de terți și sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 344/ 708/ 2004, 242/197/2005 și 1182/1270/2006 ale M.M.G.A. și M.A.P.D.R. și STAS nr. 9450-88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie și Codului bunelor practici agricole aprobat prin Ordin nr. 1234 din 14/11/2006.

• Debitul de dejecții este de 16.250 mc/an, la care se adaugă 223.8 mc/an apa de spălare.

• Capacitatea utilă de stocare a bazinelor pentru depozitarea dejecțiilor este de 8000 mc, la care se adaugă capacitatea cuvelor de beton de sub grătarele perforate din fiecare hală (adâncime 70 cm, volum 1700 mc per hală). Capacitatea totală a cuvelor de sub hale este de 1700 x 5 = 8500 mc. Aceste cuve se golesc în lagună după fiecare ciclu de creștere (o dată la 3,5 luni). Capacitatea utilă totală de stocare a dejecțiilor este de 8000 mc (bazine de stocare) + 8500 mc (cuve de colectare sub grătare) = 16500 mc, ceea ce asigură colectarea dejecțiilor generate în 12 luni.

• Depozitarea dejecțiilor în bazine corespunde Codului celor mai bune practici agricole și BAT. BAT este să asigure capacitatea necesară pentru stocarea dejecțiilor până la aplicarea acestora pe câmp (BREF ILF Secțiunea 5.2.5 Depozitarea dejecțiilor). Documentele de referință sunt:

16

o Ordin nr. 169 din 02/03/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană - Documentul de Referință asupra Celor mai bune tehnici disponibile în creșterea intensivă a păsărilor și porcilor, iulie 2003.

o Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017

o Ordin nr. 1234 din 14/11/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă.

3.6.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției

Nu sunt necesare lucrări de refacere a amplasamentului. Pe toată durata execuției lucrărilor până la recepția finală, constructorului îi revine ca obligație protejarea materialelor și a lucrărilor realizate cu respectarea tehnologiei de execuție, a prevederilor din caietele de sarcini în scopul asigurării parametrilor proiectați și calității lucrărilor. În acest scop constructorul va lua măsuri deosebite privind:

• depozitarea materialelor în spatii amenajate;

• transportul și punerea în operă, în timp optim;

• respectarea unor măsuri impuse de furnizorul de materiale;

• aprovizionarea cu utilaje în timp util astfel încât să nu fie împiedecată execuția lucrărilor și predarea, în termen, a investiției.

Se vor lua toate măsurile pentru realizarea curățeniei și a reducerii la minimum a factorilor de disconfort pentru vecinătăți (zgomot, praf, fum etc.), colectarea și evacuarea deșeurilor făcându-se în condițiile respectării calității mediului. La terminarea lucrărilor, zona trebuie să se găsească în stare de curățenie.

3.6.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu, pe un drum de exploatare existent, care face accesul la amplasamentul SC HT EST DIVISION SRL. În continuare, până la amplasamentul fermei, drumul este neamenajat și necesită îmbunătățiri pe o distanță de aprox. 200 m. Distanța de la amplasament la drumul național este de aprox. 580 m.

3.6.8 Resursele naturale folosite în construcție și funcționare

Nu e cazul.

3.6.9 Metode folosite în construcție/demolare

Conform specificului si tehnologiilor de execuție pentru lucrări de construcții-montaj, in incinta șantierului, pe perioada realizării proiectului se vor afla echipamente tehnice diverse :

• utilaje pentru construcții pe senile si pneuri, destinate diverselor lucrări mecanizate – excavare, încărcare, împins, compactare, etc

• utilaje pentru ridicare, transport si manipulat sarcini

• utilaje si echipamente pentru transport si turnat beton

• mijloace de transport auto

• scule de mana si echipamente de mica mecanizare

• scule, unelte si dispozitive diverse.

17

3.6.10 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară

Execuția proiectului durează 12 luni.

3.6.11 Relația cu alte proiecte existente sau planificate

În județul Arad sunt în prezent 14 ferme de porci în funcțiune, care dețin autorizație integrată de mediu. De asemenea sunt în procedură de evaluare a impactului asupra mediului un număr de 3 proiecte de ferme de porci, la care se adaugă proiectul analizat. Centralizarea activităților existente și a proiectelor aflate în faza de implementare, se face în tabelele de mai jos. Analizând distribuția locațiilor fermelor luate în calcul în prezentul studiului, rezultă următoarele concluzii:

• Fermele operate de SMITHFIELD SRL sunt în număr de 12; acestea sunt identice, fiind executate după un proiect standard; au capacitatea de 16320 locuri purcei tineret (<30kg) și 8160 locuri pentru porci la îngrășat, distribuită în 4 hale identice. Dejecțiile sunt evacuate în 2 rezervoare permastore cu volumul de 10000 mc.

• Fermele Smithfield sunt grupate în partea de centru- nord a județului Arad. Distanța minimă dintre fermele Smithfield și ferma propusă prin proiectul analizat este de 48 km (față de ferma Sintea Mare 1).

• Complexul de creștere porci Macea, operat de Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici, este situat în partea de VNV a județului, la distanță de20 km față de ferma propusă prin proiect.

• Ferma de reproducție porci Olari, operată de Combinatul Agroindustrial Olari, este situat de asemenea în partea de VNV a județului, mai spre centru, la o distanță de 34 km față de ferma propusă.

• Celelalte proiecte de ferme de porci aflate în implementare sunt amplasate în partea de sud-vest a județului Arad. Cele 3 proiecte sunt implementate de același investitor și au similarități majore. Proiectul DIROM din Vinga este cel mai mic, având o capacitate de 8100 locuri în 3 hale, față de celelalte 2 care au o capacitate de 9600 locuri în 4 hale. Proiectele MARROM și EVROM sunt amplasate unul lângă altul în satul Seitin, com. Seitin, la cca. 25 km distanță față de proiectul DIROM, amplasat în satul Vinga.

• Față de granița cu Ungaria, cea mai apropiată fermă este Complexul de creștere porci Macea, la cca. 4 km distanță.

• Ferma analizată (VR ROM MEAT) este situată la 4,085 km distanță de granița cu Ungaria.

Exemplu de ferme Smithfield identice – ferma nr. 3 Beliu și ferma Mocrea

18

Zona de interes cu evidențierea tuturor fermelor relevante din județul Arad

Fermă existentă autorizată

Fermă în fază de proiect

Ferma analizata

Zona de graniță cu Ungaria

Limită județ Arad

Descrierea surselor similare de emisie din jud. Arad – ACTIVITĂȚI AUTORIZATE Nr. crt.

Denumire fermă

Localizare fermă

Titular activitate Act de reglementare

Capacitate fermă [număr locuri]

Descriere sumară Sistem ventilație hale

1. Complex creștere suine Macea

Sat Macea, com. Macea, CF 300194

Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici

AIM nr. 4/21.10.2019

Total 27000 locuri, din care: - 1557 locuri scroafe - 8182 locuri tineret - 10918 locuri porc gras - restul sugari sau alte categorii intermediare

- 13 hale creștere - Suprafață totală teren 17.3 ha - Dejecții solide = 4 platforme cu Stot. = 3370 mp - Dejecții lichide colectate în 3 lagune cu capacitatea de 17070 mc

Estimat: - Evacuare aer cu ventilatoare de tavan, debit hală: 350000 mc/h; S evacure = 7.5 mp/hală Total debit: 4550000 mc/h

2. Ferma de reproducție porci Olari

Sat Olari, com. Olari, CF 301215, 301217, 301219

Combinatul Agroindustrial Olari SRL

AIM nr. 13/20.09.2018

Total 4750 locuri, din care: - 5 locuri Vieri - 750 locuri scroafe - 2700 locuri purcei sugari - 1300 locuri tineret

- 1 hală creștere, Su = 6255 mp - Suprafață totală teren 5.3 ha - Dejecții lichide – 1 batal 1620 mp - Dejecții solide – platformă 500 mp

- Volum total admisie aer = 432000 mc/h - Volum total evacuare aer = 455500 mc/h – 32 ventilatoare cu diametrul mediu de 0.684 m; H = 11 m (pe acoperiș)

3. Ferma nr. 1 APATEU

Sat Apateu, com. Apateu, ferma nr. 1

SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

AIM nr. 1/15.02.2018

- 16320 locuri purcei tineret - 8160 porci la îngrășat

- 4 hale creștere, Su = 6725 mp - Suprafață totală teren 4.5 ha - 2 rezervoare permastrore cu Vutil = 10000 mc

- Admisie: 8 cortine; 56 clapeți - Evacuare: 16 x 4 = 64 ventilatoare pe coamă, Q = 13800 mc/h; Di = 0.56 m; H = 0.9 m + H coamă = 11 m; total Q ev. = 883200 mc/h

4. Ferma nr. 3 BELIU

Sat Bocsig, com. Bocsig, ferma Beliu 3


AIM nr. 3/05.08.2019




5. Ferma MOCREA

Sat Mocrea, Oraș Ineu, ferma Mocrea


AIM nr. 16/17.12.2018




6. Ferma CERMEI 1

Sat Cermei, com. Cermei, Ferma Cermei 1


AIM nr. 9/06.09.2018


- 4 hale creștere, Su = 6712 mp - Suprafață totală teren 5 ha - 2 rezervoare permastrore cu Vutil = 10000 mc


7. Ferma GURBA Sat Gurba, com. Șicula, Ferma Gurba


AIM nr. 11/18.09.2018




20

8. Ferma SINTEA MARE 2

Sat Sintea Mare, com. Sintea Mare, Ferma nr. 2


AIM nr. 12/18.09.2018




9. Ferma MIȘCA 1

Sat Mișca, com Mișca, ferma Mișca 1


AIM nr. 5/27.07.2018




10. Ferma MIȘCA 2



AIM nr. 6/27.07.2018





Sat Sintea Mare, com. Sintea Mare, Ferma nr.1


AIM nr. 3/05.06.2018




12. Ferma SATU NOU

Sat Satu Nou, com. Mișca, ferma Satu Nou


AIM nr. 14/02.11.2018




13. Ferma CERMEI 3

Sat Cermei, com. Cermei, ferma Cermei 3


- - 16320 locuri purcei tineret - 8160 porci la îngrășat



14. Ferma CERMEI 2






21

Descrierea surselor similare de emisie din jud. Arad – PROIECTE PROPUSE Nr. crt.

Denumire fermă

Localizare fermă




15. Fermă creștere suine SEITIN 1

Sat Seitin, com Seitin, CF 303824, DJ709D

SC EVROM PIGS SRL

Procedură EIM – în curs

Total 9600 locuri porc gras

- 4 hale creștere, Stot.= 13490 mp - Suprafață totală teren 4.16 ha - Dejecții colectate în rezervor cu V = 5000 mc

- Admisie aer: 20 mp/hală - Evacuare aer = 24 ventilatoare de tavan; Q = 339120 mc/h pe hală; S = 7.488 mp / hală; Q total fermă = 1356480 mc/h



SC MARROM PIGS SRL

Procedură EIM– în curs




17. Fermă creștere suine VINGA –

Sat Vinga, com. Vinga

SC DIROM PIGS SRL

Procedură EIM pentru extinderea fermei – în curs


- 3 hale creștere, Stot.= 8607 mp - Suprafață totală teren 1.85 ha - Dejecții colectate în lagună cu V = 3500 mc și S = 1482 mp


18. Fermă creștere suine TURNU

Intravilan Pecica, jud. Arad

SC VR ROM MEAT SRL



- 5 hale creștere, Stot.= 13786 mp - Suprafață totală teren 3,69 ha - Dejecții colectate în 2 bazine cu V = 8000 mc


Activitățile propuse prin proiect se încadrează la punctul 20 din Anexa 1 a Legii 22/2001 pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptata Ia Espoo la 25 februarie 1991, cu modificările și completările ulterioare. Analizând rezultatele studiilor realizate pentru alte ferme similare (informații publice preluate de pe site-ul APM Arad), se pot emite următoarele concluzii:

• Emisiile fermelor de porci similare pot influența în mod măsurabil calitatea aerului pe o rază de maxim 2000 m în jurul amplasamentelor. Peste această distanță, valorile poluanților în aerul atmosferic sunt foarte mici și nu influențează semnificativ calitatea aerului.

• Emisiile fermelor existente sau propuse nu se cumulează deoarece distanța între aceste ferme este relativ mare.

• Influența proiectului analizat asupra calității aerului din zona de graniță România – Ungaria este de așteptat să fie nesemnificativă având în vedere distanța de cel puțin 4 km până la graniță.

3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Variantele de amplasament nu s-au putut aplica deoarece au fost restricționate de terenul aflat în proprietatea titularului. S-au analizat mai multe variante tehnologice, astfel:

• Utilizarea sau nu a unui separator de dejecții;

• Amplasarea sau nu a unui incinerator pe teren;

• Renunțarea la încălzirea halelor pe timp de iarnă

• Realizarea unei lagune cu membrană pentru dejecții. În urma analizei criteriale, din punct de vedere economic, tehnic și de mediu, a rezultat varianta prezentată în proiectul tehnic supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

3.6.13 Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului

Proiectul generează activitatea de creștere a porcinelor:

• CAEN 0146 – creșterea porcinelor;

• Categoria de activitate, conform anexei nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale: „6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, cu capacități de peste: b) 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg);

• Ord. 3299/2012: cod NFR (revizuit): 3.B.3: Porcine (porci la îngrășat și scroafe)

• Cod SNAP 2: Codurile SNAP corespunzătoare clasei 0146 din CAEN Rev.2 sunt: 100903 Porci la îngrășare.

3.6.14 Alte autorizații cerute pentru proiect

Nu e cazul.

Proiectul nu prevede lucrări de demolare.

23

5.1 Amplasament

Terenul care face obiectul prezentului proiect este situat în intravilan, în partea de sud-est a localitații Turnu și aparține S.C. VR ROM MEAT S.R.L. fiind format dintr-o parcelă de teren cu suprafața totală de 36.900 mp în acte și 36.217 mp măsurată și este proprietatea beneficiarului, conform contract de vânzare cumparare. Terenul se identifică astfel: CF 302335, nr. CAD 302335 (nr. cad. vechi 2908), situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad. Vecinătățile sunt:




• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620.

Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu, pe un drum de exploatare existent, care face accesul la amplasamentul SC HT EST DIVISION SRL. În continuare, până la amplasamentul fermei, drumul este neamenajat și necesită îmbunătățiri pe o distanță de aprox. 200 m. Distanța de la amplasament la drumul național este de aprox. 580 m. Distanțe minime ale clădirilor propuse față de limitele de proprietate sunt:

• la 30,83 m față de limita de proprietate spre NORD;

• la 8,27 m față de limita de proprietate spre SUD;

• la 9,10 m față de limita de proprietate spre VEST;

• la 3,00 m față de limita de proprietate spre EST. Distanțe minime ale clădirilor propuse față de clădirile învecinate sunt:

• la 202,75 m față de clădirea învecinată, cu funcțiunea de hală industrială, spre NORD, aparținând SC HT EST DIVISION SRL

Distanțele minime față de clădirile de locuit sunt:

• amplasamentul existent este situat la 1,61 km spre V față de prima locuință din satul Turnu, oraș Pecica- conform planului de încadrare în zona atașat; propunerea cuprinde 5 grajduri de îngrășare cu o capacitate de 2500 capete/ grajd si un total de 12500 capete, astfel se respectă Ordinul 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, modificat si completat cu Ordin nr. 994/2018 (art. 11, lit. 17. Complexuri de porci, peste 10.000 capete....1.500 m).

Vecinătăți relevante:

• SC HT EST DIVISION SRL - la 202,75 m față limita amplasamentului, spre nord-est– hală industrială pentru activitatea Fabricarea de aparate electrocasnice (CAEN 2751), operațiuni de mecanică generală (CAEN 2562), fabricarea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor electric (CAEN 2711), fabricarea echipamentelor electrice de iluminat (CAEN 2740) și fabricarea altor echipamente electrice (CAEN 2790);

• Locuințe din sat Turnu, oraș Pecica, jud. Arad – 1610 m față de limita amplasamentului, spre vest;

• Unitate agricolă – 655,00 m față de limita amplasamentului, spre nord-est. Complexul agricol este situat pe partea stângă a DN7B spre loc. Turnu. Se identifică o construcție de locuințe de serviciu P+1 (cămine);

• Complex zootehnic – creștere ovine – spre est, 738.00 m.

24

5.2 Caracteristici geografice, geomorfologice, hidrogeologice și climatice ale

amplasamentului

• Terenul pe care este amplasată ferma proprietate a S.C. VR ROM MEAT S.R.L. face parte integrată din Câmpia de Vest a marelui Bazin Panonic.

• Fiind folosit ca teren arabil, amplasamentul este relativ plan.

• Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat face parte din Câmpia de Vest, care începe de la baza Munților Zarandului, dealurile Lipovei și se extinde spre vest, pe un front de cca. 60km, între râul Crișul Alb la nord si râul Bega la sud.

• Câmpia de Vest s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri în timpul Neogenului până în timpurile recente. Ea a devenit uscat succesiv în Pleistocen (câmpiile înalte) și Holocen (câmpiile joase, luncile). Este alcatuită, la suprafață, din nisipuri, pietrișuri, loess (în câmpiile înalte) și aluviuni recente (în câmpiile joase).

• Altitudinea medie este de aproximativ 100m, altitudinea maximă fiind de 174m ( în Câmpia Vingăi), iar cea minimă de 80m pe cursul inferior al Timișului.

• Rețeaua hidrogeologică a amplasamentului este parte componentă a bazinului hidrogeologic al Câmpiei de Vest.

• Câmpia de vest are un climat de câmpie, moderat cu influențe oceanice (pe cea mai mare întindere) și influențe submediteraniene (la sud de Bega). Temperatura medie anuală scade de la sud (11°C) la nord (mai puțin de 10°C).

• Precipitațiile sunt de 600-700 mm, mai ridicate decât în alte zone similare din țară, datorită poziției și maselor de aer venite din vest.

• Predomină vântuile de vest, iar în sud bate Austrul, o componentă mediteraneană. Există, pe fondul climatului de câmpie o nuanță oceanică (în nord și centru) și una submediteraneană (în sud).

• Conform NP 112 – 2014, Anexa C, adâncimea de înghet este de 0,7 m. Conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, orașul Arad se încadrează în zona cu presiunea de referință a vântului qref = 0,5 kPa. Din punct de vedere a evaluării acțiunii zăpezii asupra construcțiilor (cod de proiectare CR–1–1–3/2012), orașul se află în zona având încărcarea caracteristică la sol S0k = 1,5 kN/mp.

Ape de suprafață.Zona nu este supusă viiturilor de apă.

Apele subterane. La data executării forajelor (aprilie 2020), apa subterană a fost întâlnită între adâncimile de 2,20 - 3,10 m, cu posibilități de urcare în diferitele perioade ale anului.

Geologie și seismicitate. Amplasamentul studiat se găsește în, sat Turnu, oraș Pecica, județul ARAD, conform planului de încadrare în zonă. Adâncimea de îngheț a amplasamentului este de 70 cm de la suprafața terenului, conform STAS 6054-77. Sistemul de fundare recomandat este fundarea directă, prin fundații continue, și sau izolate pe cele două strate. Ca adâncime de fundare, se recomanda 1,2-2,5m adâncime față de CTN. Pe ampasament s-au executat 6 foraje geotehnice manuale și o penetrare dinamică ușoară. Forajul F1, săpat la adâncimea de 4,80 m, pune în evidență următoarea strastificație: - 0,00 m-0,50 m – sol vegetal; - 0,50 m-0,80 m – argilă cenușie, plastic vârtoasă; - 0,80 m-1,30 m – argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă; - 1,30 m-2,40 m – argilă gălbuie prăfoasă plastic vârtoasă, cu intercalații calcaroase;

25

- 2,40 m-2,70 m – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă; - 2,70 m-3,80 m – argilă gălbui-vineție nisipoasă, plastic vârtoasă; - 3,80 m-4,80 m – complex argilo-nisipos. Forajul F2, săpat la adâncimea de 4,70m, arată următoarea stratificație: - 0,00 m-0,50 m – sol vegetal; - 0,50 m-0,80 m – argilă cenușie, plastic vârtoasă; - 0,80 m-1,30 m – argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă; - 1,30 m-2,30 m – argilă gălbuie prăfoasă plastic vârtoasă, cu intercalații calcaroase; - 2,30 m-2,70 m – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă; - 2,70 m-3,80 m – argilă gălbui-vineție nisipoasă, plastic vârtoasă; - 3,80 m-4,80 m – complex argilo-nisipos. Forajul F3, săpat la adâncimea de 4,00m, arată următoarea stratificație: - 0,00 m-0,50 m – sol vegetal; - 0,50 m-0,70 m – argilă cenușie, plastic vârtoasă; - 0,70 m-1,40 m – argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă; - 1,40 m-2,40 m – argilă gălbuie prăfoasă plastic vârtoasă, cu intercalații calcaroase; - 2,40 m-2,80 m – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă; - 2,80 m-3,80 m – argilă gălbui-vineție nisipoasă, plastic vârtoasă; - 3,80 m-4,00 m – complex argilo-nisipos. Forajul F4, săpat la adâncimea de 4,50m, arată următoarea stratificație: - 0,00 m-0,50 m – sol vegetal; - 0,50 m-0,80 m – argilă cenușie, plastic vârtoasă; - 0,80 m-1,30 m – argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă; - 1,30 m-2,40 m – argilă gălbuie prăfoasă plastic vârtoasă, cu intercalații calcaroase; - 2,40 m-2,70 m – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă; - 2,70 m-3,80 m – argilă gălbui-vineție nisipoasă, plastic vârtoasă; - 3,80 m-4,50 m – complex argilo-nisipos. Forajul F5, săpat la adâncimea de 4,70m, arată următoarea stratificație: - 0,00 m-0,50 m – sol vegetal; - 0,50 m-0,80 m – argilă cenușie, plastic vârtoasă; - 0,80 m-1,30 m – argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă; - 1,30 m-2,30 m – argilă gălbuie prăfoasă plastic vârtoasă, cu intercalații calcaroase; - 2,30 m-2,70 m – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă; - 2,70 m-3,90 m – argilă gălbui-vineție nisipoasă, plastic vârtoasă; - 3,90 m-4,70 m – complex argilo-nisipos. Forajul F6, săpat la adâncimea de 4,00m, arată următoarea stratificație: - 0,00 m-0,50 m – sol vegetal; - 0,50 m-0,70 m – argilă cenușie, plastic vârtoasă; - 0,70 m-1,40 m – argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă; - 1,40 m-2,40 m – argilă gălbuie prăfoasă plastic vârtoasă, cu intercalații calcaroase; - 2,40 m-2,80 m – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă; - 2,80 m-3,80 m – argilă gălbui-vineție nisipoasă, plastic vârtoasă; - 3,80 m-4,00 m – complex argilo-nisipos. Din buletinele de analiză chimică (sol față de beton) rezultă o agresivitate slabă sulfatică și magneziană cu un pH neagresiv și aciditate neagresivă. Analizând parametri geotehnici ai stratelor existente pe amplasament, s-au stabilit presiunile convenționale pentru gruparea fundamentală de încărcări, astfel: presiunea convențională de bază stabilă, folosind tabelele de valori orientative STAS-ul 3300/1-85, pentru stratul de argilă gălbuie prăfoasă, plastic vârtoasă ( cu începere de la adâncimea de 0,80 m sub C.T.N.) – recomandat pentru fundare, este: Pcov barat = 250 kPa (presiune valabilă pentru adâncimi de fundare egală cu 2m și lățimi ale fundației de 1m). Pentru adaptarea la situația concretă se vor aplica corecțiile de adâncime și

26

lățime prevazute în STAS 3300/1-85. Cel de-al doilea strat ce prezintă interes din punct de vedere geotehnic – argilă gălbuie nisipoasă, plastic vârtoasă – care pe amplasament începe de la adâncimea de 2.40 m sub. C.T.N., are Pcov barat = 270 kPa. Seismicitate. Conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P 100-1/2013, zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare, cu intervalul mediu de recurență IMR = 225 ani pentru evenimente seismice, are următoarele valori: accelerația terenului pentru proiectare: ag = 0,20 g; perioada de control (colț): Tc = 0,70 sec.

5.3 Distanța față de granițe

• Activitatea propusă prin proiect – respectiv de creștere a suinelor cu o capacitate mai mare de 3000 locuri pentru porci – se încadrează în Anexa 1, pct. 20 a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

• Amplasamentul proiectului propus (reglementat prin PUZ) este situat la o distanță minimă de 4,084 km față de granița cu Ungaria. Activitatea propusă nu este susceptibilă de a provoca un impact transfrontalieră negativ semnificativ, având în vedere distanța relativ mare față de graniță, specificul proiectului și amploarea acestuia.

• Emisiile fermei de suine pot fi relevante în vecinătatea imediată a fermei sau a terenurilor agricole pe care se administrează dejecțiile, conform documentului de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea porcilor (Best Available Techniques BAT - Reference Document for the Intensive Rearing of Poultrv and Pigs - 2017) si Decizia de punere in aplicare (UE) 20l 7/302 a Comisiei de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 20 I0/75 / UE a Parlamentului European si a Consiliului. pentru creșterea intensivă a pasărilor de curte si a porcilor.

5.4 Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural

Potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, amplasamentul proiectului nu interferă cu patrimoniul cultural.

5.5 Hărți, fotografii ale amplasamentului

Se prezintă în continuare fotografii cu amplasamentul propus.

5.6 Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului

Coordonatele STEREO70 sunt următoarele:

Nr. Pct.

Coordonate pct.de contur Lungimi laturi D(i,i+1) X [m] Y[m]

1 534140.279 203070.833 305.41

2 533974.122 203327.089 30.07

3 533952.407 203306.292 44.04

4 533919.453 203277.081 21.51

5 533905.519 203260.694 25.75

6 533889.065 203240.888 303.34 7 534054.094 202986.372 27.57

27

8 534073.796 203005.653 36.32

9 534099.937 203030.871 51.77

10 534136.680 203067.342 5.01

S=36.217mp

Distanțe față de vecinătățile relevante

Complex agricol pe partea stângă a DN7B spre Turnu (sursa: Google maps)

28

Complex zootehnic- creștere ovine (sursa – google maps)

5.7 Relația cu ariile protejate

Amplasamentul fermei este situat în vecinătatea sitului ROSCI0401 Turnu - Variașu, la distanța minimă de 521 m. Activitatea din fermă nu afectează starea de conservare a sitului deoarece nu există interacțiuni între obiectivele fermei și ale sitului. Dejecțiile sunt preluate de către un operator agricol din zonă și sunt utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole aflate în administrarea acestuia, în afara ariilor protejate. Situl ROSCI0401 Turnu - Variașu este desemnat conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. Situl are o suprafață totală de 327.80 ha și este desemnat în principal pentru protecția habitatului 1530 Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice. Conform formularului standard (extras), caracteristicile sitului sunt: Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste: Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață

relativă Stare de conservare

Evaluare globală

1530 - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice *

35.00 B C C B

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Alte specii importante de floră si faună

Categorie Cod Denumire științifică Populație

Plante Ambrosia artemisiifolia P D

Plante Artemisia santonicum C D

Plante Aster tripolium ssp. pannonicus P D

Plante Conyza canadensis P D

29

Categorie Cod Denumire științifică Populație

Plante Digitaria ischaemum P D

Plante Dipsacus laciniatus P D

Plante Inula britannica P D

Plante Limonium gmelinii C D

Plante Lolium perenne P D

Plante Lotus tenuis P D

Reptile 2469 Natrix natrix P D

Plante Puccinellia distans C D

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Caracteristici generale ale sitului Clase de habitat pondere in %

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 6.00

N14 - Pajiști ameliorate 89.00

N15 - Alte terenuri arabile 5.00

TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Amplasarea în raport cu ariile protejate

5.8 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

considerare.

Nu s-au analizat variante de amplasament.

30

( în limita informațiilor disponibile)

6.1 Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia

poluanților în mediu În acest capitol sunt evidențiate sursele de poluanți și instalațiile de reținere, evacuare și dispersie în mediu a poluanților specifici.

