memoriu de prezentare - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri... · memoriu de...

MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE

1

Memoriu de prezentare

Proiect investi ţie

„Hal ă Industrial ă – Confec ţii Metalice”

1. Denumirea proiectului:

Hală Industrială – Confecţii Metalice, propusă a fi amplasat în intravilanul

municipiului Galaţi, Port Docuri, zona limitrofă danelor 32 – 33, judeţul Galaţi.

2. Titular

Titularul proiectului propus este reprezentat de SC NAVROM REPARAŢII SRL, CUI

RO 12028030 număr de ordine în registrul comerţului J17/507/1999 cu sediul social în

Galaţi, str. Portului, nr. 54, punct de lucru, Port Docuri – Zona Limitrofă Danelor 32 - 33,

municipiul Galaţi, judeţul Galaţi, telefon 0236/460990, 0236/414166, fax: 0236/414443,

e-mail: navromreparaţ[email protected].

Persoană de contact – Potîrniche Jean, telefon: 0749/36.36.15.

3. Descrierea proiectului

SC NAVROM REPARAŢII SRL, doreşte construirea unei hale de confecţii

metalice şi a unei anexe sociale, pe amplasamentul situat în Port Docuri – Zona

Limitrofă Danelor 32 -33.

3.1. Justificarea necesit ăţii proiectului

Localizarea amplasamentului în vecinătatea Danelor 32 -33 din Port Docuri, a fost

criteriul hotărâtor pentru realizarea halei şi a anexei sociale în această zonă. Pe acest

amplasament vor fi fabricate/executate lucrări de confecţii metalice (montaj blocsecţii

pentru nave şi prelucrări mecanice), în vederea satisfacerii cerinţelor clienţilor de pe

piaţa firmelor din domeniul naval.


2

3.2. Limitele amplasamentului implement ării proiectului

Proiectului de investiţie va fi situat în Port Docuri – Zona Limitrofă Danelor 32 -33,

terenul fiind proprietatea solicitantului (S.C. NAVROM REPARATII SRL Galaţi), conform

actului de proprietate nr. 1482 din 16.06.2005. Suprafaţa nou construită pentru

amplasare halei va fi de 1400 mp, respectiv 140 mp a anexei sociale.

� nord – drum acces;

� sud – platformă betonată;

� est – hală;

� vest– hală;

Coordonatele STEREO 70

Nr. pct X Y 1 740811.081 442743.825 2 740825.621 442720.608 3 740769.502 442686.344 4 740755.299 442709.141

Fig. nr. 1 Amplasament proiect


3

Conform certificat de urbanism nr. 619 din 13.06.2012 amplasamentul are regimul

juridic de teren intravilan, proprietate privată, folosinţă actuală a terenului fiind „curţi

construcţii”. Pentru teren solicitanta deţine un contract de închiriere nr. 4293/2001,

încheiat cu Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi” SA, ce

are drept de administrare asupra imobilului.

3.3. Descrierea proiectului propus

Lucrările propuse, constau în construirea unei hale pentru confecţii metalice şi o

anexă socială. Hala se va amplasa în zona Portului Docuri limitrof Danelor 32-33, pe un

teren considerat liber de construcţii, rezultat în urma demolării construcţiei existente, în

baza documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de demolare.

Construcţia propusă se încadrează la categoria „C” de importanţă, conform HG nr.

766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu

modificările şi completările ulterioare şi clasa „III” de importanţă conform Normativului

P100/92.

Principalele destinaţii ale constructiilor şi repartizarea acestora pe niveluri sunt

următoarele:

� hala confecţii metalice – construcţia va fi tip hală cu structură de rezistenţă

metalică. Fundaţiile vor fi de tipul piloţi foraţi sub stâlpii halei cu diametrul de Ø 800 şi

adâncimea de 16,25 m. Suprafaţa construită a halei va avea o suprafaţă de 1400 m2,

fiind delimitată de următoarele dimensiuni: 50 m x 28 m x 12 m (la şina de rulare a

podului rulant). Accesul în hală se va realiza prin intermediul unor uşi glisante 2 buc x

12 m x 6 m şi 1 buc x 4 m x 3 m. Pentru manipularea bloc secţiilor, a materiei prime, a

pieselor agabaritice, etc, hala va fi dotată cu un pod rulant de 40 tf – Hr = 12 m.

Închiderea şi acoperişul halei se va realiza cu panouri din tablă termoizolantă.