6.1.1 Protecția calității apelor În timpul construcției: Se va utiliza apă în regim discontinuu (alimentare cu cisterna). Se generează următoarele categorii de ape uzate:

• Ape uzate menajere de la muncitori. Se vor utiliza dotările organizării de șantier – toaletă ecologică

• Apele pluviale sunt evacuate în mediu. Măsuri de prevenire a poluării apelor:

• Se va evita poluarea apelor prin scurgeri de carburanți, uleiuri de la utilaje. Scurgerile de ulei (sau alți carburanți) sunt controlate de constructor prin procedurile interne ale acestuia. În general, se urmărește ca utilajele să fie în bună stare de funcționare. Schimburile de ulei nu se fac pe amplasament.

• Deșeurile rezultate vor fi gestionate in conformitate cu legislația in vigoare: se vor colecta pe categorii, în recipiente adecvate amplasate pe platforme amenajate. Fiecare categorie de deșeu va fi preluată de operatori autorizați pentru valorificarea / eliminarea acestora.

• Operatiile de intretinere si reparatie a utilajelor si echipamentelor vor fi realizate in ateliere/locatii cu dotari adecvate.

În timpul funcționării Gospodărirea apelor: Apa potabila

• se utilizează in scopuri tehnologice, igienizări, menajere;

• necesarul va fi asigurat din sursă subterană – foraj pe amplasament;

• Gospodăria de apă conține rezervor de înmagazinare de 5 mc, stație de pompare. Canalizare

• Apele menajer-uzate de la filtrul sanitar sunt colectate într-un bazin vidanjabil de 8 mc, de unde sunt vidanjate de operatori autorizați, la cerere.

• Apele pluviale sunt colectate într-un bazin de retenție, de unde se utilizează pentru irigarea spațiilor verzi din incintă.

• Dejecțiile și apele de spălare a halelor sunt colectate printr-o rețea de conducte subterane și pompate în bazinele de dejecții cu volumul total de 8000 mc.

S-au identificat următoarele surse potenţiale de poluare a apelor (de suprafaţă sau subterane):

• Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor – în special a dejecţiilor animaliere: stocarea deşeurilor în spaţii neamenajate urmată de infiltrarea levigatului în sol și pânză freatică.

• Exfiltrații ale rețelelor de canalizare și ale bazinelor vidanjabile;

• Scurgeri de dejecții din bazinele de dejecții prin fisuri ale acesteia;

• Scurgeri de dejecții în timpul umplerii cisternelor de transport.

31

Măsuri de prevenire a poluării apelor:

• Rețelele de canalizare și bazinele vidanjabile sunt verificate periodic. Dacă se identifică fisuri, acestea sunt rezolvate imediat.

• Bazinele de dejecții sunt impermeabilizate prin emailare. Personalul fermei trebuie să opereze corespunzător bazinele astfel încât să nu utilizeze echipamente care ar putea perfora stratul de impermeabilizare.

• Preluarea dejecțiilor din bazine se face cu o vidanjă. Riscul de scurgeri este foarte redus.

• În general, proiectul propus respecta măsurile de management al apelor, conform celor mai bune tehnici disponibile.

Bazinele de dejecții. Dejecțiile care ajung în bazine se maturează o perioadă de cel puțin 4 luni – timp în care sunt distruse eventualele organisme patogene și se reduc dimensiunile moleculelor sau a lanțurilor naturale de proteine. Astfel, nutrienții din dejecții (azot, fosfor, calciu) devin ușor asimilabili de către plante. Utilizarea dejecțiilor maturate ca fertilizant pentru terenuri agricole se face conform codului de bune practici agricole, respectându-se perioadele de interdicție în funcție de cultură și ținând cont de distanțele minime față de zonele locuite de 300 m, precum și de distanța minimă față de cursurile de apă de 20 m. Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute. Nu sunt dar nici nu sunt necesare. Concentrații și debite de poluanți Apele uzate menajere vor respecta condițiile de calitate impuse prin NTPA 002/2002. Debitele apelor menajer uzate sunt reduse – aprox. 0.75 mc/zi și implicit debitele poluanților conținuți de acestea sunt reduse. La filtrele sanitare nu se utilizează substanțe chimice periculoase. Apele menajere vor conține în limite admisibile poluanți de tipul: CBO5, CCOCr, detergenți, amoniu, fosfați etc.

Debite și concentrații de poluanți evacuați cu apele uzate menajere Nr. crt.

Indicatorul de calitate U. M. Indicatori admiși pentru evacuare*

Debit maxim poluanți

Kg/an g/zi

1. pH Unități pH 6,5-8,5 - -

2. Materii in suspensie mg/l 350 95.9 262.5

3. CBO5 mg/l 300 82.1 225.0

4. CCOCr mg/l 500 136.9 375.0

5. Fosfor total mg/l 5,0 1.4 3.8

6. Reziduu fix mg/l 2000 547.5 1500.0

7. Detergenți sintetici mg/l 25 6.8 18.8

8. Substanțe extractibile cu solvenți organici

mg/l 30 8.3 22.5

9. amoniu mg/l 30 8.3 22.5

10. Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/l 1,0 0.3 0.8

*) Conform NTPA 002/2002

Apele pluviale evacuate în mediu vor corespunde NTPA001/2002. Apele uzate tehnologice (apele de spălare), practic nu conțin alte impurități decât dejecțiile antrenate. Aceste ape se amestecă cu dejecțiile în bazine și se împrăștie pe terenuri agricole.

6.1.2 Protecția aerului În timpul construcției: Se pot genera emisii de praf (din funcționarea utilajelor). Reducerea emisiilor de praf se face prin adoptarea unor măsuri specifice, cum ar fi: stropirea frontului de lucru, evitarea săpăturilor în condiții meteo nefavorabile (vânt puternic), curățenia generală a șantierului etc. Toate aceste măsuri sunt parte a planului de construcție și sunt asumate de antreprenor și verificate de dirigintele de

32

șantier. Măsuri de prevenire a poluării aerului:

• Se vor lua masuri pentru minimizarea activităților generatoare de praf .

• Pentru prevenirea împrăștierii cauzate de vânt, mișcări ale aerului se vor lua măsuri de acoperire a deșeurilor din construcții și a materialelor prăfoase în vrac (nisip, balast etc.).

• Nu se permite arderea a nici unui material pe șantier.

• Nici un vehicul sau utilaj nu se va lăsa cu motorul pornit la staționare, dacă nu este necesar. Vehicule și utilaje se vor întreține corespunzător. La orice emisie de fum închis (cu excepția pornirii), utilajul/mașina se oprește imediat și problema se rectifică înainte de folosire.

• Limita maxima de viteza pentru circulația in incinta șantierului, a autovehiculelor si utilajelor este de 10 km/h pentru a nu produce praf. Căile de circulație pentru utilaje vor fi aleile din pietriș realizate. Se va evita accesul autovehiculelor pe pământ.

• La ieșirea din șantier rotile autovehiculele se vor curata eficient.

• Toate camioanele ce intra sau ies din șantier vor avea obligatoriu încărcăturile prăfoase în vrac transportate in containere închise sau in bene acoperite cu prelate.

În timpul funcționării Halele sunt dotate cu sisteme complete de creștere a porcilor. Sistemele de ventilație pentru fiecare hală în parte sunt:

• Admisie: fante de admisie cu suprafața totală de 20 mp (câte 10 mp în fiecare fronton);

• Evacuare: pentru fiecare hală în parte sunt 24 ventilatoare de tavan tip CL600, cu următoarele caracteristici: debit la presiune negativă de 0 Pa = 14130 mc/h; consum: 39 W/1000mc/h; viteza de evacuare: 11.8 m/s; diametru gură exhaustare: 63 cm → 0.312 mp per exhaustor sau 7.488 mp per hală; debit evacuare hală = 24 x 14130 = 339120 mc/h;

Poluanți rezultați din activitatea de creștere a porcilor Conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management, se identifică 5 mari surse de emisii din procesele de creștere a animalelor și de gestiune a dejecțiilor, astfel: 1. Furajare (hrănire) – PM 2. Gunoi de grajd (dejecții) generat în halele de creștere și în spații libere din fermă: NH3, PM,

NMVOC; 3. Stocarea gunoiului de grajd: NH3, NO, NMVOC 4. Aplicarea gunoiului de grajd pe terenurile agricole: NH3, NO, NMVOC 5. Dejecții pe sol în timpul pășunatului: NH3, NO, NMVOC. Pentru fermele de porci sunt relevante doar primele 4 surse, având în vedere că nu se practică pășunatul la această categorie de animale.

Reprezentarea grafică a surselor de emisie principale dintr-o fermă de porci

Amoniacul (NH3) Volatilizarea NH3 apare atunci când NH3 în soluție este expus la atmosferă. Măsura în care este emis

Furajare Sisteme de

creștere (hale) Stocarea

dejecțiilor Aplicarea pe sol a

dejecțiilor

PM NH3, NO, NMVOC NH3, NO, NMVOC NH3, NO, NMVOC

33

NH3 depinde de compoziția chimică a soluției (inclusiv concentrația de NH3), temperatura soluției, suprafața expusă atmosferei și rezistența la transportul NH3 în atmosferă. Sursa emisiilor NH3 provenite din gestionarea gunoiului de grajd este azotul excretat (Nexcretat) de animale. NH3 este emis dacă dejecțiile sau gunoiul de grajd sunt expuse atmosferei, și anume în halele pentru creștere animale, de la depozitele de gunoi de grajd, după aplicarea gunoiului de grajd pe câmpuri și din dejecțiile depuse în timpul pășunatului. Notă: Deși emisiile NH3 după aplicarea gunoiului de grajd pe terenuri agricole și cele rezultate din pășunat sunt calculate la NFR B.3, acestea sunt raportate la NFR 3D, producția de culturi și solurile agricole. Astfel, aceste emisii nu sunt relevante în contextul prezentului studiu, deoarece culturile pe care se aplică dejecțiile sunt deja existente și exploatate, iar acestea își continuă activitatea cu aceleași emisii, chiar dacă nu mai folosesc gunoiul de grajd ca îngrășământ. Diferențele în practicile agricole, cum ar fi gestionarea sistemelor de creștere și a gunoiului de grajd și diferențele climatice au impact semnificativ asupra emisiilor. Oxidul de azot (NO) NO se formează inițial prin nitrificare și, ulterior, și prin denitrificare în straturile de suprafață ale gunoiului de grajd depozitat sau în gunoi aerat pentru a reduce mirosul sau pentru a activa compostarea. În prezent, puține date sunt disponibile cu privire la emisiile de NO provenite din gestionarea gunoiului de grajd. Emisiile din soluri nu sunt considerate în general produse de nitrificare. O nitrificare crescută este probabil să apară după aplicarea gunoiului de grajd și depunerea de dejecții în timpul pășunatului. Emisiile caracteristicile ale unei ferme de animale sunt emisiile generate de sistemele de creștere pentru animale și depozitele de gunoi de grajd conform NFR 3B. Emisiile care apar după aplicarea gunoiului de grajd pe pământ sau din timpul pășunatului ar trebui să fie raportate în baza NFR 3D. Compuși organici volatili nemetanici (NMVOC) Emisii semnificative de NMVOC au fost măsurate din producția de animale. Pe lângă gestionarea gunoiului de grajd, silozurile cu furaj fermentat sunt o sursă majoră, iar emisiile apar în timpul alimentării cu furaj fermentat. În cazul creșterii porcilor, furajul predominant este solid, nefermentat și nu reprezintă o sursă semnificativă de NMVOC. Zonele cu emisii de NMVOC sunt reprezentate de hale de creștere, curți, depozite de gunoi de grajd, câmpuri pe care se aplică gunoiul de grajd și câmpurile pășunate de animale. Emisiile apar din gunoiul de grajd administrat sub formă solidă sau sub formă de suspensie. Un număr limitat de studii au fost întreprinse cu privire la emisiile de NMVOC provenite de la creșterea animalelor, ale căror rezultate sunt foarte variabile, ceea ce duce la mari incertitudini în estimările privind emisiile. Majoritatea studiilor NMVOC s-au concentrat asupra emisiilor din sistemele de creștere și asupra problemelor legate de miros. Pulberi (PM) Principalele surse de emisie a PM sunt clădirile care adăpostesc animale, deși zonele de creștere în curte în aer liber pot fi și acestea surse semnificative. Aceste emisii provin în principal din furaje, care reprezintă 80 până la 90% din emisiile totale de PM din sectorul agricol. Materialele de așternut, cum ar fi paiele sau rumegușul, pot, de asemenea, surse de emisii de PM. Fermele de păsări și porci sunt principalele surse agricole ale PM. Emisiile provenite din creșterea păsărilor provin din pene și gunoi de grajd, în timp ce emisiile din creșterea porcilor apar din particule de piele, fecale și așternuturi. Activitatea animală poate duce, de asemenea, la re-suspendarea prafului așezat anterior în atmosfera locuinței pentru animale.

34

Alte emisii asociate cu ferma de animale Pe lângă emisiile principale prezentate mai sus, în cadrul unei ferme se mai identifică și alte surse de emisie cu o pondere nesemnificativă, cum ar fi:

• Emisii din procese de ardere pentru asigurarea agentului termic. În cazul analizat, agentul termic este asigurat în centrale termice murale cu funcționare pe curent electric- deci la nivelul fermei nu se generează emisii din această sursă;

• Emisii din procesele de ardere la incineratorul de subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman. Incineratorul utilizat este unul de mici dimensiuni, cu capacitatea de maxim 50 kg/h – model Vulkan 400, cu funcționare pe motorină, cu puterea de 36 kW. Emisiile sunt evacuate în atmosferă prin intermediul unui coș cu înălțimea de 10 m și diametrul de 250 mm, debit evacuare 777.6 mc/h. Consumul de motorină este de aprox. 7-8 kg/h. Emisiile incineratorului sunt:

o NOx: 0.0710 tone/an o CO: 0.0278 tone/an o SOx: 0.0006 tone/an o Pulberi (PM10+PM2.5): 0.0007 tone/an

Emisiile similare din surse metabolice asociate fermei de animale, calculate cu factorii de emisie din EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management, sunt următoarele:

o NOx (NO): 0.0135 tone/an o Pulberi (PM10+PM2.5): 3.01 tone/an

Emisiile incineratorului sunt în cantități foarte mici și nu sunt relevante în contextul proiectului analizat. De exemplu, emisiile de pulberi de la incinerator reprezintă 0.023% din totalul emisiilor de pulberi din fermă. Emisiile de NOx de la incinerator reprezintă 80% din totalul emisiilor de NOx la nivelul fermei. Totuși, dacă luăm în considerare cantitățile totale de NOx emise la nivelul fermei, de 0.088 tone/an, constatăm că acestea nu sunt relevante raportat la celelalte surse de NOx din județul Arad (trafic, arderi industriale și rezidențiale etc.). În tabelul de mai jos se apreciază că emisiile de NOx de la fermele de creștere animale reprezintă 0,1% din totalul emisiilor de NOx – procent nesemnificativ. Astfel, NOx nu este considerat un poluant reprezentativ pentru fermele de animale.

Efecte ale poluanților emiși de ferme asupra mediului Emisiile de amoniac (NH3) duc la acidifierea și eutrofizarea ecosistemelor naturale. NH3 poate forma de asemenea particule (PM). Oxidul nitric (NO) și compușii organici volatili nemetanici (NMVOCs) sunt implicați în formarea ozonului (O3), care, aproape de suprafața Pământului, poate avea un efect negativ asupra sănătății umane și a creșterii plantelor. Emisiile de particule au, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății umane. Ponderea poluanților emiși din ferme în emisiile totale raportate Dejecțiile și gunoiul de grajd reprezintă mai mult de 80% din emisiile de NH3 provenite din agricultura europeană. Cu toate acestea, există o mare variație între țări în ceea ce privește emisiile din principalele sectoare de creștere: bovine, porci, păsări de curte și ovine. Această variație de la o țară la alta se explică prin proporțiile diferite ale fiecărei categorii de animale și prin excreția și emisiile lor corespunzătoare de azot (N), prin diferențele în practicile agricole, cum ar fi gestionarea sistemelor de creștere și a gunoiului de grajd și prin diferențele climatice. Emisiile de NO sunt convertite în NO2 și raportate împreună cu emisiile de NO2, sub formă de NOx. În prezent, se estimează că emisiile de NO provenite din halele de creștere, din spațiile deschise (curți) și din depozitele de gunoi sunt de numai aprox. 0,1% din totalul emisiilor de NO (vezi tabelul

35

următor). Totuși, dacă luăm în considerare cantitățile totale de NOx emise la nivelul fermei, de 0.088 tone/an, constatăm că acestea nu sunt relevante raportat la celelalte surse de NOx din județul Arad (trafic, arderi industriale și rezidențiale etc.). În tabelul de mai jos se apreciază că emisiile de NOx de la fermele de creștere animale reprezintă 0,1% din totalul emisiilor de NOx – procent nesemnificativ. Astfel, NOx nu este considerat un poluant reprezentativ pentru fermele de animale. Există o incertitudine considerabilă cu privire la emisiile de NMVOC din această sursă. Emisiile din clădirile care adăpostesc porci și păsări de curte reprezintă aproximativ 30 și, respectiv, 55% din emisiile de PM10 agricole; restul este produs în principal prin agricultură arabilă. Se estimează că emisiile provenite din halele de creștere a animalelor reprezintă cca. 9% din emisiile PM10 totale.

Contribuția secotrului de creștere animale la emisiile de gaze totale NH3 NOx NMVOC PM2.5 PM10 TSP

Total, tone/an 3 810 8 166 6 933 1 220 1 808 3 440

Animale de fermă, tone/an 2 327 7 495 34 164 354

Animale de fermă, % 61.1 0.1 7.1 2.8 9.1 10.3

Sursa: EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management

Poluanți relevanți pentru proiectul analizat Așa cum se observă din tabelul de mai sus, emisiile de amoniac din activitatea de creștere animale de fermă sunt cele mai importante, reprezentând 61.1% din totalul emisiilor de amoniac din diverse surse considerate. În ordinea importanței, sunt emisiile de TSP (solide totale în suspensie). Acestea sunt particule cu greutate mare, care sedimentează în imediata vecinătate a sursei de emisie. PM10 sunt particule cu dimensiunea de maxim 10 microni și reprezintă 9.1% din totalul emisiilor de PM10. Ținând cont de informațiile de mai sus, se poate concluziona că emisiile principale ale fermei de porci sunt:

• Amoniac – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din halele de creștere, o emisii din manipularea și stocarea dejecțiilor Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management;

• PM10 – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din furajarea animalelor – încărcare / descărcare furaj, alimentare instalații

furajare etc.; o emisii din hale de la animale – resturi de piele, păr; așternut.

Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management. Emisiile de PM ale incineratorului sunt foarte reduse raportat la emisiile totale de PM ale fermei – doar 0.023% și nu influențează în mod cuantificabil caliattea aerului. Același lucru se poate spune și despre alte emisii secundare de PM10 cum ar fi emisiile generate de mijloacele de transport care tranzitează amplasamentul.

• PM2.5 – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din furajarea animalelor – încărcare / descărcare furaj, alimentare instalații

furajare etc.; o emisii din hale de la animale – resturi de piele, păr; așternut.

Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management. Emisiile de PM ale incineratorului sunt foarte reduse raportat la emisiile totale de PM ale fermei – doar 0.023% și nu influențează în mod cuantificabil calitatea aerului. Același

36

lucru se poate spune și despre alte emisii secundare de PM2.5 cum ar fi emisiile generate de mijloacele de transport care tranzitează amplasamentul.

• NO exprimat în NOx – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din halele de creștere, o emisii din manipularea și stocarea dejecțiilor

Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management; Emisiile de NOx ale incineratorului au o pondere relativ mare în totalul emisiilor de NOx ale fermei – respectiv 80% și sunt pot influența în mod cuantificabil calitatea aerului. Incineratorul reprezintă o sursă fixă dirijată de emisie.

Emisii generate de implementarea proiectului propus Conform celor de mai sus, poluanții relevanți sunt: Amoniac, PM10, PM2.5 și NO exprimat ca NOx. Poluanții sunt generați de activitatea de creștere a suinelor, în toate etapele desfășurate în cadrul fermei. În cazul NOx se adaugă emisiile generate de incineratorul pe motorină care funcționează în cadrul fermei. Toate emisiile din fermă rezultate din activitatea de creștere porci sunt cuprinse în codul NFR (Nomenclature For Reporting) 3.B Managementul dejecțiilor (manure management), 3B3 – porci la îngrășare și scroafe, SNAP: 100903 și 100904 conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2019. Conform acestui document, pentru activitatea 3B3 – Porci la îngrășare, factorii de emisie în [kg poluant/AAP *an] sunt:

Factori de emisie conform EMEP/EEA 2019, NFR 3B3 – porci la îngrășat și scroafe Poluant Factor de emisie

[kg poluant/AAP *an] Porci la îngrășat

Factor de emisie [kg poluant/AAP *an] Scroafe

Amoniac - din halele de creștere, manipulare și stocare

3.7 12.5

PM10 0.14 0.17

PM2.5 0.006 0.01

NO exprimat în NOx 0.002 0.005

Notă: - factorii de emisie includ toate emisiile din fermă rezultate din creșterea animalelor – surse fixe, mobile, difuze sau dirijate, de suprafață sau liniare. - factorii de emisie pentru scroafe includ emisiile purcelușilor sugari și a tineretului până în 25 kg AAP (annual average population) reprezintă numărul de animale prezente în fermă, în medie, de-a lungul anului, la un moment dat. În cazul porcilor la îngrășare, AAP reprezintă numărul de locuri din fermă, din care se scade un coeficient reprezentând zilele de vid sanitar, când hala este goală. În medie, numărul de zile de vid sanitar este de 35 pe an. AAP = n places x (1 – t empty / 365) = 12500 x (1-35/365) = 11301 Astfel, emisiile MAXIME de poluanți din fermă, calculate la capacitatea maximă conform factorilor de emisie, sunt:

Emisii calculate pentru ferma analizată Ferma Tip

animal Capacitate* [locuri]

AAP** Factor de emisie [kg NH3/AAP*an]

Factor de emisie [kg PM10/AAP*an]

Factor de emisie [kg PM2.5/AAP*an]

Factor de emisie [kg NOx/AAP*an]

Fermă creștere suine Turnu – proiect analizat

Porc gras

12500 11301 3.7 0.14 0.006 0.002

37

Emisii totale [kg NH3/an]

Emisii totale [kg PM10/an]

Emisii totale [kg PM2.5/an]

Emisii totale [kg NOx/an]

Suprafata de emisie [mp]

Emisii specifice [g NH3/mp*s]

Emisii specifice [g PM10/mp*s]

Emisii specifice [g PM2.5/mp*s]

Emisii specifice [g NOx/mp*s]

41815 13.690 0.5180 0.0222 36900 1.13E+00 3.71E-04 1.40E-05 6.02E-07

Emisii specifice totale [g NH3/amplas.*s]

Emisii specifice totale [g PM10/amplas.*s]

Emisii specifice totale [g PM2.5/amplas.*s]

Emisii specifice totale [g NOx/amplas.*s]

4.18E+04 1.37E+01 5.18E-01 2.22E-02

**) AAP - annual average population *) Numarul de locuri sunt precizate pentru porc gras (>30 kg) si / sau pentru scroafe (care include si vieri). Emisiile caracteristicice pentru sugari si tineret (<30kg) sunt incluse in factorii de emisie pentru porci la ingrasat sau scroafe

La emisiile totale de NOx se adăugă și emisiile rezultate din incineratorul pe motorină, care au fost calculate. Acestea sunt: 0.0710 tone/an. Emisiile de poluanți sunt difuze și se emit pe toată suprafața fermei, pe perioada unui an calendaristic. Sunt mici variații în emisiile momentane cauzate de diverse activități, cum ar fi preluarea dejecțiilor din bazine și transportul acestora în zona de aplicare, încărcarea buncărelor de furaj, funcționarea incineratorului. Pe perioada unei zile și la nivelul unui an calendaristic, se poate considera că emisiile de poluanți sunt omogene și constante, pe întreaga suprafață a fermei. Aceste emisii rezultă pe toată suprafața fermei și sunt dispersate în atmosferă în funcție de condițiile meteo: direcție și viteză vânt, temperatură atmosferică, gradient vertical de temperatură, clasa de stabilitate Pasquill etc. Mirosuri Emisiile de mirosuri sunt specifice activității de creștere a porcilor și sunt date de procesele metabolice și de fermentație, prin emisiile de amoniac, metan și hidrogen sulfurat. Mirosul este perceput și la concentrații foarte mici ale acestor gaze în aer. Impactul asupra zonelor vecine depinde de mai mulți factori, cum ar fi:

• Distanta fată de receptori;

• Direcția și viteza vântului dominant;

• Condițiile meteo;

• Tehnologii și măsuri de reducere a mirosurilor aplicate. Distanța față de receptori în cazul analizat este mai mare de 1500 m. Condițiile meteo nu pot fi controlate, însă se pot adopta o serie de măsuri menite să reducă emisiile de mirosuri. S-au adoptat cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea mirosurilor, astfel:

• Măsuri de igienă a producției prin respectarea strictă a procesului de exploatare a creșterii porcilor;

• Utilizarea unui regim nutrițional adecvat în vederea reducerii emisiilor de miros;

• Respectarea programului de eliminare a dejecțiilor, evitându-se stagnarea lor în adăposturi;

• Gestiunea corectă a dejecțiilor

• Întreținerea și igienizarea periodică a sistemului de dejecții și a rețelelor de canalizare.

• titularul activității își planifică activitățile din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv (transportul dejecțiilor, anumite lucrări de întreținere), ținând seama de condițiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanților, pentru prevenirea răspândirii mirosului la distante mari. De asemenea, toate operațiile de pe amplasament sunt realizate în așa fel încât emisiile și mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calității aerului, dincolo de limitele amplasamentului.

Dejecțiile se colectează în laguna propusă. După maturare (cel puțin 4 luni), dejecțiile sunt livrate către terți în vederea împrăștierii pe sol, cu respectarea codului de bune practici în fermă și a codului

38

de management a dejecțiilor animaliere, aprobate prin Ordin nr. 1234 din 14/11/2006. În timpul ciclurilor de producție, emisiile de miros sunt reduse și sunt generate de aerul din hală evacuat prin sistemele de ventilație. Aerul evacuat poate conține gaze mirositoare rezultate din procesele metabolice de creștere a porcilor. Având în vedere distanta relativ mare (>1500 m) dintre sursele de miros și potențialii receptori (zone locuite), se estimează că mirosul nu cauzează un impact semnificativ.

6.1.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor • În timpul execuției se poate genera zgomot din funcționarea utilajelor și uneltelor de construcție.

• În timpul operării, sursele de zgomot sunt: traficul auto și instalațiile de ventilație ale halelor. În perioada de funcționare se poate genera zgomot din următoarele surse:

• Circulația auto la populare, depopulare, preluarea dejecțiilor, vidanjare etc.; casa pompelor; manipulări etc. Aceste surse de zgomot potenţiale sunt de mică intensitate şi nu generează zgomot semnificativ, luând în considerare mai ales distanţa mare faţă de zonele locuite.

• Instalaţia de ventilaţie. Ventilatoarele utilizate au viteze de rotaţie mici şi implicit generează zgomot redus. În hala propusă, exhaustoarele (de tip CL600) sunt amplasate pe tavan iar fantele de admisie aer sunt montate pe frontoane. Exhaustoarele tip CL600, generează o presiune acustică de 52 dB(A) la 7 m de sursă. Pentru 1 hală, zgomotul calculat la limita amplasamentului este de 47.68 dB(A), mai mică decât limita maximă stabilită de STAS 10009 - 2017. Calculele s-au făcut la cea mai mică distanță dintre sursă şi limita amplasamentului.

Activitatea de creştere a porcilor se desfăşoară în hale închise şi nu generează nivele de zgomot peste limitele admisibile. Singurele surse de zgomot sunt mijloacele auto ce deservesc obiectivul. Activităţile desfăşurate de mijloacele auto sunt periodice, căile de circulaţie sunt amenajate corespunzător, iar nivelul zgomotului generat se încadrează în valorile admise prin STAS10009/2017. De asemenea nivelul zgomotului generat de ventilatoare este redus şi se încadrează în valorile admise prin STAS 10009/2017.Cea mai apropiată localitate se află la o distanţă >1500 m faţă de amplasamentul fermei. Se poate afirma că amplasamentul analizat nu generează zgomot sau vibraţii peste limitele maxime admise.

6.1.4 Protecția împotriva radiațiilor Nu e cazul.

6.1.5 Protecția solului și a subsolului În timpul execuției solul poate fi afectat prin scurgerile de carburanți, depozitarea necontrolată a deșeurilor, gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate. În timpul funcționării solul poate fi influențat astfel:

• Fisuri ale sistemului de canalizare a apelor uzate menajere;

• Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor și a materiilor prime. Cea mai mare sursă potențială de afectare a solului o reprezintă dejecțiile. Acestea, dacă nu sunt gestionate corect, pot conduce la degradarea solurilor prin exces de azot, fosfor și alte elemente. Din acest motiv, gestiunea dejecțiilor este foarte importantă și se realizează conform bunelor practici în fermă și conform BREF. Dejecțiile se colectează în bazine. După maturare (cel puțin 4 luni), dejecțiile sunt livrate către terți în vederea împrăștierii pe sol, cu respectarea codului de bune practici în fermă și a codului de management a dejecțiilor animaliere, aprobate prin Ordin nr. 1234 din 14/11/2006. La începerea

39

activității se vor încheia contracte cu agenți economici din domeniul producției agricole, pentru predarea dejecțiilor generate în fermă. Aplicarea pe terenuri agricole se va face cu respectarea următoarelor măsuri:

• Fertilizarea terenurilor agricole cu dejecții se va realiza numai după trecerea perioadei de stocare necesară pentru stabilizare/fermentare de minim 4 luni. Este util ca pentru terenurile agricole pentru care se va realiza fertilizarea să fie întocmit studiul pedologic și agrochimic de către O.S.P.A., conform prevederile Ord. nr. 344/2004, pentru aprobarea normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. Procesul de fertilizare cu îngrășăminte organice se va face după analizarea calității dejecțiilor fermentate precum și a terenurilor agricole din punct de vedere agrochimic și pedologic;

• Nu se vor depozita sau lăsa dejecții solide (gunoi) în grămezi pe câmp, chiar și pentru un timp relativ scurt, atât pentru evitarea a poluării solului și a apei prin scurgerile din dejecțiile spălate de ploi, cât și a irosirii și pierderii azotului pe care-l conțin;

• Se va evita administrarea dejecțiilor stabilizate pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. De asemenea, este interzis să fie aplicate dejecțiile dacă: solul este puternic înghețat; solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni;

• Nu se vor aplica dejecții pe terenurile adiacente cursurilor de apă și a captărilor de apă potabilă, pe terenurile înclinate;

• Se interzice golirea sau spălarea buncărelor și a utilajelor de administrare (distribuție/ împrăștiere) a dejecțiilor stabilizate în apele de suprafață sau în apropierea lor;

• Se interzice utilizarea dejecțiilor pe pășuni sau pe culturi furajere în anumite condiții; pe culturile de legume și fructe în timpul perioadei de vegetație; pe solurile destinate culturilor de legume și fructe care sunt în contact direct cu solul;

• Se va respecta distanța minimă de 300 m între limita zonei de împrăștiere a dejecțiilor și limita locuințelor particulare (conform Ord. 119/2014).

Măsurile prevăzute pentru protecția calității solului sunt:

• Sistemul de canalizare a apelor uzate menajere și de spălare este verificat periodic în vederea identificării din timp a oricăror fisuri sau colmatări ale conductelor / bazinelor.

• Deșeurile sunt colectate separat, pe categorii și sunt stocate în spatii adecvate, în recipiente corespunzătoare tipului de deșeu. Fiecare categorie de deșeu este preluată de operatori autorizați în vederea eliminării / valorificării;

• După maturare, dejecțiile sunt predate către terți, care preiau și responsabilitatea valorificării corecte a acestora.

Dejecțiile rezultate sunt foarte căutate de producătorii vegetali din zonă, deoarece au un conținut foarte bun de substanțe minerale și pot fi folosite cu rezultate foarte bune ca îngrășământ pentru solurile agricole. Limita de încărcare pentru terenurile arabile după decembrie 2010 este de 170 kg/ha pentru terenurile vulnerabile și de 210 kg/ha pentru cele care nu sunt vulnerabile. Conform Ordinului MMGA nr. 1182/2005, suprafața de teren (ha) necesară pentru un animal crescut în sistem intensiv este de 0,0669ha pentru porci la îngrășat. Necesarul de teren agricol pentru împrăștierea dejecțiilor produse de noua fermă este de aprox. 836 ha. Depozitarea dejecțiilor ȋn bazine corespunde Codului celor mai bune practici agricole (BAT) și servește atât pentru stocarea apelor uzate până ȋn momentul utilizării la fertilizare, cât și ca metodă de tratare biologică a dejecțiilor (BREF ILF Secțiunea 2.6.5 Lagunele pentru procesul anaerobic). Durata necesară pentru fermentarea anaerobă a dejecțiilor este de 7-8 luni în condiții de climă continentală. BAT este să asigure capacitatea necesară pentru stocarea dejecțiilor până la aplicarea acestora pe câmp (BREF ILF Secțiunea 5.2.5 Depozitarea dejecțiilor).

40

6.1.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice Amplasamentul fermei este situat în vecinătatea sitului ROSCI0401 Turnu - Variașu, la distanța minimă de 521 m. Activitatea din fermă nu afectează starea de conservare a sitului deoarece nu există interacțiuni între obiectivele fermei și ale sitului. Dejecțiile sunt preluate de către un operator agricol din zonă și sunt utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole aflate în administrarea acestuia, în afara ariilor protejate.

6.1.7 Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public Terenul care face obiectul prezentului proiect este situat în intravilan, în partea de sud-est a localitații Turnu și aparține S.C. VR ROM MEAT S.R.L. fiind format dintr-o parcelă de teren cu suprafața totală de 36.900 mp în acte și 36.217 mp măsurată și este proprietatea beneficiarului, conform contract de vânzare cumparare. Terenul se identifică astfel: CF 302335, nr. CAD 302335, situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad. Vecinătățile sunt:




• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620. Distanțe minime față de vecinătățile relevante sunt:




• Complex zootehnic – creștere ovine – spre est, 738.00 m. Având în vedere distanța relativ mare față de zonele locuite, se așteaptă ca influența asupra acestora să fie minimă.

6.1.8 Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea În timpul execuției lucrărilor, deșeurile vor fi gestionate de antreprenor. Se formează în principal deșeuri din construcții / demolări și deșeuri de pământ. În timpul funcționării. Din activitatea întregii ferme rezultă deșeurile conform tabelului de mai jos.

Producția de deșeuri TIP DESEU COD Cantități

t/an Proveniență Mod de gestiune

Dejecții animaliere (materii fecale, urină),

02 01 06 17176 De la animale (16250 mc la o

Stocare în bazine de dejecții cu volumul de 8000 mc.

41

densitate de 1057kg/mc)

Deșeuri de țesuturi animale Mortalități 0,6 – 2%;

02 01 02 93.5 Mortalități, Incinerare în incinerator propriu Excesul poate fi preluat de un operator autorizat în bază de contract

Nămoluri de la spălare și curățare Din curățarea bazinelor vidanjabile și a căminelor de vizitare

02 01 01 0.5 De la curățarea rețelelor de canalizare și a bazinelor vidanjabile

Predare operator autorizat (cel care vidanjează apele uzate)

Deșeuri menajere Diverse deșeuri rezultate de la personal și din activitatea de creștere porci

20 03 01 27.4 De la angajați și alte deșeuri asimilabile

Preluare de operatori autorizați in bază de contract.

Cenușă incinerator Cenușa nu este periculoasă. Deșeurile organice, prin incinerare își pierd caracterul periculos (infecțios)

19.01.12 0.30 De la incinerarea cadavrelor și a resturilor organice

Cenușa va fi depusă în lagună.

Se mai produc în cantități reduse:

• deșeuri de ambalaje (15.01.01; 15.01.02; 15.01.03) – aprox. 100 kg/an. Acestea sunt colectate separat și sunt preluate de operatori autorizați în bază de contract.

• Deșeuri de ambalaje provenite de la substanțe periculoase (DDD) (15.01.10*) – aprox. 100 kg/an. Acestea sunt colectate separat și sunt preluate în bază de contract de operatori autorizați sau sunt gestionate de firma care este contractată pentru activități DDD.

• Deșeuri rezultate din activitatea de asistență veterinară – un total de aprox. 30 kg/an: o Obiecte ascuțite (18.01.01); o deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea

infecţiilor (18.02.02*) - ambalaje de la antibiotice, seruri; o deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru

prevenirea infecţiilor: cod 18 02 03 (ambalaje); medicamente: cod 18 02 08 Aceste deșeuri sunt colectate în recipiente adecvate și sunt preluate de operatori autorizați în vederea eliminării.

Gospodărirea dejecțiilor Dejecțiile se colectează în bazine. După maturare (cel puțin 4 luni), dejecțiile sunt livrate către terți în vederea împrăștierii pe sol, cu respectarea codului de bune practici în fermă și a codului de management a dejecțiilor animaliere, aprobate prin Ordin nr. 1234 din 14/11/2006. La începerea activității se vor încheia contracte cu agenți economici din domeniul producției agricole, pentru predarea dejecțiilor generate în fermă.

Dejecțiile rezultate sunt foarte căutate de producătorii vegetali din zonă, deoarece au un conținut foarte bun de substanțe minerale și pot fi folosite cu rezultate foarte bune ca îngrășământ pentru solurile agricole. Limita de încărcare pentru terenurile arabile după decembrie 2010 este de 170 kg/ha. Conform Ordinului MMGA nr. 1182/2005, suprafața de teren (ha) necesară pentru un animal crescut în sistem intensiv este de 0,0669ha pentru porci la îngrășat. Necesarul de teren agricol pentru împrăștierea dejecțiilor produse de noua fermă este de aprox. 836 ha. Depozitarea dejecțiilor ȋn bazine corespunde Codului celor mai bune practici agricole (BAT) și servește atât pentru stocarea apelor uzate până ȋn momentul utilizării la fertilizare, cât și ca metodă de tratare biologică a dejecțiilor (BREF ILF Secțiunea 2.6.5 Lagunele pentru procesul anaerobic). Durata necesară pentru fermentarea anaerobă a dejecțiilor este de 7-8 luni în condiții de climă continentală. BAT este să asigure capacitatea necesară pentru stocarea dejecțiilor până la aplicarea acestora pe câmp (BREF ILF Secțiunea 5.2.5 Depozitarea dejecțiilor).

42

6.1.9 Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase Prin profilul de activitate, obiectivul utilizează substanțe chimice - substanțe dezinfectante, substanțe tensioactive, omologate, achiziționate in vederea igienizării si pregătirii halelor pentru populare, de Ia furnizori autorizați. Gestionarea acestor produse in incinta fermei se realizează de către personalul instruit cu respectarea reglementarilor in vigoare privind depozitarea si manipularea acestora. După caz, activitatea de dezinfecție poate fi externalizată către un operator autorizat, caz în care acesta preia responsabilitatea pentru gestiunea substanțelor periculoase. La fiecare vid sanitar se utilizează aprox. 5 l soluții dezinfectant pe metru pătrat, cu o concentrație medie de 1:100, rezultând aprox. 45 mc soluție igienizare pe an pe fiecare hală. Practic, cantitatea utilizată de dezinfectant nediluat este de 450 l/an și hală. Riscul ca acești dezinfectanți să ajungă în apele uzate sau să contamineze solul, apele de suprafață sau subterane, este extrem de scăzut. Vidul sanitar începe cu evacuarea porcilor ajunși la greutatea prestabilită și spălarea cu apă curată (sub presiune) a boxei. În această etapă se formează apă uzată, care conține resturi solide de dejecții și urme de dezinfectant într-o concentrație foarte mică, care nu generează probleme de mediu în laguna de dejecții – acolo unde ajung. Proiectul NU generează activități care să SE ÎNCADREZE în prevederile Legii 59/2016, care transpune Directiva SEVESO III. În continuare se prezintă câteva exemple de dezinfectați utilizați în mod curent în fermele de suine. Se face mențiunea că producătorul și furnizorul dezinfectanților poate fi diferit, însă substanțele active se păstrează.

Substanțe chimice periculoase utilizate în fermă Nr. crt.

Denumire Compoziție Clasificare

1. BIO CLEAN Curățitor

35 – 40% Silica 5 – 10% C9 – C11 Alcool etoxilat 5 – 10% Acid sulfonic >50% Apă

Toxicitate acută (orală) 4 Iritant piele 2 Iritant ochi 1

2. ECOFOAM Curățitor echipamente

10 – 30% Tetrasodiu de etilen-diamino-tetraacetat 1 – 10% Hidroxid de sodiu 1 – 10% 2 (20butoxietoxi) etanol 1 – 10% acid 2 – etilhexanoic 1 – 10% alcooli etoxilați C9 – C11

Coroziv piele 1A: H314

3. HYPEROX Dezinfectant

3 – 8% Acid peracetic 20 -30% Peroxid de hidrogen 3 – 8% Acid acetic

Oxidant; R8 Corosiv; R34 Periculos; R20/21/22

4. VIRKON S Dezinfectant

40 – 55% bis (peroximonosulfat) de pentapotasiu 10 – 12% C10 – 13 Alchilbenzensulfonat de sodiu 7 – 10% Acid malic 4 – 6% Acid sulfamidic 1 – 5% Toluensulfonat de sodiu <3% Peroxidisulfat de sodiu <0.25% Dipeptene

Toxicitate acută (oral) Toxicitate acută (inhalare) Toxicitate acuta (piele) Iritant piele Dăunător pentru ochi Toxicitate acvatică (acută sau cronică)

5. VIROGUARD Dezinfectant

1 – 10% Formaldehidă 1 – 10% Benzalckonium Chloride 1 – 10% Glutaraldehyde

Acute Tox. 4: H302; Aquatic Acute 1: H400; Carc. 1B: H350; Muta. 2: H341; Resp. Sens. 1: H334; Skin Corr. 1C: H314; Skin Sens. 1: H317; STOT SE 3: H335

6. VIROSHIELD Dezinfectant

10 – 30% Glutaraldehyde 1 – 10% Benzalckonium Chloride

Acute Tox. 4: H302; Aquatic Acute 1: H400; Resp. Sens. 1: H334;

43

Skin Corr. 1B: H314; Skin Sens. 1: H317

Alte substanțe chimice utilizate în fermă sunt:

• Motorină – aprox. 20 tone/an la incinerator. Pentru funcționarea generatorului în cazul întreruperii furnizării energiei electrice se consumă motorină, după caz.

• Detergenți biodegradabili – maxim 108 kg/an.

Pe amplasament for fi disponibile fișele cu date de securitate pentru substanțele şi preparatele chimice care vor fi utilizate, editate în limba română, conform regulamentului CE 1907/2006 REACH privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricționarea substanțelor chimice.

6.2 Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și

a biodiversității. Se ocupă o suprafață de teren de 36.217 mp.

Activitatea de creștere a porcilor se face în acord cu cele mai bune tehnici disponibile. Hala de producție este dotată după ultimele norme în domeniu. Implicit consumurile de materii prime și materiale, emisiile de deșeuri, ape uzate, poluanți atmosferici se încadrează în intervalele recomandate în documentele de referință:

• Ordin nr. 169 din 02/03/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană - Documentul de Referință asupra Celor mai bune tehnici disponibile în creşterea intensivă a păsărilor și porcilor, iulie 2003.

• Ordin nr. 1234 din 14/11/2006privind aprobarea Codului de bune practici în fermă.

• Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017

Ferma respectă recomandările documentelor de referință, inclusiv a concluziilor BAT. Realizarea proiectului presupune lucrări de mică amploare, de modernizare și retehnologizare a unor hale existente Astfel, cel mai important impact potențial este reprezentat de perturbarea vecinătăților în timpul execuției lucrărilor. Pentru a preveni acest impact, proiectul prevede o serie de măsuri pentru organizarea de șantier. Caracteristicile impactului potențial - perturbarea vecinătăților în timpul execuției lucrărilor, sunt:

• Extinderea impactului – local, numai în zona propusă a proiectului;

• Natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.

• Mărimea și complexitatea impactului – impact moderat dacă se aplică măsurile de prevenire și reducere propuse prin proiect și prin avizele emise de autorități;

• Probabilitatea impactului – redusă, dacă se aplică măsurile de prevenire propuse prin proiect și prin avizele emise de autorități.

• Durata, frecvența și reversibilitatea impactului – impactul se poate manifesta în timpul execuției (12 luni) și constă în perturbarea potențialilor receptori din vecinătate prin: zgomot, praf, prezență umană și eventual scurgeri în mediu. Impactul este unic și reversibil (după încetarea lucrărilor de construcții încetează și impactul).

44

În timpul funcționării proiectului propus se poate manifesta un impact de perturbare a vecinătăților prin miros și emisii în mediu. Caracteristicile impactului potențial - perturbarea vecinătăților în timpul funcționării, sunt:





• Durata, frecvența și reversibilitatea impactului – impactul se poate manifesta în timpul funcționării (minim 25 ani) și constă în perturbarea potențialilor receptori din vecinătate prin: miros, zgomot și aglomerare. Impactul este unic și reversibil (după încetarea cauzei, încetează și impactul).

Masurile de reducere a impactului în timpul execuției sunt în general de management a lucrărilor de construire, temporizare a lucrărilor, reducerea emisiilor de praf și zgomot etc. Aceste măsuri sunt impuse de antreprenor. În timpul funcționării se vor aplica măsurile considerate BAT pentru reducerea emisiilor în mediu: controlul furajelor pentru reducerea emisiilor de amoniac și miros, gestiunea corectă a dejecțiilor, ventilație corespunzătoare etc. Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel, echipamentele si instalatiile propuse a fi achiziționate prin proiect sunt noi și înglobează o tehnologie modernă, având un consum redus de combustibili, nivel redus de emisii toxice în atmosferă, și au impact negativ redus asupra mediului. Rezulta faptul ca investiția propusa va fi în conformitate cu legislația în vigoare.

În timpul construcției, a funcționării și la încetarea activității, se aplică următorul plan de monitorizare: În timpul realizării proiectului: Monitorizarea calității solului in perioada executării lucrărilor de construcții montaj Se vor executa inainte de inceperea lucrărilor de constructii montaj pe amplasament si la inchiderea activitatii, la predarea amplasamentului proprietarului, din probe de sol prelevate din solul amplasamentului de la adancimi de 0-10 cm, respectiv 30-50 cm profunzime, pentru a se analiza următoarele caracteristici: pH, Cu, Zn, Mn, Cd. Monitorizarea nivelului de zgomot in perioada executării lucrărilor de constructii montaj Pentru perioada de realizare a lucrărilor de constructii montaj se impune automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului cu scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva, odata la inceperea lucrărilor si ori de cate ori este necesar. Constructorul are obligaţia întocmirii evidenţei gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu rezultat în timpul lucrărilor de construire, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi să o transmită la cerere agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.

45

În timpul exploatării proiectului; Monitorizarea calitatii aerului se va face anual si ori de cate ori este necesar, la limita amplasamentului - imisii pentru urmatoarii parametri:

• hidrogen sulfurat (H2S);

• amoniac (NH3);

• pulberi sedimentabile Monitorizarea emisiilor în atmosferă se va face o dată pe an pentru urmatoarii parametri:

• amoniac exprimat în kg NH3 /spaţiu pentru animal/an Vor fi analizate dejecţiile pentru următorii parametrii:

• total azot excretat - exprimat în kg N excretat/loc animal/an

• total fosfor excretat - exprimat în kg P2O5 excretat/loc animal/an Titularul are obligaţia întocmirii evidenţei gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu rezultat în timpul lucrărilor de construire, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi să o transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului. Pentru gestiunea substanțelor chimice și periculoase sunt prevăzute următoarele obligaţii:

• să ţină evidenţa strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră in sfera lor de activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice in vigoare;

• să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, substanţele şi preparatele periculoase care au devenit deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia specifică;

• să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe iminenţa unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru protecţia mediului şi de apărare civilă

În timpul închiderii/dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere; Monitorizarea calitatii solului in perioada executării lucrărilor de dezafectare, fiind analizaţi următorii indicatori: pH, Cu, Zn, Mn, Cd. Se impune monitorizarea calităţii apelor freatice astfel încât să se evidenţieze evoluţia calităţii apei freatice în zona de amplasament a fermelor zootehnice. Probele se vor preleva şi după încetarea activităţii în fermă şi se vor efectua următoarele analize : pH, CCO-Mn, NH4+, NO2-, NO3-, Ptotal. cloruri. Monitorizarea prevăzută în avizul de gospodărire a apelor. Se impune monitorizarea calităţii apelor freatice astfel încât să se evidenţieze evoluţia calităţii apei freatice în zona de amplasament a fermei zootehnice. Probele de referinţă se vor preleva înainte de începerea activităţii în fermă şi se vor efectua următoarele analize : pH, CCO-Mn, NH4+, NO2-, NO3-, Ptotal. cloruri. Primele probe de apă se vor preleva înainte de popularea fermei, acestea urmând a fi probe de referință.

• Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene:

46

o Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării),

• Proiectul prevede generarea unei activități care se încadrează astfel, conform anexei nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale: „6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, cu capacităţi de peste: b) 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg);

o Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind

controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei,

• Proiectul NU generează activități care să SE ÎNCADREZE în prevederile Legii 59/2016, care transpune Directiva SEVESO III.

o Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008

privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa,

• Ord. 3299/2012: cod NFR (revizuit): 3.B.3: Porcine (porci la îngrășat și scroafe)

• Cod SNAP 2: Codurile SNAP corespunzătoare clasei 0146 din CAEN Rev.2 sunt: 100903 Porci la îngrășare.

o Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).

• Proiectul respectă prevederile legii 211/2011.

• Planuri / programe / strategii / documente de programare / planificare din care face parte proiectul. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat:

• Terenul pe care se amplasează ferma este reglementat prin PUZ aprobat prin HCL nr. 105/17.06.2020. PUZ-ul a fost supus procedurii de evaluare strategică de mediu și s-a emis Avizul de mediu nr. 1/07.02.2020.

• Descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier: Organizarea de șantier se face pe terenul titularului; se amplasează containere, o toaletă ecologică și toate celelalte funcțiuni specifice.

• Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier: nu e cazul

• Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier: nu e cazul.

• Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu: nu e cazul.

(în măsura în care aceste informații sunt disponibile)

• Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității: la finalizarea lucrărilor se va proceda la curățarea șantierului astfel încât să nu mai existe deșeuri de nici un fel.

47

• Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale: natura proiectului nu presupune riscuri de poluări accidentale;

• Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației: investiția este realizată pentru o durată de viață de minim 25 ani. La finalizarea acestei durate, terenul va fi refăcut, după caz;

• Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului: nu e cazul.

Se anexează:

• CUI, CU; acte teren, HCL PUZ, extras CF

• Aviz de mediu pentru PUZ.

• Decizia de evaluare inițială

• Notificare DSP, Aviz ANIF, Aviz DSVSA

• Plan de încadrare în zonă, plan de situație.

Proiectul NU intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Amplasamentul fermei este situat în vecinătatea sitului ROSCI0401 Turnu - Variașu, la distanța minimă de 521 m. Activitatea din fermă nu afectează starea de conservare a sitului deoarece nu există interacțiuni între obiectivele fermei și ale sitului. Dejecțiile sunt preluate de către un operator agricol din zonă și sunt utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole aflate în administrarea acestuia, în afara ariilor protejate.

Proiectul nu se realizează pe ape dar are legătură cu apele deoarece utilizează apă din subteran pentru alimentarea fermei: Legea 107/1995, Art. 48, alin. (1), b) lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel; Întocmit: Fănel APOSTU Data: 07.09.2020

48

Cuprins 1 Denumirea proiectului ............................................................................................................................................. 1 2 Titular ...................................................................................................................................................................... 1 3 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect ............................................................................................ 1

3.1 Rezumatul proiectului ............................................................................................................................................... 1 3.2 Justificarea necesitații proiectului ............................................................................................................................. 2 3.3 Valoarea investiției .................................................................................................................................................... 2 3.4 Perioada de implementare propusă .......................................................................................................................... 2 3.5 Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar .................................................................................................................................................................... 2 3.6 Caracteristici fizice ale proiectului ............................................................................................................................. 3

3.6.1 Profilul și capacitățile de producție .................................................................................................................. 3 3.6.2 Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament.................................................... 3 3.6.3 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea ................................................................................................................... 3 3.6.4 Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora ..................................... 13 3.6.5 Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă ........................................................................................... 14 3.6.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției ...................... 16 3.6.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ......................................................................................... 16 3.6.8 Resursele naturale folosite în construcție și funcționare ............................................................................... 16 3.6.9 Metode folosite în construcție/demolare....................................................................................................... 16 3.6.10 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară 17 3.6.11 Relația cu alte proiecte existente sau planificate ....................................................................................... 17 3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare.................................................................... 22 3.6.13 Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului .............................................................................. 22 3.6.14 Alte autorizații cerute pentru proiect ......................................................................................................... 22

4 Descrierea lucrărilor de demolare necesare ........................................................................................................... 22 5 Descrierea amplasării proiectului ........................................................................................................................... 23

5.1 Amplasament .......................................................................................................................................................... 23 5.2 Caracteristici geografice, geomorfologice, hidrogeologice și climatice ale amplasamentului ................................ 24 5.3 Distanța față de granițe ........................................................................................................................................... 24 5.4 Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural .............................................................................. 26 5.5 Hărți, fotografii ale amplasamentului ...................................................................................................................... 26 5.6 Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului .................................................................................... 26 5.7 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. .................................................... 29

6 Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului ............................................... 30 6.1 Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu ................................. 30

6.1.1 Protecția calității apelor.................................................................................................................................. 30 6.1.2 Protecția aerului ............................................................................................................................................. 31 6.1.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor .................................................................................................. 38 6.1.4 Protecția împotriva radiațiilor ........................................................................................................................ 38 6.1.5 Protecția solului și a subsolului ....................................................................................................................... 38 6.1.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice ................................................................................................... 40 6.1.7 Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public ................................................................... 40 6.1.8 Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea ....................................................................................................................................... 40 6.1.9 Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase .................................................................... 42

6.2 Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității..................................... 43 7 Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect ...................................... 43 8 Prevederi pentru monitorizarea mediului .............................................................................................................. 44 9 Legătura cu alte acte normative și / sau planuri / programe / strategii / documente de planificare ....................... 45 10 Lucrări necesare organizării de șantier ................................................................................................................... 46 11 Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității . 46 12 Anexe - piese desenate .......................................................................................................................................... 47 13 Relația proiectului cu ariile naturale protejate ....................................................................................................... 47 14 Relația proiectului cu apele .................................................................................................................................... 47

Studiu de modelare a d ispers ie i poluanț i lor în atmosferă

În scopul cuantificării impactului potențial în context transfrontier al activității de creștere a suinelor, propusă prin proiectul „ÎNFIINȚAREA UNEI FERME DE CREȘTERE A SUINELOR”,

amplasat în intravilanul orașului Pecica, FN, CF 302335, în vecinătatea satului Turnu

Beneficiar: S.C. VR ROM MEAT S.R.L.