Acoperişul halei va fi prevăzut cu două luminatoare mobile din policarbonat.

� Anexa socială (P+1) – se va amplasa pe un teren liber de construcţii, între hala

nou prevăzută şi hala de reparaţii motoare existentă. În ceea ce priveşte modul de

organizare pentru anexa socială, acesta este:

• parter:

� vestiar femei (10 femei/schimb max);

� vestiar bărbaţi (20 femei/schimb max);

� grupuri sanitare şi duşuri pentru ambele vestiare;


4

� sifonărie;

� magazie;

� spaţiu centrală termică.

• etaj (+3000 mm)

� spaţiu birouri;

� grup sanitar aferent birouri;

� sală de mese pentru personal;

� spaţiu pentru încălzire mâncare.

Anexa va avea o suprafaţă construită de 140 m2 (28 m x 5m) şi o suprafaţă utilă de

cca 280 m2, fiind prevăzută cu instalaţii de iluminat, instalaţii hidrotehnice, instalaţii de

încălzire şi sanitare.

Sistemul constructiv

Construcţiile se vor realiza pe structură metalică, închisă şi căptuşită cu panouri

sandwich izolate cu spumă poliuretanică. Golurile exterioare se vor executa din

tâmplărie aluminiu cu geam termopan. Pardoseaua se va realiza din placă de beton

armat, sclivisit, acoperită de gresie de trafic intens. Tavanul va fi realizat din gipscarton

izolat căptuşit cu vată minerala. Acoperirea se va realiza pe sistem metalic cu

învelitoare din panouri sandwich izolate cu spumă poliuretanică.

Structura de rezisten ţă

• hala metalică – solul se va compacta urmând a se consolida cu piatră 200

mm, peste care se va turna o structură de BCA de 75 mm. Fundarea se va

realiza prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul de 800 mm şi adâncime

de 16,25 m, dispuşi sub fiecare stâlp al halei. Hala va avea o structură

metalică, articulata la bază cu deschidere de 26,64 m, pane metalice la

acoperiş, stâlpi şi rigle la pereţi pentru închidere, grinzi rulate, portale pentru

contravânturi veritcale şi contravânturi orizontale la acoperiş.

• anexa socială - solul se va compacta urmând a se consolida cu piatră 200

mm, peste care se va turna o structură de BCA de 75 mm. Fundarea se va

realiza prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul de 800 mm şi adâncime

de 16,25 m, dispuşi sub fiecare stâlp al anexei. Anexa va fi o structură din


5

cadre metalice din europrofile, planşeu din beton armat pe grinzi metalice cu

conectori, rigle din profile uşoare pentru închideri la pereţi şi acoperiş.

Lucrările constructive pentru hala şi anexa socială vor consta în:

� realizarea organizării de şantier;

� sistematizarea/amenajarea terenului;

� lucrări de pregătire fundaţii;

� implementarea sistemului constructiv;

� racordare utilităţi.

Descrierea proceselor de produc ţie ale proiectului propus

SC NAVROM REPARAŢII SRL, doreşte construirea unei hale de confecţii

metalice şi a unei anexe sociale, pe amplasamentul situat în Port Docuri – Zona

limitrofă Danelor 32 -33.

Pe acest amplasament vor fi fabricate/executate lucrări de confecţii metalice

(montaj blocsecţii pentru nave şi prelucrări mecanice), în vederea satisfacerii cerinţelor

clienţilor de pe piaţa firmelor din domeniul naval.

Racordarea la re ţelele utilitare existente în zon ă

Proiectul propus, va fi racordat la toate utilităţile existente în zonă, respectiv,

energie electrică, apă şi gaz. Apele uzate menajere, vor fi evacuate în canalizarea

existentă pe amplasament, iar de aici acestea vor fi deversate în reţeaua de canalizare

a municipiului Galaţi. Agentul termic va fi produs de o centrala termică alimentată cu

gaz. Instalaţiile de încălzire vor fi compuse din instalaţii de încălzire cu corpuri statice şi

instalaţii de preparare a apei calde menajere şi tehnologice. Distribuţia agentului termic

se realizează prin ţeava de polipropilenă – material foarte rezistent în timp.

Deşeurile generate de pe amplasament, vor fi depozitate în spaţii special amenajate

(europubele, amplasate pe o platformă betonată), unde vor fi eliminate/valorificate cu

firme specializate/autorizate, în baza contractului de prestări servicii.