Elaborator: SC ECONOVA SRL Evaluator de mediu: ing. Fănel APOSTU

Rev.1: Noiembrie 2020

E c o T h i n k i n g

Judeţul Arad

Sat Turnu Oraș Pecica

S.C. VR ROM MEAT S.R.L. Amplasament propus Ferma suine TURNU

Studiu de modelare a dispersiei poluanţilor în atmosferă Înființarea unei ferme de creștere a suinelor, oraș Pecica, sat Turnu, jud. Arad

Beneficiar: SC VR ROM MEAT SRL

2

Cuprins: 1 Introducere .............................................................................................................................................................. 4

1.1 Context ...................................................................................................................................................................... 4 1.2 Obiective ale studiului ............................................................................................................................................... 4 1.3 Scop şi abordare ........................................................................................................................................................ 5 1.4 Surse de date ............................................................................................................................................................. 6

2 Descrierea condiţiilor de emisie ............................................................................................................................... 6 2.1 Descrierea succintă a proiectului............................................................................................................................... 6 2.2 Potențiali receptori relevanți ..................................................................................................................................... 9 2.3 Emisii în atmosferă asociate proiectului analizat .................................................................................................... 17 2.4 Emisii din alte surse care se pot cumula .................................................................................................................. 21 2.5 Condiţii meteo ......................................................................................................................................................... 26 2.6 Valori limită la imisie ............................................................................................................................................... 28 2.7 Calitatea aerului în zonă .......................................................................................................................................... 31

3 Modelare ............................................................................................................................................................... 33 3.1 DESCRIEREA MODELULUI ........................................................................................................................................ 33 3.2 Caracterizarea surselor de emisie ........................................................................................................................... 35

3.2.1 Emisii generate de proiectul analizat .............................................................................................................. 35 3.2.2 Emisii generate de activitățile similare, care se pot cumula ........................................................................... 37 3.2.3 Centralizarea surselor de emisie ..................................................................................................................... 38

3.3 Setarea modelului ................................................................................................................................................... 39 3.4 Rezultatul modelării ................................................................................................................................................ 41

3.4.1 Scenariul 1 – situația fără proiect ................................................................................................................... 42 3.4.2 Scenariul 2 – situația cu proiect ...................................................................................................................... 42 3.4.3 Scenariul 3 – doar proiectul analizat............................................................................................................... 43

4 concluzii ................................................................................................................................................................. 43 5 Anexe .................................................................................................................................................................... 44

Abrevieri

AC Autorizație de construire

AIM Autorizație integrată de mediu

APM Agenția pentru protecția mediului

BAT) Cele mai pune tehnici disponibile (Best Available Techniques)

BAT-AEL Nivel de emisii asociat BAT (BAT–associated emission levels)

BREF Document de refetință pentru cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques (BAT) Reference Document)

EEA European Environmental Agency

EMEP Cooperative Programme for Monitoring and Evaluation of the Long-range Transmission of Air Pollutants in Europe

IRP Creșterea intensivă a păsărilor și porcilor (Intensive Rearing of Poultry or Pigs)

NOx Oxizi de azot

PM Particulate matters (pulberi în suspensie)

PM 2,5 Pulberi cu dimensiuni de maxim 2.5 microni

PM10 Pulberi cu dimensiuni de maxim 10 microni

PTS, PST pulberi totale în suspensie

RNMCA Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calității Aerului

SO2 Dioxid de sulf

VLM Valoare limită maximă



3

Titlu raport:

• Studiu de modelare a dispersiei poluanților în atmosferă în scopul cuantificării impactului potențial în context transfrontier al activității de creștere a suinelor, propusă prin proiectul „ÎNFIINȚAREA UNEI FERME DE CREȘTERE A SUINELOR”, propus a fi amplasat în intravilanul orașului Pecica, FN, CF 302335, în vecinătatea satului Turnu

• Studiul a fost solicitat de APM Arad prin Adresa nr. 12826/15.10.2020 Beneficiar:

• S.C. VR ROM MEAT S.R.L., sediul social în Mun. București, sector 2, str. Zece Mese nr. 7, sc. A, camera 11, ap.1; C.U.I. 30421389; J40/8076/11.07.2012

Realizat de:

• S.C. ECONOVA S.R.L. Iași, B-dul Independenței nr.13, Bl. A1-4, Sc. D, et. 6, ap.18, IAŞI, jud. IAŞI RO24586285; J22/3041/10.10.2008, Mobil: 0743.552.313, [email protected], înscrisă în Registrul elaboratorilor de studii pentru protecția mediului în data de 05.03.2015 la poziția 649, inclusiv pentru RIM:

o Evaluator atestat: ing. Fănel APOSTU - Înscris în registrul elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului în data de 16 septembrie 2010 la poziţia 260, inclusiv pentru elaborarea de rapoarte de evaluare a impactului asupra mediului (RIM)

o Asistent: Ing. Cristiana Nicoleta ROGOZAN



4

1.1 CONTEXT

Titularul SC VR ROM MEAT SRL deține în proprietate suprafața de teren de 36900 mp din acte (36217 mp măsurată) identificată astfel: CF 302335, nr. CAD 302335 (nr. cad. vechi 2908), situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad, în vecinătatea satului Turnu. Terenul a fost reglementat prin PUZ, fiind emisă HCL nr. 105/17.06.2020 prin care se aprobă „Înființarea unei ferme de creștere a suinelor” și Avizul de mediu nr. 1 din 07.01.2020 pentru o fermă de creștere suine cu capacitatea de 12500 capete. Proiectul propus pe acest teren prevede construirea unei ferme de creștere a suinelor ce conține 5 grajduri pentru îngrășare suine cu capacitatea de 2500 locuri fiecare, rezultând o capacitate totală de 12.500 capete. Ferma va avea dotările caracteristice: filtru sanitar, coridor tehnologic și două bazine de stocare dejecții cu un volum total de 8.000 mc. Tehnologia aplicată în cadrul fermei corespunde celor mai bune tehnici disponibile. Amplasamentul proiectului propus (reglementat prin PUZ) este situat la o distanță minimă de 4,084 km față de granița cu Ungaria. Deoarece activitățile propuse prin proiect se încadrează la punctul 20 din Anexa 1 a Legii 22/2001 pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptata Ia Espoo la 25 februarie 1991, cu modificările și completările ulterioare, APM Arad a informat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Generală Evaluare Impact și Controlul Poluării prin Adresa nr. 11214/14.09.2020. Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis prin adresa nr. DEICP/13763/09.10.2020 că nu poate fi exclus un posibil impact transfrontalier al proiectului. Astfel, APM Arad, la recomandarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și în conformitate cu prevederile art. 2 (5) al Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările și completările ulterioare, a solicitat titularului de proiect prin Adresa nr. 12826/15.10.2020 „o modelare matematică a dispersiei poluanților în atmosferă, inclusiv dispersia acestora calculată până la cca 5 km în interiorul Ungariei, ţinând cont de mărirea capacităţii fermei, precum şi de existenţa celorlalte ferme aflate în judeţul Arad (17 ferme pentru creșterea porcilor în operare)”. În contextul de mai sus se întocmește prezentul studiu de dispersie a poluanților în atmosferă.

1.2 OBIECTIVE ALE STUDIULUI

Obiectivul principal al studiului este:

• Cuantificarea influenței proiectului asupra vecinătăților relevante și în raport cu granița româno-ungară, prin calcularea aportului suplimentar de poluanți adus de proiect;

Prin studiul de dispersie se va calcula concentrația de poluanți la nivelul receptorilor sensibili și la nivelul graniței Româno-Ungare. Calculele se vor face în diverse scenarii, astfel:

• Scenariul 1 – situația fără proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de suine existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de suine care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate;

• Scenariul 2 – situația cu proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de suine existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de suine care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate,



5

precum și proiectul analizat. Astfel se va evidenția influența pe care o are proiectul analizat asupra calității aerului, în contextul funcționării tuturor surselor relevante și similare din județul Arad.

• Scenariul 3 – doar proiectul analizat. În acest scenariu se iau în considerare doar emisiile proiectului analizat. Se evidențiază astfel valorile absolute ale concentrației poluanților în atmosferă, emiși strict de proiect. De asemenea, se evidențiază aria de dispersie a acestor poluanți și potențialii receptori care pot fi influențați de emisiile fermei.

În toate scenariile se consideră următoarele asumări:

• Sursele de emisie considerate funcționează simultan la capacitate nominală și emit poluanți conform factorilor de emisie din documentele de referință;

• Condițiile meteo (inclusiv direcțiile dominante ale vântului) sunt medii ale intervalelor de mediere considerate în funcție de poluant, pentru anul 2019. Calculul dispersiei se face considerând clasele de stabilitate ale atmosferei defavorabile dispersiei poluanților, astfel încât rezultatele obținute reprezintă situația „worst case”.

• Dacă la nivelul receptorilor se calculează o concentrație mai mare decât cea legală, atunci se fac simulări și în alte condiții de dispersie, pentru a identifica riscul de afectare a acestor receptori.

1.3 SCOP ŞI ABORDARE

În urma analizei preliminare a datelor existente și ținând cont de termenii de referință, s-a considerat relevant să se aplice următorul plan de lucru:

• Se stabilește o zonă de interes în care se calculează impactul generat de emisiile proiectului. Zona de interes s-a ales astfel încât să includă granița dintre România și Ungaria și cel puțin 5 km în interiorul teritoriului Ungariei, precum și celelalte surse similare de emisie din județul Arad.

• Se identifică toate sursele de emisie relevante: sursele proiectului analizat și sursele din vecinătate care se pot cumula cu acestea. Se au în vedere toate sursele relevante, inclusiv cele care nu emit dar care pot fi puse în funcțiune. Sursele de emisie identificate sunt caracterizate, stabilindu-se parametrii relevanți: înălțime, debit și suprafață de evacuare, temperatura de evacuare, tipul poluanților evacuați, localizarea exactă a sursei, concentrația în poluanți la emisie.

• Se identifică receptorii relevanți în zona de interes și se caracterizează: număr, înălțime, localizare;

• Se stabilesc condițiile meteo relevante;

• Se caracterizează calitatea aerului din zona de interes, pe baza informațiilor preluate de la APM Arad (stațiile de monitorizare a calității aerului în județ)

• Se stabilesc scenariile relevante pentru care să se calculeze dispersia poluanților. Se fac calcule de dispersie utilizând modelul gaussian transpus în soft-ul DISPER 5.2 – CANANRINA Software.

• Pe baza rezultatelor calculelor se cuantifică impactul pe care-l generează emisiile proiectului asupra receptorilor relevanți.

Calculele se vor face pentru mai multe scenarii, așa cum sunt descrise în capitolul 3.3. Rezultatul modelării emisiilor este comparat cu valorile maxim admise la imisie, conform Legii 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător sau STAS 12574 / 1987 Aer din zonele protejate. Condiții de calitate, după caz. Astfel se va determina influența pe care o au sursele analizate asupra calității aerului și asupra receptorilor. Pentru modelare se utilizează un model matematic de tip gaussian, transpus într-un software (Disper 5.2. dezvoltat de CANARINA Environmental Software (www.canarina.com), în baza licenței de utilizare nr. A0418 din Oct. 2012.) care permite figurarea curbelor de izoconcentraţie pe o hartă.



6

1.4 SURSE DE DATE

Ca date de intrare s-au folosit:

• Date privind sursele de emisie propuse prin proiectul analizat, precum și date referitoare la sursele existente în vecinătatea relevantă – preluate din diverse surse (titular, documente de referință, APM Arad, autorizații de mediu etc.)

• Date privind debitele de emisie și concentrația în poluanți la emisie pentru fiecare sursă în parte – s-au utilizat factori de emisie (http://efdb.apps.eea.europa.eu - EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2016 - Emission factors) și alte date relevante din documente de referință;

• Date meteo – s-au utilizat datele meteo medii ale intervalelor de mediere considerate în funcție de poluant, pentru anul 2019. Datele meteo au fost preluate de la stația meteorologică Arad.

• Topografie – pe o rază de 35 km în jurul sursei, topografia terenului este relativ uniformă, fără obstacole naturale mari sau structuri artificiale importante. Astfel, modelul a fost setat pentru calculul dispersiei în modul „teren rural”.

Concentrația la imisie a poluanților se calculează la nivelul de respirație, respectiv 1,5 m de la nivelul solului, conform Legii 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător.

2.1 DESCRIEREA SUCCINTĂ A PROIECTULUI

Rezumatul proiectului Titularul SC VR ROM MEAT SRL deține în proprietate suprafața de teren de 36900 mp din acte (36217 mp măsurată) identificată astfel: CF 302335, nr. CAD 302335 (nr. cad. vechi 2908), situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad. Terenul a fost reglementat prin PUZ, fiind emisă HCL nr. 105/17.06.2020 prin care se aprobă „Înființarea unei ferme de creștere a suinelor” și Avizul de mediu nr. 1 din 07.01.2020 pentru o fermă de creștere suine cu capacitatea de 12500 capete. Distanța minimă față de zonele locuite este de 1.61 km spre V față de prima locuință din satul Turnu. Vecinătățile terenului sunt:




• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620. Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu. Proiectul prevede construirea unei ferme de creștere a suinelor ce conține 5 grajduri pentru îngrășare suine cu capacitatea de 2500 locuri fiecare, rezultând o capacitate totală de 12.500 capete. Ferma va avea dotările carcteristice: filtru sanitar, coridor tehnologic și două bazine de stocare dejecții cu un volum total de 8.000 mc, oferind premizele desfăşurării unei activităţi de producţie la standarde europene. Suprafața construită totală va fi de 14418.10 mp, din care halele de creștere reprezintă 13786.25 mp. POT propus este de 39.81% iar CUT este de 0.4 mp Adc/mp teren, încadrându-se în limitele aprobate prin PUZ. Alimentarea cu apă se face dintr-un puț forat pe amplasament. Evacuarea apelor uzate menajere de la filtrul sanitar se face într-un bazin vidanjabil. Dejecțiile sunt stocate în 2 bazine cu volumul total de 8000 mc, după care sunt preluate de operatori agricoli din zonă pentru utilizare ca îngrășământ organic. Deșeurile de origine animală nedestinate consumului uman (de ex. mortalități) sunt colectate



7

într-o ladă frigorifică de 400 l și apoi sunt incinerate în incineratorul propriu de tip Volkan 400. Excesul este preluat de către operatori autorizați. Halele de creștere nu sunt încălzite; filtrul sanitar este încălzit cu o centrală termică electrică. Cele 5 hale propuse, vor fi echipate fiecare cu sisteme complete de creștere (îngrășare) a suinelor, prevăzute cu:







Capacitatea de producție a clădirii propuse este prezentată în următorul tabel (conform Ordin ANSVSA nr. 57/2012 privind completarea Ordinului nr. 202 din 25 august 2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standardele minime pentru protecția porcinelor):

Calcul capacități hale Nr. hale

Tipul halei

Numărul de compartimente

Numărul de boxe/comp.

Dimensiune boxa

Numărul de locuri Capacitatea medie proiectată a halei (numărul de locuri)

5 Îngrășare 6 x 5 hale = 30 20 boxe/comp.

Boxe: 3,59 x aprox.5,36 m

30 compartimente x 20 boxe x 21 porci/boxă = 12.600 locuri

12.500 porci

În general la orice moment se regăsesc într-un anume procent porci pentru îngrășare în hale. Totalul reprezintă capacitatea maximă de cazare a fermei si nu efectivele medii zilnice, deoarece în orice moment sunt boxe/compartimente goale ce sunt în dezinfecție/vid sanitar. Efectivul mediu la un moment dat, la această fermă este de 12.500 porci. Bilanț teritorial Bilanțul teritorial este prezentat mai jos.

Bilanț teritorial



Suprafața utilă

Clădiri propuse




Total construit 14.418,10 14.667,56 13.828,58



8





• CUT existent = 0,00 mp Adc/mp teren; CUT propus – 0,40 mp Adc/mp teren. Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora În fermă se utilizează materiile prime, materiale și rezultă produsele și deșeurile din tabelul de mai jos. Calculele sunt făcute pentru capacitatea de 12500 locuri. Se produc anual 3,4 serii de porc gras, rezultând un număr de capete produse anual de întreaga fermă de 12.500 x 3,4 = 42.500 capete.

Bilanț de materiale pentru activitatea de creștere porci în halele fermei Intrari UM Consum

specific Referinta UM Consum pe 1 hala Consum pe

intreaga ferma

2500 12500

Purcei pentru ingrasat

kg/cap 25 Tone 212.5 1062.5

Furaje combinate kg/cap/zi 3.2 2.0 - 3.2 cf. BREEF cap. 3.2.1.2

Tone 2920 14600

Apa Adapare l/loc/zi 10 6 - 10 l/loc/zi cf. BREEF

Tone 9125 45625

Apa spalare boxe l/mp 5 BREEF Tone 44.6 222.8

Apa menajera l/angajat/zi 50 Tone 273.8

Materiale de uz veterinar

kg/cap/an 1.5 Tone 3.75 18.75

Alte materiale pentru intretinere, igienizare personal, consumuri personal etc.

kg/angajat/zi 5 Tone 27.4

Motorina incinerator

l/ora 10 aprox. 2000 ore functionare annual

Tone 20.0

numar serii / an 3.4 Numar capete annual

8500 42500

Suprafata hala [mp] 2621.68 Greutate maxima porc gras [kg]

110

Numar hale 5

Numar angajati 15

Iesiri UM Productie specifica

Referinta UM Consum pe 1 hala Consum pe intreaga ferma

2500 12500



9

Crestere in greutate kg/cap/zi 0.97 0.97 kg/zi; in general, indicele de creștere este de 3.56 kg furaj / kg porc

Tone 885,1 4425,6

Dejectii (lichide+solide)

mc/cap/an 1.3 1.1 – 1.5 mc/cap/an BREF 3.3.1.2

mc 3250 16250

Apa menajer uzata l/angajat/zi 50 Tone 0.0 273.8

Deseuri tesut animalier (mortaciuni)

% 2 Tone 18.7 93.5

Deseuri menajere si asimilabile acestora

tone 0.0 27.4

Produsul finit este reprezentat de porcii grași, la greutatea de 110 kg. Aceștia sunt comercializați la terți pentru sacrificare și valorificare. Producția anuală pentru 1 hală este de 2500 x 110 kg/cap x 3.4 serii = 935 tone /an. Producția pentru întreaga fermă este de 935 x 5 = 4675 tone/an. Activitatea desfășurată în Fermă se încadrează în specificațiile BAT în ceea ce privește consumurile specifice și producția specifică. Capacitatea de stocare dejecții este suficientă pentru stocarea dejecțiilor formate. Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă Energie Consumul specific de energie (termică + electrică) este cuprins între 19 și 48 kWh/cap/an (conform BREF, cap. 3.2.4). Astfel, consumul de energie al fermei este de maxim 600 MWh/an, reprezentând energie electrică pentru iluminat, acționat mașini și climatizare. Ferma se va alimenta cu energie electrică prin racord la rețeaua existentă în zonă. Ferma va fi dotată și cu un generator electric cu funcţionare pe motorină, pentru situaţiile de avarii energie electrică, cu putere 25kva. În fermă se utilizează energie termică pentru încălzirea filtrului sanitar – o centrală termică pe energie electrică, de 25 kW. Consumul specific de energie al Fermei va fi de 20 kWh/cap/an, încadrându-se în specificațiile BAT. Alimentare cu apă Pentru nevoi igienico – sanitare și tehnologice Ferma propusă se va alimenta cu apă din subteran prin intermediul unui puț forat pe amplasament Dn= 300 mm, H = 100 m, echipat cu instalație de hidrofor prevăzută cu vas tampon de 5 mc. Apa va fi distribuită la consumatori prin conducte PEHD Dn 110 mm. Caracteristicile finale ale puțului vor fi stabilite după finalizarea studiului hidrogeotehnic. Necesarul de apă al fermei a fost calculat astfel:

• Necesar de apă pentru personalul productiv: Q zi med. = 0.75 mc/zi (15 angajați)

• Necesar de apă în scop tehnologic pentru igienizări, spălări și clătiri hale. Se utilizează maxim 5 l apă/mp. Rezultă un necesar de apă de 223.8 mc/an sau Qn zi med. = 0.613 mc/zi;

• Necesarul pentru consumul biologic al porcilor. Consumul normat de apă pe cap și zi este de 6 – 10 l/cap/zi (BREF ILF Secțiunea 3.2.2.2.1 Tabel 3.13). Rezultă un consum de 125 mc/zi.

Rezultă un consum mediu la capacitatea nominală pentru întreaga fermă: Qn zi med. = 126.363 mc/zi



10

sau 46122,5 mc/an. Canalizarea apelor uzate Managementul apelor uzate se face în felul următor:




Managementul dejecțiilor

• Dejecțiile provenite de la halele de producție sunt colectate gravitațional în cuva de sub grătare și evacuate prin intermediul canalelor de evacuare, prevăzute cu dopuri. Evacuarea se face după fiecare ciclu de producție. Dejecțiile sunt direcționate spre stația de pompare, de unde sunt pompate în bazinele de dejecții cu volumul total de 8000 mc.

• Periodic, după mineralizare, dejecțiile sunt preluate de terți și sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 344/ 708/ 2004, 242/197/2005 și 1182/1270/2006 ale M.M.G.A. și M.A.P.D.R. și STAS nr. 9450-88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie și Codului bunelor practici agricole aprobat prin Ordin nr. 1234 din 14/11/2006.

• Debitul de dejecții este de 16.250 mc/an, la care se adaugă 223.8 mc/an apa de spălare.

• Capacitatea utilă de stocare a bazinelor pentru depozitarea dejecțiilor este de 8000 mc, la care se adaugă capacitatea cuvelor de beton de sub grătarele perforate din fiecare hală (adâncime 70 cm, volum 1700 mc per hală). Capacitatea totală a cuvelor de sub hale este de 1700 x 5 = 8500 mc. Aceste cuve se golesc în lagună după fiecare ciclu de creștere (o dată la 3,5 luni). Capacitatea utilă totală de stocare a dejecțiilor este de 8000 mc (bazine de stocare) + 8500 mc (cuve de colectare sub grătare) = 16500 mc, ceea ce asigură colectarea dejecțiilor generate în 12 luni.

• Depozitarea dejecțiilor în bazine corespunde Codului celor mai bune practici agricole și BAT. BAT este să asigure capacitatea necesară pentru stocarea dejecțiilor până la aplicarea acestora pe câmp (BREF ILF Secțiunea 5.2.5 Depozitarea dejecțiilor). Documentele de referință sunt:

o Ordin nr. 169 din 02/03/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană - Documentul de Referință asupra Celor mai bune tehnici disponibile în creșterea intensivă a păsărilor și porcilor, iulie 2003.

o Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017

o Ordin nr. 1234 din 14/11/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă.

2.2 POTENȚIALI RECEPTORI RELEVANȚI

Studiul de dispersie are ca scop principal evidențierea influenței proiectului asupra zonei de graniță cu Ungaria sau cum influențează proiectul calitatea aerului atmosferic în zona de graniță. În mod normal, zona de interes pentru o fermă de creștere porci are o rază de maxim 3 km în jurul acesteia. Zona de protecție sanitară stabilită în jurul fermei este de 1000 m (conform Ord. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare). Distanța față de graniță este de 4.084 km. Ținând cont de aspectele de mai sus, potențialii receptori relevanți sunt:



11

Populație și alte obiective de interes Vecinătățile directe ale amplasamentului sunt:




• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620. Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu, pe un drum de exploatare existent, care face accesul la amplasamentul SC HT EST DIVISION SRL. În continuare, până la amplasamentul fermei, drumul este neamenajat și necesită îmbunătățiri pe o distanță de aprox. 200 m. Distanța de la amplasament la drumul național este de aprox. 580 m. Distanțe minime ale clădirilor propuse față de clădirile învecinate sunt:








• Complex zootehnic – creștere ovine – spre est, 738.00 m. Vegetație Ferma este situată într-o zonă preponderent agricolă, cu suprafețe mari de terenuri cultivate cu diverse tipuri de cereale. Amplasamentul fermei este situat în vecinătatea sitului ROSCI0401 Turnu - Variașu, la distanța minimă de 521 m. Situl ROSCI0401 Turnu - Variașu este desemnat conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. Situl are o suprafață totală de 327.80 ha și este desemnat în principal pentru protecția habitatului 1530 Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice. Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prezența în aerul atmosferic a unor concentrații mari de ozon, NOx și SO2, poate cauza efecte adverse asupra vegetației. Fermele de



12

creștere suine nu sunt surse importante pentru acești poluanți. Emisiile de NOx și SO2 pot rezulta din procesele secundare de ardere pentru producerea energiei termice sau pentru eliminarea deșeurilor (incineratoare de mici dimensiuni pentru arderea subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman). Este de așteptat ca efectul emisiilor fermei asupra vegetației să fie redus. În plus, activitatea din fermă nu afectează starea de conservare a sitului deoarece nu există interacțiuni între obiectivele fermei și ale sitului. Dejecțiile sunt preluate de către un operator agricol din zonă și sunt utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole aflate în administrarea acestuia, în afara ariilor protejate.

Amplasarea în raport cu ariile protejate



13

Potențialii receptori sensibili în vecinătatea fermei

R = 2 km

R = 1 km



14

Distanțe față de stațiile de monitorizare a calității aerului din vecinătate



15

Zona de interes cu evidențierea tuturor fermelor care se iau în calcul

Fermă existentă autorizată

Fermă în fază de proiect

Stație de monitorizare aer

Zona de graniță cu Ungaria

Limită județ Arad

Stații de monitorizare a calității aerului din județul Arad În județul Arad sunt 3 stații automate de monitorizare a calității aerului, astfel:

• AR-01 – la o distanță de 16.2 km

• AR-02 – la o distanță de 13.3 km

• AR-03 – la o distanță de 32.8 km Stația TM-03 din județul Timiș se găsește la o distanță de 36.7 km. Proiectul nu se găsește în aria de reprezentativitate a niciuneia dintre stațiile de monitorizare. Niciuna dintre stații nu măsoară indicatorii NH3 sau CH4 – care sunt reprezentativi pentru activitatea propusă prin proiect. Zona de graniță România – Ungaria Ferma este situată la o distanță minimă de 4.084 km față de granița cu Ungaria. Pentru evidențierea influenței fermei analizate și a celorlalte ferme relevante din județ asupra statului vecin, s-a calculat dispersia la o distanță de minim 5 km în interiorul Ungariei. Zonă de interes Zona de interes reprezintă suprafața pe care se calculează influența emisiilor fermei asupra calității aerului. În cazul de față, ținând cont de amploarea proiectului și de caracteristicile acestuia, zona în care proiectul poate influența calitatea aerului este de maxim 3 km în jurul fermei. Având în vedere că scopul prezentului studiu este de a evidenția influența fermei în zona de graniță cu Ungaria în contextul existenței celorlalte 16 ferme (existente sau propuse), se adoptă o zonă de interes care să includă toate fermele luate în calcul, stațiile de monitorizare a calității aerului relevante, precum și zona de graniță România – Ungaria și 5 km în interiorul Ungariei. În zona de interes se găsesc toate fermele care se iau în calcul la analiza dispersiei poluanților. În județul Arad sunt în prezent 14 ferme de porci în funcțiune, care dețin autorizație integrată de mediu. De asemenea sunt în procedură de evaluare a impactului asupra mediului un număr de 4 proiecte de ferme de porci (inclusiv proiectul analizat). Centralizarea activităților existente și a proiectelor aflate în faza de implementare, se face în tabelele de mai jos.

Centralizarea fermelor din zona de interes, luate în calcul pentru dispersie Nr. crt.

Denumire fermă Localizare fermă Titular activitate

1. Complex creștere suine Macea Sat Macea, com. Macea, CF 300194 Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici




3. Ferma nr. 1 APATEU Sat Apateu, com. Apateu, ferma nr. 1 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

4. Ferma nr. 3 BELIU Sat Bocsig, com. Bocsig, ferma Beliu 3 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

5. Ferma MOCREA Sat Mocrea, Oraș Ineu, ferma Mocrea SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

6. Ferma CERMEI 1 Sat Cermei, com. Cermei, Ferma Cermei 1 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

7. Ferma GURBA Sat Gurba, com. Șicula, Ferma Gurba SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

8. Ferma SINTEA MARE 2 Sat Sintea Mare, com. Sintea Mare, Ferma nr. 2 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

9. Ferma MIȘCA 1 Sat Mișca, com Mișca, ferma Mișca 1 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

10. Ferma MIȘCA 2 Sat Mișca, com Mișca, ferma Mișca 2 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

11. Ferma SINTEA MARE 1 Sat Sintea Mare, com. Sintea Mare, Ferma nr.1 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

12. Ferma SATU NOU Sat Satu Nou, com. Mișca, ferma Satu Nou SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

13. Ferma CERMEI 3 Sat Cermei, com. Cermei, ferma Cermei 3 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

14. Ferma CERMEI 2 Sat Cermei, com. Cermei, ferma Cermei 2 SC SMITHFIELD ROMANIA SRL

15. Fermă creștere suine SEITIN 1 Sat Seitin, com Seitin, CF 303824, DJ709D SC EVROM PIGS SRL

16. Fermă creștere suine SEITIN 2 Sat Seitin, com Seitin, CF 303825, DJ709D SC MARROM PIGS SRL

17. Fermă creștere suine VINGA Sat Vinga, com. Vinga SC DIROM PIGS SRL

18. Fermă creștere suine TURNU Sat Turnu, oraș Pecica SC VR ROM MEAT SRL



17

2.3 EMISII ÎN ATMOSFERĂ ASOCIATE PROIECTULUI ANALIZAT

Poluanți rezultați din activitatea de creștere a porcilor Conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management, se identifică 5 mari surse de emisii din procesele de creștere a animalelor și de gestiune a dejecțiilor, astfel: 1. Furajare (hrănire) – PM 2. Gunoi de grajd (dejecții) generat în halele de creștere și în spații libere din fermă: NH3, PM,

NMVOC; 3. Stocarea gunoiului de grajd: NH3, NO, NMVOC 4. Aplicarea gunoiului de grajd pe terenurile agricole: NH3, NO, NMVOC 5. Dejecții pe sol în timpul pășunatului: NH3, NO, NMVOC. Pentru fermele de porci sunt relevante doar primele 4 surse, având în vedere că nu se practică pășunatul la această categorie de animale.

Reprezentarea grafică a surselor de emisie principale dintr-o fermă de porci

Amoniacul (NH3) Volatilizarea NH3 apare atunci când NH3 în soluție este expus la atmosferă. Măsura în care este emis NH3 depinde de compoziția chimică a soluției (inclusiv concentrația de NH3), temperatura soluției, suprafața expusă atmosferei și rezistența la transportul NH3 în atmosferă. Sursa emisiilor NH3 provenite din gestionarea gunoiului de grajd este azotul excretat (Nexcretat) de animale. NH3 este emis dacă dejecțiile sau gunoiul de grajd sunt expuse atmosferei, și anume în halele pentru creștere animale, de la depozitele de gunoi de grajd, după aplicarea gunoiului de grajd pe câmpuri și din dejecțiile depuse în timpul pășunatului. Notă: Deși emisiile NH3 după aplicarea gunoiului de grajd pe terenuri agricole și cele rezultate din pășunat sunt calculate la NFR B.3, acestea sunt raportate la NFR 3D, producția de culturi și solurile agricole. Astfel, aceste emisii nu sunt relevante în contextul prezentului studiu, deoarece culturile pe care se aplică dejecțiile sunt deja existente și exploatate, iar acestea își continuă activitatea cu aceleași emisii, chiar dacă nu mai folosesc gunoiul de grajd ca îngrășământ. Diferențele în practicile agricole, cum ar fi gestionarea sistemelor de creștere și a gunoiului de grajd și diferențele climatice au impact semnificativ asupra emisiilor. Informații suplimentare despre procesele care conduc la emisii de NH3 sunt prezentate în anexa 1, secțiunea A1.2.1. Oxidul de azot (NO) NO se formează inițial prin nitrificare și, ulterior, și prin denitrificare în straturile de suprafață ale

Furajare Sisteme de

creștere (hale) Stocarea

dejecțiilor Aplicarea pe sol a

dejecțiilor

PM NH3, NO, NMVOC NH3, NO, NMVOC NH3, NO, NMVOC



18

gunoiului de grajd depozitat sau în gunoi aerat pentru a reduce mirosul sau pentru a activa compostarea. În prezent, puține date sunt disponibile cu privire la emisiile de NO provenite din gestionarea gunoiului de grajd. Emisiile din soluri nu sunt considerate în general produse de nitrificare. O nitrificare crescută este probabil să apară după aplicarea gunoiului de grajd și depunerea de dejecții în timpul pășunatului. Emisiile caracteristicile ale unei ferme de animale sunt emisiile generate de sistemele de creștere pentru animale și depozitele de gunoi de grajd conform NFR 3B. Emisiile care apar după aplicarea gunoiului de grajd pe pământ sau din timpul pășunatului ar trebui să fie raportate în baza NFR 3D. Compuși organici volatili nemetanici (NMVOC) Emisii semnificative de NMVOC au fost măsurate din producția de animale. Pe lângă gestionarea gunoiului de grajd, silozurile cu furaj fermentat sunt o sursă majoră, iar emisiile apar în timpul alimentării cu furaj fermentat. În cazul creșterii porcilor, furajul predominant este solid, nefermentat și nu reprezintă o sursă semnificativă de NMVOC. Zonele cu emisii de NMVOC sunt reprezentate de hale de creștere, curți, depozite de gunoi de grajd, câmpuri pe care se aplică gunoiul de grajd și câmpurile pășunate de animale. Emisiile apar din gunoiul de grajd administrat sub formă solidă sau sub formă de suspensie. Un număr limitat de studii au fost întreprinse cu privire la emisiile de NMVOC provenite de la creșterea animalelor, ale căror rezultate sunt foarte variabile, ceea ce duce la mari incertitudini în estimările privind emisiile. Majoritatea studiilor NMVOC s-au concentrat asupra emisiilor din sistemele de creștere și asupra problemelor legate de miros. Pulberi (PM) Principalele surse de emisie a PM sunt clădirile care adăpostesc animale, deși zonele de creștere în curte în aer liber pot fi și acestea surse semnificative. Aceste emisii provin în principal din furaje, care reprezintă 80 până la 90% din emisiile totale de PM din sectorul agricol. Materialele de așternut, cum ar fi paiele sau rumegușul, pot, de asemenea, surse de emisii de PM. Fermele de păsări și porci sunt principalele surse agricole ale PM. Emisiile provenite din creșterea păsărilor provin din pene și gunoi de grajd, în timp ce emisiile din creșterea porcilor apar din particule de piele, fecale și așternuturi. Activitatea animală poate duce, de asemenea, la re-suspendarea prafului așezat anterior în atmosfera locuinței pentru animale. Alte emisii asociate cu ferma de animale Pe lângă emisiile principale prezentate mai sus, în cadrul unei ferme se mai identifică și alte surse de emisie cu o pondere nesemnificativă, cum ar fi:

• Emisii din procese de ardere pentru asigurarea agentului termic. În cazul analizat, agentul termic este asigurat în centrale termice murale cu funcționare pe curent electric- deci la nivelul fermei nu se generează emisii din această sursă;

• Emisii din procesele de ardere la incineratorul de subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman. Incineratorul utilizat este unul de mici dimensiuni, cu capacitatea de maxim 50 kg/h – model Vulkan 400, cu funcționare pe motorină, cu puterea de 36 kW. Emisiile sunt evacuate în atmosferă prin intermediul unui coș cu înălțimea de 10 m și diametrul de 250 mm, debit evacuare 777.6 mc/h. Consumul de motorină este de aprox. 7-8 kg/h. Emisiile incineratorului sunt:

o NOx: 0.0710 tone/an o CO: 0.0278 tone/an o SOx: 0.0006 tone/an o Pulberi (PM10+PM2.5): 0.0007 tone/an



19

Emisiile similare din surse metabolice asociate fermei de animale, calculate cu factorii de emisie din EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management, sunt următoarele:

o NOx (NO): 0.0135 tone/an o Pulberi (PM10+PM2.5): 3.01 tone/an

Așa cum se observă, emisiile incineratorului sunt în cantități foarte mici și nu sunt relevante în contextul studiului de dispersie. De exemplu, emisiile de pulberi de la incinerator reprezintă 0.023% din totalul emisiilor de pulberi din fermă – procent irelevant în contextul studiului. Emisiile de NOx de la incinerator reprezintă 80% din totalul emisiilor de NOx la nivelul fermei. Totuși, dacă luăm în considerare cantitățile totale de NOx emise la nivelul fermei, de 0.088 tone/an, constatăm că acestea nu sunt relevante raportat la celelalte surse de NOx din județul Arad (trafic, arderi industriale și rezidențiale etc.). În tabelul de mai jos se apreciază că emisiile de NOx de la fermele de creștere animale reprezintă 0,1% din totalul emisiilor de NOx – procent nesemnificativ. Astfel, NOx nu este considerat un poluant reprezentativ pentru fermele de animale.

Efecte ale poluanților emiși de ferme asupra mediului Emisiile de amoniac (NH3) duc la acidifierea și eutrofizarea ecosistemelor naturale. NH3 poate forma de asemenea particule (PM). Oxidul nitric (NO) și compușii organici volatili nemetanici (NMVOCs) sunt implicați în formarea ozonului (O3), care, aproape de suprafața Pământului, poate avea un efect negativ asupra sănătății umane și a creșterii plantelor. Emisiile de particule au, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății umane. Ponderea poluanților emiși din ferme în emisiile totale raportate Dejecțiile și gunoiul de grajd reprezintă mai mult de 80% din emisiile de NH3 provenite din agricultura europeană. Cu toate acestea, există o mare variație între țări în ceea ce privește emisiile din principalele sectoare de creștere: bovine, porci, păsări de curte și ovine. Această variație de la o țară la alta se explică prin proporțiile diferite ale fiecărei categorii de animale și prin excreția și emisiile lor corespunzătoare de azot (N), prin diferențele în practicile agricole, cum ar fi gestionarea sistemelor de creștere și a gunoiului de grajd și prin diferențele climatice. Emisiile de NO sunt convertite în NO2 și raportate împreună cu emisiile de NO2, sub formă de NOx. În prezent, se estimează că emisiile de NO provenite din halele de creștere, din spațiile deschise (curți) și din depozitele de gunoi sunt de numai aprox. 0,1% din totalul emisiilor de NO (vezi tabelul următor). Totuși, dacă luăm în considerare cantitățile totale de NOx emise la nivelul fermei, de 0.088 tone/an, constatăm că acestea nu sunt relevante raportat la celelalte surse de NOx din județul Arad (trafic, arderi industriale și rezidențiale etc.). În tabelul de mai jos se apreciază că emisiile de NOx de la fermele de creștere animale reprezintă 0,1% din totalul emisiilor de NOx – procent nesemnificativ. Astfel, NOx nu este considerat un poluant reprezentativ pentru fermele de animale. Există o incertitudine considerabilă cu privire la emisiile de NMVOC din această sursă. Emisiile din clădirile care adăpostesc porci și păsări de curte reprezintă aproximativ 30 și, respectiv, 55% din emisiile de PM10 agricole; restul este produs în principal prin agricultură arabilă. Se estimează că emisiile provenite din halele de creștere a animalelor reprezintă cca. 9% din emisiile PM10 totale.

Contribuția secotrului de creștere animale la emisiile de gaze totale NH3 NOx NMVOC PM2.5 PM10 TSP

Total, tone/an 3 810 8 166 6 933 1 220 1 808 3 440

Animale de fermă, tone/an 2 327 7 495 34 164 354

Animale de fermă, % 61.1 0.1 7.1 2.8 9.1 10.3

Sursa: EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management



20

Poluanți relevanți pentru dispersia în atmosferă Așa cum se observă din tabelul de mai sus, emisiile de amoniac din activitatea de creștere animale de fermă sunt cele mai importante, reprezentând 61.1% din totalul emisiilor de amoniac din diverse surse considerate. În ordinea importanței, sunt emisiile de TSP (solide totale în suspensie). Acestea sunt particule cu greutate mare, care sedimentează în imediata vecinătate a sursei de emisie. PM10 sunt particule cu dimensiunea de maxim 10 microni și reprezintă 9.1% din totalul emisiilor de PM10. Ținând cont de cele de mai sus, precum și de sugestiile autorităților relevante, poluanții luați în considerare la evaluarea emisiilor fermei sunt:

• Amoniac – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din halele de creștere, o emisii din manipularea și stocarea dejecțiilor Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management;

• PM10 – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din furajarea animalelor – încărcare / descărcare furaj, alimentare instalații furajare

etc.; o emisii din hale de la animale – resturi de piele, păr; așternut.

Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management. Emisiile de PM ale incineratorului sunt foarte reduse raportat la emisiile totale de PM ale fermei – doar 0.023% și nu influențează în mod cuantificabil dispersia în atmosferă. Astfel, aceste emisii nu sunt incluse în modelare. Același lucru se poate spune și despre alte emisii secundare de PM10 cum ar fi emisiile generate de mijloacele de transport care tranzitează amplasamentul.

• PM2.5 – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din furajarea animalelor – încărcare / descărcare furaj, alimentare instalații furajare

etc.; o emisii din hale de la animale – resturi de piele, păr; așternut.

Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management. Emisiile de PM ale incineratorului sunt foarte reduse raportat la emisiile totale de PM ale fermei – doar 0.023% și nu influențează în mod cuantificabil dispersia în atmosferă. Astfel, aceste emisii nu sunt incluse în modelare. Același lucru se poate spune și despre alte emisii secundare de PM2.5 cum ar fi emisiile generate de mijloacele de transport care tranzitează amplasamentul.

• NO exprimat în NOx – toate sursele de emisie de pe suprafața fermei: o emisii din halele de creștere, o emisii din manipularea și stocarea dejecțiilor

Aceste emisii sunt estimate prin factorii de emisie EMEP/EEA air pollutant emission inventory Guidebook 2019, NFR 3.B Manure Management; Emisiile de NOx ale incineratorului au o pondere relativ mare în totalul emisiilor de NOx ale fermei – respectiv 80% și sunt pot influența în mod cuantificabil dispersia în atmosferă. Astfel, emisiile de NOx ale incineratorului sunt incluse în modelare. Incineratorul reprezintă o sursă fixă dirijată de emisie. Având în vedere scara mare la care se face modelarea dispersiei, condițiile de emisie din sursă fixă dirijată nu mai sunt relevante. Astfel, emisiile incineratorului (emisii fixe dirijate) se pot aduna la emisiile rezultate din activitatea de creștere a animalelor (emisii difuze), fără a influența în mod sesizabil dispersia în atmosferă.



21

2.4 EMISII DIN ALTE SURSE CARE SE POT CUMULA

În județul Arad sunt în prezent 14 ferme de porci în funcțiune, care dețin autorizație integrată de mediu. De asemenea sunt în procedură de evaluare a impactului asupra mediului un număr de 3 proiecte de ferme de porci, la care se adaugă proiectul analizat. Centralizarea activităților existente și a proiectelor aflate în faza de implementare, se face în tabelele de mai jos. Analizând distribuția locațiilor fermelor luate în calcul în prezentul studiului, rezultă următoarele concluzii:

• Fermele operate de SMITHFIELD SRL sunt în număr de 12; acestea sunt identice, fiind executate după un proiect standard; au capacitatea de 16320 locuri purcei tineret (<30kg) și 8160 locuri pentru porci la îngrășat, distribuită în 4 hale identice. Dejecțiile sunt evacuate în 2 rezervoare permastore cu volumul de 10000 mc.

• Fermele Smithfield sunt grupate în partea de centru- nord a județului Arad. Distanța minimă dintre fermele Smithfield și ferma propusă prin proiectul analizat este de 48 km (față de ferma Sintea Mare 1).

• Complexul de creștere porci Macea, operat de Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici, este situat în partea de VNV a județului, la distanță de20 km față de ferma propusă prin proiect.

• Ferma de reproducție porci Olari, operată de Combinatul Agroindustrial Olari, este situat de asemenea în partea de VNV a județului, mai spre centru, la o distanță de 34 km față de ferma propusă.

• Celelalte proiecte de ferme de porci aflate în implementare sunt amplasate în partea de sud-vest a județului Arad. Cele 3 proiecte sunt implementate de același investitor și au similarități majore. Proiectul DIROM din Vinga este cel mai mic, având o capacitate de 8100 locuri în 3 hale, față de celelalte 2 care au o capacitate de 9600 locuri în 4 hale. Proiectele MARROM și EVROM sunt amplasate unul lângă altul în satul Seitin, com. Seitin, la cca. 25 km distanță față de proiectul DIROM, amplasat în satul Vinga.

• Față de granița cu Ungaria, cea mai apropiată fermă este Complexul de creștere porci Macea, la cca. 4 km distanță.

• Ferma analizată (VR ROM MEAT) este situată la 4,085 km distanță de granița cu Ungaria.

Exemplu de ferme Smithfield identice – ferma nr. 3 Beliu și ferma Mocrea



22

Amplasament proiecte MARROM și EVROM



23

Descrierea surselor similare de emisie din jud. Arad – ACTIVITĂȚI AUTORIZATE Nr. crt.

Denumire fermă

Localizare fermă




1. Complex creștere suine Macea

Sat Macea, com. Macea, CF 300194

Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici

AIM nr. 4/21.10.2019

Total 27000 locuri, din care: - 1557 locuri scroafe - 8182 locuri tineret - 10918 locuri porc gras - restul sugari sau alte categorii intermediare

- 13 hale creștere - Suprafață totală teren 17.3 ha - Dejecții solide = 4 platforme cu Stot. = 3370 mp - Dejecții lichide colectate în 3 lagune cu capacitatea de 17070 mc

Estimat: - Evacuare aer cu ventilatoare de tavan, debit hală: 350000 mc/h; S evacure = 7.5 mp/hală Total debit: 4550000 mc/h




AIM nr. 13/20.09.2018

Total 4750 locuri, din care: - 5 locuri Vieri - 750 locuri scroafe - 2700 locuri purcei sugari - 1300 locuri tineret

- 1 hală creștere, Su = 6255 mp - Suprafață totală teren 5.3 ha - Dejecții lichide – 1 batal 1620 mp - Dejecții solide – platformă 500 mp

- Volum total admisie aer = 432000 mc/h - Volum total evacuare aer = 455500 mc/h – 32 ventilatoare cu diametrul mediu de 0.684 m; H = 11 m (pe acoperiș)

3. Ferma nr. 1 APATEU

Sat Apateu, com. Apateu, ferma nr. 1


AIM nr. 1/15.02.2018




4. Ferma nr. 3 BELIU

Sat Bocsig, com. Bocsig, ferma Beliu 3


AIM nr. 3/05.08.2019




5. Ferma MOCREA

Sat Mocrea, Oraș Ineu, ferma Mocrea


AIM nr. 16/17.12.2018




6. Ferma CERMEI 1

Sat Cermei, com. Cermei, Ferma Cermei 1


AIM nr. 9/06.09.2018




7. Ferma GURBA Sat Gurba, com. Șicula, Ferma Gurba


AIM nr. 11/18.09.2018






24


Sat Sintea Mare, com. Sintea Mare, Ferma nr. 2


AIM nr. 12/18.09.2018




9. Ferma MIȘCA 1



AIM nr. 5/27.07.2018




10. Ferma MIȘCA 2



AIM nr. 6/27.07.2018





Sat Sintea Mare, com. Sintea Mare, Ferma nr.1


AIM nr. 3/05.06.2018




12. Ferma SATU NOU

Sat Satu Nou, com. Mișca, ferma Satu Nou


AIM nr. 14/02.11.2018




13. Ferma CERMEI 3






14. Ferma CERMEI 2








25

Descrierea surselor similare de emisie din jud. Arad – PROIECTE PROPUSE Nr. crt.

Denumire fermă

Localizare fermă






SC EVROM PIGS SRL







SC MARROM PIGS SRL

Procedură EIM– în curs




17. Fermă creștere suine VINGA –

Sat Vinga, com. Vinga

SC DIROM PIGS SRL

Procedură EIM pentru extinderea fermei – în curs


- 3 hale creștere, Stot.= 8607 mp - Suprafață totală teren 1.85 ha - Dejecții colectate în lagună cu V = 3500 mc și S = 1482 mp


18. Fermă creștere suine TURNU

Intravilan Pecica, jud. Arad

SC VR ROM MEAT SRL



- 5 hale creștere, Stot.= 13786 mp - Suprafață totală teren 3,69 ha - Dejecții colectate în 2 bazine cu V = 8000 mc




26

2.5 CONDIŢII METEO

Date meteo generale Radiaţia solară, poziţia geografică, altitudinea, poluarea, circulaţia maselor de aer sunt o parte din factorii genetici ai climei ce determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice. În comparaţie cu clima din regiunea Câmpiei Române, în câmpia Aradului se resimt şi nuanţe moderate cu temperaturi medii anuale apropiate de valoarea de 10o C, astfel, vara înregistrându-se temperaturi de 21o C iar iarna de 1o C cu precipitaţii bogate de 600 mm. Pe altitudine temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 10,8o C în zona de câmpie şi 6o C la cele mai mari înălţimi; detaliat situaţia se prezintă astfel: la câmpie sunt înregistrate temperaturi mai mari de 10o C, în dealurile piemontane valoarea medie anuală scade cu un grad (9o C), iar în regiunile muntoase se resimt între 8o -6 o C. În județul Arad a fost înregistrată în data de 19.07.1946 la Miniș, maxima absolută, 41.5o C, iar minima absolută de -30o C a fost resimţită în Arad, pe data de 05.02.1954. Gurahonţ, regiune depresionară, prezintă un climat de adăpost, cu temperaturi ale aerului ce au valori negative nu foarte mari, astfel în anotimpul rece, luna ianuarie temperatura variază între -10o C în zona de câmpie şi -5 o C în zona muntoasă, iar temperatura medie în anotimpul cald pentru luna iulie oscilează între 21o C în zona de câmpie şi 16o C în aria muntoasă din est. În zona de câmpie, precipitațiile medii anuale sunt în jurul valorii de 600 mm, iar în zona de contact dintre câmpie şi dealurile precipitațiile cresc şi ajung la valori cuprinse între 700-800 mm în dealurile piemontane şi la valori de maxim 1.200 mm în zona montană. Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de ninsoare se ridică la 18-30 pe an. Valori extreme au fost în anul 1928 la Arad şi în 1947 la Chişineu-Criş când au fost înregistrate minimele precipitațiilor, sub 300 mm, iar maxima precipitaţiilor a fost înregistrată în anul 1926, de 1.200 mm la Ineu. În sectorul nordic şi vestic există o frecvenţă mai mare a vânturilor, cu viteze medii de 3-4 m/s. Vântul bate din sectorul nordic 13% şi cel sudic 12,4%, frecvenţa cea mai mică aparţinând sectorului estic 3,8%. Date meteo concrete Pentru stabilirea celor mai relevante condiții meteo pentru modelarea dispersiei poluanților este necesară cunoașterea factorilor climatici, precum direcția dominantă a vântului şi a intensității medii a acestuia. În calculul dispersiei s-au utilizat datele climatologice detaliate pentru 2019, înregistrate la Stația Meteorologică Arad aflată la aprox. 15 km sud-est față de amplasamentul analizat. În anexe sunt prezentate datele meteo medii pentru intervalele de mediere considerate, pentru cei mai importanți parametri, pentru anul 2019 (sursa: www.rp5.ru). Direcțiile dominante ale vântului în județul Arad în anul 2019 au fost: N (5.6%); ESE (13.1%); SE (9.7%); SSE (10.2%); S (5.6%) și VSV (6.6%). Se înregistrează vânturi şi din celelalte direcții, însă intensitatea şi ponderea acestora este redusă. Medierile realizate în cadrul dispersiei sunt:

• NH3: mediere zilnică;

• PM10: mediere zilnică și mediere anuală.

• PM2.5: mediere anuală.

• NOx: mediere anuală.

• Pentru medierea zilnică, în cadrul programului de dispersie se consideră media datelor meteo medii orare pentru ziua respectivă. Astfel se va utiliza un set de 8 date meteo medii pe 3 ore. Pentru simularea unor condiții de dispersie cât mai defavorabile, se alege o zi din anul 2019 în care calmul atmosferic a avut o pondere mare. Astfel, se alege ziua de 11 decembrie 2019.



27

• Pentru medierea anuală, în cadrul programului de dispersie se consideră media datelor meteo medii lunare pentru anul respectiv. Astfel se va utiliza un set de 12 date meteo medii lunare.

Date meteo – valori medii lunare pentru anul 2019

Anul 2019 Luna

Temperatura medie

Direcția dominantă a vântului (%)

Unghi (o) Viteza medie a vântului, m/s

Calm atmosferic (%)

Clasa de stabilitate Pasquill 0C K

Ianuarie -0.9 272.1 SSE – 17.8 337.5 3.5 11.3 3

Februarie 3.9 276.9 ESE – 11.8 292.5 3.5 14.4 3

Martie 9.1 282.1 SSE – 11.7 337.5 4.0 14.0 3

Aprilie 13.0 286 SE – 11.3 315 3.7 10.8 3

Mai 14.9 287.9 VSV – 12.0 67.5 3.2 4.9 4

Iunie 22.6 295.6 ESE – 13.7 292.5 2.6 5.9 4

Iulie 21.9 294.9 ESE – 10.3 292.5 2.7 9.9 2

August 24.1 297.1 ESE – 19.3 292.5 2.8 8.9 2

Septembrie 18.0 291 ESE – 12.2 292.5 2.6 8.3 3

Octombrie 13.9 286.9 ESE – 21.6 292.5 2.4 7.9 3

Noiembrie 11.1 284.1 ESE – 28.3 292.5 3.7 0.9 4

Decembrie 4.3 277.3 ESE – 19.8 292.5 3.3 7.5 4

Direcţie Procent viteza N 5.6 3.5 NNE 2.5 3.5 NE 1.7 4 ENE 2.1 3.7 E 2.9 3.2 ESE 13.1 2.6

SE 9.7 2.7 SSE 10.2 2.8 S 5.6 2.6 SSV 3.9 2.4

SV 3.4 3.7

VSV 6.6 3.3 V 3.3 2.8 VNV 4.2 2.5 NV 4.3 2.9 NNV 3.1 3

0

2

4

6

8

10

12

14N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV

Roza vanturilor - 2019

Directie Viteza



28

Date meteo – valori medii orare pentru data de 11.12.2019 Data: 11.12.2019 Ora

Temperatura medie

Direcția dominantă a vântului (%)

Unghi (o) Viteza medie a vântului, m/s

Calm atmosferic (%)

Clasa de stabilitate Pasquill 0C K

02:30 – 03:30 3.5 276.5 N - 0 180 5 100 4

05:30 – 06:30 3 276 N – 50 180 4 50 4

08:30 – 09:30 3 276 N - 100 180 4 0 4

11:30 – 12:30 4 277 NNE - 50 202.5 2.5 0 3

14:30 – 15:30 5 278 NNV - 50 157.5 0.5 0 2

17:30 – 18:30 5 278 SE - 50 315 1.5 0 2

20:30 – 21:30 5 278 VSV - 50 67.5 1 0 2

23:30 – 00:30 4 277 E - 50 270 1 0 2

Direcţie Procent viteza

N 14.6 5 NNE 9.4 2.5

NE 8.3 1

ENE 7.3 1

E 1 1 ESE 0 1

SE 1 1

SSE 5.2 1

S 1 1 SSV 0 1 SV 0 1

VSV 1 1 V 1 1 VNV 1 1 NV 1 1 NNV 8.3 1

Datele meteo detaliate sunt prezentate în anexă în format .csv Scenarii meteo considerate Având în vedere că dispersia se calculează pentru mai mulți poluanți, intervalele de mediere diferă în funcție de aceștia, conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului și STAS 12547. Astfel, valorile limită la imisie (în aerul atmosferic) pentru poluanții considerați, sunt redate în legislație pentru următoarele intervale de mediere:

• NH3: mediere zilnică;

• PM10: mediere zilnică și mediere anuală.

• PM2.5: mediere anuală.