3.4. Impactul poten ţial

Amplasamentul şi modul de implementare a proiectului analizat a fost ales ţinând

cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de

pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor


6

necesare la construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de

afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a

factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului,

dar şi a cerinţelor constructive în domeniul naval.

Folosinţa actuală a terenurilor, aşa cum sunt ele evidenţiate în Certificatul de

Urbanism, este de curţi construcţii, astfel terenul nu îşi modifica categoria de folosinţă.

De asemenea nu vor fi afectate habitate sau arii naturale protejate şi nu vor fi

ameninţate specii de animale şi plante prin implementarea proiectului.

Prin realizarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa solului datorita

realizării infrastructurii.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică

utilizarea unui număr restrâns de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de

materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie

surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol.

Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai

exact pe perioada construcţiei a halei şi a anexei sociale şi amplasării echipamentelor

adiţionale. In etapa de funcţionare nu vor exista surse de poluare a factorilor de mediu.

4. Surse de poluan ţi şi instala ţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia

poluan ţilor în mediu

4.1. Protec ţia calit ăţii apelor

4.1.1. Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de construc ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie a proiectului „Hala

Industrială – Confecţii metalice”sunt reprezentate de:

• tehnologiile de execuţie (construcţie) propriu-zise;

• utilajele implicate în activitatea de construcţie;

• activitatea umană.

Lucrările de pregătire a terenului în vederea amenajării fundaţiilor şi construirii halei

metalice şi a anexei gospodăreşti constituie principalele activităţi cu posibil impact

asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

Lucrările de construcţie pot influenţa calitatea apelor de suprafaţă şi a celor

subterane prin antrenarea de către apa meteorică a eventualelor depozite de pământ

rezultate din săpăturile efectuate pentru fundaţii. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot


7

fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de

pământ. Deoarece construcţia şi punerea în operă a lucrărilor propuse se va executa în

uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de

suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele implicate în activitatea de construc ţie

Modul de lucru, starea de uzură a utilajelor, cât şi starea lor tehnică sunt elemente

care pot provoca în timpul execuţiei lucrărilor de construcţie poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt combustibilii şi uleiurile. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

• spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

• repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

• stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă

Activitatea salariaţilor din şantier poate fi la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

• produce deşeuri menajere, care depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze calitatea apei subterane;

• evacuările fecaloid menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.

În ceea ce priveşte evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizării de

şantier, salariaţii care vor fi implicaţi în lucrările de construcţie vor utiliza grupurile

sanitare aflate în dotarea beneficiarului.

4.1.2. Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare a halei metalice şi a anexei

sociale construite în cadrul amplasamentul analizat pot fi:

� Posibile scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport cu

materii prime şi produse;

� activitatea umană.

La exploatarea activităţilor ce se vor desfăşura în hală ndustrială, se vor folosi utilaje

de încărcat şi descărcat materii prime (prefabricate din tablă), precum şi transvazarea

produselor finite spre locul de asamblare a blocsecţiilor. În cazul nerespectării normelor


8

de protecţie a mediului precum şi a stării tehnice, aceste utilaje pot provoca aceleaşi

posibile poluări accidentale asupra factorului de mediu apa ca şi cele din faza de

execuţie.

Activităţile personalului de exploatare pot prejudicia factorul de mediu apă prin:

� depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor produse;

� prin neglijenţa în dirijarea autovehiculelor sau a altor utilaje;

� prin admiterea în amplasament a unor alte tipuri de deşeuri.

4.1.3. Măsuri de protec ţie a apelor

4.1.3.1. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de execuţie

� finalizarea execuţiei terasamentelor, a platformelor şi a fundaţiilor în perioade cât

mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� se va impune întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii,

schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în unităţi

specializate/autorizate;

� pentru apele uzate care vor rezulta ca urmare a activităţii de şantier a

personalului, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a

apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti; concentraţiile maxime

admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002/2002;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se

va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii.

� folosirea în timpul executării lucrărilor de construcţie a grupurilor sanitare aflate

în dotarea societăţii.

� organizarea de şantier va fi dotată cu o toaleta ecologică;

� orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturală a apelor

subterane va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea organelor

abilitate.