• NOx: mediere anuală. În cazul analizat este relevantă medierea anuală deoarece evidențiază o potențială influență a noilor surse de emisie asupra zonei de graniță și asupra calității generale a aerului atmosferic din zona proiectului. Pentru indicatorii PM10 s-a efectuat și medierea zilnică iar pentru NH3 s-a efectuat medierea zilnică, deoarece limitele maxi admise sunt prezentate pentru un timp de mediere de 24 ore (cf. STAS 12547/1987). Condițiile cele mai defavorabile dispersie sunt clasele de stabilitate 1 și 2 și viteze mici ale vântului (<3 m/s), conform Pasquill. Aceste clase de stabilitate corespund calmului atmosferic, când dinamica

0

5

10

15N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV

Roza vanturilor - 11.12.2019

Directie Viteza



29

atmosferei este în principal pe verticală, favorizând concentrarea poluantului la sol. Clasele 1 și 2 se întâlnesc în principal când cerul este senin, pe timp de noapte și când viteza vântului este mică. În condițiile de atmosferă instabilă, poluantul este transportat mai mult pe verticală decât pe orizontală, ceea ce implică concentrații mai mari la imisie în vecinătatea sursei, spre deosebire de clasele de stabilitate 4, 5 sau 6 (atmosferă stabilă), când poluantul este transportat pe orizontală, la distanțe mari fată de sursă iar concentrațiile la imisie sunt mai mici. În județul Arad se întrunesc într-un an toate clasele de stabilitate ale atmosferei. Clasele de stabilitate sunt calculate de soft-ul utilizat pentru modelare, pe baza parametrilor meteo introduși – temperatura aerului, viteza vântului și nebulozitate.

2.6 VALORI LIMITĂ LA IMISIE

Legea 104/2011 stabileşte diferite obiective de calitate a aerului pentru poluanţii specificaţi, şi anume:

• valorile limită (VL) pentru protecţia sănătăţii umane la poluanţii: SO2, NO2, CO, PM10, PM2,5 şi Pb din PM10;

• valorile ţintă (VT) pentru Cd, As, Ni din PM10, PM2,5 şi la O3 (pentru protecţia sănătăţii umane şi a vegetaţiei, după caz);

• niveluri critice pentru protecţia vegetaţiei la SO2 şi NOx;

• obiectivele pe termen lung pentru protecţia sănătăţii şi a vegetaţiei la ozon;

• pragul de informare (PI) a publicului la ozon;

• praguri de alertă (PA) la O3, SO2 şi NO2. Poluantul Amoniac nu este inclus în lista de poluanți din Legea 104/2011. În consecință, nivelul concentrației de amoniac în atmosferă în zona de impact trebuie să se încadreze în concentrațiile maxime admise prevăzute de STAS 12574 / 1987 (Aer din zonele protejate. Condiții de calitate). Amoniac Conform STAS 12574 / 1987 Aer din zonele protejate. Condiții de calitate, concentrația maximă admisibilă de amoniac din aerul zonelor protejate este:

Valori limită pentru amoniac în aerul atmosferic Indicator de calitate U.M. Concentratie maxima admisibila (valoare limită)

timp de mediere de 30 minute timp de mediere de 24 h

Amoniac mg/mc 0,3 0,1

PM10 Valorile limită la imisie sunt stabilite în Legea 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător. Conform Legii nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Anexa nr. 3, pct. B, valorile limită, pragurile inferior şi superior de evaluare pentru PM10 sunt:

Valori limită pentru PM10 (extras din Legea 104/2011) Perioada de mediere

Valoarea limită Marja de toleranţă Data la care trebuie respectată valoarea limită

PM10

O zi 50 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 35 ori într-un an calendaristic

50% În vigoare de la 1 ianuarie 2007

An calendaristic 40 µg/m3 20% În vigoare de la 1 ianuarie 2007

▪ valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, ce se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins;



30

▪ marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depășită acea valoare, conform condițiilor stabilite în lege;

Prag superior de evaluare şi prag inferior de evaluare pentru PM10 (extras din Legea 104/2011)

Media pe 24 de ore Media anuală

PM10

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (35 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic)

70% din valoarea-limită (28 µg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (25 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic)


▪ prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinație de măsurări fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative;

▪ prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;

Particule în suspensie - PM2,5

În continuare sunt prezentate valorile țintă, valoarea limită și pragurile superior și inferior de evaluare, conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului atmosferic.

Valoarea-țintă Perioada de mediere Valoarea-țintă Data până la care trebuie atinsă valoarea-țintă

An calendaristic 25 µg/m3 1 ianuarie 2010

Valoarea-limită

Perioada de mediere

Valoare-limită

Marja de toleranță Dată până la care

trebuie atinsă valoarea-limită

ETAPA 1

An calendaristic 25 µg/m3 20% la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, redusă la 1 ianuarie a anului următor, apoi la fiecare 12 luni, cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2015

1 ianuarie 2015

ETAPA a 2-a1)

An calendaristic 20 µg/m3

1 ianuarie 2020

1) Etapa a 2-a - valoare-limită indicativă; se va revizui de către Comisia Europeană în 2013, luând în considerare noi informații cu privire la efectele asupra sănătății și mediului, fezabilitatea tehnică și experiența statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește valoarea-țintă.

Pragurile superior și inferior de evaluare

Media anuală PM2,51)

Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (17 µg/m3)

Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită (12 µg/m3)

1) Pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare pentru PM2,5 nu se aplică măsurărilor efectuate pentru evaluarea conformității cu obiectivul de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protecția sănătății umane.

NO2 Conform Legii nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Anexa nr. 3, pct. B, valorile limită, pragurile inferior şi superior de evaluare pentru poluanţii analizaţi sunt:

Valori limită pentru poluanţii analizaţi (extras din Legea 104/2010) Perioada de mediere

Valoarea limită Marja de toleranţă Data la care trebuie respectată valoarea limită



31

Dioxid de azot

O oră 200 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic

(100 µg/m3) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010

În vigoare de la 1 ianuarie 2010

An calendaristic 40 µg/m3

(20 µg/m3) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010

În vigoare de la 1 ianuarie 2010

Prag superior de evaluare şi prag inferior de evaluare pentru NO2 (extras din Legea 104/2010)

Dioxid de azot şi oxizi de azot

Valoarea-limită orară pentru protecția sănătății umane (NO2)

Valoarea-limită anuală pentru protecția sănătății umane (NO2)

Nivelul critic anual pentru protecția vegetației și ecosistemelor naturale (NOx)

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (140 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)


80% din nivelul critic (24 µg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (100 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)

65% din nivelul critic (26 µg/m3)

65% din nivelul critic (19,5 µg/m3)

Nivel critic pentru protecția vegetației

Perioada de mediere Nivel critic Marjă de toleranță

Oxizi de azot

An calendaristic 30 µg/m3 NU

2.7 CALITATEA AERULUI ÎN ZONĂ

Calitatea aerului conform Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului Calitatea aerului în judeţul Arad este monitorizată prin măsurători continue în două staţii automate amplasate în municipiul Arad (AR1 şi AR2) şi o staţie amplasată în oraşul Nădlac (AR3), conform criteriilor indicate în legislaţie, în zone reprezentative pentru fiecare tip de staţie:

• Staţie de trafic/industrie (T/I) – staţia AR1 – pasaj Micălaca – amplasată în zonă cu trafic intens;

• Staţie de fond urban (FU) – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială;

• Staţia de suburban/trafic (FS/T) – staţia AR3 – oraşul Nădlac, str. Dorobanţi FN –amplasată la ieşirea din localitate, în apropierea frontierei de stat cu Republica Ungaria.

În staţiile de monitorizare din judeţul Arad, parte integrantă a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), se efectuează măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), ozon (O3) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). Conform Raportului privind starea mediului în județul Arad în anul 2018, la nivelul celor 3 staţii de monitorizare continuă din judeţul Arad, nu s-a înregistrat numărul maxim admis de depăşiri ale valorilor limită a concentraţiilor de poluanţi aşa după cum se specifică în Legea 104/2011 şi nici depăşiri ale valorilor limită anuale. În baza informaţiilor înregistrate de staţiile de monitorizare, concentraţiile medii anuale variază permanent, fiind influenţate de foarte mulţi factori naturali şi antropici. Pe parcursul anului 2018 există depăşiri ale valorilor limită zilnice la PM10 şi ale valorilor ţintă la O3, susţinute şi de schimbările parametrilor meteorologici şi climatici. Zona fermei nu intră în aria de reprezentativitate a stațiilor de monitorizare a calității aerului din



32

județul Arad. În plus, stațiile nu măsoară poluantul NH3 – care este specific activității analizate. Calitatea aerului conform modelării calității aerului la nivel național Conform Ordinul nr. 1266/2008 pentru aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 5 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, orașul Pecica se încadrează la următoarele liste, referitor la poluanții relevanți:

• LISTA 3 - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită.

o SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta și pragul superior de evaluare

▪ 3.1.2. Pentru pulberi în suspensie (PM10) o SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt

mai mici decât valoarea limită, dar nu depășesc pragul inferior de evaluare ▪ 3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2) ▪ 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2) ▪ 3.3.3. - PENTRU PLUMB (Pb) ▪ 3.3.4. - PENTRU MONOXID DE CARBON (CO) ▪ 3.3.5. - PENTRU BENZEN (C6H6)

Conform datelor de mai sus, în zona fermei NU există premize pentru depășirea valorii limită pentru poluanții considerați. În zona fermei analizate nu sunt surse notabile de emisii de poluanți în atmosferă. Emisiile de amoniac din surse gospodărești sunt nesemnificative. La nivelul județului Arad sunt în total 14 ferme de porci precum și alte 3 proiecte de ferme de porci similare la care se adaugă proiectul analizat.



33

3.1 DESCRIEREA MODELULUI

Pentru modelarea emisiilor atmosferice s-a utilizat programul DISPER 5.2, dezvoltat de CANARINA Environmental Software (www.canarina.com), în baza licenţei de utilizare nr. A0418 din Oct. 2012. DISPER 5.2 este un program pentru calcularea dispersiei unui poluant gazos sau pulberi emis de una sau mai multe surse punctiforme (ex. coş de fum), de suprafaţă sau liniare, în mediul înconjurător, pe suprafeţe orizontale aflate la o anumită înălţime de la sol. În program sunt introduse următoarele variabile: condiţiile atmosferice, viteza vântului, temperatura aerului, natura terenului. Sursa punctiformă de poluare se află la o anumită înălţime şi emite amestec de gaze cu o anumită temperatură, iar poluantul considerat are o anumită concentraţie. Sursa de suprafaţă este caracterizată de rata de emisie în g/mp şi secundă. Sursa liniară este caracterizată de rata de emisie în g/ml şi secundă. Debitul gazelor depinde de viteza de emisie a acestora şi de suprafaţa de emisie. Funcţie de datele introduse, programul DISPER calculează:

• înălţimea de ridicare a penei de poluant emisă de sursă, pe direcţia vântului;

• profilul de concentraţie a poluantului, pe direcţia vântului;

• dispunerea pe suprafaţa orizontală a izoconcentraţiilor, pentru poluantul depus.

1. Modelarea matematică a dispersiei gazelor Modelul utilizat este analog cu modelul EPA, ISC3. Baza modelului este ecuaţia gaussiană a dispersiei în linie dreaptă a gazelor emise de un coş. Ecuaţia este îmbunătăţită prin adăugarea altor parametri care să crească precizia. Pentru dispersia în aer a unui gaz specificat, emis de o sursă punctiformă sau de suprafaţă se foloseşte un model de dispersie de “tip Gaussian”, verificat cu date experimentale [1]:

Cx,y,z = f(Q,Qf,u,sy(x),sz(x),h,dh(x),y,z) (1)

Mărimile care intră în acest tip de model sunt:

• Cx,y,z – concentraţia gazului poluant la imisie, într-un punct din spaţiu dat prin coordonate în raport cu poziţia coşului de fum sau a sursei de suprafaţă şi cu direcţia principală a vântului, [mg/m3];

• x,y,z – coordonatele unui punct raportat la poziţia coşului de fum sau a sursei de suprafaţă şi la direcţia vântului (x), [m];

• Q – debitul sursei de emisie gaz specificat, [mg/s sau mg/mp x s];

• Qf – debitul sursei de fum, [mc/s];

• u – viteza medie a vântului, [m/s];

• sy(x), sz(x) – deviaţiile standard pentru dispersia gazului pe direcţiile y şi z (date experimentale), [m];

sy = f (x, teren, cond.atm) (2) sz = f1(x,teren, cond.atm) (3)

• teren – cu simbolurile 1 şi 2 o 1 – teren relativ plat (tip rural) o 2 – teren accidentat (tip urban)

• condiţii atmosferice – reprezintă turbulenţa atmosferei şi este funcţie de momentul zilei (nopţii), încălzire solară, calm atmosferic corelat cu viteza vântului.

o 1 (sau A) – instabil puternic; o 2 (B) – instabil; o 3 (C) – slab instabil;



34

o 4 (D) – neutru; o 5 (E) – stabil; o 6 (F) – stabil puternic;

• h – înălţimea fizică a coşului de fum, [m];

• dh(x) – înălţimea de ridicare a penei de fum (faţă de gura coşului), [m];

dh = f(x,u,T,Tf, teren, cond.atm) (4)

• T- temperatura mediului ambiant, [oC]

• Tf – temperatura fumului la ieşirea din coş, [oC] 2. Modelarea dispersiei pulberilor. Pentru dispersia în aer a pulberilor emise odată cu gazele de ardere sau emise de o sursă de suprafaţă, se utilizează tot un model tip Gauss, în care se ia în considerare şi viteza de sedimentare a pulberii în aer, vs. Această viteză de sedimentare depinde de granulaţia pulberii şi de densitatea acesteia. Concentraţia pulberii poluant la imisie, Cx,y,z se scrie:

Cx,y,z = ce · Qf· f2(u,sy(x),sz(x),vs,,h,dh(x),y,z) (5) şi

Cpsp, x,y,z = f2(u,sy(x),sz(x),vs,h,dh(x),y,z) (6)

unde

• Cpsp, x,y,z – concentraţia specifică a poluantului la imisie, într-un punct din spaţiu dat prin coordonate

în raport cu poziţia coşului de fum / sursei de suprafaţă şi cu direcţia principală a vântului, ([mg/mc], la imisie pentru 1 mg/m3, la emisie şi debit de gaze de 1 mc/s);

• ce – concentraţia la emisie a pulberii poluant, [mg/mc sau mg/mp x s];

• vs - viteza de sedimentare a pulberii, [mc/s]. Apoi, cunoscând ce pentru pulbere se calculează

Cx,y,z = ce · Qf· Cpsp, x,y,z (7)

Relaţiile (5) şi (7) permit calculul imediat al concentraţiilor la imisie pentru cazul concret al unor concentraţii de emisie, respectiv debite de gaze la coş sau rata de emisie din surse de suprafaţă, având în prealabil calculate (sub formă grafică concentraţiile specifice pentru o sursă de poluare într-o situaţia dată. Alegerea clasei de stabilitate a atmosferei: Intensitatea dispersiei în atmosferă a poluanţilor depinde de intensitatea turbulenţei, care la rândul ei este dependentă de stabilitatea atmosferei. Pentru a caracteriza gradul de stabilitate al atmosferei s-au introdus clasele de stabilitate care se definesc în funcţie de valorile parametrilor meteorologici măsuraţi. Una din metodele de clasificare a stărilor de stabilitate a atmosferei se face după schema Pasquill: atmosferă instabilă (clasele A, B, C sau 1, 2, 3), atmosferă neutră (clasa D sau 4), atmosferă stabilă (clasele E, F sau 5, 6). Semnificaţia gradului de stabilitate conform claselor este următoarea: A-puternic instabil, B-instabil, C-uşor stabil, D-neutru, E-stabil, F-stabil puternic. Clasele de stabilitate sunt denumite în literatura de specialitate şi categorii de difuzie, clase de turbulenţă sau clase de stratificare. Conform schemei Pasquill, stabilitatea este determinată de perioada diurnă, nebulozitatea totală (gradul de acoperire cu nori), înălţimea soarelui şi viteza vântului la 10m. De exemplu, pentru vânt sub 2m/s şi insolaţie puternică în timpul zilei, atmosfera este foarte instabilă (clasa A), iar pentru cer acoperit, zi sau noapte şi vânt indiferent de viteză, clasa de stabilitate este D. Un alt indicator al claselor de stabilitate este gradientul de temperatură vertical al aerului. Legătura

dintre valoarea gradientului vertical de temperatură (GT) şi clasele de stabilitate este: clasa A : GT -



35

1,9; clasa B: -1,9 GT -1,7 ; clasa C: -1,7GT -1,5 ; clasa D: -1,5GT -0,5; clasa E: -0,5 GT 1,5 ; clasa

F: 1,5GT 4; clasa G(foarte stabil): GT>4. Condiţiile instabile sunt tipice pentru starea atmosferei din timpul zilei cu flux pozitiv de căldură la sol (adică zile însorite), când temperatura scade cu înălţimea. Condiţiile neutre sunt caracterizate prin

prezenţa unui profil vertical adiabatic de temperatură (ΔTa/Δz 9,86x10-3 0C/m, unde Ta este temperatura aerului şi z altitudinea). Aceste condiţii apar, de obicei, în perioadele de tranziţie de la zi la noapte, în cele cu acoperire cu nori şi pot să apară în toate clasele de vânt. Condiţiile stabile se întâlnesc, de regulă, în timpul nopţilor clare cu vânt slab. Aceste stări atmosferice sunt însoţite de inversiuni cu baza în apropierea solului şi de creşteri ale temperaturii cu altitudinea. Referitor la alegerea clasei pentru condiţiile atmosferice cu valori 1…6 se fac următoarele recomandări:

• Se consideră cazurile: o Caz I: ziua, soare puternic, sub unghi mai mare de 600; o Caz II: ziua, soare moderat, sub unghi între 350 şi 600, sau uşor acoperit; o Caz III: ziua, soare slab, sub unghi mai mic de 350, sau parţial acoperit; o Caz IV: intervalul zi / noapte (noapte / zi), cer înnorat; o Caz V: noaptea, cer înnorat (>50%); o Caz VI: noaptea, cer slab înnorat (<50%).

Exemplu de alegere a clasei de stabilitate a atmosferei

Caz Viteza vântului (m/s)

<2 2…3 3…5 5…6 >6

I 1 1;2 2 3 3

II 1;2 2 2;3 3;4 4

III 2 3 4 4 4

IV 4 4 4 4 4

V 5 5 4 4 4

VI 6 6 4 4 4

3.2 CARACTERIZAREA SURSELOR DE EMISIE

3.2.1 Emisii generate de proiectul analizat

Conform capitolului 2.3, poluanții relevanți pentru care se va realiza dispersia în atmosferă, sunt: Amoniac, PM10, PM2.5 și NO exprimat ca NOx. Poluanții sunt generați de activitatea de creștere a suinelor, în toate etapele desfășurate în cadrul fermei. În cazul NOx se adaugă emisiile generate de incineratorul pe motorină care funcționează în cadrul fermei. Toate emisiile din fermă rezultate din activitatea de creștere porci sunt cuprinse în codul NFR (Nomenclature For Reporting) 3.B Managementul dejecțiilor (manure management), 3B3 – porci la îngrășare și scroafe, SNAP: 100903 și 100904 conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2019. Conform acestui document, pentru activitatea 3B3 – Porci la îngrășare, factorii de emisie în [kg poluant/AAP *an] sunt:

Factori de emisie conform EMEP/EEA 2019, NFR 3B3 – porci la îngrășat și scroafe Poluant Factor de emisie

[kg poluant/AAP *an] Porci la îngrășat

Factor de emisie [kg poluant/AAP *an] Scroafe

Amoniac - din halele de creștere, manipulare și stocare

3.7 12.5

PM10 0.14 0.17

PM2.5 0.006 0.01

NO exprimat în NOx 0.002 0.005



36

Notă: - factorii de emisie includ toate emisiile din fermă rezultate din creșterea animalelor – surse fixe, mobile, difuze sau dirijate, de suprafață sau liniare. - factorii de emisie pentru scroafe includ emisiile purcelușilor sugari și a tineretului până în 25 kg AAP (annual average population) reprezintă numărul de animale prezente în fermă, în medie, de-a lungul anului, la un moment dat. În cazul porcilor la îngrășare, AAP reprezintă numărul de locuri din fermă, din care se scade un coeficient reprezentând zilele de vid sanitar, când hala este goală. În medie, numărul de zile de vid sanitar este de 35 pe an. AAP = n places x (1 – t empty / 365) = 12500 x (1-35/365) = 11301 Astfel, emisiile MAXIME de poluanți din fermă, calculate la capacitatea maximă conform factorilor de emisie, sunt:

Emisii calculate pentru ferma analizată Ferma Tip

animal Capacitate* [locuri]

AAP** Factor de emisie [kg NH3/AAP*an]




Fermă creștere suine Turnu – proiect analizat

Porc gras

12500 11301 3.7 0.14 0.006 0.002





Suprafata de emisie [mp]





41815 13.690 0.5180 0.0222 36900 1.13E+00 3.71E-04 1.40E-05 6.02E-07





4.18E+04 1.37E+01 5.18E-01 2.22E-02

**) AAP - annual average population *) Numarul de locuri sunt precizate pentru porc gras (>30 kg) si / sau pentru scroafe (care include si vieri). Emisiile caracteristicice pentru sugari si tineret (<30kg) sunt incluse in factorii de emisie pentru porci la ingrasat sau scroafe

La emisiile totale de NOx se adăugă și emisiile rezultate din incineratorul pe motorină, care au fost calculate. Acestea sunt: 0.0710 tone/an. Emisiile de poluanți sunt difuze și se emit pe toată suprafața fermei, pe perioada unui an calendaristic. Sunt mici variații în emisiile momentane cauzate de diverse activități, cum ar fi preluarea dejecțiilor din bazine și transportul acestora în zona de aplicare, încărcarea buncărelor de furaj, funcționarea incineratorului. Pe perioada unei zile și la nivelul unui an calendaristic, se poate considera că emisiile de poluanți sunt omogene și constante, pe întreaga suprafață a fermei. Aceste emisii rezultă pe toată suprafața fermei și sunt dispersate în atmosferă în funcție de condițiile meteo: direcție și viteză vânt, temperatură atmosferică, gradient vertical de temperatură, clasa de stabilitate Pasquill etc.



37

3.2.2 Emisii generate de activitățile similare, care se pot cumula

În județul Arad sunt în prezent 14 ferme de porci în funcțiune, care dețin autorizație integrată de mediu. De asemenea sunt în procedură de evaluare a impactului asupra mediului un număr de 3 proiecte de ferme de porci (inclusiv proiectul analizat). Emisiile de amoniac calculate pentru fiecare dintre aceste activități / proiecte, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Factorii de emisie considerați sunt cei din cap. 3.2.1.

Calculul emisiilor specifice pentru fermele incluse în model

Ferma Tip animal

Capacitate* [locuri] AAP**

Factor de emisie [kg NH3/AAP*an]








Complex creștere suine Macea

Porc gras 10918 9871 3.7 0.14 0.006 0.002 36523 1382 59 20

Scroafe 1557 1408 12.5 0.17 0.01 0.005 17596 239 14 7

Ferma de reproducție porci Olari

Porc gras 1300 1175 3.7 0.14 0.006 0.002 4349 165 7 2

Scroafe 750 678 12.5 0.17 0.01 0.005 8476 115 7 3

Ferma nr. 1 APATEU Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma nr. 3 BELIU Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma MOCREA Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma CERMEI 1 Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma GURBA Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma SINTEA MARE 2 Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma MIȘCA 1 Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma MIȘCA 2 Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma SINTEA MARE 1 Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15

Ferma SATU NOU Porc gras 8160 7378 3.7 0.14 0.006 0.002 27297 1033 44 15



Fermă creștere suine SEITIN 1 Porc gras 9600 8679 3.7 0.14 0.006 0.002 32114 1215 52 17

Fermă creștere suine SEITIN 2 Porc gras 9600 8679 3.7 0.14 0.006 0.002 32114 1215 52 17



38

Fermă creștere suine VINGA Porc gras 8100 7323 3.7 0.14 0.006 0.002 27096 1025 44 86

Fermă creștere suine TURNU Porc gras 12500 11301 3.7 0.14 0.006 0.002 41815 1582 68 94

Ferma Suprafata de emisie [mp]









Complex creștere suine Macea 173000 6.69442E-06 2.53303E-07 1.08558E-08 3.61861E-09 1.1581 0.0438 0.0019 0.0006

173000 3.22528E-06 4.38638E-08 2.58022E-09 1.29011E-09 0.5580 0.0076 0.0004 0.0002

Ferma de reproducție porci Olari 53000 2.60186E-06 9.84487E-08 4.21923E-09 1.40641E-09 0.1379 0.0052 0.0002 0.0001

53000 5.07119E-06 6.89682E-08 4.05695E-09 2.02848E-09 0.2688 0.0037 0.0002 0.0001

Ferma nr. 1 APATEU 45000 1.92351E-05 7.27814E-07 3.1192E-08 1.03973E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma nr. 3 BELIU 45000 1.92351E-05 7.27814E-07 3.1192E-08 1.03973E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma MOCREA 38000 2.27784E-05 8.61884E-07 3.69379E-08 1.23126E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma CERMEI 1 50000 1.73116E-05 6.55032E-07 2.80728E-08 9.3576E-09 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma GURBA 46000 1.88169E-05 7.11992E-07 3.05139E-08 1.01713E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma SINTEA MARE 2 35000 2.47308E-05 9.3576E-07 4.0104E-08 1.3368E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma MIȘCA 1 42000 2.0609E-05 7.798E-07 3.342E-08 1.114E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma MIȘCA 2 52000 1.66457E-05 6.29839E-07 2.69931E-08 8.9977E-09 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma SINTEA MARE 1 45000 1.92351E-05 7.27814E-07 3.1192E-08 1.03973E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005

Ferma SATU NOU 46000 1.88169E-05 7.11992E-07 3.05139E-08 1.01713E-08 0.8656 0.0328 0.0014 0.0005



Fermă creștere suine SEITIN 1 41600 2.4479E-05 9.26233E-07 3.96957E-08 1.32319E-08 1.0183 0.0385 0.0017 0.0006

Fermă creștere suine SEITIN 2 69500 1.46522E-05 5.54407E-07 2.37603E-08 7.9201E-09 1.0183 0.0385 0.0017 0.0006

Fermă creștere suine VINGA 18500 4.6444E-05 1.75734E-06 7.53146E-08 1.46802E-07 0.8592 0.0325 0.0014 0.0027

Fermă creștere suine TURNU 36900 3.59335E-05 1.35965E-06 5.82706E-08 8.04369E-08 1.3259 0.0502 0.0022 0.0030

*) Numarul de locuri sunt precizate pentru porc gras (>30 kg) si / sau pentru scroafe (care include si vieri). Emisiile caracteristicice pentru sugari si tineret (<30kg) sunt incluse in factorii de emisie

pentru porci la ingrasat sau scroafe; **) AAP - annual average population



39

3.3 SETAREA MODELULUI

Pentru modelarea emisiilor atmosferice s-a utilizat programul DISPER 5.2, dezvoltat de CANARINA Environmental Software (www.canarina.com), în baza licenței de utilizare nr. A0418 din Oct. 2012. S-a ales o scară a hărţii de dispersie care să permită vizualizarea dispersiei poluanților în zona de graniță cu Ungaria și cel puțin 5 km în interiorul statului vecin. Astfel, suprafața de lucru a fost setată la 230860 m pe axa X şi 107455 m pe axa Y. Datele introduse în program includ:

• Date despre sursă: caracteristici fizice ale sursei: debit specific de emisie pe unitatea de suprafață în unitatea de timp. Sursele sunt numerotate conform tabelului de mai jos.

• Date meteo: viteza vântului, direcția vântului, temperatura aerului, înălțimea de mixare – calculate pentru mediere anuală, mediere zilnică. Clasa de stabilitate Pasquill este calculată de softul de dispersie, pe baza datelor introduse.