9

4.1.3.2. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de exploatare

� adoptarea unei strategii de exploatare adecvată, pentru a se evita pericolul de

poluare accidentală ce poate să pună în pericol starea calităţii factorului de

mediu apă;

� utilajele de transport trebuie să fie verificate tehnic pentru a nu prezenta

defecţiuni ce pot produce scurgeri de carburanţi şi uleiuri;

� toţi salariaţii vor fi instruiţi cu privire la măsurile speciale de protecţia mediului pe

care trebuie să le respecte şi vor fi informaţi cu privire la măsurile ce trebuie luate

în caz de accidente ecologice;

Prin măsurile pe care beneficiarul le va lua atât în perioada organizării de şantier

cât şi in faza de operare nu se vor genera efecte asupra apelor de suprafaţă şi

subterane.

Calitatea apelor uzate evacuate din zonele de lucru în canalizarea existentă, vor

respecta indicatorii prevăzuţi în normativul NTPA 002/2002 „privind condiţiile de

evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de

epurare” aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat de H.G. nr. 352/2005.

În conformitate cu HG nr. 188/2002 modificată şi completată prin HG 352/2005

pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor

uzate, se vor respecta indicatorii prevăzuţi în Normativul NTPA 002/2002.

Apele meteorice se vor scurge liber în afara amplasamentului.

4.2. Protec ţia aerului

4.2.1. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor proiectului

pot fi grupate după cum urmează:

� emisii de pulberi şi noxe rezultate în urma amenajării şi construcţiei a halei

industriale şi a anexei gospodăreşti (organizare de şantier).

� emisii de noxe de la utilajele implicate în activităţile de construcţie;

� emisii de gaze de eşapament datorate transportului materiilor

prime/produselor finite şi a personalului.

Organizarea de şantier

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile de şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru reprezentând o sursă de emisii de praf,


10

iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor

(produse petroliere distilate) în motoarele utilajelor şi execuţiei lucrărilor de construcţie

(sudură, debitare, prelucrări metalice, polizare, etc.).

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate

săpăturilor, punerea în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări

specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta,

depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Natura temporară a lucrărilor de construcţie conduce la o cantitate redusă de emisii

specifice acestor lucrări.

Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor sunt

reprezentate de utilajele, echipamentele de construcţie şi operaţiile de sudură, polizare,

debitare, prelucrări metalice implicate în realizarea proiectului.

Poluarea specific ă activit ăţii utilajelor şi circula ţiei vehiculelor se poate estima

după urmează :

� consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2, CO, compuşi organici

volatili non metanici, particule materiale din arderea carburanţilor etc.);

� aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule

materiale în suspensie şi sedimentabile), distanţele parcurse (substanţe

poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor).

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de

următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt

mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici

pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de execuţie a proiectului sunt reduse în

timp şi afectează doar aria destinată realizării proiectului.


11

4.2.2. Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de exploatare a

proiectului

În perioada de exploatare, proiectul propus nu constituie în sursă majoră de poluare

a atmosferei. Principalele forme de poluare ale factorului de mediu aer, pe perioada de

funcţionare a obiectivelor vor fi:

� surse fixe generatoare de:

• emisii de gaze şi pulberi de la centralele termice (CO2, CO, SOx, NOx,

CH4, pulberi totale);

� surse mobile generatoare de:

• emisii de pulberi/particule - operaţii încărcare şi descărcare a materiilor

prime/produse finite;

4.2.3. Măsuri de protec ţie a aerului

4.2.3.1. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de execuţie

� sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare -

evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.

� referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe

toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

� lucrările de organizare a şantierelor trebuie să fie corect concepute şi executate,

cu dotări moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă şi pe sol.

concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică diminuând zonele de

impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă.

� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament

şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

� alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face numai în staţii de

alimentare carburanţi.


12

4.2.3.2. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare

Măsurile de minimizare a emisiilor de poluanţi în atmosferă vor consta în:

� asigurarea funcţionării centralei termice în parametri optimi;

� întreţinerea drumurilor de acces din interiorul amplasamentului;

Valorile concentraţiilor în emisie se vor încadra în limitele prevăzute de Ordinul

462/93 - pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse

staţionare şi Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

4.3. Protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor

4.3.1. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de construc ţie

În perioada de construcţie a obiectivului analizat, sursele de zgomot şi vibraţii vor fi

generate de:

� autovehiculele în timpul aprovizionării cu materiale de construcţie;

� zgomotul provocat de utilajele de sistematizare a terenului;

� lucrări în cadrul organizării de şantier.

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implica folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse

de zgomot.

Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de

diferite instalaţii şi utilaje, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursa;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat;

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii.

Măsurătorile de zgomot la sursa sunt indispensabile atât pentru compararea

nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât si de a avea o informaţie

privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite în

construcţii si numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri

privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite si puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);


13

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

� basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie, cu mase proprii mari, prin

deplasările lor sau prin activitatea în punctele de lucru, constituie surse de vibraţii.

A doua sursă principală de zgomot şi vibraţii în şantier este reprezentata de

circulaţia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pământ, balast etc.)

se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă între câteva tone si

pana la 30 tone.

4.3.2. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de exploatare

Principalele activităţi desfăşurate în interiorul halei industriale generatoare de

zgomot şi vibraţii sunt: echipamentele de sudură, polizat, rectificat, manipulare materii

prime/produse finite, etc.

Nivelul de zgomot înregistrat trebuie să se situeze sub limita maximă admisă pentru

zgomotul de la locurile de muncă cu solicitare normală a atenţiei care este de 87 dB (A),

nivel acustic pentru expunerea zilnică, conform Ordinului ministrului muncii şi protecţiei

sociale nr. 508/2002 şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 933/2002 privind

aprobarea Normelor generale de protecţia muncii.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct

de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009/1988, care

prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea

clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească

valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii, în conformitate cu

STAS 6161/3 – 89).

Pentru intervalul orar 600–2200, Ordinul MS 536/1997 impune aceeaşi valoare limită

admisibilă, pentru intervalul 2200–600, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de

40 dB.

Obiectivul este amplasat la o distanţă considerabilă de aşezările omeneşti, deci

factorul uman nu poate fi afectat de zgomotul produs în cadrul societăţii.


14

4.3.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de

execuţie a proiectului

� limitarea traseelor străbătute de către autovehiculele de transport utilaje şi

materiale de construcţie;

� folosirea utilajelor de lucru conform cu volumul şi caracteristicile activităţilor

desfăşurate;

� buna funcţionare a utilajelor folosite.

4.3.4. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de

exploatare

� menţinerea în stare bună de funcţionare a utilajelor şi a echipamentelor folosite;

� optimizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului analizat.

4.4. Protec ţia împotriva radia ţiilor

În realizarea proiectului nu sunt utilizate materiale sau echipamente ce pot

constitui surse de radiaţii.

4.5. Protec ţia solului şi a subsolului

Posibilele surse de poluare pentru sol şi subsol atât în perioada de construcţie cât şi

funcţionare ar putea fi reprezentate de către:

� scurgerile accidentale de carburanţi de la autovehiculele şi utilajele care

tranzitează zona în perioada de amenajare - probabilitate redusă;

În timpul perioadei de funcţionare posibilitatea poluării solului şi subsolului este

minimă, deoarece beneficiarul va lua toate măsurile de reducere a unor eventuale

poluări accidentale.

Pe perioada efectuării lucrărilor de construcţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se executa în vederea realizării

fundaţiilor şi platformelor, a zonei necesare amplasării halei industriale şi a anexei

gospodăreşti, proiectantul prevăzând o serie de măsuri pentru protecţia solului şi

subsolului:

• utilizarea unor tehnologii moderne de construire;

• utilizarea unor utilaje de nouă generaţie.


15

În perioada de funcţionare probabilitatea poluării solului şi subsolului este aproape

nulă, deoarece întreaga suprafaţă este betonată, eliminând astfel o posibilă poluare a

solului şi subsolului.

Pentru evitarea/limitarea poluării solului şi subsolului se vor asigura condiţii şi

măsuri pentru:

� evitarea eventualelor scurgeri accidentale;

� curăţarea şi evacuarea scurgerilor de produse petroliere;

� asigurarea unui bun management al deşeurilor, în care minimizarea generării

este un factor important;

� utilizarea unei centrale performante şi asigurarea unei bune funcţionări a

acesteia;

� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi

puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea

de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare.

4.6. Protec ţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Amplasamentul este în posesia beneficiarului şi se află în intravilanul municipiului

Galaţi, conform Contract de închiriere nr. 4293//2001.

Realizarea obiectivului în zona analizată nu presupune intervenţii asupra

ecosistemelor terestre şi acvatice, cu atât mai mult cu cât proiectul se va realiza în

cadrul unei zone industruale cu destinaţie de teren curţi - construcţii, conform

certificatului de urbanism nr 619 din 13.06.2012.