Numerotarea surselor luate în considerare

Ferma Denumire sursă

Complex creștere suine Macea S2

Ferma de reproducție porci Olari S3

Ferma nr. 1 APATEU S4

Ferma nr. 3 BELIU S5

Ferma MOCREA S6

Ferma CERMEI 1 S7

Ferma GURBA S8

Ferma SINTEA MARE 2 S9

Ferma MIȘCA 1 S10

Ferma MIȘCA 2 S11

Ferma SINTEA MARE 1 S12

Ferma SATU NOU S13

Ferma CERMEI 3 S14

Ferma CERMEI 2 S15

Fermă creștere suine SEITIN 1 S16

Fermă creștere suine SEITIN 2 S17

Fermă creștere suine VINGA S1

Fermă creștere suine TURNU – proiect analizat S18

Modelul a fost rulat pentru fiecare poluant considerat, pentru fiecare interval de mediere, pentru următoarele scenarii:

• Scenariul 1 – situația fără proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de animale existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de animale care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate. Sunt incluse sursele: S1....S17.

• Scenariul 2 – situația cu proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de animale existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de animale care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate, precum și proiectul analizat. Astfel se va evidenția influența pe care o are proiectul analizat asupra calității aerului, în contextul funcționării tuturor surselor relevante și similare din județul Arad. Sunt incluse sursele S1....S18.

• Scenariul 3 – doar proiectul analizat. În acest scenariu se iau în considerare doar emisiile proiectului analizat. Se evidențiază astfel valorile absolute ale concentrației poluanților în



40

atmosferă, emiși strict de proiect. De asemenea, se evidențiază aria de dispersie a acestor poluanți și potențialii receptori care pot fi influențați de emisiile fermei. Este inclusă sursa S18.

Centralizarea tuturor rulărilor efectuate se face în tabelul de mai jos.

Centralizarea rulărilor în vederea modelării dispersiei tuturor poluanților în cele 3 scenarii Nr. crt. Denumire Caracteristici

1. NH3 – S1 zilnic Amoniac – scenariul S1, mediere zilnică



4. PM10 – S1 zilnic PM10 – scenariul S1, mediere zilnică



7. PM10 – S1 anual PM10 – scenariul S1, mediere anuală



10. PM2.5 – S1 anual PM2.5 – scenariul S1, mediere anuală



13. NOx – S1 anual NOx – scenariul S1, mediere anuală



Astfel se poate evidenția clar influența pe care o au sursele de emisie luate în calcul asupra calității aerului atmosferic, inclusiv în zona de graniță cu Ungaria și la cel puțin 5 km în interiorul statului vecin. Totodată se va observa ponderea pe care o are noul proiect propus asupra calității aerului în contextul existenței altor surse de emisie similare. Simulările se fac în situația „worst case”, respectiv luând în considerare emisiile maxime posibile conform factorilor de emisie și considerând că toate sursele funcționează simultan. Astfel:

• Dacă în aceste situații tehnice defavorabile de dispersie se identifică un risc de poluare a aerului (un risc de depășire a valorii limită în zona de graniță), atunci se vor face calcule mai amănunțite pentru a determina cu exactitate probabilitatea şi expunerea riscului;

• Dacă în aceste situații tehnice defavorabile pentru dispersie nu se identifică un risc de poluare a aerului (risc de depășire a valorii limită în zona de graniță), atunci nu este necesar să se facă alte analize detaliate. Este de așteptat ca situația reală să fie favorabilă celei teoretice (din punct de vedere al calității aerului).



41

3.4 REZULTATUL MODELĂRII

Rezultatul modelării dispersiei poluanților este prezentat în tabelul de mai jos.

Rezultatul modelării dispersiei poluanților Nr. crt.

Denumire Caracteristici Concentratie maxima calculata (µg/mc)

Localizare punct de concentratie maxima (coord.)

Concentratie maxima admisa (µg/mc)

Concentratie maxima in zona de granita RO-UN (µg/mc)

Concentratie maxima in interiorul statului vecin (µg/mc)

x y

1 NH3 – S1 zilnic Amoniac – scenariul S1, mediere zilnică 37.75 46 30 03 21 39 10 100 0.43 0.31

2 NH3 – S2 zilnic Amoniac – scenariul S2, mediere zilnică 37.75 46 30 03 21 39 10 100 0.43 0.31

3 NH3 – S3 zilnic Amoniac – scenariul S3, mediere zilnică 8.63 45 59 56 21 09 36 100 0 0

4 PM10 – S1 zilnic PM10 – scenariul S1, mediere zilnică 0.2 46 30 03 21 39 10 50 0 0



7 PM10 – S1 anual PM10 – scenariul S1, mediere anuală 0.03 46 34 48 21 31 33 40 0.01 0.01

8 PM10 – S2 anual PM10 – scenariul S2, mediere anuală 0.03 46 34 48 21 31 33 40 0.01 0.01

9 PM10 – S3 anual PM10 – scenariul S3, mediere anuală 0.01 45 59 56 21 09 36 40 0 0

10 PM2.5 – S1 anual PM2.5 – scenariul S1, mediere anuală 0.01 46 34 48 21 31 33 20 0 0.01

11 PM2.5 – S2 anual PM2.5 – scenariul S2, mediere anuală 0.01 46 34 48 21 31 33 20 0 0.01

12 PM2.5 – S3 anual PM2.5 – scenariul S3, mediere anuală 0.01 45 59 56 21 09 36 20 0 0

13 NOx – S1 anual NOx – scenariul S1, mediere anuală 0.01 46 34 48 21 31 33 40 0 0.01

14 NOx – S2 anual NOx – scenariul S2, mediere anuală 0.01 46 34 48 21 31 33 40 0 0.01

15 NOx – S3 anual NOx – scenariul S3, mediere anuală 0.01 45 59 56 21 09 36 40 0 0

S1 Situatie fara proiect

S2 Situatie cu proiect

S3 Doar proiectul



42

3.4.1 Scenariul 1 – situația fără proiect

Amoniac Modelarea zilnică a emisiilor totale de NH3 rezultate din activitatea de creștere a porcilor în fermele autorizate din jud. Arad (sursele S2 – S15), la care se adaugă cele 3 proiecte în curs de reglementare (sursele S1, S16 și S17), în condiții de emisie maximă, a reliefat o concentrație maximă în aerul atmosferic la nivelul de respirație de 37.75 µg/mc, sub limita maxim admisă de 100 µg/mc conform STAS 12547/1987. Concentrația maximă este dată în principal de emisiile fermelor Smithfield din partea de nord a județului, având în vedere că într-o zonă relativ restrânsă sunt concentrate 12 ferme de porci. Concentrația maximă în zona de graniță este dată de complexul de suine Macea (0.43 µg/mc), având în vedere că acesta se află la cca. 4 km distanță față de graniță. În punctul de graniță cel mai apropiat de proiectul analizat, concentrația calculată este de 0 µg/mc. În interiorul statului vecin se înregistrează concentrații cuprinse între 0 și 0.31 µg/mc. Concentrațiile calculate de amoniac în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât maxima admisă. Influența fermelor de creștere porci asupra calității aerului din zona de graniță este de maxim 0.43% din concentrația maximă admisă – impact nesemnificativ. PM10, PM2.5 și NOx Fermele de porci nu reprezintă surse importante de PM10, PM2.5 și NOx, ceea ce este confirmat și de rezultatul modelării. Concentrațiile maxime calculate în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât limitele maxime admise. În zona de graniță și în statul vecin, practic poluantul nu poate fi identificat.

3.4.2 Scenariul 2 – situația cu proiect

Amoniac Modelarea zilnică a emisiilor totale de NH3 rezultate din activitatea de creștere a porcilor în fermele autorizate din jud. Arad (sursele S2 – S15), la care se adaugă cele 3 proiecte în curs de reglementare (sursele S1, S16 și S17) și proiectul analizat (S18), în condiții de emisie maximă, a reliefat o concentrație maximă în aerul atmosferic la nivelul de respirație de 37.75 µg/mc, sub limita maxim admisă de 100 µg/mc conform STAS 12547/1987. Concentrația maximă este dată în principal de emisiile fermelor Smithfield din partea de nord a județului, având în vedere că într-o zonă relativ restrânsă sunt concentrate 12 ferme de porci. Concentrația maximă în zona de graniță este dată de complexul de suine Macea (0.43 µg/mc), având în vedere că acesta se află la cca. 4 km distanță față de graniță. În punctul de graniță cel mai apropiat de proiectul analizat, concentrația calculată este de 0.29 µg/mc –față de cazul „fără proiect” când s-a calculat o concentrație de 0 µg/mc ceea ce evidențiază faptul că proiectul propus are o influență în zona de graniță, însă aceasta este foarte scăzută. Concentrațiile calculate de amoniac în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât maxima admisă. Influența fermelor de creștere porci asupra calității aerului din zona de graniță este de maxim 0.43% din concentrația maximă admisă – impact nesemnificativ. PM10, PM2.5 și NOx Fermele de porci nu reprezintă surse importante de PM10, PM2.5 și NOx, ceea ce este confirmat și de rezultatul modelării. Concentrațiile maxime calculate în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât limitele maxime admise. În zona de graniță și în statul vecin, practic poluantul nu poate fi identificat.



43

Includerea proiectului analizat în modelare nu a reliefat nicio schimbare semnificativă în valorile calculate în aerul atmosferic. Aceasta înseamnă că proiectul nu influențează suplimentar calitatea aerului în ceea ce privește poluanții PM10, PM2.5 și NOX, în zona de graniță și în statul vecin. De asemenea, emisiile proiectului analizat nu se suprapun cu emisiile celorlalte activități / proiecte similare.

3.4.3 Scenariul 3 – doar proiectul analizat

Amoniac Modelarea zilnică a emisiilor totale de NH3 rezultate din activitatea de creștere a porcilor în ferma analizată (S18), în condiții de emisie maximă, a reliefat o concentrație maximă în aerul atmosferic la nivelul de respirație de 6.68 µg/mc, sub limita maxim admisă de 100 µg/mc conform STAS 12547/1987. Proiectul influențează calitatea aerului din zona de graniță și din statul vecin într-o măsură foarte redusă. Concentrația maximă calculată în zona de graniță este de 0.29 µg/mc. Emisiile proiectului nu se suprapun cu emisiile celorlalte activități / proiecte similare din județul Arad. Emisiile proiectului nu se suprapun cu emisiile celorlalte activități / proiecte similare din județul Arad. PM10, PM2.5 și NOx Ferma analizată nu reprezintă surse importante de PM10, PM2.5 și NOx, ceea ce este confirmat și de rezultatul modelării. Concentrațiile maxime calculate în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât limitele maxime admise. În zona de graniță și în statul vecin, practic poluantul nu poate fi identificat. Includerea proiectului analizat în modelare nu a reliefat nicio schimbare semnificativă în valorile calculate în aerul atmosferic. Aceasta înseamnă că proiectul nu influențează suplimentar calitatea aerului în ceea ce privește poluanții PM10, PM2.5 și NOX, în zona de graniță și în statul vecin.

În procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de realizare a unei ferme de suine în loc. Turnu, oraș Pecica, jud. Arad, la recomandarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și în conformitate cu prevederile legale, a fost solicitat titularului de proiect „o modelare matematică a dispersiei poluanților în atmosferă, inclusiv dispersia acestora calculată până la cca 5 km în interiorul Ungariei, ţinând cont de mărirea capacităţii fermei, precum şi de existenţa celorlalte ferme aflate în judeţul Arad (17 ferme pentru creșterea porcilor în operare)”. Modelarea s-a realizat în 3 scenarii:

• Scenariul 1 – situația fără proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de animale existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de animale care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate;

• Scenariul 2 – situația cu proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de animale existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de animale care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate, precum și proiectul analizat. Astfel se va evidenția influența pe care o are proiectul analizat asupra calității aerului, în contextul funcționării tuturor surselor relevante și similare din județul Arad.




44

Poluantul considerat relevant a fost amoniacul emis pe suprafața fermelor din toate sursele: din halele de producție și din manipularea și depozitarea dejecțiilor. S-au analizat și emisiile totale ale altor poluanți mai puțin relevanți în cazul fermelor de animale:

• PM10, PM2.5 rezultate din activitatea de furajare a animalelor și din halele de producție.

• NOx rezultat din halele de producție, gestiunea și depozitarea dejecțiilor și din funcționarea incineratorului.

Emisiile fermelor s-au calculat utilizând factori de emisie conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2019 - Emission factors. S-au utilizat date meteo medii pentru anul 2019: viteză vânt medie, direcții dominante ale vântului, clasă de stabilitate a atmosferei în funcție de nebulozitate și alți parametri. Soft-ul de modelare utilizat calculează pe baza unui model matematic de tip gaussian, concentrația poluantului în aerul atmosferic în funcție de parametrii de dispersie introduși. Rezultatele sunt furnizate, de exemplu sub forma unor izoconcentrații. În urma realizării modelării matematice au rezultat următoarele concluzii.

• Fermele active autorizate și cele 3 proiecte în curs de reglementare nu influențează în mod semnificativ calitatea aerului în ceea ce privește concentrația în NH3, PM10, PM2.5 și NOx. La nivelul graniței, calitatea aerului este foarte slab influențată, in principal de Complexul de creștere suine Macea, care este și cel mai apropiat de graniță (aprox. 4 km).

• Pentru ferma analizată (proiectul VR ROM MEAT) se distinge o pană de dispersie separată de celelalte ferme. Astfel, influența fermei asupra calității aerului atmosferic nu se cumulează cu influența emisiilor celorlalte ferme. Zona de influență a fermei analizate este de maxim 3 km în jurul acesteia, fără a atinge zona de graniță.

• Concentrațiile calculate de poluanți în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât maximele admise. Astfel, influența emisiilor fermei propuse asupra vecinătăților este foarte redusă în ceea ce privește poluanții NH3, PM10, PM2.5 și NOx. Populația din localitățile învecinate nu va fi afectată în mod semnificativ de emisiile de amoniac ale fermei sau de alte tipuri de poluanți.

• Influența proiectului analizat asupra calității aerului din zona de graniță România – Ungaria este foarte redusă.

Anexa 1 – Hărţi de dispersie În format electronic: Anexa 2 – Date meteo; Anexa 3 – Date introduse în program Anexa 4 – Fișa de calcul

Propuneri privind aspectele relevante pentru protecția mediului

care vor fi dezvoltate în Raportul privind impactul asupra mediului Pentru proiectul „Înființarea unei ferme de creștere a suinelor” propus a fi amplasat în intravilanul

orașului Pecica, FN, CF 302335-Pecica, nr. cad. 302335, jud. Arad, conform Certificatului de Urbanism nr. 223 din 01.07.2019 - emis de Primăria Orașului Pecica.

beneficiar: S.C. VR ROM MEAT S.R.L., sediul social în Mun. București, sector 2, str. Zece Mese nr. 7, sc. A,

camera 11, ap.1; C.U.I. 30421389; J40/8076/11.07.2012

1. Date generale despre proiect Context Pentru proiectul „„Înființarea unei ferme de creștere a suinelor” propus a fi amplasat în intravilanul orașului Pecica, FN, CF 302335-Pecica, nr. cad. 302335, jud. Arad, conform Certificatului de Urbanism nr. 223 din 01.07.2019 - emis de Primăria Orașului Pecica, beneficiar S.C. VR ROM MEAT S.R.L., a fost emisă Adresa nr. 4190/19.03.2021 de către APM Arad, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, conform căreia „APM Arad a luat decizia că pentru proiectul propus este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă și fără evaluarea adecvată”. Totodată, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis prin adresa nr. DEICP/129168/09.03.2021 înregistrată la APM Arad sub nr. 3643/11.03.2021 că a notificat Ministerul Agriculturii din Ungaria (în calitate de autoritate publică centrală pentru protecţia mediului), care a răspuns notificării primite din partea României anunţând că nu va participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră pentru acest proiect, ca urmare procedura se va continua la nivel național. În vederea parcurgerii etapei de definire a domeniului evaluării impactului pentru proiect, titularul proiectului își va stabili echipa de experți, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 292/2018 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului şi va prezinta la autoritatea competentă pentru protecția mediului propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului (pentru întocmirea îndrumarului privind problemele de mediu) care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului, în funcție de natura, dimensiunea şi localizarea proiectului.

Prezentarea succintă a proiectului Scurtă prezentare a proiectului Titularul SC VR ROM MEAT SRL deține în proprietate suprafața de teren de 36900 mp din acte (36217 mp măsurată) identificată astfel: CF 302335, nr. CAD 302335 (nr. cad. vechi 2908), situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad. Terenul a fost reglementat prin PUZ, fiind emisă HCL nr. 105/17.06.2020 prin care se aprobă „Înființarea unei ferme de creștere a suinelor” și Avizul de mediu nr. 1 din 07.01.2020 pentru o fermă de creștere suine cu capacitatea de 12500 capete. Distanța minimă față de zonele locuite este de 1.61 km spre V față de prima locuință din satul Turnu. Vecinătățile terenului sunt:




• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620. Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu. Proiectul prevede construirea unei ferme de creștere a suinelor ce conține 5 grajduri pentru îngrășare

suine cu capacitatea de 2500 locuri fiecare, rezultând o capacitate totală de 12.500 capete. Ferma va avea dotările carcteristice: filtru sanitar, coridor tehnologic și două bazine de stocare dejecții cu un volum total de 8.000 mc, oferind premizele desfăşurării unei activităţi de producţie la standarde europene. Suprafața construită totală va fi de 14418.10 mp, din care halele de creștere reprezintă 13786.25 mp. POT propus este de 39.81% iar CUT este de 0.4 mp Adc/mp teren, încadrându-se în limitele aprobate prin PUZ. Alimentarea cu apă se face dintr-un puț forat pe amplasament. Evacuarea apelor uzate menajere de la filtrul sanitar se face într-un bazin vidanjabil. Dejecțiile sunt stocate în 2 bazine cu volumul total de 8000 mc, după care sunt preluate de operatori agricoli din zonă pentru utilizare ca îngrășământ organic. Deșeurile de origine animală nedestinate consumului uman (de ex. mortalități) sunt colectate într-o ladă frigorifică de 400 l și apoi sunt incinerate în incineratorul propriu de tip Volkan 400. Excesul este preluat de către operatori autorizați. Halele de creștere nu sunt încălzite; filtrul sanitar este încălzit cu o centrală termică electrică. Cele 5 hale propuse, vor fi echipate fiecare cu sisteme complete de creștere (îngrășare) a suinelor, prevăzute cu:







Justificarea necesitații proiectului Proiectul este implementat din surse proprii. Necesitatea proiectului este strict economică, pentru valorificarea potențialului economic al terenului deținut de titular. Valoarea investiției Valoarea totală a proiectului este de 15.000.000 lei, din surse proprii. Perioada de implementare propusă Perioada efectivă de execuție a lucrărilor este de 12 luni. Dotări propuse prin proiect Obiectivul proiectului este de realizare a unei ferme de creștere suine cu capacitatea de 12500 capete distribuită în 5 hale identice a câte 2500 locuri fiecare. Obiective propuse prin proiect sunt următoarele:

• C1- Ob.1- C5-Ob.5 Grajd îngrășare o Arie construită = 2.757,25 mp o TOTAL Arie construită = 13.786,25 mp o Regim înălțime = Parter

• Coridoare tehnice și rampa livrare

o Arie construită = 301,82 mp o Regim înălțime = Parter

• C6-Ob.6 Filtru sanitar o Arie construită = 330,03 mp o Arie construită desfășurată = 579,49 mp o Regim înălțime = Parter

• Ob.7 Bazine depozitare dejecții o Volum util stocare dejecții = 2 x 4.000,00 mc = 8.000 mc

• Ob.8 Bazin vidanjabil o Volum = 8 mc

• Ob.9 Puț forat o Adâncime = conform studiului hidrogeologic o Electropompa submersibilă

• Ob.10 Stație pompare dejecții

• Ob.11 Împrejmuire o Lungime = 1.195,00 m; H min = 2.00 mp o Tip împrejmuire: plasă din sârmă și sârmă ghimpată cu stâlpi metalici o Înălțime plasă sârmă = 1,70 m o O poartă automată

• Ob.12 Alei si platforme betonate o Suprafață alei betonate = 4.780 mp

Bilanțul teritorial este prezentat mai jos.

Bilanț teritorial



Suprafața utilă

Clădiri propuse




Total construit 14.418,10 14.667,56 13.828,58





• CUT existent = 0,00 mp Adc/mp teren; CUT propus – 0,40 mp Adc/mp teren. Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă Energie. Consumul specific de energie (termică + electrică) este cuprins între 19 și 48 kWh/cap/an (conform BREF, cap. 3.2.4). Astfel, consumul de energie al fermei este de maxim 600 MWh/an, reprezentând energie electrică pentru iluminat, acționat mașini și climatizare. Ferma se va alimenta cu energie electrică prin racord la rețeaua existentă în zonă. Ferma va fi dotată și cu un generator electric cu funcţionare pe motorină, pentru situaţiile de avarii energie electrică, cu putere 25kva. În fermă se utilizează energie termică pentru încălzirea filtrului sanitar – o centrală termică pe energie electrică, de 25 kW. Consumul specific de energie al Fermei va fi de 20 kWh/cap/an, încadrându-se în specificațiile BAT.

Alimentare cu apă . Pentru nevoi igienico – sanitare și tehnologice Ferma propusă se va alimenta cu apă din subteran prin intermediul unui puț forat pe amplasament Dn= 300 mm, H = 100 m, echipat cu instalație de hidrofor prevăzută cu vas tampon de 5 mc. Apa va fi distribuită la consumatori prin conducte PEHD Dn 110 mm. Caracteristicile finale ale puțului vor fi stabilite după finalizarea studiului hidrogeotehnic. Necesarul de apă al fermei este: Qn zi med. = 126.363 mc/zi sau 46122,5 mc/an. Managementul apelor uzate se face în felul următor:




Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea Din activitatea întregii ferme rezultă deșeurile conform tabelului de mai jos.

Producția de deșeuri TIP DESEU COD Cantități

t/an Proveniență Mod de gestiune

Dejecții animaliere (materii fecale, urină),

02 01 06 17176 De la animale (16250 mc la o densitate de 1057kg/mc)

Stocare în bazine de dejecții cu volumul de 8000 mc.

Deșeuri de țesuturi animale Mortalități 0,6 – 2%;

02 01 02 93.5 Mortalități, Incinerare în incinerator propriu Excesul poate fi preluat de un operator autorizat în bază de contract

Nămoluri de la spălare și curățare Din curățarea bazinelor vidanjabile și a căminelor de vizitare

02 01 01 0.5 De la curățarea rețelelor de canalizare și a bazinelor vidanjabile

Predare operator autorizat (cel care vidanjează apele uzate)

Deșeuri menajere Diverse deșeuri rezultate de la personal și din activitatea de creștere porci

20 03 01 27.4 De la angajați și alte deșeuri asimilabile

Preluare de operatori autorizați in bază de contract.

Cenușă incinerator Cenușa nu este periculoasă. Deșeurile organice, prin incinerare își pierd caracterul periculos (infecțios)

19.01.12 0.30 De la incinerarea cadavrelor și a resturilor organice

Cenușa va fi depusă în lagună.

Se mai produc în cantități reduse:

• deșeuri de ambalaje (15.01.01; 15.01.02; 15.01.03) – aprox. 100 kg/an. Acestea sunt colectate separat și sunt preluate de operatori autorizați în bază de contract.

• Deșeuri de ambalaje provenite de la substanțe periculoase (DDD) (15.01.10*) – aprox. 100 kg/an. Acestea sunt colectate separat și sunt preluate în bază de contract de operatori autorizați sau sunt gestionate de firma care este contractată pentru activități DDD.

• Deșeuri rezultate din activitatea de asistență veterinară – un total de aprox. 30 kg/an: o Obiecte ascuțite (18.01.01); o deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea

infecţiilor (18.02.02*) - ambalaje de la antibiotice, seruri; o deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea

infecţiilor: cod 18 02 03 (ambalaje); medicamente: cod 18 02 08 Aceste deșeuri sunt colectate în recipiente adecvate și sunt preluate de operatori autorizați în vederea eliminării.

Gospodărirea dejecțiilor Dejecțiile se colectează în bazine. După maturare (cel puțin 4 luni), dejecțiile sunt livrate către terți în vederea împrăștierii pe sol, cu respectarea codului de bune practici în fermă și a codului de management a dejecțiilor animaliere, aprobate prin Ordin nr. 1234 din 14/11/2006. La începerea activității se vor încheia contracte cu agenți economici din domeniul producției agricole, pentru predarea dejecțiilor generate în fermă. Dejecțiile rezultate sunt foarte căutate de producătorii vegetali din zonă, deoarece au un conținut foarte bun de substanțe minerale și pot fi folosite cu rezultate foarte bune ca îngrășământ pentru solurile agricole. Limita de încărcare pentru terenurile arabile după decembrie 2010 este de 170 kg/ha. Conform Ordinului MMGA nr. 1182/2005, suprafața de teren (ha) necesară pentru un animal crescut în sistem intensiv este de 0,0669ha pentru porci la îngrășat. Necesarul de teren agricol pentru împrăștierea dejecțiilor produse de noua fermă este de aprox. 836 ha. Depozitarea dejecțiilor ȋn bazine corespunde Codului celor mai bune practici agricole (BAT) și servește atât pentru stocarea apelor uzate până ȋn momentul utilizării la fertilizare, cât și ca metodă de tratare biologică a dejecțiilor (BREF ILF Secțiunea 2.6.5 Lagunele pentru procesul anaerobic). Durata necesară pentru fermentarea anaerobă a dejecțiilor este de 7-8 luni în condiții de climă continentală. BAT este să asigure capacitatea necesară pentru stocarea dejecțiilor până la aplicarea acestora pe câmp (BREF ILF Secțiunea 5.2.5 Depozitarea dejecțiilor). Amplasament Terenul care face obiectul prezentului proiect este situat în intravilan, în partea de sud-est a localitații Turnu și aparține S.C. VR ROM MEAT S.R.L. fiind format dintr-o parcelă de teren cu suprafața totală de 36.900 mp în acte și 36.217 mp măsurată și este proprietatea beneficiarului, conform contract de vânzare cumparare. Terenul se identifică astfel: CF 302335, nr. CAD 302335 (nr. cad. vechi 2908), situată în intravilanul orașului Pecica, jud. Arad. Vecinătățile sunt:




• la NORD-VEST: canal ANIF-HCN 1620.

Accesul se realizează din drumul DN7B, pe partea dreaptă la cca. 1.72 km după ieșirea din loc. Turnu, pe un drum de exploatare existent, care face accesul la amplasamentul SC HT EST DIVISION SRL. În continuare, până la amplasamentul fermei, drumul este neamenajat și necesită îmbunătățiri pe o distanță de aprox. 200 m. Distanța de la amplasament la drumul național este de aprox. 580 m. Distanțe minime ale clădirilor propuse față de limitele de proprietate sunt:

• la 30,83 m față de limita de proprietate spre NORD;

• la 8,27 m față de limita de proprietate spre SUD;

• la 9,10 m față de limita de proprietate spre VEST;

• la 3,00 m față de limita de proprietate spre EST. Distanțe minime ale clădirilor propuse față de clădirile învecinate sunt:



• amplasamentul existent este situat la 1,61 km spre V față de prima locuință din satul Turnu, oraș Pecica- conform planului de încadrare în zona atașat; propunerea cuprinde 5 grajduri de îngrășare cu o capacitate de 2500 capete/ grajd si un total de 12500 capete, astfel se respectă Ordinul 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației,

modificat si completat cu Ordin nr. 994/2018 (art. 11, lit. 17. Complexuri de porci, peste 10.000 capete....1.500 m).





• Complex zootehnic – creștere ovine – spre est, 738.00 m.

Emisii și deșeuri generate de proiect și modalitatea de eliminare a acestora • Aer: Principalele emisii în aer, rezultate din activitatea de creştere a porcilor, sunt emisiile din

procesele metabolice (amoniac, metan, pulberi). Acestea sunt emise în halele de producţie şi sunt evacuate în atmosferă prin instalaţia de ventilaţie. Conform calculelor efectuate (pe baza factorilor de emisie specifici), concentraţiile şi debitele de poluanţi la emisie, nu depăşesc valorile limită stabilite prin normativele în vigoare. Poluanţii emişi sunt dispersaţi în mediu, astfel încât la nivelul potenţilor receptori umani, aflaţi la distanţe mai mari de 1000m, concentraţia în aerul atmosferic este nesemnificativă. Cumularea cu emisiile fermei din vecinătate nu cauzează probleme privind calitatea aerului înconjurător.

• Apă: Din activitatea fermei rezultă exclusiv ape uzate menajere. Acestea sunt colectate integral într-un bazin vidanjabil subteran cu volumul de 8 mc.

• Dejecții: Acestea sunt colectate din hale în bazinul de dejecții propus, prevăzută cu impermeabilizare la bază și cu sistem de detectare a scurgerilor.

• Sol: poate fi afectat de managementul defectuos al deşeurilor (dejecţiilor) şi a apelor uzate. Apele uzate sunt corect gestionate. Posibilităţi de afectare a solului sau subsolului sunt reduse. Terenurile pe care urmează să fie împrăștiate dejecțiile sunt în afara ariilor protejate și la distanțe de cel puțin 300 m față de cursuri de apă sau de localități.

• Populaţie. Distanţele faţă de zonele locuite sunt mai mari de 1000 m. Astfel, emisiile fermei (zgomot, poluanţi atmosferici, miros), nu pot afecta potenţialii receptori din zonele locuite.

Impact transfrontieră Ferma analizată (VR ROM MEAT) este situată la 4,085 km distanță de granița cu Ungaria. Deoarece activitățile propuse prin proiect se încadrează la punctul 20 din Anexa 1 a Legii 22/2001 pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptata Ia Espoo la 25 februarie 1991, cu modificările și completările ulterioare, APM Arad, la recomandarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și în conformitate cu prevederile art. 2 (5) al Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările și completările ulterioare, a solicitat titularului de proiect „o modelare matematică unică a dispersiei poluanţilor în atmosferă, inclusiv dispersia acestora în raport cu graniţa România-Ungaria, ţinând cont de mărirea capacităţilor proiectelor de ferme de suine aflate în implementare, precum şi de existenţa celorlalte ferme aflate în județul Arad (17 ferme pentru creșterea porcilor în total)”. Studiul de modelare a poluanților în atmosferă a fost transmis la APM Arad. Modelarea s-a realizat în 3 scenarii:

• Scenariul 1 – situația fără proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de animale existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de

animale care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate;

• Scenariul 2 – situația cu proiect. Funcționarea în județul Arad a tuturor fermelor de animale existente și care dețin autorizație integrată de mediu, la care se adaugă proiectele de ferme de animale care sunt în procedură de avizare la APM Arad și care au o probabilitate mare de a fi implementate, precum și proiectul analizat. Astfel se va evidenția influența pe care o are proiectul analizat asupra calității aerului, în contextul funcționării tuturor surselor relevante și similare din județul Arad.


Poluantul considerat relevant a fost amoniacul emis pe suprafața fermelor din toate sursele: din halele de producție și din manipularea și depozitarea dejecțiilor. S-au analizat și emisiile totale ale altor poluanți mai puțin relevanți în cazul fermelor de animale:

• PM10, PM2.5 rezultate din activitatea de furajare a animalelor și din halele de producție.

• NOx rezultat din halele de producție, gestiunea și depozitarea dejecțiilor și din funcționarea incineratorului.

Emisiile fermelor s-au calculat utilizând factori de emisie conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2019 - Emission factors. S-au utilizat date meteo medii pentru anul 2019: viteză vânt medie, direcții dominante ale vântului, clasă de stabilitate a atmosferei în funcție de nebulozitate și alți parametri. În urma realizării modelării matematice au rezultat următoarele concluzii.

• Fermele active autorizate și cele 3 proiecte în curs de reglementare nu influențează în mod semnificativ calitatea aerului în ceea ce privește concentrația în NH3, PM10, PM2.5 și NOx. La nivelul graniței, calitatea aerului este foarte slab influențată, in principal de Complexul de creștere suine Macea, care este și cel mai apropiat de graniță (aprox. 4 km).

• Pentru ferma analizată (proiectul VR ROM MEAT) se distinge o pană de dispersie separată de celelalte ferme. Astfel, influența fermei asupra calității aerului atmosferic nu se cumulează cu influența emisiilor celorlalte ferme. Zona de influență a fermei analizate este de maxim 3 km în jurul acesteia, fără a atinge zona de graniță.

• Concentrațiile calculate de poluanți în aerul atmosferic sunt mult mai mici decât maximele admise. Astfel, influența emisiilor fermei propuse asupra vecinătăților este foarte redusă în ceea ce privește poluanții NH3, PM10, PM2.5 și NOx. Populația din localitățile învecinate nu va fi afectată în mod semnificativ de emisiile de amoniac ale fermei sau de alte tipuri de poluanți.

• Influența proiectului analizat asupra calității aerului din zona de graniță România – Ungaria este foarte redusă.

2. Propunere privind aspectele relevante pentru protecția mediului Raportul privind impactul asupra mediului va fi elaborat in conformitate cu prevederile Legii nr 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului. Raportul privind impactul asupra mediului respecta conținutul-cadru din anexa nr. 4 la Legea 292/2018. Raportul privind impactul asupra mediului va dezvolta următoarele aspecte relevante: 1. Descrierea proiectului, care cuprinde:

a. amplasamentul proiectului, caracteristicile fizice ale proiectului si cerințele privind utilizarea terenurilor in cursul fazelor de construire si funcționare, principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului, estimarea tipurilor si cantităților de deșeuri si emisiile preconizate

b. Suprafețe ocupate temporar si definitiv pe perioada de execuție a proiectului si ulterior a funcționarii;

c. Folosința terenurilor in zonele lucrărilor propuse prin proiect si vecinătățile lucrărilor propuse prin proiect;

d. Caracteristicile tehnice ale lucrărilor propuse prin proiect; e. Lucrări propuse prin proiect, echipamente si tehnologii utilizate; f. Lucrări necesare pentru pregătirea amplasamentelor (curățarea de vegetație, îndepărtarea

statului de sol fertil, lucrări de excavare, transport si evacuare a materialului excedentar rezultat din săpături sau excavare);

g. Materiale utilizate (inclusive substanțe periculoase sau care pot prezenta riscuri pentru sănătatea populației sau a mediului înconjurător): tipuri, cantități, depozitare si manipulare;

2. Descrierea organizărilor de şantier: dotări, suprafeţe estimate, modul de gestionate a substanţelor periculoase si a deşeurilor de substante periculoase, amenajarea zonelor de parcare, amenajari pentru depozitarea temporara a materialelor de constructie;

3. Descrierea alternativelor si indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului (pentru principalele componente ale proiectului, de proiectare, tehnologice);

4. Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului: evaluarea sensibilităţii mediului din arealele geografice potential afectate de proiect avand in vedere capacitatea de recepţie a mediului natural ;

5. Descrierea factorilor de mediu susceptibili de a fi afectati de proiect; 6. Prezentarea detaliata a modului de refacere a amaplasamentelor dupa finalizarea lucrărilor; 7. Descrierea metodelor de prognoza utilizate pentru identificarea si cuantificarea efectelor

semnificative asupra mediului: directe, indirecte, primare, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu si lung, permanente, temporare, positive si negative ale proiectului, ce decurg din existent proiectului , utilizarea resurselor natural, emisia de poluanţi, alterarea mediului de viata, gestiunea deşeurilor) ;

8. Identificarea posibilității ca efectul sa fie semnificativ si descrierea efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului si care rezulta, printre altele, din:

a. construirea si existenta proiectului si a lucrările de demolare, după caz; b. utilizarea resurselor naturale, având in vedere disponibilitatea durabila a acestor resurse; c. emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumina, căldură si radiații, crearea de efecte negative si

eliminarea si valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/ implementării proiectului

d. riscurile pentru sanatatea umana, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu - de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre;

e. cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente si/sau aprobate, tinand seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanta deosebita din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;

f. impactul proiectului asupra climei si efectul schimbărilor climatice asupra mediului si masurile de adaptarea la schimbările climatice integrate in proiect

9. Descrierea detaliata a aspectelor de biodiversitate, având in vedere ca amplasamentul fermei este situat în vecinătatea sitului ROSCI0401 Turnu - Variașu, la distanța minimă de 521 m.;

10. Descrierea impactului cumulativ pentru componentele proiectului care va lua in considerare: a. Lucrările propuse prin proiect b. Infrastructura existenta c. Ferma de păsări din vecinătate; d. Alte proiecte de dezvoltare urbanistică propuse in zona de amplasare a proiectului cunoscute/

preconizate de autoritățile locale 11. Descrierea masurilor avute in vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea efectelor negative

semnificative asupra mediului identificate; 12. Descrierea masurilor de monitorizare propuse: se va prezenta un plan de monitorizare cu indicarea

componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicității, a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor:

a. in timpul realizării proiectului; b. in timpul exploatării proiectului;

13. Se va analiza impactul potențial in faza de construcție asupra următorilor receptori: a. Solul: contaminarea in caz de poluare accidentala ca urmare a gestionarii necorespunzătoare

a substanțelor chimice periculoase utilizate si a deșeurilor periculoase/nepericuloase generate in faza de construcție, si modul de gestionare a solului contaminat

b. Calitatea aerului la nivel local ca urmare a funcționarii utilajelor si a mijloacelor de transport, a execuției lucrărilor de construcție;

c. Zgomote si vibrații ca urmare a folosirii diverselor echipamente, utilaje si mijloace de transport pe perioada de execuție a lucrărilor propuse prin proiect

14. Se va analiza impactul potențial in faza de operare asupra următorilor receptori: a. Solul: contaminarea solului prin scurgeri de dejecții; creșterea conținutului de azot și fosfor;

contaminarea terenului agricol pe care se utilizează dejecțiile etc. b. Calitatea aerului la nivel local ca urmare a emisiilor de gaze metabolice; miros

15. Descrierea efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului in fata riscurilor de accidente majore si/sau dezastre relevante pentru proiectul in cauza.

16. Prezentare Rezumatului netehnic al informațiilor furnizate in cadrul raportului privind impactul asupra mediului care va include si concluziile studiului de evaluare adecvata.

17. Lista de referințe va detalia sursele utilizate pentru descrierile si evaluările incluse in raport.

3. Elemente specifice proiectului analizat Activitatea de creștere a porcilor se face în acord cu cele mai bune tehnici disponibile. Halele de producție sunt dotate după ultimele norme în domeniu. Implicit consumurile de materii prime și materiale, emisiile de deșeuri, ape uzate, poluanți atmosferici se încadrează în intervalele recomandate în documentele de referință:

• Ordin nr. 169 din 02/03/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană - Documentul de Referință asupra Celor mai bune tehnici disponibile în creşterea intensivă a păsărilor și porcilor, iulie 2003.

• Ordin nr. 1234 din 14/11/2006privind aprobarea Codului de bune practici în fermă.

• Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017

În cadrul RIM se va verifica dacă Ferma respectă recomandările documentelor de referință, inclusiv a concluziilor BAT. De asemenea, se vor aplica prevederile Legii nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu referire la gestionarea mirosurilor. Se va stabili dacă este necesar sau nu să se întocmească Planul de gestionare a mirosurilor. Realizarea proiectului presupune lucrări de mică amploare, de modernizare și retehnologizare a unor hale existente Astfel, cel mai important impact potențial este reprezentat de perturbarea vecinătăților în timpul execuției lucrărilor. Pentru a preveni acest impact, proiectul prevede o serie de măsuri pentru organizarea de șantier. Caracteristicile impactului potențial - perturbarea vecinătăților în timpul execuției lucrărilor, sunt:





• Durata, frecvența și reversibilitatea impactului – impactul se poate manifesta în timpul execuției (12 luni) și constă în perturbarea potențialilor receptori din vecinătate prin: zgomot, praf, prezență umană și eventual scurgeri în mediu. Impactul este unic și reversibil (după încetarea lucrărilor de construcții încetează și impactul).

În timpul funcționării proiectului propus se poate manifesta un impact de perturbare a vecinătăților prin miros și emisii în mediu. Caracteristicile impactului potențial - perturbarea vecinătăților în timpul funcționării, sunt:





• Durata, frecvența și reversibilitatea impactului – impactul se poate manifesta în timpul funcționării (minim 25 ani) și constă în perturbarea potențialilor receptori din vecinătate prin: miros, zgomot și aglomerare. Impactul este unic și reversibil (după încetarea cauzei, încetează și impactul).

Masurile de reducere a impactului în timpul execuției sunt în general de management a lucrărilor de construire, temporizare a lucrărilor, reducerea emisiilor de praf și zgomot etc. Aceste măsuri sunt impuse de antreprenor. În timpul funcționării se vor aplica măsurile considerate BAT pentru reducerea emisiilor în mediu: controlul furajelor pentru reducerea emisiilor de amoniac și miros, gestiunea corectă a dejecțiilor, ventilație corespunzătoare etc. Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel, echipamentele si instalațiile propuse a fi achiziționate prin proiect sunt noi și înglobează o tehnologie modernă, având un consum redus de combustibili, nivel redus de emisii toxice în atmosferă, și au impact negativ redus asupra mediului. Rezulta faptul ca investiția propusa va fi în conformitate cu legislația în vigoare. Având în vedere cele de mai sus, se propun următoarele elemente specifice pentru realizarea studiului de impact asupra mediului: Necesarul de studii pentru stabilirea stării actuale a mediului în zona de influență a proiectului:

• Se va analiza influența fermelor din vecinătate asupra calității aerului și modul în care aceasta se poate cumula cu proiectul propus.

Tipurile de alternative care ar trebui luate în considerare;

• Se vor analiza alternative tehnice de gestiune a dejecțiilor. Nivelul de detaliere al investigațiilor solicitate;

• Nivelul de detaliere este unul mediu; nu sunt necesare detalii tehnice privind construcția deoarece este o construcție uzuală, fără aspecte specifice importante. Activitatea de creștere a porcilor este standardizată, fără elemente specifice importante. Se pot prelua informații de la alte ferme similare.

Metodele care trebuie utilizate pentru a prezice amploarea efectelor asupra mediului;

• Se aplică metode de calcul a emisiilor în mediu pe bază de factori de emisie. Pentru aprecierea influenței împrăștierii dejecțiilor pe terenuri agricole, se folosesc informații din studiile agropedochimice existente și / sau informații publice de pe site-urile autorităților competente.

Criteriile pe baza cărora trebuie evaluată semnificația efectelor;

• Semnificația efectelor asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol etc.) se stabilește prin raportare la starea actuală a factorilor de mediu în arealul potențial influențat de proiect, conform raportului anual privind starea mediului în jud. Arad, 2019.

Tipurile de măsuri de atenuare care trebuie luate în considerare;

• Se au în vedere în special măsuri aplicabile în timpul operării – gestiunea dejecțiilor și controlul parametrilor de proces, astfel încât deranjul și perturbarea mediului să fie minime.

Organizațiile care trebuie să fie consultate atunci când se evaluează impactul asupra mediului;

• S-au obținut deja toate avizele necesare, printre care Apele Române, DSP, OSPA. Autoritățile relevante și-au exprimat punctul de vedere favorabil în avizele emise și în ședința CAT a etapei de încadrare.

Componența echipei de experți care va pregăti RIM

• Echipa de realizare a RIM trebuie să conțină membri înscriși în registrul național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului, componenta RIM.

Planul de lucru și resursele pentru evaluarea impactului asupra mediului;

• Proiectul este unul cu amploare redusă, astfel încât durata de realizare a studiilor nu depășește 3 luni.

Contact: • Titular: S.C. VR ROM MEAT S.R.L., sediul social în Mun. București, sector 2, str. Zece Mese nr. 7, sc. A,

camera 11, ap.1; C.U.I. 30421389; J40/8076/11.07.2012

• Proiectant: S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L., șos. Bucium nr. 109, Iași, tel/fax: 0232/214.412, e-mail: [email protected], CUI 27825050; J22/1726/2010

• Specialist de mediu: S.C. ECONOVA S.R.L. Iași; Adresa: B-dul Independenței nr.13, Bl. A1-4, Sc. D, et. 6, ap.18, IAȘI, jud. IAȘI; RO24586285; J22/3041/10.10.2008, tel./fax: 0232.212.385, contact: ing. Fănel Apostu, Mobil: 0743.552.313, [email protected]; Expert Fănel Apostu, înscris în registrul elaboratorilor de studii pentru protecția mediului în data de 17 septembrie 2015 la poziția 260, inclusiv pentru elaborarea de RIM și EA

Întocmit: Ing. Fănel APOSTU 23.03.2021

GSPublisherVersion 0.0.100.100

Informațiile din prezentul document sunt proprietatea intelectuală a societății S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L.Nicio parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau comunicată către o terță persoană fără acordul scris al S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L.

Scara1:10000

FazaD.T.A.C.

/P.Th.Nume

Desenat

Verificator

Proiectat

Sef Proiect

Semnatura

Referat/ExpertizaCerintaA1

Pl. nr.A.00

Beneficiar: Pr. nr.68/2020

arh. PRELIPCEAN ANDREIarh. PRELIPCEAN ANDREIarh. SCRIPCARIU A. DANIELA

Data2020 PLAN DE INCADRARE IN ZONA

Mun. Bucuresti, sector 2, str. Zece Mese nr. 7,sc. A, camera 11, ap.1

SemnaturaNume

Specificatie

Nr.

S.C. VR ROM MEAT S.R.L.S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L.proiectare si executie contructii civile, industriale si agrozootehnice

IASI, tel: 0232 / 214 412, e-mail: [email protected]: RO27825050, J22/1726/2010

INFIINTAREA UNEI FERME DE CRESTERE A SUINELORJud. Arad, oras Pecica, sat Turnu-intravian, CF 302335 nr.cad. 2908

N

1,610 m

655,0

0 m

164,0

0 m

738,00 m

AMPLASAMENTUL STUDIAT

sat TURNUoras PECICA

FERMA OVINE

spre mun. ARAD

DN7B

PANA LA PRIMA LOCUINTA

DIN sat TURNU, oras PECICA

HALA INDUSTRIALA

UNITATE AGRICOLA

GSPublisherVersion 0.0.100.100

Informațiile din prezentul document sunt proprietatea intelectuală a societății S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L.Nicio parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau comunicată către o terță persoană fără acordul scris al S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L.

Scara1:1000

FazaD.T.A.C.

/P.Th.Nume

Desenat

Verificator

Proiectat

Sef Proiect

Semnatura

Referat/ExpertizaCerintaA1

Pl. nr.A.01

Beneficiar: Pr. nr.68/2020

arh. PRELIPCEAN ANDREI

arh. SCRIPCARIU A. DANIELAData2020 PLAN DE SITUATIE

Mun. Bucuresti, sector 2, str. Zece Mese nr. 7,sc. A, camera 11, ap.1

SemnaturaNume

Specificatie

Nr.

S.C. VR ROM MEAT S.R.L.S.C. RAL CONSTRUCT MANAGEMENT S.R.L.proiectare si executie contructii civile, industriale si agrozootehnice

IASI, tel: 0232 / 214 412, e-mail: [email protected]: RO27825050, J22/1726/2010

arh. SCRIPCARIU A. DANIELA

INFIINTAREA UNEI FERME DE CRESTERE A SUINELORJud. Arad, oras Pecica, sat Turnu-intravian, CF 302335 nr.cad. 2908

Nr. cad. 302335, CFE 302335

1CC

CN 1620

DE 1725/1

DE 1725/1

Nr cad 3910

12101.64

13101.70

14101.85

15101.79

16101.87

17101.95

18102.15

19102.24

20102.32

21102.15

22102.18

23102.10

24102.03

25102.00

26102.69

27102.55

28102.64

29101.82

30101.86

31101.90

32101.96

33102.08

34102.16

35102.15

36102.02

37101.88

38101.82

39101.69

40101.70

41101.73

42101.63

44100.44

45101.70

54101.62

55101.59

56101.92

57101.68

58101.63

59101.69

60101.81

61102.01

62102.03

63102.02

64101.89

65101.80

66101.79

67101.74

68101.80

69102.56

70102.50

71101.76

72101.76

73101.77

74101.77

75101.84

76101.88

77101.97

78101.84

80101.86

81101.74

82101.66

83101.64

84101.68

85101.68

88100.57

89101.82

91101.63 92

101.56

95101.50

96101.59

97101.65

98101.66

99101.70

100101.80

101101.88

103101.86

104101.82

105101.84

106101.74

107101.80

108101.77

109101.72

110101.89

111102.45

112102.55

113101.83

114101.73

115101.72

116101.73

117101.73

118101.66

120101.76

121101.80

122101.71

123101.70

124101.66

125101.57

126101.49

127101.51

130101.66

101.66134101.58

135101.54

136101.57

137101.63

138101.62

139101.68

140101.69

141101.70

142101.66

143101.66

144101.66

146101.66

147101.73

148101.69

149101.92

150101.89151102.34

153101.74

154101.64

155101.80

156101.63

157101.66

158101.69

159101.64

160101.49

161101.63

162101.60

163101.66

164101.59

165101.61

167101.60

168101.63

170100.74

176101.53

177101.62

178101.58

179101.56

180101.51

181101.55

182101.56

183101.61

184101.63

185101.63

186101.71

187101.65

188101.57

189101.58

190101.65

191102.39

194101.57

195101.62

196101.71

197101.61

198101.66

199101.59

200101.56

201101.51

202101.56

203101.62

204101.59

205101.57

206101.55

207101.58

208100.75

209101.57

210101.40

214101.58 217

101.66 220101.50

223101.62

224101.42

101.37

230101.41

231101.56

234

101.91

235101.44

236101.90

238101.52

240101.76241

101.62

243101.88244

101.76

246101.93247

101.82

Post TransformareC

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

171101.65

132

131101.73

43101.43

86101.69

87101.58

53100.49

51101.24

90101.66

93100.57

128101.41

129100.75

133100.79

169101.61

172101.74173101.64

174100.76

211101.59

216101.61

215100.99

100.26

11101.78

47101.71

222101.54

E

101.87

249102.18

250102.03

251100.43

252102.18

25399.93

255101.91

256102.03

258100.23

261

262102.24

263102.35

264102.30265102.28

266101.87

267102.28

268100.45

269102.02

270101.77

193101.66

192102.29

152102.39

CN 1622

254101.64

101.7

0

101.70

101.7010

1.70

101.

70

101.7010

1.70

101.70

102.15

102.1

5

533900 203100

534100 203300

237101.73

232101.29233101.82

Canal colmatat

Ob. 9 Put forat

N

35,66

12,00

35,66

12,00

35,66

12,00

35,66

12,00

35,66

2,00

8,00

75,7

0

1,73

23,3

25

7,51

2,00

8,00

75,7

0

1,73

30,8

35

2,00

8,00

75,7

0

2,00

8,00

75,7

0

39,0

9

27,7

8

11,886,00

51,3

95

8,27

8,27

1,73

8,27

1,73

8,27

1,73

1,73

23,2

5

7,58

5

1,73

30,8

35

9,10

79,1

6

79,1

6

79,1

6

79,1

6

79,1

6

30,8

35

1,73

75,7

0

8,00

2,00

202,7

55

23,14

8,27

6,00

34,80

5,99 5

34,80

56,72 5

2,50

2,77

2,58 5

2,59

4,17 5

3,83 5

13,86

4,00

4,00

3,00

13,0

0

36,00

18,6

8 Fata

de cl

adire

a inv

ecina

ta

cu fu

nctiu

nea d

e hala

indu

strial

a

PERIMETRU ZONA CONSTRUIBILA/ EDIFICABILA cf. PUZ

PERIMETRU ZONA CONSTRUIBILA/ EDIFICABILA cf. PUZ

PERIMETRU Z

ONA CONSTRUIBIL

A/ EDIF

ICABIL

A cf. P

UZ

PERIM

ETRU Z

ONA CONST

RUIBIL

A/ EDIF

ICABI

LA cf

. PUZ

Ob. 7 Bazine depozitare dejectii H=4m V = 2 x 4000 mc = 8000 mc

ACCESEXISTENT

Post trafo

Corid

or te

hnic

Ob. 8 Bazin vidanjabil,V=8 mc

Corid

or te

hnic

Ram

pa p

rimire

/

livra

re p

orci

Rezervor apaV=5000 l

Statie pomparedejectii

302335

Corid

or te

hnic

Imprejmuire de biosecuritate

Imprejmuire de biosecuritate

Imprejmuire

Imprejmuire

ImprejmuireImprejmuire

Bazin de retentieape pluviale

Zona descarcare dejectii

Imprejmuire

Imprejmuire

C1- O

b. 1

Grajd

ingr

asar

e

Ac =

2.7

57,2

5 m

p A

cd =

2.7

57,2

5 m

p

Parte

r ina

ltGr.

II RF

cate

g. E

(BE1

b) d

e per

icol la

ince

ndiu

C2- O

b. 2

Grajd

ingr

asar

e

Ac =

2.7

57,2

5 m

p A

cd =

2.7

57,2

5 m

p

Parte

r ina

ltGr.

II RF

cate

g. E

(BE1

b) d

e per

icol la

ince

ndiu

C3- O

b. 3

Grajd

ingr

asar

e

Ac =

2.7

57,2

5 m

p A

cd =

2.7

57,2

5 m

p

Parte

r ina

ltGr.

II RF

cate

g. E

(BE1

b) d

e per

icol la

ince

ndiu

C4- O

b. 4

Grajd

ingr

asar

e

Ac =

2.7

57,2

5 m

p A

cd =

2.7

57,2

5 m

p

Parte

r ina

ltGr.

II RF

cate

g. E

(BE1

b) d

e per

icol la

ince

ndiu

C5- O

b. 5

Grajd

ingr

asar

e

Ac =

2.7

57,2

5 m

p A

cd =

2.7

57,2

5 m

p

Parte

r ina

ltGr.

II RF

cate

g. E

(BE1

b) d

e per

icol la

ince

ndiu

C6- Ob. 6Filtru sanitar + Incinerator

Ac = 330,03mp; Acd = 579,49mpParter + Mansarda

Gr. II RFRezervor stocare apa, suprateran, V=200 mc

Zona de protectie put forat

Nr.Pct.

Coordonate pct.de contur

X [m] Y [m]

Lungimilaturi

D(i,i+1)

1 534140.279 203070.833 305.412 533974.122 203327.089 30.073 533952.407 203306.292 44.044 533919.453 203277.081 21.515 533905.519 203260.694 25.756 533889.065 203240.888 303.347 534054.094 202986.372 27.578 534073.796 203005.653 36.329 534099.937 203030.871 51.77

10 534136.680 203067.342 5.01

S=36.217mp

LEGENDALimita de proprietateLimita zona construibilaImprejmuireCladiri propuseCoridoare tehnoogiceStocare dejectiiAlei si platforme betonate propuse, A = 5.632,62 mpSpatiu plantat (neconstruit), A = 16.437,48 mp

S teren = 36.217 mpCladiri propuse:C1 - Ob.1 - C5-Ob.5 Grajd ingrasare (Parter inalt)A constr. = 2.757,25 mpA desf. = 2.757,25 mpTOTAL A constr. = 13.786,25 mpTOTAL A desf. = 13.786,25 mpC6 - Ob.6 Filtru sanitar (Parter+Mansarda)A constr. = 330,03 mpA desf. = 579,49 mpCoridoare tehnice si rampa livrare (Parter)A constr. = 301,82 mpA desf. = 301,82 mpTOTALCLADIRI PROPUSE:A constr. = 14.418,10 mpA desf. = 14.667,56 mpPOT existent = 0,00% POT propus = 39,81%CUT existent = 0,00 CUT propus = 0,40V Bazine depozitare dejectii = 8.000,00 mcA alei si platforme betonate = 5.632,62 mpA spatii plantate (neconstruite) = 16.437,48 mp

NINDICATORI URBANISTICI:

CATEGORIA DE IMPORTANTA - DCLASA DE IMPORTANTA - IVGRAD II RF

LISTA OBIECTE:Ob. 1 - 5 - Grajd ingrasareOb. 6 - Filtru sanitarOb. 7 - Bazine depozitare dejectiiOb. 8 - Bazin vidanjabilOb. 9 - Put foratOb. 10 - Statie pompare dejectiiOb. 11 - Imprejmuire

memoriu de prezentare - apmar-old.anpm.ro

Documents