Având în vedere că proiectul se dezvoltă în partea de E a municipiului Galaţi, în

zona industrială, la o distanţă de aproximativ 1,3 km faţă de ROSPA 0121 Lacul Brateş,

respective 4,6 faţă de ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, fără nicio arie protejata în

vecinătăţi, că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună

sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de

ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul

de mediu biodiversitate.


16

4.7. Protec ţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

În conformitate cu Planul de încadrare în zonă, distanţa faţă de cele mai apropiate

aşezări umane este aproximativ 1200 m .

Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate astfel:

� nord – drum acces;

� sud – platformă betonată;

� est – hală;

� vest– hală;

Având în vedere localizarea proiectului analizat, faţă de zonele locuite, se poate

afirma, că implementarea investiţiei propuse, nu va influenţa negativ populaţia din

arealul analizat.

4.8. Gospod ărirea de şeurilor generate pe amplasament

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada

de construc ţie

� deşeuri municipale (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu cele menajere,

deşeuri rezultate din curăţarea spaţiilor verzi, sau din întreţinere ori igienizare,

etc);

� deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);

� deşeuri metalice;

� moloz şi pământ excavat;

1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la

construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 20 kg. Deşeurile vor fi

colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase,

deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din

comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri

municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate. Deşeurile vor fi preluate

regulat de către firma de salubritate în baza contractului încheiat cu societatea.

2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate

separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe

perioada de construcţie va fi de aprox. 20 kg. Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi

colectate şi depozitate separat în vederea reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din


17

2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale

absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate

în alta parte, respectiv grupa 15 01 – ambalaje, codurile: 15 01 01 - ambalaje de hârtie

şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01

06 - ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate

în baza contractelor ce se vor încheia.

3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construc ţie vor fi colectate separat şi

depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe perioada

construcţiei va fi de 200 kg. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte

din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din

amplasamente contaminate), grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele lor), codurile 17 04

05 - fier şi oţel; 17 04 07 - amestecuri metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi

autorizate.

4. Pământ excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile halei şi a anexei

gospodăreşti. Cantitatea estimată va fi de aprox. 50 mc, care este impropriu denumit

deşeu, deoarece acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe

verticală a terenului, amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii. Conform

HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din

construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa

17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la

dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03.

Pe perioada de func ţionare

Din activitatea desfăşurată pe amplasament rezultă următoarele tipuri de

deşeuri:

1. Deşeuri municipale amestecate provenite de la angajaţi care lucrează în

unitate inclusiv cele rezultate din activitatea de curăţenie din incintă. Cantitatea

medie anuală de deşeuri din aceste tipuri este apreciată la cca. 1 t/an. Fac parte

din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,

inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale, cod 20

03 01 – deşeuri municipale amestecate.


18

Se vor depozitează temporar în europubele şi vor fi eliminate prin depozitare

la depozitul final de deşeuri menajere de către o firma specializată/autorizată în

baza unui contract de prestări servicii.

2. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de confecţionare a construcţiilor

metalice. Cantitatea de deşeuri metalice rezultată este de aproximativ 100 t/an.

Fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,

instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separate, grupa 20 01 - fracţiuni colectate

separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 40 - metale. Se vor colecta separat în

containere metalice şi se vor preda la firme autorizate specializate în vederea

valorificării conform contractelor sau către procesatori autorizaţi.

3. Pilitur ă şi şpan feros (de şeuri de pilitur ă şi şpan o ţel) sunt estimate la

cca 3 tone/an. Fac parte din categoria 12 - deşeuri de la modelarea, tratarea

mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice, grupa 12 01 -

deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi

materialelor plastice, cod 12 01 01 - pilitură şi şpan feros. Se vor colecta separat în

containere metalice şi se vor preda la firme autorizate specializate în vederea

valorificării.

4. Deşeuri piese de polizare – cca 0,5 tone, rezultate în urma debitării

mecanice prin operaţiile de polizare sub-ansamblelor, încadrate în categoria 12 -

deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi

materialelor plastice – cod 12 01 21 – piese uzate de polizare mărunţite şi materiale de

polizare mărunţite fără conţinut de materiale periculoase. Acest tip de deşeu va fi

eliminat cu o firma specializată/autorizată.

5. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente

electrice şi electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005.

Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea

are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi

electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat,

impermeabil, marcat corespunzător. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile

rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16

02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 -

echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13.


19

6. Deşeuri de ambalaje de hârtie şi carton provin din ambalarea

materialelor şi sunt estimate la cca 30-50 kg/an. Fac parte din categoria 15 -

deşeuri de ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi

îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, grupa 15 01 - ambalaje

(inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat), cod 15 01 01 –

ambalaje de hârtie şi carton. Se depozitează în spaţii special amenajate şi se

predau în vederea valorificării către agenţi economici specializaţi autorizaţi.

7. Deşeuri de materiale plastice provin din activitatea de aprovizionare cu

materiale consumabile (ambalaje) şi estimate la cca 30 - 50 kg/an. Fac parte din

categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,

filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, grupa 15 01 -

ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat), cod 15 01

02 - ambalaje de materiale plastice. Se depozitează în spaţii special amenajate şi

se predau în vederea eliminării de către agenţi economici specializaţi autorizaţi.

Tabel - Managementul de şeurilor în faza de construc ţie a proiectului

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

kg

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare

Managementul deşeurilor

V E R

Perioada de construc ţie

Municipale 20 SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 20

S 15 01 01

- spaţii

special amenajate

R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

200 S 17 04 05

- spaţii

special amenajate

R4 - - S 17 04 07

Pământ excavat 50 mc S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

- -

Perioada de func ţionare Deşeuri

municipale amestecate

1 t/an SL 20 03 01 - Europubele - D1 -

Deşeuri metalice 100 t/an S 20 01 40 -

Containere metalice R4 - -

Pilitură şi şpan feros (deşeuri 3 t/an S 12 01 01 -

Containere metalice R4 - -


20

de pilitură şi şpan oţel)

Deşeuri piese de polizare 0,5 t/an S 12 01 21 -

Containere metalice - D1 -

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

- S 16 02 14 - Containere metalice

R7 D9 -

Deşeuri de ambalaje de

hârtie şi carton

30-50 kg/an

S 15 01 01 - Europubele R5 - -

Deşeuri de materiale plastice

30-50 kg/an S 15 01 02 - Europubele R5 - -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Pentru eliminarea deşeurilor atât în perioada de construcţie cât şi funcţionare,

beneficiarul are obligaţia de încheia contracte de eliminare/valorificare a deşeurilor

generate pe amplasamentul analizat, cu o firmă specializată/autorizată.

4.9. Gospod ărirea substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase

Nu este cazul.

5. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare va avea ca scop verificarea

conformării cu condiţiile impuse în actele de reglementare emise de autorităţile pentru

protecţia mediului cât şi de prevederile actelor normative în vigoare (O.U.G. 195/2005

privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul M.A.P.P.M

nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de

surse staţionare, H.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare in mediul acvatic a apelor uzate).

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer şi sol.

5.1. Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

• verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie


21

• încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate rezultate de la toaleta

ecologică în perioada de construcţie;

• încadrarea în parametri a apelor uzate menajere generate în perioada de

funcţionare şi încadrarea lor în normativul NTPA 002/2002.

Calitatea apelor uzate evacuate vor respecta indicatorii prevăzuţi în normativul

NTPA 002/2002 aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat de H.G. nr.

352/2005.

5.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze verificarea pulberilor în

suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului.

În perioada de construcţie şi funcţionare beneficiarul va trebui să respecte parametrii

impuşi de STAS 12574/87, Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului

înconjurător.

5.3. Factor de mediu sol şi subsol

Se va asigura o supraveghere permanentă a lucrărilor de execuţie pentru sesizarea

eventualelor poluări accidentale şi acţionarea rapidă în caz de incident pentru

eliminarea pericolelor de poluare a solului şi subsolului.

5.4. Zgomot şi vibra ţii

Se vor asigura limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea

mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10

009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce

priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului

să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii, în

conformitate cu STAS 6161/3 – 89).

6. Justificarea încadr ării proiectului, dup ă caz, în prevederile altor acte

normative na ţionale care transpun legisla ţia comunitar ă (IPPC, SEVESO,

COV, LCP, Directiva-cadru ap ă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a

deşeurilor etc.)

Nu este cazul


22

7. Lucr ări necesare organiz ării de şantier Lucrările necesare organizării de şantier se vor desfăşura pe o perioadă de maxim

6 luni şi vor implica un număr restrâns de operatori specializaţi în realizarea acestui tip

de organizare de şantier.

Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul

execuţiei.

� toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare

execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor – folosirea spatiilor existente pe amplasament;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

8. Lucr ări de refacere a amplasamentului la finalizarea inv esti ţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activit ăţii

La finalizarea lucrărilor prevăzute prin proiect, perimetrul implicat va fi supus unui

proces de reabilitare ce va viza ameliorarea zonelor afectate. Pentru diminuarea

impactului asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele masuri:

� se vor realiza lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate în urma

eroziunilor datorate efectelor pluvial şi eolian;

� realizarea lucrărilor de amenajare (acoperire groapă) in funcţie de caracteristicile

zonei astfel încât sa fie limitat impactul negativ al acestora.

De asemeni pentru limitarea impactului se vor avea în vedere următoarele

măsuri:

� organizare de şantier va fi de dimensiuni reduse;

� folosirea de utilaje şi echipamente de gabarit cât mai mic acolo unde se impune,

verificate tehnic, de generaţie recenta, dotate cu sisteme catalitice de reducere a

poluanţilor din gazele de combustie;

� utilizare de trasee optime pe drumurile de acces existente;


23

� umectarea frontului de lucru si a perimetrului ce urmează a fi

îngropat/săpat/excavat în vederea evitării emisiei de praf în atmosfera;

� realizarea lucrărilor pe etape;

� amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor în zona organizării de şantier,

organizarea colectării periodice si transportul spre eliminare/valorificare a

deşeurilor rezultate.

La sfârşitul perioadei de funcţionare utile, proiectul propus poate fi dezafectat în

totalitate, amplasamentul putând reveni uşor la destinaţia iniţială fără măsuri

suplimentare de remediere.

9. Anexe - piese desenate

Certificat de Urbanism;

10. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare ini ţială autoritatea

competent ă pentru protec ţia mediului a decis necesitatea demar ării

procedurii de evaluare adecvat ă, memoriul va fi completat cu: Nu este cazul.


24

Cuprins:

1. Denumirea proiectului: .......................................................................................................................1

2. Titular ....................................................................................................................................................1

3. Descrierea proiectului ........................................................................................................................1

3.1. Justificarea necesităţii proiectului .....................................................................................................1

3.2. Limitele amplasamentului implementării proiectului ......................................................................2

3.3. Descrierea proiectului propus ...........................................................................................................3

3.4. Impactul potenţial ................................................................................................................................5

4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu .6

4.1. Protecţia calităţii apelor ......................................................................................................................6

4.1.1. Surse de poluanţi pentru ape în perioada de construcţie .....................................................6

4.1.2. Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare ......................................................7

� activitatea umană................................................................................................................................7

4.1.3. Măsuri de protecţie a apelor ......................................................................................................8

4.2. Protecţia aerului ..................................................................................................................................9

4.2.1. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor proiectului pot fi

grupate după cum urmează: .....................................................................................................................9

4.2.2. Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de exploatare a

proiectului .................................................................................................................................................. 11

4.2.3. Măsuri de protecţie a aerului .................................................................................................. 11

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ................................................................................. 12

4.3.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construcţie ....................................................... 12

4.3.2. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare ....................................................... 13

4.3.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie a

proiectului .................................................................................................................................................. 14

4.3.4. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de exploatare .. 14

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ......................................................................................................... 14

4.5. Protecţia solului şi a subsolului ...................................................................................................... 14

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ................................................................................ 15

4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ............................................. 16

4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament .................................................................. 16

4.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .............................................. 20

5. Prevederi pentru monitorizarea mediului ..................................................................................... 20

5.1. Factorul de mediu apă .................................................................................................................... 20


25

5.2. Factorul de mediu aer ..................................................................................................................... 21

5.3. Factor de mediu sol şi subsol ........................................................................................................ 21

5.4. Zgomot şi vibraţii .............................................................................................................................. 21

6. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale

care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-

cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.) ....................................................................................... 21

7. Lucrări necesare organizării de şantier ........................................................................................ 22

8. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la

încetarea activităţii ................................................................................................................................... 22

9. Anexe - piese desenate .................................................................................................................. 23

10. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă pentru

protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul va fi

completat cu: ............................................................................................................................................ 23

memoriu de prezentare - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri... · memoriu de...

Documents